2075 marti 29 nov 2016

CMYK

Următorul număr al ZVJ luni, 5 decembrie 2016

Au oficiat luni contractul gunoaielor Pagina 3

Vulcan

Nu există lege

Ziarul Vaii Jiului

împotriva LUI! ADEVĂRU

)

Pregoterm Vulcan şi Consiliul Local Petroşani

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,5124 lei 1$ = 4,2432 lei 1₤ = 5,2733 lei

marţi, 29 noiembrie 2016

Anul IX • nr. 2075 • 12+4 pagini • Preţ: 1 leu

La primăvară, trebuie musai ştiut cât s-a primit, cât s-a consumat, cât s-a pierdut şi cât s-a plătit?

La şedinţa extraordinară de consiliu local din Vulcan, la care s-a discutat despre asigurarea cu energie termică a instituţiilor publice şi a agenţilor economici, a fost pusă o întrebare deşteaptă. Care nu putea să vină decât de la un om cu pregătire temeinică în domeniul economic. Ştiut fiind că activitatea

de distribuţie a agentului termic a fost cea care, prin datoriile făcute de către consumatorii casnici, a pus pe butuci bugetul de venituri şi cheltuieli al SC Pregoterm SA Vulcan, ceea ce a dus la înfiinţarea de acum decedatei întru faliment SC Termoficare Vulcan SA, domnul consilier local Nelucu Lung a vrut să afle ceva foarte important. Şi de aceea i-a solicitat domnului ing. Marius Danci, directorul general al Pregoterm-ului, punctul de vedere într-o privinţă deloc de neglijat. Dacă, reluând activitatea care i-a fost ca o piatră de moară şi i-a produs pagube, nu cumva SC Pregoterm SA Vulcan o să meargă direct în cap din punct de vedere financiar?

Deloc, l-a liniştit

directorul general. Preţul de distribuţie a fost în aşa fel alcătuit, încât el să nu genereze pierderi. În plus, s-a prevăzut o cantitate minimă de agent termic care să fie contractată. În privinţa contorizării masei de energie termică preluată de la uzină şi redistribuită, aspect despre care s-a interesat tot Nelucu Lung. Răspunsul primit a fost acela că doar la unele blocurile de locuinţe a existat contorizare. Iar inexistenţa unui asemenea mod de comensurare la alte blocuri a dus la costurile acelea exagerate la termoficare de care se plângea o mare parte a populaţiei. Întrebarea domnului consilier ar fi trebuit completată, sunt eu de părere, ca participant la

şedinţă iar completarea asta, am auzit, ulterior, ar fi stat şi pe buzele altor doi colegi de consiliu local ai domnului Lung.

Ce se întâmplă cu eventualele

pierderi de agent termic? Cine le plăteşte? Există posibilitatea calculării lor? Nu e târziu, totuşi, ca răspunsul la fiecare să fie aflat după încetarea livrării de energie termică în şcoli şi la agenţii economici. Unul este cunoscut de acum. Pierderile vor fi plătite, de la buget, de către Primăria municipiului Vulcan. Problema este ca, în primăvară, să se ştie şi să fie comunicate exact cantitatea de energie termică pierdută şi câţi bani trebuie plătiţi pentru ea. Nu de alta, dar la urechi mi-au ajuns murmure

legate de acest aspect neclarificat. Or, cum unor consilieri locali vulcăneni le este pur şi simplu teamă să se şi gândească la asta, mi-am permis eu să mă fac mesagerul acelora care vor o situaţie clară a cât agent termic s-a primit, cât s-a consumat şi cât s-a pierdut. Şi, fireşte, cât a costat fiecare. Simplu! Gheorghe OLTEANU

2

PROMOVARE

Laurenţiu Nistor:

Guvernul Cioloş, susţinut de PNL, închide încă două mine din judeţ şi lasă o mie de oameni pe drumuri

Preşedintele PSD Hunedoara, Laurenţiu Nistor, şi-a manifestat îngrijorarea faţă de măsurile luate de Guvernul Cioloş, guvern susţinut de PNL, prin care încă două mine de cărbune din Valea Jiului vor fi închise în următorul an. În opinia candidatului PSD la Camera Deputaţilor, guvernul nu are nicio explicaţie plauzibilă în ceea ce priveşte criteriile pe baza cărora a decis să oprească activitatea minelor Lonea şi Lupeni şi să lase peste o mie de familii fără o sursă de venit. „Ceea ce a făcut

acest Guvern Cioloş, Guvernul Zero susţinut de PNL, nu are nicio logică. Decizia de a desfiinţa încă două mine de cărbune este antieconomică. Mă aşteptam ca Ministerul Energiei să propună, mai degrabă, investiţii în retehnologizarea şi modernizarea mineritului şi a termocentralelor Mintia şi Paroşeni, pentru a salva Complexul Energetic Hunedoara şi pentru a ne asigura necesarul de energie în situaţii de criză. Din păcate, asistăm la hotărâri care pun în pericol peste o mie de locuri de muncă, situaţia familiilor care depind de aceste slujbe, dar şi siguranţa energetică a României”, a spus Laurenţiu Nistor.

PSD susţine continuarea activităţii miniere

Candidatul PSD Hunedoara la Camera Deputaţilor a atras atenţia că închiderea Minei Lonea va avea

)

Ziarul Vaii Jiului

efecte asupra unei întregi comunităţi, deoarece exploatarea minieră este acum singurul angajator principal din oraşul Petrila. „Practic, Guvernul Cioloş lasă un oraş fără venituri la bugetul local. Chiar nu s-a gândit nimeni că Petrila nu mai are alte surse de venit? Ce vor face tinerii, ce se va întâmpla cu şcolile, cu viaţa oamenilor, în general? Sunt întrebări la care PNL şi guvernul pe care îl susţine ar fi trebuit să aibă un răspuns credibil”, a afirmat Laurenţiu Nistor. El a reamintit faptul că PSD a susţinut, cu orice prilej, importanţa Complexului Energetic Hunedoara, atât prin prisma menţinerii locurilor de muncă, dar şi prin faptul că România are nevoie de energia produsă în termocentrale pe bază de cărbune. „Am stat de vorbă cu mulţi oameni, cu specialişti în energetică. Cu toţii au spus că nu putem renunţa la producţia de energie electrică pe bază de cărbune. Sunt în joc mii de locuri de muncă, viitorul a mii de familii, dar şi siguranţa energetică a României. Mineritul şi termocentralele au nevoie de investiţii în retehnologizare, pentru a deveni competitive pe piaţa de energie. PSD nu poate fi de acord să tăiem tot şi să ducem la fier vechi”, a spus Laurenţiu Nistor.

România are nevoie de energie electrică produsă pe bază de cărbune

Importanţa producţiei de energie pe bază de cărbune a fost subliniată şi de fostul premier Victor Ponta, cu prilejul vizitei pe care a făcut-o recent în judeţul Hunedoara. Cel mai bun prim ministru al României spunea că ţara noastră va face o mare greşeală dacă va renunţa la producţia de energie electrică pe bază de cărbune. „În primul rând, sunt locurile de muncă, dar eu vorbesc şi de interesul naţional: o să stăm tot timpul să importăm energie din alte ţări şi o să aşteptăm să vedem dacă plouă, ca să avem energie hidro? Sau dacă

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 n J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

Comandat de: Partidul Social Democrat Organizaţia Judeţeană Hunedoara. Executant: SC Aldo Detail Direct SRL-D. CUI Mandatar Financiar: 11160007

bate vântul, ca să avem energie eoliană? Orice ţară puternică şi care stă pe picioarele ei trebuie să aibă energie electrică pe cărbune, mai ales când ai resursa aşa cum o avem noi în această zonă”, a spus Victor Ponta. Declaraţiile preşedintelui PSD Hunedoara survin în contextul în care Comisia Europeană a aprobat notificarea Guvernului României de acordare a unui ajutor de stat în valoare de 99 milioane euro pentru un program de închidere a minelor Lonea şi Lupeni, din cadrul Complexului Energetic Hunedoara, până în anul 2018. Biroul de presă

Comandat de: Partidul Social Democrat Organizaţia Judeţeană Hunedoara. Executant: SC Aldo Detail Direct SRL-D. CUI Mandatar Financiar: 11160007

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Valeriu BUtULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Administrativ / Publicitate: Oana CROItORU - 0735.727264 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Pregoterm Vulcan şi Consiliul Local Petroşani

Au oficiat luni contractul gunoaielor

Într-o şedinţă de îndată desfăşurată luni la Petroşani, începând cu orele 15:00, consilierii locali petroşeneni au aprobat proiectul iniţiat de primarul Tiberiu Iacob-Ridzi.

Proiectul de hotărâre prevede „încheierea unui contract pentru depunerea deşeurilor menajere cu S.C. Pregoterm S.A. Vulcan”, începând de luni, 28 noiembrie şi până pe 1 ianuarie 2017, cu posibilitatea prelungirii perioadei de timp. „Astfel va fi mai ieftin decât acum,

când ducem gunoiul la Horezu, ieşim undeva la 113,13 lei pe tona de gunoi menajer, fără TVA, ceea ce e mult mai puţin. Pregoterm preia gunoiul menajer, îl prelucrează şi îl concasează după care îl duce la groapa de gunoi de aici din Petroşani”, ne-a declarat după şedinţă consilierul local Costel Postolache. Corneliu BRAN

Primăria şi Consiliul Local Lupeni,

Coorganizatori la toate spectacolele de Crăciun

Primarul Cristian Resmeriţă a încuviinţat şi a invitat Consiliul Local Lupeni să voteze pentru toate asocierile cu instituţiile educaţionale şi bisericeşti din Lupeni şi să semneze din postura de coorganizator toate evenimentele destinate sărbătorii Crăciunului.

Lista evenimentelor este impresionantă, iar unele dintre ele primesc şi susţinere materială. Palatul Cultural Minerul îşi face treaba cu prisosinţă, fiind gazda evenimentelor. În data de 16 decembrie, la ora 17, la Palatul Cultural Lupeni, Clubul Elevilor Lupeni realizează un spectacol de muzică şi dans. Primăria şi Consiliul Local au alocat în acest sens 500 de lei pentru organizare. Intrarea la eveniment este liberă. În data de 4 decembrie, la ora 12, Teatrul de Artă din Deva, în colaborare cu Primăria Lupeni, pune în scenă spectacolul de teatru pentru copii „Bunica şi Extraterestrul”. Şi pentru acest eveniment primăria se implică financiar asigurând deplasarea şi recuzita actorilor, contribuind cu suma de 500 lei. În data de 2 decembrie, la ora 17, Liceul Teoretic „Mircea Eliade” şi Şcoala Gimnazială Nr. 2 au programată o reprezentaţie de dansuri şi muzică populară românească, intrarea este liberă.

În data de 19 decembrie ciclurile primar şi gimnazial ale Şcolii Gimnaziale Nr. 2 au rezervat şi ele sala Palatului Cultural, între orele 10-16 a spectacolului de Moş Crăciun. Intrarea este liberă, iar cheltuielile aferente funcţionării sălii sunt asigurate de administraţia locală. Tot în data de 4 decembrie, de la ora 16, Schitul Straja al Bisericii Ortodoxe Române, va realiza concertul de colinde „Noi vrem să colindăm”. Intrarea va fi liberă şi se anunţă a fi un festin muzical. În data de 20 decembrie, de la ora 11, Palatul Cultural Minerul Lupeni este din nou gazdă pentru serbarea de Crăciun organizată de Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă „Rudolf Steiner”. În data de 22 decembrie, de la ora 17 până la ora 19, Biserica Baptistă va organiza de asemenea un concert de colinde bisericeşti. În data de 15 decembrie, Liceul Teoretic „Mircea Eliade” şi Şcoala Gimnazială Nr. 1. are programată sala spectacolelor pentru evenimentul dedicat sărbătorilor de iarnă. În 23 decembrie Biserica Penticostală va avea spectacolul „Seara de colinde creştine”, programat la aceeaşi sală a Palatului Cultural, între orele 17-19. Alina PIPAN

Grupul TROTA asigură formare profesională şi lucru cu TIR-uri frigorifice pe Comunitate, pentru şoferi fără experienţă. Dacă ai permis C+E, sună la 0740.295418 sau trimite CV la soferitir@trota.ro Interviul se va ţine în zona ta.

8

www.zvj.ro marţi, 29 noiembrie 2016

Comunicat de presă Consilierii judeţeni ai Partidului Naţional Liberal - Hunedoara solicită conducerii Consiliului Judeţean Hunedoara să găsească urgent o soluţie pentru rezolvarea crizei gunoaielor. În momentul de faţă soluţia propusă de conducerea C.J. Hunedoara este ilegală şi nu face decât să transfere responsabilitatea Consiliului Judeţean spre unităţile administrativ teritoriale. Reamintim că în momentul de faţă operatorii de salubritate nu mai au posibilitatea să depoziteze deşeurile colectate în condiţiile în care deponeul provizoriu din Deva şi-a atins capacitatea de 70.000 de tone acceptată prin autorizaţia de mediu. În vederea suplimentării capacităţii de depozitare, cerem conducerii C.J. Hunedoara să îşi asume o soluţie legală şi morală aşa cum s-a întâmplat sub mandatele preşedinţilor liberali. Îl rugam pe Preşedintele Consiliului Judetean să trateze serios problema deşeurilor, chiar dacă se află în campanie electorală. Riscăm ca judeţul HUNEDOARA să fie invadat de gunoaie în prag de sărbători din cauza incompetenţei şi neputinţei conducerii PSD a Consiliului Judeţean. Decizia domnului Nistor şi a PSD este decontată din propriul buzunar de toţi hunedorenii. Purtător de cuvânt PNL Hunedoara Oana FRÂNC

Lupeni

„Oprirea interzisă” pe Bulevardul Păcii

Lupeniul, ca de altfel fiecare oraş din Valea Jiului, este liniar, construit de o parte şi de alta a unei străzi principale. Implicit, traficul mare se realizează pe strada principală, la Lupeni aceasta fiind Bulevardul Păcii şi Bulevardul Tudor Vladimirescu.

