Issuu

CMYK

Ziarul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,4546 lei 1$ = 3,9782 lei 1₤ = 5,3215 lei

miercuri, 3 august 2016 Anul IX • nr. 1993 • 8 pagini • Preţ: 1 leu

Ziua „Minerului”

Sărbătoare sau comemorare?

Dacă la 3 august 1977 aproape toată suflarea Văii Jiului a fost solidară cu protestul minerilor, în curtea minei Lupeni adunându-se zeci de mii de cetăţeni din toate localităţile Văii, trebuie amintit că în zilele de 5-6 august 1929 greviştii lupeneni nu au avut parte de solidaritatea ortacilor lor de la celelalte mine. Deşi revendicările minerilor lupeneni din 1929 erau valabile şi pentru ortacii de la celelalte mine ale Văii Jiului, aceştia nu s-au deplasat la Lupeni, nu au protestat la minele lor, ci şi-au văzut de şut. Totuşi, ziua de 6 august, „ziua de sânge” sau „ziua măcelului” de la Lupeni, cum titrau ziarele vremii, a rămas întipărită în memoria colectivă a tuturor minerilor. Bineînţeles că la aceasta a contribuit şi dibacea propagandă comunistă, care a reuşit să deturneze adevărul istoric al grevei, cei 22 de mineri morţi prin împuşcare devenind adevărate simboluri ale luptei muncitoreşti, în fapt doar nişte marote ale unei istorii falsificate. Din 1929 şi până la instalarea comuniştilor la putere, greva din 1929 a ocupat spaţii modeste în presa timpului. Situaţia s-a „remediat” după venirea comuniştilor la putere, când Cimitirul Central din Lupeni, unde sunt îngropaţi cei 22 de mineri ucişi la 6 august, a devenit până în 1989 un loc favorit de pelerinaj al comuniştilor. Încercând să răspundem la întrebarea din titlu, „Ziua Minerului – sărbătoare sau comemorare?”, facem un scurt istoric al zilelor de sărbătoare ale minerilor. Prima sărbătoare a minerilor a fost „Sf. Varvara”, ocrotitoarea minerilor, celebrată an de an la 4 decembrie. După cum am arătat într-un documentar publicat în „Prăvălia cu istorii”, în perioada antebelică aceasta era sărbătorită cu mare fast în Valea Jiului. După 1 decembrie 1918, şi pe fondul naţionalismului României Mari, sărbătorirea Sf. Varvara ca zi a minerilor scade din intensitate. În schimb, o altă sărbătoare îşi face loc şi în Valea Jiului după 1918:

1 Mai - Ziua Internaţională a Muncii. Am arătat în paginile ziarului nostru cum a fost sărbătorită această zi în toate orânduirile. Dar 1 Mai nu era sărbătoarea doar a minerilor, ci a tuturor categoriilor de muncitori, arondate sindicatelor social-democrate sau/ şi naţionale… Sindicatele „galbene” sau „roşii” sărbătoreau munca. Pe fondul importurilor masive din URSS, România importă şi… Ziua Minerului Sovietic (în unele relatări apare şi sub forma „Ziua Minerilor Sovietici”). Aceasta este sărbătorită în România pentru prima dată la 29 august 1948. În anul următor, în 1949, minerii Văii Jiului sărbătoresc cu mare zarvă propagandistică „Ziua Minerului Sovietic” duminică, 28 august, din simplu motiv că 29 august pica într-o luni şi s-ar fi deranjat… producţia. Nu ştim din ce motive în 1950 minerul sovietic îşi schimbă data zilei sale, din 29 august o mută în 27 august. Şi această zi este marcată cum se cuvine de minerii români. Încă de la începutul lunii iulie a anului 1951, autorităţile române decretează „Ziua Minerului” la 12 august în prima duminică după 6 august. Atât, Ziua Minerului. Nu a minerului român, nu a minerului sovietic. Din iulie şi până la 13 august 1951 fochiştii propagandei năduşesc la greu, alimentând zilnic cazanele rotativelor presei. Maşina propagandei duduie. Un exemplu cât se poate de grăitor că, odată cu înfiinţarea Zilei Minerului (român), Ziua Minerului Sovietic cade în desuetitudine, devenind caducă, este acela că din 1952 aceasta este ejectată succint în ultimele pagini ale publicaţiilor vremii. Interesant de remarcat cum, după

