2059 luni 7 nov 2016

CMYK

Ziarul Vaii Jiului

Ziarul poporului. CiteĹ&#x;te Ĺ&#x;i dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

ĂŽmpotriva LUI! ADEVÄ‚RU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) ĂŽn toate localitÄƒĹŁile Văii Jiului RedacĹŁia Ĺ&#x;i administraĹŁia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, PetroĹ&#x;ani

Vulcan

1*&4& "650

Director: Cătălin DOCEA

"650563*4.& Ä?* $".*0"/&

Redactor Ĺ&#x;ef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1₏ = 4,5015 lei 1$ = 4,0572 lei 1₤ = 5,0630 lei

luni, 7 noiembrie 2016

Anul IX • nr. 2059 • 12 pagini • Preţ: 1 leu

ObligaĹŁii neonorate ĂŽn consiliul local

Nu e o noutate Ĺ&#x;i nici ceva strigător la cer că, de foarte multe ori, solicitările consilierilor vulcăneni făcute primăriei rămân neonorate. Or, dacă tot se dă un răspuns, este nevoie ca solicitantul să-Ĺ&#x;i reitereze cererea.

"OWFMPQF /0* EF JBSOÂ MB DFMF NBJ CVOF QSFĢVSJ

"OWFMPQF EF MB MFJ "OWFMPQF EF MB MFJ "OWFMPQF EF MB MFJ "OWFMPQF EF MB MFJ "OWFMPQF EF MB MFJ "OWFMPQF EF MB MFJ

Iar asta,

mi-am dat seama, se ĂŽntâmplă de parcă respectivului i s-ar face o mare favoare. Să nu credeĹŁi cumva că primarul Ile ar fi bombardat, ĂŽndeosebi la punctul „Diverseâ€? al ordinii de zi, cu fel de fel de cereri. Nu. Solicitările vin, de obicei, din partea onor consilieri locali care nu sunt tăcuĹŁi la fel ca majoritatea. Ei fac asta nu de dragul de a ieĹ&#x;i ĂŽn evidenĹŁÄƒ, ci fiindcă Ĺ&#x;tiu că e de datoria lor. Ĺži, de cele mai multe ori, prin vocea lor se face auzită cea a cetÄƒĹŁeanului de rând.

Cu vreo trei

luni ĂŽn urmă, Ion Tilea voia să afle ce sumă scrie pe factura de curent a primăriei Ĺ&#x;i cât s-a plătit, după ce, la transformatorul telegondolei, a fost legat Ĺ&#x;i sistemul de alimentare cu energie electrică al cabanelor din Pasul Vâlcan. I s-a dat, parcă dinadins, un răspuns vesel. Nici primăria nu a plătit. Iar când a venit factura, i-a fost citită ĂŽn aĹ&#x;a fel, ĂŽncât socialistul din Tilea nu a ĂŽnĹŁeles mai nimic. Nu era corect – ca să nu zic obligatoriu – ca omului să i se fi ĂŽnmânat o copie? Pe care consilierul local s-o studieze cu luare aminte, pentru a-i fi ĂŽnlăturate eventualele suspiciuni pentru care el făcuse solicitarea. (Ĺ&#x;i dacă ar fi Ĺ&#x;tiut cât s-a plătit, ce ar fi rezolvat Tilea cu asta? – n.r.).

ĂŽn Ĺ&#x;edinĹŁa ordinară

din septembrie, independentul Florin Vasile Govor a cerut să i se prezinte situaĹŁia punctelor termice. Circulă fel de fel de versiuni privind utilizarea unor

1FOUSV PSJDF BMUF EJNFOTJVOJ WÂ SVHÂN TÂ OF DPOUBDUBĢJ

"$6.6-"503* "650 MB QSFĢVSJ JNCBUBCJMF

puncte termice după ce ele au trecut ĂŽn administraĹŁia primăriei, aĹ&#x;a că Govor a vrut să le cunoască statutul actual. Nu că aĹ&#x;a i s-ar fi năzărit lui, chiar dacă unora nu le vine să creadă. Lucrul acesta i s-a pus ĂŽn vedere de către unii care, la alegerile locale, au pus Ĺ&#x;tampila pe numele lui. DeĹ&#x;i, atunci, ĂŽn septembrie, Ile Ĺ&#x;i-a notat conĹ&#x;tiincios ceea ce voia tânărul consilier local independent, după o lună a ieĹ&#x;it la iveală că ori c-a uitat, ori că a considerat că independentul nu merită deranjul. AĹ&#x;a că nu i-a adus situaĹŁia cerută. Numai că solicitantul nu s-a dat bătut. ĂŽn octombrie, Florin Govor Ĺ&#x;i-a reiterat demersul. Ba, mai mult, i-a dat o discretă nuanĹŁÄƒ de somaĹŁie. Nu Ĺ&#x;tiu dacă Ile a receptat-o sau nu. Sper că da, pentru siguranĹŁa Ĺ&#x;i liniĹ&#x;tea lui. Mai ales că, deocamdată, ĂŽn consiliu nu am auzit să i se nu i fi imputat nimic ĂŽn privinĹŁa punctelor termice. Gheorghe OLTEANU

Află care este miza reală a alegerilor din 11 decembrie!

PreČ™edintele PSD Hunedoara dezvăluie: Pe 11 decembrie soarta României e ĂŽn joc!

Cu LaurenČ›iu Nistor, preČ™edintele Consiliului JudeČ›ean Č™i preČ™edintele PSD Hunedoara, am mai vorbit. ĂŽn alegerile locale. Atunci era deputat Č™i candida pentru funcČ›ia de consilier judeČ›ean. Acum, că tot bat generalele la uČ™Äƒ, am zis că-i bine să-l mai vedem o dată. Să-i scoatem ochii cu ce a făcut partidul domniei sale, ĂŽncă de pe vremea când nu era! Sau era? Č˜i Potopul, tot din cauza PSD a fost! Reporter: PSD a fost dintotdeauna. Ce părere aveČ›i? LaurenČ›iu Nistor: Cum să fie dintotdeauna? Dumneata ai fost dintotdeauna? Liberalii au condus judeČ›ul timp de 12 ani. Noi, adică PSD, ĂŽl conducem de câteva luni. Reporter: Cum aČ™a? PSD a fost dintotdeauna vinovat. AČ™a spun liberalii. Dacă nu mă credeČ›i citiČ›i presa! LaurenČ›iu Nistor: Am citit-o. Dacă mă iau după ce spun liberalii, Č™i Potopul tot din cauza PSD a fost! VreČ›i să vă dau

lista cu „cataclismeleâ€? Č™i „isprăvileâ€? produse de administraČ›ia liberală ĂŽn judeČ›? Reporter: E lista făcută de PSD. Prin urmare, tot PSD-ul e de vină... LaurenČ›iu Nistor: Poftim? SecČ›ia de Pediatrie a Spitalului din Deva e proiectul făcut de liberali. Parcul de Afaceri Simeria - făcut tot de liberali. Drumurile făcute praf. Criza deČ™eurilor. Mai continui?... Reporter: Dar o listă făcută de PNL cu ce a făcut PSD-ul nu aveČ›i? LaurenČ›iu Nistor: Astea nu-s listele PSD-ului sau ale PNLului. PNL-ul n-avea cum să facă liste cu erori făcute de PSD ĂŽn judeČ›, fiindcă PSD nu a condus judeČ›ul ĂŽn ultimul deceniu. Asta e lista dezastrelor lăsate de o administraČ›ia liberală care a pus judeČ›ul pe harta corupČ›iei... De când PSD a preluat conducerea judeČ›ului, PSD repară ce au stricat alČ›ii... (continuare ĂŽn pagina 3)

30.#"5 $:$-0/ ") ѹ -&* 30.#"5 $:$-0/ ") ѹ -&* 30.#"5 $:$-0/ ") ѹ -&* 30.#"5 13&.*3&3 ") ѹ -&* 30.#"5 $:$-0/ ") ѹ -&* 1SFĢVSJMF JODMVE 57" ĞJ TVOU WBMBCJMF DV BDVNVMBUPS WFDIJ MB TDIJNC 1&/536 03*$& "-ĥ* "$6.6-"503* 7à 36(à . 4à /& $0/5"$5"ĥ* 7Â BĞUFQUÂN ­O 1JBUB $FOUSBMÂ 1FUSPĞBOJ M¥OHÂ &7( .PCJMB ĞJ BMJNFOUBSB 3FBMDPN

"4*(63à 3* 3$" Ҁ $"4$0 Ҁ $.3 .&%*$"-& Ҁ -0$6*/ĥ&

UFMFGPO

FVSPDBSSJBHF!ZBIPP DPN 'BDFCPPL &$( 1BSUT 1JFTF BVUP ÄžJ BTJHVSĂ‚SJ

2

PROMOVARE faceţi dumneavoastră calculul total. Totul va fi suportat din acel fond de dezvoltare urbanrural”, a spus Gorghiu. O altă preocupare a liberalilor este legată şi de legea prevenţiei în sănătate. ”Tot pe sănătate o mare durere a noastră este legată de prevenţiei în sănătate care poatre aduce economii la bugetul de stat, dar nu vorbim numai de economii, ci şi de nevoia de educare a populaţiei în spiritul prevenţiei. Este o lege a prevenţiei care a fost la un moment dat uşor controversată, am eliminat nişte prevederi din această lege. A trecut de Senat, acum e blocată în Camera Deputaţilor pentru că PSD nu îşi doreşte acest proiect realitate deşi a fost dezbătut cam cu toate asociaţiile de medici, cu ONG-uri, cu cadre medicale”, a declarat Gorghiu.

Alina Gorghiu: “Opt spitale regionale şi 900 de case ale medicului, în programul de guvernare al PNL”

Preşedintele PNL Alina Gorghiu a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute vineri, la Timişoara, că în programul de guvernare al liberalilor este prevăzută construirea a opt spitale regionale, precum şi construirea a 900 de case ale medicului cu dublă funcţionalitate, de locuinţă pentru medic şi dispensar. ”Cele opt spitale regionale sunt în proiectul nostru de guvernare, unul e localizat la Timişoara. O altă măsură

foarte importantă pe sănătate este să demarăm proiectul cu cele 900 de case ale medicului. E un proiect care reflectă lipsa de resursă de medici, mai ales în mediul rural şi urbanul mic”, a spus Gorghiu. Pentru cele 900 de case ale medicului, în care ar urma să funcţioneze şi dispensare, Gorghiu spune că a

fost propusă şi o sursă de finanţare. ”S-a născut această idee, într-o discuţie cu specialiştii, ca în zonele defavorizate să construim imobile care să aibă două modalităţi de utilizare: casă pentru medicul din ruralul şi urbanul mic şi să fie locaţie pentru dispensar. Costul estimat pe imobil este până în 200.000 euro,

Cristian Bușoi:

Creşterile de salarii votate de PSD-ALDE în Parlament sunt o înşelătorie de tip FNI: „Români, dormiţi liniştiţi! Dragnea-Tăriceanu lucrează pentru voi”

Acţiunile electorale ale PSD şi ale sateliţilor săi - ALDE, PMP şi cum s-or mai numi ei - sunt nu doar iresponsabile, ci şi ilegale. Avem o coaliţie inconştientă care a ocupat Parlamentul şi care ne conduce cu toată viteza spre prăpastie economică.