Din nefericire, de multe ori strada principală este şi cea mai sufocată din cauza parcărilor realizate lateral, obstrucţionând fluenţa şi vizibilitatea, mai ales în intersecţii şi în apropierea trecerilor de pietoni. Vizibilitatea în trafic a fost soluţionată în primul rând prin eliminarea garduri-

lor vii de departajare a celor două sensuri, care a permis şi crearea unor locuri de parcare. Alte locuri de parcare au fost realizate şi în Cartierul Bărbăteni. În momentul de faţă se poate trece la următorul pas, acela de a interzice parcarea pe prima bandă a sensurilor de mers, astfel încât traficul să fie mai lejer. Administraţia lupeneană a analizat situaţia în teren şi a propus interzicerea parcării pe partea dreaptă, direcţia de mers est-vest (Lupeni Centru-Bărbăteni). În primul rând, se va putea circula mai eficient astfel şi se va putea deszăpezi cu uşurinţă pe timpul iernii. Interdicţia va fi stabilită de la podul de traversare a râului Brăiţa până la SC Universal Edil. Acest tronson nu are multe magazine. Alina PIPAN

actualitate

Comandat de: Partidul Naţional Liberal Filiala Hunedoara. Executant: SC Confort Media Invest SRL. CUI Mandatar Financiar: 11160004

3

4 Deva

din judeţ

Regulament pentru gama de culori a blocurilor reabilitate termic

În şedinţa de luni, 28 noiembrie 2016, Consiliul Local Deva a aprobat Regulamentul privind gama cromatică pentru locuinţele colective reabilitate termic din municipiul reşedinţă de judeţ. „Până în prezent, în România nu există legislaţie care să facă specificaţii concrete cu privire la gama de culori ce poate fi folosită în mediul urban. Gama cromatică aleasă pentru locuinţele colective reabilitate termic până în prezent s-a bazat exclusiv pe propunerile arhitecţilor, propuneri care de cele mai multe ori nu ţin seama de context, de fondul construit existent, de caracterul zonei, creându-se neconcordanţe cromatice şi uneori chiar disconfort vizual. Deoarece numărul de cereri din partea asociaţiilor de proprietari pentru reabilitarea blocurilor de locuinţe este în creştere, în vederea obţinerii unui aspect unitar al oraşului, s-a elaborat

acest regulament”, se arată în expunerea de motive la proiectul de hotărâre pentru aprobarea „Regulamentului privind gama cromatică pentru locuinţele colective reabilitate termic din municipiul Deva”. Prin aprobarea regulamentului se urmăreşte nu doar impunerea unei palete de culori ci şi trasarea unor principii care să reglementeze, în lipsa unei legislaţii specifice, modul în care sunt tratate faţadele blocurilor de locuinţe colective supuse reabilitării termice. Ca dispoziţie generală, faţadele vor fi tratate ca un tot unitar fiind strict interzisă zugrăvirea parţială a acestora. De asemenea, potrivit regulamentului, asociaţiile de proprietari trebuie să consulte proiectanţi atestaţi legal în domeniu. Sunt interzise lucrările de reabilitare termică individuală fiind obligatorie reabilitarea termică a întregului tronson al blocului În 2 decembrie 2016 de locuinţe. Regulamentul nu se aplică construcţiilor clasate ca monumente isServiciul Public Comunitar pentru Eliberarea şi torice sau în Evidenţa Paşapoartelor Simple Hunedoara anunţă curs de faptul că programul de lucru cu publicul în data clasare, gama de 2 decembrie 2016 se va desfăşura normal, cromatică a între orele 08:30-16:30. acestora stabilindu-se cu Chiar dacă ziua de 2 decembrie 2016 a fost declaavizul Ministerului Culturii, rată de guvern ca zi liberă, decizia Serviciului Paşa-

Program normal la Paşapoarte

în comisiile de specialitate. Mihaela PETROŞAN

Conferinţă teologico-istorică

poarte a fost luată pentru a nu produce neajunsuri persoanelor care au depus cereri în zilele de 17 şi 18 noiembrie 2016 şi au fost programate la eliberarea paşapoartelor electronice pe 2 decembrie 2016. „Măsura de menţinere a programului normal de lucru la Serviciul Public Comunitar pentru Eliberarea şi Evidenţa Paşapoartelor Simple Hunedoara în data de 2 decembrie 2016 a fost luată din respect faţă de persoanele care au fost planificate pentru eliberarea paşapoartelor electronice în această dată şi pentru persoanele care ar putea solicita serviciile acestui Serviciu Public Comunitar în ziua liberă”, a declarat Valer Ungur, prefectul judeţului Hunedoara. Mihaela PETROŞAN

Pătimitori şi pătimire în închisorile comuniste Vineri, 2 decembrie 2016, de la ora 17:00, Episcopia Devei şi Hunedoarei organizează cea de-a treia ediţie a conferinţei teologico-istorice anuale „Pătimitori şi pătimire în închisorile comuniste”. Evenimentul se va desfăşura în sala „Europa” a Inspectoratului Şcolar Judeţean Hunedoara din Deva.

Comandat de: Partidul Social Democrat Organizaţia Judeţeană Hunedoara. Executant: SC Aldo Detail Direct SRL-D. CUI Mandatar Financiar: 11160007

facebook.com/ziarulvaiijiului

„Manifestarea îşi propune să prezinte publicului larg climatul totalitar al întregii perioade comuniste, dimpreună cu drama deţinuţilor politici din închisorile şi din lagărele vremii, spaţii de exterminare a intelectualităţii şi a spiritualităţii româneşti, în care au pătimit şi numeroşi preoţi, monahi şi credincioşi hunedoreni, pentru unica „vină” de a-L fi iubit şi slujit, chiar şi cu preţul vieţii, pe Dumnezeu”, informează Episcopia Devei şi Hunedoarei. În cadrul evenimentului, prof. univ. dr. Sorin Şipoş, de la Universitatea din Oradea, va susţine referatul cu tema „Un pătimitor în temniţele comuniste: Silviu Dragomir – istoric al Revoluţiei de la 18481849”, iar dr. Adrian Nicolae Petcu (CNSAS), va prezenta referatul cu tema „Noi mărturii documentare despre Părintele Arsenie Boca”. În cea de-a doua parte a manifestării vor fi lansate trei volume: Silviu Dragomir - „Avram Iancu” (ed. anastatică şi studiu introd. de prof. univ. dr. Sorin

Şipoş); Adrian Nicolae Petcu - „Preoţi hunedoreni pătimitori în temniţele comuniste”; „Altfel despre Părintele Arsenie Boca”, coord. prof.dr. Marius Vasileanu. Episcopia Devei şi Hunedoarei precizează că manifestarea este prilejuită, „pe de o parte, de îndatorirea de a face cunoscută jertfa acestor mucenici ai neamului românesc, iar pe de altă parte, de declararea anului în curs de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române drept an comemorativ al Sf. Ierarh Martir Antim Ivireanul”. Mihaela PETROŞAN

Subfiliala de Cruce Roşie Petroşani

cadrul căreia la primăvară un medic va presta în noul cabinet pentru petroşenenii aflaţi în baza de date a subfilialei de Cruce Roşie, precum şi câţiva funcţionari din primărie cum e cazul domnului Bunea de la situaţii de urgenţă. Prietenul ZVJ, „Activ”-ul Nicu Rotaru, de la ONG-ul foarte „activ”, a fost prezent, urmând ca pe viitor ONG-ul coordonat de acesta şi Crucea Roşie Petroşani să se implice într-o serie de proiecte comune destinate tinerilor, iar din partea firmei Realcom care de curând a donat prin intermediul Crucii Roşii Petroşani alimente pentru anu-

Două mari evenimente

După cum v-am mai informat, sediul Crucii Roşii Petroşani de pe strada Avram Iancu a suferit mari transformări graţie implicării celor care conduc destinele acestei subfiliale, dar şi a mai multor oameni de bine şi a unor firme care au pus umărul la sprijinirea acestui proiect, precum şi a primăriei, în urma căruia sediul are începând de luni, 28 noiembrie 2016, o sală de cursuri de prim-ajutor pentru voluntari, modernă, spaţioasă şi cu tot ce trebuie, inclusiv un videoproiector pentru cursuri şi un cabinet sociomedical dotat cu tot ce trebuie – a cărui activitate va începe la anul.

Asistenţa

Luni, când am ajuns la acest sediu, am găsit spaţiul mai plin ca niciodată de oameni. De fapt, erau câteva zeci de tineri voluntari ai subfilialei veniţi şi ei la inaugurare. Vorba aceea, după ploaie vine şi soarele pe strada ta. Deci, după atâta muncă şi timp alocat sprijinirii lucrărilor şi tuturor trebuinţelor, dar şi voluntariatului, o clipă de bucurie şi de sărbătoare nu strică! Lângă ei, au fost prezenţi şi voluntari cu vechi ştate, din conducere şi nu numai, în frunte cu directorul subfilialei, Felicia Vitan, precum şi cu cei din biroul de conducere, printre care şi consilierul local Costel Postolache, doamnele Mariana Popa, Cristina Sîrbu, profesoara de germană Maria Marian pe post de translator, Aurelia Vărăşeţ, Aurelia Apostu. Dacă am vorbit de voluntari se cuvine să spunem că prezentă a fost şi o delegaţie de la Spitalul de Urgenţă Petroşani, condusă de doamna Angela Braşoveanu, instituţie din

mite familii cu probleme sociale a fost prezent Dorel Neamţu.

Germanii sunt cu noi...

Nu întâmplător Crucea Roşie Petroşani a ţinut să organizeze în acest an evenimentul şi de aceea s-a tras şi tare ca să se finalizeze lucrările. Aceasta deoarece subfiliala a primit vizita unei delegaţii partenere de Crucea Roşie din Germania, din localitatea Bissingen, landul Bavaria, care n-a venit cu mâna goală fireşte, ci cu un tir plin de sute de pachete cu dulciuri pentru copii de la grădiniţe şi haine tot pentru ei, cu ocazia sărbătorilor de iarnă. Un gest frăţesc şi plin de substanţă, să recunoaştem. „Dumnealor au venit chiar azi cu sute de pachete pentru copiii din Petroşani, nici nu ştiu numărul exact deoarece n-am avut încă timp să le inventariem. O parte le-am împărţit azi cu dumnealor la copiii de la grădiniţa din Dimitrov şi la grădiniţa nr. 5 din Petroşani. Urmează de miercuri să mergem şi la celelalte grădiniţe şi centre unde există copii instituţionalizaţi. Domnul Jurgen Renz este şeful

Comandat de: Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor - ALDE - Filiala Teritorială Hunedoara. Executant: SC Aldo Detail Direct SRL-D. CUI Mandatar Financiar: 11160008

8

www.zvj.ro marţi, 29 noiembrie 2016

delegaţiei de trei persoane. Şi pe această cale le mulţumesc încă o dată pentru sprijinul pe care ni-l dau, menţionând că nu este pentru prima oară când vin la Petroşani”, ne-a spus Felicia Vitan.

Comandat de: Partidul Social Democrat Organizaţia Judeţeană Hunedoara. Executant: SC Aldo Detail Direct SRL-D. CUI Mandatar Financiar: 11160007

Mulţumiri

„Vreau să mulţumesc delegaţiei germane că a crezut în proiectul nostru şi ne-a susţinut. Mulţumim celor care au venit în sprijinul nostru cu obiecte, bani şi tot

ce s-a putut pentru amenajarea cabinetului şi a sălii de curs. Mulţumim societăţii ECO din Petroşani, care ne-a sponsorizat cu geamurile termopan, pentru că aveam nişte geamuri vechi pe care nu reuşeam nicicum să le schimbăm, mulţumim domnului Costel Avram, preşedintele Asociaţiei „Rosa Multifloira”, pentru mobilierul din sala de cursuri. De asemenea, mulţumim spitalului din Petroşani pentru că ne sprijină în proiectul cu cabinetul medical, primăriei şi domnului primar pentru sprijinul acordat cu centrala termică şi cu muncitorii care ne-au ajutat şi presei locale care ne-a susţinut, printre care, foarte mult, Ziarul Văii Jiului, prezent şi acum aici. Să nu uit, mulţumesc şi domnului Nicu Rotaru că ne susţine mereu şi întregului comitet de conducere că a crezut în proiectul nostru. Nu în ultimul rând vă mulţumesc şi vouă, dragi voluntari, fără al cărui sprijin n-am putea face nimic”, s-a adresat celor prezenţi directorul Felicia Vitan. Corneliu BRAN

societate civilă

5

6

SPECIAL

O expoziţie ce nu trebuie ratată:

Expoziţia Turismului Montan

Dacă nu v-aţi făcut cumva timp să mai treceţi pe la Muzeul Mineritului, poate vă faceţi de-acum. Nu de altceva, dar pe lângă muzeul în sine, care prezintă publicului mici fragmente din istoria mineritului acestei zone şi care, după reabilitarea făcută pe bani mulţi, va arăta şi mai bine decât acum, există de ceva vreme, într-o sală destinată special pentru acest lucru, o „expoziţie a turismului montan”. Sala „turistului” din Muzeul Mineritului...

