2015 LUNI 17 IUL 2017

Ziarul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Costel Avram:

Director: Cătălin DOCEA

0722 875 687

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,5645 lei 1$ = 3,9992 lei 1₤ = 5,1828 lei

luni, 17 iulie 2017

Anul X • nr. 2215 • 8 pagini • Preţ: 1 leu

0722 875 687

„Sub stăpânirea lui Stancu, pesediștii din CEH sunt minimalizaţi, batjocoriţi, iar pedeliștii sunt păstraţi până la adânci bătrâneţi în funcţii…”

O găurice în bugetul CEH

știință despre ce se întâmplă în CEH. Cum de CEH depind mii de locuri de muncă, nu îmi este indiferent, ca simplu cetățean, dar și ca manager al unei întreprinderi importante pentru Valea Jiului, cum este condus CEH. Nu este normal ca directorul general Viorel Stancu să primească ordine de la partid, de la Partidul Democrat - acum parte a PNL. Acest Stancu parcă merge la serviciu doar ca să-i protejeze pe pediștii săi și să-și bată joc de pesediști, atâția câți mai sunt. Știu că la CEH a existat și există o prigoană a membrilor PSD. Foarte buni ingineri cu carnet de membru PSD au fost înlăturați din sistem, doar ca să rămână la butoane inginerii, membri și simpatizanți ai PD. Un astfel de inginer,

„Ziarul Văii Jiului” a relatat la timp despre paranghelia PNL pusă în operă la Cabana Jieț în urmă cu 10 zile, cabană administrată de Mina Livezeni, parte a Complexului Energetic Hunedoara (CEH), care se confruntă cu multe probleme. Pentru a crea impresia de legalitate, liberalii au compus o cerere pentru închirierea terenului de fotbal.

Deși „golurile” adevărate le-au marcat în mesele aranjate în formă de „U”…

Cu siguranță, dacă ar fi închiriat cabana, liberalii ar fi trebuit să bage mai adânc mâna în buzunar, așa au scăpat mai ieftin… Ce mai contează dacă CEH, adică statul, a fost păgubit? La ce găuri sunt în CEH, o găurice în plus poate să nu mai fie contabilizată.

Liberalii râd de Nistor și ai lui

În clinchete de pahare și în susurul păsărelelor din mirificul cadru natural al Cabanei Jieț, liberalii au hotărât ca ziua de sâmbătă să fie declarată „Ziua în care liberalii râd de Nistor și ai lui pesediști”.

S-a stabilit ca un moment permanent în programul acestei zile de voie bună să îi aparțină directorului pedist al minei Livezeni. Acesta va povesti cum i-a dat el prosteală pe față lui Nistor, după ce s-a gudurat printre picioarele bătrânului pesedist. Ha, ha, ha!

Viorel Stancu

Tot în această zi a veseliei, liberalii vor râde de impotența PSD-ALDE, alianță care nu este în stare să schimbe niciun director de la minele Văii Jiului dintre directorii implantați de Guvernul PNL Cioloș.

După care, glumeții liberali vor da un comunicat despre situația dezastruoasă a Complexului Energetic Hunedoara, în-

fierându-i cu mânie populară pe Nistor, Resmeriță și alți pesediști de frunte (și degeaba în chestiunea CEH).

Stancu spune „nu”

în chestiunea anulării ultimului concurs de angajări în CEH. Probabil, director general al CEH a mai socotit și a ajuns la concluzia că ușile de aeraj nu au fost așa de deschise, iar curentul de aer nu a circulat banii viciați pe trasee nepermise. Căci unde sunt bani mulți, nu mai poate fi vorba de tocmeală. Pardon, de răzgândeală…

Costel Avram, despre eternii pedeliști de la CEH

Referitor la situația explozivă din CEH, care în continuare este condus tot de pedeliști, în frunte cu Stamin Purcaru și Viorel Stancu, am fost curioși să aflăm părerea unui manager care a performat. Nu o spunem noi, ci o spun rezultatele. Costel Avram, director general al Apa Serv, unitate model de management performant, ne-a declarat: „Am

parcă etern la conducere, este Nădășan de la mina Livezeni. Prima grijă a lui Viorel Stancu, după ce a fost instalat director general CEH, a fost să-l numească pe Nădășan, care parcă stătuse în foaie de boală prelungită, înapoi pe funcția de conducere la Mina Livezeni. Lumea vorbește de lucruri necurate, de nu știu ce cablu dispărut de la mină și apărut pe la Baru. Viorel Stancu operează cu două unități de măsură, una pentru angajații pesediști și alta pentru cei pedeliști. Sub stăpânirea lui Stancu, pesediștii din CEH sunt minimalizați, batjocoriți, iar pedeliștii sunt păstrați până la adânci bătrâneți. Asemenea lucruri nu-i fac cinste lui Viorel Stancu… Despre situația din CEH mă voi mai exprima dacă voi mai fi întrebat”.

