Issuu

CMYK

Ziarul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

luii Jiuulu leaa Ji truu VVaale PPeenntr

Unitate de asistenţă tehnică pentru Vale Conform declaraţiilor făcute joi într-o conferinţă de presă, liberalii susţin proiectul Guvernului Cioloş de înfiinţare a unităţii de asistenţă tehnică pentru Valea Jiului şi pentru zona Munţilor Apuseni. „E un proiect la care am avut şi noi unele contribuţii, pe care le-am transmis în urma discuţiilor cu specialiştii noştri. Practic, poate fi, într-adevăr, un proiect de asistenţă bine-venit, dacă vom avea semnat memorandumul în această lună. Dânşii doresc o unitate de asistenţă formată din specialişti de la POSDRU, de la ADR-uri, de la POCU şi alte programe cu finanţare europeană, care să lucreze în strânsă legătură cu o unitate de implementare care va funcţiona la Cancelaria primului ministru. Problemele vor fi preluate de pe aceste domenii de activitate la Cancelaria primului ministru, iar acolo

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4.4526 lei 1$ = 3.9486 lei 1₤ = 5,2880 lei

vineri, 9 septembrie 2016

Anul IX • nr. 2018 • 16 pagini • Preţ: 1 leu

Propuneri legislative liberale

Florin Roman, preşedintele interimar al organizaţiei judeţene Hunedoara a PNL, a prezentat câteva proiecte legislative ce vor fi depuse de parlamentarii liberali hunedoreni în perioada imediat următoare la Parlamentul României.

Director: Cătălin DOCEA

se va da o mână de ajutor la ministere pentru ca aceste obiective să fie prioritizate.”, a declarat Florin Roman. Liderul liberal mai spune că e foarte clar că Valea Jiului are nevoie de investiţii pentru a opri ceea ce se întâmplă la o eventuală depopulare a zonei şi plecarea oamenilor la muncă în străinătate.

Pensionarii în atenţia liberalilor. Două propuneri legislative pe care parlamentarii liberali hunedoreni le vor depune în cel mult două săptămâni la Parlamentul României vizează inechităţile la Legea pensiilor şi reducerea vârstei de pensionare pentru locuitorii din Valea Jiului, Hunedoara şi Călan. Prima iniţiativă legislativă „vizează rezolvarea inechităţilor la Legea pensiilor. Cei care au ieşit la pensie înainte de 31 decembrie 2010, şi mă refer la pensionarii din Vale, primesc cu o mie de lei mai puţin decât cei care s-au pensionat după 1 ianuarie 2011, deşi au muncit în aceleaşi condiţii. (...) Mihaela PETROŞAN

continuare în pagina 3

Vând depozit materiale de construcţii, hală de producţie, cu vad format, şi teren zona Livezeni – 6000 mp.

Relaţii la telefon 0751 199 100

LA ORDINEA ZILEI

De la Episcopia Devei şi Hunedoarei

300 de ghiozdane pentru copii aﬂaţi în diﬁcultate

Ca şi anul trecut, Episcopia Devei şi Hunedoarei va întreprinde o campanie de sprijin a copiilor hunedoreni aflaţi în dificultate, oferind peste 300 de ghiozdane însoţite de rechizitele absolut necesare derulării procesului instructiveducativ al acestora. Campania are loc la iniţiativa şi cu binecuvântarea Preasfinţitului Părinte Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei, la început de an şcolar 2016-2017. Campania de distribuire a ghiozdanelor va viza întreg cuprinsul eparhiei hunedorene,

Alegeri parlamentare 2016

ele urmând a fi împărţite în localităţile: Deva, Hunedoara, Haţeg, Orăştie, Petroşani şi Brad. „Campania de distribuire a celor 300 de ghiozdane constituie deja o tradiţie de la înfiinţarea Episcopiei Devei şi Hunedoarei şi nădăjduim ca ea să continue, dat fiind faptul că procentul de părăsire timpurie a şcolii este din ce în ce mai alarmant, ca urmare a dificultăţilor de ordin financiar în care se regăsesc multe familii hunedorene. Şcoala constituie fundamentul şi premisa esenţială în dezvoltarea unei

societăţi civilizate, în care valorile autentice ale culturii şi identităţii naţionale şi principiile de conduită morală sunt infuzate celor care participă la procesul educaţional în mod continuu, conform programei de învăţământ. Parteneriatul dintre Şcoală şi Biserică nu este decât o reiterare a ceea ce Biserica a constituit de-a lungul veacurilor, o oază de cultură şi de formare a marilor şcoli care, alături de familie, au constituit temelia dezvoltării culturii româneşti”, au transmis reprezentanţii Episcopiei Devei şi Hunedoarei.

Calendarul electoral a fost publicat în Monitorul Oﬁcial

Cele patru hotărâri care reglementează alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2016, adoptate în şedinţa Guvernului din data de 31 august, au fost publicate în Monitorul Oficial al României din 6 septembrie.

Este vorba de actele normative prin care sunt stabilite: data alegerilor, calendarul acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale, măsurile tehnice necesare bunei organizări şi desfăşurări a acestora, precum şi cheltuielile necesare pregătirii şi desfăşurării în bune condiţii a acestui scrutin. Conform Hotărârii Guvernului nr. 634/ 2016, alegerile parlamentare vor avea loc în data de 11 decembrie 2016. Potrivit calendarului electoral stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 635/ 2016, campania electorală pentru acest scrutin se va desfăşura în perioada 11 noiembrie - 10 decembrie. În conformitate cu prevederile acestui act normativ, data de 14 septembrie 2016 este ultima zi în care alegătorii români cu domi-

)

Ziarul Vaii Jiului

ciliul sau reşedinţa în afara ţării pot depune cererile pentru înscrierea în Registrul electoral cu menţiunea pentru votul prin corespondenţă sau pentru votul în secţia de votare. Aceeaşi hotărâre a Guvernului prevede că listele electorale pentru votul prin corespondenţă vor fi întocmite şi tipărite de AEP până cel mai târziu în data de 20 septembrie 2016, urmând ca acestea să fie puse la dispoziţia Companiei Naţionale „Poşta Română” SA până pe data de 21 septembrie. Potrivit actului normativ menţionat, localităţile din străinătate în care trebuie să fie înfiinţate secţii de votare, precum şi numărul acestora vor fi comunicate Ministerului Afacerilor Externe (MAE) de către Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) până cel mai târziu în data de 11 octombrie 2016, iar până în data de 2 noiembrie AEP va stabili, cu avizul MAE, sediile secţiilor de votare din străinătate din afara misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, secţiilor consulare şi institutelor culturale.

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 n J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro

Colectivul de redacţie:

Alina PIPAN - 0766.678380

O noutate pentru operatorii de calculator ai secţiilor de votare şi pentru experţii electorali o reprezintă majorarea indemnizaţiei, de la 85 de lei, cât a fost la alegerile locale, la 150 de lei, măsură prevăzută de Hotărârea Guvernului nr. 637/ 2016. Potrivit aceluiaşi act normativ, suma totală alocată de Guvern pentru buna organizare a alegerilor parlamentare este de 227,7 milioane lei, fondurile necesare fiind prevăzute, pe categorii de cheltuieli, în bugetele Ministerului Afacerilor Interne (MAI), MAE, AEP, Serviciului Român de Telecomunicaţii (STS), Institutului Naţional de Statistică (INS). Prin Hotărârea Guvernului nr. 636/ 2016 privind măsurile tehnice necesare bunei organizări şi desfăşurări a alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor, sunt detaliate atribuţiile şi sarcinile ce revin tuturor instituţiilor şi entităţilor implicate în organizarea şi desfăşurarea scrutinului din data de 11 decembrie 2016.