Iniţial această expoziţie, de care se ocupă sufletistul petroşenean şi iubitor de munte Dumitru Puşcaşu, era gândită să fie un Muzeu al Turismului Montan din Petroşani, numai că, din cauza lipsei unei locaţii cu mai multe încăperi, care să fie amenajată cu sprijinul autorităţilor locale, totul a rămas deocamdată la stagiul de expoziţie (că doar n-o să-i spunem unei săli... „muzeu”). „Când clădirea acestui muzeu va intra în reabilitare şi modernizare, cum este prevăzut din câte ştiu, în pod, după ce lucrările vor fi gata, vom putea amenaja un muzeu de sine stătător, aşa cum l-am gândit încă de la început. Va fi spaţiu mai mare, care va fi compartimentat, astfel că voi putea să expun miile de exponate ce ţin de acest muzeu şi care acum stau în cutii. Aici am expus doar ce se poate expune într-o singură sală, pe care e bine că o avem aici în Muzeul Mineritului deocamdată”, ne-a dezvăluit Dumitru Puşcaşu la finele săptămânii trecute, când am mers să

vedem această expoziţie.

Schiuri purtate de bunici...

Odată ce păşeşti pragul expoziţiei de turism montan îţi sare în ochi exact ceea ce şi-ar dori să vadă orice iubitor de munte când intră într-un muzeu de profil: îmbrăcăminte „retro” şi specială pentru montanişti şi schiori, schiuri „antice” de demult apuse, dar demne de arătat celor mai tineri („schiuri de tură” folosite de oameni la ceea ce numim schi fond, dar şi schiuri vechi folosite la coborâre, cu nişte legături de prindere a bocancilor parcă de când lumea, cu o gaură în vârful lor pe unde se introducea o sfoară - un fel de siguranţă care ţinea schiul lipit de bocanc). Nu putem să nu amintim că expoziţia e plină de bocanci de căţărare purtaţi acum 3040-50 de ani, poate şi mai bine, mai multe ustensile de camping, colecţie de rucsacuri vechi, o colecţie de lămpi vechi şi de lanterne cam de când erau mamele noastre fete, truse de gătit şi seturi de depozitare a alimentelor din mai multe perioade de dinainte de anii `70 şi după această perioadă, caserole mai mari sau mai mici de aluminiu şi din alte metale ce se foloseau în trecut şi multe alte

facebook.com/ziarulvaiijiului

obiecte pe care orice iubitor de munte le are la el când călătoreşte pe munte sau când serveşte masa la iarbă verde începând de la busole şi terminând cu lămpi pentru gătitul mâncării.

Aparate foto şi lămpi

„Aparatul foto, prietenul turismului”, secţiunea plasată chiar pe mijlocul sălii reuneşte o serie de aparate de fotografiat vechi. „Avem un aparat foto cu burduf, unul dintre primele aparate foto apărute în ţară, undeva de prin 1930. Avem aparate de după 1950 şi până înainte de 1989, donate de oameni care le-au folosit pe munte în drumeţiile lor şi cărora le mulţumesc”, spune Puşcaşu. Colecţia de lămpi ce face parte din secţiunea „Surse de căldură” reuneşte de asemenea tot felul de lămpi folosite la gătit sau la prepararea ceaiului. „Avem un Primus nemţesc folosit de armata germană în luptele de pe munţii noştri în cel de-Al Doilea Război Mondial. E o lampă cu spirt folosită pentru gătit foarte la modă pe vremea aceea. Avem, de asemenea, o lampă rusească din anii `50 şi alte câteva lămpi interesante, care azi nu se mai găsesc decât foarte rar”, ne explică Dumitru Puşcaşu. „În alte vremuri turistul venea în Petroşani, plătea 5 forinţi, i se dădea cheia de la cabană, pleca acolo, o cabană situată în zona fostului canton pastoral, stătea două zile şi se relaxa cum ştia el mai bine. Unii cu astfel de schiuri de tură, alţii preferau plimbările şi bătăile cu zăpadă, şi, ca şi acum, un grătar în aer liber, rupt de civilizaţie şi într-un ocean, dacă pot zice aşa, de zăpadă şi linişte. Singura condiţie pe care turistul o avea era ca la plecare să lase stocul de lemne la nivelul pe care-l găsiseră”, mai susţine Dumitru Puşcaşu.

Dumitru Puşcaşu pentru viitorul muzeu, iar puţin mai departe ne-a sărit în priviri colţul intitulat „Trofee şi plachete”, cu multe cupe şi fanioane de la o serie de concursuri din Parâng din anii `80-`90 (Cupa I.G.C.L. Telescaun, Cupa Veteranilor, Ştacheta Munţilor etc.).

Alpinista Crina Coco Popescu şi drapelul fermecat

O altă imagine demnă de reţinut în cadrul expoziţiei din acest mic colţ de turism montan este Drapelul României purtat pe cele 7 mari vârfuri de pe toate continentele de alpinista braşoveană Crina Coco Popescu, donat domnului Puşcaşu pentru expoziţie şi viitorul muzeu, alături de un tricou cu autograf din partea uneia dintre cele mai cunoscute tinere alpiniste de pe mapamond. Acum câţiva ani, la Sala de Marmură de la primărie a venit renumita Crina Coco Popescu, după ce reuşise să atingă 7 dintre cele mai înalte şi grele vârfuri de pe toate continentele înainte de a avea 18 ani. Atunci am primit drapelul şi tricoul cu autograful ei şi le-am pus aici la loc de cinste”, a completat imaginea cel care se ocupă de custodia expoziţiei.

Donaţi cu încredere dacă vă doriţi un muzeu adevărat

„Valea Jiului în ceaţă”...

Ce am remarcat şi ne-a sărit imediat în ochi este colecţia de fotografii vechi, printre care una pe care scrie: „Valea Jiului în ceaţă”. O imagine veche, surprinsă din Parâng acum mulţi zeci de ani, în 1956, de către o mare iubitoare de munte şi, în mod special, de zona munţilor noştri. Că Petroşaniul este acoperit de o ceaţă densă, se vede foarte clar, ceea ce nu ştia însă cine a făcut poza e că după zeci de ani Petroşaniul e în ceaţă, ca şi Valea Jiului şi la propriu şi la figurat. Alte poze vechi, bine realizate, prezintă în alb-negru Transalpina, pe poza alb-negru, bine realizată, stând scris: „Drumul Regelui – Novaci – traversat în 1938 cu o maşină Mercedes”. „O poză unicat ce face parte din Colecţia Martonoszy este o fotografie făcută pe vremea când trăiau părinţii săi, care au trecut peacolo împreună cu o altă pereche, prieteni de familie. Au venit de la Timişoara şi au mers la Sibiu, trecând pe acest minunat şi unic în lume drum”, ne explică Dumitru Puşcaşu istoria acestei fotografii vechi. Alte câteva poze cu cabane vechi din Parâng şi cu câteva imagini poate unice în lume prezintă din plin frumuseţea munţilor noştri, una într-adevăr covârşitoare.

fiecare album scriind perioada când au fost făcute şi muntele sau zona montană. De exemplu, aveţi chiar în faţă albumul pe care scrie Făgăraş, 1961, 22 august-8 septembrie. Pe celălalt album de lângă el vedeţi scris: catalogul 102, Munţii Parâng - Munţii Şureanu, 22 august 2 septembrie 1963... şi tot aşa. Cred că e o colecţie impresionantă şi ne mândrim cu ea”.

Insigne donate de Puşcaşu

Lângă aceste cataloage cu poze am remarcat şi o superbă colecţie de insigne şi medalii, donată de

„Avem foarte multe cărţi în domeniu, foarte multe obiecte neexpuse, aproximativ 2.500 de obiecte şi cărţi ce stau în cutii pe lângă ce vedeţi aici. Toate acestea vor fi expuse în viitorul muzeu. Din păcate, momentan nu putem să le facem cunoscute publicului larg. În legătură cu donaţiile, rog prin intermediul ZVJ ca oricine are cărţi, hărţi, obiecte legate de turism şi accesorii ce ţin de acesta, poze vechi, fotografii, cupe, medalii, insigne şi crede că nu mai are ce face cu ele, decât să le arunce mai bine îl rog mi le aducă la Muzeul Mineritului, pentru viitorul Muzeu al Turismului Montan Petroşani. Mulţumesc anticipat”, a completat în încheiere custodele expoziţiei. Acestea fiind spuse, vă invităm să vizitaţi expoziţia. Corneliu BRAN

Colecţia de fotografii vechi şi documente „Nae Popescu”

Un colţ aparte îl reprezintă cel dedicat cunoscutului Nae Popescu, unde dacă aveţi timp puteţi vedea o colecţie întreagă de mii de poze, aranjate în cataloage, care prezintă imagini făcute acum zeci şi zeci de ani pe principalii munţi ai noştri din Carpaţii Româneşti. „Domnul Nae Popescu, un mare iubitor al muntelui, este autor al mai multor volume de cărţi dedicate munţilor noştri. Acest bucureştean a fost întotdeauna un îndrăgostit al munţilor şi avem aici întreaga documentaţie pe care a strâns-o timp de 30 de ani, inclusiv aceste albume de fotografii care au stat la baza cărţilor sale. Avem peste 100 de albume, pe

8

www.zvj.ro marţi, 29 noiembrie 2016

special

7

8

ACTUALITATE

Şcoala Gimnazială nr.4 Vulcan:

Vise de elev realizabile

Patru cadre didactice - prof. Illyes Ecaterina, prof. Carmen Udrea, prof. înv. primar Marilena Diaconu şi prof. Raimond Lupu - au coordonat modul în care s-a materializat, la Şcoala Gimnazială nr.4 din Vulcan, actuala ediţie a proiectului prin care copiii află, îndeaproape, mai multe despre meseria la care ei vizează. Timp de câteva zile, cei patruzeci de elevi din clasele a VII-a şi a VIII-a au fost la Judecătoria Petroşani, la Poliţie, la Jandarmerie, la Teatrul Dramatic „I.D. Sîrbu”, în laboratorul unui informatician-programator, la medic şi, chiar dacă nu i-au durut dinţii, şi într-un cabinet stomatologic.

atare, ei au vizitat secţia de poliţie vulcăneană şi sediul jandarmilor. Pen-

premieră pentru ei, au prins câteva dintre chichiţele alcătuirii unui program pe calculator, dar şi cum trebuie să acţionezi în caz că unitatea îţi este năpădită de viruşi. Nu ar mai fi de adăugat decât un amănunt. După vizi-

tele acestea, toţi elevii participanţi la materializarea proiectului au devenit mult mai ambiţioşi. Ceea ce înseamnă că, în mod sigur, vor deveni ceea ce şi-au propus. Gheorghe OLTEANU

Cinci fete

dornice ca, după liceu, să urmeze Dreptul au fost invitate, mai întâi, în biroul doamnei preşedinte al Judecătoriei Petroşani. Apoi, Beatrice Miklos, Adriana Stanci, Larisa Stoleru, Denisa Gruian şi Florina Grigore şi au aflat, de la trei judecători stagiari, cum e şi ce atribuţii ai în calitate de preşedinte al unui complet de judecată. La Teatrul Dramatic „I.D. Sîrbu” Maria Burza şi Marin Bianca au urcat, pentru prima dată, pe scena unui teatru profesionist. Pentru câteva minute, fetele s-au simţit actriţe şi, de ce nu, vedete. Vinerea trecută, trei colege ale lor s-au dus la dentist. Nu, fiindcă ar fi avut nevoie de vreo intervenţie stomatologică, ci pentru că visul lor este să devină medic dentist. Foarte cool s-a simţit şi Roxana Bârdea care, ambiţioasă să devină profesor universitar, a avut onoarea să păşească în biroul rectorului universităţii petroşenene.

Două fete

– Diandra Alberta Popa şi Maria Andone - şi şase băieţi vor să devină poliţişti şi, respective, jandarmi. Ca

facebook.com/ziarulvaiijiului

tru prima dată au văzut pe viu şi au putut atinge arme de foc şi au învăţat cum trebuie încătuşat un infractor, dar şi care sunt îndatoririle şi atribuţiile unui jandarm montan. Domnişoarele eleve Kassiana Andrieş, Ecaterina Karpati şi Damaris Berbecan au îmbrăcat halatul alb şi, cât timp au stat după tejgheaua unei farmacii, au învăţat că meseria de farmacist constă în mult mai mult decât a lua un medicament de pe raft şi de a-l înmâna solicitantului.