Marian BOBOC

2

LA ORDINEA ZILEI

Primarul Lucian Resmeriță

Și în cursul zilei de vineri, primarul a putut fi întâlnit în Cartierul Viitorului și zona CAP. Aici se derulează ample lucrări de reabilitare a infrastructurii, lucrări de demolare a construcțiilor care nu respectă legea și afectează imaginea orașului, precum și ample operațiuni de salubrizare a zonei. Cu siguranță, la finalizarea acestui proiect, aici va fi unul din cele mai moderne cartiere din Lupeni. „Sunt prezent și astăzi în Cartierul Viitorului împreună cu echipa mea de specialiști din cadrul primăriei, pen-

Pe șantierele Lupeniului

Prezenţa primarului Lucian Resmeriţă pe şantierele din Lupeni a devenit deja una obișnuită atât pentru constructori, cât și pentru locuitori.

Cum de ritmul desfășurării lucrărilor depinde încadrarea în graficele de finalizare a proiectului, primarul Lucian Resmeriță supraveghează cu atenție modul de desfășurare a acestora.

tru a verifica ritmul de desfășurare a lucrărilor, pentru că de aceasta depinde încadrarea în graficul de finalizare a acestui proiect, respectarea proiectului așa cum a fost prezentat constructorului. totodată, verificăm cu atenție și calitatea lucrărilor, pentru că ne dorim ca aici să avem un cartier modern, european și a cărui utilitate să fie de durată îndelungată”, a declarat primarul Lucian Resmeriță.

Sonia LIBERESCU

Pentru minerii CEH

2.529 de salopete

Complexul Energetic Hunedoara achiziționează 2.529 salopete pentru mineri.

)

Ziarul Vaii Jiului

Dintre acestea, 20 vor fi direcționate spre Prestserv, 438 către EM Lupeni, 375 la EM Vulcan, 896 către EM Livezeni și 800 spre EM Lonea. Pentru achiziție s-au alocat 163.879 lei.

Salopetele vor fi, conform standardelor, confecționate din material textil BBC, pantalonii vor avea câte 3 buzunare, două în față și unul în spate, ajustabili, cu zona de șezut dublată. Bluza de salopetă se va închide cu nasturi, va avea un buzunar la pipt, mânecile și poalele se vor putea strânge la bază cu șnur. Salopetele vor fi inscripționate permanent cu inițialele CEH. Comanda pentru echipamente nu va fi plasată toată deodată, ci etapizat, pe o perioadă de 6 luni.

Alina PIPAN Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani 24348364 n J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara 0254.549020 (telekom fix/fax); 0371.136393 (Vodafone fix); 0735.727264 (Vodafone mobil) Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008.

ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Valeriu ButuLESCu, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDuŞ, Sonia LIBERESCu, Alin RuS, Petronela-Vali SLAVu DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Publicitate: Mirabela FLEȚAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Deocamdată,

Proiectul „Green Line - Valea Jiului” rămâne o poveste frumoasă, repetată în fiecare an

De când e tot pusă pe tapet discuţia asta cu introducerea autobuzelor electrice în Valea Jiului? Nu-i greu de răspuns, fiindcă am în faţă proiectul devenit deja Hotărârea nr.64/2017 a Consiliului Local al municipiului Vulcan.

Proiectul de hotărâre -

devenit, repet, deja hotărâre în toată regula – se referă la „aprobarea asocierii Municipiului Vulcan prin Consiliul Local al municipiului Vulcan cu U.A.T. Judeţul Hunedoara prin Consiliul Judeţean Hunedoara şi cu municipiile Petroşani, Lupeni şi oraşele Petrila, Aninoasa şi Uricani în vederea depunerii proiectului <<Linie verde de autobuze electrice între Petrila-PetroşaniAninoasa-Vulcan-Lupeni-Uricani Green Line Valea Jiului>>”. Nu e prima dată, o spun din nou, când consilierilor locali

Proiectul „Green Line”

vulcăneni li s-a pus în faţă un proiect de hotărâre pe tema aceasta. Începutul nu a fost ieri-alaltăieri, ci cu cinci ani în urmă. De ce s-a tras de timp şi s-au pierdut nu doar ani de zile, ci şi sursa de finanţare? Da, asta ar fi interesant de aflat!

Prima şi prima

dată chestiunea cu „Linia Verde” a fost adusă în discuţie în 2012. Atunci a fost votată Hotărârea nr.95 privind aprobarea asociererii municipiului Vulcan prin Consiliul Local al municipiului Vulcan, cu Judeţul Hunedoara, prin Consiliul Judeţean Hunedoara, municipiul Petroşani, prin Consiliulul Local al municipiului Petroşani, cu oraşul Aninoasa, prin Consiliul Local al oraşului Aninoasa, cu municipiul Lupeni, prin Consiliul Local al municipiului Lupeni şi cu oraşul Uricani, prin Consiliul Local al oraşului Uricani, în vederea realizării Proiectului de dezvoltare zonală şi de interes public

Start spre implementare

După cum se știe, Unitatea Administrativ Teritorială (U.A.T.) Județul Hunedoara intenționează realizarea în Valea Jiului a unui „Green Line”, o linie de transport cu autobuze electrice, care să asigure legătura din Petrila până la Uricani, care să protejeze mediul și eventual să fie o alternativă convenabilă a transportului asigurat în prezent de maxi-taxi.

