CMYK
Ziarul Vaii Jiului
Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Nu există lege
)
împotriva LUI! ADEVĂRU
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani
Director: Cătălin DOCEA
Redactor şef: Marian BOBOC
Curs valutar: 1€ = 4,5007 lei 1$ = 4,1980 lei 1₤ = 5,2834 lei
vineri, 9 decembrie 2016
Anul IX • nr. 2080 • 8+ 8 pagini • Preţ: 1 leu
În atenţia lui Petre Nica şi Constantin Jujan (candidaţi PMP şi angajaţi CEH):
Protest spontan la Termocentrala Mintia
Joi, 8 decembrie 2016, câteva zeci de persoane disponibilizate de la Termocentrala Mintia au protestat spontan în faţa sediului societăţii. Deoarece Complexul Energetic Hunedoara (CEH) are conturile blocate, iar Termocentrala Mintia este parte a complexului, oamenii nu sunt siguri că-şi vor primi plăţile compensatorii stabilite la concedierea colectivă, susţin liderii de sindicat. Aceştia sunt de părere că soluţia pentru deblocarea situaţiei de criză este reintrarea în insolvenţă a CEH. Din luna octombrie a acestui an, 451 de angajaţi ai Termocentralei Mintia au fost concediaţi colectiv. Potrivit contractului colectiv de muncă, disponibilizaţii care mai au un an până la pensie vor beneficia de un singur salariu compensatoriu, cei care au între unu şi trei ani până la pensie vor primi trei salarii compensatorii, iar persoanelor care nu se vor putea pensiona în următorii trei ani, vor beneficia de şase salarii compensatorii. De asemenea, pe lângă ajutorul de şomaj, angajaţii
disponibilizaţi primesc şi un venit de completare pentru o perioadă de maxim doi ani. Revendicările oamenilor sunt perfect îndreptăţite şi ar trebui rezolvate chiar de Petre Bebe Nica, direcor general adjunct al CEH şi candidat PMP. Căci după ce, ca lider de sindicat, i-ai trădat pe mineri şi pe energeticieni, chiar că îţi trebuie tupeu jegos ca să mai şi candidezi, adică să le cerşeşti voturile, minţindu-i din nou. Şi Petre Nica are tupeu din plin. De fapt, cam atâta are. Dacă s-ar fi pensionat la timp, în urmă cu vreo 4 ani, Petre Bebe Nica ar fi făcut mult bine mineritului şi mişcării sindicale. În primul rând, nu ar fi semnat el şi celălalt deştept cu gâtul înainte din afişele PMP, pre numele său Constantin Jujan, în luna mai 2015, Protocolul de închidere a minelor. Acum că l-au semnat, că sunt veşnici în organigrama CEH, că sute de oamenii protestează în stradă, ce mai contează… Dar să nu uite Nica şi Jujan că şi oamenii aceştia, care ieri şi astăzi protestează, votează… (ZVJ)
Vandalism pe Cetatea Devei
Publicaþie de istorii din Valea Jiului
Anul VIII
Nr. 252-253
9 decembrie 2016
8 pagini
Supliment al Ziarului Văii Jiului
Primii parlamentari români aleşi în Valea Jiului:
Un inginer şi doi preoţi Bociat, Duma şi Zugravu
Conform istoricului militar Ioan Aldescu, „parlamentarii Văii Jiului care au votat la Alba Iulia Unirea cu România la 18 noiembrie/ 1 Decembrie 1918 au fost: deputaţii de drept - preot Nicolae Zugrav din Lupeni (protopopul greco-catolic al Văii Jiului), lt.dr. Dominic Stanca din Petroşani (reprezentantul Reuniunii femeilor greco-orientale, ortodoxe, din Petroşani) şi învăţătorul Ioan Cioară din Lupeni (reprezentantul Reuniunii învăţătorilor greco-catolici din ţinutul Haţegului) - şi deputaţii aleşi de Cercul electoral român Haţeg (de care aparţineau toate localităţile Văii Jiului) – Trifu Macser (din satul Hobiţa, comuna Uricani) şi Petru Daj (din comuna Petroşani)”. Însă primele alegeri parlamentare din România Mare vor avea loc abia peste un an. În judeţul Hunedoara acestea se desfăşoară în zilele de 2, 3 şi 4 noiembrie 1919 (pentru Camera Deputaţilor) şi în 7-8 noiembrie 1919 (pentru Senat) La aceste alegeri judeţul Hunedoara livrează Parlamentului României 14 deputaţi şi 5 senatori. Între aceştia se află şi trei parlamentari de Valea Jiului: Ioan Duma, Valeriu Bociat şi Nicolae Zugravu. Aceştia sunt
primii parlamentari aleşi ai Văii Jiului din România Mare. Preşedintele Biroului Electoral Central al judeţului Hunedoara - Deva este Vasile Ianza.