1989, când au fost aruncate la lada de gunoi a istoriei toate simbolurile comuniste (statui, nume de străzi, cărţi), Ziua Minerului deşi de sorginte comunistă, inventată de propaganda sovietică şi importată şi asimilată de români a scăpat neatinsă de furia istoriei, dăinuind până în zilele noastre. Mai mult ca sigur, această sărbătoare a rezistat şi din lipsa de cultură a multor lideri de sindicat, cei care ar trebui să cunoască istoria sindicatelor lor, dacă nu chiar a mineritului. Acest gol spiritual al celor mai mulţi lideri de sindicat fiind de notorietate, intrând chiar în folclor. Tot după 1989, minerii se reîntorc la cele sfinte, repunând-o în ramă pe protectoarea lor, Sfânta Mare Muceniţă Varvara. Explicaţia că după 1989 până în prezent minerii din Valea Jiului au oarecum nefiresc două zile de sărbătoare (Ziua Minerului – de sorginte comunistă, şi Sfânta Varvara – venind din calendarul cu sfinţi) – trebuie căutată în prevederile Contractului Colectiv de Muncă, la capitolul „beneficii” (CCM-urile vechi). Pe fondul recursului la trecut, după revoluţie este recuperat un alt moment important al istoriei minerilor: greva din 1977, prima mişcare muncitorească anti-comunistă din România. Cum aceasta s-a desfăşurat la 2-3 august, marcarea momentului a fost comasată, din motive organizatorice, cu ziua de 6 august: ziua măcelului de la Lupeni. De aici intervine talmeş-balmeşul organizatoric al Zilei Minerului în Valea Jiului. Greva minerilor din 2-3 august 1977, reprezentând un strigăt curajos de libertate rostit într-un sistem concentraţionar,

trebuie, prin urmare, SĂRBĂTORITĂ. Iar greva din august 1929, sfârşită tragic, prin moartea a 22 de ortaci şi nenorocirea altor sute, trebuie COMEMORATĂ. E comic să auzi câte un lider sindical sau vreun primar când spune că „sărbătorim greva din 1929”. E ca şi cum la parastas o arzi pe cântece de petrecere, iar la petrecerea de ziua de naştere dansezi, Doamne iartă-mă!, pe prohod… Prin urmare, este nevoie de puţină decenţă şi, de ce nu, informaţie.

Marian BOBOC

P.S. Normal ar fi ca Ziua Minerului să fie SĂRBĂTORITĂ la 3 august, iar la 6 august aerul cernit, funerar, comemorativ să se aştearnă peste Lupeni. Că doar acolo au fost omorâţi minerii. În restul Văii Jiului, în 1929, după cum am mai spus, s-a făcut şut normal… Dar ca să afli toate acestea, trebuie să ai onesta pasiune de a cerceta trecutul, de a nu-l deforma, „urechist”, după propaganda comunistă. Nu doar de a turui, an de an, la Uzina Electrică din Lupeni tâmpenii şi „mistificţiuni” de genul că nu ştiu ce miner a fluturat batiste albe pe turnul uzinei electrice şi a călărit cai verzi pe pereţi. Reamintesc că celor două evenimente sociale, întâmplate la Lupeni în 1929 şi 1977, le-am dedicat 9 volume, însumând câteva mii de pagini. Acest articol l-am publicat în anul 2013. În 2015 l-am reluat, hotărând să-l republic în fiecare an la începutul lunii august. Poate aşa se vor perora mai puţine prostii… Deşi, şi în această chestiune, gura lumii e slobodă.

LA ORDINEA ZILEI Ziarul Văii Jiului

angajează urgent redactori cu experienţă.

Plata în raport cu numărul/ audienţa materialelor publicate online sau în ediţia tipărită. Cei interesaţi pot trimite CV către office@zvj.ro

Lupeni

Spectacol la Palat

La iniţiativa primarului Cristian Resmeriţă, Primăria şi Consiliul Local al municipiului Lupeni vor organiza joi, 4 august, la Palatul Cultural Minerul din Lupeni, spectacolul „Să fii ROMÂN!”, prezentat de maestrul Dan Puric.