Alte cinci fete,

Bianca Lovaş, Antonia Nicolici, Ana-Maria Stroe, Elisa Fasolă şi Daria Lupu, au ajuns la doctor. Nu cu „Salvarea”, ci pe picioarele lor. Asta, deoarece ele vor să devină medic. În fine. Zece elevi au intrat în laboratorul unui inginer informatician şi, în

Comandat de: Partidul Naţional Liberal Filiala Hunedoara. Executant: SC Confort Media Invest SRL. CUI Mandatar Financiar: 11160004

Liviu Nanu – „Suferinţele poetului Gore ”

– dramă liricoidă în patru (4) acte şi mai multe tablouri –

Actul unu (1). În care poetul Gore decepţionat în dragoste, stă la biroul său şi se hotărăşte să scrie o epopee. Simte o durere surdă, metafizică, semn de inspiraţie poetică. Pe pereţi sunt mai multe tablouri.

aplecat pe coala albă Gore stă cuprins de febră cum ardea (cândva, la școală) la problemele de-algebră dacă-n tot ce-i trist în lume stă la bază o femeie va scrie pe-această temă o frumoasă epopee îşi aprinde o ţigară, mai întâi - de la brichetă şi priveşte cu-ntristare şi năduf la verighetă mai apoi îşi drese vocea şi vorbi uşor, în şoaptă: luminează-mă Caliope, muză blândă şi deşteaptă trece-o oră (chiar mai multe). Gore rupe la hârtii tot cu foaia albă-n faţă şi în cap filozofii mai apoi, mâna îi cade peste foile nescrise şi poetul prins de-o vrajă, adormi furat de vise se făcea că din înalturi tot văzduhul se deschide şi coboară lin prin aer roiuri de efemeride sute de poeţi nostalgici cu metaforele-n pană recitând versuri din Gore şi din lirica profană şi luându-l de sub braţe îl înalţă sus, la cer într-un rai al poeziei plin de taină şi mister ce privelişti... iarbă, lacuri… cu pârâuri susurând şi toţi criticii în viaţă îl priveau cu stimă, blând el, care-avusese parte doar de cronici echivoce era protejat pesemne chiar de Benedetto Croce sub un pom ofta Erato în răcoarea dimineţii cu Republica în mână, Platon lăuda poeţii afişând priviri pierdute se plimbau agale, trişti toţi poeţii preromantici... şi câţiva postmodernişti toată floarea optzecistă purtând lauri şi cununi (zări chiar şi câţiva membri ai cenaclului de luni) ce Danilov? ce Brumaru? ce Dinescu sau Grigore? Foarţă, Iaru, Cărtărescu? toţi îl proslăveau pe Gore masturbându-se în texte, poeţii de conjunctură dădeau fuga să-i recite mica lor literatură Iată, chiar şi fracturiştii, scriitori de acţiune pupau mâna fără jenă şefilor din Uniune sesizând atâta stimă cum vibrează-n în jurul lui îşi simţi călduţ prin maţe, geniul scriitorului şi de undeva, din umbră, fără pix şi fără coală i-apăru deodată-n faţă, poezia virtuală... tânără (şi cam naivă) neavând parcă vreun scop îşi plimba ca pe-o gentuţă cel mai performant laptop dar în ochiul de parşivă sclipea un kilooctet şi un ENTER (scris italic) pe rochiţa de finet iată deci, ăsta-i Parnasul… îşi şopteşte-ncet poetul aici murmură şăgalnic metrul antic şi sonetul săltând limpezi pârâiaşe de metabole şi tropi numai rime şi simboluri îi cădeau pe frunte, stropi

Actul (2). În care îi apare în vis muza. Pe pereţi aceleaşi tablouri. Muza încearcă să-l trezească stropindu-l cu cerneala din stilou. Nu reuşeşte. Poetul zâmbeşte în somn. Domnu Gore! Domnu Gooree! (muza-l trage de ureche) auzii că dumneatale eşti poetul nepereche şi c-ai vrea să scrii încalte o frumoasă poezie eu te-ajut, însă promite c-ai să mi-o dedici doar mie căci atâta nonvaloare e în jur încât sunt tristă nici în vitro nici în vivo poezii nu mai există am încredere-n matale, îţi las rimele pe masă chiar şi nişte versuri albe, să-ţi iasă cât mai frumoasă însă nu vreau epopee, să îmi scrii aş vrea defel altceva aştept acuma... un sonnet, sau un rondel

Actul trei (3). În care poetul Gore se trezeşte din somn, cască, apoi scrie un sonet. Pe pereţi aceleaşi tablouri. Sonetul muzei virtuale Prieteni dragi din lumea virtuală de voi mă simt legat prin poezie iar de mai scriu vreodat câte-o prostie

8

www.zvj.ro marţi, 29 noiembrie 2016

iertaţi-mi vina, nu-i esenţială.

Iar versu-mi paşnic, deseori stângace şi rima şchiopătată printre rânduri dacă v-au deranjat, nu staţi pe gânduri şi fără milă daţi-mi bobârnace. Mai talentaţi sau mai puţin depinde de Caliope-ncântătoarea muză ce vine când şi când, seducătoare.

Pe unii-i ceartă, pe-alţii îi amuză dar numai cei cu har îi vor surprinde clipirea ştrengărească-n monitoare.

Gore se gândeşte deodată (şi) la poezia interactivă. Ar merge un rondel. Dar cine să-l ajute? Rondel n-a scris în viaţa lui. Pentru toate însă există un început, nu? Apelează la prietenii lui virtuali gândind să împartă gloria cu ei (într-un procent care să-l avantajeze, desigur). Actul patru (4). În care poetul Gore este nemulţumit de creaţia sa şi o aruncă la coş. Adoarme iar. În vis îi apare prietenul lui, poetul Pandele care îl sfătuieşte să scrie un haiku (scrie bă, un haiku!). Pe pereţi nu mai era niciun tablou. Muza plecase cu ele. Poetul Gore scrie un haiku direct în japoneză, limbă pe care o auzea la perfecţie încă din copilărie. I ro ha ni ho he to ci ri nu ru vo va ca io ta re

Recită de câteva ori poezia apoi declară mulţumit: mda, e bună. Ar putea fi studiată chiar în manuale. Cu aceasta, am închis definitiv gura criticii. Şi totuşi… ce ar trebui să cunoască ceilalţi, ce este mai important în biografia lui? Ce subiecte a abordat în creaţia sa? moartea? naşterea? iubirea? dragostea neîmpărtăşită? fiinţă şi nefiinţă? destinul omului? curgerea timpului? frumuseţea naturii? suflet? Despre astea au scris toţi. Dar el? El prin ce va ieşi în evidenţă? Prin ce va rămâne în istoria literaturii? Trebuie să scrie despre altceva. De exemplu despre NIMIC. Nimicul nu prea a stat în atenţia scriitorilor până acum, până la el. Aşadar, scrise următoarea poezie pe care o dedică normal, muzei sale. În tot acest timp, fredona binecunoscuta melodie “de dimineaţă lângă lac, pescarul amator...”, care se potrivea de minune cu versurile pe care le scria în fugă, pe hîrtie. Poezioară despre nimic adeseori mă folosesc de câte-un şiretlic căci draga mea, e foarte greu să scrii despre nimic să batem palma deci îţi spun şi vino dacă vrei şi am să-ţi dovedesc pe scurt că 2 x 8 fac 3 întotdeauna 3 te chinuieşti un an sau doi să scrii întâiul vers şi celelalte vei vedea cum vor veni din mers nu trebuie să fii stresat că n-ai nici un subiect poţi scrie chiar despre nimic şi să o faci perfect mai mult decât perfect

eram un tânăr talentat prin anii de liceu când mi s-a sugerat să-mi fac un autodafeu de câte ori voiam să scriu n-aveam caiet nici pix şi-aveam o profă de desen sărită de pe fix ca ăia din Tween Peaks

dar ce spun eu? adevărat că n-o iubeam deloc colegii mei se ofticau că locuiam la bloc din când în când fumam pe-ascuns Carpaţi sau Litoral de câţiva ani ne chinuim cu noul cod penal

ceva mai special

acestea zise eu vă las sunt sigur că v-aţi prins că tot mai bine-i să câştigi decât să fii învins şi trag nădejde pe ascuns c-aţi priceput un pic ce greu şi totuşi ce uşor să scrii despre nimic un simplu şiretlic

Epilog. Poetul Gore se hotărăşte să-şi facă harachiri (sau hara-kiri? termenul sepuku nu-l mulţumeşte, nu e destul de poetic şi nici nu găseşte rimă pentru el). Gândeşte cu voce tare: s-au scuturat toţi trandafirii iar eu îmi fac un harakiri

Pentru că nu găseşte cuţitul de bucătărie, renunţă şi scrie un epilog. Epilog nu mi-e frică să trag oblonul peste geamul acesta curat şi subţire. nu mi-e frică nici să închid pleoapa peste viaţa abia zărită printre gene ca dintr-un tren în mişcare. Mă tem doar să nu încetez să iubesc sau să sufăr.

Se aude sunetul unui gong. Poetul Gore îşi desface o sticlă de votcă. Muza suge o acadea şi îl priveşte de undeva, de sus, mulţumită. Poetul Pandele înghite în sec. Toată lumea e fericită. Cade o cortină. Sfârşit.

Pagină realizată de Petronela Vali SLAVU

umor în ha... major

9

10

La Deva

din judeţ

Ziua Naţională a României

Joi, 1 Decembrie 2016, în centrul municipiului reşedinţă de judeţ, Primăria şi Consiliul Local Deva vă invită pentru a sărbători 98 de ani de la Marea Unire de la Alba-Iulia.

Pentru a cinsti cum se cuvine această sărbătoare, pe parcursul zilei vor avea loc o serie de evenimente

care vor culmina cu aprinderea iluminatului festiv de sărbători. Pe durata desfăşurării manifestărilor, în anumite zone din oraş vor exista restricţii sau închideri ale traficului rutier. Manifestările dedicate Zilei Naţionale a României vor începe la ora 10.00, în Piaţa Victoriei (în faţa Centrului Cultural „Drăgan Muntean”), cu ceremonialul religios şi oficial. La ora 11:00, acţiunea se mută pe Bulevardul 1 Decembrie 1918, unde cei interesaţi vor putea urmări o paradă militară impresionantă. Vor defila, pe muzica Fanfarei din Petreşti (judeţul Alba), detaşamente ale MApN, Jandarmeria Română, Poliţia Română, formaţiuni ale Crucii Roşii, SMURD, SRI şi

ale Ministerului Justiţiei, Poliţia Locală Deva, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, formaţiuni ale Salvamont, Garda Cetăţii Deva şi Clubul Transilvania Airsoft, urmate de o paradă canină. Începând cu ora 17:00, în Piaţa Victoriei va avea loc un concert folcloric susţinut de Sava Negrean Brudaşcu, Ioan Berci (taragot), Mariana Anghel, Ana Almăşana Ciontea, Robert Târnăveanu, Ciprian Roman şi Grupul instrumental condus de Ionel Coza. Evenimentele dedicate Zilei Naţionale a României vor culmina cu aprinderea festivă a luminilor de sărbători (ora 19:00), urmată de un spectacol de artificii. Mihaela PETROŞAN

OKIAN.ro la „Densusianu” Crăciun la bibliotecă Începând cu data de 5 decembrie 2016, una dintre cele mai mari librării on-line din România, OKIAN.ro, îşi va prezenta din nou oferta editorială în faţa cititorilor din Deva prin standul cu vânzare ce va funcţiona până la 27 ianuarie 2017 în incinta Secţiei de Artă şi Carte Franceză din cadrul Bibliotecii Judeţene „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva. În toată această perioadă, cei interesaţi vor avea suficient timp la dispoziţie să consulte bogata ofertă etalată.

În cei aproape 20 de ani de activitate, OKIAN a reuşit, cu profesionalism şi seriozitate, să devină un adevărat brand şi să ocupe un loc foarte important pe piaţa de carte din România. Această adevărată instituţie culturală oferă acum peste 800.000 de titluri de carte profesională, educaţională şi beletristică, atât în limba engleză, cât şi în limba română. Acest impresionant număr de titluri se regăseşte grupat în peste 500 de categorii şi subcategorii, cărţile pe care le oferă OKIAN acoperind orice domeniu, de la pedagogie, termodinamică şi medicină naturistă, până la arte plastice, religie, politică, psihologie, sport, turism. Mai mult decât atât, pe lângă carte tipărită, OKIAN s-a preocupat în continuu de diversificarea paletei de produse oferite clienţilor săi, adăugându-şi în portofoliu şi alte categorii, precum cărţi digitale, audio book-uri, jocuri, accesorii, cadouri etc. Toată această ofertă se poate consulta pe platforma on-line www.okian.ro. Deviza sub care îşi desfăşoară OKIAN activitatea este „explorarea universului cunoaşterii”, iar eforturile pe care le face pentru a oferi cititorilor cele mai noi lucrări din toate domeniile sunt extrem de lăudabile. OKIAN este un proiect dezvoltat de Prems Librexim SRL Braşov, distribuitor oficial al Pearson în România şi distribuitor general de carte educaţională, academică şi de specialitate. Ioan Sebastian BARA

facebook.com/ziarulvaiijiului

În aşteptarea zilelor de sărbătoare de la sfârşit de an, în aşteptarea Crăciunului, Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva pregăteşte surprize speciale micilor ei prieteni. Crăciunul este sărbătoarea darurilor pe care le facem celor dragi, de aceea, cei mai tineri cititori înscrişi la bibliotecă vor avea bucuria să primească daruri de la Moş Crăciun. Începând cu data de 5 decembrie şi până în Ajunul Crăciunului, Secţia de Împrumut Carte pentru Copii a Bibliotecii îşi va aştepta micii cititori cu o carte nouă pentru fiecare dintre cei care îi vor trece pragul. O carte reprezintă unul dintre cele mai frumoase şi mai utile cadouri pe care le putem face noi, instituţie de cultură în care cartea ocupă locul central. Cartea pe care o vom oferi, din partea lui Moş Crăciun, va fi adecvată vârstei şi preocupărilor micilor noştri cititori, o carte aleasă cu atenţie şi dragoste, ca să fie într-adevăr de folos prietenilor noştri cei mai tineri.

