2034 luni 3 oct 2016

CMYK

Ziarul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,4523 lei 1$ = 3,9822 lei 1₤ = 5,1627 lei

luni, 3 octombrie 2016

Anul IX • nr. 2034 • 12 + 4 pagini • Preţ: 1 leu

Probleme serioase (chiar pe strada sa) pentru primarul Cristian Resmeriţă:

Intenţia de protest extrem a unui octogenar lupenean

Nici nu se pune în discuţie necesitatea lărgirii Căii Brăii din Lupeni. Oricine se duce spre locul de agrement al localităţii sau vrea să urce în Straja ştie cât de greu e să te strecori cu maşina pe fâşia îngustă de drum care este Calea Brăii. Or, în atare condiţii, modernizarea acesteia de către primăria municipiului, lucrare începută în august, a fost bine primită de către toată lumea.

pentru stricăciunile aduse scarpei de beton - care au afectat şi haznaua din curte, conform spuselor dumnealui - şi pentru podeţul care va avea soarta despre care aminteam ceva mai înainte. Octogenarul este contrariat de lipsa de reacţie a factorilor de resort din primărie. Dumnealui pretinde că cei doi bărbaţi, viceprimarul şi funcţionarul de la urbanism, care au fost joi pe Calea Brăii nu l-au contactat. Afirmaţie contrazisă de către constructori. În atare situaţie, bătrânul a hotărât să ia o atitudine extremă: va intra în greva foamei.

Desigur,

traficul auto de aici este încă incomod, dar totul se va schimba în bine, odată cu lărgirea în întregime a tronsonului de drum. În momentul de faţă, constructorii care efectuează lucrarea amenajează rigola de pe partea stângă a drumului, cum urci spre locul de agrement Brăiţa. Vineri, lucrătorii pregăteau structurile de beton ale rigolei undeva lângă gospodăria de la numărul 17. În dreptul casei purtând numărul 19 va fi însă o problemă. Proprietarul acesteia nu vede cu ochi buni construcţia rigolei exact lângă zidul de sprijin care asigură stabilitatea terenului pe care-şi are construit imibilul.

Domnul Gheorghe Leoveanu

de 84 de ani reclamă că, în acest mod, îi este încălcată proprietatea. Asta, fiindcă, susţine domnia sa, terenul de 1,5 metri de pe carosabil, de la poartă şi până la fâşia de asfalt, îi aparţine. Or, construcţia rigolei îi afectează scarpa care susţine zidul de piatră şi-i va distruge podeţul de beton din faţa porţii. Vineri dimineaţa, când am ajuns acolo, l-am găsit aşezat pe o pătură. Hotărât ca, la o adică, să se pună în faţa

Decizia a adus-o

buldozerului care ar fi încercat să-i pună la pământ podeţul. Constructorii îi ştiu necazul, dar ei merg înainte aşa cum le e proiectul şi cum, spune unul dintre ei, i-ar fi îndemnat, joi, cineva de la primăria lupeneană. Cei de la primărie ar fi vrut să discute cu bătrânul, numai că acesta nu ar fi răspuns când a fost chemat. Domnul Gheorghe Leoveanu contracarează. Nu a auzit şi, la o adică, cei doi domni de la primărie l-ar fi putut contacta telefonic.

Fiindcă a lăsat

mai multe numere de telefon pe sesizările în scris depuse la Primăria municipiului Lupeni. Pretenţia domniei sale este simplă: vrea să fie despăgubit financiar

şi la cunoştinţa celor din primărie. Dacă, la început, a zis că va începe greva foamei în 5 octombrie, ulterior s-a răzgândit. O va porni vineri, 7 octombrie. Am încercat să-i temperez intenţia. Nu cred că va fi nevoie, l-am liniştit, pentru că, după ce chestiunea care-l deranjează va apărea la ziar, sigur că se va găsi rezolvarea problemei. Astăzi e luni şi, îmi vine să cred, „Cazul Leoveanu” va fi pus în discuţie la Primăria municipiului Lupeni. Şi, bănuiesc, cel care-i va da o veste bună bătrânului, punând, astfel, punct intenţiei de iniţiere a grevei foamei, va fi însuşi tânărul primar al municipiului de sub vârful Straja. Mai ales că, în drumul de acasă la primărie şi invers, el trece zilnic prin faţa porţii domnului Gheorghe Leoveanu. Gheorghe OLTEANU

2

interviu

Valeriu Butulescu, la un sfert de veac de la Marea Mineriadă... (II)

„Cred că mai degrabă serviciile s-au gândit la propria lor piele, n-au vrut să rişte! Au ales soluţia cea mai comodă pentru ele” Iliescu a chemat minerii în iunie ’90, nu şi în septembrie ’91

- Domnule Valeriu Butulescu, aţi trăit pe viu toate mineriadele! Din comentariile cititorilor la primul episod al interviului rezultă că în opinia publică există încă o dilemă. Mulţi cred că Ion Iliescu a adus minerii în septembrie 1991… - trăim într-o societate liberă. Fiecare e liber să creadă ce vrea. eu nu mai sunt de mult fan iliescu, dar încă mai cred că istoria este o ştiinţă. Adică afirmaţiile care nu pot fi probate rămân simple supoziţii. e un lucru de notorietate că în perioada 13-15 iunie 1990 oamenii lui ion iliescu (desigur, cu ştirea acestuia) au chemat minerii. Care au venit în Bucureşti pe 14 iunie, nu pe 13 iunie, cum se tot spune, nu ştiu de ce… Pentru septembrie 1991 nu există asemenea dovezi. Ar fi fost total împotriva logicii lucrurilor. nici măcar Miron Cozma (foarte vocal împotriva lui ion iliescu, de când a ieşit din închisoare) nu a susţinut o asemenea variantă…

Greşeala lui Petre Roman. Spaima de mineri…

- Să revenim la septembrie 1991, că evenimentele din această lună constituie subiectul discuţiei noastre… - Până în 24 septembrie, în valea Jiului tensiunea a crescut de la o zi la alta. Deşi revendicările fuseseră acceptate, masele nu se linişteau. Se cerea, obsesiv aş spune, venirea lui roman la Petroşani. iar roman  s-a dovedit inflexibil. Invoca principii, juste într-o situaţie normală. Avea şi el dreptate. nu putea să se supună la toate ţâfnele lui Cozma! Spunea că un premier nu poate alerga oriunde prin ţară, la orice conflict de muncă. O asemenea poziţie rănea orgoliul în creştere al lui Miron. noi nu eram, „oriunde în ţară”! eram încă „avangarda clasei muncitoare”! - Aşadar… - Pe 24 septembrie, ca urmare a deciziei - greşite, cred

Căsuţa Albastră

eu - a lui Petre roman de a la Senat. A fost bine primit! Şi nu veni la Petroşani, a înatunci dinspre „servicii” venise recomandarea „nu vă duceput coşmarul… ceţi!”. Sub tribuna stadionului - De ce spuneţi „greşite”? din vulcan erau masate, disDecizia premierului era cret, numeroase forţe de orperfect legală… dine. Dar n-a fost nevoie. - un premier nu e un conţoStadionul a fost plin. Mulţi au pist oarecare. e om politic! aplaudat. Au fost şi ceva fluieDacă Petre roman ar fi înrături. Ca în orice campanie. ţeles gravitatea situaţiei, O singură piatră a zburat din poate venea… tribune… Dar nu spre noi! S-a - De ce nu i-aţi oprit în geamul maşinii televiexplicat-o? ziunii române Libere… - Noi, parlamentarii, i-am tot repetat solicitarea sindicatelor! Să vină în valea Plecarea la Bucureşti. Jiului! Dar premierii au şi Din auzite… alte surse de informare, - Să revenim la 1991. Cum a mult mai exacte decât pardecurs plecarea la lamentarii. Parlamentarii Bucureşti? Zori Noi 18 septembrie 1991 mai informaţi spuneau că - Spun ce mi s-a relatat. Serviciul Secret de inforPentru că eu eram atunci la maţii nu încuraja această venire. Situaţia în vale deveBucureşti. Cu o zi înainte ţinusem un discurs în Canise inflamată. Se spunea atunci (pe la colţuri, dar mera Deputaţilor, asigurând Parlamentul că venirea la colţuri parlamentare!) că nici Serviciul de Pază şi Proto- Bucureşti a minerilor este o poveste scornită! col nu agrea venirea la Petroşani, nu garanta securita- Aşadar, aţi dezinformat… tea demnitarilor… - Atunci credeam că am informat corect. Dincolo de

Situaţie tensionată, dar nici chiar aşa…

- Credeţi că era aşa periculos? - Situaţia nu era uşoară. Minerii ocupaseră Primăria Petroşani. Subprefectul ionel Botoroagă fusese sechestrat şi agresat, fizic şi verbal! Dar cred că mai degrabă „serviciile” s-au gândit la propria lor piele, n-au vrut să rişte! Au ales soluţia cea mai comodă pentru ele. Staţi la Bucureşti, domnule roman! un an mai târziu, în toamna lui 1992, în campania electorală, Petre roman, preşedintele FSn a venit în vale, şi chiar pe stadionul din vulcan, pentru a susţine candidatura mea

angajează în condiţii avantajoase

bucătar şi barman.

Relaţii la telefon 0723.347852

)

Ziarul Vaii Jiului

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani  RO24348364 n J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

spectacolul mediatic „Murim, luptăm!” etc., semnalele noastre erau că e doar „show”, că nu vor veni în Capitală! Socoteam logic că, revendicările fiind aprobate, nu aveau motive să mai facă atâta drum, până la Bucureşti… Dar logica de la Bucureşti nu se potriveşte totdeauna cu logica din Valea Jiului… - Cu ce au venit… - Masele largi, cum spunea iliescu, au venit cu trenul. Şi aici au apărut mari probleme de logistică. Dacă în iunie 1990, garniturile de tren erau garate elegant în staţia Petroşani, acum, nici urmă de vagoane… - Dar minerii s-au descurcat… - Au găsit o soluţie. Oribilă. Când a ajuns acceleratul Cluj – Bucureşti în gara Petroşani au rechiziţionat trenul, dacă se poate folosi acest termen. Adică l-au oprit, au dat jos toţi călătorii legitimi (oamenii cumpăraseră legitimaţii de călătorie) cu bagaje cu tot, iar în locul lor au urcat ortacii, în haine de lucru, cu lămpaşe, dar şi cu anumite obiecte, pe care poliţia le numeşte „contondente”. Au dat jos şi şefii de tren, şi controlorii, pentru că oricum, noii călători nu cumpăraseră bilete… - Dar mecanicii au fost păstraţi… - Cu mecanicii a fost o mare problemă. Deplasarea în masă la Bucureşti, cu trenul, nefiind autorizată de nimeni în afară de Miron Cozma, a fost dezavuată de Guvern. Ministerul transporturilor, prin SnCFr, a anulat trenul. Semafoarele erau pe roşu. Mecanicii au refuzat să plece… - Şi? - Câţiva ortaci au urcat pe locomotivă. Au dat câţiva pumni mecanicilor. În timpul anchetei s-a spus că mecanicii au pornit trenul sub ameninţarea cuţitelor. În termeni juridici, a fost un act terorist.