„Invităm joi, 4 august, începând cu ora 19:00 la Palatul Cultural Minerul locuitorii municipiului Lupeni care doresc să Retezat vizioneze spectacolul Să fii ROMÂN, prezentat de maestrul Dan Puric. Spectacolul este unul aniversar şi va fi oferit gratuit de Primăria şi Consiliul Local al municipiului Lupeni cetăţenilor din municipiul Lupeni, cărora li se adresează, în limita celor 326 de locuri cât are Sala Luni după amiază, echipele Salvamont din Râuşor, Pietrele Palatului. Invităm şi pe această cale locuitorii municipiului Lupeni să şi Hunedoara, inclusiv un medic, au acţionat pentru salvarea vină în fiecare zi între orele 10:00-14:00 până joi, 4 august, la Palatul a doi turişti germani care au fost victimele unei furtuni ce a Cultural Minerul din Lupeni, cu Cartea de Identitate, să ridice izbucnit în zona vârfului Retezat. invitaţiile cu care vor putea participa la acest eveniment”, a declarat primarul Cristian Resmeriţă. „Cei doi turişti, un bărbat şi o femeie, ambii de 49 de ani, au urcat luni pe vârful Retezat. Când au văzut că se apropie furtuna, au început să coboare. Din păcate, un fulger a lovit în apropierea Ing. Marius Danci nu este de acord cu femeii, aceasta suferind arsuri la faţă, fiindu-i afectate piciorul drept şi mâna stângă. Bărbatul este în stare de şoc. Medicul Salvamont a propus internarea lor în spital pentru câteva zile”, a declarat Ovidiu Bodean, şeful Serviciului Public Judeţean Salvamont Hunedoara. Incidentul a fost anunţat la numărul de urgenţă 112 de un grup de turişti din Ungaria, iar echipele Salvamont s-au deplasat imediat spre locul în care se aflau victimele. Cei doi au fost coborâţi de pe munte până la Baza Salvamont Râuşor, de unde au fost preluaţi cu ambulanţa şi transportaţi la Un drept la replică foarte scurt l-am primit, ieri, în jurul spital. orelor amiezii, de la directorul SC Pregoterm SA Vulcan. Mihaela PETROŞAN Domnul ing. Marius Danci mi-a spus textual că niciunul

Turişti salvaţi de salvamontişti

Alăturarea numelui SC Pregoterm SA Vulcan de cel al DNA

dintre foştii consilieri locali care au activat în AGA acestei societăţi comerciale vulcănene nu a dat declaraţii la DNA. Aşa cum a apărut în materialul publicat ieri în ziarul nostru. Făcând această precizare,

)

Ziarul Vaii Jiului

i-am îndeplinit rugămintea. Asta nu înseamnă că nu au existat cazuri în care foştii reprezentanţi în AGA să nu fi fost audiaţi ca martori şi să nu fi dat declaraţii. Chiar dacă acestea au fost scrise pentru un alt organ de cercetare penală, nu neapărat pentru cel al cărui nume apare în titlu. Gheorghe OLTEANU Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 n J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro

Colectivul de redacţie:

Alina PIPAN - 0766.678380

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României

Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Corneliu BRAN - 0766.728688 Ioan LASCU, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS, Loredana JUGLEA - 0763.673727 Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA loredanajuglea@yahoo.com DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Administrativ / Publicitate: Oana CROITORU - 0735.727264 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839 alinapipan@yahoo.com

Acum să-i vedem pe unde mai scot chipiul

Amenzile discreţionare vor scoate navetiştii în stradă? Vor ﬁ şi ei amendaţi?