Linie verde de troleibuz între Petroşani-AninoasaVulcan-Lupeni-Uricani, Green Line Valea JiuluiVest”. Despre aceeaşi linie de troleibuz care să lege municipiile şi oraşele amintite înainte se pomeneşte, doi ani mai târziu, în Hotărârea nr.103/2014 a Consiliului Local al municipiului Vulcan. Şi aceasta din 2014, ca şi “Hotărârea nr.54/2015 privind extinderea traseului aferent proiectului de dezvoltare zonală <<Linie verde de autobuze electrice între: Petrila-Petroşani-Aninoasa-VulcanLupeni-Uricani, Green Line Valea Jiului>>” - a fost uitată, iar certificatul de deces al amândurora, adică abrogarea, le-a fost semnat în luna iunie a acestui an, odată cu aprobarea proiectului de hotărâre pomenit chiar în preambul articolului.

Nu se spune

nimic despre cauzele care au tot tărăgănat materializarea Proiectului de dezvoltare zonală „Green Line” şi suntem lăsaţi în beznă şi în privinţa numelor celor care, eventual, se fac vinovaţi de acest lucru. Mai mult ca sigur că răspunsul la aceste întrebări nu-l vom afla nicicând. Singura explicaţie dată este aceea că proiectele respective “au fost

elaborate şi aprobate conform prevederilor Programului Operaţional Regional 207-2013” şi că „se impune elaborarea unui nou acord care să corespundă prevederilor Programului Operaţional Regional 2014-2020”. Spre surprinderea mea, niciun consilier local vulcănean nu a fost curios să afle de ce nu se mai termină, odată şi odată, discuţiile cu autobuzele astea verzi şi să se treacă la fapte! Am cutezat eu să-i fac întrebare jupânului Ile în privinţa asta. Răspunsul a fost scurt: „Cade Consiliul Judeţean ca titular, rămâne partener!”. Se pare, după cum a lăsat el de înţeles înainte ca proiectul să fie supus la vot, că, de acum încolo, Vulcanul va fi buricul acestui proiect referitor la transportul în comun ecologic pus la cale pentru Valea Jiului. Ceea ce nu ar fi rău, în cele din urmă. Desigur, dacă nu cumva se vor aşterne anii şi uitarea şi peste hotărârea aceasta!

Gheorghe OLTEANU

După ce a fost realizată asocierea administrațiilor locale și a Consiliului Județean Hunedoara s-a trecut imediat la următorul pas, achiziția serviciilor de consultanță privind întocmirea Planului de mobilitate urbană durabilă (P.M.U.D.) pentru transportul în zona Văii Jiului, între localitățile Petrila, Petroșani, Lupeni, Vulcan, Aninoasa și Uricani. P.M.U.D. este un document strategic, nivelul de detaliere a intervențiilor fiind adaptat în consecință. În faza de implementare a P.M.U.D. vor fi necesare studii de fezabilitate privind investițiile propuse conform legislației în vigoare, inclusiv în ceea ce privește amplasamentul exact și soluția tehnică optimă, respectiv analiza impactului asupra mediului pentru proiectul Green Line.

Demersul Green Line are un mare atu, acela de a lega toate orașele Văii și de a asigura transportul persoanelor de la un capăt la celălalt. Marele minus este faptul că nu se cunosc costurile de întreținere și de administrare ale investiției.

Practic, managementul proiectului trebuie preluat de un serviciu comun de administrare, iar o parte din costul biletelor va trebui să fie decontată pentru a fi viabilă pe piața de astăzi. Dacă nu este permis un parteneriat public-privat pentru managementul acestui proiect, va fi o mare provocare menținerea acestui serviciu funcțional și profitabil.

Alina PIPAN

175 190

8

www.zvj.ro luni, 17 iulie 2017

180 BONUS

PROIECTE

3

4

EDILITARE

Vulcan

Pe strada cu nume de împărat roman vor dispărea, la sigur, gropile De câteva zile le-a venit inima la loc şi s-au lămurit şi cei care credeau că gropile de pe strada Traian din Vulcan sunt eterne.

După ce au terminat scările de lângă blocurile „A”2 şi „A”4 şi, apoi, au pus la punct aleile care, de la ele, duc în sus către blocurile 14-15 şi care or mai fi în spatele „A”-urilor, muncitorii constructori au ajuns pe drum.

Nu pe drumuri,

cred aţi sesizat nuanţa, ci efectiv pe drumul care se face din Bulevardul Mihai Viteazul şi merge până la capătul blocurilor cu patru etaje din Micro 3B „Dallas”. Fiindcă până acolo ţine strada Traian. De la Clubul „Şansa” în sus, strada e OK. A fost prinsă într-un proiect mai vechi, cel în care toate aleile şi străzile din „Dallas” au fost refăcute, aşa că porţiunea asta nu mai este pusă în discuţie. Ceea ce au tot înjurat mulţi

facebook.com/ziarulvaiijiului

vulcăneni sunt gropile care s-au înmulţit în carosabil, începând din dreptul lui „A”2 şi până la „Şansa”. Dar ele vor dispărea odată ce se va aşterne stratul de asfalt.

Defecţiunea apărută în comunicarea

dintre administraţia publică locală vulcăneană şi cetăţeni a făcut ca, de la aprobarea proiectului şi a finanţării, puţină lume să afle că strada Traian a fost băgată în cărţile refacerii. Nu prin scrieri cu amănunte tehnice în ele, cu multe cifre C+M şi mai deloc cu amănuntele care-l interesează pe cetăţean îl faci pe om să citească textul, ci spunându-i, prin cuvinte simple, când începe o lucrare, în ce constă ea, când va fi gata şi, eventual, cât costă. Şi, dacă-i făcută cu bani europeni – foarte bine! –, cu ce sumă ne-a blagoslovit UE. Taman sincopele acestea în dialogul cu cetăţenii i-au făcut pe mulţi să creadă - zilele trecute v-am dat un exemplu – că gro-

pile de pe Traian nu au moarte. Uite că au!

