2113 fri 10 feb 2017

CMYK

Ziarul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,4956 lei 1$ = 4,2040 lei 1₤ = 5,2827 lei

vineri, 10 februarie 2017

Anul X • nr. 2113 • 8 pagini • Preţ: 1 leu

Colonia de Jos, cartier aflat într-o altă dimensiune temporară a Vulcanului

Când intri în Colonia de Jos ai impresia c-ai nimerit în altă lume. Toate străzile sunt numai gropi şi pline de noroaie. Odată ce treci bariera CFR şi cobori, nu-ţi vine să crezi că te afli tot în Vulcan. În municipiul Vulcan, pardon!

Eram pe podul de

peste linia ferată uzinală când am început să fac primele fotografii. „Pozaţi, pozaţi, ca să vadă şi Ile cum e-n colonie!”, m-a încurajat un trecător. Vreo câţiva inşi, aflaţi în aşteptarea traselor cu cărbune, mă priveau un pic chiorâş. S-au liniştit rapid după ce au băgat de seamă că nu am treabă cu ei. Un cunoscut care înota cu autospeciala lui prin nămolul unei străzi s-a oprit, ca să mă salute şi să mă felicite pentru iniţiativă. Vreo câţiva copii erau speriaţi că i-am prins şi pe ei în poză.

Adevărul e că acest cartier

al Vulcanului e un dezastru în materie de străzi. Vizitaţi şi curtaţi doar în campanile electorale, locuitorii din colonie au ajuns la concluzia ori că au fost uitaţi, ori că în mod intenţionat sunt ţinuţi în situaţia asta. Ei constată cu amărăciune că mai toate cartierele Vulcanului sunt cuprinse în proiecte care vizează refacerea infrastructurii, în timp ce cu al lor nici gând să se întâmple ceva în acest sens. Le cam dau dreptate, fiindcă, prezent la fiecare şedinţă a consiliului local, nu am auzit că ar fi fost iniţiat vreun proiect care să se refere şi la străzile de aici. În afară de refacerea canalizării, lucrare terminată acum trei-patru ani, nimic nu s-a mai întreprins în Colonia de Jos pentru confortul locuitorilor săi.

Nu ştiu ce le-ar

putea spune primarul Ile sau viceprimarul Merişanu în caz c-ar da ochi cu ei. Eventual, i-ar putea linişti cu vreo abureală de genul „vă avem în vedere” sau că „primăria lucrează la un proiect”. Nu ştiu cine însă ar mai inhala abureala respectivă. Cred că, dacă ar auzi-o, nici măcar aurolacul - care, acum, cred că e închis pentru furt - nu ar mai consuma-o. Ar fi preferat, mai mult ca sigur, să tragă pe nas din punga de care nu se dezlipeşte.

Gheorghe OLTEANU

Straja primeşte 3.700.000 lei de la bugetul de stat.

Parângul mai stă o tură!

Dezvoltarea domeniului schiabil Parâng, la fel ca Straja, se află pe lista Guvernului Grindeanu cuprinzând programele şi proiectele de investiţii în turism, a surselor de finanţare a documentaţiilor tehnice şi a lucrărilor de execuţie a programelor şi obiectivelor de investiţii în turism. Ministerul Turismului are datele exacte privind nevoile de finanţare a programelor de investiţii în infrastructura turistică, prin transferuri de la bugetul Ministerului Turismului la bugetele locale.

Pentru finalizarea respectiv continuarea în bune condiţii a acestora, anterior stabilirii bugetului a fost transmisă guvernului situaţia sintetică cu necesarul de fonduri pentru perioada 2017. Necesarul nu cuprindea însă şi fonduri pentru staţiunea Parâng, aşadar ele nu au fost cuprinse în buget. Doar staţiunea Straja, din Lupeni, a primit bani pentru continuarea dezvoltării domeniului schiabil. Inclusiv Voineasa este pe lista preferinţelor Guvernului Grindeanu. Finanţarea pentru Voineasa este de trei ori mai mare decât pentru Straja, ajungând la suma de 14.400.000 lei. Iată consiliile locale care primesc bani pentru staţiuni: 1. Consiliul Local Borsec, pentru Dezvoltarea infrastructurii turistice de agrement, staţiunea Borsec (centru balneoclimateric), primeşte 1.800 mii lei pentru finalizarea contractului de lucrări; 2. Consiliul Local Lupeni, pentru Schi în România, staţiunea Straja, primeşte 3.700 mii lei pentru finalizarea fazei funcţionale, masterplan; 3. Consiliul Local Govora, pentru Construcţia unui centru de informare turistică şi bază de kinetoterapie, primeşte 200 mii lei pentru finalizarea contractului de lucrări; 4. Consiliul Local Voineasa, pentru Dezvoltarea infrastructurii de agrement în staţiunea turistică Voineasa, primeşte 14.400 mii lei pentru finalizarea contractului de lucrări; 5. Consiliul Local Câmpulung Moldovenesc, pentru Schi în România, staţiunea Câmpulung Moldovenesc, va primi 4.900 mii lei pentru finalizarea tronsonului I. Conform detalierii bugetului Ministerului Turismului, transferurile de la bugetul de stat către bugetele locale pentru realizarea obiectivelor de investiţii în turism sunt în sumă de 25.000 mii lei.

Alina PIPAN

2

din judeţ

Eveniment de informare pentru administraţiile publice locale

Organizat de Instituţia Prefectului – judeţul Hunedoara, în colaborare cu Consiliul Judeţean (CJ) Hunedoara şi cu Centrul Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Vest Timişoara, ieri, 9 februarie 2017, de la ora 11:00 a avut loc un eveniment de informare pentru reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice locale.

Astfel, preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, Mircea Bobora, a informat participanţii cu privire la finanţările disponibile prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală. La rândul său, Iulian Bucătaru, directorul general adjunct al Centrului Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Vest Timişoara, a prezentat informarea „PNDR 2014-2020, Oportunitatea dumneavoastră de finanţare în vederea dezvoltării durabile a satului hunedorean” şi a adus în atenţia celor prezenţi noutăţile privind modul de selecţie a proiectelor care vor fi depuse în acest an pentru a obţine finanţare prin PNDR atât în mediul rural cât şi în mediul urban. La finalul întâlnirii Rodica Vasilescu, şeful Serviciului Verificarea Legalităţii Actelor, a Aplicării Actelor Normative şi Contencios Adminis-

Deva

Caravana Seveso

Ieri, 9 februarie 2017, între orele 9:00-17:00, la sediul Camerei de Comerţ şi Industrie Hunedoara-Deva s-a desfăşurat Caravana Seveso, după cum informează APM Hunedoara.

Evenimentul a fost organizat de Asociaţia Română

)

Ziarul Vaii Jiului

trativ din cadrul Instituţiei Prefectului – judeţul Hunedoara a punctat principalele concluzii ale controlului de legalitate şi noutăţile legislative.