Ziua de 1 august a adus pentru cetăţenii din Valea Jiului, care folosesc mijloacele de transport în comun, o veste deloc plăcută. Firma ZMK, operatorul de transport care deserveşte liniile ce unesc Petroşaniul de Aninoasa şi Petroşaniul de Uricani, a scumpit biletele de călătorie. Ţinând cont că, de circa 4 ani de zile, nu a mai scumpit biletele, era firesc. Deşi această măsură îi afectează pe navetişti, motivaţia s-ar ascunde în nişte amenzi aplicate discreţionar. Acum, normal ar fi ca navetiştii afectaţi de această măsură să protesteze în faţa sediilor instituţiilor care au amendat fără milă. De fapt, fără niciun sentiment, ca să nu zicem fără cap. Băieţii ăştia cred că vor să amendeze toată Valea, până când nu mai rămâne niciun om. Autorităţile statului trebuie să găsească soluţii, amenda şi pulanul fiind ultimele care trebuie folosite, mai ales într-o zonă ca Valea Jiului, cu puţini angajatori serioşi ca ZMK. (ZVJ) Scumpirea biletelor nu se opreşte aici? Într-o apariţie publică, administratorul firmei ZMK, doamna Marga Tripon (fostă Szabo), a spus destul de clar că „scumpirea biletelor nu se va opri aici” şi, după o perioadă scurtă, preţul biletelor va mai creşte, „după care ne retragem dacă nu suntem ascultaţi şi nu se aude de către autorităţi apelul nostru”. Tragem şi noi, cei de la ZVJ, un serios semnal de alarmă, în numele populaţiei, celor de la consiliul judeţean şi autorităţilor publice locale din localităţile noastre, precum şi altor factori abilitaţi în domeniul „transport public” să se pună la masă cu reprezentanţii firmei ZMK şi să ajungă cât de repede la o concluzie care să nu afecteze prea drastic buzunarele cetăţenilor! Mai cu seamă, a celor care fac zilnic naveta dintr-o localitate în alta şi retur. Creştere de preţ motivată… Administratorul firmei ZMK are o justificare în această creştere de preţuri. Care nu s-a mai făcut, dacă bine ne aducem aminte, de prin 2011. Timp în care o asigurare per microbuz a

www.zvj.ro miercuri, 3 august 2016

crescut de la 800 de lei la 9.000 de lei, plus alte scumpiri de tot felul. Inclusiv amenzile, aplicate absolut cu cruzime, s-au mărit. Faptul că firma a fost obligată prin cerinţele europene şi a legislaţiei să-şi schimbe parcul de maşini a generat cheltuieli şi eforturi suplimentare. De aceea considerăm această mărire deloc exagerată şi de bun-simţ. Dar o a doua mărire de preţuri o considerăm nejustificată, şi ea va însemna un adevărat atac la buzunarul cetăţeanului. Mai ales al cetăţeanului care are un salariu ce se învârte în jurul salariului minim pe economie, sau al celor care au venituri nu cu mult peste această limită a existenţei. Ca să nu mai vorbim de elevii navetişti.

Problemele expuse de cele două tabere Fireşte că problemele spuse de cele două părţi – angajaţii şi călători - sunt multe. Călătorii se plâng de multe (bineînţeles, imputabile nu doar şoferilor ZMK): de faptul că unii şoferi sunt necivilizaţi şi au uneori un comportament deplasat; că unii şoferi nu sunt atenţi şi în timp ce conduc se uită pe tabletă, conversează pe Facebook, numără bani sau fac cine ştie mai ce; că încarcă microbuzul cu mult peste numărul de 18 locuri; că unii nu dau bilete, şi altele. Şi şoferii se plâng pe bună dreptate că: sunt vânaţi de poliţia rutieră sau de alte organe de control (ceea ce este adevărat, s-a văzut recent); unii pasageri care urcă sunt necivilizaţi sau nespălaţi, dar nu pot să-i dea jos că asta ar însemna discriminare; că taximetriştii le fură pasagerii din staţii fără ca poliţia sau primăriile să intervină (foarte adevărat); că există acele taxiuri care merg pe preţuri modice, cu câte patru clienţi, ceea ce nu e normal şi se încalcă legea; că s-au scumpit toate cele legate de funcţionarea maşinii, iar veniturile lor sunt tot aceleaşi etc. Toate acestea NU TREBUIE însă să ducă la un conflict pe faţă, din care să sufere şi să suporte consecinţele cei peste 100 de şoferi, care au şi ei familii şi greutăţi ca toată lumea, dar nici cetă-

ţenii. De aceea trebuie, în primul rând, respectată legea. În al doilea rând, trebuie să există bunul simţ şi de-o parte şi de alta şi simţul civic (chiar călătorii să ia atitudine şi să fie uniţi când vreun pasager sau şofer nu are o atitudine normală, astfel încât cu ajutorul poliţiei rutiere şi a conducerii firmei, în funcţie de caz, să se remedieze abaterea iar pe viitor astfel de cazuri să fie tot mai rare).