Deva

Demersul nostru porneşte de la dorinţa de a-i face pe copii să îndrăgească lectura, să caute cărţile, să le citească, să ne treacă pragul şi să descopere alte şi alte cărţi. Suntem sprijiniţi cu generozitate de edituri de prestigiu cu care colaborăm de multă vreme, edituri care au înţeles intenţia noastră şi ne-au pus la dispoziţie, spre a deveni daruri de Moş Crăciun, cărţi noi, frumoase, valoroase, pentru lecturi în afara programei sau cărţi cerute la şcoală. Editurile Astro, Carminis, Călăuza v.b., Curtea Veche Publishing, Emia, Grupul Editorial Art, Grupul Editorial Corint, Grupul Editorial Semne-Artemis, Librăria Okian, Litera, Nomina, Rao, Tehno-Art, Univers Enciclopedic au răspuns cu promptitudine şi ne-au trimis numeroase cărţi care vor deveni daruri de Crăciun pentru copiii prieteni ai bibliotecii noastre. Suntem siguri că toţi copiii care vor veni la bibliotecă în această perioadă vor avea bucuria să primească o carte frumoasă din partea lui Moş Crăciun. Vă aşteptăm cu drag! Ioan Sebastian BARA

Festivalul naţional de muzică pop „Stelele Cetăţii”

În zilele de 2 şi 3 decembrie 2016, la Teatrul de Artă din Deva, 14 finalişti din 9 judeţe şi din municipiul Bucureşti vor intra în concurs la Festivalul naţional de muzică pop „Stelele Cetăţii”, ediţia a XXXIV-a.

Evenimentul, organizat de Primăria municipiului Deva şi Centrul Cultural „Drăgan Muntean”, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Hunedoara şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, are caracter de concurs pentru tinerii interpreţi. Prin susţinerea acestui eveniment, organizatorii îşi propun descoperirea unor talente interpretative reale şi promovarea creaţiei muzicale a compozitorilor români. Festivalul debutează vineri, 2 decembrie 2016, la ora 18, cu concursul de interpretare, cu acompaniament live (dirijor Viorel Gavrilă), care va fi urmat de un recital susţinut de Andrada Igna, câştigătoarea Trofeului „Stelele Cetăţii” 2015. Tot în prima zi a evenimentului va fi organizată o tombolă al cărei premiu este o chitară acustică. Sâmbătă, 3 decembrie 2016, la ora 18, va avea loc Gala laureaţilor şi un recital extraordinar susţinut de Nicoleta Nucă. Trofeul „Stelele Cetăţii” 2016 va fi acordat prin votul juriului. De asemenea, se vor acorda premiile I, II şi III, precum şi premii speciale. Toţi participanţii la concurs vor primi plachete şi diplome. Valoarea totală a premiilor este de 5.000 de lei. Intrarea la eveniment este liberă. Mihaela PETROŞAN

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Ţi se face o ofertă tentantă, dar nu o poţi accepta cât timp eşti încă implicat în alte contracte. Fă mai întâi ordine prin actualele proiecte şi nu te implica în nimic nou.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Fii convins că deţii la purtător absolut toate resursele de care ai nevoie pentru a duce la capăt proiectul pe care îl dezvolţi cu multă pasiune.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Vestea bombă care cade azi în calea ta te lasă fără replică, de parcă s-ar destrăma un mare vis. Nu lupta singur cu problemele. Acceptă grija celor care ţin cu adevărat la tine.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Gata, ce ai semănat în ogorul fertil e deja acolo, aşteaptă să încolţească, deci nu mai ai ce schimba. Recolta se ridică singură, tu doar trebuie s-o uzi şi s-o pliveşti!

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Ai numai de câştigat de pe urma anturajului în care nimereşti azi, de parcă ai intra într-un mediu de oameni inteligenţi, experimentaţi, înţelepţi, care cunosc foarte bine domeniul pe care tu deocamdată îl tatonezi.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

problemă.

Întâlnirea de astăzi aduce lumină în viaţa ta, de parcă ai cunoaşte exact persoana de care aveai nevoie pentru a rezolva o

cu ocazia comemorării a 36 ani de la tragicul eveniment care a avut loc la E.M. Livezeni, marţi, 29.11.2016, ora 10:30 se va pune în funcţiune sirena electrică timp de 1 minut sunet continuu.

LIcITAȚII

• Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” din Petroşani organizează licitaţie în data de 12.12.2016, la ora 14:00, la sediul din strada 22 Decembrie nr. 6, privind închirierea unui spaţiu de producţie având suprafaţa de 66 mp. Relaţii suplimentare la sediul colegiului sau la numărul de telefon 0254.542482 ______________________________________________ • O.S. Lupeni organizează licitație de masă lemnoasă confiscată în data de 05.12.2016, ora 10 la sediul ocolului din Lupeni, str. T. Vladimirescu, nr.17, astfel: - lemn rotund celuloza fag 3,31 mc la prețul de pornire de 200 lei/mc - lemn rotund celuloză mesteacăn 4,01 mc la prețul de pornire de 170 lei/mc - lemn foc fag 1,94 mc la prețul de pornire de 120 lei/mc. Prețurile nu conțin TVA. Materialul lemnos se află depozitat în Lupeni și Aninoasa.

pIErDErI

Ai motive să fii mulţumit de tine, de felul cum evoluează lucrurile, pentru că apar detalii care contribuie şi ele la succesul proiectului la care îţi aduci contribuţia. Eşti pe drumul cel bun!

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Nu sta singur într-o astfel de zi, ci înconjoară-te de cât mai multă lume! Familia este centrul atenţiei tale, azi, şi i te dedici ei

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Te simţi vinovat pentru un cuvânt spus nu demult şi vrei să ai o discuţie cu cel care a înţeles greşit mesajul tău. Apropie-te cu sinceritate şi recunoaşte-ţi greşeala.

mica publicitate

• Angajăm secretară, vorbitoare cursiv de limba italiană, cunoştinţe operare PC în world şi excel, seriozitate, dorinţă de a învăţa. Salariu motivant. CV-urile pot fi trimise pe adresa: office.peromar@gmail.com. Relaţii la telefon 0722.956498. ______________________________________________ • Angajăm instalatori, electricieni, muncitori calificaţi şi necalificaţi, inginer construcţii şi instalaţii. Oferim cazare şi salarii atractive. Telefon 0726.310726. ______________________________________________ • Hotel Gambrinus angajează bucătar, cu experienţă minim 3 ani în domeniu. Relaţii la telefon 0721.322662.

Familia te înconjoară cu iubire necondiţionată, aşa e, dar aşteaptă ceva de la tine: să-ţi exprimi o părere, să iei o decizie, să vorbeşti deschis, pentru că faci unele lucruri fără să le spui şi lor.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Te-ai ţinut cu dinţii de o stare de lucruri şi totuşi vezi cu ochii tăi că nu te mai ajută. Nu te crampona de lucrurile cu care eşti obişnuit, mai există şi alte variante, deci fii pregătit pentru nou!

• Firmă de transport cu acţionariat german angajează şoferi profesionişti, categoria c+E, posesori atestat profesional şi cartelă tahograf, experienţă minim 2 ani, pentru comunitate. plata la zi. Telefon 0729.272272.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Horoscop

Municipiul petroşani - prin serviciul Urbanism și Amenajarea Teritoriului, cu sediul administrativ pe str. 1 Decembrie 1918, nr.93, județul Hunedoara, telefon 0254/541220, 0254/541221, fax 0254/545903, cod fiscal 4468943, adresa de e-mail serv_urbanismpetrosani@yahoo.com - organizează: - licitaţie publică în vederea atribuirii contractului de concesiune a unei părți în suprafaţă de 280,0 mp, din activul "Clădire sediu administrativ", situat în municipiul Petroşani, str. Constructorul, nr.14; - licitaţie publică în vederea atribuirii contractului de concesiune al terenului aferent imobilului cu destinație de garaj, în suprafaţă de 21,0 mp, situat în municipiul Petroşani, str. Independenței; - licitaţie publică în vederea atribuirii contractului de concesiune al terenului în suprafaţă de 7,0 mp, situat în municipiul Petroşani, str. 9 Mai, în scopul suplimentării concesiunii terenului aferent unui garaj. Ofertele se depun într-un exemplar până la data de 20.12.2016, ora 9.00 şi se vor deschide în şedinţa publică din data de 20.12.2016, orele 11.00, 13.00 respectiv 15.00, în sala de şedinţe, la sediul instituţiei. Relaţii, detalii, clarificări cât şi documentaţia de atribuire se pot obţine până la data de 15.12.2016, de la Serviciul Urbanism și Amenajarea Teritoriului, din cadrul Primăriei municipiului Petroşani, camera 37, telefon 0254-541220(1), int.131. - licitaţie publică în vederea atribuirii contractului de concesiune al terenului în suprafaţă de 1,70 mp, situat în municipiul Petroşani, str. 1 Decembrie 1918 - zona Hotel Onix, în vederea amplasării unui panou publicitar; - licitaţie publică în vederea atribuirii contractului de concesiune al terenului în suprafaţă de 2,00 mp, situat în municipiul Petroşani, DN 66 - intersecția cu str. M.Viteazu, în vederea amplasării unui panou publicitar; - licitaţie publică în vederea atribuirii contractului de concesiune al terenului în suprafaţă de 6,0 mp, situat în municipiul Petroşani, str. Timișoara, în scopul suplimentării concesiunii terenului aferent unui garaj. Ofertele se depun într-un exemplar până la data de 21.12.2016, ora 9.00 şi se vor deschide în şedinţa publică din data de 21.12.2016, orele 11.00, 13.00 respectiv 15.00, în sala de şedinţe, la sediul instituţiei. Relaţii, detalii, clarificări cât şi documentaţia de atribuire se pot obţine până la data de 16.12.2016, de la Serviciul Urbanism și Amenajarea Teritoriului, din cadrul Primăriei municipiului Petroşani, camera 37, telefon 0254-541220(1), int.131. Costul documentaţiei de atribuire este de 50 lei şi se va achita la casieria din cadrul Primăriei municipiului Petroşani, parter. Ofertele se depun la sediul instituţiei, biroul de registratură, camera 5 sau 7.

ANGAJĂrI

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Nimeni nu te întrece când vine vorba de discursuri, pentru că ai o minte foarte organizată, informaţii solide pe care te bazezi şi un real talent oratoric.

mica publicitate

• Pierdut contract vânzare-cumpărare apartament eliberat de RAGCL Lupeni pe numele Moisiu Elena. Se declară nul. ______________________________________________ • Pierdut contract vânzare-cumpărare apartament eliberat de RAGCL Lupeni pe numele Kacso Gheza. Se declară nul.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

cu bucurie.

mica publicitate

ANUNŢ DE LIcITAŢIE

8

www.zvj.ro marţi, 29 noiembrie 2016

PUBLICITATE

11

12

EVENIMENT

La Bucureşti

Poezie din Vale la concurenţă cu fotbalul european

Joi, 24 noiembrie, la „Gallaxy”, în cadrul manifestării tradiţionale „Galeria întâlnirilor” s-a desfăşurat, la concurenţă cu meciul Steaua – Osmanlispor, un recital de poezie susţinut de doi scriitori din Valea Jiului, Marian Boboc şi Gilbert Danco. Organizatorul

şi moderatorul întâlnirii a fost Daniel Sur (de la Institutul Cultural Român, partener al Asociaţiei Naţionale de Arte Vizuale Contemporane, Bucureşti). Dintre cei care au onorat invitaţia îi amintim pe Claude Karnoouh (antropolog, scriitor, care a promis că-şi va lansa şi la Petroşani noua carte, „Pentru o genealogie a globalizării”, Editura Alexandria

facebook.com/ziarulvaiijiului

Publishing House), Florin Maghiar (cercetător CNSAS), Ioan Bujor (ziarist), Liviu Perşu (poet), Sidonia Savu (studentă la Facultatea de Drept, fosta eleva a Colegiului Naţional „M. Eminescu” Petroşani), Carmen Mocanu (antreprenor PR), Vasile Ionescu (intelectual de frunte al mişcării romilor şi mentorul cenaclier al lui Marian Boboc) şi Ioan Dan Nistor (rafinatul poet creştin). O notă aparte a făcut-o Ioana Streinu (artist plastic, membru UAPR, inspector şcolar Arte Vizuale în cadrul ISMB), care, prin prezenţa foştilor elevi, actuali studenţi la Arte, a adus o infuzie de tinereţe fără… bătrâneţe. După consumarea recitalului poetic, cei doi poeţi au oferit cărţi cu autograf tuturor participanţilor. De la „Gallery” mişcarea artistică s-a mutat în elegantul şi spaţiosul atelier al Ioanei Streinu, unde s-a „vernisat” până dimineaţa la orele 8.

nizatorul Daniel Sur ne-a zărit prin geam, a întrerupt puţin manifestaţiunea şi ne-a recuperat. Când am intrat în sală, m-a izbit plăcut atmosfera intimă, semiobscură. Am fost un pic emoţionat pentru că am fost prezentat anticipat, am luat loc pe scaune şi am ascultat jazz şi frumoase poveşti despre concerte, filosofia jazz, depănate de invitaţi. La final, fiica mea,

Cum a fost la „Gallery”?