)

Ziarul Vaii Jiului

Măririle de salarii pe care PSD-ALDE le-au votat în ultimele zile nu au nicio bază bugetară, sunt doar vorbe, fără nicio acoperire: ce promite PSD-ALDE românilor este o amăgire şi o înşelătorie. Faptul că PSD-ALDE scot din burtă, cu o lună înainte de alegeri, creşteri de salarii este un fel de FNI politic în care românilor li se promite că vor primi orice dacă stau liniştiţi şi votează PSD-ALDE: „Români, dormiţi liniştiţi! Dragnea-Tăriceanu lucrează pentru voi”. Programul PSD în sine este o amăgire otrăvitoare – toate creşterile de salarii şi toate scăderile de taxe vor fi plătite de cineva, și anume de mediul privat care produce şi care susţine acum toată economia. Ne confruntăm în aceste alegeri cu lipsa de credibilitate a Parlamentului şi cu saturaţia oamenilor faţă de politică, iar parlamentarii PSD-ALDE exact această imagine o întăresc acţionând după ideea: „după noi potopul, nu ne pasă ce votăm, că nu plătim noi din buzunar”. Înşelătoria creşterilor de venituri pe bandă rulantă este unul dintre motivele lipsei de credibilitate a Parlamentului, pentru că ceea ce se vede public este că parlamentarii acţionează iresponsabil. Românii trebuie să privească cu atenţie listele de parlamentari şi să nu mai trimită în Parlament oameni cu probleme legate de justitie, oameni care au votat iresponsabil în Parlament, oameni care nu s-au dus la Parlament la muncă. Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 n J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Valeriu BuTuLESCu, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDuŞ, Sonia LIBERESCu, Alin RuS, Petronela-Vali SLAVu DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Administrativ / Publicitate: Oana CROITORu - 0735.727264 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Află care este miza reală a alegerilor din 11 decembrie!

Președintele PSD Hunedoara dezvăluie: Pe 11 decembrie soarta României e în joc!

(urmare din pagina 1) Liberalii decontează și hunedorenii plătesc! Reporter: Liberalii spun că ei au decontat în alegerile locale. Că au plătit pentru ce au făcut și că hunedorenii i-au sancționat prin vot. Acum liberalii zic că sunt la momentul zero și sunt gata s-o ia de la capăt! Laurențiu Nistor: Cum adică au decontat? Dacă vine Uniunea Europeană și constată că nu sunt îndepliniți indicatorii de performanță de la Parcul de Afaceri Simeria, cine dă banii înapoi? Nu-i dă David și Gligor. Uniunea Europeană vine și pune poprire pe conturile Primăriei și ale Consiliului Județean, adică pe banii încasați din impozitele locale, din banii luați de la oameni. Tot hunedorenii și simerienii plătesc. Sunt 1,8 milioane de euro. Oamenii trebuie să cunoască adevărul! Reporter: O grămadă de bani. Mai sunt și alții? Laurențiu Nistor: Sunt destui. Cu criza deșeurilor, tot așa. Au făcut proiectul, dar au greșit caietul de sarcini. Acum firmele vin la licitație și contestă caietul de sarcini făcut anul trecut. Iar Consiliul Județean a pus acum o armată de oameni să le repare greșelile. Sunt 165 de greșeli în Caietul de Sarcini făcut de liberali. De când am preluat conducerea Consiliului Județean, numai asta facem: reparăm ce-au stricat ei! Cu Pediatria din Deva, la fel... În 10 ani aveau tot timpul să rezolve problema, dar n-au rezolvat! O rezolvăm noi, deja avem soluțiile. Domnul Armășescu, arhitectul proiectantului care a făcut planurile Spitalului Nou, mi-a prezentat deja planul de igienizare al Pediatriei. În 8-9 luni, vom muta Pediatria în Spitalul Vechi, care intră în renovare, în reparații capitale, de la 1 ianuarie 2017.

Județul Hunedoara e o rană deschisă! Reporter: Păi se zice că de când ați luat puterea la CJ n-ați făcut nimic? Laurențiu Nistor: Uitați, pe mine nu mă interesează ce zic liberalii. O să dăm publicității un bilanț cu ce am făcut lunile astea la Consiliul Județean, ca să doarmă și dumnealor liniștiți. Până una alta, am dat dispoziție constructorilor să astupe toate gropile din drumurile județene. Am avut o ședință cu ei, nu le-a plăcut, dar asta e... Le-am dat termen până în 15 noiembrie. Reporter: De-aia spuneți de gropi, ca să vă faceți reclamă pentru alegeri? Laurențiu Nistor: Nu-mi fac, domnule, nicio reclamă. Mie-mi place să conduc, mă enervează să văd găuri în asfalt. Reporter: Vedeți? Tot pentru dumneavoastră le astupați... Laurențiu Nistor: Sigur că da. De parcă numai eu circul cu mașina prin județ! Uitați, pentru mine, județul ăsta e ca o rană deschisă... Nu vreau ca generația nepoților mei să trăiască într-un județ subdezvoltat.

Pământul trebuie înțeles, el te învață valoarea reală a lucrurilor! Reporter: Tot cu Loganul circulați? De ce nu vă luați o mașină mai de Doamne-ajută? Laurențiu Nistor: Da’ ce-aveți cu Loganul meu? Mie îmi place Loganul, sunt mândru cu el, nu-mi trebuie altă mașină. Bunicu’ umbla cu căruța, nu i-a picat steaua. Nici mie

8

www.zvj.ro luni, 7 noiembrie 2016

nu-mi pică steaua. Reporter: Dar cu tractorul, mai umblați? Laurențiu Nistor: Am condus și tractoare și nu mi-e rușine. Ăia care spun că-s tractorist n-au arat în viața lor o palmă de pământ. Ăia nu înțeleg pământul. Pământul trebuie înțeles, respectat, el te învață valoarea reală a lucrurilor. Dacă nu cunoști pământul pe care stai, te prăbușești... Reporter: Aveți gospodărie? Laurențiu Nistor: Am. E rușine? Cresc porci, găini, scot cartofii din grădină, dau cu sapa, îmi vaccinez singur câinele, mă rog, de-astea, dar nu mi-e rușine. Din păcate nu mai am timp pentru lucru acasă atât cât mi-aş dori, pentru că plec dimineața la șapte și ajung seara la zece.

Degeaba ai puterea în județ, dacă nu ai forță la București! Reporter: De ce mergeți iar în Parlament? De ce nu rămâneți acasă? Laurențiu Nistor: Merg în Parlament fiindcă mi-au cerut-o colegii de partid și fiindcă știu acum situația de la Consiliul Județean. În alegerile locale, am lansat primul proiect de dezvoltare din istoria județului nostru: Hunedoara Puternică. Ca să sprijinim proiectul din locale, avem nevoie de o echipă de parlamentari puternică. Pur și simplu, ca să obținem sprijinul guvernamental de care avem nevoie și să putem amenda în favoarea județului nostru Legea Bugetului. Cine știe administrație și înțelege cum funcționează sistemul, înțelege exact ce spun. Degeaba ai puterea în județ, dacă nu ai forță la București. De-asta candidez. Reporter: Vreți să spuneți că până acum n-ați știut situația județului? Laurențiu Nistor: Vreau să spun că tot ce am știut noi ca parlamentari până în vară e zero față de ce am descoperit de când conducem Consiliul Județean. Abia acum am izbutit să avem o imagine reală a situației. Liberalii nu au fost niciodată transparenți în decizii, dovadă isprăvile făcute de cei care au condus județul până în iunie 2016. Credeți că dacă erau transparenți, hunedorenii nu şi-ar fi dat seama ce se întâmplă și cât de grave sunt lucrurile?

Cioloș și șmecheria electorală Reporter: Și cui lăsați județul? Liberalii spun că trădați electoratul care v-a votat în iunie! Laurențiu Nistor: Dacă bine îmi amintesc, la alegerile din iunie, eu n-am spus că vreau să fiu Președintele Consiliului Județean. Singurul care a spus-o a fost Adrian David. Pe mine m-au ales tot colegii din Consiliu. Gândiți-vă că eu am avut o problemă de sănătate la umăr, am lipsit aproape o lună. Vicepreședinții Bobora și Vasilescu și-au făcut bine treaba. Dacă eu plec, avem 18 consilieri județeni, 18 variante viabile pentru funcţia de președinte. Reporter: Da’ tot Dragnea a dat tonul! El a spus că vă vrea Președinte! Acum tot el vă recheamă în Parlament. Laurențiu Nistor: A fost recomandarea lui. N-a fost un ordin, cum le place liberalilor să zică. Domnul Dragnea m-a rugat să revin fi-

indcă vrea o echipă puternică în Camera Deputaților și Senat. Știe care e miza reală a alegerilor din 11 Decembrie și înțelege că acum nu mai e loc de-ntors... Reporter: Și care e miza? Laurențiu Nistor: Chiar nu v-ați întrebat niciodată de ce merg liberalii și USR-ul pe mâna lui Cioloș? De ce PNL și USR susțin așazisa platformă România 100 și pe Cioloș la funcția de Prim-Ministru? Păi, dacă două partide adoptă același program și susțin același om la funcția de Prim-Ministru, nu-i normal să facă alianță pe față și să aibă liste comune de candidați? EI bine, ei nu au făcut asta, au mers separat. De ce? E o șmecherie electorală, vor să adune cât mai multe voturi. O soluție cât se poate de imorală, de necinstită! Miza alegerilor din 11 Decembrie: corporațiile împotriva României! Reporter: Bine, bine, dar tot n-am înțeles care-i miza alegerilor? Laurențiu Nistor: Domnule, toată lumea îl crede pe Cioloș tehnocrat. Nu e niciun tehnocrat. E un politician al Uniunii Europene. Funcțiile pe care le-a avut în UE sunt funcții politice. Iar miza alegerilor e evidentă: corporații și multinaţionale împotriva României! Programul „România 100” nu-i decât o înșiruire de populisme ieftine. Autorii lui nu suflă o vorbă despre cauzele reale ale sărăciei din România, despre ce fac multinaționalele. Cioloș nu e omul României, e omul altora! După părerea mea, el vrea o Românie sclavă a Uniunii Europene condusă de Merkel și populari. Citiți programul lui și vă lămuriți! Reporter: V-am prins. Liberalii au venit acum cu un proiect de taxare a multinaționalelor. Au cerut ca legea să fie adoptată în regim de urgență, la fel ca Legea Dragnea, care elimină 102 taxe... Laurențiu Nistor: E o păcăleală, o prostire pe față a alegătorilor. Liberalii au copiat cuvânt cu cuvânt Directiva Uniunii Europene 1164/2016 din 12 iulie 2016 care se referă la stoparea șmecheriilor făcute de corporații. O Directivă înseamnă un pachet legislativ, armonizat cu legislația comunitară, deoarece Directiva stabilește doar obiectivele, nu impune nimic. În varianta liberală, legea e inaplicabilă, orice economist vă poate confirma asta! Că veni vorba, știți că în ziua în care liberalii au propus legea, la Bruxelles s-a pus pe masă propunerea de modificare a Directivei? E ridicol, dar așa e! Ce-au făcut liberalii se cheamă lucru de mântuială, lege făcută pe genunchi! PSD

vine în schimb cu un proiect complet, un pachet de legi aplicabile care vor reduce externalizarea profiturilor corporațiilor.