Evenimentul s-a bucurat de prezenţa vicepreşedinţilor Consiliului Judeţean Hunedoara - Sorin Vasilescu şi Daniel Andronache, a prefectului judeţului Hunedoara, Valer Ungur, a subprefectului Fabius-Tiberiu Kiszely, şi a directorului Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Hunedoara, Florinda-Emilia Crăciun. „Acest eveniment confirmă strânsa colaborare instituţională dintre Consiliul Judeţean Hunedoara şi Instituţia Prefectului – judeţul Hunedoara precum şi preocuparea comună şi susţinută pentru atragerea de finanţări nerambursabile din fonduri europene şi naţionale în judeţul nostru.

Doresc să asigur pe reprezentanţii administraţiilor locale din judeţ că vom sprijini toate inţiativele lor de dezvoltare dar cu respectarea strictă a cadrului legal”, a declarat Valer Ungur, prefectul judeţului Hunedoara.

Pagină realizată de Mihaela PETROȘAN

de Mediu ARM’98 împreună cu instituţiile implicate în controlul asupra pericolelor în care sunt implicate substanţe periculoase, respectiv: Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Garda Naţională de Mediu şi Inspectoratul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.

La eveniment au participat operatorii a căror activitate intră sub incidenţa Directivei Seveso şi instituţiile judeţene implicate în implementare din: Hunedoara, Arad, Caraş-Severin şi Timiş.

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 n J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

Ediţia nr. 14

„Mesajul Meu Antidrog” 2017

În perioada 6–10 februarie 2017, Agenţia Naţională Antidrog (ANA), prin Centrul de Prevenire Evaluare şi Consiliere Antidrog Hunedoara, lansează la nivel judeţean, ediţia a XIV–a a concursului „Mesajul meu antidrog”, având ca temă „Colorează-ţi viaţa altfel... fără droguri!”.

„Mesajul meu antidrog” este unul dintre proiectele de succes de prevenire a consumului de droguri în rândul populaţiei şcolare din învăţământul gimnazial şi liceal şi se desfăşoară anual, încă de la înfiinţarea ANA. Ediţia a XIV–a a concursului se derulează în intervalul februarie - iulie 2017, în cadrul instituţiilor din învăţământul preuniversitar (gimnaziu şi liceu) din judeţ. „Având ca obiectiv specific dezvoltarea unor atitudini şi practici la nivelul întregii populaţii aflate într-o formă de învăţământ, prin intermediul programelor şcolare şi de petrecere a timpului liber, în scopul adoptării unui stil de viaţă sănătos, fără tutun, alcool şi droguri, proiectul reprezintă un concurs naţional în cadrul căruia elevii îşi exprimă, într-o formă de comunicare artistică sau prin sport, opiniile şi atitudinile lor în legătură cu consumul de droguri”, spun organizatorii.

Parteneri în acest proiect, alături de ANA, sunt Ministerul Educaţiei Naţionale, prin inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, direcţiile judeţene de tineret şi sport, organizaţii neguvernamentale şi autorităţi locale.

Secţiunile ediţiei a XIV-a sunt: eseu literar, arte vizuale (grafică, desen şi fotografie), film scurt metraj, spot, sport (la nivel judeţean), iar criteriile de evaluare a lucrărilor urmăresc încadrarea în cerinţe (tematică şi dimensiuni), promovarea mesajelor pozitive, originalitatea mesajului şi a subiectului ales, acurateţea stilului, claritatea limbajului.

Beneficiarii indirecţi sunt cadrele didactice, familia, prietenii şi societatea în general.

Lucrările câştigătoare la faza judeţeană vor participa mai departe la etapa naţională a concursului.

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008.

ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Administrativ / Publicitate: Oana CROITORU - 0735.727264 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

De ce nu avem

mult, nu avem formate decât două-trei poduri de gheaţă. Unul e în zona Bărbăteni, dar acolo albia e largă şi e zonă îndiguită, un al doilea pod de gheaţă se formează de obicei pe afluenţii Jiului de Vest, pe câteva pâraie care şi acum când vorbim sunt îngheţate: Lazăr, Buta şi Rostoveanu - nişte pâraie care îngheaţă în general iarna din cauza debitului mic de apă. În partea cealaltă, pe Jiul de Est, mai avem ceva probleme cu afluentul Tirici, unde iarna aceasta am intervenit chiar de două ori cu excavatorul şi am spart gheaţa, dând drumul la apă în aval (că se formaseră nişte blocaje). Explicaţia de ce nu se formează mai multe poduri de gheaţă, mai cu seamă pe Jiul de Vest, e simplă şi v-o spun: acolo avem Termocentrala Paroşeni care evacuează apă în râu la o temperatură mai ridicată cu câteva grade decât în mod obişnuit, ceea ce face ca apa să nu poată să îngheţe. Apoi, în amonte de baraj vine mereu apă tot la o temperatură mai ridicată decât cea obişnuită (câteva grade cu plus) din cauza izvoarelor subterane. De aceea v-am spus că la noi nu se poate întâmpla ce se întâmplă aproape an de an pe la Bistriţa sau prin Maramureş”.

Corneliu BRAN

Poduri de gheaţă pe Jiuri

Pentru că avertismentele meteorologilor şi hidrologilor au vizat în această săptămână şi zona Văii Jiului, semnalizând pericolul de mărire a debitului pe cursul Jiului Superior, am stat joi de vorbă cu ing. Corici, şeful SHI Petroşani, din cadrul Apelor Române Jiu-Craiova.

„Da, au fost vreo două avertismente, dar pe noi, în zona noastră, vremea nu ne-a afectat. De plouat a plouat foarte puţin, abia dacă a plouat, cel mai mult 11 l/ mp la Valea de Peşti, iar de nins, aţi văzut şi dumneavoastră cu toţii cât a nins, mai nimic, mai mult o zăpadă apoasă care s-a şi topit. Iar cum temperaturile nu sunt ridicate, nu există riscul topirii zăpezii foarte repede de pe versanţi, deci nici risc de inundaţii. Cel puţin deocamdată nu avem probleme. Legat de formarea podurilor de gheaţă, în Valea Jiului n-o să avem niciodată pe Jiu probleme din acest punct de vedere, cum au cei din Bistriţa sau Maramureş. Pe Jiul de Vest, chiar şi când e ger de crapă pietrele, cum a fost nu de-

Primăria Lupeni

a dat o veste bună, fiecare consilier va avea o tabletă. Nici nu ar fi vreo cheltuială mare dacă achiziţia s-ar face odată cu încheierea unui contract de telefonie mobilă, care să facă o ofertă bună. În plus, folosirea suportului magnetic este mult mai eficientă decât achiziţia şi printarea hotărârilor sau transmiterea lor.

Tot consilierul Popescu a mai amintit viceprimarului despre site-ul instituţiei. Discuţia aceasta este veche în consiliu, dar dumnealui fiind mai nou nu a prins-o. Însă a prins timpuri mai bune, în care a venit şi vestea realizării unui nou site pentru primărie, tot cu cheltuiala cuprinsă pe noul buget, site care va fi administrat de şeful de la Resurse Umane, Vasile Galu.

O altă veste bună este achiziţia de POS-uri pentru plata cu cardul la ghişeele unde se plătesc taxe şi impozite.