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC,  Valeriu ButuLeSCu, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIeŢ,  Ion HIRGHIDuŞ, Sonia LIBeReSCu, Alin RuS, Petronela-Vali SLAVu DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO   Administrativ / Publicitate: Oana CROItORu - 0735.727264 Difuzare: Marcel DOCeA - 0761.756839

răspunsul lui torsan a fost ezitant, dar clar, ca mesaj. nu are rost să veniţi acum. Cei care au mandat pentru „negocieri” (?!) vin cu trenul…

Cum, necum trenul a avansat. Până la Craiova…

Oltenii nu mai fură primitori. Nici minerii n-au rămas „datori”

Propunerea lui Roman – coborâtă din Far West

- Ce a urmat? - Petre roman a avut o ultimă propunere, inspirată probabil din filmele western: să demontăm o şină de cale ferată, înainte de gara videle. În sinea mea, m-a pufnit râsul. Dar în situaţia aceea nu aveai voie nici măcar să zâmbeşti. Ţin minte că am replicat, foarte serios. Să opreşti în plin câmp un tren cu mii de oameni e foarte periculos. Mai bine să-i primim, în gara Chitila, cu pâine şi sare…

- Ce-a fost la Craiova? - N-a mai fost ca în 1990, când oltenii i-au primit pe ortaci, cu flori şi cozonaci. CFr Craiova a hotărât! trenul nu pleacă mai departe! Asta l-a supărat rău pe Cozma, care avea treabă la Bucureşti, nu la Craiova. În virtutea dreptului la replică, o parte din mineri s-au dat jos din tren şi au devastat gara… Pentru învăţătură de minte… - Şi-a schimbat CFR-ul decizia? - radical! S-a spus că, deşi nu au bilete de călătorie, „călătorii” să fie transportaţi mai departe. trenul a ajuns la Caracal…

Atac la guvern cu conserve… guvernamentale

O vrăjeală de-a lui Roman: lovitura de stat

- Eraţi la Bucureşti! Ce făcea Bucureştiul în acel timp? - eram în Parlament. Petre roman a venit foarte agitat. A ţinut un discurs, spunând că se pune la cale o lovitură de stat. Că vin minerii! Opoziţia tropăia, satisfăcută la culme… Atunci roman a făcut o declaraţie şoc! Că la frontiera de vest a româniei se masează trupe străine… - Ce însemna acest lucru? - A fost o încercare disperată, inabilă, cred eu, de a distrage atenţia. Se dădea de înţeles că noi ne batem cu minerii, în vreme ce ungurii se pregătesc să ne ocupe. O mare prostie! În Aula Parlamentului s-au auzit fluierături…

Discurs în parlament

- Aţi luat cuvântul? - Musai! eu aveam varianta mea. Că minerii sunt oameni paşnici. Că sunt cei care au mai fost, cei care au plantat panseluţe în faţa teatrului naţional, în urmă cu un an. Mi-aduc aminte că preşedintele Marţian m-a apostrofat, sec. Spunea că situaţia e serioasă, că nu e momentul să facem discursuri ironice. roman a plecat. vă repet, trenul încă nu trecuse de Caracal, reper proverbial pentru înţelepciunea românească… roman a ieşit.

la Iliescu Ion, preşedintele republicii

- Dacă informaţiile mele sunt corecte, aţi ajuns şi la Ion Iliescu… - Da, sunt foarte corecte, ca de obicei. Atunci am fost chemat, împreună cu deputatul Septimiu Krausz la Cotroceni, la biroul preşedintelui iliescu. niciodată în viaţa mea n-am fost la un eşalon atât de înalt al Puterii. A fost o convorbire scurtă, tensionată… - Cine a participat? - ion iliescu, Petre roman, Marian enache (liderul grupului FSn din Adunarea Deputaţilor), vasile văcaru (liderul grupului FSn din Senat), deputatul Septimiu Krausz şi subsemnatul. ultimii doi, cu voia dv., în calitate de deputaţi ai văii Jiului… - Ce s-a discutat? - S-a pus iar problema ce-i de făcut? Quo vadis, Domine! Am fost întrebaţi noi, deputaţii văii, ce credem că se mai poate face. Amândoi susţineam că minerii nu pot fi atât de violenţi, că, dacă tot vin, să fie bine primiţi în Bucureşti… Petre roman era de altă părere. Şi

8

www.zvj.ro luni, 3 octombrie 2016

acum era bine informat. Spunea că minerii sunt violenţi, iar venirea lor nu are nimic comun cu revendicările. Are o miză politică…

- Au fost primiţi cu pâine şi sare? - Fiecare ortac a primit câte o plasă cu pâine, sare, roşii, conserve şi alte bunătăţuri, din cămara Guvernului, desigur. Dar minerii aveau hrană din belşug, luată de la uACC Petroşani. Însă conservele guvernamentale s-au dovedit a fi utile, la asediul Guvernului. Din lipsă de pietre, unele conserve s-au transformat în proiectile, oprindu-se în geamurile puterii executive. Pentru că minerii, înarmaţi cu conserve şi alte obiecte „contondente”, s-au dus direct la Guvern. În primă fază, Guvernul a cerut să se facă o delegaţie de mineri, să vină în clădire pentru acele „negocieri”! Dar conducerea sindicatelor a fost categorică! nu avem nimic de ascuns în faţa Poporului! Să facă Guvernul o delegaţie şi să iasă afară, în Piaţa victoriei, să negocieze cu mulţimea, în aer liber… (va urma) Interviu realizat de Marian BOBOC

Rolul soţiei (lui Roman…) în mişcările sociale

- Ce soluţii s-au conturat? - eu eram convins şi atunci, ca şi acum, că deplasarea lui roman la Petroşani rezolva lucrurile. i-am spus că nici atunci nu era târziu. Cozma vine la Bucureşti, iar noi, cu elicopterul ne ducem la Petroşani. Atunci parcă a ezitat. Atunci ne-a spus că era informat despre un posibil atentat asupra sa, în valea Jiului. Că s-a consultat cu familia, iar rezultatul a fost să nu meargă… - Cu familia? - Da. Acest lucru s-a răspândit apoi. unii deputaţi mai mucaliţi spuneau: nu s-a dus la Petroşani că nu l-a lăsat nevastă-sa! Dar atunci, la Cotroceni, am văzut că ezită. Pe „firul roşu” l-am sunat imediat pe ilie torsan, care rămăsese la Petroşani, spunându-i că am putea veni, cu premierul, la Petroşani.

interviu

3

4

SPORT

Fotbal  Liga a IV-a  Fotbal  Liga a IV-a

(Lupeni). Observator: Adrian Radu (Deva).

Lupeniul rămâne lider Hercules Lupeni a câştigat greu disputa de pe teren propriu cu CS Hunedoara, impunându-se cu scorul de 2-1. Golurile lupenenilor au fost marcate de Firan şi Ciocârlan. Hunedorenii au marcat prin Gabriel Mercurean în minutul 85. După această etapă, Hercules rămâne lider în Liga a IV-a.

Hercules Lupeni - Hunedoara: 2-1 (1-0)

ACS Hercules Lupeni: Adrian Farkaş – Adrian Roşian, Cristian Ionaşc, Andrei Firan, Raul Ungurianu, Remus Moldovan (Ioan Filip - min. 62), Petre Băcăran (Marius Pop - min. 90), Cristian Ciocârlan (căp.) (Alexandru Cojocaru min. 90+2), Raul Cişmaşiu, Andrei Harangozo (Gabriel Rădulescu - min. 79), Ioan Roşian. Antrenor: Dan Voicu. Goluri: Andrei Firan (min. 30) şi Cristian Ciocârlan (min. 66). CS Hunedoara: Andrei Cobliş (Florin Paşca - min. 46) – Cosmin Daisa, Cosmin Ciumaşu, Gabriel Mercurean, Ovidiu Băban (Antonio Teodorescu - min. 46), Flavius Lăcătuş, Robert Popa, Alexandru Marcu (Mihai Moroşanu - min. 73), Ovidiu Stan, Andrei Scorobete, Raul Ciucurescu (căp.). Antrenor: Mircea Alic. A înscris: Gabriel Mercurean (min. 85) Arbitri: Flavius Coroiu (Deva) – Andrei Fodor (Deva) şi Alexandra Kadaş 1. Hercules Lupeni 2. CS Inter Petrila 3. Şoimul Băiţa 4. AS Aurul Certej 5. CS Hunedoara 6. Retezatul Haţeg 7. Victoria Călan 8. Jiul Petroşani 9. CSA Aurul Brad 10. „U” Petroşani 11. M. Crişcior Brad 12. Minerul Uricani

5 5 5 5 5 5 4 4 5 5 4 4

facebook.com/ziarulvaiijiului

Fără drept de apel Cu portarul Jalon plecat în călătorie la Madrid şi cu mulţi jucători tineri pe teren, Minerul Uricani nu a avut prea multe de spus în partida de la Certej. Asta pentru că echipa gazdă i-a administrat un usturător 4-0. Astfel, Minerul Uricani rămâne în coada clasamentului fără nicio victorie în acest nou sezon competiţional.

Aurul Certej - Minerul Uricani: 4-0 (2-0)

AS Aurul Certej: Petru Cibotaru – Emanuel Lăcătuş (Robert Thoth - min. 66), Bogdan Ciobanu (Robert Corinda min. 36), Florin Cibian (cap), Paul Isac, Victor Sav, Paul Motoc, Marius Lupşa, Marian Băeşu (Cătălin Horţ - min. 56), Cosmin Stanca (Adrian Părău - min. 46), Ovidiu Tescu. Antrenor: Nicolae Halga. Goluri: Paul Motoc (min. 16 şi min. 63), Marian Băeşu (min. 24) şi Ovidiu Tescu (min. 62). ACS Minerul Uricani: Iosif Beleni – Andrei Anghelina, Gabriel Trestian, Cornel Irina, Andrei Erdos, Andrei Vajda (căp.) (Adrian Ţîmpu - min. 72), Ştefan Mavroian (Alin Boroghină - min. 75), Daniel Scurtu, Petrică Romanesc, George Preoteasa, Florin Suvac. Antrenor: Cornel Irina.

Clasament 4 4 3 3 2 2 2 2 1 1 0 0

1 0 1 1 2 1 0 0 1 0 1 0

0 1 1 1 1 2 2 2 3 4 3 4

8-1 12-3 8-4 10-8 9-3 7-6 7-4 4-8 5-10 4 -11 2-9 0-9

13 12 10 10 8 7 6 6 4 3 1 0

Arbitri: Emanuel Băiconi (Boiţa) – Cosmin Danciu (Deva) şi Cristian Petrean (Deva). Observator: Cristian Gîţ (Deva).

Rezultate parţiale: Metalul Crişcior Brad - ACS Şoimul Băiţa: 0-4; ACS Hercules Lupeni - CS Hunedoara: 2-1; AS Aurul Certej Minerul Uricani: 4-0; CS Inter Petrila AS „U” Petroşani: 3-0; CSO Retezatul

Haţeg - CSA Aurul Brad. ACS Victoria Călan - CSM Jiul Petroşani s-a disputata după închiderea ediţiei.

Etapa viitoare (8 octombrie): AS „U” Petroşani - CSO Retezatul Haţeg; Minerul Uricani - CS Inter Petrila; CS Hunedoara - AS Aurul Certej; CSM Jiul Petroşani - ACS Hercules Lupeni; Metalul Crişcior Brad - ACS Victoria Călan, ACS Şoimul Băiţa - CSA Aurul Brad.

Rugby

Început cu dreptul pentru Ştiinţa

Sâmbătă s-a dat startul în Divizia Naţională la rugby.

Ştiinţa Petroşani a debutat cu dreptul, câştigând la un scor ce nu necesită prea multe comentarii. Studenţii s-au impus pe propriul teren cu scorul de 71-10 în faţa mai puţin experimentatei formaţii CS Mănăştur. Chiar dacă echipa din Cluj vine din eşalonul al treilea, cu mulţi jucători tineri în formula de bază, acest lucru nu diminuează cu nimic din meritele petroşenenilor. Următorul meci al Ştiinţei va fi tot acasă cu echipa din Năvodari.

Casă de piatră pentru… Ţestosul!