PNL import-export! Reporter: Să revenim la județ. Aveți o listă de bătrâni... Laurențiu Nistor: Eu sunt cel mai bătrân de pe lista de candidați a PSD în Hunedoara. La deputați, media de vârstă e de 43,8 ani pe toată lista, iar pentru locurile eligibile, primii cinci adică, e de 50 de ani. La Senat, media de vârstă pe toată lista e 48 de ani, iar pentru primii doi candidați 47 de ani. Pe cât că diferențele față de lista liberalilor sunt nesemnificative? Reporter: Nu pariem, că n-am de dat. Știți care-i media la liberali? Laurențiu Nistor: E treaba lor. Nu-mi bat capul cu asta. Să mă ierte liberalii simpli din județ pe care-i respect ca oameni, dar PNL Hunedoara a devenit un soi de partid import-export. E o performanță să fii președinte de organizație în Hunedoara, vicepreședinte de Consiliu Județean în Alba, și să candidezi, tot în Alba pe primul loc, la Camera Deputaților! La Camera Deputaților, lista liberalilor în Hunedoara e deschisă de fostul șef al Finanţelor Publice Timiş... La PSD, toți sunt oameni ai locului. Nu ne-a impus nimeni pe cine să punem pe liste. Dacă vă uitați, și-n alte județe e la fel. Noi vorbim de democrație. Cum poate fi apărătorul democrației un partid care merge cu interimate de import-export și care impune listele de la București? Hunedoara trebuie să devină puternică! Reporter: Dar de defilat, tot cu aceiași defilați... Îi păcăliți pe hunedoreni? Laurențiu Nistor: Eu și PSD nu păcălesc pe nimeni. Avem oameni noi pe liste, pe locuri eligibile. Au scris vrute și nevrute despre mine, dar n-am păcălit pe nimeni niciodată. Supărarea liberalilor e că PSD a adus în județ mulți lideri naționali, iar ei n-au adus nici unul dintre ai lor! Asta spune totul. Spre deosebire de ei, noi facem totul pe față! Reporter: Ce le transmiteți hunedorenilor? Laurențiu Nistor: Să nu se lase păcăliți! Parlamentarii noștri n-au contracte cu statul de milioane de euro, aşa cum au cei de la PNL. Să nu uite că pentru a crede în România, e nevoie de voință. Pe 11 decembrie, soarta României e în joc! Hunedoara trebuie să devină puternică. Iar PSD se ține de cuvânt! A consemnat Dorin AvRAM

PROMOVARE

3

4

ACTUALITATE

Pentru formarea unui ADI cu funcţii multiple

Primarii din Valea Jiului dau mână cu mână După cum se ştie, Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) sunt create pentru a implementa proiecte macro de dezvoltare locală. Localităţile Văii Jiului fac parte din ADI judeţean, pentru sistemul integrat de gestionare a deşeurilor, dar şi un ADI regional, în Valea Jiului, pentru extinderea şi reabilitarea reţelei de apă potabilă şi canalizare. Acum trei luni s-a lansat memorandumul care prevede realizarea unor Unităţi Guvernamentală de Asistenţă Tehnică, situată în zonele defavorizate, în vederea accelerării dezvoltării acestora din punct de vedere

socio-economic, memorandum adoptat de guvern. O asemenea unitate funcţionează de vineri, 4 noiembrie, şi la Petroşani şi deserveşte toată Valea Jiului. Mai exact deserveşte municipiul Petroşani cu localităţile aparţinătoare Dâlja Mare, Dâlja Mică, Peştera Bolii, Slătinioara; municipiul Lupeni; municipiul Vulcan cu localităţile aparţinătoare Dealu Babii şi Paroşeni; oraşul

Petrila cu localităţile aparţinătoare Lonea, Cimpa, Jiet, Răscoala şi Tirici; oraşul Uricani cu localităţile aparţinătoare Câmpul lui Neag şi Valea de Brazi; oraşul Aninoasa cu localitatea aparţinătoare Iscroni. Va funcţiona în cadrul Direcţiei de coordonare politici şi priorităţi din cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, în coordonarea Consilierului de stat pentru proiecte speciale de dezvoltare economică, organisme care vor veghea, vor consilia şi vor pregăti administraţiile locale pentru a dezvolta zona. În primul rând, va facilita relaţiile dintre autorităţile locale şi organismele statului sau cele europene, apoi vor analiza şi revizui, dacă este cazul strategiile locale de dezvoltare, astfel încât să fie implementate cele cu şanse maxime de sustenabilitate, vor ajuta la identificarea oportunităţilor de dezvoltare şi, de asemenea, vor monitoriza în permanenţă derularea oricărui proiect implementat. UGAT-ul asigură, de asemenea, pentru fiecare zonă un ajutor de stat de 5 milioane de euro în fiecare an, ajutor care va fi folosit pentru cofinanţarea proiectelor sau finanţarea lor. Pentru că vizează Valea Jiului, primarii au cerut un sfat funcţionarilor guvernului despre forma de organizare care ar trebui adoptată pentru a putea demara cât mai repede programele care să ajute Valea Jiului să depăşească criza închiderii minelor. Formarea unei Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitară cu funcţii sporite este soluţia recomandată de aceştia. În mod normal înfiinţarea noului ADI ar trebui să demareze anul acesta, pentru ca de la anul deja să se implementeze proiecte.

Pagină realizată de Alina PIPAN

A dat-o şi Ile...

Acum vrea management unitar pentru toate spitalele din Vale, deşi în 2011 s-a opus

Dacă managerul Spitalului de Urgenţă Petroşani citeşte acest titlu, sigur va ieşi din rigorile profesionale şi îşi va da drumul la imaginaţie. Aşa se pare că s-a întâmplat şi cu primarul Gheorghe Ile, cunoscut pentru faptul că este şugubăţ, vorbitor, şi cu giumbuşlucurile la purtător.

Vineri, în cadrul întâlnirii cu primarii din Valea Jiului, senatorul, deputaţii, viitori parlamentari şi actuali membri ai guvernului, primarul Ile a venit cu o idee excelentă pentru Valea Jiului, în cinstea demersurilor de a demara proiecte comune: un management unic pentru spitalele din Valea Jiului, exact cum s-a întâmplat cu comasarea managementului instituţiilor şcolare din judeţ. Această reţetă s-a dovedit a fi bună pentru economiile la bugetele instituţiilor educaţionale. Prin urmare, este posibil să se potrivească şi pentru spitale, mai ales că Petrila şi Petroşaniul au management comun al spitalelor, Uricaniul trebuie mereu să se preocupe despre cine şi cum va prelua în administrare ambulatoriul de acolo. Deci, ideea ar fi bună şi digerabilă pentru primari, care s-ar scăpa de o grijă. Nedumerirea tuturor vine însă din faptul că, în 2011, primarul Tiberiu Iacob-Ridzi a mai propus acest management comun. Iar cel care s-a opus vehement a fost Gheorghe Ile. Atunci, managementul ar fi trebuit preluat de Dumitra Ştefan, fost director economic la SUP, care apoi a preluat funcţia de director al DSP Hunedoara.

Target ambiţios:

Până la finele anului viitor, două parcuri industriale

Doar pentru că nu este pregătită infrastructural, Valea Jiului pierde şanse importante de atragere a investitorilor.

Investitorii din Vestul ţării (Arad, Timiş) au epuizat personalul „de angajat” de pe o rază de 100 de kilometri. Caută personal inclusiv în Valea Jiului, iar oamenii migrează în căutarea unui loc de muncă bine plătit. Ar fi însă mai uşor şi mai productiv să atragi investitorii în Vale. Este şi mai corect pentru localnicii care au investit aici într-un apartament, într-o viaţă pe care şi-o doresc decentă. Infrastructura de sprijin pentru afaceri este neuniform repartizată în judeţ şi se evidenţiază lipsa acesteia în special în zonele cu mari probleme de reconversie. În momentul de faţă, în judeţul Hunedoara este înregistrat un singur parc industrial – Parcul Industrial Hunedoara, Incubatorul de afaceri Simeria şi Parcul industrial Călan (inclusiv incubator de afaceri) oferind noi oportunităţi pentru atragerea şi menţinerea investitorilor în judeţ. În prezent, există o iniţiativă de colaborare între Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi Primăria Petroşani pentru constituirea unui parc industrial pe o locaţie în suprafaţă de 11,5 ha, la Livezeni. Referitor la acest proiect de parc industrial, în care se urmăreşte dezvoltarea industriei prelucrării lemnului şi producţiei de mobilă, reprezentanţii administraţiei locale sunt interesaţi să

facebook.com/ziarulvaiijiului

acorde investitorilor facilităţile fiscale prevăzute de lege. Conform primarului Tiberiu Iacob- Ridzi, SEWS ar fi deschis la Petroşani o hală de producţie de 800 de locuri de muncă dacă ar fi avut şi condiţiile necesare. În momentul de faţă SEWS deschide un punct de lucru cu 200 de angajaţi, dar primarul nu vrea să-i scape pe viitor. Realizarea unui parc industrial cu toate utilităţile, construit conform cerinţelor investitorilor, este atracţia perfectă. Nu este singurul investitor care a emis pretenţii referitoare la condiţiile puse la dispoziţie de administraţia locală. Aşadar, intenţii există. Mai există în Valea Jiului, spune tot primarul Petroşaniului, forţă de muncă mediu pregătită, care se poate reconverti din domeniul minier în cel privat. Pe de altă parte, Guvernul subliniază că una dintre direcţiile de dezvoltare a zonei trebuie să includă pregătirea corespunzătoare cerinţei pieţei forţei de muncă, prin şcolile profesionale. Valea Jiului nu are nevoie de un parc industrial, ci de două. Un al doilea se va amenaja în vestul Văii Jiului, urmează a se stabili de comun acord locul potrivit, în funcţie de variabile. Cele două parcuri industriale ar putea fi finalizate până la finele anului viitor, tot ce trebuie să facă primarii din Valea Jiului este să colaboreze eficient. Dacă aceste parcuri sunt bine amplasate, în favoarea investitorilor, angajatorii nu se vor limita cu angajările la graniţa administrativă a unei localităţi.

Vulcan

Promisiune uitată

Chestiunea nu a mai fost amintită în nicio şedinţă a consiliului local rezultat la alegerile din iunie. Dacă, până atunci, Gheorghe Ile se referea des la ea, în ultimele luni a păstrat o tăcere oarecum suspectă în privinţa ei. Este vorba,

după cum unii şi-au dat seama zărind poza alăturată, despre continuarea asfaltării drumului judeţean care duce în Pasul Vâlcan. Nu zic de drumul care, de la telegondolă, te poartă până la cabane. Vorbesc despre porţiunea care începe aproape de capătul de sus al primei serpentine de care dai după ce treci de ramificaţia care duce la Cabana Căprişoara. De acolo în sus şi până la staţia de plecare a telegondolei lucrarea a

unei întrebări pe această temă. nici Ile nu a mai catadicsit să aducă vorba despre ea.

rămas în aer. Nu doar asfaltarea, ci şi continuarea construcţiei rigolei.