„Am ajuns la Gallery miercuri, cu o seară înainte de manifestarea la care urma să particip împreună cu prietenul meu, poetul Marian Boboc. Miercuri fusese programată o seară de jazz; invitaţi: Ruxandra Zamfir&prietenii. Eu şi fiica mea, Ella, am ajuns cu 15 minute întârziere. Nu s-a supărat nimeni. Veneam în urma unei călătorii de peste 6 ore cu trenul, apoi un pic de timp pierdut pentru cazare, un pic de timp pierdut cu găsirea locaţiei Gallery, Bucureştiul e mare, mă rog, cum am ajuns în curtea locaţiei, orga-

ascultătoare de jazz, a primit două CD-uri de la Ruxandra Zamfir, am pus la punct câteva chestiuni organizatorice împreună cu Daniel Sur şi ne-am îndreptat spre locul de cazare. A doua zi am fost mai mult decât punctuali. Am ajuns, împreună cu Marian, cu o oră înainte de începerea serii de poezii. Aceeaşi atmosferă intimă, semiobscură. Unii dintre participanţi erau deja acolo. M-am bucurat să mă întâlnesc cu câţiva prieteni din vremea studenţiei mele clujene pe care nu-i mai văzusem de câţiva ani şi m-am bucurat, de asemenea, să mă întâlnesc cu profesorul meu Claude Karnoouh. Am fost, firesc, emoţionat. După lectura poemelor, m-au surprins discuţiile. Nu mi-aş fi închipuit că lectura unor poeme poate naşte o discuţie atât de complexă. Participanţii făceau parte din generaţii diferite. La un moment dat, noi am dispărut ca autori şi s-au punctat multe aspecte ale artei contemporane. N-am putut fi cu toate de acord, e normal într-o discuţie liberă, cu opinii uneori contradictorii, dar am rămas cu impresia că poezia îşi are încă locul ei în societatea contemporană; asta în ciuda consumatorilor ei puţini la număr. Însă cei care consumă poezie şi, în general, artă, sunt mult mai atenţi la ceea ce se întâmplă în jurul lor; pentru că sunt mai răbdători!”, a povestit Gilbert Danco pentru ZVJ. Corneliu BRAN

Publicaþie de istorii din Valea Jiului l Anul VIII l Nr. 251 l 29 noiembrie 2016 l 4 pagini l Supliment al Ziarului Văii Jiului Marian Boboc vă prezintă

Unirea Ardealului şi Banatului. Vedere din Lupeni

La 19 noiembrie 1930, Primăria Lupeni întocmeşte un tablou nominal cu 111 lupeneni, „în conformitate cu ordinul Consiliului de Miniştri No. 3575/ 1930, despre persoanele cu merite naţionale, care au contribuit sub orice formă la unirea Ardealului şi Banatului cu ŢARA MAMĂ, prin acţiunea naţională dinainte şi în decursul revoluţiei din anul 1918”: 1. Victor Şandru; ocupaţiunea în 1930 - preot ortodox român; în ce calitate a funcţionat în timpul acţiunii naţionale – în calitate de preot român; cu ce anume şi în măsură a contribuit la mişcarea naţională din înainte şi în timpul revoluţiei din anul 1918 – A fost internat în anul 1916 până în luna iulie 1918. În anul 1918 a fost vicepreşedintele Sfatului Naţional Român. În anul 1918 a preluat de la oamenii fostului regim în mod provizoriu administraţia comunei Lupeni, pentru a asigura bunul mers al administraţiei din punct de vedere naţional, acţionând cu succes, expunându-se în acel timp multilateral numai pentru înfăptuirea idealului naţional. În timpul înainte de război a fost adus în repetate rânduri în faţa instanţelor judecătoreşti pentru cauza naţională. 2. Zugrav Nicolae; preot canonic greco-catolic; în calitate de preot român; A fost internat în anul 1916 până în luna iulie 1918. În anul 1918 a fost vicepreşedintele Sfatului Naţional Român din comuna Lupeni şi a contribuit în primul rând la menţinerea ordinei în comuna Lupeni în timpul revoluţiei din 1918. Este vechi şi vrednic luptător al cauzei naţionale. 3. Bociat Valeriu; inginer inspector la Soc. Lupeni; în calitate de primar român al comunei Lupeni; În anul 1918, în timpul Revoluţiei, a fost preşedintele Sfatului Naţional Român şi este un vechi şi vrednic luptător al cauzei naţionale. 4. Şuluţiu Gheorghe; funcţionar la Soc. Lupeni; membru vrednic al Partidului Naţional Român din Ardeal; În anul 1916, personal a făcut primirea armatei române la intrarea în comuna Lupeni, iar la retragerea armatei române s-a retras şi dânsul cu armata română, şi la Bucureşti a fost prins de armata austroungară şi închis la închisoarea militară din Sibiu timp de 1 an şi 6 luni, de unde a fost adus în comună şi forţat să lucreze în mină, la muncă grea, ca un simplu muncitor. Sub dominaţia română din 1916 a fost primul preşedinte al comisiei interimare. 5. Oprişa Nicolae; funcţionar la Soc. Lupeni; ca ofiţer în rezervă; A fost comandant al ţăranilor înarmaţi din comunele Câmpu lui Neag, Uricani şi Bărbăteni de Sus în luna ianuarie 1919 contra muncitorilor unguri care s-au răsculat în contra armatei române. A fost comandant al Gărzii Naţionale Române din comuna Lupeni în anul 1918 şi primul notar român care a preluat administraţia comunei Lupeni de la oamenii regimului trecut. 6. Radu Nicolae; funcţionar la Soc. Lupeni; membru vrednic al Partidului Naţional Român din Ardeal; În anul 1916 a fost internat fiind suspectat de autorităţile civile şi militare ale vechiului regim, iar în anul 1918 a fost membru în sfatul naţional. 7. Ciora Ioan; învăţător, director la şcoala primară de stat No. 1; în calitate de învăţător; În anul 1918 a fost secretarul şi membrul cel mai activ în Sfatul Naţional Român, un vechi şi vrednic luptător pentru cauza naţională.

8. Pascha Gavril; învăţător, director la şcoala primară de stat No. 1; în calitate de învăţător; ; În anul 1918 a înfiinţat Casina Română şi prima bibliotecă română în comuna Lupeni şi este un vechi şi vrednic luptător pentru cauza naţională. 9. Drăghici Aurel; primarul comunei Lupeni; ca militar; În timpul revoluţiei din 1918 a fost gardist în Garda Naţională Română din comuna Lupeni, contribuind în mare măsură la menţinerea ordinei în comună. A fost voluntar în armata română din anul 1915 până la demobilizarea voluntarilor, iar în prezent (1930 – n.r.) preşedinte de onoare la comitetul de conducere a foştilor voluntari români din Lupeni. 10. Viorel Ioan; notarul comunei Lupeni; ca militar ofiţer de rezervă; În timpul revoluţiei din anul 1918 a înfiinţat şi condus garda naţională din comuna Şibot cu ajutorul căreia a capturat cantităţi însemnate de muniţiuni şi alte materiale de război de la armata germană şi austro-ungară în retragere. A fost voluntar în armata română, luând parte la luptele de pe Tisa. 11. Muntean Ştefan; funcţionar la soc. „Lupeni”; ca militar; A fost membru în Sfatul Naţional Român în timpul Revoluţiei din 1918, când a prins arma dând ajutor armatei române în luna Ianuarie 1919 în timpul când a intrat armata română în comuna Lupeni şi a fost atacată de organizaţii maghiare înarmate.

12. Făgărăşan Mihail; funcţionar la soc. „Lupeni”; ca vechi şi vrednic luptător al cauzei naţionale; idem. 13. Dina Ioan; funcţionar la soc. „Lupeni”; ca vechi şi vrednic luptător al cauzei naţionale; idem. 14. Ilea Victor; ; funcţionar la soc. „Lupeni”; ca vechi şi vrednic luptător al cauzei naţionale; Idem şi secretarul primei biblioteci române din comuna Lupeni. 15. Sibişanu Leon; funcţionar la soc. „Lupeni”; ca vechi şi vrednic luptător al cauzei naţionale; idem ca sub punctul 11. 16. Ometa Filip; funcţionar la soc. „Lupeni”; ca vechi şi vrednic luptător al cauzei naţionale; idem. 17. Mircea Vasile; funcţionar la soc. „Lupeni”; ca vechi şi vrednic luptător al cauzei naţionale; idem; 18. Ban Nicolae; funcţionar la soc. „Lupeni”; ca vechi şi vrednic luptător al cauzei naţionale; idem. 19. Niciu Nicu; ; funcţionar la soc. „Lupeni” şi proprietar; ca vechi şi vrednic luptător al cauzei naţionale; idem. 20. Oana Zaharie; mechanic; ca vechi şi vrednic luptător al cauzei naţionale; În timpul revoluţiei din anul 1918 a fost gardist în garda naţională română din comuna Lupeni, când a contribuit în mare măsură la menţinerea ordinii în comună, şi informator al armatei române. (continuare în paginile II-III)

II

PRăVăLIA CU ISTORII

21. Dămian David; miner; ca vechi şi vrednic luptător al cauzei naţionale; În anul 1918 a fost gardist în garda naţională română din comuna Lupeni. 22. Dămian Zaharie; miner; ca vechi şi vrednic luptător al cauzei naţionale; idem ca sub punctul 20. 23. Gros Arsenie; miner; ca vechi şi vrednic luptător al cauzei naţionale; idem ca sub punctul 21. 24. Oana Andronic; miner; ca vechi şi vrednic luptător al cauzei naţionale; În anul 1918 a fost gardist în garda naţională din comuna Lupeni. 25. Boza Petru; miner; ca vechi şi vrednic luptător al cauzei naţionale. În anul 1918 a fost gardist în garda naţională din comuna Lupeni. 26. Bărbulescu Joan; lăcătuş; ca vechi şi vrednic luptător al cauzei naţionale. În anul 1918 a fost gardist în garda naţională din comuna Lupeni. 27. Radu Tănase; agricultor; ca vechi şi vrednic luptător al cauzei naţionale. În anul 1918 a fost gardist în garda naţională din comuna Lupeni. 28. Mogoş Petru; agricultor; ca vechi şi vrednic luptător al cauzei naţionale. A fost membru în Sfatul Naţional în timpul revoluţiei din anul 1918 şi este un vrednic şi vechi luptător pentru cauza naţională şi în timpul revoluţiei din anul 1918. 29. Ioan Stanciu Gordopan; agricultor; ca vechi şi vrednic luptător al cauzei naţionale. A fost membru în Sfatul Naţional în timpul revoluţiei din anul 1918 şi este un vrednic şi vechi luptător pentru cauza naţională şi în timpul revoluţiei din anul 1918. 30. Hâljon Gheorghe; funcţionar soc. Lupeni; ca vechi şi vrednic luptător al cauzei naţionale. A fost membru în Sfatul Naţional în timpul revoluţiei din anul 1918 şi este un vrednic şi vechi luptător pentru cauza naţională şi în timpul revoluţiei din anul 1918. 31. Rusu Nicolae; funcţionar soc. Lupeni; ca vechi şi vrednic luptător al cauzei naţionale. A fost membru în Sfatul Naţional în timpul revoluţiei din anul 1918 şi este un vrednic şi vechi luptător pentru cauza naţională şi în timpul revoluţiei din anul 1918. Şi a fost în închisoare militară. 32. Geogeamb Traian; supraveghetor; ca vechi şi vrednic luptător al cauzei naţionale. A fost membru în Sfatul Naţional în timpul revoluţiei din anul 1918 şi este un vrednic şi vechi luptător pentru cauza naţională şi în timpul revoluţiei din anul 1918. 33. Văduva Marin Şandru; văduvă de învăţător. În anul 1916, servind prin diferite acţiuni armata română, a fost arestată la închisoarea din Cluj timp de 2 ani. 34. Laura Şandru, măritată căpitan Teiceanu Teodor; casnică. În anul 1916, servind prin diferite acţiuni armata română, a fost arestată la închisoarea din Cluj timp de 2 ani. 35. Melania Şandru, căsătorită Ionaşcu Liviu; casnică. În anul 1916, servind prin diferite acţiuni armata română, a fost arestată la închisoarea din Cluj timp de 2 ani. 36. Eleonora Şandru, căsătorită Dumitru Necşulescu; casnică. În anul 1916, servind prin diferite acţiuni armata română, a fost arestată la închisoarea din Cluj timp de 2 ani. 37. Cornelia Şandru, căsătorită dr. Cristureanu Victor; casnică. În anul 1916, servind prin diferite acţiuni armata română, a fost arestată la închisoarea din Cluj timp de 2 ani. 38. Văduva Cioflica Sofia; casnică. În anul 1916, servind prin diferite acţiuni armata română, a fost arestată la închisoarea din Cluj timp de 2 ani. 39. Didraga Agafa; casnică; n anul 1916, servind prin diferite acţiuni armata română, a fost arestată la închisoarea din Cluj timp de 2 ani. 40. Văduva Calina Maria; casnică. În anul 1916, servind prin diferite acţiuni armata română, a fost arestată la închisoarea din Cluj timp de 2 ani. 41. David Julia; ; casnică. În anul 1916, servind prin diferite acţiuni armata română, a fost arestată la închisoarea din Cluj timp de 2 ani. 42. Popa Floarea; casnică. În anul 1916, servind prin diferite acţiuni armata română, a fost arestată la închisoarea din Cluj timp de 2 ani. 43. Ferencic Olga; ; casnică. În anul 1916, servind prin diferite acţiuni armata română, a fost arestată la închisoarea din Cluj timp de 2 ani. 44. Stoica Nuţa; casnică. În anul 1916, servind prin diferite acţiuni armata română, a fost arestată la închisoarea din Cluj timp de 2 ani. 45. Şerb Virgil; director administrativ la soc. Lupeni; militar ofiţer în rezervă. Fost voluntar în armata română în războiul pentru întregirea neamului. 46. Şuluţiu Mircea; funcţionar la soc. „Lupeni”; militar. Fost voluntar în armata română în războiul pentru întregirea neamului. 47. Neagu Petru; mechanic; militar. Fost voluntar în armata română în războiul pentru întregirea neamului. 48. Bucur Sabin; funcţionar de stat; militar. Fost voluntar în armata română în războiul pentru întregirea neamului. 49. Marcu Vasile; funcţionar la soc. „Lupeni”; militar. Fost voluntar în armata română în războiul pentru întregirea neamului. 50. Boldiş Florian; supraveghetor; militar. Fost voluntar în armata română în războiul pentru întregirea neamului. 51. Hada Gligor; miner; militar. Fost voluntar în armata română în războiul pentru întregirea neamului. 52. Costruţ Petru; miner; militar. Fost voluntar în armata română în războiul pentru întregirea neamului. 53. Darabant Avram ; miner; militar. Fost voluntar în armata română în războiul pentru întregirea neamului. 54. Barbos Augustin; miner; militar. Fost voluntar în armata română în războiul pentru întregirea neamului.