Primăria Lupeni a cerut oferte băncilor din Valea Jiului în acest sens. După primirea acestora, se va alege cea mai bună opţiune.

Alina PIPAN

Intră în pas cu tehnologia momentului

Primăria Lupeni este singura primărie din Valea Jiului care nu are site funcţional. Primăria stă prost şi la alte capitole ce privesc tehnologia IT, a sistemelor de date, plăţi online, sau cu card-ul.

Viceprimarul Iacob Mesaroş a menţionat că în acest an în buget sunt cuprinse mai multe achiziţii IT. Se vor achiziţiona laptopuri, calculatoare pentru dotarea serviciilor din primărie.

Consilierul independent Cristian Popescu a cerut ce au cerut puţini consilieri din Valea Jiului, transmiterea tuturor materialelor pentru şedinţele de consiliu local în format electronic, dar şi tablete, astfel încât să nu se mai folosească hârtie aiurea. Dacă nu o fi posibilă chiar achiziţia tabletelor, măcar să se cumpere un capsator mai de Doamne ajută, ca să nu i se mai prindă dumnealui agrafa de la proiectele de hotărâre în fermoarul de la geantă. Ca să fie toată lumea pe pace, viceprimarul

Două zile

Şi, totuşi,

Lucrările la DN 7A vor continua

Chiar dacă am constatat cu toţii că DN 7A nu este o prioritate, el nefiind trecut spre finanţare pentru lucrările rămase la cei 23 de kilometri de drum ce leagă ultima parte a judeţului Hunedoara cu judeţul Vâlcea, directorul Ion Tudor din cadrul actualului CNAIR (Compania Naţională de Aministrare a Infrastructurii Rutiere) - secţia Drumuri şi Poduri Gorj, fost CNADNR, ne atrage atenţia că: „S-a stabilit exact în cadrul Ministerului Transporturilor că toate lucrările începute la drumurile naţionale vor fi finalizate”.

„Cum DN 7A a avut finanţare guvernamentală în 2016, o parte, iar cealaltă finanţare a venit pe linia Băncii Europene de Investiţii (prin Programul BEI 2), probabil că anul acesta fondurile pentru plata continuării lucrărilor vor veni tot prin BEI 2.

Eu m-am interesat de acest drum imediat după ce m-aţi sunat să mă întrebaţi şi am aflat că finanţarea externă continuă. Se pune în discuţie oprirea lucrărilor doar dacă va interveni ceva legat de constructor, dar nu cred. Din câte ştiu din ultimele discuţii de anul trecut, constructorul e decis să finalizeze acei 23 de kilometri de drum, plus cele 6 podeţe şi rigolele de scurgere”, a declarat pentru ZVJ Ion Tudor.

Reamintim că lucrarea de investiţie de pe DN 7A are o valoare totală de circa 124 milioane lei, în momentul de faţă trecându-se cu mult de jumătatea finanţării, o cifră exactă nefiind încă anunţată de Ministerul Transporturilor. Dar probabil parlamentarii noştri vor putea afla mai exact în următoarea perioadă cum stau lucrurile şi dacă finanţarea pe BEI va fi făcută şi cu cât. La fel, administraţia locală petrileană, care este interesată direct de acest drum, poate prin Executiv să afle ce şi cum şi să anunţe apoi public. În fond ce atâta secretomanie pentru o lucrare de interes public?

Corneliu BRAN

9 hoţi de cărbune

Miercuri şi joi, poliţiştii TF au identificat 9 persoane la furat de cărbune din vagoane, atât la Livezeni, cât şi la Petroşani şi Vulcan.

Poliţiştii Transporturi Feroviare Petroșani au identificat şi efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de furt faţă de 7 bărbaţi, cu vârste cuprinse între 18 şi 40 de ani, depistaţi miercuri, 8 februarie, în timp ce încercau să sustragă minereu de cărbune din vagoanele de marfă garate în staţiile Petroşani şi Livezeni. La vederea poliţiştilor printre linii, cei 7 bărbaţi au abandonat 55 de saci încărcaţi lângă vagoane şi au fugit, fiind ulterior depistaţi de poliţişti.

Marţi, 7 februarie, ora 12:30, poliţiştii din cadrul Serviciul Judeţean de Poliţie Transporturi Feroviare Hunedoara au depistat doi bărbaţi în vârstă de 18, respectiv 34 de ani, ambii din Vulcan, care intenţionau să sustragă cărbune dintr-un vagon al unui tren garat la una din liniile de cale ferată din staţia Vulcan. Cei doi au acum dosare de cercetare penală pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la furt calificat.

Alina PIPAN

8

www.zvj.ro vineri, 10 februarie 2017

ACTUALITATE

3

4

COMUNITATE

Fragment din cartea pregătită pentru tipar - „Valea Jiului în legende şi povestiri, o privire etnografică neconvenţională” – de Dumitru Gălăţan-Jieţ Petru Boantă (1854–1921) sau Bonta Peter, așa cum i-a fost maghiarizat numele, fiul lui Pavel și Trifana Boantă, a fost originar din satul Lunca de jos, provenind din familia Bontonilor. Ca o coincidență, în zilele noastre, preotul Adrian descendent din aceeași mare familie, este tot fiul unui Pavel, Pavel Boantă.

Boantă Petru a avut doi fii. Primul a fost Boantă Petru lui Petru Birău (1890-1941), căruia ca și altor urmași i s-a adăugat numelui ”al lui Petru Birău”, birău fiind sinonim cu cel de primar. Acesta, căsătorit cu Ilina (1890- 1978), a avut nici mai mult nici mai puțin decât 14 copii. Cel de-al doilea fiu al primarului s-a numit Andrei şi a decedat în anul 1963 într-un accident de muncă la moara de apă pe care familia o avea pe cursul Jiului, cam în dreptul locului numit „Pod fabrică”. În apropierea acestui loc, preotul Adrian Boantă a ridicat în zilele noastre biserica ce are hramul „Sfinților Apostoli Petru și Pavel”.

Primarul Boantă Petru (reconstituire)

Boantă Petru a fost primar al comunei Petrila în perioada anilor 1908-1918, prinzând deci și perioada Primei Bătăi Mondiale (1916-1918) așa cum este cunoscută în tradiția locală. Se pare că a avut o perioadă de întrerupere în mandatul său, în anii 1912-1913, când unele documente ce mi-au căzut în mână din acea perioadă purtau semnătura de primar a lui Bunea Ioan II, nimeni altul decât nașul de cununie al primarului. Datele pe care le aveam despre primarul Petru Boantă mi-au fost completate cu multă bunăvoință de către profesorul de matematică Gheorghe Boantă, strănepot al primarului, născut în anul 1953 în satul Lunca, date pe care acesta le deține de la bunica sa Boantă Ilina.

Din păcate, azi nu se mai păstrează nicio fotografie a primarului. Prin strădaniile profesorului, după o fotografie ștearsă, palidă, nereproductibilă, în anul 2010, la

facebook.com/ziarulvaiijiului

cercul de pictură al Clubului Copiilor și Elevilor din Petrila, sub îndrumarea profesorului pictor Petru Birău, eleva de atunci Domșa Emilia a realizat o pictură pe lemn înfățișându-l pe primar, pe care o reproducem. În perioada cât a fost primar al comunei Petrila, Boantă Petru a avut tot timpul legături strânse cu Regatul României.

