2067 joi 17 nov 2016

CMYK

Ziarul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,5218 lei 1$ = 4,2246 lei 1₤ = 5,2558 lei

joi, 17 noiembrie 2016

Anul IX • nr. 2067 • 8 pagini • Preţ: 1 leu

Conducerile succesive ale Complexului Energetic Hunedoara

Vinovate administrativ, civil şi penal de dezastrul societăţii

Sindicatul „Noroc Bun”, organizaţie sindicală care funcţionează în cadrul SC CEH-SA Hunedoara, face următoarele precizări faţă de Hotărârea nr.588/08.11.2016 a Curţii de Apel Alba cu privire la ieşirea definitivă din insolvenţă:

1. Pe toată perioada anului 2015 cât au durat demersurile noastre în justiţie de a anula varianta declarării de către instanţa judecătorească a stării de insolvenţă, urmată imediat de faliment, am avut împotriva noastră – Ministerul Energiei, SC CEH-SA, peste 60 de furnizori ai SC CEH-SA, dar şi Sindicatul Muntele. Faptul că o instanţă superioară cum este Curtea de Apel Alba ne-a dat dreptate arată clar faptul că demersurile noastre au fost legale. Ieşirea din insolvenţă îndepărtează SC CEH-SA de faliment. 2. Din Raportul asupra cauzelor care au dus la starea de insolvenţă a SC CEH-SA, făcut conform legii de administratorul judiciar şi prezentat judecătorului sindic, reiese: „SC CEH-SA se află în stare de faliment dar care încă nu este constatată de o instanţă judecătorească”. Rezultă foarte clar că în cazul în care Sindicatul „Noroc Bun” pierdea apelul de la Curtea de Apel Alba Iulia, declararea falimentului era doar o chestiune de timp; 3. În sentinţa Tribunalului Hunedoara de intrare în insolvenţă a SC CEH-SA se specifică clar o perioadă de supraveghere a SC CEH-SA. Această perioadă a expirat în data de 26 octombrie 2016, dar a fost prelungită. În

această perioadă SC CEH-SA trebuia să dovedească că opreşte declinul şi să prezinte un Plan de Reorganizare al societăţii din care să reiasă clar că pe o perioadă de maxim 3 (trei) ani societatea îşi plăteşte datoriile şi se redresează. Acest plan nu a fost depus. Mai mult decât atât, creditorii au refuzat continuarea investiţiilor de la Uzina Electrică Paroşeni (finalizate în proporţie de 90%). Fapt care arată clar intenţia acestora de a bloca activitatea mineritului, deci îndreptarea clară spre faliment; 4. Am avut contacte cu conducerea SC CEH-SA, administratorul special, dar şi cu administratorul judiciar, prin care am solicitat încheierea unui acord cu aceştia, care să fie prezentat instanţei de judecată, în care să fie prevăzute măsuri de protecţie pentru membrii noştri de sindicat (EM Livezeni să rămână în funcţie alături de UE Paroşeni, iar membrii noştri de sindicat de la EM Lupeni care lucrează direct în producţie să fie transferaţi către EM Livezeni), dar am fost refuzaţi. Toţi erau fermi convinşi că vom pierde apelul şi urma să fie declarat falimentul; 5. Minerii trebuie să înţeleagă că falimentul înseamnă blocarea activităţii şi, după 45 de zile, şomajul. Noi am cerut în Cererea de Intervenţie, care a fost admisă de Curtea de Apel Alba Iulia, ca în cazul în care minele din cadrul SC CEH-SA nu mai prezintă interes economic să fie trecute pe închidere conform PIA (Planului de Încetare a Activităţii - până în anul 2024), iar angajaţii să beneficieze de protecţie so-

Societate comercială angajează economist, ospătari, bucătari, barmani şi lucrători comerciali. Relaţii la telefon 0751.199100.

Dragi creştini sindicalişti nedreptăţiţi de CEH:

Dumnezeu nu doarme!

După ce Melczer, un anonim al huilei şi energiei, i-a lăsat fără cotizaţii pe sindicaliştii care luptă pentru oameni (alţii decât cei de la Sindicatul „Muntele”, ai cărui lideri au semnat pentru închiderea minelor), Apa Serv l-a lăsat pe Melczer fără apă. Căci, după cum se vede, dragi creştini sindicalişti nedreptăţiţi de CEH, Dumnezeu nu doarme! Dacă la CEH s-ar face mai puţină politică, chiar şi Melczer şi incompetenţii de lângă el ar putea găsi soluţii să onoreze datoria. Dar se poate face mai puţină politică atunci când chiar directorul general adjunct Petre Bebe Nica (trădătorul minerilor) este candidat cap de listă la un partid (e drept, cam cât o organizaţie de cartier a PSD), iar Melczer este cocoţat director general de PNL? În aceste condiţii, Melczer şi Nica să facă bine şi să achite datoria către Apa Serv. Dacă n-au bani la firmă, să aducă de acasă. Că au de unde. (M. BOBOC)

cială, aşa cum prevede Legea Minelor (reconversie profesională şi plăţi compensatorii). Faţă de toate demersurile noastre, actuala administraţie a SC CEH-SA consideră necesară blocarea activităţii organizaţiei noastre, blocând în mod ilegal reţinerea cotizaţiei pe statele de plată. Noi, Sindicatul „Noroc Bun”, am înaintat plângere penală către DNA, prin care cerem anchetarea tuturor directorilor, consiliilor de administraţie, administratorilor speciali ai SC CEH-SA, care, în opinia noastră, au condus voit această societate spre faliment. Cu toate presiunile făcute asupra noastră, vom merge mai departe şi avem convingerea că în cel mai scurt timp cei vinovaţi de dezastrul SC CEH-SA vor plăti. Dacă cineva crede că poate avea încredere într-o administraţie a SC CEHSA compusă dintr-un individ care, până anul trecut, a fost acţionar şi manager la o societate care a cerut insolvenţa SC CEH-SA în nenumărate rânduri şi a făcut şi plângeri penale contra societăţii, şi unul care încă mai figurează ca lider de sindicat la Grefa Judecătoriei Petroşani şi care, iată, a trădat minerii pentru un post de conducere, poate fi considerat un naiv. Noroc Bun! Sindicatul „Noroc Bun” Ştefan Adrian Jurca