Inter Petrila s-a impus cu 3-0 în faţa echipei Universitatea Petroşani. Formaţia petroşeneană trece prin momente dificile, ocupând doar locul 10 în clasament.

După această victorie Inter Petrila urcă pe locul secund, la un punct în spatele formaţiei din Lupeni. La partida de la Lonea jucătorii petrileni au afişat un banner pentru colegul lor Ionuţ Torkoş, care a renunţat la burlăcie. Pe banner colegii i-au urat celui poreclit ŢESTOSUL “Casă de piatră”. „CS INTER PETRILA, colegii de echipă, preşedintele clubului şi al secţiei de fotbal, antrenori, suporteri şi prieteni, presa îi urează CASĂ DE PIATRĂ colegului lor de club, Ionuţ Torkoş (Ţestosul), şi îi dedică victoria în partida de astăzi”, a mai fost unul dintre mesajele coechipierilor lui Torkoş. De precizat că cele trei goluri ale echipei din Petrila au fost marcate de Iosif Kalai, Adrian Dolha şi Zavracu, în cea de-a doua repriză.

8

www.zvj.ro luni, 3 octombrie 2016

Acţiune încheiată cu brio

„Un copil merge la şcoală cu San Montan”, o acţiune care s-a derulat pe parcursul lunii trecute, s-a încheiat la 30 septembrie.

Rechizitele strânse şi donate de membrii A.S. San Montan au ajuns de data aceasta la Şcoala Gimnazială Nr.2 din Petrila (Lonea). „Sperăm că vor fi utile elevilor care au nevoie de ele! Mulţumim doamnei director Andreica pentru colaborare”, au spus cei de la San Montan.

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

SPORT

5

6

EVENIMENT

Laurenţiu Nistor, preşedintele C.J.H.,

I-a oferit Diploma de Excelenţă înotătorului Avram Iancu

Toţi 32 au votat la judeţ „pentru” Avram

După acordarea titlului onorific de Cetăţean de Onoare de Consiliu Local Petroşani, vineri Avram Iancu s-a deplasat la Deva, pentru a-şi ridica Diploma de Excelenţă acordată de Consiliul Judeţean Hunedoara şi un premiu de 1.000 lei, pe baza unui proiect de hotărâre votat de toţi cei 32 de consilieri judeţeni prezenţi la şedinţă. După ce şi-a primit diploma şi premiul din mâna preşedintelui Laurenţiu Nistor, Avram a declarat presei: „Mă simt foarte bine în postura de a primi această Diplomă de Excelenţă din partea Consiliului Judeţean Hunedoara. Este frumos când cineva îţi apreciază munca şi roadele acestei munci. Mă bucur că ieri, 29 septembrie, am devenit Cetăţean de Onoare în oraşul meu drag, Petroşani, şi că azi mi s-a recunoscut şi la nivel judeţean meritul de a fi primul înotător român, care locuieşte în ţară, care a trecut Canalul Mânecii fără costum de neopren, totodată şi primul bibliotecar din lume care face

facebook.com/ziarulvaiijiului

acest lucru. Un titlu onorific şi o diplomă care mă onorează. Coincidenţele în viaţa mea au avut se pare un rol determinant. Nu ştiu dacă am primit la naştere acest nume întâmplător, dar numele de Avram Iancu mă obligă. La fel, o coincidenţă este şi faptul că sunt hunedorean, un judeţ unde Crăişorul, simbolul nostru naţional, a avut activitate şi este legat, iar Ţebea stă mărturie. Acest titlu de excelenţă primit azi îl dedic spiritului naţional şi simbolului naţional ardelean, Avram Iancu...”.

1.000 lei pentru Cuminţenia Pământului!

Întrebat dacă îşi menţine poziţia de a dona suma primită de la consiliul judeţean pentru aducerea acasă a operei brâncuşiene „Cuminţenia Pământului”, sportivul-bibliotecar a menţionat: „Da, cum am spus şi în sală, voi dona această mie de lei, cu mare drag, deoarece eu cred cu tărie în unitatea poporului român, în idealurile şi valorile sale”.

Mulţumiri aduse de Avrămuţ celor care l-au sprijinit

În exclusivitate pentru ZVJ, ziarul care l-a susţinut 100% în toate acţiunile sale de mulţi ani încoace, Avram Iancu a ţinut să mulţumească celor care l-au ajutat în acţiunea „Canalul Mânecii”, în cele patru tentative de trecere, ultima, din vara aceasta, încheindu-se cu succes: „Mulţumesc public, în mod special, domnilor Costel Avram, Emil Părău, Tiberiu IacobRidzi, Adrian Popescu (Bucureşti) şi George Beţianu (Londra), Eric (Dover care m-a sprijinit cu cazarea, dar şi moral), Primăriei şi Consiliului Local Petroşani care au alocat acea sumă şi care acum mi-au acordat titlul de Cetăţean de Onoare, firmelor şi reprezentanţilor ICE World şi Canah, care m-au sprijinit financiar şi moral în acest proiect, şi presei locale şi naţionale şi familiei”.

Vinul vechi face înotătorul tare La final şi tot ca şi „coincidenţe”, că tot vorbea Avram de ele, vă putem spune că bibliotecarul nostru lucrează

într-o clădire, Biblioteca Municipiului Petroşani, dată în folosinţă în anul 1976, care coincide cu anul în care s-a născut petroşeneanul, iar traversarea Canalului Mânecii a fost făcută în 29.08.2016, iar după 18 ore de înot s-a ajuns în ziua de 30.08, zile care coincid perfect, la distanţă de o lună fix, cu datele desfăşurării celor două şedinţe ordinare (de consiliu local şi de consiliu judeţean) când Avram Iancu a primit cele două distincţii onorifice! „Dacă tot vorbim de coincidenţe, am primit acum mulţi ani o sticlă de vin îmbuteliată în 1976, anul naşterii. Am promis atunci că o voi deschide când voi trece Canalul Mânecii. Întâmplător sau nu am trecut exact când am împlinit 40 de ani, iar sticla de care spun are la fel, 40 de ani vechime. Ea valorează vreo 1.500 de euro, dar o voi deschide cu bucurie în cadrul unei întâlniri unde vor fi invitaţi absolut toţi cei care m-au susţinut în acest proiect într-o formă sau alta. Vom ciocni din ea câteun strop, ca să ajungă la fiecare, în mod simbolic”. Corneliu BRAN

Dina-Lucica Muntean (consilier local şi director de grădiniţă):

„Ne confruntăm în momentul acesta cu o situaţie dramatică privind scăderea numărului de copii din grădiniţe şi şcoli…”

Neşcolarizarea copiilor devine de la an la an o adevărată problemă în toată ţara, nu doar în Valea Jiului. La Petroşani, aceeaşi problemă dă bătăi de cap, iar 99% dintre copiii care nu sunt înscrişi la grădiniţă, sau în clasele mici de şcoală, mai ales, provin din familii cu probleme sociale şi de etnie rromă. Poate că asociaţiile şi ONG-urile rromilor,

sau care susţin că în domeniul lor de activitate au cuprins sprijinirea acestei etnii, ar trebui să se aplece mai mult pe acest subiect: abandonul şcolar. Mai cu seamă că multe dintre acestea „toacă” mărunt mari sume de bani, atraşi pe diverse programe naţionale şi europene.

Cei 50 de lei nici că-i interesează...

De la DAS Petroşani am aflat că nici măcar cei 50 lei pe lună pentru frecventarea grădiniţei a copiilor lor nu-i interesează pe unii părinţi care trăiesc din ajutoare sociale. Unora li se pare mică această sumă, aşa că mai bine nu-şi înscriu sau nu-şi trimit copiii la grădiniţă. Alţii nu sunt interesaţi din nepăsare, indolenţă şi prostie (probabil că şi 200 de lei pe lună dacă s-ar da, tot aşa ar proceda!). „În conformitate cu Legea 248/2015

8

www.zvj.ro luni, 3 octombrie 2016

privind stimularea participării în învăţământul preşcolar a copiilor proveniţi din familii defavorizate, s-a aprobat acordarea unor tichete de 50 lei pe lună pentru aceşti copii care merg grădiniţă. Intrau în această categorie copiii proveniţi din familii care aveau ajutor social şi nu depăşeau 284 lei (ajutorul social fiind de 182 lei, deci dublul sumei). Noi am apreciat că vor fi mai mulţi beneficiari. Din păcate, nu s-a întâmplat acest lucru şi nu am avut rezultatele dorite, deşi, la implementarea legii, dar şi acum, în toamnă, înainte de începerea noului

an şcolar, colegele mele au încercat să meargă pe teren ca să stea de vorbă cu părinţii copiilor, explicându-le acestora despre ce este vorba. Mai mult, dacă la sfârşitul anului şcolar 2015-2016 aveam 82 de cereri în acest sens şi 91 de beneficiari (deci 9 familii n-au fost interesate din diverse motive), acum, în luna septembrie, înainte de anul şcolar 2016-2017, când există după lege obligativitatea depunerii noilor cereri, am avut neplăcuta surpriză de a primi doar 55 de cereri până în prezent (ele se pot depune în continuare, dar banii nu se mai primesc retroactiv) din 63 de copii beneficiari. Practic, alte opt familii nu sunt din nou interesate de această bonificaţie. Păcat că se pierd aceşti bani, dar şi mai grav este, după părerea mea, că acei copii nu sunt trimişi la

grădiniţă şi pierd astfel o etapă importantă din pregătirea lor, urmând ca apoi să aibă probleme mari de acomodare şi din punct de vedere al cunoştinţelor şi socializării când încep şcoala. Sunt familii care au promis colegelor noastre că îşi vor trimite copiii la grădiniţă şi vor veni să-şi depună cereri şi documentaţia pentru a primi aceşti bani, dar nu s-a întâmplat acest lucru”, a declarat, pentru ZVJ, doamna Cristina Mraz, şefa DAS Petroşani.

Abandonul şcolar a ajuns în consiliul local

Problema abandonului şcolar a fost ridicată şi la ultima şedinţă de Consiliu Local Petroşani de către consilierul local liberal DinaLucica Muntean, educator cu experienţă şi director de grădiniţă de ani buni. La punctul „diverse” le-a comunicat aleşilor locali faptul că scade numărul de preşcolari de la grădiniţe şi, implicit, numărul de elevi de clasele I, de la an la an fiind tot mai puţini copii. La fel de îngrijorător ca şi scăderea natalităţii în municipiul Petroşani este şi faptul că unii părinţi, inconştienţi de efectele viitoare ale acestor decizii, nu-şi mai înscriu copiii la grădiniţe sau la clasele mici de la şcolile gimnaziale! Consilierul a venit cu o propunere în contradicţie cu legile ţării, astfel că aceasta nu poate fi luată în seamă. Poate, totuşi, viitorul Parlament, va face o lege prin care să-i constrângă pe părinţii indolenţi. „Ne confruntăm în momentul acesta cu o situaţie dramatică privind scăderea numărului de copii din grădiniţe şi şcoli. Nu ştim exact cum va arăta viitorul, nu mai departe de doi-trei ani, deci nu vorbim de cinci-zece ani! După calculele pe care le-am făcut din informaţiile pe care le am, vom sta foarte prost la acest capitol în doi ani de zile, nu mai târziu! Şi atunci,

eu vin să vă întreb, nu ştiu dacă este posibil, dar vă fac o propunere. Asistaţilor noştri social, care primesc o sumă lunară pentru situaţia în care se află, nu am putea să le condiţionăm oferirea acestui ajutor social prin respectarea dreptului fundamental al educaţiei copiilor, astfel încât să-i constrângem oarecum să-şi înscrie copiii la grădiniţă şi la şcoală? Văd că unii dintre ei nu s-au simţit entuziasmaţi cu ocazia oferirii celor 50 de lei, cum prevede legea din 2015, ba chiar au fost dezamăgiţi. Nu comentez dacă acei bani sunt mulţi sau puţini, dar noi, consiliul local, am putea face oare ca aceşti copii să nu ajungă să abandoneze şcoala din cauza unor pă-

rinţi, prin ce v-am propus?”, a menţionat şi a întrebat consilierul Dina-Lucica Muntean. „Mă tem că noi nu putem face condiţionare. Atât cât cunosc eu legislaţia, zic că nu putem. În Legea 416 se specifică că nu există elemente restrictive în acest sens”, a precizat preşedintele de şedinţă Petru Drăgoescu, întărit în afirmaţiile sale şi de secretarul oraşului, Adrian Negoe. Astfel că propunerea consilierului n-a putut fi luată în seamă printr-un viitor proiect de hotărâre. Dar „semnalul de alarmă” a fost tras şi e bine că măcar s-a discutat această problemă în parlamentul local. Să sperăm că se va discuta şi în Parlamentul României, cât mai repede!