Noile tarife pe ruta Petroşani-Uricani Vă redăm în continuare noile preţuri la transport practicate de ZMK începând de la 1 august 2016: • Petroşani-Uricani – 7 lei; Petroşani-Lupeni – 6 lei; Petroşani-Paroşeni – 5 lei; Petroşani-Vulcan – 4 lei; Petroşani-Valea Ungurului – 3,5 lei; Petroşani-Iscroni – 3 lei; Petroşani-Livezeni – 2,5 lei; Petroşani – zona Kaufland – 2 lei. • Livezeni-Iscroni – 2,5 lei; Livezeni-Vulcan – 3,5 lei; Livezeni-Paroşeni – 4,5 lei; Livezeni-Lupeni – 5,5 lei; Livezeni-Uricani – 6,5 lei. • Iscroni-Vulcan – 3 lei; Iscroni-Paroşeni – 4 lei; Iscroni-Lupeni – 5 lei; Iscroni-Uricani – 6 lei. • Vulcan-Paroşeni – 3 lei; Vulcan-Lupeni – 4 lei; Vulcan-Uricani – 5 lei. • Paroşeni-Lupeni – 3,5 lei; Paroşeni-Uricani – 4 lei. • Lupeni-Uricani – 3,5 lei. • De la staţia „Surduc” din Petroşani până la ramificaţie – 2 lei. • De la staţia „Valea Ungurului” până la staţia Dincă din Vulcan – 2 lei. • De la staţia facultativă din Paroşeni până la staţia „Sohodol” – 2 lei. • De la staţia „Mina Cinci Sud” din Lupeni până la staţia „Tusu” – 2 lei. • De la staţia „Casa Verde” din Uricani până la cap de linie din aceeaşi localitate – 2 lei. Corneliu BRAN

ACTUALITATE

ACtUAlitAtE

ZMK spune adevărul, şi numai adevărul

Primim la redacţie

Locuitorii de pe străzile 16 Februarie şi Ştefan cel Mare cer intervenţia primăriei Petroşani

„Bună ziua, Dorim să vă cerem sprijinul într-o problemă, în numele celor care locuiesc în cartier.

Credem că ne-aţi putea ajuta într-un fel pentru a atrage cumva atenţia factorilor de decizie din cadrul Administraţiei de la Petroşani asupra unei probleme de care parcă nu mai putem scăpa niciodată, şi anume lipsa tomberoanelor sau a unui loc amenajat pentru depozitarea gunoiului de pe strada 16 Februarie – Ştefan cel Mare. Este oare atât de costisitor să se achiziţioneze câteva tomberoane în plus - versus cheltuielile care se fac oricum când se curăţă cu maşinile acelea mari (care înţeleg că ajung foarte greu pentru tot oraşul)? Urât, dezgustător pentru anii în care trăim, ne este ruşine să trecem cu cineva pe strada aceea când mergem acasă (care, de altfel, aşteaptă în continuare şi asfaltarea mult promisă) şi care e la doar doi paşi de Primăria Petroşani impozitele le plătim pentru zona centrală. Vă trimitem şi câteva poze”.

facebook.com/ziarulvaiijiului

Drama din spatele unei mari campioane Rămasă fără tată la o vârstă fragedă, gimnasta Ştefania Stănilă a strălucit pe cele mai înalte culmi, fiind sprijinită de mama ei. Campioană europeană cu echipa României, Ştefania a strâns din dinţi şi i-a îndeplinit tatălui său visul, ajungând o mare campioană. În anul 2011 face pasul la lotul de junioare de la Deva. A intrat în atenţia fanilor gimnasticii artistice în anul 2012, când a devenit vicecampioană europeană la sărituri în concursul rezervat junioarelor.