2

LA ORDINEA ZILEI

Comunicat de presă al PNL: Solicităm Ministerului Mediului să soluţioneze cu celeritate ”criza lemnului de foc”, care afectează 3,5 milioane de gospodării

Partidului Național Liberal solicită Ministerului Mediului să reglementeze în regim de urgență posibilitatea vânzării de lemne de foc populației, fără intermediari, astfel încât Romsilva să devină ”furnizor de ultimă instanță”. Este necesar un act normativ prin care să fie sprijiniți și îndrumați, de către Direcțiile Silvice și Romsilva, micii proprietari de păduri care vor să pună pe piață lemne de foc, pentru a restabili echilibrul între cerere și ofertă și pentru a ajuta la reconfigurarea pieței lemnului de foc. În caz contrar, actuala situație riscă să afecteze peste 3,5 milioane de gospodării care folosesc acest tip de combustibil pentru încălzire în perioada rece. În depozite specializate, un palet de 0,8 metri cubi de lemn pregătit pentru foc costă între 400-500 lei, în funcţie de specie, preţ pe care majoritatea cetățenilor, mulți în vârstă, mulți cu venituri modeste, nu şi-l permit. Astfel, încălzirea cu lemne a ajuns mai scumpă decât încălzirea cu gaze sau încălzirea centralizată. Ceea ce a generat această situație este decizia guvernului condus de Victor Ponta, care a stabilit faptul că lemnul de foc poate fi achiziționat doar prin intermediari, iar persoanelor fizice li s-a luat dreptul de a cumpăra direct lemn de foc. FLORIN ROMAN, preşedinte PNL Hunedoara

)

Ziarul Vaii Jiului

În Parâng

S-a schiat

Domeniul Schiabil Parâng se vede din ce în ce mai bine.

Investiţiile în utilajele necesare amenajării pârtiilor şi-au încălzit motoarele zilele acestea. Imediat cum a început să ningă au şi nivelat drumul şi pârtiile în staţiune. Iar schiorii, câţiva la număr, au făcut câteva ture. Eficienţa utilajelor este incontestabilă. Dacă va ninge din plin iarna aceasta, pârtiile vor avea o amenajare exemcauza faptului că zăpada este moale schiatul în adevăratul sens al cuvânplară. tului nu este posibil. şi se transformă repede în capcană, Deşi sezonul de schi este departe, Nu este posibilă nici urcarea sau coîn lipsa unui drum ce ar putea fi folopentru că temperaturile sunt în creşborârea de la munte cu automobilul, sit. tere şi abia după 15 decembrie inchiar dacă este bine echipat, din Alina PIPAN trăm în sezon, se poate schia în Parâng. Administratorii şi munLa Răscoala citorii domeniului schiabil au bătut pârtiile A şi pe cea de sub telescaun, încercând să compacteze zăpada pentru a oferi siguranţă schiorilor. La munte se poate urca în contiLuni, în prima zi de după ninsoare, un bărbat a îndrăznit şi a plenuare doar cu telescaunul cat cu automobilul de teren pe un drum forestier, la Răscoala, în vechi, între orele 9:00 - 15:30 masivul Şureanu. (ultima urcare). Miercuri este revizie. Pe celelalte pârtii stratul de zăpadă este încă insufiStratul de zăpadă ajungea în zonă la 30 de centimetri, zăpada era moale. Două, cient. Administratorii trei mişcări necontrolate şi bărbatul s-a trezit cu maşina în şanţ. Nu a mai putut domeniului schiabil atrag atennicicum să o scoată de-acolo, şi nici semnal la telefon nu avea pentru a cere ajuţia celor care urcă în Parâng că tor. A avut noroc cu un alt om care a trecut prin zonă, şi a semnalat autorităţile muntele îi aşteaptă cu zăpadă, sunând la 112. În ajutorul bărbatului care a rămas captiv între nămeţi a plecat o pentru bulgăreală, săniuş, dar

echipă a Jandarmeriei Montane din cadrul Postului Parâng. Cu toate că derapase şi stătuse în frig, jandarmii l-au găsit pe şofer în condiţii bune, neavând nevoie de îngrijiri medicale. Cu mijlocul de transport din dotare au reuşit să repună autovehiculul pe drum, iar bărbatul a putut să continue coborârea. Alina PIPAN Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 n J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

A rămas blocat cu automobilul pe un drum forestier

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Valeriu ButuLESCu, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDuŞ, Sonia LIBERESCu, Alin RuS, Petronela-Vali SLAVu DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Administrativ / Publicitate: Oana CROItORu - 0735.727264 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Consilier local vulcănean

Pe post de salvator

S-a întâmplat ieri, în jurul orei 12:30. Doamna Angela Stoica venea, la volanul autoturismului său, de la Haţeg. La trecerea peste calea ferata de la Livadia a zărit, de departe, funcţionând, luminile roşii intermitente. Fiindcă echipamentul acustic de avertizare făcea gălăgie, a preferat să oprească puţin mai în spate. Deodată,

a auzit pe cineva strigând că „i-a lovit trenul!”. Nu a mai stat pe gânduri, a ieşit din maşină şi a fugit spre autoturismul „Suzuki” strivit. „E cineva înăuntru?”, a întrebat consilierul local vulcănean. „Da”, i-a răspuns o voce de bărbat. Atunci, femeia a spart geamul de la uşa din spate şi a început să-l tragă afară. Omul făcea şi el eforturi, ca să se ajute pe el sine însuşi, dovadă că era întreg. Odată scos afară, Angela Stoica l-a târât departe de maşină pe bărbatul de circa patruzeci de ani. „Mai e cineva înăuntru?”, l-a chestionat ea. „Da, mama”, a venit răspunsul. „Haideţi, oameni buni - i-a încurajat ea pe ceilalţi conducători auto care se îndeletniceau cu privitul -, haideţi, că mai e o femeie înăuntru şi din maşină miroase a benzină!”.