Uneori, poștalionul vremii ce „circula” pe Drumul Poștalioanelor (Drumul lui Mihai Viteazul) prin Pasul Vâlcan, Dealu Babii, Merișor, Hațeg, la întoarcere se abătea măcar o dată pe an și pe la Petrila, de unde prelua câte un ciubăr cu brânză sărată momârlănească, făcută în muntele Capra, pe care îl ducea la Curtea de Argeș pentru Casa Regală. Pe lângă brânza din muntele Capra, după tradiția locală și informațiile lăsate de bunica sa, profesorul Boantă ne spune că la Casa Regală erau apreciați și solicitați și renumiții cartofi de la Câmpu lui Neag.

Un nepot al primarului, pe nume Boantă Cornel, a făcut parte din garda regală în perioada anilor 1945–1947, fiind chiar martor la abdicarea regelui Mihai. În perioada cât a făcut parte din garda regală, ca semn de apreciere a activității sale, a primit din partea regelui, fiindu-i înmânată personal, o baionetă care s-a aflat în dotarea ostașilor români în timpul Primul Război Mondial. În vremea de război 1916-1918, administrația de ocupație austro-ungară a distrus documentele și registrele de la primăriile și parohiile din Valea Jiului. Primăria Petrila, care mai suferise în anul 1901 și un incendiu în care au ars multe documente, a rămas practic fără arhive.

Tot în această perioadă au fost îndepărtate din turlele bisericilor românești ortodoxe și clopotele. Din biserica Petrila-Brad au fost coborâte două clopote aflate la vedere. Cel de-al treilea, la a cărui cumpărare a contribuit și familia primarului Boantă, a fost salvat, fiind ascuns în podul grajdului pentru animale construit din piatră de același primar.

Acest lucru este menţionat şi de pr. Traian Moşic: „Un clopot din cele trei a scăpat ca prin minune de furia topirii lor de către administraţia austro-ungară în iarna anului 1916”. Pe acest clopot se află inscripţia „Turnat la Brad 1908, donat de familia Dan Moşic şi soţia sa (părinţii preotului Traian Moşic n.n.) şi alţi şase săteni printre care se afla şi primarul Boantă Petru. În ziua de 16/28 august 1916, trupele grupului de acoperire Jiu, sub comanda colonelului Dumitru Cocărăscu, au trecut frontiera Ţării Române cu Austro–Ungaria prin Pasul Vâlcan, desfiinţând graniţa de aici cu Austro-Ungaria, înfăptuind practic unirea , chiar dacă pentru scurt timp. Trupele române au ocupat zona de apărare a trupelor austro-ungare: Petroşani – Livezeni, instalându-şi avanposturi pe linia:

Petrila – Taia – Piatra Roşie – Cetatea Bolii.

Ajungând în comuna Petrila în timpul ofensivei armatei române, cavaleriştii români au pus pe clădiri afişe cu textele „Trăiască România, jos Ungaria!”. Primarul comunei Petrila ,Boantă Petru, ar fi afirmat referitor la afişe: „Acest lucru ne place, ar fi bine acă am trăi în România”.

După retragerea trupelor române, odată cu ajutorul primit de armata austro–ungară din partea trupelor germane pe traseul Haţeg – Merişor, au urmat zile grele pentru Valea Jiului şi implicit pentru Petrila.

Figuli Tereza, locuitoare din Petrila, a denunţat în faţa primpretorului afirmaţiile primarului Boantă, pe care l-a auzit discutând pe stradă cu Codrean Petru, poliţist comunal şi cu Moruş Dumitru, funcţionar de bancă referitor la afişele lipite.

La 21 noiembrie 1916, ministerul regesc maghiar de justiţie, prin adresa nr. 54140, înştiinţează prefectura Hunedoara ca „la Deva continuă cercetarea de către procuratura regească împotriva lui Boantă Petru, primar comunal din Petrila şi a tovarăşilor săi pentru faptul penal de instigare (...), înştiinţez pe domnia ta că în ceea ce priveşte arestarea preventivă a numiţilor bănuiţi, măsurile se pot executa”. (Document din Arhivele statului Deva – Fondul prefectura Hunedoara, tradus din limba maghiară de Tiberiu Svoboda).

Ulterior, cei trei au fost arestaţi. Înfăptuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 a adus şi eliberarea acestora din puşcăriile de la Budapesta.

După arestarea primarului Boantă Petru, la sfârșitul lui noiembrie 1916 și până în decembrie 1918 locul acestuia ca primar a fost ocupat de fratele său Boantă Dumitru.

Pe tot timpul cât trupele române s-au aflat în Valea Jiului, aşa după cum menţionează tradiţia locală, momârlanii şi o parte din muncitorii mineri le-au fost alături. Le-au dat hrană rece şi hrană caldă, femeile

Surse

le-au spălat rufele, bărbaţii au ciuntit din turmele lor punând la dispoziţie ostaşilor români carnea necesară hranei calde.

Ataşamentul momârlanilor faţă de armata română în acest interval scurt de timp a atras furia autorităţilor de la Budapesta.

Au început arestările în rândul băstinaşilor rămaşi în vatra satului, căci mulţi au fugit peste munţi în Regat şi chiar unii înspre Haţeg pentru a li se pierde urma. Printre cei anchetaţi şi arestaţi s-a aflat şi directorul Şcolii Confesionale în limba română, Ion Arad (1878 – 1937), momârlan din satul Dobreşti, precum şi învăţătorul Câmpean, de loc din munţii Apuseni, judeţul Alba. Tot calvarul, aşa după cum am amintit, a sfârşit odată cu înfăptuirea Marii Uniri din 1918.

Primarul Boantă s-a întors din arest cu sănătatea şubrezită şi cu o stare psihică pe măsură. Moare la 13 decembrie 1921 şi este înmormântat în cimitirul Bisericii Taia, chiar în apropierea intrării în biserică, în partea stângă. În acelaşi cimitir, în partea dreaptă, îşi duce somnul de veci şi Preda Ilie Buligă, primul primar al comunei Petrila de după înfăptuirea Marii Uniri. Încă din 1921, strada principală (uliţa) ce traversa comuna Petrila de la tunel la Cimpa a purtat numele regelui Ferdinand.

Actul de deces eliberat pe numele primarului Boantă Petru este făcut pe această adresă: strada Regele Ferdinand.

Sârb Niculina (născută Bălănescu în anul 1955 în satul Cimpoi), nepoata lui Ilie Bălănescu; Ion Bălănescu (1929-2009) din satul Cimpa, fiu al lui Ilie Bălănescu; Dumitru Gălăţan-Jieţ, Tiberiu Svoboda - Petrila în oglinda timpului, Ediţia a II-a, Editura Măiastra, Tg. Jiu, 2011; Popa Ionel Botoaşcă, însemnări în manuscris; Dumitru Gălăţan-Jieţ – Petrileni de vază, Ed. Confluenţe, 2012; Constantin Jujan, Tiberiu Svoboda – Mina Petrila – 150 de ani de activitate în mineritul industrial, Deva, 2009; Preot Trăian Moşic – Din cele trăite printre oameni de la izvoarele Jiului, Ed. Ex Ponto, Constanţa, 2009; Boantă Ilina (1890 – 1978) din satul Lunca; Prof. Boantă Gheorghe, născut în anul 1953 în satul Lunca.