Fiindcă a fost întrebat,

în mandatul trecut, primarul a vorbit deseori despre treaba asta. Cauza pentru care operaţiunea de aşternere a asfaltului stă în loc este necesitatea pozării unei conducte de apă potabilă în zona asta a drumului. Montarea ei nu cade în sarcina primăriei, dar a pus între paranteze asfaltarea în întregime a tronsonului de drum cuprins între giratoriul de pe Nicolae Titulescu şi staţia de îmbarcare a telegondolei. Nu cunosc cauza pentru care societatea de Ape nu a purces la efectuarea şi terminarea lucrării care ţine în loc asfaltarea, dar adevărul e că, în lipsa

Petrila

Aşa că,

dacă actualii consilieri locali nu cunosc problema – sunt şi dintre cei vechi în actualul consiliu local, dar tare mi-e că, pentru ei, tăcerea e de aur -, a adus-o subsemnatul în actualitate. Şi aş dori să-i fie dată o explicaţie clară. Se mai montează sau nu conducta aceea? Fiindcă nu e tocmai comod pentru automobiliştii care urcă în Pas să dea, de la asfaltul ca-n palmă, peste un drum garnisit cu gropi mai mari sau mai mici. Vorbesc de cei care se duc pe acolo cu maşinile lor personale şi în niciun caz de Ile care, de acasă la serviciu şi retur, birjareşte la greu „Duster”-ul primăriei. Gheorghe OLTEANU

Peste o jumătate de miliard de lei (vechi) - pentru două lucrări care se puteau face vara, nu fuşterite în prag de iarnă

Două proiecte de hotărâre de la şedinţa ordinară de Consiliu Local Petrila de săptămâna trecută ne-au rămas a vi le spune, importante pentru petrileni deoarece vizează două investiţii consistente de la bugetul local. Decolmatarea Pârâului Dacilor

Primul proiect, devenit hotărâre prin votarea lui în unanimitate de către consilierii locali, vizează „curăţirea şi decolmatarea Pârâului Dacilor”. Suma necesară acestor lucrări nu e mică deloc, undeva mai bine de 30.000 lei cu TVA cu tot (31.541.071 lei mai exact) şi va fi asigurată de la capitolul bugetar „Prevenire şi combatere inundaţii şi îngheţuri”. Cei din administraţia locală şi mai cu seamă iniţiatorul proiectului, primarul Vasile Jurca, au susţinut necesitatea acestui proiect deoarece „în momentul de faţă pârâul respectiv prezintă risc de inundaţii din cauza colmatării”. Toate bune şi frumoase, dar vorba unui consilier liberal din sală: toată vara ce aţi făcut? E bine că primarul s-a gândit la această decolmatare, numai că astfel de lucrări NU se fac în buza iernii. Ele se fac frumos şi îngrijit de primăvara şi până la mijlocul toamnei, în niciun caz când temperaturile de afară, dimineaţa sau noaptea sunt sub zero grade Celsius! Dar mai bine mai târziu decât niciodată şi să sperăm că la primăvară administraţia va face din timp astfel de proiecte, pentru că mai sunt cursuri de apă pe la Petrila colmatate – a se vedea partea inferioară a Canalului Ludului şi altele. Fiindcă unele sunt prezentate haios, ori avem senzaţia că sunt şi operaţiuni care se repetă, conform steagurilor lui Pristanda, cităm pentru dumneavoastră operaţiunile prevăzute în lista cu „cantităţi de lucrări pe categorii de lucrări”:

8

www.zvj.ro luni, 7 noiembrie 2016

„decolmatarea canalelor de depuneri şi vegetale cu buldoexcavatorul”, „încărcarea pământului, molozului, vegetaţiei cu buldoexcavatorul”, „transportul pământului, molozului şi vegetaţiei cu roaba pe pneuri” (parcă şi-l vedem pe muncitorul cu roaba pe pământul îngheţat!); „săpătură manuală de pământ în spaţii limitate având sub 1 m sau peste 1 m lăţime, executată fără sprijin, cu taluz vertical, la fundaţii canale, subsoluri, drenuri, trepte de înfrăţire etc. în pământ coeziv mijlociu sau foarte coeziv”; „încărcare manuală a pământului molozului şi vegetaţiei – max. 80%”; „transportul rutier al pământului sau molozului cu autobasculanta – distanţa 10 km”; „montare capac şi ramă pentru cămine”; „cămin vizitare placă”; „săpătură manuală de pământ în spaţii limitate peste 1 m lăţime executate cu taluz înclinat fără sprijiniri, până la 6, adâncime teren mijlociu mecanică 2,01-6 m”; „umplutură de pământ executată în straturi orizontale de 20-30 cm grosime, udată şi bătută bine, în cantităţi mai mici de 20 mc la un punct de lucru, inclusiv împrăştierea pământului în straturi cu maiul de mână”.

banii fiind alocaţi de la capitolul bugetar „Alte servicii în domeniile locuinţelor, serviciilor şi dezvoltării comunale”.

Acum două lucruri ar fi de spus aici. 1. Dacă acest proiect ar fi venit în vară sau la începutul toamnei am fi zis cu toţii că e logică această lucrare şi că

oamenii, precum bunii gospodari şi bunii creştini pregătesc cimitirul pentru Luminaţie. Fiind deja aproape iarnă, iar 1 noiembrie a trecut demult când lucrarea va fi gata, credem că, la fel ca şi în cazul decolmatării de mai sus, lucrarea a fost făcută pe final de an doar ca să fie. Să vedem ce calitate vor avea lucrările ţinând cont de ploile care vor urma, de îngheţ şi poate chiar zăpadă. 2. Dacă mai ţineţi minte, în mandatul trecut fostul primar al oraşului era taxat cu vârf şi îndesat la una din şedinţe că strică foarte mulţi bani pe gardul de la cimitir şi se susţinea de grupul de social-democraţi, cu actualul primar în frunte (pe atunci viceprimar) că acea lucrare nu era prioritară. Acum în prag de iarnă este? Corneliu BRAN

Refacerea gardului cimitirului În fine, tot în prag de iarnă, conducerea primăriei a ajuns la concluzia că gardul cimitirului din Petrila „se află într-o stare avansată de degradare”, considerând după cum au expus că este „oportună realizarea unor reparaţii la acesta pentru a fi readus la starea iniţială”. În acest scop s-a alocat suma de 22.668,64 lei cu TVA,

DIVERSE

5

6

Acţiune culturală petrileană

cultură

„Contur 2016 – Ionel Zmău”

Expoziţia „Contur 2016 - Ionel Zmău” a fost una din puţinele expoziţii de artă plastică din Petrila din acest an. Elevii Clubului Copiilor şi Elevilor Petrila au expus tablouri realizate astă vară într-o tabără de pictură în Munţii Parâng. Că a fost aproape singura expoziţie de artă din peisaj, aşa cum spunea şi profesorul coordonator Radu Chinţa, constatăm şi noi, cu părere de rău că la Petrila sunt aşa de puţine organizate astfel de expoziţii, raportat la numărul destul de mare de artişti plastici şi tinere talente pe care această micuţă localitate îi are. Subliniez totodată faptul că expoziţia de care vorbim azi a fost realizată cu mari eforturi de către părinţi, elevi şi profesorii acestora. „Dar nimic nu este prea greu dacă ai în faţă un ideal nobil şi dorinţă de dezvoltare a unei generaţii al cărui viitor este deocamdată destul de incert”, cum ne-a spus acelaşi Radu Chinţa. (Deşi, din păcate, în ultima vreme Chinţa ne-a dezamăgit, din respect pentru forţele angrenate în această expoziţie publicăm această relatare. – n.r.)

În jurul clubului

copiilor s-a format o comunitate de iubitori de artă, care participă constant la evenimentele desfăşurate aici. Există în lucrările realizate de copii veselie şi o spontaneitate aparte, chiar dacă tema din acest an a lucrărilor a fost una foarte grea şi migăloasă şi îşi are originile în curentul artistic numit „pointilism”. Ne referim aici „la construirea

unei forme sau a unor forme doar cu ajutorul punctelor cu valori cromatice diferite”.

Colaborare frumoasă

Expoziţia de sâmbătă, 5 noiembrie, de care vorbim azi, se încadrează într-o serie mai lungă de astfel de evenimente culturale locale realizate de profesorii petrileni Radu Chinţa, Cipriana Chinţa şi Ana-Maria Biro, toate de o înaltă ţinută artistică şi toate având semnificatia unui început. Şi spunem asta pentru că există mereu o experienţă artistică nouă, atât pentru copiii petrilenilor, cât şi pentru părinţi, sau pentru publicul privitor, foarte numeros de fiecare dată. Un cald şi atent public petrilean a avut disponibilitatea să îşi petreacă dimineaţa de sâmbătă vizionând o expoziţie şi un mic spectacol de foarte bună calitate organizat la Clubul Copiilor şi Elevilor Petrila. Se cuvine să-i numesc aici pe elevii care au expus şi să-i încurajez pentru dăruire pe: Diana Anechitei, Roxana Mătulescu, Diana Răşcanu, Erica Kristof , Denis Biro, Victor Chinţa, Alexandru Rusan, Ştefania Rusan, Alexandra Pîşu, Rareş Luca, Miruna Popa, Raluca Ovidenie, Denisa Ianuş, David Pricob, Denis Frunză, Diana Roşu, Iulia Avram, Robert Kovacs, Enida Gârgă, Bogdan Afrăsinei,

Timea Leonte şi Roxana Spiridon. Deoarece evenimentul s-a consumat în urma unei fructoase colaborări între Clubul Copiilor şi Asociaţia Culturală „Les amis de la France” Petrila, merită subliniat aici şi prezentarea de carte de sâmbătă în limba franceză, susţinută de către doamna profesor Simona Manoliu, noul preşedinte al asociaţiei, dar şi de către elevi-voluntari ai „Les Amis de la France”.

Spectacol deschis de Cîlţea

În cadrul vernisajului expoziţiei a avut loc şi un mic spectacol, deschis cu un moment artistic deosebit susţinut de di-

rijorul ansamblului profesionist „Drăgan Muntean” din Deva, Gheorghe Cîlţea, împreună cu tânărul şi talentatul Sebastian Şipoş.

Ionel Zmău n-a fost uitat

Pe parcursul acţiunii culturale de sâmbătă au mai avut loc şi recitaluri ale copiilor din Corul „Alerto” al Şcolii Gimnaziale „I.D. Sîrbu” Petrila, dirijat de doamna profesor Cipriana Chinţa, precum şi de copii talentaţi din cadrul asociaţiei „Les amis de la France”. Putem spune şi după numele expoziţiei, că şi Ionel Zmău a fost prezent, uitându-se de-acolo, din Ceruri, cum lumea nu l-a uitat şi cum prin această acţiune petrilenii ţin să-i aprecieze munca şi zbaterea pentru tot ce a însemnat „Les Amis de la France”, singura asociaţie francofonă din judeţ. Şi dacă profesorul Zmău n-a fost apreciat de cele mai multe ori la adevărata lui valoare de către unii când era printre noi, iată că acum greşelile trecutului se încearcă a fi îndreptate. „Niciodată nu e prea târziu”... Păcat doar că profesorul nu mai e printre noi şi nu-i mai putem vedea bucuria de pe chip la un astfel de eveniment dedicat în primul rând lui. Dumnezeu să-l ierte şi să-l aibă-n paza Sa!

Rectorul Radu Sorin Preşedinte de Onoare

facebook.com/ziarulvaiijiului

La sfârşitul evenimentului a avut loc un moment inedit, în care membrii asociaţiei francofone petrilene l-au declarat Preşedinte de Onoare al asociaţiei pe rectorul Universităţii din Petroşani, Radu Mihai Sorin. La final vă mai spunem că la expoziţie au participat, alături de copii şi publicul adult, consilierii locali Marius Heljiu, Anca Ţurcaş, Cristian Orosz, cadre didactice de la unităţile de învăţământ petrilene, părinţi, iubitori de artă şi câţiva artişti plastici locali. Corneliu BRAN

România a intrat în Primul Război Mondial, iar timpul a demonstrat că atunci a fost un moment crucial pentru ţara noastră, fapt care a făcut ca după război, în perioada interbelică, România să aibă cele mai mari realizări în toate domeniile. Este de datoria noastră, a celor care suntem prezenţi azi, să acordăm un omagiu din suflet faţă de cei care şi-au jertfit viaţa pentru această ţară şi pentru acest popor. Dacă noi astăzi suntem în graniţele pe care le ştim cu toţii, acest fapt se datorează în primul rând lor şi sacrificiului suprem pe care ei l-au făcut pentru această ţară şi pentru conducătorii lor de la acea vreme, care i-au coordonat şi i-au condus spre acele bătălii grele şi crâncene. Dar în primul rând trebuie subliniată dragostea lor de ţară şi apartenenţa la un Stat, România, un Stat demn şi

Cultul eroilor. La Petroşani

„Neamul este etern prin cultul eroilor!” spunea Nicolae Iorga. Sub acest auspiciu, Asociaţia Naţională Cultul Eroilor „Regina Maria”, subfiliala Petroşani, Asociaţia Militarilor în Retragere şi a Veteranilor de Război Valea Jiului, împreună cu Primăria municipiului Petroşani au organizat sâmbătă, 5 noiembrie 2016, la Cimitirul Eroilor Petroşani o slujbă de comemorare a soldaţilor-eroi căzuţi pe front în luptele Primului Război Mondial. Evenimentul n-a fost ales întâmplător, ţinându-se cont că anul acesta s-au împlinit 100 de ani de la intrarea României în această conflagraţie mondială nemiloasă, care s-a soldat cu multe pierderi de vieţi omeneşti.