Ca prin minune,

nici vârstnica nu acuza dureri. După ce i-a văzut în siguranţă, Angela Stoica a sunat la „112”. „Îţi spun drept, mi-a relatat ea, SMURD-ul a ajuns în trei

Vulcan

Găinărie nerezolvată

Vulcăneanul Victor Busuioc, fost miliţian, este supărat pe actualii lui colegi poliţişti. Din iunie şi până acum, nimeni nu s-a sinchisit să-i dea vreun răspuns cu privire persoana sau persoanele care i-au furat câteva orătănii din coteţul amenajat în spatele garajului.

minute. Două autospeciale au venit. Şi acum mă mir unde au fost până atunci, încât au fost aşa de prompte!”. La faţa locului şi-a făcut apariţia şi un echipaj al Poliţiei Rutiere. Fireşte, poliţiştii au stat de vorbă cel mai mult cu Angela Stoica. Puţin după aceea şi-a făcut apariţia şi mecanicul de pe locomotiva trenului mărfar implicat în accident. Doamna consilier local a răspuns tuturor întrebărilor care i s-au pus şi a promis că, dacă mai trebuie ceva, va onora invitaţia

erau cele ale lui, a susţinut atunci şi susţine şi acum Victor Busuioc. A venit un poliţist, i-a luat declaraţie, dar păsările au rămas pe mai departe în custodia ongeului de dincolo de Jiu. De atunci, spune Busuioc, nimeni nu l-a mai informat cu privire la mersul sau rezultatul anchetei. Asta, deşi, spune

anchetatorilor. „E o mare minune că domnul de la volan şi mama sa au scăpat cu viaţă”, mi-a mărturisit Angela Stoica. Mi-a mai zis că, din cauza soarelui care-i bătea în ochi, nu a văzut luminile intermitente de la barieră. Dar, oare, semnalele acustice nu i-au ajuns la urechile petrileanului? „Totuşi, crede-mă, a adăugat ea, nici acum nu înţeleg cum a ajuns el pe bancheta din spate?”.

el, a sesizat chiar şi procuratura.

Nu sunt eu

Pagină realizată de Gheorghe OLTEANU

cel competent să-i soluţionez problema. I-am cerut părerea şi administratorului Parcului Cavali. Petrişor Vrabie mi-a relatat că el le-a cumpărat din Petroşani pe cele două găinuşe americane.

Atunci, a luat mai mult păsăret din piaţă. De curând, foarte multe găini şi porumbei i-au fost mâncaţi de şobolani. Printre cei devoraţi de rozătoare au fost şi americanii. Bănuiesc că Busuioc nu a auzit de decesul lor, din moment ce nimeni nu a catadicsit să-i aducă la cunoştinţă.

Omul susţine

că furtul s-a petrecut în noaptea de 30 aprilie. În 1 mai, nu i-au ieşit la numărătoare şapte găini, o curcă, o raţă şi doi pui americani. Un el şi o ea. Victor Busuioc nu este nici primul şi nici ultimul căruia specialiştii în astfel de găinării i-au făcut felul. Era sigur că, odată furate, orătăniile i-au fost transformate în fripturi, aşa că şi-a luat gândul că le va mai vedea sau recupera vreodată. Numai că, după o lună, spune el, i-a fost dat să trăiască o minune.

Împreună cu alte

persoane, a dat curs invitaţiei ca, de 1 iunie, să participe la programul de divertisment pe care cei de la Parcul „Cavali” l-au organizat pentru copii. Ajuns în dreptul ţarcului în care erau păsările, a înlemnit. Printre feluritele înaripate de acolo se afla şi perechea de găinuşe americane care-i fusese furată. Nu era niciun semn de îndoială,

8

www.zvj.ro joi, 17 noiembrie 2016

ACTUALITATE

3

4

DIVERSE

Brigadierul Cătălin Cenuşă:

„E greu să spui că cineva poate iubi o mină sau viaţa de miner, dar noi o făceam…”

La 30 octombrie 2015 la Mina Petrila se scotea pe rampa puţului ultimul vagonet cu cărbune. La un an şi două săptămâni de la închiderea minei am constatat că doar o mână de oameni şi-au mai adus aminte de anul scurs, ca să nu mai vorbim de victimele comemorate marţi după exploziile de acum opt ani! Ruşine,

administraţiei locale, în frunte cu primarul Vasilică Jurca! Pe 30 octombrie se putea puncta o acţiune, organizată chiar de primărie şi consiliul local, mineritul fiind vaca de muls a administraţiei locale timp de peste 100 de ani. Măcar atât se putea face, dacă nu la mină, atunci la primărie: două-trei vorbe, un mic istoric prezentat şi o lumânare aprinsă în memoria celor care s-au jertfit pentru această mină, petrileni şi loneni la un loc.

Amintiri amestecate...

Am păşit cu emoţie în incinta acestei mine. Chiar dacă n-am lucrat în ea şi pe noi, cei de la ZVJ, ne leagă amintiri, oameni, fapte, întâmplări de această mină. Nu putem uita nici orele grele şi frigul petrecut lângă puţ după evenimentele triste, nici disperarea familiilor şi a ortacilor, precum nu putem uita şi

momentele fericite la care am participat la această mină, ultimul dintre ele fiind lansarea de carte a colegului şi redactorului-şef, Marian Boboc, din sala de festivităţi de la etajul clădirii principale.

Fără oameni, fără viaţă

Am revăzut într-o plimbare făcută cu directorul general Aurel Anghel şi cu brigadierul Cătălin Cenuşă câteva dintre clădirile reprezentative. Toate sunt aşa

cum au fost lăsate. Curtea minei avea un aer foarte trist, pustiu. Noroc cu oamenii veniţi la evenimente că au mai însufleţit atmosfera, un grup mare de ortaci retrăgându-se la sfârşit să mai stea de vorbă şi să-şi mai aducă aminte de vremurile bune.