Un fost rugbist

Face performanţă la schi

Marius Fodoran a fost multă vreme jucător de rugby, fiind vicecampion universitar la rugby în 7 şi campion naţional cu liceele la rugby în 7. După ce a terminat-o cu rugby-ul s-a apucat de schi. Rezultatele nu s-au lăsat aşteptate.

Copiii care îi trec prin mână se îndreaptă cu paşi siguri spre sportul de performanţă.

Marius Fodoran este un sportiv polivalent. A făcut schi de performanţă la CSŞ Petroşani, fiind campion naţional şi vicecampion naţional, dar şi rugby.

Apoi a decis că trebuie să devină instructor de schi şi a îmbrăţişat această meserie, trecându-i prin mână sute de copii. Şi în acest an, la Tabere Straja are în supraveghere 100 de copii, unul mai talentat

Handbal

decât altul. Dar cel mai interesant este faptul că mulţi dintre cei pregătiţi de Marius o iau pe drumul performanţei trecând de bariera pasiunii. „Vin copiii la schi, iar unii schiază chiar foarte bine. Ioana Ambruş este una dintre performerele în acest sport, multi-medaliată la turnee internaţionale. S-a pregătit cu mine, temeinic, iar acum chiar are rezultate”, spune instructorul. Marius are 25 de ani şi crede că schiul este cel mai costisitor sport: „Nu este deloc uşor să faci acest sport. Pe lângă efortul zilnic, este şi cel mai costisitor sport, dar şi când apar rezultatele merită fiecare sacrificiu făcut. Iar, aici, la Straja, copiii care vin se bucură de tot felul de activităţi, diferite cupe, competiţii care îi motivează”. În acest week-end la Straja se vor premia cei mai frumoşi oameni de zăpadă în cadrul „Festivalul Oamenilor de Zăpadă”, iar în perioada 812 martie va avea loc o competiţie exclusiv dedicată doamnelor şi domnişoarelor, că doar martie e luna femeii.

Nebunia cu un derby

Echipa de junioare II a clubului CSŞ Petroşani îşi va relua duminică partidele din seria G a campionatului naţional de handbal feminin, urmând să întâlnească în deplasare gruparea Unirea Sânnicolau Mare. Echipa antrenată de Daniel Brânzău conduce ierarhia în seria sa, având un singur eşec în acest sezon.

Cu un sezon aproape perfect, echipa de junioare II a clubului CSŞ Petroşani va

juca duminică prima partidă oficială din 2017, începând returul sezonului regulat. Gruparea antrenată de Daniel Brânzău va evolua în etapa a VIII-a a seriei G împotriva echipei Unirea Sânnicolau Mare, clasată pe locul 4. În celelalte două partide jucate împotriva formaţiei din Timiş în acest sezon, trupa din Valea Jiului a obţinut două

victorii, 27-21 şi 28-23. Pentru câştigarea seriei G a campionatului naţional de junioare II, CSŞ Petroşani se luptă cu LPS Sebeş, formaţie clasată pe locul 2, cu trei puncte mai puţin decât petroşenencele. Cele două grupări se vor întâlni la Petroşani în etapa a XI-a, programată în 5 martie.

Lideră de asemenea în seria sa, echipa de junioare III a clubului din Petroşani va relua competiţia o săptămână mai târziu. Junioarele mai mici de la CSŞ Petroşani vor întâlni în etapa a VI-a a sezonului regulat din seria F pe HCM Craiova, în deplasare, meciul urmând a fi programat în 18 februarie. Adversara grupării din Valea Jiului ocupă locul 2 în serie, la egalitate de puncte cu CSŞ Petroşani.

Au mai rămas

Ghici

9 zile până la startul cursei.

Fostul arbitru din Vale, purtător de ecuson FIFA, Ioan Danciu este cunoscut în lumea fotbalului ca fiind un om dintr-o bucată care spune lucrurilor pe nume şi prin vorbe, dar şi prin cântec.

Final de cantonament

Juniorii Jiului au avut parte de un cantonament cu de toate la Turda.

Fiind printre puţinele echipe din Vale care se bucură de aşa ceva, juniorii lui Damian Militaru şi Cosmin Kanduth s-au pregătit ca la carte. Au alergat, au făcut sală, s-au jucat cu mingea şi au avut ocazia să o vadă şi pe Steaua în partida de la Cluj, cu CFR. Damian Militaru a declarat că este încântat de modul în care juniorii săi au răspuns la antrenament, astfel că puştii Jiului se îndreaptă cu speranţe spre cel de-al treilea titlu judeţean, consecutiv.

Karate

Stagiu de pregătire cu naţionala

Timp de patru zile, sportivi şi antrenorii de la secţia de karate CSM Jiul Petroşani vor fi prezenţi la Oradea la un stagiu de pregătire cu lotul naţional al României.

Astfel, sportivii Miruna Mălăuţă, Andreea Polifronie, Ionuţ Ipate, dar şi antrenorii Alina Tinca şi Radu Polifronie se vor pregăti de zor într-un stagiu în care cei prezenţi vor să-şi încarce bateriile pentru competiţiile ce vor urma. Andreea Polifronie va pleca la finele săptămânii viitoare la Campionatul European, fiind prima ei competiţie de acest gen.

Pagină realizată de Loredana JUGLEA

4 zile de înscrieri Cine-i cânta lui Doar patru zile au mai rămas pentru Danciu înscrieri şi validarea înscrierilor online şi Parângul Night Challenge se anunţă a fi un eveniment frumos, disputat intens, cu nume grele în ale alergării montane din România pe lista de start: Viorel Pălici, Andrei Preda, Robert Hajnal, Gyorgy Szabolcs, Bogya Tamas, Flavius Tănase sau Florin Munteanu.

Vine şi Tiberiu Useriu, campionul nostru mondial de la cursa extremă 6633, de la Cercul Polar. „Şi la feminin stăm bine, suntem onoraţi cu prezenţa marilor alergătoare Ingrid Mutter, Gianina Tănase, ce vor fi acompaniate de fetele-cochetele din Valea Jiului, Georgeta Manolache din Lupeni (cea mai bună ultramaratonistă a ţării în 2016) şi Crina Buzgan, o fată cu potenţial fantastic”, a declarat organizatorul Avram Iancu.

8

www.zvj.ro vineri, 10 februarie 2017

Multă vreme Danciu îi fredona lui Porumboiu la Vaslui, „Mândră floare trandafir”, dar şi alte şlagăre din folclorul autohton. Dar şi arbitrului nostru îi cânta cineva pe vremuri. Cine credeţi?! Tocmai marea stea a muzicii populare româneşti, Irina Loghin. Vădit cuprins de amintiri, nostalgicul Ioan Danciu nu s-a sfiit să scoată din albumul cu amintiri o poză cu el şi cu Irina Loghin. O, tempora!