Deocamdată,

pe Traian se lucrează pe tronsonul cuprins între intersecţia cu Aleea Muncii şi sensul giratoriu din plastic din apropierea lui „A”6. Sau, altfel spus, până la intrarea în strada Parângului. Circulaţia autovehiculelor se face pe o singură bandă de mers. În momentul de faţă se montează borduri pe partea cu blocurile „A”. Pe cealaltă partea bordurarea e gata. Şi, în plus, trotuarul a fost pregătit în mare parte pentru operaţiunile de înfrumuseţare şi de modernizare pe care el le va suporta. Adică pistă pentru biciclete şi spaţiul pietonal. În capătul dinspre Parângului, carosabilul a fost lărgit şi s-a făcut un fel de refugiu, pentru ca giratoriul să fie mai accesibil de abordat. Ciudăţenia locului este stâlpul de iluminat public care, astfel, a ajuns în drum. Deşi un prieten mai tânăr era convins că el va fi relocat, eu am fost

90 la sută sigur că acolo-i va putrezi betonul. Şi am greşit, recunosc, fiindcă băieţii pe care i-am prins în pauza de masă mi-au confirmat convingerea prietenului.

De pe trotuarul

de lângă blocuri va dispărea imitaţia de rigolă, un şănţuleţ betonat lat de o palmă şi un pic. De la „A”6 şi până jos pe trotuar se va pune asfalt, pentru ca, pe toată lungimea lui, să fie adecvat pentru marcarea locurilor de parcare a autoturismelor. Nu i-am întrebat pe oameni când vor acţiona pe bucăţica de drum rămasă, cea de la bulevard şi până unde, din Traian, se desprinde Aleea Muncii, fiindcă ştiam eu ceva de la o şedinţă de consiliu local. Atunci, primarul pomenise despre demolarea chioşcurilor din zona asta, iar după ritmul în care se munceşte ceva mai sus, pare-mi-se că la etapa asta se va ajunge negreşit în cel mult trei săptămâni.

Gheorghe OLTEANU

A înotat aproape 800 de kilometri

trecut de Kelheim, în Germania, de unde Dunărea e navigabilă. Când trec vapoarele trebuie ca sportivul şi caiaciştii să fie foarte atenţi, sunt provocate mici valuri, plus că trebuie ferită ruta acestor ambarcaţiuni. Pe de altă parte, pentru mine e din ce în ce mai dificilă interceptarea, ajung din ce în ce mai greu să fac joncţiunea cu ei din cauza pistelor de bicicletă care interzic să intri în zonele respective cu maşina. Acum mai am o bătaie de cap deoarece sunt într-o zonă de rezervaţie şi e foarte departe drumul de malul fluviului. Vom vedea cum facem joncţiunea în seara asta şi unde va fi zona unde să facem popasul de noapte. Dar, ca de fiecare dată, sunt convinsă că vom reuşi, nu se poate altfel. Şi ca să încheiem optimist şi într-un ton plăcut, între Passau şi Linz am mai avut parte de momente emoţionante, ce i-au ridicat enorm moralul lui Avram Iancu. De exemplu, un vapor de croazieră ce avea în componenţa echipajului mai bine de jumătate români, a sunat sirena şi l-au aplaudat pe sportiv pe perioada cât acesta a înotat pe lângă ei. Aclamau nu doar românii, ci toată lumea de pe vas. Un alt exemplu: vineri, un austriac posesor de şalupă a fost de-a dreptul fascinat de ideea aceasta de traversare a Dunării de la izvoare şi până la vărsare. A făcut imediat un gest frumos, ducând echipa de pe margine cu şalupa în apropiere de Iancu, ca să poată fi filmat şi de aproape şi a avut numai cuvinte apreciative despre sportiv, urându-i baftă în continuare. Eu cum ştiu germana, i-am dat multe amănunte despre expediţie şi sunt convinsă că austriacul a dus mai departe informaţiile, ceea ce e foarte bine să se popularizeze şi aşa performanţa românului nostru. De altfel, foarte mulţi germani şi austrieci întâlniţi în cale îl ovaţionează pe sportiv, iar când află de la noi de acest proiect sunt de-a dreptul uimiţi şi fascinaţi. Avram este acum un adevărat ambasador al ţării noastre şi aşa se mai aud şi lucruri bune de români şi România, că ne-am săturat cu toţii de imaginea proastă pe care ne-au făcut-o unii!”.