Pagină realizată de Mihaela PETROŞAN

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României

Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Corneliu BRAN - 0766.728688 Ioan LASCU, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS, Loredana JUGLEA - 0763.673727 Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA loredanajuglea@yahoo.com DTP: Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Administrativ / Publicitate: Daniela FILIMON - 0735.727264 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839 alinapipan@yahoo.com

Voluntariat

lui

Liberali în educaţie

Într-o conferinţă de presă susţinută joi, preşedintele organizaţiei municipale Deva a PNL, Mihai Irimie, a prezentat un program de voluntariat iniţiat de câţiva profesori, pentru prevenirea abandonului şcolar.

liderul PNl Deva spune că pentru început două cadre didactice din reşedinţa de judeţ vor acorda meditaţii gratuite elevilor din clasele i-iV. „este vorba de un voluntariat prin care două cadre didactice vor fi la dispoziţia copiilor din clasele i-iV, din municipiul Deva, pentru început, şi vor acorda meditaţii, două ore pe zi, de două ori pe săptămână – marţea şi vinerea. Pe viitor ne interesează să promovăm şi meditaţii la română şi

urmare din pagina 1 Practic, această inechitate loveşte în 7.000 de oameni din Vale şi din judeţul Hunedoara. (...) Regret că domnul Vochiţoiu care plânge de mila Văii Jiului, potrivit datelor de pe site-ul Parlamentului României, este unul dintre cei care a votat împotriva acestei legi. În al doilea rând o să mă refer şi la domnul toma (ilie toma, directorul executiv al Casei Judeţene de Pensii Hunedoara, n.r.), candidatul PSD pentru alegerile parlamentare, anunţat în presă pentru că încă nu am văzut listele, care este şi director al Casei de Pensii. această lege trebuia pusă de ceva vreme în aplicare (...), iar plăţile trebuiau să înceapă din luna septembrie. Nu numai că pensiile nu se pun în

www.zvj.ro vineri, 9 septembrie 2016

matematică. avem discuţii cu câţiva profesori din cadrul Partidului Naţional liberal să sprijine copiii şi tinerii care se pregătesc pentru bacalaureat. iniţiative de acest gen o să mai urmeze. Pe noi ne interesează voluntariatul şi tot ceea ce ajută comunitatea din municipiul Deva”, a declarat Mihai irimie. Proiectul „liberali în educaţie” este propus de organizaţia PNl Deva pentru a sprijini elevii cu potenţial care provin din familii ce nu pot acoperi costul orelor de meditaţii. „Doritorii pentru acest proiect vor fi aşteptaţi la sediul PNl Deva în zilele de marţi şi vineri, între orele 17 şi 19. Prin acest proiect dorim să susţinem o continuitate în parcurgerea materiei şcolare după orele de curs, să oferim noţiunile fundamentale pentru o dezvoltare armonioasă a personalităţii elevilor, şi plată, dar, din păcate, ele nici nu sunt recalculate. Şi aici eu nu accept explicaţia domnului toma că e o chestiune de soft. e un drept al pensionarului, în baza unei legi, de care el trebuie să beneficieze. Mai grav la domnul toma este că nu a pus în aplicare recalculările pentru grupele i şi ii. (...) Cred că ar trebui să facă un pas în spate domnul toma dacă nu este în stare să rezolve această problemă care afectează mii de pensionari din Valea Jiului şi din judeţul Hunedoara.”, mai spune Florin Roman. Poluarea şi vârsta de pensionare a doua iniţiativă legislativă pe care parlamentarii liberali intenţionează să o depună la Parlamentul României vizează persoanele care muncesc în zone poluate ale judeţului Hunedoara. este vorba de

u Ziarul Văii Ji

gent angajează ur p ex erienţă. redactori cu cu numărul/ Plata în raport ialelor audienţa mater ne sau publicate onli tă. în ediţia tipări imite CV tr t po Cei interesaţi zvj.ro către office@

să prevenim abandonul şcolar.”, a declarat lidia Goia, prim-vicepreşedinte tNl Hunedoara, profesor voluntar. la rândul său, profesoara adina Costa spune că „ne putem putem dezvolta ca ţară doar prin muncă şi seriozitate. Nişte elevi pregătiţi bine astăzi vor fi nişte adulţi competenţi şi serioşi mâine”. Meditaţiile acordate de cele două profesoare încep de săptămâna viitoare. Pagină realizată de Mihaela PETROŞAN

modificarea legii 263/ 2010. „această lege prevede reducerea vârstei de pensionare cu doi ani pentru beneficiarii din zonele poluate. În această lege au fost introduse: Zlatna, Suplacu de Barcău, Copşa Mică şi Baia Mare. În acest an, ca urmare a unui amendament depus de parlamentari, a intrat în lege şi târgu Mureş. iniţiativa PNl Hunedoara înseamnă completarea şi modificarea legii 263 şi introducerea în această lege şi a Hunedoarei, a Călanului şi a Văii Jiului în integralitate. Dacă legea se va bucura de sprijin, înseamnă că cei din aceste zone se vor putea pensiona la 63 de ani şi nu la 65 de ani cum prevede legea la ora actuală, cu menţinerea integrală a drepturilor care li se cuvin după o viaţă de muncă”, a mai declarat Florin Roman.

aCtualitate

convorbiri

Exclusivitate. Povestea vieţii lui Avram Iancu:

Traversarea Canalului Mânecii fără costum de neopren! (II)

În aste ape, se antrenă bravul Avram…

- Interesant cu antrenamentul de la Jieţ. Am văzut prin lume, chiar şi în Anglia, că un loc, un râu, un „ceva”, chiar dacă nu are o istorie, se inventează ceva pentru a atrage turişti şi curioşi, se scrie ceva de genul: „Casa unde a locuit nu ştiu cine, sau locul unde a mâncat sau s-a antrenat nu ştiu cine...”. La Jieţ s-ar putea pune un astfel de panou, acolo la ştiurţ, ce crezi? - Acum ştiu că glumiţi, dar, într-adevăr, aşa este. În străinătate am văzut şi eu că sunt puse în valoare orice informaţii, orice amănunte. Dacă nu au, inventează unele într-adevăr. Dar nu mă duc cu gândul până acolo... Dacă cineva doreşte asta, nu mă opun. - Vorbeai de patru factori, ne-ai spus doar doi... - revenind, al treilea factor ar fi experienţa. Fără ea e greu, face mult să o ai. Şi în fine, al patrulea factor e constanţa. Dacă m-aş fi dat bătut şi aş fi ascultat de unii „binevoitori” să mă las, azi n-am fi vorbit de nimic din toate acestea.