Viitorul nu prea străluce

Cu lacrimi în ochi, brigadierul Cătălin Cenuşă ne-a spus: „Mina Petrila, o mină adevărată, o mină emblematică pentru

Ziua porţilor deschise

Valea Jiului şi pentru mineritul de huilă. E ca şi cum ne-ar fi băgat cuţitul în piept. Suntem acum fără aer, avem o mină unde lucrăm, nu zic nu, dar această mină noi o iubeam, era a doua noastră casă. E greu să spui că cineva poate iubi o mină sau viaţa de miner, dar noi o făceam, eram împreună cu ortacii şi la bine şi la rău. Din păcate, veştile sunt tot aşa de triste, dacă nu chiar mai triste, în 2018 au pus şi Mina Lonea la mezat. Încet, închid tot mineritul, deşi ne tot spun că va fi bine, că vor să salveze mineritul... Le-am mai auzit toate astea, nu va mai fi nimic, vă spun eu. Aşa s-a vrut, aşa e rezultatul şi din păcate nu avem un viitor prea strălucit, variante de rezervă nu există. Copiii noştri vor ajunge să plece, că nu vor avea de unde să-şi câştige pâinea. Politicienii, guvernanţii trebuie să facă ceva, cât mai repede, peste o sută de mii de suflete sunt în pericol, chiar nimeni nu vede nimic sau nu vrea să vadă? Români puşi la zid de români... Nu e normal ce se întâmplă... Săracă Vale a Jiului, mi-e tare milă de ea!”. Am plecat după această discuţie cu un sentiment şi mai apăsător decât acela pe care-l aveam când am venit la mină. Ca şi Cătălin Cenuşă gândesc azi sute, mii de petrileni, zeci de mii de oameni ai Văii Jiului. Oare unde se va ajunge de la atâta nepăsare? Corneliu BRAN

Colegiul Economic „Hermes” – „Şansa ta de integrare reuşită pe piaţa muncii”

Vineri, 11 noiembrie 2016 s-a desfăşurat la Colegiul Economic „Hermes” din Petroşani „Ziua porţilor deschise”.

Cu această ocazie, elevii claselor a VIII-a s-au familiarizat cu valorile ce alcătuiesc tradiţia Colegiului Economic „Hermes” Petroşani şi cu exigenţele calificărilor profesionale oferite de această instituţie şcolară. Colegiul Economic „Hermes” Petroşani pune în practică un demers educaţional de calitate, menit să asigure atingerea standardelor de pregătire profesională şi promovare a valorilor europene într-un climat de siguranţă fizică şi psihică. Activităţile desfăşurate au fost: prezentarea domeniilor de calificare profesională şi a proiectelor

facebook.com/ziarulvaiijiului

(PPT); vizitarea spaţiilor şcolare, a cantinei şi a sălii de sport; implicarea în activităţile practice din laboratorul de gastronomie; informarea privind alegerea opţiunilor de formarea profesională iniţială. La activităţi au participat 123 de elevi de la şcolile gimnaziale din Petroşani şi localităţile limitrofe, însoţiţi de profesorii diriginţi şi consilierii şcolari. Cei mai mulţi dintre viitorii absolvenţi de clasa a VIII-a şi-au exprimat dorinţa de a pune pe primele locuri în alegerea opţiunilor de formare profesională iniţială oferta educaţională a Colegiului Economic „Hermes” din Petroşani. Profesor Margareta TRIF

Directorul general Anghel despre clădirile de la fosta mină Petrila:

„Nu pot rămâne nici cal, nici măgar”

După un an şi două săptămâni de la închiderea oficială a Minei Petrila, ing. Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ, se declară mulţumit de lucrările ce au fost efectuate pentru ecologizarea perimetrului, acestea decurgând conform datelor rezultate din proiectul de închidere şi din protocolul încheiat cu ministerul de resort.

„Ceea ce pot să vă spun după un an şi un pic de cât a trecut de la închiderea Minei Petrila, 30 octombrie 2015, când s-a scos ultima tonă de cărbune din această exploatare minieră, este faptul că s-a continuat cu activitatea de demolare şi ecologizare a perimetrului, conform graficului de lucrări stabilite. Ne-am axat în mod deosebit pe haldele de steril, care se află în afara perimetrului minei. Având în vedere acele cereri ale comunităţii de a păstra câteva clădiri în picioare ca monumente istorice şi câteva clădiri adiacente lor, necesare dezvoltării pe viitor unui ansamblu cultural Mina Petrila, cum se susţine de către mai multe voci din comunitate şi de către conducerea administraţiei publice locale, suntem în faza de discuţii cu Ministerul Economiei, Ministerul Dezvoltării Regionale, Primăria oraşului Petrila, astfel încât să reuşim, prin emiterea unor acte normative, transferul de proprietate al acestor clădiri solicitate, în sensul ca ele să treacă de la SNÎMVJ la Primăria Petrila. Acest lucru ar face posibil apoi ca primăria din localitate să poată accesa nişte fonduri europene, astfel încât să poată ulterior să reabiliteze aceste clădiri şi să le redea, la final, utilitatea sau forma dorită. Clădirile declarate monumente istorice nu vor putea primi decât utilitate culturală, celelalte clădiri putând fi folosite şi în alte scopuri, cum ar fi pe plan industrial sau de comerţ, locaţii de consum şi petrecerea timpului liber şi aşa mai departe. Primăria speră să obţină la finalul acestui proiect venituri la bugetul local, dar şi spaţii menite să creeze noi oportunităţi în afaceri şi, implicit, noi locuri de muncă. Ideea e bună, însă atrag atenţia că lucrurile nu sunt deloc simple. Pe lângă acte, avize şi tot felul, e nevoie apoi şi de bani pentru paza acestor clădiri şi pentru întreţinerea lor, dacă vor rămâne în administrarea primăriei. Trebuie bine de tot gândite lucrurile şi asta le-am spus şi dumnealor, celor din conducerea executivului primăriei”, a declarat directorul general Anghel. În legătură cu ultima şedinţă pe această temă organizată la guvern, unde au participat consilierul prim-ministrului Dacian Cioloş, ministrul secretar de stat Ionel Dancă, precum şi câţiva directori din ministerele amintite mai sus, primarul Petrilei, Vasile Jurca, şi directorul general al SNÎMVJ, Aurel Anghel, ne-a oferit câteva informaţii interesante: „În primul rând, dacă tot m-aţi întrebat de această şedinţă, vreau să-i mulţumesc public şi pe această cale domnului Ionel Dancă pentru faptul că dumnealui a reuşit să ne adune pe toţi la Cancelaria Prim-ministrului, şi anume pe reprezentanţii ministerelor Energiei, Finanţelor, Dezvoltării Regionale, Primăriei oraşului Petrila şi SNÎMVJ, plus dumnealui cu consilierii pe care-i are. Am reuşit cu toţii să avem primele discuţii referitoare la transferul de proprietate al acestor clădiri din curtea Minei Petrila, la modul şi paşii care trebuie făcuţi în acest sens