ACTUALITATE

Corneliu BRAN

7

8

ACTUALITATE

Valer Ungur, prefectul de Hunedoara:

„Principiile care mă vor ghida vor fi imparţialitatea, legalitatea, prudenţa, eficienţa în ceea ce fac în aşa fel încât să respect prevederile legale”

Noul prefect al judeţului Hunedoara, Valer Ungur, a fost învestit oficial în funcţie vineri, 30 septembrie 2016, în cadrul unei ceremonii care a avut loc la sediul Prefecturii din Deva. La Universitatea din Petroşani

SIMPRO 2016

În perioada 14-15 octombrie 2016, Universitatea din Petroşani va organiza ediţia a VII-a a Simpozionului Internaţional Multidisciplinar SIMPRO 2016, manifestare ştiinţifică tradiţională a universităţii.

Astfel, în ultima şedinţă a Consiliului Judeţean Hunedoara a fost aprobată asocierea instituţiei judeţene cu Universitatea din Petroşani pentru realizarea în comun a acestei acţiuni de interes public. De asemenea, consilierii judeţeni au aprobat şi alocarea sumei de 5.000 de lei pentru organizarea Simpozionului Internaţional Multidisciplinar SIMPRO 2016.

În expunerea de motive a proiectului de hotărâre se arată că la eveniment „şi-au anunţat participarea personalităţi importante ale mediului academic şi de cercetare din străinătate (Italia, Germania, Franţa, Egipt, Pakistan, Polonia, Georgia, Ungaria, Bosnia, S.U.A. etc.), precum şi din principalele centre universitare din ţară (Iaşi, Bucureşti, Cluj, Timişoara, Alba-Iulia, Ploieşti, Braşov)”. Mihaela PETROŞAN

facebook.com/ziarulvaiijiului

În discursul său susţinut în cadrul ceremoniei de învestire, Valer Ungur a menţionat importanţa pregătirii alegerilor parlamentare, dar şi dezvoltarea economică a judeţului Hunedoara. „Este un moment important pentru judeţul Hunedoara, la fel cum este important şi pentru activitatea şi cariera mea profesională. (...) Ca obiective prioritare în următoarea perioadă aş dori să reiterez importanţa pe care o prezintă alegerile parlamentare din 11 decembrie, pregătirea şi organizarea acestora în condiţii legale şi corespunzătoare, dezvoltarea economică a judeţului Hunedoara, respectiv implementarea programului de guvernare”, a declarat Valer Ungur. Prefectul judeţului Hunedoara este născut în Haţeg, iar din 1999 a venit în Deva. „Ultimii 25 de ani din ac-

Şedinţă ordinară de Consiliu Local Petrila,

„Ziua de astăzi este o zi importantă pentru judeţul Hunedoara, este ziua în care într-adevăr avem completă şi noi echipa de la Prefectura judeţului. Nimeni nu mai poate spune că nu putem munci, că nu suntem decât pe jumătate. (...) Numirea domnului Ungur Valer a fost oportună şi binevenită pentru judeţul Hunedoara”, a declarat Laurenţiu Nistor, preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara.

tivitatea profesională i-am desfăşurat la Finanţele Publice, din care ultimii opt ani în calitate de şef de serviciu la sinteza şi asistenţa elaborării şi execuţiei bugetelor locale din cadrul activităţii de trezorerie şi contabilitate publică”, a mai spus prefectul. Postul de prefect al judeţului Hunedoara a rămas vacant din 11 aprilie 2016. Mihaela PETROŞAN

silieri, care, probabil, ar fi făcut să se atingă cele 13 voturi de care era nevoie). La începutul şedinţei a existat o situaţie mai tensionată privind comisiile de specialitate, între consilierul liberal Ion Temneanu şi cei din Executiv. Demn de menţionat este faptul că sala s-a umplut cu cinci minute înainte de debutul şedinţei de elevi şi eleve, veniţi la şedinţă „pentru a vedea şi a-şi face o părere de cum decurg şedinţele parlamentului local”, după cum i-a prezentat primarul Vasile Jurca înainte de a citi ordinea de zi.

Din 19 proiecte propuse, 18 au devenit hotărâri

Şedinţa ordinară de Consiliu Local Petrila, desfăşurată vineri, 30 septembrie, în sala de şedinţe a Casei de Cultură „Ladislau Schmidt”, a avut pe ordinea de zi 16 proiecte de hotărâre plus alte trei suplimentare.

Din cele 19 proiecte, din cauza lipsei de voturi „pentru”, care ar fi trebuit să fie în număr de 13, un proiect de hotărâre a căzut, restul fiind aprobate de consilierii prezenţi, devenind astfel hotărâri de consiliu local. Proiectul căzut viza aprobarea „concesionării directe către S.C. SimausRom Comservimex S.R.L. Petrila a unei suprafeţe de 59 mp”, un teren situat pe strada Minei, în vederea extinderii unui spaţiu comercial. Ţinându-se cont de cele spuse în sală şi de faptul că această firmă ţine steagul sus în sectorul privat petrilean, la această firmă muncind foarte mulţi petrileni, probabil că proiectul va fi repus pe tapet la şedinţa viitoare, când din sală nu va mai lipsi niciun consilier (la şedinţă lipsind doi con-

Vă mai putem spune pe scurt că graţie votului exprimat la trei dintre proiecte, ediţia 2016-2017 a „Balului Bobocilor” organizat de către Colegiul Tehnic „Constantin Brâncuşi” Petrila va fi sprijinit şi de consiliul local cu suma de 2.000 lei, la fel va fi sprijinită şi organizarea ediţiei a III-a a Festivalului Naţional-Concurs „Momârlanii gazde bune” din 18 octombrie 2016, cu suma de 3.000 lei (jumătate din cât s-a cerut), precum şi participarea elevei Ioana Edera Daniliuc la Festivalul de Muzică Clasică, Uşoară şi Populară Timişoara din perioada 7-9 octombrie, fiind susţinută de aleşii locali cu suma de 500 lei. Corneliu BRAN

La Petroşani,

4 din 10 firme şi 8 din 10 cetăţeni şi-au plătit impozitele şi taxele locale

Taxele şi impozitele locale nu dau bătăi doar celor care le plătesc, ci şi celor care le colectează. La Petroşani, colectarea taxelor şi impozitelor de la populaţie d ecurge relativ normal, ca să nu-i spunem chiar bine.

Al doilea termen de colectare al taxelor şi impozitelor locale a fost chiar vineri, 30 septembrie, după cum prevede Codul Fiscal, ne-am interesat direct la sursă asupra situaţiei existente la Petroşani. „Pentru persoane fizice aveam la sfârşitul lunii august un procent de încasare de 77%. Iar pentru persoanele juridice, gradul de încasare e undeva la 25%, aici intrând şi firmele aflate în faliment, de unde nu mai putem recupera taxele şi impozitele restante. Faţă de anul trecut, procentele sunt cam la fel, la persoanele juridice de exemplu procentul fiind aproximativ cam acesta. Le recomand celor care au restanţe să vină să plătească deoarece se vor aduna penalizări şi accesorii pentru sumele neplătite la termen. Conform Codului Fiscal sunt două termene de plată, 31 martie şi 30 septembrie. Anul acesta s-a prorogat acel termen de 31 martie, printr-o Ordonanţă dată de guvern, până la 30 iunie, termenul la care s-a putut plăti cu acea bonificaţie de 10%. Acum se apropie finalul termenului de plată al

doilea. Se pare că pe multe firme nu le interesează acea bonificaţie de 10%, din moment ce nu vin să plătească, dorind să plătească apoi cu penalizări. Chiar nu ştiu ce să spun, fiecare îşi face calculele după cum crede, dar eu zic că nu-i

bine ca o firmă să meargă pe acest sistem de calcule. Pentru recuperarea creanţelor se vor ocupa colegii mei de la Urmărire Taxe şi Impozite, unde este un serviciu specializat în acest sens. Ei vă pot da şi detaliile legate de următorii paşi care se vor face după acest termen prevăzut în Codul Fiscal, de 30 septembrie”, a declarat pentru ZVJ Alin

Gal, directorul executiv în cadrul compartimentului Taxe şi Impozite ce aparţine de Primăria municipiului Petroşani. Şi Cornel Ragea, şeful Servi-

ciului Urmăriri din cadrul „Taxelor şi Impozitelor” Petroşani, ne-a confirmat faptul că procentul de colectare a taxelor şi impozitelor locale ar fi de 25%, dar cu un amendament: „Este vorba de totalul firmelor, deci şi cele care sunt în insolvenţă şi de care se ocupă lichidatorul. Acolo nu mai putem să facem poprire pe cont, nu mai putem să punem

sechestru sau să scoatem bunurile la vânzare. Nu mai putem face practic nimic. Dar dacă luăm numărul firmelor active, fără probleme şi le scoatem pe celelalte, procentul e de aproximativ 41% până la finalul lunii august”. Referitor la paşii făcuţi de serviciul pe care-l conduce, după ziua de 30 septembrie, pentru persoanele juridice, Ragea ne-a declarat: „Legea spune clar, se emite un titlu executoriu, iar dacă nu vine să plătească nici atunci, încep popririle pe un cont. Dacă vedem că acel cont nu se alimentează o perioadă, facem poprire şi la un alt cont de la o altă bancă. De aceea e bine să nu se ajungă la astfel de situaţie şi cel mai bine ar fi să se înţeleagă faptul că taxele şi impozitele locale trebuie plătite de toată lumea. E păcat să se ajungă la executare silită sau la sechestre, mai cu seamă când vedem că nu există nici bunăvoinţă... Din fericire, la Petroşani n-au fost astfel de cazuri, am colaborat bine cu firmele, cele mai multe au înţeles şi au venit să plătească”.

La Petroşani

vocea cetăţenilor europeni”, a declarat Iuliu Winkler. Europarlamentarul hunedorean a mai subliniat faptul că trebuie să fie mai important ceea ce ne uneşte, decât ceea ce ne desparte, UE fiind o construcţie care trebuie păstrată şi continuată. Mihaela PETROŞAN

„Viitorul începe astăzi. Zilele societăţii civile”

Principalul mesaj pe care europarlamentarul hunedorean Iuliu Winkler l-a transmis participanţilor la Forumul „Viitorul începe astăzi. Zilele societăţii civile” a fost că Uniunea Europeană (UE) are nevoie de reformă, iar în acest proces politicienii trebuie să ţină cont de vocea cetăţenilor europeni. Seminarul a avut loc sâmbătă, la Petroşani.