La vârsta de 6 ani şi 9 luni a luat drumul unei săli de gimnastică îndrumată fiind de tatăl său, care a murit în urmă cu 10 ani, pe când gimnasta era doar un copil. „Am intrat într-o sală de gimnastică, având-o ca model pe marea campioană Nadia Comăneci. Apoi a început să îmi placă mult de Andreea Răducanu”, povesteşte Ştefania Stănilă. Care are în palmares locul 3 cu echipa la Campionatele Europene de juniori, locul 2 la sărituri, locul 1 cu echipa la Campionatul European de la Sofia, locul 4 la Campionatul Mondial din China şi mai multe medalii internaţionale şi naţionale. Pentru toate acestea, oraşul său natal, Aninoasa, a răsplătit-o cu un titlul de cetăţean de onoare. Acum, Ştefania are 18 ani, este proaspăt absolventă de liceu şi, mai nou, studentă la Facultatea de Kinetoterapie din Cluj, dar şi cursantă la Bucureşti la şcoala de antrenori. Are planuri mari, aşa cum a avut şi ca gim-

Din ciclul „nicio masă fără peşte”,

nastă. Şi asta pentru că omul de lângă ea, mama, i-a rămas mereu aproape. „Mereu m-a sprijinit mama mea, pe care o iubesc foarte mult şi căreia îi mulţumesc că a fost mereu alături de mine. Ea a ţinut locul şi tatălui meu care nu a putut fi lângă mine. Dar eu ştiu că de acolo din cer a fost mereu alături de mine”, este declaraţia emoţionantă a unei gimnaste ce a pornit de jos şi a ajuns departe. Despre antrenamentele de la Deva, Ştefania spune: „Antrenamentele erau frumoase. Cu bune şi cu rele, ca în orice sport. Existau şi zile mai proaste, când nu îţi ieşea un element şi ieşeai supărată din sala. De renunţat, cred că am vrut să renunţ de vreo trei ori. Din diferite motive. Acum sunt în vacanţă şi mă voi gândi serios dacă voi mai continua sau nu cu gimnastica”, a declarat campioana Europei. În anul 2014, Ştefania Stănilă a fost cea mai tânără concurentă a Campionatului Mondial de Gimnastică Artistică. Sportiva din Vale a obţinut locul IV cu echipa la Campionatul Mondial Nanning, China (3-12 octombrie); a fost campioană europeană cu echipa la Campionatul European de Sofia, Bulgaria, 12-18 mai; medaliată cu aur la concursul internaţional de la Avoine (Franţa); campioană naţională cu echipa, vicecampioană naţională la individual compus şi medaliată cu bronz la sol şi sărituri. Un palmares, să recunoaştem, de invidiat.

Inter Petrila va ﬁ susţinută tot de primărie Echipa de fotbal Inter Petrila a început pregătirile pentru următorul campionat judeţean de fotbal. Eugen Duma, noul preşedintele de la CS Inter Petrila, spune că pentru noul sezon aşteptările sunt măcar la nivelul sezonului trecut. Susţinerea din partea edililor va exista în continuare, astfel că vom vedea o echipă Inter Petrila axată pe disciplină sportivă şi tehnică fotbalistică, asigurată de cei doi selecţioneri, Aurel Moldovan antrenor principal şi Adi Câmpean - secund. "În această perioadă de pregătire, avem programate mai multe antrenamente pe plan local, la stadion, urmând ca săptămână viitoare să intrăm în cantonament, în Parâng", a declarat Aurel Moldovan pentru infopetrila.ro. După cantonament se încearcă organizarea a câtorva partide cu echipe din aceeaşi ligă a patra, dar şi din eşalonul al cincilea. Lotul nu este complet, se aşteaptă revenirea celor plecaţi în străinătate. Petrila este echipa cu jucătorii cei mai mulţi plecaţi la muncă în afara ţării. "Ca fost jucător la această echipă, mă aflu acum în postura de a putea face şi mai mult, pentru a avea o echipă a Petrilei la loc de cinste. Ştiu că este greu, dar sunt convins că vom reuşi, având tot sprijinul acordat de Primăria oraşului Petrila. Fiecare preşedinte de club, fie că e vorba de fotbal, popice, tenis de masă şi altele, îşi cunoaşte pe deplin datoria, de aceea pot avea toată baza că lucrurile vor merge aşa cum ne dorim", a declarat Eugen Duma pentru acelaşi site.