Corneliu BRAN

Odiseea pe Dunăre a lui Avram Iancu continuă

Cel mai bun înotător hunedorean şi român în ape deschise, petroşeneanul Avram Iancu, a stabilit deja primul record în aventura sa, fiind primul român care înoată pe Dunăre, doar în slip, toată porţiunea bătrânului fluviu ce străbate Germania.

aşteptat de câteva zeci de români ce sunt stabiliţi în acest oraş şi împrejurimile lui, ce s-au mobilizat pe Facebook şi s-au întâlnit cu steaguri tricolore la podul din centrul oraşului! A fost o sărbătoare de nedescris, acolo Iancu a ieşit din apă şi a stat de vorbă cu ei preț

150 de ani de vals vienez. Zile de înot pe Dunărea albastră

Ei bine, în nicio săptămână vom putea spune că Avram Iancu este primul român care a traversat Dunărea și pe teritoriul Austriei, unind, înot, două ţări, două popoare. De câteva zile dă din braţe şi picioare şi pe Dunărea albastră austriacă, cea mult cântată de Strauss şi concetăţenii săi, trecând deja de primul mare oraş întâlnit în cale, Linz, capitala din nord-vestul Austriei Superioare, cu o populaţie de aproape 200.000 locuitori. Interesant este faptul că Iancu trece la braţ Dunărea albastră exact în anul când celebrul vals vienez împlineşte 150 de ani de la apariţie şi cum nimic nu e întâmplător probabil că cele două evenimente se încununează reciproc. Un austriac celebru şi un brav român leagă, prin muzică şi sport, două state danubiene, aşa cum o face şi Dunărea, legând 10 state şi patru capitale.

A trecut de zona rece ca gheaţa

Emese Vanea, membră a staff-ul înotătorului, ne-a povestit cum a trecut Avram Iancu de locul unde Rinul se varsă în Dunăre, înfoiat nevoie mare şi rece mai ceva ca-n Canalul Mânecii: „A trecut cu bine, şi după ce s-a obişnuit cu apa rece a schimbat şi tactica.

Adică a înotat şi acolo aproape normal, câte 2-3 ore, cu pauze, şi nu 20-30 de minute cât stabilise înainte.

Antrenamentele în apă rece, experienţa, fizicul şi alimentaţia de la Canah (seminţe de cânepă, fructe uscate, musli – cereale integrale cu miere, goji, stafide şi lapte) l-au ajutat cu brio să treacă şi de acest obstacol, depăşind deja acea porţiune de apă a Dunării de numai 14-15 grade”.

de câteva ceasuri, s-a încins o horă românească de toată frumuseţea, iar atmosfera a fost una impresionantă! Le mulţumim şi pe această cale! Probabil că la Viena Iancu al nostru va fi aşteptat de şi mai mulţi compatrioţi, dornici să fie alături de acest înotător român de excepţie, un adevărat campion în ceea ce face! Cum spune mereu Iancu, lucrurile măreţe nu se fac uşor. De aceea mă bucur că românii noştri au înţeles asta şi îl susţin moral”.

Dunărea albastră e… verde

Către finalul discuţiei, Emese Vanea a mai adăugat câteva informaţii: „Dunărea albastră nu e chiar albastră, e mai degrabă verde. E bine că azi (sâmbătă – n.r.) nu sunt valuri chiar dacă plouă, iar probleme mai deosebite au început din momentul în care am

În zare - Viena

Tot de la Emese Vanea am aflat ce distanţă înotase sâmbătă seara în jurul orelor 20:00, ora României: „În momentul de faţă a trecut de km 2.100 cu mai mulţi zeci de kilometri şi se apropie de borna 800 km parcurşi! Suntem undeva trecuţi de o micuţă localitate, numită Walsee, undeva între Linz şi Viena. Din păcate, este pentru prima dată când a plouat toată ziua, cu foarte puţine pauze, o ploaie sâcâietoare şi destul de rece. Avram înoată de ore bune pe ploaie, dar se pare că a trecut şi de această situaţie nu tocmai plăcută. Pentru caiaciştii noştri care-l acompaniază e ceva mai bine decât pe soarele arzător, dar ştiu că pentru Avram nu e uşor. Dar trece el şi peste asta!”.

Hora bucuriei de la Linz

Pentru că am văzut filmuleţul prezentat pe pagina lui Avram de socializare, am întrebat-o pe Emese şi de „hora bucuriei” de la Linz. „În câteva zile va ajunge în prima capitală străbătută de Dunăre, Viena, după ce a trecut de Linz şi unde a fost

8

www.zvj.ro luni, 17 iulie 2017

HOBBY

5

6

DIVERSE

Ilustre personalităţi petrilene

Dr.ing. Silviu-Iulian Niculescu

Titlul nu este deloc exagerat, după cum veţi vedea în continuare, căci se bazează pe fapte reale. În primele zile ale lunii mai 2017 i-am făcut o vizită profesorului pensionar Mihai Niculescu, cel care a fost director al Şcolii Generale nr. 2 „Ana Colda” din Lonea, timp de 26 de ani, post de pe care s-a pensionat în anul 2003. Om modest, poate prea modest, după pensionare s-a aşezat liniştit în „banca lui de acasă” şi a fost pe nedrept repede uitat de toată lumea.

Născut la 16 aprilie 1941 în localitatea Ţânţăreni – Gorj, a absolvit Institutul Pedagogic din Craiova în anul 1962 şi a fost repartizat la absolvire ca profesor de matematică la Şcoala Generală nr. 2 Lonea, loc de muncă pe care nu l-a schimbat până la pensionare. În anul 2001 a pus umărul serios la organizarea festivităţilor dedicate împlinirii a 125 de ani de şcoală românească la Lonea. A urmat pensionarea în anul 2003 şi uitarea sa, poate chiar şi de către cei cărora le-a fost profesor.