– nişte paşi destul de anevoios de făcut, pentru că reprezintă nişte hotărâri de guvern şi nişte termene limită de timp de la care nu trebuie să ne abatem. Timp încă mai este, deşi s-a pierdut destul din cauza că administraţia locală a fost destul de ezitantă la început, crezând că treburile se rezolvă uşor, doar ceri şi primeşti, fără prea multe dureri de cap şi acte birocratice. N-a fost chiar aşa şi cred că acum s-au convins şi cei din primărie, dar, repet, timp ar mai fi suficient, numai că el trebuie distribuit eficient, dacă, într-adevăr, se doreşte acest lucru – şi cred şi văd că se doreşte. Dumnealor vor să salveze 23 de clădiri, plus cele 5 clădiri monumente istorice. Deci, un total de 28 de clădiri. Vreau să vă mai spun ceva important. După clasarea acestor clădiri şi declararea unora ca monumente istorice, noi am făcut demersuri, încă din luna iunie, inclusiv notificare la Bruxelles, astfel încât acele sume neconsumate şi blocate în anul trecut cu activitatea de ecologizare, să fie redistribuite în anul următor, astfel încât şi SNÎMVJ şi comunitatea locală de aici să ne putem face în egală măsură treaba în incinta Minei Petrila. În urma şedinţei de luni de la guvern, eu zic că, chiar dacă procesul legislativ va dura un pic mai mult şi mai ales transferul acestor clădiri, este foarte importantă notificarea aceasta de care v-am spus, către Bruxelles, prin care am arătat că aceste obiective se doreşte de către comunitate să rămână obiective istorice şi sumele de bani care nu s-au consumat pentru demolarea lor să fie redistribuite pentru anii următori la celelalte lucrări”. L-am întrebat pe director general Anghel dacă nu cumva din aceşti bani nu ar rămâne şi pentru modernizarea drumului de centură a oraşului. „În primul rând, aş vrea acum să clarific problemele legate de acest subiect... La acel drum de centură al oraşului Petrila şi la acel pod, din primele discuţii cu fosta administraţie locală, era vorba doar de reabilitarea lor, în sensul că era prevăzut în proiect că toate aceste clădiri din curtea minei trebuia demolate. Or, să fiu mai clar, noi demolam toate clădirile – deci nu rămânea nimic în picioare, şi tot terenul rămas se ecologiza şi se aducea la starea iniţială, iar centura oraşului şi podul le reabilitam ca să poată trece maşinile şi utilajele pe ele. Dar nu se punea problema modernizării. Una e reabilitarea, alta e modernizarea. Iar acum, având în vedere că multe clădiri nu vor mai fi demolate, după ce vom rezolva transferul de proprietate al acestor clădiri ce rămân, şi în măsura în care SNÎMVJ va putea să aibă bani să reabiliteze acest pod şi acest drum, o va face. Dar, deocamdată, nu putem vorbi de aceste lucrări, pentru că încă nu ştim exact cum va fi până la final, ţinând cont de această solicitare a comunităţii locale şi primăriei”, a răspuns Aurel Anghel. La întrebarea ce se întâmplă dacă cumva se lălăieşte treaba, trece timpul, iar clădirile nu vor fi nici demolate, nici preluate de primărie, Uniunea Europeană refuzând să mai dea bani dacă se întârzie, cum s-a mai întâmplat şi

Noutăţi din Piaţa Centrală

La Piaţa Agroalimentară din Petroşani în ultimele două luni s-a lucrat pentru realizarea unor investiţii necesare bunei funcţionări a actului comercial, iar în prezent se lucrează pentru asigurarea unui trafic pietonal decent.

Debit mai mare la robinete şi o copertină nouă

Sorin Creţu, administratorul pieţei, ne-a menţionat că în piaţă se fac investiţii mici, dar cu impact mare. De exemplu, o problemă mereu ridicată de comercianţii din chioşcuri a fost că nu aveau presiune la apă. Piaţa avea un bazin de racordare. În timp, odată cu creşterea numărului de comercianţi, racordurile s-au înmulţit,

8

www.zvj.ro joi, 17 noiembrie 2016

prin alte ţări din fostul bloc comunist actualmente democrate, Aurel Anghel ne-a răspuns: „Nu există aşa ceva! E grav dacă se întâmplă asta şi nici nu vreau să mă gândesc la aşa ceva! Trebuie să ne întâlnim cumva repede şi să găsim o rezolvare rapidă a acestui transfer. Guvernul e deschis să ne ajute cu hotărârile de guvern, cel puţin acum aşa declară reprezentanţii guvernului. Mai există şi varianta să gestionăm noi în continuare aceste obiective până la rezolvarea proprietăţii acestor clădiri, ceea ce înseamnă să le şi întreţinem şi să le păzim. Din punctul meu de vedere, discuţiile se vor prelungi în jur de o lună de zile, cu privire la toate actele normative ce trebuie făcute şi parcursul lor, etapă cu etapă. Asta ar fi undeva până spre finalul anului. Apoi, aceste acte ar trebui emise şi cu siguranţă că pe parcursului primului semestru al anului viitor problema ar trebui rezolvată. După ceea ce ştiu şi reiese, eu zic că în maxim şase luni de zile acest transfer de proprietate ar trebui să fie gata. Asta ar însemna că suntem în grafic şi nu ne mai presează timpul. Dacă se ajunge la un eventual impas mai lung de timp, va interveni iar problema demolării clădirilor acestea, pentru că, e clar, ele nu pot rămâne nici cal nici măgar. Sper să nu se ajungă aici”. Ca un ultim amănunt, dacă primăria ar trebui să plătească singură paza acestor clădiri şi întreţinerea lor, cifra lunară ar fi într-adevăr de speriat: circa 60.000-70.000 lei noi pe lună! Atât îi costă pe cei de la SNÎMVJ acum... Corneliu BRAN