Al treilea „tide”

- Să vorbim puţin de acea întârziere. Toată lumea se întreba ce se întâmplă? Noi ştiam cum stă treaba cu „tide”-ul, cu vremea, cu toate astea, că am fost şi am văzut. Dar ceilalţi nu ştiau şi deja mulţi se întrebau dacă mai pleci în cursă. Cum a fost? - odată ajuns acolo la Dover am crezut şi eu că problema e rezolvată şi că mă antrenez câteva săptămâni până vine perioada de trecere. Dar am avut din nou probleme cu vremea. Am sărit din primul „tide” şi a apărut incertitudinea. Am aşteptat, prin bunăvoinţa sponsorilor, încă două săptămâni, sperând că voi fi reprogramat. Între timp, cei care au fost cu mine acolo au trebuit să plece, vorbesc de cele două rânduri de

Căsuţa Albastră

angajează în condiţii avantajoase

şofer tractări auto, categoria C, bucătar şi barman.

Relaţii la telefon 0723.347852

susţinători, în mod special iulian din Timişoara. M-am simiţit în acele momente groaznic! Mă

simţeam singur, deznădăjduit... După ce n-am putut fi programat nici în al doilea „tide” din cauza vremii nefavorabile şi a condiţiilor de pe mare grele, a trebuit să mă întorc în ţară. Aveam o nelinişte mare şi mă simţeam neîmplinit. Totuşi, a urmat un plan „b” pus la cale cu sponsorii şi cu căpitanul de pe Sea Leopard, de care au scris şi susţinătorilor mei pe pagina mea de Facebook, plan care a reuşit. Astfel, am ajuns înapoi în Dover în cel de-al treilea „tide”, de data aceasta ne mai existând piedici.

Prietenul turc

- Prietenul nostru George Beţianu ne vorbea de turcul care te-a însoţit pe ambarcaţiune în cursă şi carete-a ajutat enorm din punct de vedere moral. Cum a ajuns înotătorul turc pe „Sea Leopard”? - Tu ştii locul „dintre ziduri” unde se fac antrenamentele de către toţi cei care pleacă în marea cursă. Ei bine, acolo l-am întâlnit. El trecuse deja canalul de două ori şi este considerat cel mai în vârstă turc care a făcut asta. Pasiunea comună pentru acest sport de anduranţă în ape deschise leagă prietenii foarte frumoase. L-am invitat să vină pe barca mea în cursă, a acceptat cu drag. om de mare caracter, deoarece putea foarte bine să mă refuze. că nu-i uşor să stai zeci de ore lângă un om şi să-l şi susţii. A venit şi a fost de un mare ajutor pentru mine! Am rămas prieteni pe viaţă. Părerea mea este că 90% într-o astfel de cursă depinde de înotător, iar 10% de cei de pe barcă, inclusiv echipajul are un mare rol, în mod special pilotul.

Am reuşit! facebook.com/ziarulvaiijiului

- Cum ai regăsit Doverul anul acesta? - La fel ca şi-n anii trecuţi. când am ajuns

acolo avea deja un sentiment de deja vu... Speram însă ca finalul să fie de data aceasta fericit. Şi a fost! - Cum au fost ultimii metri ai cursei? Să înţeleagă toată lumea, în momentul în care înotătorul se apropie de ţărm, ambarcaţiunea nu mai merge cu el din cauza apei mici. În schimb, observatorul de la asociaţia „Channel Swimming” şi pilotul îl însoţesc cu o barcă până la ţărm, unde se omologhează rezultatul... - Au trebuit două bărci, ca să se oprească! Pentru că în locul în care am ajuns apa era foarte mică, barca mare s-a oprit undeva la 700-800 metri de ţărm, iar barca mică undeva foarte aproape, la câţiva zeci de metri de ţărm. vreau să spun altceva... În momentul în care „Sea Leopard” s-a oprit şi am văzut că pilotul coboară în barca mică să mă însoţească, am crezut că mai sunt vreo 150-200 de metri de ţărm, afară fiind foarte întuneric nedându-mi seama exact cum să apreciez distanţa. Ei bine, au fost vreo 800 de metri, am mai avut ceva de tras şi, ştiţi cum e, la final e cel mai greu. Însă mereu mi-am spus până la mal că nu mă opresc, că pot şi trebuie să ajung odată pe ţărmul Franţei, visul oricărui înotător când trece canalul Mânecii, pentru care am luptat şi am îndurat atâtea. A trecut şi acea jumătate de oră incredibilă, până ce am simţit nisipul şi am constatat că apa e foarte mică. De fapt zgomotul valurilor care se izbeau de ţărm m-au adus la realitate: Am reuşit!

Extenuat şi transfigurat

- Ai pus steagul. Te-ai manifestat cumva? Că anul trecut spuneai că deschizi şampania când ajungi pe ţărm, să ţi-o aducă în barcă şi să ţi-o dea acolo... - visam. nu ştiam eu cum va fi când ajung... De unde aveam să ştiu... Acum ştiu. Ajungi slei de puteri, abia dacă te ţii pe picioare... Plus că era noapte... iar de urlat şi de steag, nici vorbă. Eu îmi imaginam un scenariu de genul, ajungem pe la 6-7 spre seară, când e lumină, cu bărcuţa mică îmi aduce steagul, şampania, eu cânt şi ţip de fericire şi le fac cu mâna celor din ambarcaţiune... oricum drapelul ţării a fluturat pe catarg pe tot parcursul cursei, în mod simbolic, astfel că românia a fost prezentă activ vara aceasta pe canalul Mânecii, prin mine, un reprezentant al Petroşaniului şi primul bibliotecar din lume care face asta! Trebuie să recunosc că la finalul cursei am fost extenuat şi transfigurat, dar în sufletul meu eram cel mai fericit român şi om de pe Pământ! Eram atins de meduze pe nas, pe buza de sus, pe piept, aveam răni din cauza asta, sute de meduze pe

tot parcursul cursei mi-au provocat disconfort... Mă dureau braţele şi picioarele, tot corpul... o stare de nedescris. Şi, totuşi, în sinea mea eram rupt de fericire! Asta e senzaţia când termini: beţie de fericire!

Oboseala de după…

- Bun. Te-ai reîntors în barcă, aţi deschis şampania, tu n-ai mai avut puterea nici să stropeşti cu ea. Te-ai culcat întins pe vas şi ai ajuns la Dover. Ai mai putut să faci ceva în noaptea aceea? - Da, o baie, ca să-mi dau jos crema de pe mine şi ca să mă încălzesc puţin. Apoi, la somn! Dar din cauza durerilor şi a agitaţiei continue din interiorul meu, n-am prea putut să dorm. - N-ai mai strigat ca pe Dunăre, când ai ajuns la Galaţi, după peste 45 de kilometri parcurşi:„Fripturăăă! unde e friptura de raţă? Vreau friptură!” - nu, ce să mai strig, eram epuizat. Şi pe Dunăre am fost, dar canalul Mânecii e cu totul şi cu totul altceva, e provocarea vieţii. Şi apoi Eric şi cei de la bucătăria hotelului dormeau, că doar era noaptea târziu... oricum n-aş fi putut să mănânc ceva atunci, canalul te epuizează total, organismul are nevoie de refacere... în mod special de lichide. Am dormit doar două ore, mai mult n-am putut. În următoarele patru zile am dormit două-trei ore în fiecare noapte, n-am putut de dureri, mă simţeam fizic rău, vlăguit.

totdeauna oriunde sunt.