Asistenţa

Începând cu orele 13:00, în Cimitirul Eroilor Petroşani, care în noiembrie a împlinit şi el 99 de ani de la înfiinţare, s-au auzit acordurile Imnului de Stat al României „Deşteaptă-te, române!”. Preţ de câteva minute, aliniaţi ca la carte şi în poziţie de drepţi, membrii Cultului Eroilor „Regina Maria” din cadrul subfilialei Petroşani, în frunte cu ofiţerii Ioan Leviţchi, Sorel Duşa şi ceilalţi, îmbrăcaţi în hainele militare de paradă, precum şi membrii Asociaţiei Militarilor în Retragere şi a Veteranilor de Război în frunte cu preşedintele Constantin Fulga, n-au mişcat în front pe timpul intonării Imnului de Stat. Lângă ei am observat şi mai mulţi membri ai asociaţiilor organizatoare îmbrăcaţi în civil, în frunte cu consilierul local Costel Postolache, cu Ovidiu Rizopol de la „Petro Aqua” Petroşani. În mijlocul lor a stat, ca invitat special, primarul municipiului Petroşani, Tiberiu Iacob-Ridzi. L-am zărit şi pe viceprimarul municipiului Petroşani, Florin Nicolae, alături de preşedintele Asociaţiei Veteranilor de Război Valea Jiului, subofiţerul în rezervă Vasile Murgilă. De asemenea, au mai fost prezenţi pensionari din cadrul Ligii Sindicatelor Pensionarilor Minieri Valea Jiului, ingineri minieri, reprezentanţi ai Crucii Roşii, filiala Petroşani şi din cadrul altor asociaţii şi ONG-uri locale, precum şi zeci de invitaţi şi cetăţeni

Alocuţiuni

Au urmat două alocuţiuni, prin care atât colonelul în rezervă Ioan Leviţchi, cât şi primarul Tiberiu IacobRidzi au evocat importanţa evenimentului şi au trecut în revistă câteva din acţiunile dedicate bravei Armate Române de-a lungul acestui an. Ambii vorbitori au subliniat şi faptul că nu trebuie să lăsăm niciodată ca uitarea faţă de aceşti eroi să se depună şi că generaţia actuală trebuie să predea ştafeta generaţiilor care vin, astfel încât această flacără vie, patriotică, să nu se stingă niciodată. „Fie că este vorba de ridicarea unui catarg, de dezvelirea unei plăci comemorative în Pasul Merişor, sau de activitatea Primăriei Vulcan şi a domnului Emil Părău în Munţii Vâlcan, ocazie cu care s-a ridicat o cruce şi au fost dezvelite busturile a doi comandanţi care au luptat în acele locuri, sau de activitatea noastră pe Defileul Jiului cu ocazia Zilei Armatei de pe 25 octombrie – ocazie cu care am comemorat şi 100 de ani de la data în care a fost rănit generalul Dragalina, aceste acţiuni sunt prilejuri de a da mâna cu istoria acestui neam românesc. Am venit astăzi aici să aducem un omagiu tuturor acestor eroi, indiferent de naţionalitatea lor”, a menţionat în discursul său colonelul în rezervă Ioan Leviţchi. „Se împlinesc 100 de ani de la momentul în care

8

www.zvj.ro luni, 7 noiembrie 2016

care astăzi, repet, există în primul rând datorită sacrificiului pe care ei l-au făcut”, s-a adresat celor prezenţi primarul Tiberiu Iacob-Ridzi.

Slujba de pomenire

Un sobor de preoţi - format din Preacucernicul Părinte Protopop Petrache Creţu şi preoţii din cadrul Parohiei Ortodoxe Petroşani 1, parohul Mihai Muntean şi Pavel Simulescu - a oficiat o slujbă de pomenire. Din predica părintelui Petrache Creţu am reţinut un fragment plin de substanţă, care merită redat: „Am venit cu bucuria în suflet, pentru că vreau să vă spun că nu trebuie să treacă vremea peste noi, să nu se aşeze vremea uitării, poate cea mai grea dintre toate încercările unui neam, mai ales la această perioadă de timp pe care noi o trăim. Uitarea de Dumnezeu, uitarea părinţilor, în sensul de nerecunoştinţă, uitarea de binefăcători şi de toţi aceia cărora le suntem datori, uitarea de eroii neamului românesc şi de iubirea de ţară sunt grele încercări prin care trecem, unii reuşind să treacă peste ele şi să facă ceea ce trebuie, alţii, din păcate destul de mulţi, mai puţin. Aţi înserat din câte am văzut pe acest pliant pe care l-am primit o mare zicere a marelui Nicolae Iorga, un reper pentru fiecare dintre noi, istoric, scriitor şi om politic, dar înainte de toate un mare Român: Neamul este etern prin cultul eroilor! Ce cuvinte mari, frumoase, spuse atât de simplu de un om minunat! Aşa este, eroii neamului trebuie să fie în conştiinţa acestui popor, ca şi Dumnezeu, etern, de-a pururi! Avem obligaţia asta şi trebuie să-i convingem şi pe toţi ceilalţi”.

Pe fiecare cruce - o lumânare şi un brâu tricolor

În cimitirul Eroilor Petroşani sunt îngropaţi 137 de soldaţi căzuţi pe frontul de luptă din zonă, din care identificaţi 117, iar 20 sunt neidentificaţi. Dintre cei identificaţi, 31 sunt soldaţi români, 3 sârbi, 35 germani, 36 maghiar, 6 austrieci şi alţi şase neidentificaţi din ce armată au făcut parte, deşi figurează cu numele. Sâmbătă, graţie muncii depuse de către organizatorii evenimentului, toate mormintele erau curăţate. Lângă fiecare cruce ardea o lumânare, iar fiecare cruce avea un brâu tricolor pe ea! Felicitări pentru toate acestea iniţiatorilor evenimentului.

Batalionul 9 de Vânători de Munte, fala Armatei Române pe vremuri, a împlinit 100 de ani de la înfiinţare!

E momentul potrivit să amintim că de istoria Vânătorilor de Munte şi a armatei române în Valea Jiului după 1990 s-a ocupat în cărţile sale, cu dăruire, pasiune şi sacrificiu, Ion Aldescu, fostul comandant al Cercului Militar Vulcan. La 3 noiembrie 1916 s-a înfiinţat la noi primul Batalion de Vânători de Munte, Batalionul 9, cel care a participat cu succes în Primul Război Mondial. În acest an, 2016, ao fost sărbătoriţi cu această ocazie de sâmbătă şi 100 de ani de la înfiinţarea primului batalion de acest gen, fiind prezentat şi „Drapelul de luptă” original! Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă „Valea Jiului” le-a conferit totodată şi câte o diplomă celor prezenţi, dintre ofiţerii sau cadrele militare în rezervă ce au făcut parte din cadrul armelor de vânători de munte şi infanterie. Către finalul acţiunii şi după depunerea coroanei de flori s-a ţinut un moment de reculegere, dându-i-se şi onorul cuvenit drapelului de luptă, conform protocolului militar obişnuit în astfel de ocazii. Acţiunea s-a încheiat cu câteva poze de grup făcute în faţa monumentului din cimitir. Corneliu BRAN

EVENIMENT

7

8

UMOR ÎN HA... MAJOR

Gheorghe Șchiop – „Șchiopârliţe”

Umoristul Gheorghe Șchiop – nume cunoscut cititorilor noștri – a ajuns la al patrulea volum. Cum spune Vasile Til Blidaru, în prefață, „după ce a scos un „Hm!” iscoditor, s-a poziționat virtuoz „Între sabie și floretă”, continuând starea de grație prin „Șchiopătări vesele”, pentru a trece cu farmec la „Șchiopârlițe”. Volumul cuprinde umor deștept, cum îmi place să spun, texte savuroase, care surprind prin originalitate și inedit. Petronela Vali SLAVU

Grandomanie Viitorul meu fantastic E hrănit de-un vis sublim: Handicapul onomastic Să-l preschimb în toponim.

Mea culpa – C.V. Declar, ca-ntregul leat să știe Că am făcut, ca un proclet, Din medicină, poezie, Dar n-am fost doctor, ca poet.

Job postum Când scris mi-o fi, ca pământean, Să mă petrec în veșnicie, M-așteaptă dracii, c-un cazan, Să fierb în el, pe veci... Răchie! Viitor de aur Vor scrie cronici viitoare Că dat ne-a fost s-ajugem sus, În rândul marilor popoare... Ce au migrat către Apus. Declarație prudentă În ochii tăi, minune vie, E-atât mister ascuns, încât Aș tot privi o veșnicie, Dar mi-e că nu trăiesc atât. Descurcăreața A primit în budoar, Sugrumată de emoții, Un bătrân milionar Cu-o avere... jos chiloții!

Rugăciunea din urmă Când, îmbrăcate-n lemn de brad, Vor fi nevrednicele-mi oase, Prefă-mă, Prea Înalte,-n Iad, Să le cazez pe păcătoase! Surpriză Ajunsă c-un moșneag în pat, O clipă a rămas năucă, Pe creștet când l-a mângâiat, Decalotându-l de perucă. Miss osânza Ea va rămâne top modelul Grăsanilor necumpătați, Cât timp i-ncape mijlocelul În brâul Munților Carpați.

Ecologică Planeta noastră pitorească, Ajunsă într-o neagră pasă, Se chinuie să mai trăiască, Iar omul – grijuliu – n-o lasă.

Ziaristul de investigații Îți scotocește-un nătărău Prin viață, cu aleasă-ardoare, Meticulos și chiar mai rău Decât nevasta-n buzunare. Aniversând divorțul Bucuriei dându-i glas, Cântă legii osanale, La întâiul parastas Al căsătoriei sale.

In vino veritas!

De jale Politic împins la-nchisoare, Doinește cu jale-un baron Balada lui Cosma Răcoare Compusă de bardul Miron.

Electorii Un primitiv electorat, Cu-o pungă de mălai momit, Speranța-n urnă și-a băgat Și, după vot, în ce-a ieșit.

Vârstnic independent Gândirea lui de om cărunt S-ar rezuma la constatarea Că banii ca viagra sunt: Ți-asigură neatârnarea.

În apărare La birt, un grup de-amici bârfea Vecina că-i de muscă rea; M-a revoltat ce pot să spună, Că am testat-o și e bună.

Grijă la volan Precum prudența ne învață, O pun, convins c-așa-i cuminte, Pe mama soacră-n dreapta, față; Că eu pun răul înainte.

Bărbatul înainte și după luna de miere A fost, o lună, adorabil, Purtându-se fenomenal De tandru, de drăguț, de-amabil, Pe urmă, s-a purtat normal. Femei Toate-o apă și un mal, Au ceva comun și-anume: Dacă una e pe val, Celelalte-n jur fac spume. Soacra Simt că genele mi-s ude De emoție, că-i ea, Când la interfon se-aude Ciripit de cucuvea.