dar capacitatea bazinului a rămas aceeaşi. A fost nevoie de lucrări pentru a extinde reţeaua şi pentru a asigura debitul de apă corespunzător. De asemenea, s-a refăcut una dintre copertinele destinate meselor de vânzare exterioare, care era prea degradată. Zilele acestea însă clienţii din piaţă au stat cu ochii mai mult în pământ, nu au avut cum să vadă noua copertină, de frică să nu patineze prea tare şi să tragă o trântă pe asfaltul umed. Pe culoarele de circulaţie zăpada a rămas adunată şi îngheţată. „Soluţia pe care am aplicat-o a fost tratarea cu material antiderapant. Zăpada îngheţată deja se topeşte. Utilajele de mici dimensiuni care ne-ar fi necesare sunt şi scumpe şi greu de închiriat. Acum, însă, zăpada este puţină, şi situaţia se rezolvă mai repede”, a menţionat Sorin Creţu. Şi aşa este. Alina PIPAN

ACTUALITATE

5

6

SPORT Karate

Raul Ungurianu:

Şapte medalii la Timişoara

„Le cer scuze tuturor, dar trebuie să plec”

Nouă sportivi de la secţia de karate a CSM Jiul Petroşani, pregătiţi de Radu Polifronie şi Alina Tinca, au luat parte la competiţia Sho-

Hercules Lupeni a mai pierdut la finele turului doi jucători pe portarul Adrian Farcaş şi fundaşul Raul Ungurianu. Acesta din urmă a ţinut să le transmită colegilor săi un mesaj de adio.

Numărul jucătorilor lupeneni plecaţi în acest sezon la muncă în străinătate a ajuns la cinci. Cu siguranţă, Raul Ungurianu a fost unul dintre oamenii de bază ai echipei lui Dan Voicu. Fotbalistul a ales să plece într-un alt oraş din ţară. „Nu plec din motive financiare sau alte probleme ale clubului. Dar în zona noastră, totul este în negru, şi de aceea am decis să încep o viaţă nouă. Am fost ajutat să dau de nişte oameni de la Şelimbar, din Sibiu, la fel de deosebiţi ca şi cei din Lupeni. Am petrecut la Lupeni patru ani minunaţi, cu multe bucurii şi cu multe rezultate bune. Mă bucur că am făcut parte din acest grup unit, adică mereu am fost o familie şi mereu am ştiut să strângem rândurile şi să ne montăm la fiecare meci, indiferent de lipsurile ce le aveam în lot. Nea Dan si Mugurel piticu’ au ştiut mereu să ne ţină moralul ridicat şi să reuşim să obţinem rezultatele cele mai bune. Din păcate, anul acesta nu am reuşit să repetăm rezultatele de anul trecut, dar oricum echipa e sus şi campionatul nu e gata. Am

Veteranii de aur ai Interului La finalul săptămânii trecute, turul campionatului Ligii a IV-a Hunedoara s-a încheiat, Inter Petrila fiind campioana de toamnă. Urmaşa Parângului Lonea a avut un tur aproape perfect, înregistrând nouă victorii, un rezultat de egalitate şi o singură înfrângere.

Antrenată de câţiva ani de Aurel Moldovan, un tehnician ce a avut performanţe la juniorii Jiului Petroşani, Inter Petrila şi-a format de doi ani o echipă puternică. I-a readus „acasă” pe veteranii Adrian Câmpean (ex-Minerul Lupeni, CS Cisnădie sau Retezatul Haţeg) şi Iosif Kalai (ex-Jiul Petroşani, Poli Iaşi şi CSM Rm.Vâlcea). Aceştia, alături de alţi jucători din generaţia lor precum Agapi sau Androne, dar şi cu tineri talentaţi precum Duma, Perşe, Zavracu sau Matei, au format o echipă de temut la Petrila. Dacă în sezonul trecut, Inter a terminat pe locul secund în campionat, pierzând şi finala Cupei României, faza judeţeană, la penalty-uri, în acest an competiţional, alb-albaştrii nu vor să mai rateze nimic. Aurel Moldovan crede că poziţia ocupată la finalul turului de campionat se datorează în primul rând jucătorilor, evidenţiindu-i pe liderii echipei, Câmpean şi Kalai: „Ne bucură nespus faptul că ne-am atins obiectivele stabilite la începutul campionatului. Acest lucru se dato-

facebook.com/ziarulvaiijiului

încredere în toţi cei de la echipă că vor rămâne şi anul acesta în partea de sus a clasamentului. Dezamăgit sunt că nu am reuşit să termin ultimul meci alături de colegi pe teren. Dar încărcătura meciului de la Petrila a făcut în aşa fel să cedez nervos şi să privesc ultimul meu meci la Hercules din tribună. Ţin să îmi cer scuze echipei şi antrenorului pentru cele întâmplate şi domnului arbitru Thirt pentru reproşurile aduse în timpul meciului. Totodată, ţin să-i mulţumesc domnului Haţegan pentru ceea ce face pe plan sportiv în oraşul nostru, domnului Dan Voicu şi lui Mugurel Ciorâia pentru dăruirea faţă de echipă, dar şi colegilor pentru toate momentele petrecute împreună. M-aş bucura ca în viitor Hercules să evolueze măcar în Liga a III-a, pentru că valoare este”, a declarat Raul Ungurianu.