SPORT

5

6

UMOR ÎN HA... MAJOR

Cristina Truţă – Poezii hazlii, pentru voi, copii!

Nume şi prenume: Truță Cristina-Cornelia

Vârsta biologică: 42 ani şi 8 luni Vârsta sufletească: oscilează, în funcție de lumină, căldură şi de oamenii care merg alături de mine.

Activez ca învățătoare la Şcoala Primară Găinuşa, localitatea Săpata, județul Argeş. Îmi iubesc elevii şi îi consider copiii mei. Creştem împreună.

Cine a spus că e mai greu să vorbeşti despre tine, decât despre alții, cred că a gândit bine! Simt că poezia înseamnă suflet, apoi artă. Ea este o pasiune veche. Şi mama mea a compus poezii, în anii de liceu. Primele mele poezii s-au născut în aceeaşi perioadă. Unii zic că am talent şi mă îndeamnă să scot versul spre lumină. Făcând o glumă, sper că ei îmi sunt prieteni! O prietenă binecunoscută în lumea rimelor, Vali Slavu, se face „vinovată” de trezirea mea artistică. Îi mulțumesc din suflet pentru inițiativă şi bunele intenții! Iar dumneavoastră, cititorilor (indiferent de vârstă), vă transmit gânduri bune şi urări alese la început de Făurar!

PLANURI DE VACANȚĂ A venit din nou vacanța!

- Încă una! Şi-mi propun Zilnic, să îmi dau restanța La somnic şi „papa-bun”! Îmi apar deja în minte Gogoşele şi budinci De mămica mea gătite Şi plimbări pe la bunici.

Nu vreau ore matinale, Cu treziri aşa devreme!

I-am dat ceasului vacanță.

Sincer... nu-mi vorbiți de teme!

Fără teme! Asta-i lege!

Nici să nu aud cumva...

Pe profesori o să-i lege, Dacă ne vor mai stresa.

Păi, asta-i copilărie, Cu probleme, portofolii?

Mai avem puțin şi gata!

Semănăm cu nişte... molii.

De aceea, vreau la munte Sau măcar pe derdeluş...

Planuri mi-am făcut prea multe, Iar vacanța... trece-acuş!

COFETĂRIA IERNII Ieri a nins cu zahăr dulce, Peste garduri de uluce.

Plină mi-e grădina toată Cu o albă ciocolată!

Pomii au pe crengi baloane; A nins frişcă şi bomboane.

Toate albe, îngereşti, Coborâte din poveşti!

Tufele de măghiran Pline sunt de marțipan.

Casele, prăjiturele, Cremuind lumina-n ele, Aurindă ori de-azur...

Dulce peisaj e-n jur!

La mine-n gospodărie S-a deschis... cofetărie: Tort, bomboane, plăcințele, Fără bani, te-nfrupți din ele, Fiindcă iarna-i generoasă Şi-i mare cofetăreasă! În meniu avem: zăpadă Săniuş, ghețuş pe stradă Şi vacanțe prelungite, Doar de iarnă meşterite!

Peisaje de revistă!

Nici o față nu e tristă.

Cei mai bucuroşi veți fi Mereu voi, iubiți copii!

ANUNŢ DE LICITAŢIE Oraşul Uricani, cu sediul în Uricani, str. 1 Mai, nr. 6, cod fiscal 4634647, tel.

0254.511121, fax. 0254.511127, e-mail: primariauricani@gmail.com, anunţă organizarea în data de 06.03.2017 ora 12:00 la sediul sus menţionat a licitaţiei în vederea concesionării: - Imobilul (teren şi construcţie) - Depozit de Explozivi, situat în Valea de Brazi – Oraşul Uricani, înscris în CF nr. 2267, nr. cadastral/topografic 3898.

Documentaţia de atribuire, caietul de sarcini precum şi planurile de situaţie cu identificarea imobilului (teren şi construcţie) care se concesionează pot fi obţinute sau consultate la sediul Primăriei Oraşului Uricani, din str. 1 Mai, nr. 6, persoană de contact: Săvulescu Cristian, Consilier Juridic. Costul documentaţiei de atribuire este de 200 lei.

Data limită pentru solicitarea clarificărilor este: 27.02.2017.

Ofertele se depun la sediul Primăriei Oraşului Uricani, din str. 1 Mai, nr. 6 până la data de 03.03.2017 ora 12:00. Ofertele se depun într-un singur exemplar original. Şedinţa publică de deschidere a ofertelor va avea loc în data de 06.03.2017, ora 12:00 Sala de Şedinţe a Primăriei Oraşului Uricani din str. 1 Mai, nr. 6. În situaţia neprezentării a cel puţin trei oferte, licitaţia se anulează şi va fi reluată în data de 13.03.2017, ora 12:00.

Acţiunea în justiţie pentru soluţionare litigiilor apărute se introduce la Secţia de Contencios Administrativ a Tribunalului Judeţean Hunedoara din localitatea Deva, str. 1 Decembrie, nr. 35, tel. 0254.211574, fax. 0254.216333, e-mail: lbenta@iust.ro.

Anunţul de licitaţie a fost transmis pentru publicare la data de 07.02.2017.

facebook.com/ziarulvaiijiului

DOI „ULTRAȘI” ȘI-UN OM DE NEA Astă-seară, un „ultraș”, Un ştrengar de băiețaş, Pe maidanul uriaş A pornit un mic război Cu un pui de iepuroi.

Amândoi s-au războit Pe năsucul țuguiat Găsit chiar în colț de stradă; Da, un morcov – ați ghicit – De la omul de zăpadă.

Atunci, omul cel de nea Costumat în catifea, Neputând să stea deoparte, Îndesă ulcica sa Pe-o ureche, într-o parte Şi porni în grabă mare, Alergând într-o suflare, Ca să prindă hoții iute, Tot strigând după cei doi: - Dați-mi nasul înapoi!

Bre, n-am nasul de vânzare!

Vi-l luarăți la purtare...

Tu, băiete, fugi la şcoală!

N-ai făcut nicio scofală!

Iară tu, măi Iepurel, Cumpără-ți un morcovel!

Uf, ce vă veni aşa, S-agresați un... om de nea!?

Dați-mi nasul înapoi, Că nu este pentru voi,

Altfel, iese tărăboi!

- Bine!... Fie! Facem pace! În război nu prea ne place.

Ne-am jucat puțin şi noi...

Ia-ți năsucul înapoi!

Uite, ca să nu te doară, Îți şterg lacrima amară, Îți pupăm obrazul rece Şi-o să vezi că totul trece Dacă numeri pân’ la zece!

CU MAŞINA LA... DOCTOR (În sezon hibernal)

Maşinuța mea „tuşeşte”...

Cine o doftoriceşte? Ştiți cumva vreun service bun?

N-aş vrea să mă lase-n drum!

Eu i-am spus că nu-i frumos.

Am uitat să merg pe jos Si-apoi... şi ninsoarea vine Şi-o să fie vai de mine!