Șogorițele După felul cum se poartă, Din ce-aud și ce pricep, Sunt prietene la toartă, Că bărbații-s frați de cep.

De ce nu votez Refuz, fiindcă nu-s netot, Cu ei în rând a mă afla; Chiar nealiniat eu pot Să fac pe placul lor „ceva”.

Presă La expoziția canină, La fel ca-n urmă cu un an, Din presa scrisă o să vină Corespondentul lor... uman.

Drumurile noastre, toate Cu-așa miniștri de nimic, Ce-s numai șmecherii și fumuri, Ni-s căile de fier pe dric Și-autostrăzile pe drumuri. Don Juan Să strice-o casă e ușor Din ea să facă o ruină, Ca un seism demolator Al cuplurilor cu bulină.

Pomana – Definiție Ca ritual stupid și desuet, Oficiat, sub măștile tristeții, Pomana, pân’ la urmă-i un banchet De încheiere-a cursurilor... vieții. Cei 70 de ani M-am bucurat de ei, din plin, Trăind o viață mult frumoasă, Cu șapte însă-s mai puțin – Pe ăia i-am uitat acasă. Împlinind 70 Uitată de a morții coasă, A vieții magică poveste, La șaptezeci, e tot frumoasă, Prin simplu fapt că încă este.

Industria românească de vin, cel mai mare avans la nivel mondial

O analiză realizată de specialiştii KeysFin arată că după mai bine de 10 ani de convulsii, reorganizări şi războaie cu piaţa neagră, business-ul din sectorul viticol a ajuns aproape de maturitate.

217 companii certificate oficial

După doi ani de scăderi consecutive, producţia de vin a României a crescut cu 37 la sută, la 4,8 milioane de hectolitri, iar numărul firmelor producătoare a ajuns la 217 companii certificate oficial. Potrivit datelor KeysFin, afacerile din sectorul producţiei viticole au atins, în 2015, nivelul de 680 de milioane de lei, iar în 2016 ar putea depăşi nivelul de 723 de milioane de lei. Evoluţia pozitivă este pusă de analişti în legătură directă cu producţia spectaculoasă de vin înregistrată în acest an, de peste 4,8 milioane de hectolitri. În 2015, cele mai importante zone producătoare erau Vrancea, Buzău, Iaşi, Vaslui, Constanţa şi Dolj. „Datele Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului (OIV) arată un avans de 37 la sută pentru industria românească de vin, cel mai mare avans la nivel mondial. Este un semnal semnificativ, pozitiv, care indică faptul că piaţa vinului a atins un nivel optim şi un grad de maturizare ridicat”, afirmă analiştii de la Keysfin.

facebook.com/ziarulvaiijiului

Datele statistice, analizate de KeysFin, arată că la finele anului trecut erau înregistraţi oficial 217 producători de vin, cei mai mulţi în Vrancea (69), Bucureşti (24), Prahova (18), Constanţa (11) şi Buzău (10). Cele mai importante companii după cifra de afaceri înregistrată în 2015, erau Cramele Recaş SA, Zarea, Vinexport şi Trade-Mark SA. „Rezultatele înregistrate de producătorii români arată că aceştia încep să culeagă roadele optimizării producţiei şi mai ales a distribuţiei la nivel local şi internaţional. Vinul românesc a căpătat o cotă tot mai mare de piaţă, iar marketingul susţinut a făcut ca afacerile acestora să evolueze pe un trend pozitiv”, au explicat analiştii. Potrivit acestora, scăderea numărului producătorilor se datorează, într-o mare măsură, maturizării pieţei. „Pe piaţă au rămas doar firmele puternice, capabile din punct de vedere logistic şi financiar să susţină dezvoltarea unei producţii optime în condiţiile meteo specifice României şi, nu în ultimul rând, provocărilor de ordin fiscal şi financiar (insolvenţe, plăţi cu întârziere, blocaj financiar etc)”, mai spun experţii de la KeysFin.

România, locul 13 în lume

Analiştii la KeysFin spun că la capitolul viticol România

Informaţiile din material sunt culese din barometrul privind starea business-ului românesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare privind societăţile comerciale şi PFA-urile active din România.

se află în prezent pe locul al 13-lea la nivel mondial. Cei mai importanţi producători sunt italienii, cu un volum al producţiei de vin de 48,8 milioane hectolitri în 2016, în scădere cu 2 la sută de la 50 milioane hectolitri în 2015, urmaţi de francezi, cu 41,9 milioane hectolitri (-12 la sută), spanioli, cu 37,8 milioane hectolitri (+1 la sută), americani, cu 22,5 milioane hectolitri (+2 la sută) şi australieni, cu 12,5 milioane hectolitri (+5 la sută). Producţia globală de vin a scăzut în 2016 cu 5 la sută (15 milioane hectolitri) faţă de anul trecut, de la 274,4 milioane hectolitri la 259,5 milioane hectolitri, potrivit datelor preliminarii prezentate săptămâna trecută de directorul general al OIV, Jean-Marie Aurand. Consumul de vin la nivel mondial este estimat să atingă între 239,7 şi 246,6 milioane hectolitri, comparativ cu circa 240 milioane hectolitri în 2015.

Mihaela PETROŞAN

• Fotbal • Liga a IV-a • Fotbal • Galop lupenean de sănătate Hercules Lupeni a dat o lecţie de fotbal Certejului. S-a impus cu 4-1 în faţa unei echipe care este într-o forma bună faţă de alte sezoane. Patru goluri au marcat elevii lui Dan Voicu, ai cărui jucători au fost ochiţi de echipe din Banat. Etapa de săptămâna aceasta, care le aduce faţă în faţă pe Inter Petrila şi Hercules Lupeni, va fi decisivă în ceea ce priveşte locul pentru primul loc şi inclusiv titlul de campioană de toamnă.

ACS Hercules Lupeni - AS Aurul Certej: 4–1 (1–1) ACS Hercules Lupeni: Adrian Farcaş – Marius Pop, Adrian Roşian, Raul Cismaşiu, Andrei Firan, Raul Ungurianu, Remus Moldovan (Alin Gorgan - min. 83), Cristian Ciocîrlan (căp.), Petre Băcăran, Marian Filip (Ionuţ Bertea - min. 75), Ioan Roşian. Antrenor: Dan Voicu. Goluri: Marian Filip (min. 10), Petre Băcăran (min. 61 şi min. 75) şi Marius Pop (90 +2). AS Aurul Certej: Petru Cibotaru – Ionel Istrate, Cătălin Horţ, Florin Cibian (cap), Adrian Părău (Răzvan Hordea - min. 63), Paul Isac, Victor Sav, Marius Lupşa, Ovidiu Tescu, Paul Motoc (Marius Sicoe - min. 77), Emanuel Lăcătuş (Sebastian Borca - min. 24) (Cozmoiu Marius - min. 90+2). Antrenor: Nicolae Halga. A înscris: Ovidiu Tescu (min. 6). Arbitri: Sergiu Stanca (Orăştie) – Alin Saraol (Deva) şi Raul Popa (Hunedoara). Observator: Aurelian Băleanu (Deva).

Încă un examen picat Este clar că Universitatea Petroşani nu îşi mai găseşte nici liniştea, nici forma de altă dată. Înfrângerile curg ca pe bandă rulantă pentru echipa lui Gabriel Niţu. Studenţii au pierdut cu 5-1 în deplasarea de la Hunedoara şi se află printre codaşele clasamentului. Unicul gol al petroşenenilor a fost marcat de Marius Tămăşiloni.

CS Hunedoara – AS Universitatea Petroşani: 5–1 (1–1) CS Hunedoara: Anderi Cobliş – Cosmin Ciumaşu, Cosmin Daisa, Antonio Teodorescu (Andrei Kocsis - min. 46), Flavius Lăcătuş, Ovidiu Stan, Raul Ciucurescu (căp.), Darius Bularda, Robert Popa (Mihai Moroşanu - min. 77), Alexandru Marcu, Gabriel Mercurean. Antrenor: Mircea Alic. Goluri: Alexandru Marcu (min. 15), Cosmin Ciumaşu (min. 56 şi min. 79), Flavius Lăcătuş (min. 85) şi Andrei Cobliş (min. 89). AS Universitatea Petroşani: Bogdan Stoica – Bogdan Albulescu, Sergiu Colţişor, Raul Marton, Ionuţ Gavriluţi, Paul Ceru, Lucian Arcuşi, Ovidiu Popesc, Vlăduţ Negrea (Marius Tocănel - min. 28), Marius Tămăşiloni, Andrei Gyurka. Antrenor: Gabriel Niţu. Gol: Marius Tămăşiloni. Arbitri: Daniel Thirt (Călan) – Sorin Corpadi (Lupeni) şi Robert Chiriţă (Lupeni). Observator: Călin Orbonaş (Deva). Rezultate parţiale: CS Hunedoara - AS „U” Petroşani: 5-1; CSM Jiul Petroşani - CSA Aurul Brad: 2-1; Metalul Crişcior Brad - CSO Retezatul Haţeg: 0-3; ACS Hercules Lupeni - AS Aurul Certej: 4-1.

8

www.zvj.ro luni, 7 noiembrie 2016

Trofeul „Gheorghe Ene”

Câştigat de lupeneni

La sala sporturilor din Simeria a avut loc faza judeţeană a Trofeului „Gheorghe Ene” (copii născuţi în anul 2008 şi mai tineri), la care au luat parte 8 echipe.

Semifinalele competiţiei s-au disputat între CFR Simeria (antrenor - Constantin Vişan) - Pro Fotbal Petroşani (antrenor Marin Tudorache): 8-1 şi CNS Cetate Deva (antrenor - Daniel Simina) - Sorii Junior’s Lupeni 2-5 (antrenor - Sorin Bejan). Finala mică a opus echipele Pro Fotbal Petroşani şi CNS Cetate Deva, jocul încheinduse cu scorul de 1-0 în favoarea echipei din Petroşani. Finala mare s-a disputat într-o atmosferă incendiară, dar sportivă, galeriile formate din părinţii copiilor care au evoluat fiind la înălţime. După un joc deosebit de spectaculos, Sorii Junior”s Lupeni s-a impus în faţa micilor fotbalişti de la CFR Simeria cu 5-2 şi va participa la etapa zonală a acestei competiţii.

Rugby

Cinci victorii pentru ai noştri

Ştiinţa Petroşani a obţinut cea de-a cincea victorie din Divizia Naţională de rugby.

În deplasarea de la Arad, rugbiştii Văii s-au impus cu 25 la 15. Cu doar o înfrângere în acest sezon, studenţii luptă pentru primul loc. Săptămâna aceasta, Ştiinţa va susţine ultimul meci din acest an, la Petroşani, cu Stejarul Buzău, formaţie aflată pe podiumul campionatului.

Pentru Ousmane N’Doye

Debut cu gol

Echipa antrenată de Viorel Tănase a obţinut al doilea succes la rând în acest sezon, învingând cu 2-0, pe teren propriu, pe Millenium Giarmata.