rează în primul rând jucătorilor care s-au pregătit în mod exemplar şi care au dat dovadă de responsabilitate şi seriozitate în pregătirea şi desfăşurarea jocurilor. Unii jucători şi-au schimbat atitudinea, devenind mai serioşi, adevăraţi profesionişti. Vreau să evidenţiez pe toată echipa, începând de la portari şi până la ultimul jucător de pe banca de rezervă. Totuşi, aş evidenţia doi jucători: Câmpean şi Kalai. Aceştia şi-au pus amprenta asupra evoluţiei echipei şi asupra rezultatelor, demonstrând încă o dată valoarea pe care o au ca veterani ai fotbalului. Fiecare jucător îşi are rolul lui foarte important pentru această echipă. Bineînţeles că mă bucură foarte mult şi evoluţia juniorilor antrenaţi de Ion Androne, care promit foarte multe prin jocul care îl au. Mai mulţi juniori oricând pot fi o soluţie pentru echipa mare”. În prima parte a sezonului, Inter Petrila a avut doar două sincope. În rest, gruparea din Petrila „a zburdat”. Cu cele trei goluri marcate în ultima rundă, Kalai a devenit golgheterul turului în competiţia hunedoreană, având 10 reuşite. La finalul primei părţi a campionatului, căpitanul echipei Inter Petrila, Adrian Câmpean a şia felicitat colegii prin intermediul unei reţele de socializare: „Dragii mei colegi, vă mulţumesc că prin ceea ce aţi făcut pe teren vom avea o vacanţă liniştită. Locul 1 este pentru cei serioşi iar noi am vorbit pe teren, prin fapte. Mulţumim suporterilor şi tuturor care ne-au fost alături”, a scris Câmpean.

Pagină realizată de Loredana JUGLEA

Dan de la Timişoara, unde au mai fost prezente 9 cluburi din ţară, câştigând 7 medalii. Săptămâna viitoare sportivii petroşeneni vor participa la Cupa României de la Izvorani. Vor fi prezenţi 17 karatişti şi doi antrenori, iar până la finele acestui an sportivii lui Radu Polifronie vor mai participa la selecţiile pentru Balcaniadă şi Campionatul European.

Chef cu înjurături

Jucătorii lui Hercules Lupeni au avut o masă festivă imediat după terminarea turului de campionat, unde au sărbătorit locul secund ocupat în tur.

Jucătorii de la Petrila spun că cei de la Lupeni au afişat pe reţelele de socializare clipuri în care i-ar fi înjurat pe cei de la Petrila. „Au pus clipuri în care ne-au înjurat ca la uşa cortului. Într-un final, şi-au cerut scuze şi au şters clipurile respective. Probabil că în acel moment erau şi ei mai euforici”, a spus un jucător al Petrilei.

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Norocul, când apare, nu te aşteaptă să te gândeşti şi nici nu te întreabă dacă eşti pregătit să te foloseşti de el. Pune mâna imediat pe ocazia excelentă care se iveşte şi ai să vezi tu mai târziu dacă a fost o alegere bună.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Aştepţi un anumit moment căruia îi atribui semnificaţii cu totul speciale şi fiecare oră care trece te stimulează din ce în ce mai mult. Vrei ca totul să iasă perfect.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Visele tale cele mai frumoase din acest moment sunt bine alimentate de cea mai dragă fiinţă din viaţa ta. Cum să nu prinzi tot mai mult curaj să mergi înainte?

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Veştile care sosesc de departe te cam îngrijorează şi te şi demoralizează, deopotrivă. Luptă cu depresia, apatia, gândirea negativă şi tristeţea care-ţi dau târcoale.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Hei, ce-i comoditatea asta? Nu e genul tău să stai şi să pierzi vremea într-un dolce far niente apetisant, chiar dacă, recunoşti, e nevoie şi de astfel de momente, dar nu acum!

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Nu poţi ajunge la succes chiar din prima. Ai de învăţat din fiecare etapă care, aparent, nu ajunge încă unde doreşti, dar... insistă! Nu te teme deci de eşecuri, de hopuri...

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Îndoiala te-a copleşit încât nu mai ai încredere în şansele de reuşită ale unui plan la care ai muncit mult. Fă ceva pentru a salva ce se mai poate.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

de timp.

Trebuie să ai curaj să visezi mai mult! Pentru că se vor naşte într-o zi cele mai frumoase evenimente ale vieţii tale. E doar o chestiune

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Eşti încântat să vezi că modul tău corect de a rezolva o problemă este apreciat şi ai ajuns la roade demne de toată lauda.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

CRUCEA ROŞIE ROMÂNĂ FILIALA HUNEDOARA SUBFILILA PETROŞANI Crucea Roşie Petroşani doreşte să facă un apel către toţi cei care doresc să distribuie cei 2% din impozitul pe venit către subfiliala noastră. “2% pentru Subfiliala de Cruce Roşie PETROŞANI, un sprijin real pentru oameni aflaţi în dificultate!” Vă aşteptăm de anul acesta să ne fiţi alături în campania 2%! Nu vă costă nimic să readuceţi zâmbetul pe chipul celor lipsiţi de speranţă! Direcţionaţi până la 30 APRILIE 2017, Subfilialei de Cruce Roşie Petroşani, 2% din impozitul achitat deja statului pentru anul încă în curs. Pentru mai multe informaţii sunaţi la nr. 0765.733995. Vă mulţumim!

IMoBILIARE

mica publicitate

• Vând garsonieră confort 1, 35 mp, în Lupeni, recent renovată, utilităţi cu plata la zi. Preţ 5.000 euro negociabil. Telefon 0756.902340.

PIERDERI

• Pierdut Certificatului constatator nr.11455/04.04.2013 emis pe punctul de lucru al societăţii din Lupeni, str. Bucura, nr.126, 127, jud. Hunedoara, aparţinând SC ADY TRANSPEED SRL cu sediul în Lupeni, Aleea Trandafirilor, bl.13, sc.2, et.4, ap.33, jud. Hunedoara, având CUI 29188124, înregistrată la Registrul Comerţului sub nr.J20/981/2011. Se declară nul.

ANGAJĂRI

Vila Straja angajează: bucătari, recepționeri, ospătari și cameriste în condiții avantajoase, cu cazare și masa incluse. Relații la telefon 0735.169368.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

O minune nu ţine prea mult şi acelaşi sentiment îl şi ai astăzi, după ce ai trăit câteva zile ca într-un vis şi totul pare să revină brusc la realitate.

HoRoSCoP

8

www.zvj.ro joi, 17 noiembrie 2016

mica publicitate

• Firmă de transport cu acţionariat german angajează şoferi profesionişti, categoria C+E, posesori atestat profesional şi cartelă tahograf, experienţă minim 2 ani, pentru comunitate. Plata la zi. Telefon 0729.272272.