Am intrat în locuinţa profesorului Niculescu din Lonea (situată la doi paşi de Şcoala „Ana Colda”) oarecum stingher. Aici îşi petrece zilnic timpul citind şi meditând. Ultima dată când am păşit pragul acestei case trăia şi soţia sa, cunoscuta profesoară de limba română şi latină Eugenia Niculescu. Fără să vreau, privind spre biblioteca aranjată exact aşa cum era în urmă cu puţini ani când doamna profesoară trăia, am intrat într-un moment de tăcere. Pe obrajii profesorului se scurgeau lacrimi de durere. Distinsei profesoare care ne-a părăsit prea devreme i-am cerut în nenumărate rânduri păreri legate de cărţile pe care le scriam. Am depăşit momentul de tristeţe, ca apoi să ne dăm seama că amândoi gândeam la versurile lui Eminescu din Scrisoarea I: „Iar deasupra tuturora va vorbi vrun mititel, / Nu slăvindu-te pe tine... lustruindu-se pe el”.

Din păcate aşa se întâmplă în viaţă. Când nimeni nu mai are nevoie de tine eşti dat uitării. Am făcut toate aceste divagaţii de la subiectul anunţat prin titlul materialului în mod vădit, căci Silviu-Iulian Niculescu este fiul celor doi minunaţi profesori Eugenia şi Mihai Niculescu.

Silviu s-a născut la 7 septembrie 1968, la Lonea. A urmat cursurile Şcolii Nr. 2 din Lonea, apoi a absolvit cursurile Liceului Industrial din Petrila. În anul 1992 a obţinut diploma de inginer în automatică de la Facultatea de Automatică şi Calculatoare a Universităţii Politehnica din Bucureşti, manifestând de la începutul formării sale interes pentru aspectele şi dezvoltările teoretice, cu caracter matematic, ale viitoarei sale profesii.

A fost încadrat de timpuriu în corpul didactic al facultăţii absolvite. Anii 1992-1997 au coincis cu lansarea primei etape a proiectelor europene TEMPS, aşa încât tânărul licenţiat în automatică a beneficiat de posibilitatea continuării imediate, fără întrerupere, a studiilor în Franţa la prestigiosul Institut National Polytechnique de Grenoble unde a

facebook.com/ziarulvaiijiului

obţinut succesiv diplomele DEA (Diplôme d’Études Approfondies), echivalentul francez al masterului – în 1993 şi diploma de doctor în 1996. Teza de doctorat a fost distinsă cu un premiu de excelenţă.

După această perioadă a intrat în unitatea de elită a cercetării naţionale ştiinţifice franceze (CNRS), conceput de fondatorii săi între care se numără şi laureatul Premiului Nobel pentru Chimie Irène

Joliot-Curie, ca fiind un mare institut, acoperind toate direcţiile de cercetare posibile. În cadrul CNSR, Niculescu a străbătut toate etapele afirmării profesionale, de la cercetător clasa a doua (CR2) până la actualul grad de director de cercetare clasa întâia (DR1), fiind în prezent şi director al Laboratorului de Semnale şi Sisteme – L2S – din CNRS, unul dintre cele mai mari laboratoare de cercetare din structura CNRS (220 de membri în ianuarie 2016).

Singur sau cu cei 136 de colaboratori şi coautori a publicat 10 cărţi dintre care cea mai cunoscută a acumulat aproape 2000 de citări în edituri ca Springher, SIAM. Este autor sau coautor a peste 475 de capitole sau lucrări ştiinţifice.

Dr. Niculescu a fost responsabil cu 15 programe şi proiecte internaţionale de cooperare cu Belgia, Mexic, România şi ţările din Europa de Est, Coreea de Sud, Hong Kong, Turcia şi Statele Unite.

Dr. Silviu Niculescu are şi o mare influenţă în cercetarea ştiinţifică europeană din domeniul său de expertiză.

Astfel: este fondator al echipei INRIA (Dinamica Sistemelor Interconectate în Medii Complexe – DISCO), este membru al Consiliului EUCA (Asociaţia de Automatică din Uniunea Europeană), este responsabil al Grupului de cercetare IFAC TV 2.2 pentru Sistemele cu Întârziere, de la înfiinţare, este coresponsabil al Reţelei de Lucru

Europene GDRI pentru Sisteme cu Întârziere, este editor asociat al principalelor reviste de specialitate din automatică (aşa-numitul flux principal), este editor al unor serii ale celebrei Edituri Springer, este organizator de conferinţe, seminarii de lucru şi şcoli de vară în profil.

Activitatea profesională a doctorului Silviu Niculescu a fost marcată de recunoaşteri şi onoruri importante. Aşa după cum menţionează prof.dr.ing.

Vladimir Răsvan, teza de doctorat elaborată „NATO fellowship for young researchers” a fost distinsă ci „PhD Thesis Award” de către Institutul Naţional Politehnic din Grenoble unde a fost susţinută, iar la American Control Conference din anul 2000 „Best Paper Presentation Award”.

Deja în octombrie 2001 primeşte medalia de bronz a CNRS pentru cercetare ştiinţifică urmată de medalia de argint a CNRS în mai 2011.