Ousmane N’Doye a fost titular şi căpitan de echipă la debutul în tricoul devean, reuşind să deschidă scorul cu o lovitură de cap. Devenii au primit imboldul de moral la debutul lui Ousmane N’Doye. Cu banderola de căpitan pe braţ, senegalezul a ordonat jocul gazdelor şi a semnat prima ocazie, cu un şut de la distanţă respins de portarul Rusu. Oaspeţii au replicat prin două şanse mari, semnate de Corlăţeanu, şut de la 16 metri sub bară şi Ghighilicea, cap din careul mic, însă Raţ a intervenit salutar la ambele faze. Clasa lui Ousmane a ieşit în evidenţă cu trei minute înainte de pauză. Vaştag a executat o lovitură liberă de pe dreapta înalt în careu, pe colţul lung, şi N’Doye s-a înălţat reluând cu capul iar mingea a intrat în plasă. CNS Cetate a obţinut al doilea succes consecutiv care o urcă provizoriu pe locul 7 în clasament. CNS Cetate Deva: Raţ – Petresc, Ionică, Kereki, Doboş (Vîrtan – min. 81) – Vaştag, N’Doye (cpt, Vajda - min.86) – Bloj, R. Cristian (Şaucă - min. 64), Sahru – Tecsi (Lintaru – min. 73). Antrenor: Viorel Tănase.

Pagină realizată de Loredana JUGLEA

SPORT

9

10

ACTUALITATE

Clubul Copiilor şi Elevilor Vulcan

Două proiecte noi

În acest an şcolar 2016-2017, conducerea Clubului Copiilor şi Elevilor Vulcan, sub coordonarea directorului Cosmin Kiss, pregăteşte două concursuri inedite.

„Olimpiada Cunoaşterii”

De la directorul Kiss am aflat mai multe amănunte despre aceste proiecte: „Este prima dată când dorim să organizăm o astfel de olimpiadă pentru copiii cu cerinţe educative speciale, deoarece am considerat că există un mic vid legat de concursurile de profil. Olimpiada Cunoaşterii pentru copiii speciali îşi propune să verifice, pe lângă cunoştinţele şcolare, diferite abilităţi şi cunoştinţe de cultură generală. Dacă în concursurile lor se urmăresc în general aptitudinile sportive, gândindu-mă aici mai ales la binecunoscutul concurs Special Olympics, acest concurs organizat de noi va urmări abilităţile sau cunoştinţele dobândite în domeniul culturii. Aici mă refer la cele trei secţiuni pe care şi le propune această olimpiadă cu caracter judeţean, în prima fază – urmând ca pe viitor să-i dăm caracter naţional, mai exact Secţiunea de citire-scriere (unde se verifică abilităţile şi cunoştinţele lor la limba şi literatura română), Secţiunea de matematică şi Secţiunea de cunoştiinţe în domeniul ştiinţei şi culturii generale (aici intrând cunoştiinţe de biologie, chimie, fizică, geografie, istorie). Prima ediţie a acestei olimpiade pentru copii speciali va avea loc la Vulcan, fiindcă Clubul Copiilor şi Elevilor Vulcan este mai PUBLICITATE

. $ " "

$

% .

%

$

"#

% %

%

!

%

$+() &%' ,+$

$+&& ('& ,(& %*##! &$##

facebook.com/ziarulvaiijiului

Modorcea, o pregătesc pentru luna decembrie a acestui an vizează prima ediţie a concursului: „Crăciun în satul românesc”. Este un al doilea proiect nou, pe o temă atrăgătoare şi interesantă, de care se ocupă în mod direct de doamna profesor Alina Modorcea de la Cercul de Cultură şi Civilizaţie Românească şi cea care de altfel a venit cu această idee originală punând-o în practică. „Concursul va implica în jur de 100 de copii şi cred că va fi un concurs frumos, cu un subiect numai bun pentru luna decembrie, atât de aşteptată în primul rând de toţi copiii, dar şi de noi toţi. Este vorba de un concurs interactiv care va atrage participarea copiilor de la clubul din localitate, dar şi copii de la cluburi din Petroşani,

aproape de Centrul de Plasament pentru Copilul cu Handicap Vulcan şi de Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Rudolf Steiner de la Lupeni, două instituţii pe care dorim să le implicăm activ în acest proiect al nostru. Noi ne-am dori ca să-i avem parteneri dacă se poate şi primăriile şi consiliile locale din Lupeni, Vulcan şi Petroşani, precum şi Consiliul Judeţean Hunedoara şi, nu în ultimul rând, Inspectoratul Şcolar Judeţean Hunedoara, fiindcă ne dorim să iasă o olimpiadă frumoasă, bine organizată, cu multe premii pentru aceşti copii şi tineri care au atâta nevoie de sprijinul nostru al tuturor. Mai trebuie să menţionez faptul că pentru depunerea proiectului am cerut sprijin celor din cadrul Asociaţiei Down Valea Jiului de la Lupeni şi Asociaţia „Parco Cavalli” Vulcan doamnei profesor Ramona Asan de la I.G. Duca Petroşani, cea care se ocupă de participarea tinerilor noştri de la nivel jude- Vineri, 4 noiembrie, Sala de Marmură a ţean la Special Olympics”, Primăriei municipiului Petroşani s-a umplut din ne-a declarat Cosmin Kiss nou de lume. Evenimentul a fost prilejuit de legat de acest proiect. lansarea Revistei Cavalli-Exclusiv, o revistă de promovare a Asociaţiei „Parco Cavalli” Vulcan, „Crăciun în satul realizată de asociaţie cu sprijinul Consiliului Judeţean Hunedoara. românesc” Cea de-a doua acţiune-conSala a fost arhiplină, iar de la vulcăneanul curs şcolară pe care direcPetrişor Florin Vrabie, motorul şi fondatorul torul Cosmin Kiss şi o echipă de la Clubul Copiilor Asociaţiei „Parco Cavalli” Vulcan, am aflat: „Asociaţia noastră a fost creată printr-o poveste fruşi Elevilor Vulcan, condusă moasă. Eu sunt iubitor de cai şi după o anumită de doamna profesor Alina vreme am cunoscut-o pe doamna Lucia, vicepreşedintele Asociaţiei Down Vulcan, şi pe fiul dumneaei, un băiat ce suferă de sindromul Down. Doamna m-a rugat ca fiul dumneaei, Tudorel, să facă o şedinţă de călărie cu unul dintre caii mei. Aşa a generat acest proiect, care se adresează $ . tuturor copiilor cu dizabilităţi, din Valea Jiului şi de pretutindeni, dar şi tinerilor şi tuturor celor % care doresc să-şi petreacă câteva momente speciale şi minunate alături de caii noştri. Apreciez faptul că de-a lungul timpului, de când am promovat parcul nostru de la Vulcan, foarte multe persoane din Bucureşti, Baia-Mare, Tg-Jiu sau Deva, dar şi din localităţile noastre din Valea Jiului, au venit la noi să ne cunoască şi să facă şedinţe de călărie. E un semn bun acesta, lumea e interesată, astfel că vom continua pe aceeaşi linie şi le mulţumesc tuturor celor care ne sprijină. Legat de acţiunea de azi, lansarea recistei Cavalli Exclusiv, ea ţine exact de ceea ce v-am spus, de promovarea asociaţiei şi a cailor noştri, în scopul sprijinirii tuturor copiilor cu dizabilităţi şi cu probleme din Valea Jiului. După cum vedeţi, sala e plină de copii de la Asociaţia Down Vulcan, Casa Pollicino Petroşani, precum şi de la Asociaţia Sfântul Andrei din Lupeni, toţi prietenii noştri de altfel. Avem lângă noi şi membrii-voluntari, dar şi tineri din cadrul Caritas Petroşani sau de la Crucea Roşie Petroşani. Nu în ultimul rând trebuie să evoc faptul că de la şcolile petroşenene şi vulcănene avem azi lângă noi foarte mulţi elevi şi cadre didactice. Tuturor le mulţumesc pentru prezenţă!”. Prezenţi în sală, ţinând şi câte un scurt discurs, au fost şi primarul Petroşaniului, Tiberiu IacobRidzi, dar şi fostul preşedinte al Consiliului J udeţean Hunedoara, liberalul Adrian David. Prezenţa fostului preşedinte n-a fost întâmplătoare,

Galop de sănătate

Sibiu, Constanţa şi Alba”, ne-a declarat Cosmin Kiss. Competiţia va avea două secţiuni: „Tradiţii şi Obiceiuri de Crăciun” (pentru creaţii literare, fotografii, momente artistice şi dansuri populare) şi „Integrarea în modern a elementelor tradiţionale” (elevii vor prezenta creaţii informatice de tip „PowerPoint” şi oral). Cea de-a doua secţiune va fi, practic, un seminar în toată regula, unde copiii îşi vor prezenta lucrările şi vor fi apoi completaţi cu date şi informaţii legate de tradiţiile şi obiceiurile de Crăciun în satul românesc de către profesorii coordonatori. „Cred că va fi o acţiune interesantă din care copiii vor avea ce învăţa şi vor rămâne cu multe informaţii de cultură generală ce ţin de tradiţiile şi obiceiurile strămoşeşti”, a mai adăugat, pentru ZVJ, directorul clubului vulcănean.

Corneliu BRAN

deoarece la începutul acestui an, când încă era preşedinte, Adrian David a iniţiat un parteneriat între consiliul judeţean şi Asociaţia „Parco Cavalli” Vulcan, de unde a apărut şi această revistă de promovare full-color în 22 de pagini. „Vreau să-l felicit pe Florin pentru ceea ce face. Să ştiţi că ce face el şi ce fac mulţi dintre dumneavoastră, nu se poate face decât dacă pui suflet şi dacă depui pasiune în tot ceea ce faci. Iar el şi echipa lui de-acolo, de la Parcul Cavalli, fac asta cu mai mult suflet şi cu mai puţini bani, din păcate. Dar eu cred că aceste lucruri se vor rezolva cu timpul şi cred că ceea ce fac ei astăzi va ajunge la un moment dat să fie, dacă vreţi, o răsplată sufletească pentru ei şi pentru aceşti copii care au nevoie de hipoterapie. Ştiţi că era vorba aceea, oameni şi cai, de această dată e vorba de copii şi cai, nişte copii extraordinari, speciali, care cu ajutorul cailor pot să facă nişte progrese extraordinare şi pot să readucă zâmbetul pe buzele lor şi al părinţilor lor. Vă felicit încă o dată pentru tot ceea ce faceţi pentru noi, pentru Valea Jiului”, a spus primarul în cuvântul său. Totodată primarul a promis Roxanei, o micuţă talentată în domeniul artelor plastice, că pe 24 Ianuarie, cu Roxana pe post de amfitrion, „să facem o acţiune în care ea îşi pune la dispoziţie operele de artă pe care le creează, către cei cu potenţial şi celor care vor să doneze, cu scopul de a ajuta Asociaţia Parco Cavalli”. Liberalul Adrian David a fost scurt şi la obiect: „Mă bucur foarte mult de vestea pe care am primit-o acum câteva zile, aceea privind faptul că unul dintre proiectele la care mi-am pus şi eu semnătura în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara a luat viaţă. De fapt, este un nou pas pentru un proiect început pe vremea când eram consilier judeţean şi când, într-o conversaţie scurtă cu un om cu ochii în lacrimi, de bucurie şi de tristeţe în acelaşi timp, Florin Vrabie, am aflat că se poate face ceva frumos şi util pentru o comunitate şi o zonă despre care foarte puţină lume vorbeşte. Şi mă bucur că există Parco Cavalli la Vulcan, dar mă bucur mai ales că acum există un instrument prin care putem să promovăm şi să ducem vestea că la Vulcan, pentru copiii noştri frumoşi şi minunaţi avem un loc deosebit, unde omul şi calul sunt înfrăţiţi. Îmi doresc ca aceste lucruri bune să continue şi îmi doresc ca acest drum pe care am reuşit să-l parcurgem până acum împreună să continue”. După acest moment, copiii prezenţi în sală au prezentat timp de câteva zeci de minute un program artistic. Corneliu BRAN

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Afacerile pot cunoaşte azi un moment de progres vizibil, ceea ce te încântă şi te motivează să dai naştere altor idei creative şi mai îndrăzneţe.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Nu pune la suflet multele dubii şi întrebări circumspecte care vin de la cei din jur, pentru că pot fi fireşti în momentul în care tu ai o altă interpretare asupra lucrurilor.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Competiţiile intelectuale te pot avea şi pe tine în centrul atenţiei, pentru că ai toate şansele să te impui prin idei originale, soluţii inteligente şi un mod de comunicare combativ şi convingător.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Nu te grăbi să extragi concluzii după o primă întâlnire cu persoana de la care ai unele aşteptări sentimentale. Fii moderat în decizii.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Stai bine la capitolul comunicare, dialogul merge ca uns, ai mereu cele mai potrivite argumente pentru a-ţi expune părerile.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

A trece cu vederea, a ierta, a face sacrificii sunt un semn de înţelepciune, deci nu ezita să te foloseşti de aceste atribute. Nu oricine poate face asta, dar tu dai dovadă de o imensă toleranţă.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Mintea ta zboară unde îşi doreşte, iar această minunată libertate de gândire, această imaginaţie debordantă sunt atuul tău forte pentru a găsi o mulţime de idei noi şi interesante.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

ANUNŢ

Primăria Oraşului Aninoasa organizează în data de 05.12.2016 concurs de recrutare pentru: - funcţia publică de inspector debutant, în cadrul Serviciului Urbanism, Protecţia mediului, Agricol şi Cadastru; - funcţia publică de inspector superior în cadrul Serviciului Public de Asistenţă Socială Aninoasa. Relaţii suplimentare pot fi obţinute la sediul Primăriei Oraşului Aninoasa.