Petrecere românească la Londra - A urmat o zi de Londra. - Da. La invitaţia domnului George beţianu, care a venit şi ne-a luat din Dover, am mers la firma dumnealui din Londra, unde a organizat o seară românească între prieteni. A invitat toată echipa. Împreună cu angajaţii şi prietenii dumnealui din Londra ne-am bucurat împreună nemaipomenit. om mare şi inimos, nea George!

Primire triumfală

- Cum a fost sosirea în ţară? - Am ajuns în ţară pe Aeroportul Timişoara cu o întârziere de 5-6 ore din cauza unor probleme tehnice la aeroportul din Frankfurt. chiar şi aşa, am avut surpriza să fiu întâmpinat de 2030 de prieteni şi cunoştinţe, dar şi de români curioşi, blindaţi cu steaguri tricolore şi tricouri

La plăcinte, înainte!

- Cum te-ai simţit în momentul în care toate telefoanele au început să sune! Că ai văzut şi cum a fost anul trecut... Ştii cum e, când reuşeşti sună telefoanele, când nu, abia de îşi mai aduce cineva aminte de tine... - M-am simţit şi mai epuizat psihic. La unele apeluri am răspuns, la altele mi-am cerut scuze, menţionând că nu mă simt prea bine. Mass-media m-a sunat din toată ţara, de peste tot. Scenariul a continuat şi în următoarele două zile, asta mi-a dat de gândit şi mai mult că e o performanţă mare.

Numele Petroşaniului pe selectul „The White Horse”

- Ce a urmat? - A doua zi am fost invitat la biblioteca Municipală din Dover, unde colegii mei bibliotecari m-au felicitat pentru faptul că, printre altele, am stabilit şi un alt record: primul bibliotecar bărbat din lume care a reuşit această performanţă. Există o englezoaicăbibliotecar care a fost prima femeie ce a trecut. Apoi, urmez eu. Pe urmă, am fost la reprezentativul pub „The White Horse”, unde toţi înotătorii care reuşesc să treacă canalul Mânecii îşi înscriu numele şi ţara de unde provin, lucru pe care l-am făcut şi eu, câştigându-mi acest drept. Am scris acolo numele româniei şi a Petroşaniului, oraşul meu natal, şi numele meu, Avram iancu, şi data când am trecut. Am ţinut să specific acolo, în mod special, numele ţării şi a Petroşaniului, oraş cu care m-am mândrit şi mă mândresc în-

www.zvj.ro vineri, 9 septembrie 2016

cu numele meu pe ele. Împreună cu ei au fost prezenţi şi jurnalişti de televiziune şi radio, anume de la Tvr, Pro Tv, Antena 1 şi radio Timişoara. A fost din nou o clipă de fericire şi o surpriză pentru mine. Le mulţumesc tuturor!

„Anual Dinner”

- Ce urmează, că nu s-a terminat aici. Din câte ştiu, trebuie să ajungi din nou la Dover în toamna aceasta... - Da, pe 5 noiembrie are loc „Anual Dinner” al Asociaţiei „channel Swimming”, în sala mare a Primăriei din Dover. Acolo vom primi, toţi cei care au trecut canalul Mânecii anul acesta, documentul oficial şi atestatul prin care se certifică omologarea rezultatului. o să fiu negreşit acolo. - În fond, reprezinţi România, reprezinţi

Petroşaniul. Ţi-ar plăcea să nu mergi singur, să mergi cu o delegaţie oficială acolo, cum în toate comunităţile normale se întâmplă, inclusiv în America nu doar în Europa? - ce ştiu sigur este că mă voi duce să-mi ridic acel certificat, care se va acorda într-un cadru oficial deosebit. Eu voi face public când voi pleca acolo. cu siguranţă că mi-ar plăcea să fie cineva cu mine din Petroşani acolo, să vadă ceremonia, să simtă atmosfera şi să se mândrească că există şi un petroşenean care face cinste oraşului, ţării. Dar ştiu eu, n-am cutezanţă să fac eu primul acest pas... cred că această iniţiativă nu trebuie să pornească de la mine.

Aprecieri olteneşti

- Autorităţile din Gorj pregătesc tot felul de surprize plăcute pentru tine, vorbim de primărie şi, probabil, consiliul judeţean. - Da, după acţiunea umanitară de-acolo şi după ce am declarat înainte de plecare că înot şi pentru ca să aducem „cuminţenia Pământului” acasă, unde-i este locul, dumnealor s-au sensibilizat. Acum, mai ales că am şi reuşit, încearcă să facă ceea ce au promis înainte de plecare. Eu am fost contactat de municipalitatea de la Tg-Jiu, de domnul primar şi de domnul viceprimar, care m-au felicitat şi mi-au spus că doresc să recompenseze efortul meu şi faptele mele întrun fel sau altul. o vor face în luna octombrie, cu ocazia împlinirii a 78 de ani de la înfiinţarea ansamblului brâncuşian. Atunci va fi prezent şi domnul preşedinte Klaus iohannis şi în cadrul manifestărilor voi fi recompensat şi eu. nu ştiu ce anume îmi vor da, rămâne o mică surpriză. ce mă încântă foarte mult este faptul că ei se gândesc la mine cu drag. (Va urma) Interviu realizat de Corneliu BRAN

convorbiri

Baru

SPORT

Noutăţi în concursul atletic

Concursul „Aleargă la Baru cu San Montan” care va avea loc la 24 septembrie în comuna Baru vine cu noutăţi.

Competiţia va avea şi o cursă a copiilor pe un traseu scurt care va fi stabilit ulterior. Înscrierea va fi gratuită şi cu câteva surprize pentru copii! Startul la duatlon va fi la ora 14:30. Traseul va avea 6.4 km/ buclă, deci aproximativ 13 km de alergare şi 19 km bicicletă. diferenţa de nivel pe fiecare buclă este de aproximativ 70m. La final, spre seară se va face un foc de tabără, iar mai mulţi membri ai asociaţiei vor rămâne peste noapte campaţi în zonă, încercând să fie mai aproape de cei care aleg să li se alăture. Cine va rămâne alături de ei va avea parte şi de un after

Petrila

party frumos, cu foc de tabără, grătare la iarbă verde şi un strop de alcool din partea casei. „Vom face podium şi pentru ştafeta feminină şi pentru cea mixtă, colegul nostru Ion Barnea a pregătit deja trofeele probei de duatlon. Nu vom acorda premii în bani la aceste categorii (ştafetele feminine / mixte vor putea primi însă premii în bani dacă se clasează în top 5 la open). Sâmbăta viitoare vom fi prezenţi pe traseul de MTB pentru a curăţa zona de pădure. Vom pune atunci şi poze de pe

traseul de MTB. În curând site-ul evenimentului va fi actualizat cu traseele concursului şi alte detalii. Fiţi pe fază”!, au declarat organizatorii. Competiţia se află la cea de-a treia ediţie.

Meci tare şi aniversare pe cinste

Sâmbătă şi duminică va avea loc o nouă etapă în Liga a IV-a la fotbal.

Minerul Uricani va evolua acasă cu Metalul Criscior, iar Inter Petrila va juca în cel mai atractiv meci al rundei cu Băiţa la Petrila, chiar în ziua în care echipa petrileană sărbătoreşte 95 de ani de existenţă. CSM Jiul Petroşani nu va avea deloc viaţă uşoară în deplasarea de la CSM Hunedoara, iar campioana judeţului Hercules Lupeni va juca la Aurul Brad. Tot în acest week-end se va juca în Liga a Va, acolo unde patru echipe sunt cu maximum de puncte. Dacia Orăştie 2010, CS Comunal Ilia, AS

facebook.com/ziarulvaiijiului

Lupte libere

CSŞ Petroşani - locul I

La Mangalia au avut loc Jocurile Sportive la lupte libere, pe plajă. CSŞ Petroşani a avut o evoluţie meritorie.