„Cea mai importantă întrebare care îi frământă nu doar pe politicieni, ci şi pe majoritatea cetăţenilor UE este aceea a viitorului construcţiei europene. Euroscepticismul şi ascensiunea partidelor naţionaliste, extremiste şi antisistem produce numeroase reacţii şi transformări în mediul politic european. Toţi oamenii politici sunt de acord că UE are nevoie de reformă, dar atunci când se pune problema definirii sensului reformei opţiunile diferă. Vrem o uniune interguvernamentală, care să fie condusă de

8

www.zvj.ro luni, 3 octombrie 2016

Corneliu BRAN

guvernele naţionale, sau vrem să construim uniunea politică pe care şi-au imaginat-o părinţii fondatori ai UE? Eu cred că UE este ca un puzzle, dar unul mai neobişnuit. Nu există un singur mod de a alătura piesele mai mici în mozaicul final. Există mai multe moduri posibile în care putem să construim puzzle-ul european. Soluţia corectă este aceea de a fi mai atenţi la

Municipiul Petroşani a găzduit, între 27 septembrie şi 2 octombrie 2016, Forumul „Viitorul începe astăzi. Zilele societăţii civile”, un eveniment care s-a bucurat de finanţare europeană şi care a reunit delegaţii din localităţile din Ungaria, Bulgaria, Polonia şi Italia înfrăţite cu oraşul din Valea Jiului. În cadrul seminarului de sâmbătă, care a fost deschis de primarul Tiberiu Iacob Ridzi, deputatul european Iuliu Winkler a susţinut prelegerea cu titlul „Instituţile UE în contextul apariţiei eurosceptcismului şi viitorul Europei”.

ACTUALITATE

9

10

din judeţ

La Biblioteca Judeţeană:

Dublă lansare de carte Dumitru Tâlvescu

Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva continuă seria lansărilor de carte cu volumele de versuri semnate Dumitru Tâlvescu: Evadarea din mecanic, apărut la Editura Singur din Târgovişte, şi volumul bilingv, în română şi engleză, Poeme / Poems, apărut la Editura Limes din Cluj-Napoca, traducerea în engleză fiind semnată de Patricia Lidia Cevei Popescu. Copertele celor două volume poartă semnătura Cristinei Mitar. Lansarea a avut loc în ziua de 29 septembrie 2016, la Deva Mall, Salle d’Or. Dumitru Tâlvescu devine un nume tot mai cunoscut din viaţa literară hunedoreană, atât printre poeţi, cât şi printre prozatori. Iubitor şi consumator de literatură încă din adolescenţă, Dumitru Tâlvescu şi-a găsit vocaţia de scriitor după ce a părăsit mediul bancar unde a lucrat o viaţă, o lume destul de aridă, dominată de cifre şi calcule economice. În ciuda activităţilor funcţionăreşti pe care le practica zi de zi, a găsit mereu răgaz să scrie versuri sau proză încă din tinereţe şi talentul său s-a maturizat, a devenit viguros, odată cu trecerea anilor. Astăzi avem în faţa noastră un poet autentic, un poet în toată puterea cuvântului, poet şi prozator apreciat. Volumele de versuri care s-au lansat – Evadarea din mecanic şi Poeme / Poems – relevă aceeaşi sensibilitate, aceeaşi propensiune spre introspecţie şi meditaţie asupra temelor eterne ale liricii: iubirea, reveriile, oniricul şi misterul izvorât din el, natura atotputernică, dorul ca permanenţă a fiinţei. Volumul Evadarea din mecanic este

prefaţat de scriitorul gorjean Ion Popescu-Brădiceni, care afirmă că „poetul caută de fapt a ieşi dintr-o dilemă existenţială: aceea de a alege între zborul spre sine şi cel înspre Divin spre a-i cere o altă soartă”. Postfaţa volumului îi aparţine poetului Eugen Evu.

facebook.com/ziarulvaiijiului

Al doilea volum, bilingv, intitulat Poeme / Poems, cuprinde poezii reduse ca dimensiune, dar cu o mare încărcătură ideatică. Poeziile se bucură de aprecierea criticului literar Gheorghe Grigurcu care, pe coperta a IV-a, face următoarea remarcă: „Dumitru Tâlvescu se arată atras de simţămintele aşa-zicând generice ale poeziei. Nici acrobaticele figuri avangardiste, nici minimalismul în vogă la ora actuală nu fac parte din poetica domniei sale, bizuită pe un echilibru formal, corespunzător unuia de ordin umoral”. Cu asemenea aprecieri, poezia lui Dumitru Tâlvescu ajunge cu uşurinţă la

inimile iubitorilor de poezie, cu atât mai mult cu cât aceştia vor afla marile teme ale liricii dintotdeauna: iubirea eternă de când lumea, natura, dorul, Divinitatea, viaţa, timpul, omul cu întrebările care îi răscolesc sufletul. Fiecare poezie din aceste volume dezvăluie o faţetă din personalitatea lirică a autorului, fiecare poezie ne aduce o străfulgerare de lirism şi de imagine poetică încărcată de simboluri. Ne bucurăm să vedem că, în ciuda vremurilor deloc simple în care trăim, poezia nu poate fi dislocată din locul pe care şi l-a cucerit de milenii şi continuă să ne bucure zi de zi. Este o mare bucurie să constatăm, împreună cu numeroşii iubitori ai poeziei şi prozei lui Dumitru Tâlvescu, că rafturile bibliotecii noastre se îmbogăţesc cu volume de mare valoare semnate de acest înzestrat scriitor, poet şi prozator în egală măsură. Sunt sigur că nu doar biblioteca noastră, ci orice bibliotecă publică din România ar fi onorată să posede în patrimoniul ei volume semnate Dumitru Tâlvescu, un nume care, nu am nicio îndoială, îşi va croi un loc important şi inconfundabil în literatura română contemporană. La finalul lansării a urmat o sesiune de autografe oferite doritorilor de către poetul Dumitru Tâlvescu. Ioan Sebastian BARA

Încă o manifestare reuşită

Noaptea bibliotecilor

Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva şi-a invitat prietenii şi în acest început de octombrie la evenimentul cultural mult îndrăgit şi aşteptat în fiecare toamnă: Noaptea Bibliotecilor. Evenimentul a ajuns în acest an la cea de-a VI-a ediţie.

În seara zilei de 1 octombrie 2016, porţile Bibliotecii Judeţene au fost larg deschise, iar cei care ne-au fost oaspeţi s-au bucurat de un program bogat, bine alcătuit şi de înaltă ţinută. Noaptea Bibliotecilor a devenit o activitate cu care ne mândrim, pe care o pregătim cu multă dragoste pentru prietenii noştri, la care invităm personalităţi de marcă ale culturii. De la un an la altul, prietenii care ne trec pragul în această primă sâmbătă din octombrie sunt tot mai numeroşi, tot mai entuziaşti pentru că ştiu că aici, la Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, petrec ceasuri plăcute în compania muzicii, a teatrului, a cărţilor, a filmelor, a veseliei şi bunei dispoziţii. Am fost, prin urmare, bucuroşi că am putut oferi momente de excepţie unui public numeros şi fidel. Primul moment artistic a fost comedia muzicală pentru copii intitulată „Bunica şi extraterestrul”, creaţia actriţelor Isabela şi Mara Haşa din Deva, piesă scrisă special pentru Noaptea Bibliotecilor şi care s-a jucat în premieră cu ocazia acestui eveniment. După o sesiune de face painting şi un Clown party care au sporit buna dispoziţie, a urmat momentul cel mai aşteptat şi cel mai emoţionant al serii: întâlnirea cu îndrăgitul artist Nicu Alifantis. Recitalul, intitulat Madame Mon Amour, a cuprins unele dintre cele mai cunoscute cântece ale artistului, cântece pe versurile unor mari poeţi precum Tudor Arghezi, Nichita Stănescu, Nina Cassian, George Ţărnea, Adrian Păunescu, Bulat Okudjava etc. Cântece precum Emoţie de toamnă sau Ce bine că eşti au intrat demult în inimile iubitorilor de muzică românească. Aplauzele fără sfârşit, oferite cu dragoste şi emoţie artistului Nicu Alifantis, au încheiat un moment ce va rămâne, cu siguranţă, mult timp în inimile celor care au participat la spectacol. După câteva minute de focuri de artificii, a urmat vizitarea secţiilor, a birourilor şi a depozitelor bibliotecii sub îndrumarea bibliotecarilor noştri, care au fost bucuroşi să poată prezenta vizitatorilor toate „secretele” acestei îndrăgite instituţii de cultură. A fost un bun prilej pentru cei care ne-au trecut pragul să afle cât mai multe despre organizarea şi funcţionarea unei biblioteci, despre drumul cărţii de la momentul achiziţionării până când este aşezată în raft. La Sala de Lectură a avut loc apoi o interesantă prezentare sub genericul „Acceptă provocarea! Bani IQ şi Banii pe net” pe tema unor programe de educaţie financiară. În acest an, începând cu ora 2230 şi până dimineaţa la ora 200, au rulat filme istorice din fondul bibliotecii, proiecţiile având loc în curtea instituţiei şi la Sala de Lectură. La intrarea în curtea Bibliotecii publicul a putut vedea fotomontajul intitulat „Noaptea Bibliotecilor, an de an…”. La Sala de Lectură a fost amenajată expoziţia „Ziare şi reviste de odinioară”, iar la Secţia de Artă şi Carte Franceză a putut fi vizitat standul de carte cu vânzare al Grupului Editorial Trei din Bucureşti. Nu au fost uitaţi nici cei care nu au restituit la timp cărţile împrumutate. Aceştia au beneficiat, în mod excepţional, de „Noaptea iertării”, iar cei care au dorit să se înscrie la Bibliotecă au putut s-o facă gratuit. Am avut, şi în acest an, un public numeros, iar programul pe care l-am alcătuit a constituit un punct de mare atracţie, numărul prietenilor Bibliotecii fiind tot mai mare de la un an la altul. Dorim ca fiecare ediţie a Nopţii Bibliotecilor să fie unică, să fie de neuitat. Dacă reuşim acest lucru, veţi hotărî voi, prietenii noştri buni şi fideli, dar şi exigenţi în privinţa calităţii activităţilor noastre. Ioan Sebastian BARA

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Ai un mare ţel de atins în carieră, dar e cale lungă până vei ajunge la materializarea lui. Ai toate şansele să ajungi acolo, doar că trebuie să te foloseşti de foarte multe instrumente intermediare.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Nu te aventura aşa la primul preţ care ţi se propune, fie că e vorba de şansa de a cumpăra ceva sau de a vinde un obiect, pentru că vei regreta mai apoi impulsivitatea de acum.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Nu poţi continua o poveste de iubire în acelaşi mod ca până acum, ci se cere o viziune nouă asupra relaţiei voastre.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Unde apari tu, chiar şi cele mai aprinse conflicte au şanse să se aplaneze, pentru că vii cu duhul blândeţii şi reuşeşti să-i linişteşti pe toţi cu o vorba.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Cine se aseamănă se adună spune o vorbă - şi acelaşi lucru simţi şi tu azi în legătură cu omul care te completează în tot ce faci.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Te preocupă foarte mult viitorul carierei tale şi profiti de o zi mai relaxată pentru a medita asupra acestui obiectiv major. Poate stai de vorbă cu cineva mai experimentat care are nişte sfaturi excelente de oferit şi merită să le asculţi.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Iubirea nu vine întotdeauna în lumini sclipitoare, ci şi în forme banale, pe care ai fi tentat să le ignori. Totuşi, azi trebuie să fii atent la ce se petrece în jurul tău.