IMOBILIARE

mica publicitate

• Vând apartament în Petroşani, 2 camere, strada Păcii, etaj 3/3, dotat cu centrală termică, aer condiţionat, geamuri termopan, izolat termic exterior, complet utilat şi mobilat, tavan fals şi finisaje de calitate. Preţ 16.900 euro, negociabil. Relaţii la telefon 0731.026431. ______________________________________________ • Vând casă de vacanţă situată pe DN 66A, în drumul spre Herculane, la Valea de Brazi, la poalele masivului Retezat, la confluenţa dintre Jiul de Vest şi pârâul Bilugu, la 5 km de zona energetică Cheile Buţii şi 12 km de staţiunea de schi Straja. Casă + 3 anexe/an construcţie: 2008. Casa: suprafaţă locuibilă (utilă) = 240 mp, 3 niveluri: P+1+ mansardă locuibilă, living; bucătărie; anexă, grup sanitar; 4 dormitoare; 3 băi; balcon; izolată termic - polistiren 10 cm, construită din caramidă, beton, BCA; tâmplărie termopan; gresie; faianţă; parchet. Anexa 1: sală de festivităţi - 60 mp, cu hol şi baie proprie. Anexa 2: bucătărie, dormitor, baie, cămară. Anexa 3: casă din lemn (sală de sport - tenis de masă). Parcare - 8 autoturisme. Terasă pentru plajă. Încălzire cu centrală electronică pe lemne cu gazeificare (ardere completă). Teren în suprafaţă totală de 1100 mp. Grădină cu pomi fructiferi. Privelişte către munte şi apă curgătoare. Relaţii la telefon 0731.026431.

• experienţa în trafic internaţional constituie avantaj. • de preferat domiciliul pe raza judeţului Hunedoara. • atestat transport marfă, card tahograf. • disponibilitate de a lucra 2 luni cu 2 săptămâni pauză. • contract de muncă în România. • salariu motivant + bonusuri în funcţie de rezultate/performanţă. • se garantează plata salariului la timp. • ideal pentru cine doreşte un loc de muncă stabil şi pe termen lung. • se lucrează doar legal, doar la program. • momentan nu se lucrează în echipaj.

Detalii la telefon 0765.459316 CV-ul pe email: eurocarriage@yahoo.com ANGAJĂRI

Când deţii tu controlul anumitor lucruri, te simţi mult mai puternic şi ai curaj total să treci la fapte. Nu dai randament sub conducerea altora, ca atare fă tot posibilul să fii tu propriul tău şef în situaţia de faţă.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Încearcă să nu-ţi exprimi azi părerea despre o situaţie care nu-ţi convine, pentru că tonul tău e mai degrabă pesimist, fără putere de convingere, ceea ce nu te reprezintă de obicei.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Nu lăsa emoţia să te copleşească, încearcă să-ţi păstrezi luciditatea în acest moment cu impact afectiv major, ca nu cumva să iei o decizie greşită.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Cineva apropiat trece prin momente dificile şi are mare nevoie de compania ta pentru a-l ajuta să depăşească momentul. Se bazează în totalitate pe tine.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Proiectul de care trebuie să te ocupi este foarte dificil, aşa este, dar trebuie să te implici trup şi suflet, pentru al finaliza.

HOROSCOP

8

www.zvj.ro luni, 7 noiembrie 2016

mica publicitate

Vila Straja angajează: bucătari, recepționeri, ospătari și cameriste în condiții avantajoase, cu cazare și masa incluse. Relații la telefon 0735.169368.

Angajăm instalatori, electricieni, muncitori calificaţi şi necalificaţi, inginer construcţii şi instalaţii. Oferim cazare şi salarii atractive. Telefon 0726.310726 ______________________________________________ • Societate comercială angajăm studenţi, economişti şi ingineri pentru activitatea de proiectare: ing. constructori, ing. mecanici, ing. instalaţii electrice, ing. topografi. Relaţii la telefon 0723.570937. ______________________________________________ • Hotel Gambrinus angajează bucătar, cu experienţă minim 3 ani în domeniu. Relaţii la telefon 0721.322662. ______________________________________________ • Cabana Groapa Seacă angajează în condiţii avantajoase ospătar (cunoştinţe limba engleză nivel minim), cameristă şi bucătar. Oferim cazare şi masă. Relaţii la telefon 0766.337077 (Loredana). • Firmă de transport cu acţionariat german angajează şoferi profesionişti, categoria C+E, posesori atestat profesional şi cartelă tahograf, experienţă minim 2 ani, pentru comunitate. Plata la zi. Telefon 0729.272272.

PUBLICITATE

7

12

FEL DE FEL

Cum să scoţi un zâmbet sincer atât de la un copil de 3 ani, cât şi de la unul de 12 şi altul de 36? Îi inviţi la premieră!

Recunosc, n-am fost la teatru de copii de când eram şi eu de-o şchioapă. Duminică mi-am luat de mână copilul de aproape 3 ani şi am încercat această experienţă, sperând să-mi reuşească până la capăt.

Ştiam de cu o zi înainte, când luasem bilet la spectacolul de sâmbătă seara, că va fi o premieră pentru copii, pentru că plasatorul de bilete nu m-a lăsat să plec până nu m-a convins că fiecare spectacol este o cheltuială cu folos a timpului meu liber, şi nu a exagerat. Pentru copilul meu avea să fie cu adevărat o premieră, din toate punctele de vedere. Cu toate că ştiam cine sunt Dorothy, Toto, Speriatoarea de ciori, Omul de tinichea şi Leul cel laş, iar firul poveştii încă nu se destrămase în memoria mea, a fost o premieră şi pentru mine, pentru că abia acum, la vârsta adultă, mi-am dat seama cât de greu este să pui în scenă o piesă de teatru, care să îi captureze atât pe copiii de 3 ani, dar totodată şi pe cei de 12. În plus, regizorul are responsabilitatea de a răsplăti şi adulţii cu câteva poante bine plasate, care să-i păstreze atenţi, şi totul pe parcursul unei ore. Spectacolul realizat de Dan Mirea a fost unul bun, foarte bine construit, cu momente dramatice, de comedie, musical şi elemente sur-

priză. A extins reprezentaţia şi dincolo de scenă, dând copiilor apă la moară, iar ei au întrebat necontenit, au explicat isteţi cu glas tare când au desluşit un indiciu, au participat mereu, iar copilul este de departe cel mai aprig critic al eforturilor regizorului şi actorilor. Decorul a fost inspirat, parcă se schimba magic doar cu ajutorul luminilor. Actorii au fost dedicaţi, în formă bună, generoşi cu publicul. Am socotit reprezentaţia actorilor de duminică mai bună decât cea de sâmbătă seara (cu toate că Ianke şi Take nu s-au tocmit deloc când a venit vorba de spectacol, l-au făcut din tot sufletul). Am aplaudat mai puţin la final personajele Vrăjitorului din Oz, dar se bătuciseră palmele deja din timpul spectacolului. În plus copiii abia aşteptau să ia la pas scena, să vadă unde se întâmplă magia. Duminica viitoare se joacă Mica Sirenă. Mergem? Alina PIPAN

Primim la redacţie

În atenţia city managerului Marian Popescu

Locuiesc într-o zonă liniştită şi frumoasă, mai exact pe strada Păcii, unde avem şi un parc cu locuri de joacă pentru copii. În ciuda faptului că nouă ni se impută că tinerii nu fac îndeajuns sport, iată că şi singurul panou de baschet şi terenul lui aferent au dispărut peste noapte din parc, în locul lor ridicându-se, la fel ca şi în alte oraşe, structuri impunătoare pe bază de beton şi apă. Exact pe locul de joacă al copiilor. Nu mă interesează a cui este construcţia sau pentru ce s-a aprobat, dar acolo veneau copii cam din toată zona Păcii, şi vin şi acum, loc fiind pentru câteva locuri de joacă în plus. Întrebarea este: de ce răpim, din diverse motive,o zonă destinată copiilor? Poate că nu ştiu eu ce înseamnă spirit civic. În acel loc exista un teren, cu asfalt turnat şi panou de baschet reglabil pe înălţime. Cineva s-a gândit că aceşti copii nu-l merită, că noi suntem imuni şi proşti, şi ei sunt şmecheri. Poate sună absurd, dar Colectiv ar fi trebuit să trezească ceva în noi. Plecăm capul, ciulim urechea pentru că ne place bârfa, suntem mofturoşi... dar nu avem curaj. Dar suntem şi drepţi, cinstiţi, plătim taxe, plătim impozite şi mai nou ne certăm pe loRealitatea întrece orice închipuire. curile de parcare care Descriu cu uimire şi o mare indignare. sunt din abundenţă. Prin tradiţie, cinstim amintirea celor răCu stimă, posaţi. Persoanele participante o fac R.E., prin prezenţă, ţinută, comportament, locuitor al străzii Păcii prin aducerea şi depunerea de flori, din municipiul prin aprinderea de lumânări şi unii prin Petroşani acţiuni de socializare. Pe întâi noiembrie, dimineaţa am adus un braţ mare de flori. Patru crizanteme albe, patru mov şi mai multe bucheţele mici. Am acoperit cu ele mormântul ce mă interesa, am aprins lumânări. Apoi

Râsu’-plânsu’ sau sfârşitul lumii e aproape

am plecat. La prânz am revenit cu alte flori. Am avut un şoc şi iniţial am crezut că am greşit locul. Pe mormânt nu mai era nicio floare, dar erau aruncate o tavă de fier ruginită şi un smoc mare de iarbă, care înainte erau pe mormântul de alături. Când mi-am revenit, am văzut în vaza mormântului de alături patru crizanteme mari albe şi patru mov, cu tijele rupte şi îndoite. Erau florile alese de mine cu mare grijă, aduse şi depuse pe mormânt. Florile mici erau puse jos. Repet, realitatea întrece orice închipuire. Oameni, pardon fiinţe, fapte, întâmplări. Adrian DUŞENCU

facebook.com/ziarulvaiijiului