Sântămăria Orlea şi Mureşul Pricaz. Vulcanul are zero puncte.

Petroşenenii au participat la cadeţi şi a obţinut locul I la categoria 40 de kg, la fete, prin Denisa Pingert, iar la 60 de kg Alexandra Kiss, tot primul loc. Un loc I, dar la băieţi, la 40 de kg a mai obţinut Sebastian Borbely, iar la 50 de kg Viorel Scorei, locul III. La 70 de kg Vlad Bâsa a cucerit locul I. Locul II a fost obţinut, la 50 de kg, de Daniela Stoica şi Ana Maria Borbely, la categoria de 60 de kg. Un loc III a mai obţinut Veronica Heresteşean la 60 de kg . La Campionatele Naţionale de Juniori de la Amara, Ionuţ Borbely a obţinut un loc III la 70 de kg, iar Florin Heresteşan, la cadeţi, locul V, la categoria 60 de kg. „Sunt foarte mulţumit de rezultate. Pe plajă la Jocurile Sportive am ieşit pe primul loc la echipe. Acum ne pregătim pentru CUPA IANCU DE HUNEDOARA. Am făcut şi un cantonament la Mangalia.”, a declarat antrenorul Gheorghe Răducu, care este şi preşedintele Asociaţiei Judeţene de Lupte Libere Hunedoara.

Rugby

•

Rugby

•

Rugby

•

Rugby

•

Militaru a luat cireaşa de pe tort

După petroşeneanul Cosmin Raţiu, care a fost declarat cel mai bun om în echipa ideală a Superligii, la rugby, a venit rândul unui alt jucător din Valea Jiului să fie în centrul atenţiei.

Pentru a treia oara consecutiv, echipa ideala a etapei în SuperLigă începe cu Gigi Militaru. Şi nu numai atât, el este singurul prezent în această ipostază, niciun alt jucator nereuşind această

performanţă. Federaţia Română de Rugby, prin comisia special desemnată să analizeze meciurile săptămânale din SuperLiga CEC Bank, anunţă Echipa Ideală a etapei. În primul XV sunt şase jucători de la CSA Steaua, echipă care a învins pe CSM Bucureşti cu 28-19, cinci jucători de la Timişoara Saracens şi trei la Ştiinţa Baia Mare.

Rugby

•

Rugby

•

Rugby

•

Rugby

•

Rugby

Lupu - pe cai mari

Jucătorul încă în activitate al Ştiinţei Petroşani, Alexadru Lupu, a preluat şi frâiele echipei U18, el fiind antrenor şi la Centrul Olimpic (CNOPT) şi, din când în când, jucător la Ştiinţa.

rioada 17-18 septembrie. „Vom pune accentul pe relaţiile de joc. Trebuie să fim un grup unit, închegat, jucătorii au început să se cunoască un pic mai bine după ultimele stagii de pregătire. Cred că atuul nostru este forţa grupului. Cât despre grupa din care facem parte, Irlanda va fi cel mai puternic adversar. Doresc să obţinem două victorii în grupă şi să câştigăm primul meci din ziua a doua”, a declarat Alexandru Lupu, antrenorul echipei. România face parte din Grupa C, alături de Irlanda, Israel şi Moldova. Nu a fost convocat niciun jucător de la Ştiinţa.

Echipa naţională de U18, rugby 7, a intrat în ultimul cantonament de pregătire, înaintea participării la Campionatul European ce va avea loc la Bucureşti, pe Stadionul Naţional „Arcul de Triumf”, în pePagini realizate de Loredana JUGLEA

Ştiinţa se deplasează la Bârlad Etapa a IV-a a CN Rugby 7 DNS are loc la Bârlad, sâmbătă, 10 septembrie. Campionatul Naţional de Rugby 7 rezervat echipelor din cel de-al doilea eşalon valoric, DNS, continuă cu etapa a patra la Bârlad, pe Terenul FEPA.

grupe, RCM Galaţi, RC Bârlad şi CSUAV în Grupa A, iar CS Năvodari, CS Ştiinţa Petroşani şi CNOPT, în Grupa B. Echipa CNOPT nu punctează în clasament şi va ocupa locul 6 la fiecare etapă, indiferent de rezultat. Prima etapă a competiţiei a avut loc la Năvodari şi a fost câştigată de CS Navodari. RCM Galaţi a câştigat etapele a doua, de la Petroşani, şi a treia, de la Năvodari. Ultima etapă va Cele şase echipe participante avea loc la Galaţi, pe 17 sepsunt împărţite tot în două tembrie. Ştiinţa Petroşani va Clasament general după 3 etape: juca de la ora 10:20 1. RCM Galaţi – 41 pct. – 165-90 cu CNOPT, iar de la 2. CS Năvodari – 32 pct. – 141-85 ora 11:00 cu CS 3. RC Bârlad – 32 pct. – 141-90 Năvodari, urmând 4. CS Ştiinţa Petroşani – 24 pct. – 108-105 mai apoi să joace în 5. CSUAV Arad – 18 pct. – 34-156 finală pentru un loc 6. CNOPT – 0 pct. în clasament.

Programul meciurilor din etapa a IV-a, de la Bârlad: 1. Ora 10.00 – RC Bârlad-CSUAV; 2. Ora 10.20 – Ştiinţa Petroşani CNOPT; 3. Ora 10.40 – RCM Galaţi - RC Bârlad; 4. Ora 11.00 – CS Năvodari - Ştiinţa Petroşani; 5. Ora 11.20 – CSUAV - RCM Galaţi; 6. Ora 11.40 – CNOPT - CS Năvodari; 7. Ora 12.00 – Loc 3 Gr. A – CNOPT; 8. Ora 12.20 – Loc 2 Gr. A - Loc 2 Gr. B; 9. Ora 12.40 – 13.00 – Loc 1 Gr. A- Loc 1 Gr. B

www.zvj.ro vineri, 9 septembrie 2016

SPORT

special

Doi tineri frumoşi şi o experienţă de neuitat

Fraţii Bogdan şi Ştefan Găman. Din Lupeni la Oxford

Bogdan şi Ştefan Găman sunt doi fraţi din Lupeni, deştepţi, dezgheţaţi, care i-au convins pe organizatorii unui proiect social, medici în Anglia, că merită să participe la programul anual Oxford for Romania. Prin intermediul programului, cei doi fraţi au participat la cursuri de formare, prezentate de profesori şi colaboratori, chiar în capitala inteligenţei europene, Oxford. Este clar, Oxfordul a reprezentat experienţa vieţii lor. Iată marele merit al acestui proiect, acela de a convinge tinerii că nu trebuie să se mulţumească cu puţin.