- Drăguțica mea maşină, Uite, îți promit benzină De mai bună calitate, Numai... pune-te pe roate!

Nu-i momentul de vendetă!

Nici să-ncep acum dietă!

Lasă gripa, lasă boala! În curând începem şcoala!

Pagină realizată de Petronela Vali SLAVU

ANUNŢ DE PARTICIPARE LA LICITAŢIE PUBLICĂ DESCHISĂ CU STRIGARE UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ A ORAŞULUI ANINOASA prin primar Jr. Dunca Nicolae, cu sediul în str. Libertăţii nr. 85, cod poştal 335100, telefon 0254.512108, fax 0254.512758, cod fiscal R4468994, anunţă licitaţie publică deschisă cu strigare în vederea valorificării a unei suprafeţe de 175 mp de teren, situate în Aninoasa, str. Libertăţii, nr. 70.

Licitaţia publică cu strigare va avea loc în data de 07.03.2017, ora 12:00, la sediul Unităţii Administrativ Teritoriale a oraşului Aninoasa, str. Libertăţii, nr. 85, loc. Aninoasa, jud. Hunedoara. Preţul de pornire la licitaţie este 623 lei iar saltul de supralicitare este de 10 lei.

Caietele de sarcini şi instrucţiunile de participare la licitaţie vor fi puse în vânzare, contra cost, începând cu data de 14.02.2017 şi vor putea fi procurate de la sediul Unităţii Administrativ Teritoriale a oraşului Aninoasa din str. Libertăţii, nr.

85, jud. Hunedoara, Serv. Urbanism şi Amenajarea Teritoriului.

Pentru participarea la procedurile de licitaţie este obligatorie achiziţionarea caietului de sarcini.

Participanţii la licitaţie trebuie să aibă asupra lor următoarele documente: - Actul de identitate în cazul persoanelor fizice sau certificatul de înmatriculare în cazul persoanelor juridice, sau împuternicire în original - Certificat fiscal în original - Dovada achitării garanţiei de participare la licitaţie în cuantum de 100 lei - Dovada achitării caietului de sarcini în cuantum de 10 lei - Certificat constatator emis de către Oficiul Registrului Comerţului, în original, sau copie legalizată pentru persoane juridice - Certificatul constatator privind îndeplinirea obligaţiilor de plata a impozitelor către stat Ultimul bilanţ contabil depus, înregistrat şi vizat la organul competent.

Contractul de vânzare-cumpărare se va încheia cu câştigătorul licitaţiei, adjudecat în termen de minim 20 de zile de la data încheierii procedurii de licitaţie.

PRIMAR, JR DUNCA NICOLAE

vineri, 10 februarie 2017

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Altădată te simţeai foarte bine în mediul în care te afli azi, dar acum parcă s-a întors totul pe dos. În loc de prietenie, amabilitate şi bună înţelegere, totul pare blocat într-un punct mort de unde nimic nu se mai mişcă.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

aşteaptă.

Eşti persoana care se remarcă cel mai uşor azi prin calităţile sale.

E şansa ta în joc, foloseşte-te imediat de ea, pentru că nu te

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Cineva te stimulează să te implici într-o activitate nouă, care merită atenţie, numai că interesul tău s-ar putea să se stingă repede, descoperind că roadele nu sunt chiar atât de interesante.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Ca să vezi cu claritate realitatea aşa cum e, ar trebui să priveşti un pic în interiorul lucrurilor, nu doar la suprafaţă, pentru că există aspecte bine ascunse pe care doar intuiţia ţi le-ar putea arăta.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Nu eşti lăsat să te manifeşti în voie, de parcă cineva s-ar afla mereu lângă tine şi-ţi taie elanul sau îţi pune pumnul în gură. Nu poţi să fii tu însuţi în asemenea companie.

Fecioară (23 Aug - 21 sep)

ANUNŢ DE PARTICIPARE LA LICITAŢIE PUBLICĂ DESCHISĂ

UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ A ORAŞULUI ANINOASA prin primar Jr. DUNCA NICOLAE, cu sediul în str. Libertăţii nr.

85, cod poştal 335100, telefon 0254.512108, fax 0254.512758, cod fiscal R4468994, anunţă licitaţie publică deschisă în vederea concesionării prin licitaţie publică deschisă a imobilelor clădiri situate în Aninoasa str. Văleni, în suprafaţă de 225 mp, respectiv 45 mp, înscrise în CF nr. 604784-Aninoasa.

Documentele licitaţiei vor fi puse la dispoziţia celor interesaţi, la Serv. UAT, din cadrul Primăriei Aninoasa, începând cu data de 13.02.2017 până la data de 06.03.2017 inclusiv, zilnic între orele 8:00 şi 15:30, respectiv în data de 06.03.2017 până la ora 11:00.

Documentele cerute prin caietul de sarcini sunt următoarele: 1. Persoane juridice - Actul constitutiv al societăţii, certificat constatator, certificat de înregistrare fiscală - copii Xerox; - Ultimul bilanţ vizat de DGFP - copie Xerox; - Certificat fiscal prin care să se ateste că nu are datorii la bugetul local şi la bugetul de stat. Certificatele vor fi eliberate de instituţiile abilitate din localitatea de reşedinţă a ofertantului şi vor fi depuse în original; - Actul autentic de reprezentare, în cazul în care ofertele sunt depuse de împuterniciţii ofertanţilor şi nu de aceştia personal; - Copie Xerox după chitanţele care atestă plata garanţiei de participare la licitaţie; - Declaraţie privind eligibilitatea articipanţilor/ofertanţilor; - Declaraţie privind cifra de afaceri realizată pe ultimii

LICITAȚII

Eşti la o răscruce de drumuri şi ai două căi diferite de mers, dar deşi ambele au multe de oferit, tu ai atracţie doar spre una din ele. Nu te arunca la primul impuls.

Laşi deoparte modestia, nesiguranţa, teama de eşec sau pesimismul şi le înlocuieşti cu resurse pozitive perfecte pentru situaţia în care eşti implicat.

scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Un prim pas spre a ţi se recunoaşte valoarea în faţa celorlalţi e să faci tu, mai întâi, acele schimbări care se cer făcute pentru a deveni mai bun.

ANGAJĂRI

săgetător (22 Noi - 20 Dec)

mica publicitate

• SC AGROALIMENT SRL angajează CONDUCĂTOR AUTO pentru transport de marfă intern şi pe comunitatea europeană.

Condiţii: permis de conducere cat. CE, experienţă în transportul pe comunitate şi România, atestat profesional, card.

Relaţii la telefon: 0724.044824, luni-vineri orele 8-16. ______________________________________________ • Societate de pază face cursuri pentru agent de securitate şi servant pompieri. Telefon 0755.143701. ______________________________________________ • ADECCO ROMANIA angajează în judeţul Timiş OPERATORI PRODUCŢIE. Se oferă: cazare, transport, salariu atractiv. Detalii la telefon: 0733.938638/ 0726.726248/0 800 800 408 ______________________________________________ • Cabana Groapa Seacă angajează în condiţii avantajoase cameristă. Oferim şi cazare şi masă. Relaţii la telefon 0766.337077 (Loredana). ______________________________________________ • Hotel Gambrinus angajează bucătar, cu experienţă minim 3 ani în domeniu. Relaţii la telefon 0721.322662.