Informare de presă

În perioada 30 septembrie - 7 octombrie 2016, Laboratorul de metrologie al SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani îşi întrerupe activitatea de verificare metrologică a contoarelor de apă rece în vederea definitivării actelor pentru reautorizarea laboratorului. Mulţumim tuturor beneficiarilor serviciilor noastre pentru înţelegere. Birou Presă SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

O binefăcătoare gură de aer proaspăt apare datorită unei sume de bani care intră azi în posesia ta. Parcă te mai linişteşti şi tu, scapi de un stres care te apasă pe suflet, şi chiar ai curajul să faci planuri cu acei bani.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Prea te laşi dominat de influenţele negative din jurul tău, când tu ai resursele proprii de energie care te-ar putea ajuta să treci cu brio peste orice impas.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Ceea ce pe tine te avantajează, pe altul îl pune într-o lumină deranjantă, dar ce contează cel mai mult în acest moment: binele personal sau altruismul?

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

HoRoSCoP

mica publicitate

• SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani anunţă restricţii în furnizarea apei potabile pentru astăzi, 03.10.2016, în oraşul Petroşani, între orele 09:00-14:00. Zona afectată: str. Avram Iancu, zona Piaţa Agroalimentară Centrală, str. 9 Mai, Aleea Trandafirilor, str. Ion Creangă şi Minerului. Motivul restricţiei: remediere pierdere str. Minerului, bl. 19, sc. 1.

ANGAJĂRI

mica publicitate

• Angajăm farmacişti şi asistenţi de farmacie, salarii atractive pentru Valea Jiului. Contact: 0741.106957, mail: neluprejban@yahoo.com ______________________________________________ • SC ELECTROUTIL ALISER SRL organizează preselecţie pentru ocuparea următoarelor posturi: - 1 magazioner; - 1 strungar; - 10 lăcătuşi şi 10 sudori în vederea calificării. CV-urile se depun la sediul societăţii din Aninoasa, str. Costeni, nr.311 sau pe e-mail: electroutil@yahoo.com, telefon 0254.513325. _____________________________________________ • Societate comercială angajează în condiţii avantajoase dispecer taxi, barman. Relaţii la telefon 0763.155871, Petroşani. ______________________________________________ • Cabana Groapa Seacă angajează în condiţii avantajoase ospătar (cunoştinţe limba engleză nivel minim), cameristă şi bucătar. Oferim cazare şi masă. Relaţii la telefon 0766.337077 (Loredana). ______________________________________________ • Hotel Gambrinus angajează recepţioner, cu experienţă minim 3 ani în domeniu. Relaţii la telefon 0721.322662.

Ca să-ţi poţi împlini visul pe care îl ţii acum ascuns în minte, ar mai fi nevoie de câteva informaţii în plus şi de ceva experienţă de viaţă.

Cel mai mare duşman al zilei e în mintea ta, pentru că de acolo vin tot felul de semnale negative care te opresc înaintea oricărei iniţiative. Luptă cu ele, nu le lăsa să te domine, pentru că vei bate pasul pe loc fără să duci la îndeplinire ceea ce ai decis.

RESTRICȚII APĂ

• Firmă de transport cu acţionariat german angajează şoferi profesionişti, categoria C+E, posesori atestat profesional şi cartelă tahograf, experienţă minim 2 ani, pentru comunitate. Plata la zi. Telefon 0729.272272.

8

www.zvj.ro luni, 3 octombrie 2016

PUBLICITATE

11

12

Vulcan

EVENIMENT

500 de domni şi doamne au petrecut la „Dincă”

Petrecerea de la Vulcan, dată, sâmbătă după amiază, de către primărie şi consiliul local cu ocazia Zilei Internaţionale a Persoanelor Vârstnice, a fost una reuşită. Adică la fel de bună care şi cele organizate în anii trecuţi la data de 1 octombrie. Perechile de vârstnici

au început să intre în Sala „Dincă” în jurul orei 14.00. Consilierii locali din comisia cultură-sport, care s-au ocupat de eveniment, erau acolo cu mult timp înainte. Întâmplarea face că Pompiliu Barbu, preşedintele comisiei, îşi serbează ziua de naştere chiar în prima zi a lui octombrie. Aşa că mai toţi din jur au zâmbit când consilierul local Vasile Pop, membru al comisiei amintite, a comentat maliţios cum că Puiu ar avea, de ziua lui, cinci sute de invitaţi.

Acesta a fost numărul

participanţilor la cheful de la „Dincă”. Atât organizarea, cât şi desfăşurarea lui au fost ireproşabile. Băieţii de la comisia cultura-sport, cei doi numiţi anterior plus Costel Dragu, Florin Vasile Govor şi Ioan

Dorel Şchiopu, au făcut treabă bună. Pe ei a căzut tot greul facerii acestuia, după cum, s-a văzut şi auzit, în şedinţa de consiliu de joi, că s-a exprimat însuşi primarul. Acesta, interpelat, la sfârşit de şedinţă, de către un ales local în legătura cu posibila participare a membrilor consiliului la această întâlnire, şi-a declinat responsabilitatea şi i-a indicat ca organizatori şi răspunzători pe cei de la comisia cultură-sport.

Antrenul muzical

al petrecerii a fost susţinut, ca şi în anii trecuţi, de formaţia „Color” a lui Fane Abrădoai. O trupă, totuşi, complet diferită, din punct de vedere al componenţei, faţă de cea cu care prietenul nostru Fane a pornit la drum cu aproape patruzeci de ani în urmă. Bună ideea de a-i aduce, pentru a evolua şi în faţa celor sărbătoriţi, pe cei câţiva solişti de muzică populară şi uşoară, câţiva dintre ei fiind elevi ai şefului formaţiei. Gheorghe OLTEANU

facebook.com/ziarulvaiijiului

Publicaþie de istorii din Valea Jiului l Anul VIII l Nr. 245 l 3 octombrie 2016 l 4 pagini l Supliment al Ziarului Văii Jiului

În urmă cu 100 de ani, pe meleagurile noastre…

Din volumul „Zile de zbucium şi glorie pe Valea Jiului” de Ion D. Isac (V) SE SCHIMBĂ COMANDANŢII!

Comandantul Armatei I, generalul I. Culcer, care informase Marele Cartier General că inamicul concentrează forţe superioare pe Valea Jiului, la Petroşani, iar în ziua de 11 octombrie, că înălţimile munţilor sînt pierdute şi Divizia I este în pericol de a-i fi tăiată retragerea, este înlocuit la comanda armatei cu generalul I. Dragalina, comandantul Diviziei I. M.C.G. pleca de la ipoteza că, în faţa frontului Jiu, inamicul n-are decît o brigadă; cînd, în realitate, acesta dispunea de patru divizii, şi găsea în rapoartele făcute de generalul Culcer, conform realităţii, pesimism. Generalul Dragalina ia comanda Armatei I, şi în noaptea de 1/12, vine la Horez la cartierul Diviziei 11-a.

VICTORIOŞI DAR NE RETRAGEM

12 octombrie 1916. În stînga Jiului, inamicul ocupă Pietrile Albe şi înaintează spre Petriceaua. Companiile 3-a, a 9-a şi 10-a din 18 infanterie atacă pe valea Stolojoaia, de flanc şi spate, în timp ce batalionul 2 din regimentul 18 atacă de front. Primul val se răreşte. Slt. în rezervă Juscu Tudosie, învăţător din Topeşti-Gorj, îi cade braţul drept deasupra de cot, izbit de un glonte dum-dum. Plot. Morariu Gh. moare izbit de un glonte în cap. Cei rămaşi dau năvală şi azvîrl pe inamic înapoi, spre Polatişte. Sîntem victorioşi, dar, odată cu seara, în urma ordinului primit, regimentul 18 părăseşte munţii Gropul şi Petriceaua; apoi, în coloană, în vălul nopţii, coboară şoseaua spre Bumbeşti, unde ajunge la ora 5, în dimineaţa zilei de 13 octombrie. Companiile 11 şi 12 ocupă tranşeele de pe botul Dealului Mare, între Gura Sadului şi defileu. În dreapta Jiului, după o luptă crîncenă, care a durat toată noaptea (11-12), Poiana lui Mihai Vodă cade în mîinile bavarezilor. Trupele române se retrag spre Schela şi Arsuri. La Horez se improvizează o rezistenţă cu jandarmi şi miliţieni; ocupă tranşeele lucrate în 1915, ţin în loc pe inamic, dînd posibilitatea coloanelor Brigăzii 22 infanterie să se retragă pînă la sudSîmbotin, Cartiu, Turcineşti. Comuna Schela cu Arsuri, Horezu şi Rugi, sînt ocupate de duşmani.

UN DETAŞAMENT PRIZONIER!

O coloană inamică coboară de la Schela, prin ceaţă în valea Suşiţei; ocupă Vălarii, unde fac joncţiune cu o coloană dinspre Muncel. O pradă bogată cade în mîinile inamicului. La Vaideei, detaşamentul Homoriceanu în forţă de aproape două batalioane, cu două companii din 58,

comandate de maiorul Stoian, cu biciclişti, cu călăraşi, grămădit, fără măsuri de pază, cade peşcheş în mîinile duşmanului, fără să tragă un foc. Slt. în rezervă Bardan Ion, învăţător din Tg.-Cărbuneşti, nu voieşte să se supună destinului vitreg; ia formaţie de luptă cu plotonul, se aruncă la baioneta în rîndurile duşmanului, să le străpungă, să facă poartă de scăpare. Cad polog mulţi bavarezi, în dreapta şi în stînga; şi, după ce-şi răzbună moartea, cade şi el, străpuns dintr-o dată de mai multe baionete. De la Ţuţuroi, unde era rezerva diviziei, batalionul 3/50, comandat de căpitanul Bădescu Haralambie, porneşte în marş forţat la Dobriţa. Parte din drum în căruţe de rechiziţie, merge în ajutorul detaşamentului Truşculescu, care se afla pe dealul Tufaia. Ajunge la ora 12 noaptea. La 1 1/2 companiile locotenent Ionescu Dumitru, Pociovălişteanu Gh., şi Gună Dumitru, comandate de căpitan Bădescu Haralambie, primesc ordin, de la maior Truşculescu, să facă o mişcare de învăluire a aripei drepte inamice, atacînd cu energie, în timp ce detaşamentul de front va fixa pe inamic printr-un foc viu. Se trimit recunoaşteri; se face legătura cu frontul şi, prin întunerecul nopţii, companiile ocupă poziţiile de plecare la atac. Între pietri reci, se aşează trupurile neodihnite, care nu mai simt oboseala. Flămânde, dar nu ştiu ce e foamea, în care inimile bat cu putere şi sufletele se zvîrcolesc de durere, văzîndu-şi idealul frînt, şi pămîntul scump călcat în picioare de duşman. Odată cu ziua, lupta începe. Mitralierele inamicului - şi are multe - presărate pe tot frontul, încep să clenţăne. Focuri dese de armă se încrucişează. Soldaţii sînt fixaţi locului. Atacul trupelor noastre este respins. Contraatacul inamicului, superior în oameni şi armament, reuşeşte. Dealul Tufaia este ocupat după-amiază. Trupele noastre se retrag, formând o nouă linie de luptă la Ursăţei. Odată cu seara, Dobriţa este ocupată de inamic. Detaşamentul maior Dumitrescu, format din batalionul 4, regimentul 31 şi o baterie din 21 artilerie, opreşte, la nord de Frînceşti, o coloană inamică de infanterie. Cavaleria inamică răzbate în vale şi se concentrează pentru luptă, la Bîltişoara, Valea Mare. Orizonturile inamicului se deschid. Pînă la Tg.-Jiu, pe multe direcţii, nici un soldat nu este să-i opună rezistenţă. Privirile lacome ale duşmanului cotropitor, de pe toate vîrfurile de munţi, lunecă pînă departe