Deputatul PNR Valeriu Bociat
Valeriu Bociat este membru al Partidului Naţional Român (P.N.R.), partid cu mare priză electorală în Transilvania şi Banat (de fapt, doar aici P.N.R. a depus liste). Bociat este un om respectat de comunitatea lupeneană, fiind inginer inspector silvic şi unul dintre patrioţii recunoscuţi ai Lupeniului, care a contribuit la unirea Ardealului şi Banatului cu Regatul României. Valer Bociat a fost primul primar român al comunei Lupeni şi tot atunci, în anul 1918, în timpul Revoluţiei, a fost şi preşedintele Sfatului Naţional Român din Lupeni. Tipicul legislativ al alegerilor din Transilvania, condusă în 1919 de Consiliul Dirigent de la Sibiu, era puţin diferit de acela din Regat, art. 46 prevăzând că acolo unde îşi depune candidatura o singură persoană, aceasta este declarată deputat sau senator, fără a mai fi nevoie să treacă prin furcile caudine ale votării. Din adresa lui Sebastian Rusan, preşedinte electoral la Lupeni, către preşedintele Biroului Electoral Deva, aflăm că şi Valer Bociat s-a aflat în această (fericită) situaţie de unic candidat: „Am onoare a prezenta alăturat aici toate documentele deputatului ales cu unanimitate a Dlui Valeriu Bociat, inspector silvic în comuna Lupeni. Certificatul de deputat s-a predat din partea subscrisului D-lui Valer Bociat, în ziua alegerii, adică în 2 Noiemvrie, anul 1919. De la biroul circumscripţiei pentru alegerea de deputat din Lupeni, la 4 Noemvrie 1919”. (conitnuare în paginile II-III) Marian BOBOC
Alegeri antebelice la Petroşani „Primarul comunei e şi funcţionarul societăţii, alegerea lui de câţiva ani e tot cu unanimitate. Căpitanul pompei desface câteva butoaie de vin şi când spiritele sunt <<pregătite>>, se pune în faţa casei comunale şi strigă din toate puterile: <<Ura! Trăiască!>>. Şi e natural, ca în asemenea împrejurări alegerea să fie unanimă, pentru că cine e de altă părere, pe acela repede îl convinge cu gravitatea trebuitoare de contrarul”. („Adeverul. Organul Partidului Social-Democrat din Ungaria”, Anul XI, nr.47, Budapesta, 21 noiembrie 1913)
Iarnă cu drumuri la… negru
Şeful Secţiei „Drumuri şi Poduri” din cadrul CNADNR, ing. Ion Tudor ne-a comunicat că din informaţiile şi prognozele primite din partea INMH în acest week-end nu vor fi ninsori sau precipitaţii, decât cu totul izolat.
„Nu sunt semnalate căderi masive de zăpadă, ploi, sau mai ştiu eu ce. Doar ceaţă, dar aşa este iarna, iar şoferii trebuie să circule cu prudenţă în astfel de condiţii. Dacă nu vor fi ninsori, înseamnă că toate drumurile naţionale din judeţul Hunedoara vor fi la negru, fără discuţie. La câteva zile după ce a nins sănătos toate
Reprezentanţii Serviciului Public de Administrare a Cetăţii Devei au transmis că, în urma curăţării resturilor vegetale din zona monumentului istoric, au descoperit acte de vandalism săvârşite în incintele 2 şi 3.
Astfel, angajaţii serviciului au găsit o banca ruptă şi aruncată de pe platforma de artilerie, poarta de lemn de la intrarea în incinta 1 distrusă (aceasta fiind înlocuită, dar accesul în incinta 1 a fost interzis), mai mulţi stâlpi de iluminat au fost rupţi, iar sticla de protecţie a fost spartă. De asemenea, mai multe reflectoare din incinta 3 au fost distruse, acestea fiind sparte. Mai mult, pe platforma de artilerie, mai multe lămpi colorate au fost sparte, iar în exteriorul zidului din incinta 3 mai multe reflectoare au fost, de asemenea, sparte. Serviciul Public de Administrare a Cetăţii Devei face apel la cetăţeni să respecte monumentul istoric şi să se conformeze regulilor vizitării unui sit arheologic de categorie A. (Mihaela PETROŞAN)
drumurile naţionale hunedorene şi gorjene erau la negru. N-am avut probleme decât pe anumite porţiuni de pe Drumul Naţional 7A, dar şi acolo mai mult pe sectorul vâlcean.Chiar dacă în două rânduri iarna ne-a arătat că a sosit, am trecut cu bine peste aceste momente şi de-acum ne pregătim pe Defileul Jiului de iarna adevărată. În aceste zile şi săptămâna viitoare facem ultimele retuşuri şi închidem încet toate lucrările ce se mai executau, până la primăvară. Mult nu mai avem de lucru la acest drum naţional de o importanţă foarte mare care leagă Ardealul de Oltenia. Sunt mulţumit de lucrări pentru că sunt de calitate ridicată în condiţii speciale”, a mai menţionat şeful drumarilor gorjeni. Corneliu BRAN