Dacă un plan nu iese aşa cum ai fi dorit, nu te lăsa copleşit de disperare, de panică, de dezamăgire, ci caută să schimbi imediat macazul spre altceva. Iubirea are o notă inocenta azi şi trebuie s-o tratezi ca atare. Înveseleşte-te de tot ce simţi, zâmbeşte cald şi joacă-te un pic, flirtând şi spunând lucruri frumoase cu o încărcătură simplă şi naivă.

mica publicitate

• Angajăm instalatori, electricieni, muncitori calificaţi şi necalificaţi, inginer construcţii şi instalaţii. Oferim cazare şi salarii atractive. Telefon 0726.310726. ______________________________________________ • Hotel Gambrinus angajează bucătar, cu experienţă minim 3 ani în domeniu. Relaţii la telefon 0721.322662. ______________________________________________ • Cabana Groapa Seacă angajează în condiţii avantajoase ospătar (cunoştinţe limba engleză nivel minim), cameristă şi bucătar. Oferim cazare şi masă. Relaţii la telefon 0766.337077 (Loredana).

DIVERSE

7

8 Cu aproape 600.000 de lei

din judeţ

Sala de şedinţe a Primăriei Deva va fi reabilitată

Marţi, 15 noiembrie 2016, într-o şedinţă extraordinară, consilierii locali au aprobat documentaţia tehnico-economică, faza D.A.L.I., pentru lucrările de reparaţii „Reabilitare integrală a sălii de şedinţe a Primăriei Deva”. Valoarea totală estimată a lucrărilor este de 590.664 lei, inclusiv TVA.

„Având în vedere starea avansată de uzură a finisajelor, tâmplăriei, instalaţiilor interioare şi a mobilierului din sala de şedinţe a Primăriei Deva, precum şi a faptului că în această locaţie nu s-au mai făcut reparaţii de foarte mult timp, se impune demararea unor lucrări de reparaţii şi modernizare a sălii. Deoarece sediul Primăriei Deva se află într-o zonă cu clădiri monumente istorice, lucrările de reparaţii se vor limita la interior, la exterior executându-se doar lucrări de reparare şi revopsire a tâmplăriei exterioare”, se arată în expunerea de motive la proiectul de hotărâre. Potrivit reprezentanţilor municipalităţii, în cadrul D.A.L.I. s-au reconfigurat căile de acces şi dispunerea mobilierului în sala de şedinţe şi a fost prevăzută refuncţionalizarea unui spaţiu adiacent ca sală de lucru pentru consilieri. Lucrările identificate ca necesare constau în înlocuirea pardoselii, a instaCupa de Vest, ediţia a X-a laţiilor electrică, termică şi de sonorizare, a mobilierului, a aparatajului electric şi a corpurilor de iluminat. De Joi, 17 noiembrie 2016, între orele asemenea, se va repara tencuiala pere08.00-14.30, Penitenciarul Deva, în ţilor şi a tavanului, se vor recondiţiona colaborare cu Direcţia Judeţeană de ornamentele originale ale sălii şi se va Sport şi Tineret Hunedoara, organiaplica o zugraveală lavabilă adecvată. Din cauza caracterului istoric al clădirii, zează competiţia sportivă Interpenitâmplăria exterioară din lemn se va păs- tenciară Cupa de Vest, ediţia a X-a. tra, dar se va curăţa de vopseaua veche, Evenimentul se va desfăşura la Sala se vor înlocui elementele deteriorate şi de Sport Club Municipal Cetate se va revopsi integral. Devatrans - Deva. SC Delta Dumar Proiect SRL a propus soluţia pentru documentaţia tehnico-eco„Această activitate se va desfăşura nomică pentru lucrările de reparaţii, între cinci echipe formate din 51 deţisoluţie care a fost agreată de Primăria nuţi care execută pedepsele privative Deva. de libertate în cadrul Penitenciarelor

Fotbal între deţinuţi

Arad, Timişoara, Târgu Jiu, Oradea şi Deva, şi are ca obiective promovarea sportului, conferirea de utilitate timpului carceral şi crearea premiselor necesare reintegrării sociale a celor care au săvârşit infracţiuni. În acest sens este importantă participarea deţinuţilor la activităţi valorizatoare, care să contribuie la îmbunătăţirea imaginii de sine, constituindu-se, în acelaşi timp, într-un bun prilej de învăţare şi exersare a conduitelor prosociale”, au comunicat organizatorii evenimentului. Penitenciarul Deva organizează pentru a doua oară acest eveniment. La sfârşitul competiţiei, câştigătorii vor fi recompensaţi cu diplome, cupe şi medalii.

Pentru rezultate deosebite

Elevi premiaţi de Primăria Deva

Într-o şedinţă extraordinară care a avut loc marţi, 15 noiembrie 2016, consilierii locali din Deva au aprobat alocarea sumei de 17.400 lei pentru acordarea unor premii elevilor care au obţinut performanţe deosebite la acţiunile sportive internaţionale, celor care au obţinut distincţii la olimpiadele şi concursurile internaţionale pe obiecte de învăţământ, precum şi profesorilor care i-au pregătit pe aceştia.

Astfel, au fost premiaţi şase tineri care au obţinut rezultate deosebite în concursuri internaţionale desfăşurate în Ungaria, Germania şi Japonia. Cinci dintre ei sunt elevi la Liceul de Arte „Sigismund Toduţă”, iar unul la Liceul Teoretic „Teglas Gabor”. De asemenea, au fost premiaţi şi zece elevi de la CNS „Cetate” Deva. Sportivii deveni au reuşit să urce pe podium în competiţii care s-au desfăşurat în Cipru, Serbia, Georgia, Slovacia, Turcia, Elveţia, Macedonia şi Grecia. „Ca semn de preţuire pentru eforturile depuse de elevii care au obţinut rezultate deosebite la concursurile şi olimpiadele internaţionale precum şi de profesorii care au contribuit la pregătirea acestora, se propune alocarea sumei de 17.400 lei pentru un număr de 29 de persoane, respectiv elevi şi profesori îndrumători, revenind fiecăruia suma neimpozabilă de 600 lei/ persoană”, se arată în expunerea de motive la proiectul de hotărâre.

facebook.com/ziarulvaiijiului

Pagină realizată de Mihaela PETROŞAN