peste Gorjul pitoresc îndoliat. De la Rostovanu pînă la Valea Jiului, toţi munţii, cu satele de la poalele lor, sînt în mîinile inamicului. Generalul Dragalina convoacă la Horez ofiţerii comandanţi pe frontul Jiu. Încredinţează comanda Grupului Jiu, colonelului I. Anastasiu. Dă dispoziţii de executarea ordinelor superioare, între care şi pentru plecarea generalului Cocorăscu la Piteşti, unde avea să se reconstituiască divizia 11-a ca rezervă a armatei. Apoi, pleacă cu maşina pe Defileul Jiului, să vadă personal unde se află frontul. La cantonul din Lainici, găseşte pe lt. Dănăricu Ion, comandantul gărzei de pe Valea Jiului. Lt. Dănăricu raportează că are sub comanda sa 150 de miliţieni şi un ploton de pionieri; că pe defileu înainte, spre Păiuşi, se află lt. col. Pomponiu din 26, că aci, în apropiere, se află căpitanul Stănescu, cu nişte turele, iar pe Locurile Rele, a pus stăpînire inamicul. De la Locurile Rele, pe părău, coboară spre Jiu o patrulă inamică cu o mitralieră. Se înapoiază generalul Dragalina cu automobilul. De la gura părăului, mitraliera inamicului împroaşcă automobilul cu gloanţe. Unul loveşte pe general în omoplat. Pansat la Tg.-Jiu, moare în Bucureşti, în spitalul de la Palatul Regal. Un sacrificiu dureros! O pierdere care ar fi putut fi evitată. Mai cîştigată avea să fie ţara de pe urma vieţii generalului Dragalina, decît de pe urma morţii lui! Căpitan Stănescu pune turelele în bătaie. Lt. Dănăricu I. cu miliţienii atacă Locurile Rele. Inamicul este fugărit; lt. col. Pomponiu se poate retrage spre gura defileului. În noaptea de 12/13 se retrage şi lt.Dănăricu Ion cu miliţienii, urmărit de aproape de inamicul care înaintează pe defileu. 13 octombrie 1916. Toate satele din munţi şi pînă la Frînceşti, Brădiceni, Stroieşti, Bîrseşti, Vădeni, Curtişoara, Tetila, Bumbeşti cad sub ocupaţia inamicului şi sînt jertfite. Urgia războiului se abătu asupra satelor de la poala muntelui pînă la Tg.-Jiu. Bătrânii, femeile şi copii, înspăimîntaţi de proiectilele de tun, care dărîmă multe case, de gloanţele mitralierelor, care sparg geamurile şi străbat pereţii, buimăciţi, iau ce brumă pot, din avutul lor şi apucă calea pribegiei. Flămînzi, bavarezii taie porci, păsări şi, plini de bucuria victoriei, beau ţuică şi vin pînă la beţie. Reînviază timpurlie năvălirilor barbare,

II

PRăVăLIA CU ISTORII

trăite de strămoşi. În faţa năvălirilor din Asia, se retrăgeau strămoşii noştri în munţi, în ascunzătorile cărora găseau adăpost; aşterneau cetina, se hrăneau din vînat, cu apa limpede din izvoare cristaline, îşi doineau din caval suferinţele. Erau pavăza apusului, împotriva năvălitorilor din răsărit. Acum, sînt scoşi din munţii lor dragi şi împinşi spre cîmpie. Unde merg? Unde vor mai găsi adăpost? şi cu ce vor trăi? Haina nopţii se întinde, dar odată cu ea nu vine şi liniştea ce o însoţeşte întotdeauna. Cum aleargă furnicile din muşuroiul răscolit, aşa mişună de la un loc la altul prin sate, bătrîni gîrboviţi, femei cu lacrimi pe obraz şi copii înspăimîntaţi de ce văd şi aud. Zgomot continuu de căruţe, cară, ţipete de oameni, guiţat de porci, cîrîit de păsări, muget de vite, nechezat de cai, se prelungesc pînă tîrziu noaptea, mărind îngrijorarea din sufletul românilor. În lagărul duşman, veselie mare. Lumini vii, de focuri aprinse, pe toţi munţii. Rachete de diferite culori se ridică în continuu, marcînd locul pînă unde a ajuns infanteria. În întunerecul nopţii, trupele noastre se reorganizează. Se adună resturile, se constituesc grupe, secţii, plotoane, companii, se împart sectoarele, se dau însărcinările pentru fiecare unitate şi subunitate. Fiecare om ştie ce are de făcut. Emoţiile provocate de dezastrul sub greutatea căruia trăim stăpînesc întreaga fiinţă a ostaşilor. Oboseala dispare, dureri fizice nu mai sînt. Zbuciumul sufletului e mare, întreaga fiinţă a ostaşului este o încleştare de puteri nebănuite. Munţii, acoperiţi cu păduri de brazi locuite de cerbi, ciute şi urşi ca în poveşti, cu izvoare limpezi cristaline, dealurile acoperite cu livezi de pruni şi vii, luncile roditoare, casele în care ne-am născut, grădinile în care am crescut, sînt acum ocupate de duşman. Trăim un vis, ori e realitate? Mintea noastră nu poate cuprinde o idee atît de grozavă; inima noastră nu poate trăi o durere atît de mare. Părinţii, nevestele, copiii noştri să nu mai poată respira aerul libertăţii, să fie transformată scumpa noastră ţară în temniţă pentru ei? În încleştarea durerilor mute, un murmur se desprinde de pe toate buzele arse de necazuri: „Aceasta nu se poate!“. Tăcuţi, soldaţii se reculeg; nu e timp de plîns, e timp de vitejie! Azi trebuie să batem pe germani! O bucată de pesmet, cîteva guri de apă din bidon, îşi umplu sacul cu cartuşe şi grenade şi se apucă cu lopata Linemann să facă gropi în pămînt, măşti individuale. Întunerecul nopţii se prelungeşte, luminile pe munţi s-au împuţinat; ţipete de oameni nu se mai aud; doar uruitul de chesoane şi de căruţe. Rari pocnete de armă întrerup din cînd în cînd liniştea nopţii. Aseară, la Tg.-Jiu, s-a ţinut un mare sfat al ofiţerilor comandanţi pe frontul Jiului. I-a convocat comandantul grupului, colonelul Anastasiu. Iau parte colonelul Paşalega, comandantul brigăzii 11 artilerie, lt. col. Petroianu, comandantul regimentului 21 artilerie, lt. col. Mărgulescu, lt. col. Dumitrescu, maior Grozeanu, cpt. Tătărăscu, cpt. Diamandi şi cpt. Boierescu. În acest consiliu, colonelul Anastasiu a dat ordine pentru începerea contraofensivei, în ziua de 14 octombrie 1916. Grupul Jiu, împreună cu ajutoarele ce îi sosesc în cursul acestei nopţi, va ataca de front; detaşamentul lt. col. Dejoianu va ataca flancul drept al inamicului şi spatele. 14 octombrie 1916. Ordin de ofensivă; ne-au sosit ajutoarele! Puterile ni se adună. Speranţele ne umplu sufletul. Ne vom răzbuna de tot ce am suferit pînă acum; vom libera satele, ne vom lua înapoi munţii! Odată cu ziua, frunţile soldaţilor se descreţesc, feţele lor s-au înseninat, aşteaptă ora să înainteze!

luni, 3 octombrie 2016

„Dumnezeu să ne ajute, domnule sublocotenent, că mare ruşine ar fi să fim bătuţi“, grăieşte sergentul Ilinca, ce sta de veghe alături de mine, în tranşeul de la Gura Sadului. Într-o clipă, linia noastră de luptă e năpădită de proiectile nenumărate de tun, sosite de pe Defileul Jiului şi de prin toate ascunzătorile dealurilor şi munţilor. De pe Dealul Mare, valuri dese se lasă înspre noi. Pocăne mitralierele, aruncă grenade! Fără nici o mitralieră, numai cu armele, pe un singur lanţ de trăgători, stau ostaşii locului, hotărîţi să respingă pe inamic, ori să moară cu toţii. Înaintează! Îndesesc focurile, aruncă grenade. Îi respingem. Pe Defileul Jiului, înaintează o coloană inamică; o opresc. Toată ziua, în acest sector e încordare mare. Puţini la număr faţă de inamic, cu armament insuficient, păstrează neatinse poziţiile, conform ordinului primit. Detaşamentul lt.col. Pomponiu, format dintr-un batalion din 26, şi com-

paniile 9 şi 10/18, lt. Lupan trece Jiul pornind la atac de la Bumbeşti; izgoneşte inamicul de pe malul drept şi ocupă satul Porceni. În timpul atacului, cade rănit slt. Manolescu Ion, învăţător din Andreeşti, şi mai mulţi gradaţi şi soldaţi. De la Tetila spre Sîmbotin, atacă detaşamentul lt. col. Coandă, cu batalionul 1/18 căpitan Gutuleanu şi 2/18 căpitan Bălescu, în linia I, iar batalionul 2/71 căpitan Izvoranu, şi batalionul lt. col. Ostroveanu, format din 2 companii din 5 vînători şi 2 din regimentul 71, în linia II-a. Curăţă terenul de patrulele inamice ce trecuseră de calea ferată, aruncă înapoi linia înaintată de pe şoseaua Bumbeşti-Tg.-Jiu; prin potop de proiectile de tun, prin pînza gloanţelor de mitralieră, trec Jiul prin apă pînă la gît, făcînd lanţ orizontal de arme, de la soldat la soldat şi după amiazi, pe la ora 7, ocupă Sîmbotinul, fugărind pe inamic spre nord-vest. În momentul cînd atacatorii treceau prin apa Jiului, moare în valuri, lovit de un glonte, eroul lt. Stanciu Sevastian. Încurajînd în luptă, dînd exemplu soldaţilor, cu preţul vieţii lor, în timpul înaintării, cad răniţi lt. Panaitescu Nestor, comandantul companiei a 2-a, lt. Stamate Constantin de la compania 4-a, lt. Chindilidis Atanasie, de la compania 3. Bateria eroică Gicu Ionescu, din regimentul 5 artilerie, retrasă de la Ştersura la Poiata, în ziua de 11 octombrie, apoi la Preajba Mică, în ziua de 12, soseşte prin Ezureni la Tetila, de unde susţine - cu mare efect - acţiunea detaşamentului Coandă. Trupele de sub comanda colonelului Obogeanu, batalioanele 3/59, 3/43, 1/41 lt col. Gagiu, 2/41 maior Negreanu şi un divizion din 21 artilerie atacă de la Curtişoara - Ezureni - Vădeni spre Turcineşti. Trec apa Jiului într-un elan de nedescris, înfruntă focul viu ce iese din gura mitralierelor, bombardamentul intens de artilerie, ocupă Turcineştii şi urmăresc pe bavarezi înspre Horezu. Batalionul 3/58, căpitan Haralambie Bădescu, ocupă înălţimile de la Ursaţi-Rasova, calare pe şoseaua Tg.-Jiu - Frînceşti, cu faţa la vest spre Rasoviţa. Se pierde legătura dintre batalionul 3/58 şi detaşamentul maior Truşculescu, din care făcea parte.