La 6 octombrie 2016 a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii din Craiova. Laudatio prezentat cu această ocazie de către prof.dr.ing. Vladimir Răsvan, precum şi informaţiile primite de la tatăl său prof. Mihai Niculescu mi-au servit ca puncte de sprijin în alcătuirea acestui material.

Dr.ing. Silviu Niculescu este o personalitate ştiinţifică pe deplin cunoscută în Franţa, chiar şi în Europa şi SUA, dar mai puţin cunoscută pe meleagurile sale natale, la Petrila. Dacă aş fi prezentat doar fotografia nu ştiu câţi petrileni l-ar fi recunoscut şi mai ales câţi ar fi putut spune câteva cuvinte despre realizările sale. Poate că Primăria şi Consiliul Local ale oraşului Petrila, pe bună dreptate, ar putea să se gândească la posibilitatea acordării titlului de Cetăţean de Onoare al oraşului, pe care l-ar merita din plin.

Dr. Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

aduce!

Controlul exagerat al tuturor detaliilor nu e în beneficiul succesului visat, deci mai lasă-te dus de val, din când în când, şi vezi ce-ţi

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Iubeşte-te mai mult pe tine însuţi, găseşte-ţi calităţile şi pune-le mai mult în valoare, pentru că nu eşti deloc aşa de rău precum te vezi tu acum… Nu exagera!

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Protejează-te singur, pentru că te afli într-un mediu tensionat, în care planează numai energii pozitive.

Numai tu poţi ţine la distanţă influenţele nefaste, ca atare închide poarta inimii şi nu lăsa pe nimeni să se apropie de tine.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Eşti cel mai bun, deci n-o mai face pe modestul ci arată tuturor că te simţi bine în pielea ta, că eşti mândru de tine.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Înainte de a construi viitorul, fii sigur că ai lăsat trecutul în cea mai stabilă formă, ca să nu te intorci acolo când ţi-e lumea mai dragă.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Eşti mai preocupat de soarta celor mai bătrâni din familia ta şi îţi dedici ziua părinţilor, bunicilor, rudelor care au nevoie de puţină afecţiune. Meriţi felicitări pentru dăruirea ta!

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Când e greu, când te confrunţi cu probe de viaţă, ai tendinţa de a privi în sus cu o uşoară supărare, întrebându-te de ce ţi-e ţie dat să treci prin asta. Nu e atitudinea cea mai potrivită...

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Nu toate visele se împlinesc, de aceea trebuie să discerni clar, astăzi, care sens merită urmat către scopul tău cel mare.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Inspiri încredere deplină pentru că ai atins un nivel de experienţă demn de tot respectul. Cine te vede acum pentru prima oară spune despre tine că eşti un om matur, cu scaun la cap, care ştie ce spune.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Dacă pleci la drum astăzi, stai cu urechile pâlnie la tot ce se petrece în jurul tău, pentru că informaţiile interesante vin de pretutindeni. Fii receptiv la sfaturi, la idei.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Cel mai bun profesor pentru tine acum e vocea ta interioară pentru că de acolo primeşti o mulţime de îndrumări înţelepte care merită ascultate.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Porneşti o activitate nouă care cere mult de la tine, nu neapărat un efort fizic, ci mai degrabă unul mental, pentru că te confrunţi cu principii noi, cu un domeniu necunoscut încă sau cu o viziune complet diferită.

HoRoSCoP

8

www.zvj.ro luni, 17 iulie 2017

Fără a deranja repausații,

Capelele mortuare vor fi controlate la… sânge

Direcția de Sănătate Publică Hunedoara, prin inspectorii sanitari, va lua la „purecat” în următoarea perioadă toate capelele din Valea Jiului şi din județ, urmărind cum se respectă prevederile legale din domeniul sănătății publice.

Un crematoriu nu avem încă în Valea Jiului, dar în schimb avem, aşa cum spune de ceva vreme legea şi legislația europeană, capele, în fiecare localitate din cele şase.

Luat pe localități, câte trei capele sunt în: Petroşani (Capela „Unitariană” de lângă „Hermes”, capela „Bobocul” de lângă Cimitirul Central, capela „Sf. Varvara” - Aeroport), Lupeni (capela „Pensionarilor” din centru, capela privată „Precup” din Braia şi capela „Primăriei” din Bărbăteni) şi Petrila (capela „Pensionarilor” Petrila, capela „Pensionarilor” Lonea şi capela „Primăriei” din Cimpa).

De remarcat la acest aspect este faptul că Uricaniul şi Aninoasa întrec municipiul Vulcan, ambele având câte două capele. În Vulcan nu există decât o singură capelă, capela privată „Dincă”.

La Uricani: capela „Primăriei” Uricani și capela „Composesoratului” Câmpu lui Neag.

La Aninoasa: capela „Primăriei” din Iscroni şi capela

„Pensionarilor” Aninoasa.

Deşi legea prevede construirea de capele pe raza unei localități (de către autoritățile locale acolo unde nu există interes privat), astfel încât persoanele decedate să nu mai fie ținute timp de trei zile până la înhumare la domiciliu, administrațiile locale din Pui, Baru-Mare și Bănița încă nu s-au conformat, primăriile putând intra oricând de-acum înainte sub incidența legii. Indiferent de motivațiile financiare aduse de primarii din aceste comune şi sate, ca argument, perioada de grație a expirat de mult.