marţi, 29 noiembrie 2016

55. Bordea Gheorghe; miner; militar. Fost voluntar în armata română în războiul pentru întregirea neamului. 56. Homota Joan ; miner; militar. Fost voluntar în armata română în războiul pentru întregirea neamului. 57. Oancea Ioan; miner; militar. Fost voluntar în armata română în războiul pentru întregirea neamului. 58. Nicoară Ioan; miner; militar. Fost voluntar în armata română în războiul pentru întregirea neamului. 59. Nicoară Andron; miner; militar. Fost voluntar în armata română în războiul pentru întregirea neamului. 60. Puşcaş Joan; miner; militar. Fost voluntar în armata română în războiul pentru întregirea neamului. 61. Botici Nicolae III; miner; militar. Fost voluntar în armata română în războiul pentru întregirea neamului. 62. Marc Teodor; miner; militar. Fost voluntar în armata română în războiul pentru întregirea neamului. 63. Vălean Crăciun; miner; militar. Fost voluntar în armata română în războiul pentru întregirea neamului. 64. Gândac Vasile; miner; militar. Fost voluntar în armata română în războiul pentru întregirea neamului. 65. Pavel Petru III; miner; militar. Fost voluntar în armata română în războiul pentru întregirea neamului. 66. Rad Lazăr; miner; militar. Fost voluntar în armata română în războiul pentru întregirea neamului. 67. Sărac Augustin; miner; militar. Fost voluntar în armata română în războiul pentru întregirea neamului. 68. Humanianschi Petru; miner; militar. Fost voluntar în armata română în războiul pentru întregirea neamului. 69. Gros Trifu; miner; militar. Fost voluntar în armata română în războiul pentru întregirea neamului. 70. Mihăilă Joan; miner; militar. Fost voluntar în armata română în războiul pentru întregirea neamului. 71. Groza Lazăr II; miner; militar. Fost voluntar în armata română în războiul pentru întregirea neamului. 72. Borzoş Florian; miner; militar. Fost voluntar în armata română în războiul pentru întregirea neamului. 73. Badea Joan; miner; militar. Fost voluntar în armata română în războiul pentru întregirea neamului. 74. Dioanca Ioan; miner; militar. Fost voluntar în armata română în războiul pentru întregirea neamului. 75. Bocan Longhin; miner; militar. Fost voluntar în armata română în războiul pentru întregirea neamului. 76. Rus Nicolae; miner; militar. Fost voluntar în armata română în războiul pentru întregirea neamului. 77. Magda Gheorghe; miner; militar. Fost voluntar în armata română în războiul pentru întregirea neamului. 78. Filip Andronic; miner; militar. Fost voluntar în armata română în războiul pentru întregirea neamului. 79. Hossu Vasile; miner; militar. Fost voluntar în armata română în războiul pentru întregirea neamului. 80. Dejan Teodor; miner; militar. Fost voluntar în armata română în războiul pentru întregirea neamului. 81. Bugnar Cornel; miner; militar. Fost voluntar în armata română în războiul pentru întregirea neamului. 82. Rus Partenie; miner; militar. Fost voluntar în armata română în războiul pentru întregirea neamului. 83. Trifan Petru; miner; militar. Fost voluntar în armata română în războiul pentru întregirea neamului. 84. Sângerean Gligor; miner; militar. Fost voluntar în armata română în războiul pentru întregirea neamului. 85. Părăvan Josif; miner; militar. Fost voluntar în armata română în războiul pentru întregirea neamului. 86. Gligor Nicolae; miner; militar. Fost voluntar în armata română în războiul pentru întregirea neamului. 87. Lazăr Pavel; miner; militar. Fost voluntar în armata română în războiul pentru întregirea neamului. 88. Stânciu Luca; miner; militar. Fost voluntar în armata română în războiul pentru întregirea neamului. 89. Vulc Pavel; miner; militar. Fost voluntar în armata română în războiul pentru întregirea neamului. 90. Sicoe Avram; miner; militar. Fost voluntar în armata română în războiul pentru întregirea neamului. 91. Sicoe Petru; miner; militar. Fost voluntar în armata română în războiul pentru întregirea neamului. 92. Frăţilă Iosif; miner; militar. Fost voluntar în armata română în războiul pentru întregirea neamului. 93. Coman Nichifor; miner; militar. Fost voluntar în armata română în războiul pentru întregirea neamului.

marţi, 29 noiembrie 2016

94. Rău Justin; miner; militar. Fost voluntar în armata română în războiul pentru întregirea neamului. 95. Martin Petru; miner; militar. Fost voluntar în armata română în războiul pentru întregirea neamului. 96. Maeraş Izidor; miner; militar. Fost voluntar în armata română în războiul pentru întregirea neamului. 97. Sebedi Dumitru; miner; militar. Fost voluntar în armata română în războiul pentru întregirea neamului. 98. Călugăr Joan; miner; militar. Fost voluntar în armata română în războiul pentru întregirea neamului. 99. Motoc Ioan; miner; militar. Fost voluntar în armata română în războiul pentru întregirea neamului. 100. Şerban Josif; miner; militar. Fost voluntar în armata română în războiul pentru întregirea neamului. 101. Drăgan Alexandru; miner; militar. Fost voluntar în armata română în războiul pentru întregirea neamului. 102. Văgăun Pamfil; miner; militar. Fost voluntar în armata română în războiul pentru întregirea neamului. 103. Căta Petru; miner; militar. Fost voluntar în armata română în războiul pentru întregirea neamului. 104. Hodor Petru; miner; militar. Fost voluntar în armata română în războiul pentru întregirea neamului. 105. Avram Petru; miner; militar. Fost voluntar în armata română în războiul pentru întregirea neamului. 106. Bucureşteanu Gheorghe; miner; militar. Fost voluntar în armata română în războiul pentru întregirea neamului. 107. Dăneţiu Dumitru; miner; militar. Fost voluntar în armata română în războiul pentru întregirea neamului. 108. Ritz Vilhelm; miner; militar. Fost voluntar în armata română în războiul pentru întregirea neamului. 109. Avram Dionisie; miner; militar. Fost voluntar în armata română în războiul pentru întregirea neamului. 110. Sârb Joan; miner; militar. Fost voluntar în armata română în războiul pentru întregirea neamului. 111. Dan Gavril; funcţionar la Primăria comunei Lupeni. La izbucnirea revoluţiei din anul 1918, în calitate de ajutor sublocotenent a intrat ca voluntar în

PRăVăLIA CU ISTORII III

garda naţională română din Orăştie, luând parte la lupta dintre gardiştii maghiari şi Garda Naţională Română din Orăştie, la podul de la Brănişca. În comuna Lupeni, în calitate de comandant de pluton de jandarmi a dezarmat jandarmeria maghiară din Lupeni, luând parte activă la toate luptele date între gărzile naţionale române şi cele maghiare, contribuind cu toată energia pe toate căile la restabilirea ordinii pentru înfăptuirea idealului naţional.

Acelaşi tabel este întocmit tot la 19 noiembrie 1930 şi de Primăria Bărbătenii de Sus, în figurând 20 de persoanecu merite naţionale, care au contribuit sub orice formă la unirea Ardealului şi Banatului cu ŢARA MAMĂ, prin acţiunea naţională dinainte şi în decursul revoluţiei din anul 1918: 1. Butnariu Ioan; ocupaţiunea în 1930 - preot greco-catolic; în ce calitate a funcţionat în timpul acţiunii naţionale – în calitate de preot român; cu ce anume şi în măsură a contribuit la mişcarea naţională dinainte şi în timpul revoluţiei din anul 1918 – În anul 1913, ca teolog a fost eliminat din seminarul rutean din Ungvar pentru simţămintele româneşti. 2. Timişan Vasile; primarul comunei Bărbătenii de Sus; ca vechi şi vrednic luptător pentru cauza naţională. Preşedintele Sfatului Naţional Român. A fost primul care a luat contact cu armata română executând întocmai ordinele primite. A fost printre cei dintâi la înfiinţarea gărzii române şi a contribuit în mod efectiv la desfiinţarea gărzii maghiare. 3. Bistrian Gheorghe; agricultor; ca vechi şi vrednic luptător pentru cauza naţională. În revoluţia din anul 1918 a fost membru al Sfatului Naţional Român şi în Garda Naţională Română din comuna Bărbătenii de Sus. 4. Oprişa Mihai; agricultor; ca vechi şi vrednic luptător pentru cauza naţională. În revoluţia din anul 1918 a fost membru al Sfatului Naţional Român şi în Garda Naţională Română din comuna Bărbătenii de Sus. 5. Bistrian Jovan; ; agricultor; ca vechi şi vrednic luptător pentru cauza naţională. În revoluţia din anul 1918 a fost membru al Sfatului Naţional Român şi în Garda Naţională Română din comuna Bărbătenii de Sus.

6. Stanc Ioan; agricultor; ca vechi şi vrednic luptător pentru cauza naţională. În revoluţia din anul 1918 a fost membru al Sfatului Naţional Român şi în Garda Naţională Română din comuna Bărbătenii de Sus. 7. Oprişa Ioan senior; agricultor; ca vechi şi vrednic luptător pentru cauza naţională. În revoluţia din anul 1918 a fost membru al Sfatului Naţional Român şi în Garda Naţională Română din comuna Bărbătenii de Sus. 8. Dăneasă Iosif; agricultor; ca vechi şi vrednic luptător pentru cauza naţională. În revoluţia din anul 1918 a fost membru al Sfatului Naţional Român şi în Garda Naţională Română din comuna Bărbătenii de Sus. 9. Dăneasă Filip; agricultor; ca vechi şi vrednic luptător pentru cauza naţională. În revoluţia din anul 1918 a fost membru al Sfatului Naţional Român şi în Garda Naţională Română din comuna Bărbătenii de Sus. 10. Stânciu Ioan; agricultor; ca vechi şi vrednic luptător pentru cauza naţională. În revoluţia din anul 1918 a fost membru al Sfatului Naţional Român şi în Garda Naţională Română din comuna Bărbătenii de Sus. 11. Mănesc Jovan; agricultor; ca vechi şi vrednic luptător pentru cauza naţională. În revoluţia din anul 1918 a fost membru al Sfatului Naţional Român şi în Garda Naţională Română din comuna Bărbătenii de Sus. 12. Mănesc Ianăş; agricultor; ca vechi şi vrednic luptător pentru cauza naţională. În revoluţia din anul 1918 a fost membru al Sfatului Naţional Român şi în Garda Naţională Română din comuna Bărbătenii de Sus. 13. Oprişa Nicolae; agricultor; ca vechi şi vrednic luptător pentru cauza naţională. În revoluţia din anul 1918 a fost membru al Sfatului Naţional Român şi în Garda Naţională Română din comuna Bărbătenii de Sus. 14. Dănase Tănase; agricultor; ca vechi şi vrednic luptător pentru cauza naţională. În revoluţia din anul 1918 a fost membru al Sfatului Naţional Român şi în Garda Naţională Română din comuna Bărbătenii de Sus. 15. Oprişa Ioan junior; agricultor; ca vechi şi vrednic luptător pentru cauza naţională. În revoluţia din anul 1918 a fost membru al Sfatului Naţional Român şi în Garda Naţională Română din comuna Bărbătenii de Sus. 16. Bolosin Ioan; agricultor; ca vechi şi vrednic luptător pentru cauza naţională. În revoluţia din anul 1918 a fost membru al Sfatului Naţional Român şi în Garda Naţională Română din comuna Bărbătenii de Sus. 17. Mogoş Lascu; agricultor; ca vechi şi vrednic luptător pentru cauza naţională. Fiind foarte activ în acţiunile sale naţionale în anul 1916, când a intrat armata română în comuna Bărbătenii de Sus, din motivul că a dat concurs nelimitat armatei române a fost arestat şi închis la închisoarea militară din Cluj timp de un an. 18. Mogoş Ianăş; agricultor; ca vechi şi vrednic luptător pentru cauza naţională. Fiind foarte activ în acţiunile sale naţionale în anul 1916, când a intrat armata română în comuna Bărbătenii de Sus, din motivul că a dat concurs nelimitat armatei române a fost arestat şi închis la închisoarea militară din Cluj timp de un an. 19. Rus Teodor; agricultor; ca vechi şi vrednic luptător pentru cauza naţională. A fost voluntar în armata română, luptând pentru întregirea neamului şi în 1918 a fost şi gardist în garda naţională din comuna Bărbătenii de Sus. 20. Casian Aurelia agricultor; ca vechi şi vrednic luptător pentru cauza naţională. Ca bună româncă, fiind foarte activă în acţiunile sale sociale, la retragerea armatei române a părăsit comuna ducându-se cu armata pe teritoriul Vechiului Regat, iar la reîntoarcere a fost arestată şi închisă la închisoarea militară din Cluj timp de 7 luni.