PRăVăLIA CU ISTORII III luni, 3 octombrie 2016

Aviz!!! În atenţiunea amatorilor de istorie a Văii Jiului

„Alfabetul publicităţii în Valea Jiului. Studii de caz. Negustori şi meseriaşi. Viaţa din spatele reclamelor”

este al 27 volum-document al scriitorului şi jurnalistului Marian Boboc, redactor şef al „Ziarului Văii Jiului” • 486 de pagini • Format: A4 • Toate reclamele (peste 700) care au apărut în presa Văii Jiului între 1921 şi 1947, aranjate alfabetic • Poveşti cu şi despre meseriaşi şi negustori • Un volum album de colecţie, singular în peisajul editorial al României

IV PRăVăLIA CU ISTORII

Detaşamentul Truşculescu se retrage spre Ciaur-Romaneşti, slt. Paţica D., cu un ploton din batalionul 3/58, nu-l găseşte. Sectorul de la PolataBîrseşti-Dealul Tîrgului, rămîne fără apărători. Un detaşament din regimentul 12 bavarezi înaintează prin acest gol spre Tg.-Jiu. Sufletul gorjan tresare! Să intre în Tg.-Jiu? Nu se poate! La podul Jiului se strîng elevii de şcoală, cercetaşii, poliţia oraşului Tg.-Jiu, bătrîni şi femei, sub comanda poliţaiului Popilian, împreună cu o companie de miliţieni condusă de căpitanul Genică Sadoveanu. Se reped la digul Jiului, deschid focul şi înfrîng mîndria germanilor, azvîrlindu-i înapoi. Victoria de la podul Jiului, preludiul marei biruinţi, umple de bucurie pînă la lacrimi pe toată lumea. Cade rănit poliţaiul Popilian. Batalionul de miliţieni, condus de căpitanul Genică Sadoveanu, curăţă malul drept al Jiului şi Bîrseştii de patrulele bavareze, iar pe Dealul Tîrgului opresc şi împing înapoi trupe din regimentele 12 şi 69 bavareze, acoperind astfel golul ce se produsese în front. Mai la apus, o adevărată tragedie se desfăşoară pentru bavarezi. Divizia 6 cavalerie, concentrată la nord de Frînceşti, încearcă în zadar să intre în sat. Batalionul eroic din 31 infanterie, comandat de maiorul Dumitrescu, o respinge. Batalionul 3/58 face legătura cu detaşamentul lt. col. Dejoianu, care a sosit ieri la orele 16, în marş forţat de la Cerna şi a cantonat în Peştişani. De dimineaţă, batalionul 3 reg. 3 infanterie german ocupă Rasoviţa. La ora 4 1/2 d.m. batalionul 3/58 atacă inamicul de la est şi sud. Două companii din regimentul 43 comandate de căpitanul Greceanu şi 2 companii din 31 comandate de cpt. Urziceanu, atacă dinspre vest, înconjurînd astfel din trei părţi satul Rasoviţa. Trec ore întregi; inamicul rezistă pînă seara spre ora 6, cînd intervine în luptă, dinspre Stroeşti, un batalion din regimentul 17 Mehedinţi, comandat de cpt. Morţun. Înaintează mehedinţenii prin gloanţe. În fruntea companiei, dispreţuind moartea, merge cpt. Lepri, fumînd liniştit ţigara. Cade străpuns de un glonte, se împotriveşte destinului, se scoală, strigă: „Înainte băieţi!“. Cade din nou, fără să mai dea semne de viaţă. Lupta se angajează în sat, din casă în casă, corp la corp. Batalionul bavarez este distrus; 480 prizonieri cad în mîinile românilor. Morţi şi răniţi rămîn pe teren. Restul au lepădat arme, haine, şi au fugit în debandadă spre munţii din nordul Leleştilor. Pe tot frontul Jiului, azi 14 octombrie 1916, germanii, austriecii şi ungurii au fost bătuţi. Valea Jiului e plină de căşti cu turlă; mîndria germană a fost înfrîntă. Cadavre nenumărate sînt semănate peste tot locul. Bavarezii răniţi, înspăimântaţi, stau aşternuţi pămîntului. Furtuna dezlănţuită în sufletul românesc, iubitor de neam şi de glie, i-a culcat la pămînt. Căruţe cu provizii, chesoane, arme mitraliere, efecte militare părăsite, arată pregătirea militară desăvîrşită, numărul lor mare, groaza de care au fost cuprinşi şi graba cu care au fugit. De prin toate văile şi de pe coline, se scurg spre Tg-Jiu, convoaie de prizonieri. Divizia 11-a bavareză a fost zdrobită; peste 2500 de oameni prizonieri, răniţi ori morţi, au rămas

în mîinile noastre. Rezistenţă, vitalitate, energie, curaj, eroism, virtuţi străbune, toţi crinii, trandafirii şi ghirlandele sufletului românesc se strîng acum în cununi de roze, în jurul capetelor celor ce au murit şi au luptat aici. La Rovine sub Mircea, la Rahova şi Valea Albă sub Ştefan, la Călugăreni sub Mihai, strămoşii noştri s-au bătut sublim şi au învins. Graiul conştiinţei lor ne-a dat azi-noapte o noapte de zbucium, şi astăzi, în valea Jiului, o zi de glorie. Înnoptează; evacuăm răniţii, înmormîntăm morţii. Cei rămaşi se reconstituiesc din nou în grupe, secţii, plotoane... Se aşează în linia de luptă în locul arătat; fac măşti individuale şi, aşezaţi în ele, aşteaptă cu mai multă nădejde ziua de mîine. Patrulele mişună înaintea frontului. Cu isteţime se strecoară prin văi, pe dealuri, prin grădini, prin case; adună soldaţii inamici răzleţi, îi trimit înapoi şi aduc ştiri precise unde se află inamicul.

ÎN ARSURI, SUB O DÎLMĂ, TUNURI

Încă de la Bumbeşti, de pe zi, slt. Pătrăşcoiu Nicolae, şi plot. major Păsărin Gr. de la comp. 7/18, observă locul artileriei duşmane, - sub o dîlmă în satul Arsuri - satul natal al sublocotenentului şi binecunoscut lui Păsărin; făcuse aci concentrarea mai bine de un an. „Să luăm tunurile“. Acesta a fost obiectivul ce şi l-au fixat ei, cînd au pornit la atac, cu batalionul pentru ocuparea satului Sîmbotin. Ajunşi în pădurea de pe dealul vest Sîmbotin, împuţinaţi de gloanţe şi de proiectile de tun, nu se opresc locului, împrăştie perdeaua de trăgători inamici, înaintează prin pădure, prin vîlcele, pe cărări cunoscute, şi pe la ora 9 din noapte sînt lîngă tunuri. „La tunuri, fraţilor!“. Foc viu, şi într-o clipă sînt lîngă ele. În debandadă, servanţii rămaşi în viaţă, şi cu resturile de infanterie ce se găseau prin apropiere, se retrag cuprinşi de panică spre Schela, urmăriţi de aproape de focurile dirijate de Pătrăşcoiu. Două baterii, a 7-a şi a 8-a obuziere de 105 din regimentul 21 artilerie cu ante-trenurile aşezate în vale, o căruţă cu telefoane, şi mult material de război, sînt capturate. Un sublocotenent, un plot. major, un sergent, doi caporali şi 12 soldaţi - 17 la număr, - străpung frontul inamic, împrăştie infanteria ce susţinea artileria, merg 2 km. adîncime, omoară şi fugăresc peste 40 gradaţi şi soldaţi, servanţi ai tunurilor, şi de la ante-trenuri, căruţe, apoi capturează opt tunuri! Iată un exemplu grăitor de eroism! În fiinţa acestor eroi, este întruchipată strălucirea unui neam, care vrea să învingă şi să trăiască cu glorie! Gornistul Florea Draica, călare pe un cal de la tunuri, raportează batalionului, care ia măsuri de întărirea efectivului. Inamicul s-a retras în munţi, bombardat de propriile-i tunuri în tot timpul zilei de 15 octombrie. 15 octombrie 1916. Batalioanele 1 şi 2/58 ocupă dealul Păstaia. Companiile 11 şi 12/18 păstrează poziţiile de la gura Sadului şi defileu, violent bombardate de inamic. Batalionul 1/18, companiile 9 şi 10/18 şi batalionul 2/26 infanterie, atacă în direcţia Schela şi ocupă înălţimile nord - Porceni-Moşneni. Batalioanele 2/18, 3/71 şi două companii din 59, comandate de lt. col. Coandă, atacă şi cuceresc Arsurile. Din resturile regimentelor 41, 43, 59, în total vreo 1350 oameni, se formează două detaşamente:

luni, 3 octombrie 2016

unul sub comanda lt. col. Teodorescu, ocupă Pajiştele, făcînd legătură la dreapta cu detaşamentul lt. col. Coandă iar altul, sub. comanda lt. col. Mlădinescu, atacă şi ocupă Horezul, inamicul retrăgîndu-se din toate părţile la Schela. Batalionul 3/58, se găseşte în dimineaţa acestei zile la nord, satul Leleşti. Căpitanul Bădescu Haralambie, nemaiavînd nici o legătură cu detaşamentul maior Truşculescu, de care nu mai ştie nimic de ieri, dinaintea începerii atacului, raportează Grupului Jiu şi se pune sub ordinele lt. col. Dejoianu. Detaşamentul lt. col. Dejoianu înaintează cu batalionul 3/58 în ziua întîia şi ocupă Susenii. Pe la ora 17, batalionul 3/58 ocupă Vălarii, şi noaptea, satul Curpen. Compania 11/58 It. Gună Dumitru, care avea însărcinarea să asigure flancul drept al batalionului 3/58 şi să caute legătura cu trupele amice, intră în Stăneşti; surprinde o coloană inamică ce se retrăgea, prinde 100 prizonieri şi-i trimite Grupului Jiu. Ziua de 15 octombrie, a doua zi de ofensivă, se termină cu ocuparea tuturor satelor de la poala munţilor, afară de Schela şi Vaideei. Pradă bogată de război, tunuri de diferite calibre, mitraliere, arme, muniţii şi peste 800 de prizonieri cad în mîinile trupelor noastre. 16 octombrie 1916. Pe stînga Jiului, nici o acţiune. Batalioanele 1/18, 2/26, companiile 9 şi 10/18, se întăresc pe dealul Gornicelul. Brigada col. Obogeanu ocupă Schela şi se opreşte pe poalele muntelui de la nord-vest. Batalionul 3/58 ocupă Vaideei şi trimite spre Tg.-Jiu treizeci şi două cară, încărcate cu patru tunuri de munte, 586 arme româneşti, depozitate de inamic pe muntele Copilul, 750 arme germane, 600 pături, 590 foi de cort etc.... Valul pornit în dimineaţa zilei de 14 octombrie la atac, subţiindu-se mult, se opreşte la poalele munţilor. Divizia 11 bavareză şi a 6 cavalerie au fost aproape nimicite. Peste 500 de morţi, 1200 de răniţi şi 2500 de prizonieri a pierdut inamicul aici. Dar şi rîndurile noastre s-au rărit. Regimentul 18 a avut următoarele pierderi: morţi: 1 ofiţer şi 77 trupă; răniţi: 10 ofiţeri şi 300 trupă; dispăruţi: 115. Prin urmare, fără batalionul 4, care lupta pe Valea Oltului, a treia parte din efectivul care a intrat în luptă. Parte din trupele de care dispuneau aici sînt trimise la Olt. Ploaia şi zloata ne udă pînă la piele. Obosiţi şi de atîtea zile de frămîntare, mulţi soldaţi nu sînt în stare să rabde vîntul. În zilele de 17 şi 18 octombrie, acţiuni de patrule, fără însemnătate deosebită. Contraofensiva noastră încetează. Victoria, cîştigată în ziua de 14 octombrie, nu a fost exploatată şi desăvîrşită în zilele următoare. Satele au fost dezrobite. Munţii, bază solidă pentru viitoarele lupte, rămîn în mîinile duşmanului. O ultimă sforţare, şi duşmanul ar fi fost aruncat peste graniţă. În loc de aceasta, trupele Diviziei 11 infanterie sunt trimise la Piteşti, pentru refacerea şi reconstituirea unei rezerve la dispoziţia marelui cartier. O singură brigadă, zece batalioane cu efectiv redus, rămîn pe tot frontul Jiului, de la Dealul Arcanului pînă la Muntele Parîngului. În Petroşani, Divizia 11 bavareză se reface, inamicul întăreşte poziţiile ce ocupă. Îi sosesc în continuu ajutoare.