Corneliu BRAN

IMoBILIARE

mica publicitate

• Vând apartament 4 camere, Lupeni, str. T. Vladimirescu, neamenajat. Preţ negociabil. Relaţii la telefon 00393891346806.

ANGAJĂRI

mica publicitate

Organizaţia Caritas Alba Iulia angajează în Petroşani: - Asistent medical - Îngrijitor vârstnici la domiciliu - Asistent social Relaţii suplimentare la numărul de telefon 0747.220029 (luni-vineri, între orele 9:00-16:00).

• Angajăm instalatori, electricieni, dulgheri, fierari, zidari şi muncitori necalificaţi. Inginer construcţii şi instalaţii.

Oferim cazare şi salarii atractive. Telefon 0724.279489. _________________________________________________ • Angajez ingineri pentru activitatea de proiectare, economişti, contabili precum şi absolvenţi sau pensionari în aceste meserii. Relaţii la telefon 0723.570937. _________________________________________________ • Angajăm pentru Ungaria muncitori necalificaţi - femei şi bărbaţi (18-45 ani), cunoscători limba maghiară, pe perioadă nelimitată, cu contract de muncă. Transport asigurat. Oferim cazare. La un program de 8 ore luni-vineri – 2.000 lei net/ lună. Relaţii la telefon 0733.096099. _________________________________________________ • Angajez zidar în Timişoara, ofer cazare. Relaţii la telefon 0744.595779. _________________________________________________ • Magazin Petroșani, zona centrală, angajează vânzătoare harnică și cinstită. Hoațele și profitoarele să se abțină, avem deja ac de cojocul lor. Relații la telefon 0766.277109.

Cabana Groapa Seacă angajează

în condiţii avantajoase ajutor la bucătărie și cameristă.

Oferim inclusiv cazare şi masă.

Relaţii la telefon 0766.337077 (Loredana)

DIVERSE

7

8

EVENIMENT

Festivalul „Hunedoara Lirică”

Programul festivalului

Astăzi, dirijorul Warcislaw Kunc pe scena „Ion D. Sîrbu”

Festivalul „Hunedoara Lirică” 2017 - organizat de Primăria municipiului Deva - Centrul Cultural „Drăgan Muntean” în parteneriat cu Teatrul de Artă Deva, Primăria municipiului Hunedoara, Primăria municipiului Petroşani şi Consiliul Judeţean Hunedoara - se desfăşoară în perioada 16-21 iulie, în trei municipii din judeţ: Deva (Teatrul de Artă şi Castelul Magna Curia), Hunedoara (Castelul Corvinilor) şi Petroşani (Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu”).

Biletele sunt puse în vânzare și la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroșani. Preţul unui bilet este de 50 de lei/ spectacol.

La Petroșani, Gala de Operă se va desfășura sub bagheta dirijorului polonez Warcislaw Kunc.

Luni, 17 iulie, ora 20:00

– Petroşani, Teatrul Dramatic „I.D. Sîrbu”: Gală de Operă; dirijor: Warcislaw Kunc – Polonia; – Hunedoara, Castelul Corvinilor: Concert simfonic Filarmonica de Tineret din Haga, Olanda (lucrări din creaţia compozitorilor G. Enescu, C.A. Weber, J. Strauss, A. Dvorak; dirijor: Marcel Geraeds)

Marţi, 18 iulie, ora 21:30

– Hunedoara, Castelul Corvinilor: Opera rock Zrinyi 1566; regia: Moravetz Levente În cele şase zile ale evenimentului, publicul meloman va avea parte de şapte spectacole – câte trei reprezentaţii la Deva şi Hunedoara şi una la Petroşani.

Festivalul „Hunedoara Lirică” 2017 se desfăşoară cu participarea extraordinară a Filarmonicii „Mihail Jora” din Bacău. Pe scenă vor urca nume sonore ale genului - Julia Novikova (Rusia), Anooshah Golesorkhi (SUA), Felipe Rojas Velozo (Chile), Catarina Lal (România), Sanja Anastasia (Serbia), Theodore Coresi

(Austria), Hector Lopez (Mexic), Lucia Kim (Coreea), Andrij Shkurkhan (Ucraina), Stella Kavvadia (Grecia), Octavian Vlaicu şi Orest Pîslariu Ranghilof (România), Marco Ascani (Italia), Shuang Fang (China), Andreea Teodora Gavriluţi (România), Ayako Ono (Japonia), Corul Festivalului „Hunedoara Lirică” (dirijor Laszloffy Zsolt), Corul „Lira” al Liceului de Arte „Sigismund Toduţă” Deva (dirijor Călin Sân).

Alina PIPAN

Miercuri, 19 iulie, ora 21:30

– Deva, Palatul Magna Curia (Esplanada Lapidarium): Opera „Rigoletto” de G. Verdi; dirijor: Juan Cantarell (Spania)

Joi, 20 iulie, ora 21:30

– Hunedoara, Castelul Corvinilor: Opera „Tosca” de G. Puccini; dirijor: Juan Cantarell (Spania)

Vineri, 21 iulie, ora 20:00

– Deva, Teatrul de Artă: Opera „Cosi fan tutte” de W.A. Mozart; capelmaistru: Theodore Coresi, regia artistică: Mihai Panaitescu.