facebook.com/ziarulvaiijiului

Bogdan

Obişnuit cu stilul educaţiei prin dictare, Bogdan a fost fascinat de faptul că, având argumentele necesare, a putut contrazice ideea unui profesor sau a unui coleg. „Şcoala de vară Oxford for Romania înseamnă una dintre cele mai importante experienţe pe care le-am avut până în prezent. În urma săptămânii petrecute acolo

am reuşit să îmi redescopăr pasiunile, să îmi lărgesc orizontul şi să vizualizez mult mai bine posibilităţile pe care le am pe viitor şi, unul din cele mai importante lucruri, dacă nu cel mai important, în reprezintă faptul că prin muncă, ambiţie, determinare şi voinţă puternică poţi reuşi tot ceea ce îţi propui, chiar dacă, la început, pare imposibil. acest exemplu ni l-au dat lectorii prin exemplul propriu. Din punct de vedere al cursurilor, acestea m-au ajutat enorm prin structura şi compoziţia lor. ele nu au însemnat, cum suntem noi foarte des obişnuiţi, ca profesorul să vină să dicteze informaţiile şi apoi să plece. Nu! cursurile au însemnat discuţii între noi şi lectori, în care noi ne implicăm activ. am fost încurajaţi să punem întrebări, să gândim critic şi analitic, să ne folosim de toate informaţiile dobândite pentru a găsi o soluţie creativă la probleme. Faptul că, dacă eşti de o părere contrară, nu este absolut nici o problemă dacă o comunici. s-a pus accent pe critica constructivă, şi faptul că este voie să nu îţi placă o idee, dar să aduci argumente pentru asta, nu doar să o respingi pe motivul că pur şi simplu nu îţi place. Tematica acestor cursuri a fost una foarte largă: de la astronomie până la urbanism şi de la muzică până la imagistica medicală. astfel, am avut ocazia să adun informaţii din noi domenii şi să îmi găsesc noi pasiuni”, povesteşte Bogdan. Îl bucură posibilitatea mentoratului la distanţă şi păstrarea legăturii cu experţii pe care i-a întâlnit acolo. Bogdan a continuat dialogul cu ei şi după ce a părăsit anglia, la 4 septembrie. a trăit câteva zile din viaţă alături de colegi de excepţie din ţară, „foarte talentaţi şi care în timpul liber sunt implicaţi în multe proiecte, care iubesc să înveţe şi au un viitor strălucitor în faţă”.

poţi face lucruri măreţe, pornind efectiv de la nimic. pe parcursul săptămânii am participat la cursuri cu tematici diferite. Fiind nesigur ce domeniu voi urma după terminarea liceului, aceste cursuri şi ateliere m-au ajutat să învăţ lucruri noi şi să îmi fac o viziune mai bună asupra posibilităţilor pe care le am în afara ţării. În România auzi pe toată lumea spunând că, pentru un viitor mai bun, trebuie să devii informatician, doctor sau avocat. În Marea Britanie se pune accentul şi pe domeniile tehnologice sau pe cele văzute prost în ţara noastră. cursurile ne-au ajutat să ne facem o idee despre domeniile prezentate. De exemplu, doamna cristiana Moisescu ne-a făcut o introducere în lumea mass-media. Ne-a arătat munca pe care o depune un jurnalist înainte de a publica un articol şi paşii pe care îi urmează,

diferenţele dintre un articol bun şi unul prost, criteriile după care se ordonează noutăţile, faptul că nu toate informaţiile sunt puse în ziar. Mariuca Morariu, la cursul de orientare spre o carieră, ne-a făcut să ne dăm seama de ce ne pasionează, la ce suntem mai buni, spunându-ne că, dacă nu am găsit job-ul ideal, putem să îl creăm singuri. Ne-a arătat că poţi îmbina două domenii diferite şi să ai un rezultat excelent, cum ar fi medicina şi jurnalismul”.

Fraţii Găman - mai impresionaţi de cursuri, profesori şi colegi decât de locurile vizitate

Fraţii Găman spun că locurile vizitate au fost excepţionale. Oxford este un oraş plin de istorie, cu o identitate aparte, nemodificată, plin de personalitate. „am fost impresionat să aflu că locuitorii au întocmit o petiţie care să protejeze o străduţă care a rezistat secole de-a rândul, şi care se dorea să fie modernizată. Oamenii şi-au dat seama de valoarea şi potenţialul oraşului, şi luptau pentru acesta”, spune Bogdan. elevii au învăţat cum să danseze salsa, au făcut sport, au fost în excursie la londra, s-au plimbat prin Oxford, au avut o seară de talente şi au trăit experienţa cotidiană a studenţilor, luând după-amiaza o gustare în curtea unui colegiu şi într-un parc. Alina PIPAN

Ştefan

pentru Ştefan experienţa aceasta l-a ambiţionat. poate Ştefan până acum ştia că este un elev bun, dar acum a învăţat că „a fi bun” înseamnă altceva: „Şcoala a avut un mare impact asupra mea, determinându-mă să vreau mai mult de la mine, ambiţionândumă. cu toate că studiez într-un oraş mic, care nu are foarte multe oportunităţi, pot să devin mai bun. iubesc să întâlnesc oameni pasionaţi de ceea ce fac, de la care poţi învăţa ceva, care sunt dornici de a te ajuta şi de a-ţi împărtăşi micile lor secrete. asta am întâlnit acolo, în Oxford: un grup de oameni la fel de emoţionaţi ca noi, care abia aşteptau să ne cunoască şi să colaboreze cu noi. Încă din prima zi m-au impresionat. au avut un speech în care s-au prezentat. este uimitor cum totul a plecat de la trei oameni dornici şi încrezători în propriile forţe, care au dovedit că, dacă eşti muncitor şi serios,

www.zvj.ro vineri, 9 septembrie 2016

special

facebook.com/ziarulvaiijiului

PROMOVARE

www.zvj.ro vineri, 9 septembrie 2016

PROMOVARE

reportaj

Petroşani

Agapa frăţească organizată pe Maleia Construită cu ajutorul Fundaţiei Creştine „Sfânta Maria” şi în mod special a familiei Serafinceanu, Biserica cu Hramul „Naşterea Sfintei Fecioare Maria” de pe Maleia a fost joi, 8 septembrie, de ziua în care toţi ortodocşii cinstesc „Sfântă Măria Mică”, parcă mai frumoasă şi mai intimă ca niciodată.

Preoţii Jura, Tetileanu şi Iuga Cel puţin noi aşa am simţit păşind pragul acestei Case a Domnului, iar slujba de Liturghie, una specială pentru această zi împărătească, slujită cu mult har şi simţire de preotul paroh Dimitrie jura şi de către invitaţii dumnealui (preotul petrilean Leon tetileanu şi blândul preot pensionar Ioan Iuga, un fost paroh tăian care acum locuieşte la Haţeg) a fost ascultată atent de sute de momârlani şi oameni ai locului aflaţi la acea oră în parohie, precum şi de zeci de credincioşi ajunşi tocmai din petroşani şi petrila ca să se bucure împreună de această minunată zi închinată „Celei care L-a

facebook.com/ziarulvaiijiului

născut, Nu făcut, pe Domnul nostru Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul omenirii”.