IV PRăVăLIA CU ISTORII

Nicolae Bartha - supravieţuitor al exploziei:

„Mi-am privit mâinile. Pielea arsă curgea de pe ele ca un lichid vâscos...”

29 noiembrie 1980. Ţării cât mai mult cărbune, indiferent de preţ. Uite metanul, nu e metanul.

stivă de ţevi, cu spatele rezemat de bandajele galeriei. Lăcătuşii şi electricienii tocmai terminaseră de montat ventilatorul de aer. Aproape de digul de aeraj, se afla un gazator împreună cu inginerul Puican, şeful sectorului aeraj. Minerii stăteau care pe câte o scândură, care direct pe cărbune. Între timp, a venit şi inginerul Tomescu, directorul minei. Eu mă aflam în spatele unei tamburi de vreo doi metri în diametru. Deodată, se aude o bubuitură puternică. În câteva zecimi de secundă, iadul s-a dezlănţuit. Un vuiet asurzitor şi o flacără orbitoare trec peste noi, prăjindu-ne. În clipele acelea, oricât ai fi fost de meseriaş, de stăpân pe tine, era imposibil să nu te pierzi. Să nu te pierzi cu firea. Să nu te pierzi de-adevăratelea. Eu aşa am păţit. În loc să urc planul înclinat şi să ajung mai repede la puţ, am început să cobor pe planul Râbnicilor, îndepărtându-mă de puţ. Norocul meu a fost că pe acolo intra aerul curat. Acea coborâre a însemnat, de fapt, un târâş pe coate şi genunchi pe un întuneric îngrozitor. Din cauza fumului, lampa de miner nu mai era de nici un folos. Mai mult mă încurca.

marţi, 29 noiembrie 2016

aşa ceva? După plecarea ministrului, l-am auzit pe doctorul Daroczi spunând: Hai să-i tubăm! Oricum, ăştia mor şi după aia dau vina pe noi că nu i-am tubat. Atât am mai auzit. După aceea, timp de 7 zile, nu am mai auzit şi nam mai simţit absolut nimic. Când am deschis ochii, primul chip pe care l-am văzut a fost al asistentei şefe, soţia colegului meu, Cioară Mircea. Normal că, imediat ce am putut vorbi, băieţii cu ochi albaştri şi reportofoane m-au luat în primire. Într-o lună de zile, mai mult datorită eforturilor şi grijii doctorilor Banacu şi Samoilă, am fost, cât de cât, reparat şi pus pe picioare, după care am fost externat. Îmi aduc aminte că îmi era ruşine să umblu pe stradă. Bandajat cum eram, arătam ca un personaj din filmele de groază.

(...) Din discuţie în discuţie, îmi revine în memorie ziua de 29 noiembrie a anului 1980. O zi nefastă, neagră, pentru Mina Livezeni. Din nefericire, cu această dată, Mina Livezeni a intrat în istorie. Cu 53 de morţi, arşi în cea mai mare explozie dintr-o mină din România postbelică. De altfel Ortacul a fost prima şi singura publicaţie Sursa aprinderii - în zona combinei Alpine. Răni din Valea Jiului care a dedicat o ediţie specială, în 16 cicatrizate pagini, acestui trist eveniment. Curiozitatea îmi dă ghes. Oare unde era Miki Barta în acel întunecat noiemAsta a fost în mină. Dar, înainte de a trece mai debrie? parte, vreau să-ţi mai spun ceva. Poate este o noutate Referitor la ceea ce s-a întâmplat în acea zi la Mina pentru mulţi. Pot, cu conştiinţa împăcată, să jur pe orice Livezeni, un lucru este cert şi nu mă poate contrazice că ceea ce-ţi spun este adevărul, gol-goluţ. Sursa de nimeni, pentru că am fost acolo. În acea perioadă a exisaprindere a metanului nu a fost la camera de montare tat metan în mină. Metan mult. Legea protecţiei muncii din Stratul 5 Bloc 6. Aici curentul era decuplat. S-a lucrat din acea vreme era tratată cu superficialitate. Se cerea organizat, impecabil, fără greşeală, la acest punct de cât mai mult cărbune, neglijându-se aspectele care pulucru. teau produce evenimente nedorite. Cum să La data aceea, la Mina Livezeni, mai era explici altfel faptul că, la intrarea schimbului, o emanaţie puternică de metan în alt punct de Astăzi se împlinesc 36 de ani de la catastrofa minieră de la Mina Livezeni. se raporta existenţa metanului, iar la termilucru. Însă, spre ruşinea lor, a celora care puteau narea şutului se raporta lichidarea metanulua decizii la vremea aceea, a fost ţinută ascunsă. lui. Când intra în şut celălalt schimb, raporta Nu vreau să mai spun altceva. A trecut atâta timp şi acesta existenţa metanului, care, la rândul de atunci. Nu pot învia si nici alina pe cineva său, la terminarea şutului, raporta lichidaacum. Rănile s-au cicatrizat. O parte din dureri rea metanului. Şi tot aşa. Practic nu se s-au uitat. În fine... la o distanţă de vreo 700-800 făcea nimic pentru preîntâmpinarea nenorode metri faţă de camera de montare se lucra, cu o cirii. La asta se mai adăuga şi sistemul decombină Alpin la un plan înclinat. Zi şi noapte, fectuos al aerajului din acea vreme. Una din acolo, se lucra într-o concentraţie mare de sursele de metan se afla la camera de monmetan. ACOLO A FOST SURSA DE APRINDERE. Din tare din Stratul 5, Blocul 6. Cu toate că s-a ce cauză, nu ştiu. M-am întrebat şi mă întreb avansat cu montarea complexului vreo 17 m, mereu: Cine a avut interesul să tăinuiască această metanul continua să existe. sursă de metan? Pentru ce?

29 noiembrie. 0 inspecţie cu inginerul Romanescu de la Protecţia muncii din Combinat. Metan la greu

Acele raportări fictive despre lichidarea metanului, au durat două sau trei zile, dacă mai ţin bine minte. Până la urma conducerea Combinatului s-a hotărât să ia măsuri la Mina Livezeni. În ziua aceea, am fost chemat urgent la mină. Nu ştiu exact pe la ce oră. Ajuns acolo, m-am echipat rapid de subteran şi împreună cu inginerul Romanescu, şeful Serviciului de Protecţie a Muncii pe Combinat, am intrat in mină. După un revir complet, efectuat împreună, am constatat că la majoritatea punctelor de lucru, metanul era peste limitele admise. Prin abataje toată lumea era crispată. Parcă se aştepta ceva neobişnuit. Şi neobişnuitul, neprevăzutul, fatidicul, nu a întârziat să apară. Deodată, se aude o bubuitură puternică. În câteva zecimi de secundă iadul s-a dezlănţuit. Un vuiet asurzitor şi o flacără orbitoare trec peste noi prăjindu-ne. O primă măsură de prevenire a fost luată. Adică, s-a decuplat curentul electric. Atunci trebuia evacuat şi personalul din subteran. Tragedia nu s-ar fi produs. Oricum, nu la nivelul la care s-a produs. Nu-mi voi ierta niciodată faptul că, deşi nu aveam puterea de decizie, cu riscul de a nu mai găsi de lucru nici în Siberia, nu am ordonat evacuarea personalului. Mă aflam în acel moment la camera de montare din stratul 5 Blocul 6, povesteşte mai departe Miki. Îl privesc pe furiş. Are ochii înlăcrimaţi. Mă cuprinde o stare jenantă şi vreau să renunţ. Miki, cu un oftat adânc şi cu în fine asta a fost, continuă să vorbească. Privire-i umedă este aţintită, undeva, într-o depărtare anume, numai de el zărită şi ştiută. Văd şi acum în faţa ochilor, după atâţia ani, scenele de dinaintea dezastrului. Inginerul Romanescu stătea pe o

1 an condamnare cu suspendare. Directorul şi inginerul şef - la puşcărie. După 9 luni - graţierea lui Ceauşescu.

Am văzut trupul prăjit al manipulantului. Mi-am privit mâinile. Pielea arsă curgea de pe ele ca un lichid vâscos...

Nu ştiu cum am ajuns în galeria de bază. Îmi aduc aminte că, pe planul înclinat, m-am întâlnit cu cineva, care, la fel de derutat ca şi mine, încerca să se salveze. De asemenea, deasupra unui siloz, înainte de a coborî un suitor, am văzut trupul prăjit al manipulantului. Suflul exploziei smulsese echipamentul de pe el. Când am putut să desluşesc mai bine ce era în jurul meu, mi-am privit mâinile. Pielea arsă curgea de pe ele ca un lichid vâscos. La primul interfon am reuşit să vorbesc, la ziuă, cu dispecerul. Între timp, s-a aşternut o linişte înspăimântătoare, înfiorătoare. N-aş mai vrea să am parte de aşa ceva niciodată. După ceva vreme, m-au găsit inginerul Popescu Vasile şi câţiva ortaci, care m-au scos la ziuă. De aici, direct la Spitalul Municipal Petroşani.

7 zile la braţ cu moartea

Am fost conştient în timpul transportării către spital însă, la scurt timp după ce am fost dat jos din Salvare, am leşinat. Nu ştiu cât am stat aşa. Cert este că m-au trezit vaietele colegilor întinşi pe saltelele de pe pardoseala salonului. Printre gemete şi voci incoerente, am desluşit glasul prietenului meu, ing. Puican. Îmi aduc aminte perfect vocea ministrului Proca, ministrul sănătăţii: Bine, măi Daroczi, ai făcut doi ani practică la noi şi nu ştii că oamenii aceştia trebuie tubaţi? Cum e posibil

Acum, după 25 de ani de la explozie, unii spun morţii cu morţii, viii cu viii, fiind de părere să nu mai dezgropăm trecutul acestei catastrofale explozii... Ştiu, ştiu ce vrei să spui. Morţii cu morţii, viii cu viii. Da, aşa se zice. Deşi, în unele cazuri, nu este corect. Nu este drept. Dacă eu mai pot vorbi cu tine, alţii nu mai pot. Au gura pecetluită cu pământ şi cărbune. Fiecare om are greşelile lui pentru care trebuie să plătească. Oare, de ce umblăm de atâtea ori cu mănuşi acolo unde trebuie umblat cu altceva? Mă gândesc că atunci când spunem să nu mai răscolim rahatul, nu facem altceva decât să pitulăm un lucru care, de fapt, ar trebui să fie la vedere. Dar... asta e. Suntem oameni. Dacă nu ne-am schimbat atâţia ani, nu ne vom schimba nici de acum înainte la sfârşitul lumii. Să nu se creadă, însă, că nu a plătit nimeni pentru cele ce s-au întâmplat atunci. Deşi nu mi s-a găsit nici o vină de către cei care au cercetat evenimentul, am primit, totuşi, o condamnare de un an de zile. E drept, cu suspendare, dar tot condamnare se cheamă. Nu am fost singurul. Au fost foarte mulţi condamnaţi. Puşcărie au făcut directorul Tomescu şi ing. şef Costinaş. Aceşti oameni au plătit cât nu poţi să-ţi închipui, deşi, vina cea mare a fost altundeva, cu două, trei, etaje mai sus. S-ar părea că, tocmai din acest motiv, luni de zile de la eveniment, minerul de onoare a semnat actul de graţiere al celor implicaţi. (…) Convorbire realizată de Ion Pascal Vlad şi publicată pentru prima dată în nr. 55/ 20-26 aprilie 2006 Ortacul (redactor şef – Marian Boboc), săptămânal editat de Sindicatul Liber E.M. Livezeni (preşedinte – ing. Adrian Jurca), apoi în volumul „Ultimul şut. I.M. Livezeni. 29 noiembrie 1980. File din dosarul unei explozii” de Marian Boboc.