La toate gesturile tale de generozitate şi de prietenie ţi se răspunde sub aşteptări, încât nici nu ar mai merita să fii atât de darnic. Fii un pic mai egoist.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Aştepţi prea mult de la lume, dar nu vezi că nu ai în jur persoanele potrivite pentru a răspunde solicitărilor tale? Trebuie să te descurci singur.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Eşti implicat într-o acţiune dificilă, ce necesită un consum imens de energie şi concentrare, dar deşi sursa de efort eşti tu, capul acestei acţiuni trebuie să fie altcineva.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

HOROsCOP

mica publicitate

• INSOLVENT CONSULT SPRL lichidator judiciar al sC AMARILDO ELECTRONICs & COMPUTERs sRL vinde la licitaţie publică, organizată la sediul său din Deva, str. M. Eminescu, nr. 11, ap. 2, în data de 22.02.2017, ora 12:00, „teren intravilan”, situat în Petroşani, str. Şoimilor, în suprafaţă de 6580 mp, cu deschidere la stradă de cca. 90 m.l., la preţul de pornire de 89.000 lei, exclusiv TVA. Garanţia de participare la licitaţie este de 10%.

Caietul de sarcini şi orice informaţii sunt la dispoziţia eventualilor cumpărători la tel. 0254.226006 sau 0722.344744.

Balanţă (22 sep - 22 Oct)

Duci după tine o emoţie negativă de care nu te mai poţi debarasa, dar exact acest lucru te opreşte din elan şi nu te lasă să treci la nivelul următor într-o anumită acţiune.

3 ani.

2. Persoane fizice - Actul de identitate - copie Xerox; - Certificat fiscal care atestă că nu are datorii la bugetul local. Certificatul fiscal va fi eliberat de instituţia abilitată din localitatea de reşedinţă a ofertantului depus în forma originală; - Copie Xerox după chitanţele care atestă plata garanţiei de participare la licitaţie; - Declaraţie de eligibilitate a participanţilor/ofertantului; - Declaraţie privind venitul realizat pe ultimii 3 ani.

Garanţia de participare la licitaţie este de 100,00 lei.

Contravaloarea caietului de sarcini este de 10,00 lei.

Ofertele în plic închis se înregistrează la Primăria Aninoasa, Serv UAT. Termenul limită de depunere a ofertelor este data de 06.03.2017 ora 11:00.

Deschiderea ofertelor va avea loc la sediul Primăriei Aninoasa, str. Libertăţii, nr. 85, loc Aninoasa, jud. Hunedoara, în data de 06.03.2017, ora 12:00. În caz de neadjudecare, licitaţia se va repeta din 10 în 10 zile urmând ca după două termene consecutive să se recurgă la negociere directă.

Contractul de concesiune se va încheia în termen de minim 30 zile de la data adjudecării.

Contestaţiile se transmit la sediul Primăriei Aninoasa, str.

Libertăţii, nr. 85, fax.0254.512758, în atenţia Serv. UAT. PRIMAR, JR DUNCA NICOLAE

8

www.zvj.ro vineri, 10 februarie 2017

DIVERSE

7

8

COMUNICAT

Vulcan

A simţit ce înseamnă solidaritatea umană

Focul care aproape că i-a mistuit casa l-a lăsat doar cu hainele de pe el. Toată mobila şi aparatura casnică i s-au făcut scrum. Soţia pe care a externat-o puţin după nefericitul eveniment a leşinat când a văzut urmările incendiului. Însă, tot răul spre bine.

Necazul pe care i-a fost dat să-l îndure i-a arătat ce înseamnă să simţi susţinerea vecinilor de cartier.

Daniel Ciucur recunoaşte că

incendiul care, acum trei zile, a cuprins jumătatea de casă de la nr.17 de pe strada George Bariţiu din Vulcan s-a produs din neglijenţa lui. A luat bateria de acumulatoare pusă la încărcat pe hol, a montat-o pe maşină, numai că a uitat să scoată din priză redresorul.

Acesta, lipsit de sarcină, s-a supraîncălzit şi s-a aprins. Focul a cuprins rapid holul, baia şi cămara, anexe construite înspre grădină, s-a ridicat spre acoperiş şi a pătruns în bucătărie şi camera mare. Nimic nu a mai rămas întreg. Toată mobila s-a făcut scrum.

La fel, frigiderul, maşina de spălat şi boilerul. Întreaga aparatură electrocasnică, numai bună de dus la fier vechi, se află, acum, în fundul grădinii.

Dani era la lucru,

la spital, când a început să-i ardă casa. L-a sunat unul dintre nepoţii lui. Vecinul său Claudiu Danciu a fost primul care a sărit şi a încercat să stingă focul. I s-au alăturat, apoi, şi ceilalţi vecini. Cu găleţi cu apă, iar copiii cu zăpadă. Pompierii au venit ceva mai târziu, aşa că nu a mai fost aproape nimic de salvat. Noroc, însă, că focul nu a apucat să se întindă şi la partea de casă în

care locuieşte Ciucur cel bătrân. Acum, Daniel şi-a luat concediu şi a început să repare camera mare. Ajutat şi de alţii, şi-a procurat toate materialele de construcţie necesare refacerii izolaţiei termice de pe pereţi. Se gândeşte, însă, cu groază că nu prea are ce să-i facă acoperişului. Grinzile şi căpriorii sunt scrum. Dacă ar ninge din nou mai abundent, mai mult ca sigur că acoperişul afectat de foc n-ar rezista greutăţii zăpezii.

A doua zi,

a trecut pe la el şi o comisie de la Primăria Vulcan.

Funcţionarii şi-au notat ce aveau de notat şi au plecat.

Daniel Ciucur nu li s-a plâns şi nici c-a cerut ceva.

Poate că, însă, sugerez eu, nu ar strica dacă administraţia publică locală i-ar veni în ajutor cu materialul lemnos necesar refacerii suprastructurii casei. Nu demult, în Colonia de Jos a mai fost un caz similar, iar primăria vulcăneană le-a pus la dispoziţia locatarilor lemnul necesar refacerii acoperişului. Şi acum am ajuns la punctul sensibil. Daniel Ciucur a rămas fără cuvinte, ba, mai mult, ochii i-au lăcrimat, când a văzut solidaritatea vecinilor săi. Aceştia au pus bani mână de la mână şi i-au cumpărat frigider, maşină de spălat şi boiler. Toate noi. Deocamdată, până-şi termină de reparat casa, aparatura se află în locuinţa unuia dintre vecini. Numai că solidaritatea celor care-l ştiu pe Daniel Ciucur nu se opreşte aici. Colegii lui de muncă şi alţi angajaţi ai Spitalului Municipal Vulcan au hotărât să adune bani, pentru a-l ajuta să-şi refacă gospodăria distrusă de foc. Nu mai adaug nimic, fiindcă îmi dau seama că alte comentarii ar fi de prisos.

Gheorghe OLTEANU