Sute de porţii de mâncare La finalul slujbei, în faţa unei mese pline cu colaci, preoţii au oficiat şi o pomenire a oamenilor locului plecaţi la cele sfinte, după care acţiunea s-a purtat afară, în apropiere de biserică, unde a urmat o „agapă frăţească” organizată de cei din fundaţia amintită, parohie şi credincioşi din comunitatea de pe Maleia. Bucatele tradiţionale, preparate din varză, păsat şi carne de oaie, pregătite de cu o zi înainte şi preparate în ziua de joi începând cu orele 6 dimineaţa la jar de lemn în ceaune speciale de aluminiu şi cupru, precum şi un program de muzică populară i-au făcut pe cei peste 600 de participanţi să petreacă o asemenea zi sfântă cu bucurie în suflet şi multă plăcere. Varza, păsatul şi carnea de oaie După plecarea din biserică, am ţinut să luăm un punct de vedere de la omul care

coordona toată activitatea „bucătarilor”, într-o latură a dreptunghiului de loc unde erau aşezate mesele şi băncile de lemn, aşa cum se întâmplă încă din primul an de viaţă a acestei nepreţuite biserici ce luminează şi înfrumuseţează Valea Maleii din petroşani, într-o zonă considerată o adevărată poartă de intrare spre frumuseţile parângului ce se vede în zare. „În fiecare an, de Sfânta Măria Mică, se organizează aici la noi o agapă frăţească, cu sprijinul familiei Serafinceanu, ctitorul de fapt al bisericii noi, al Fundaţiei Sf. Maria şi a parohiei. este un praznic de bucurie faţă de naşterea Fecioarei Maria, cea care l-a născut

pe Mântuitorul nostru, Fiul lui Dumnezeu. De aceea, noi pregătim an de an sute de bucate pentru toţi cei care vor să participe din comunitatea noastră şi nu

La Petroşani

Deschiderea noului an şcolar va avea loc tot în Parcul „Carol Schreter”

Faţă de anii trecuţi, un eveniment aniversar, împlinirea a 50 de ani de activitate neîntreruptă a Liceului Industrial Minier Petroşani (actualmente Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida), va fi noutate sezonului. Deci, luni, 12 septembrie 2016, orele 10,00, Parcul Central Petroşani, start în noul an şcolar!

Ca de fiecare dată în ultimii ani, începutul de anul şcolar al şcolilor şi liceelor din municipiul Petroşani este marcat în aer liber în Parcul Central „Carol Schreter”. Elevii însoţiţi de diriginţi, învăţători, profesori şi cadre didactice ori părinţi şi bunici – sunt întâmpinaţi de conducerea Executivului petroşenean şi de

reprezentanţi ai consiliului local, reprezentanţi din cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Hunedoara, care, cu toţii, au un mesaj de transmis acestor tineri. După întâlnirea de la primărie a primarului Tiberiu Iacob-Ridzi cu directorii de şcoli, în vederea stabilirii ultimelor detalii legate de partea administrativă din şcoli, de ultimele lucrări de igienizare şi de reparaţii, precum şi de problematica care mai există de rezolvat până la începerea noului an şcolar, s-a stabilit că luni, 12 septembrie, ora de începere a acestei acţiuni va fi 10,00, iar cel mai mare parc al Petroşaniului va fi şi în acest an gazda evenimentului. Să sperăm că şi vremea de afară va şi permite acest lucru şi nu va ploua.

Lucrurile nu se opresc aici. Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” ia faţa Ţinând cont de faptul că la Anul acesta, fiind un an special evenimentul aniversar, pe lângă cei actuali, vor ajunge şi marea pentru cei de la Colegiul Tehnic majoritate din profesori şi „Dimitrie Leonida”, care cadre didactice care au predat sărbătoresc 50 de ani de la înfiinţarea Liceului Industrial de-a lungul timpului, dar şi Minier, primarul Tiberiu Iacobfoarte mulţi foşti elevi, directorul Rodica Gabriela Rus şi Ridzi se va afla o oră şi conducerea colegiului au jumătate mai târziu, începând cu orele 11,30, la sediul acestui pregătit un moment festiv în liceu, de pe strada 22 Decem„Sala de Marmură” a Primăriei municipiului Petroşani. Această brie, la nr. 6. Unde începând cu acţiune se va desfăşura înaceastă oră vor fi primiţi de către conducerea liceului cepând cu orele 12,30. Cu invitaţii. Apoi, va fi dezvelită o siguranţă, acţiunile de luni vor placă aniversară care să fi emoţionante, plăcute, vii şi pline de substanţă ori de aminmarcheze acest eveniment tiri plăcute, că nu în fiecare an (1966-2016 – 50 de ani de funcţionare neîntreruptă a aces- o instituţie împlineşte… jumătate de secol. tei unităţi de învăţământ emblematice pentru Pagini realizate de Corneliu BRAN Petroşani şi Valea Jiului).

numai. Anul acesta au fost pregătite 700 de porţii de mâncare, varza, carnea de oaie şi păsatul fiind mâncărurile nelipsite şi tradiţionale pentru noi, cei care locuim şi trăim pe Maleia. E o sărbătoare de suflet pentru noi toţi. Eu chiar dacă nu sunt născut aici, locuiesc de 40 de ani în această zonă - simt această zi ca pe ceva special, ceva special ce vine dinlăuntrul meu. Sper ca vremea să ţină cu noi, chiar dacă e înnorat, iar oamenii să se simtă ca de fiecare dată cât mai bine”, a declarat Petrică Tulpan, un momârlan „adoptat” de comunitatea de pe Maleia în urmă cu mulţi zeci de ani.

www.zvj.ro vineri, 9 septembrie 2016

REPoRTAJ

UMOR ÎN HA... MAjOR

Gânduri, la început de an şcolar

În perioada 8-12 august, am participat la Congresul Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România, care a avut loc la Constanţa. Pentru că se obişnuieşte, în ultima vreme, să se compare sistemul nostru de învăţământ cu cel din alte ţări europene, mi-am prezentat şi eu punctul de vedere. Opinia mea, versificată, se pare că a fost împărtăşită de colegii prezenţi în sală. Fiind relatată în stilul „haz de necaz”, o ofer şi cititorilor noştri, acum când noul an şcolar bate la uşă.

Aici, când un ministru nou apare, Noi ştim că şi-o reformă pregăteşte.

Un corn, de fapt un fel de pâine mică Şi lapte care (uneori!) e bun.

Doar teoretic, este gratuit, Căci vremurile nu sunt chiar normale Şi au părinţii mult de cheltuit, Căci cumpără caiete speciale

Dar nici ai noştri nu plătesc nimic, Deci orice cârcoteală-i de prisos, Transportu-i gratuit, nimic de zis, Atât că drumul e parcurs pe jos.

pokemonii.

De câte ori apare o reformă, E însoţită de o „nota bene” Prin care ni se spune că-i conformă, Normal, cu normele europene.

Iar dascălii sunt nevoiţi şi ei Să cheltuiască pentru pavoazare, Să scoată, chiar de nu-i uşor, bani grei, Normal, din propriile buzunare.

În România este altcumva: Cu note mici la titularizare, Ajunge la catedră cine vrea, Atunci când are-o pilă în dotare.

E liniştit, se simte-n siguranţă, Aici, în schimb, chiar dacă e perfect, E, tot mai des, tratat cu aroganţă Şi, uneori, e pus chiar la respect.

Nu-i la noi ca în Finlanda!

Că-n Europa,-n statele de fală, Învăţământul este valoros, Acolo, nene, chiar se face şcoală, Iar noi cum să rămânem mai prejos?

Şi, ca teleghidaţi, ne conformăm Nu zicem „pâs”, executăm comanda... Dar dacă tot ar fi să comparăm, Eu aş propune să luăm Finlanda!

Finlanda n-are-nvăţământ privat, Oferă şcolilor egalitate, La ei există numai şcoli de stat Şi toate sunt la fel de-apreciate. Tot ce e necesar au în dotare, Nu ştiu ce-s alea lipsuri şi nevoi, Căci au, de la buget, o finanţare De zeci de ori mai mare ca la noi. La ei, de 40 de ani încoace, Se merge, hotărât, pe-acelaşi drum, Au reformat sistemul şi le place, Şi nu mai fac schimbări majore-acum. În România, fără încetare, Se reformează, nu se construieşte.

facebook.com/ziarulvaiijiului

La finlandezi, e şcoala gratuită, Familiile celor mari şi mici Un euro, din buzunar, n-achită, Pe când, învăţământul de aici,

Şi manuale care nu apar, La început de an, cum e firesc; Săpun, hârtie, tot ce-i necesar, Desigur, tot părinţii le plătesc.

Elevii, în Finlanda, nu dau teste, Evaluări ce-s fără de folos, Acolo, primul lor examen este La 16 ani şi-i serios. La noi, profesorii abia răzbesc Cu teancurile de hârtii formale Hârţoage fără rost, ce se numesc, Mai nou, evaluări naţionale.

Copiii lor învaţă cum să-nveţe, Nu memorează lecţii, teoreme, Ci fac experimente îndrăzneţe Şi foarte rar primesc acasă teme. Ai noştri au, şi în vacanţe, normă De teme fără număr şi-i păcat, Iar şcoala românească-ncet transformă Copiii în maşini de memorat. De stau elevii lor mai mult la şcoală Şi dacă nu ajung la timp acasă, N-auzi chiorăituri de maţe-n sală, Căci au, la prânz, mâncare sănătoasă. Primesc şi-ai noştri, zilnic, gustărică, De la Guvern, cadou, un mic dejun:

Elevii din Finlanda care stau Departe, într-un loc mai izolat, Ajung la şcoală fără grijă, c-au Transportul gratuit asigurat.

Profesorii-n Finlanda-i necesar Să aibă comportare exemplară, Să fie creativi, în caz contrar, În următorul an, sunt daţi afară.

La ei, remuneraţia e bună Şi finlandezii nu muncesc în van, Căci un profesor finlandez adună 30.000 de euro pe an. Ce-aud? Aţi spus, cumva, c-am fi sărmani? Avem salarii bune, ce mai vreţi? Şi noi primim cam tot atâţia bani, Desigur, în 30.000 de vieţi. Profesorii, acolo, nu au prime, Nu beneficiază de favoruri Şi au în plus doar sporul de vechime, Pe când, la noi, există multe sporuri.

Atât că unii au şi alţii ba, Depinde câte puncte-au adunat, Deşi prestează-aceeaşi muncă grea, Primesc salariu diferenţiat. Gradaţiile au un scop anume: În cancelarie să nu mai fie O atmosferă caldă, zâmbet, glume, Ci doar invidie, mâncătorie.

Cei ce n-au prins gradaţie măcar O dată, îşi forţează neuronii Şi-aleargă după puncte la dosar De zici că vor să prindă

La finlandezi, nivelul de cultură, Incontestabil, este ridicat, Pun foarte mare preţ pe-nvăţătură Şi-acolo dascălul e respectat,

Pe când la noi domnea Mihai Viteazul, Prin lege, finlandezii-au stabilit Că pot avea copii numai în cazul Că se pricep la scris şi la citit. În România din mileniul III, Făcând o comparaţie normală, Fac cei mai mulţi copii taman acei Ce n-au trecut, măcar o zi, prin şcoală.

Povestea nu se va opri aci, Şi cum copii poate avea oricine, Aceştia fac, la rândul lor, copii Şi viitorul, deja, sună bine! Aşa stau lucrurile, realmente, Şi-aş mai putea adăuga dovezi, Dar am adus destule argumente Că nu-i la noi precum la finlandezi.

Dar gata, dragi colegi, cu vorbăreala, Eu spun că-i o decizie-nţeleaptă Să ne mobilizăm, că-ncepe şcoala Şi nu ştim ce surprize ne aşteaptă!

Pagină realizată de Petronela-Vali Slavu

ANUNŢ PUBLIC

mica publicitate

• SC ARSENIENIC SRL, cu sediul în localitatea Uricani, str. Pompierilor, nr. 4, jud. Hunedoara, înregistrată la O.R.C. sub nr. J20/115/04.02.2011, C.U.I. RO27988872, informează publicul interesat că s-a depus solicitarea pentru emiterea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul „Atelier confecţii metalice”, situat în oraşul Uricani, str. Pompierilor, nr. 4, jud. Hunedoara. Informații se pot solicita la sediul A.P.M. Hunedoara din Deva, str. Aurel Vlaicu, nr. 25 în zilele de luni până joi între orele 8:00-16:00 şi vineri între orele 8:00-14:00. Eventualele sesizări şi reclamaţii pot fi depuse în termen de 10 zile lucrătoare de la data publicării anunţului.

ANGAJĂRI

mica publicitate

• Societate comercială angajăm studenţi şi ingineri pentru activitatea de proiectare: ing. constructori, ing. mecanici, ing. instalaţii electrice, ing. topografi. Relaţii la telefon 0723.570937. ____________________________________________________________________ • Societate comercială angajează instalatori, sudori şi lăcătuşi pentru şantier şi deplasare. Relaţii la telefon 0740.304930. ____________________________________________________________________ • Cabana Groapa Seacă angajează în condiţii avantajoase ospătar (cunoştinţe limba engleză nivel minim) şi bucătar. Oferim cazare şi masă. Relaţii la telefon 0766.337077 (Loredana). ___________________________________________________________________ • Societate angajează în construcţii muncitori calificaţi şi necalificaţi. Relaţii la telefon 0746.292.564. ____________________________________________________________________ • Societate comercială angajează în condiţii avantajoase dispecer taxi, barman. Relaţii la telefon 0763.155871, Petroşani. ____________________________________________________________________ • Hotel Gambrinus angajează recepţioner, cu experienţă minim 3 ani în domeniu. Relaţii la telefon 0721.322662. • Firmă de transport cu acţionariat german angajează şoferi profesionişti, categoria C+E, posesori atestat profesional şi cartelă tahograf, experienţă minim 2 ani, pentru comunitate. Plata la zi. Telefon 0729.272272.

VÂNZĂRI

mica publicitate

• Vând telefon LG L70-D320n, alb, în stare foarte bună, preț 350 lei. Relații la telefon 0786.489599.

www.zvj.ro vineri, 9 septembrie 2016

PubLiCitate

CMYK

DIVERSE Aviz!!! În atenţiunea amatorilor de istorie a Văii Jiului

„Alfabetul publicităţii în Valea Jiului. Studii de caz. Negustori şi meseriaşi. Viaţa din spatele reclamelor”

este al 27 volum-document al scriitorului şi jurnalistului Marian Boboc, redactor şef al „Ziarului Văii Jiului” • 486 de pagini • Format: A4 • Toate reclamele (peste 700) care au apărut în presa Văii Jiului între 1921 şi 1947, aranjate alfabetic • Poveşti cu şi despre meseriaşi şi negustori • Un volum album de colecţie, singular în peisajul editorial al României

facebook.com/ziarulvaiijiului