Pagină realizată de Loredana JUGLEA

Nicio zi fără „San Montan”

Sportivii de la „San Montan” Petrila au avut un week-end plin, fiind împrăştiaţi prin mai multe colţuri ale patriei.

Astfel, Ion Bârnea a obţinut un loc secund la maratonul de la Cluj, RUN Silvania, cu un timp de 4 ore 21 de minute, un concurs foarte bine cotat. „A fost o cursă super frumoasă, din care reiese că, indiferent de temperatură, oamenii şi iubitorii de alergări montane nu ezită să alerge chiar şi la temperaturi înalte. Pentru mine, cursa a fost o nouă provocare cu distanţa de peste 40 km şi cu diferenţa de nivel pozitivă de peste 2200 m, unde ultima parte a cursei s-a încheiat cu o trecere printr-o grotă, care mie mi s-a părut a fi condimentul principal al cursei, şi apoi trecerea pe lângă cascada Vălul Miresei. Bineînţeles, eu a trebuit să vin după cursă să o văd deoarece eram concentrat pe cursă. Au fost aproximativ 200 de concurenţi la cele 3 probe, unde eu m-am clasat la proba de maraton pe locul 9, general, şi pe locul 2 cat-

www.zvj.ro miercuri, 3 august 2016

egorie. La final s-a lăsat cu foc de tabără, muzică şi voie bună unde toată lumea a socializat şi a schimbat diferite opinii”, a declarat Ion Bârnea. Ion Radu a luat locul III la Crosul de la Căsoaia, din Arad, unde a cucerit primul lui podium la Run&fun, o cursă de 7 km, iar Andrei Mititelu, un loc II la concursul de bicicletă MTV DHS Corvin NTB de la Hunedoara. Georgeta Manolache s-a clasat pe un loc I la Maratonul de la Păltiniş “Cindrel în alergare”. Pe lângă toate acestea San Montan a mai luat parte şi la o drumeţie la Lacul Gâlcescu din Munţii Parâng, un traseu cu un peisaj foarte frumos, unde au spus prezent 20 de doritori sau iubitori de natură de drumeţii. În weekend-ul viitor sportivii de la San Montan vor participa la una dintre cele mai grele competiţii din zonă, Maraton Retezat.

SPoRT

PROMOVARE

CONCURS DE ADMITERE STUDII DE LICENŢĂ Septembrie 2016 CALENDAR ADMITERE

Concursul de admitere se desfășoară în perioada: 5-16 Septembrie 2016. L-V: 8.00-15.00; S-D: 8-12

Calendarul complet al admiterii este afișat pe site-ul Universității: www.upet.ro – secțiunea Admitere.

ACTELE NECESARE LA DOSAR PENTRU CONCURSUL DE ADMITERE

- cerere de înscriere, în care se vor menționa, sub semnătură proprie, opțiunile pentru programul(/ele) de studii dorite și celelalte date solicitate în formularul respectiv; - diplomă de bacalaureat sau diplomă echivalentă cu aceasta, în original sau în copie legalizată; - foaie matricolă, în original sau copie legalizată; - certificat de naștere, în copie legalizată; - certificat de căsătorie sau alt act doveditor care să ateste schimbarea numelui sau prenumelui, în copie legalizată, numai dacă este cazul; - adeverință medicală eliberată de medicul de familie; - pentru studenții care doresc să urmeze al doilea program de studiu, adeverință eliberată de Decanul

facebook.com/ziarulvaiijiului

Facultății la care sunt deja studenți, care să conțină: anul de studii, programul de studiu și forma de finanțare a școlarizării (subvenție de la buget sau cu taxă); - chitanța de plată a taxei de înscriere la concursul de admitere; (70 lei) - două fotografii tip buletin (3/4)/carte de identitate; - copie după B.I. / C.I.; - diplomă de licență (ori echivalentă) sau diplomă de absolvire, în original sau în copie legalizată, pentru absolvenții care doresc să urmeze al doilea program de studiu; - dosar plic.

MODALITATEA DE ADMITERE

Admiterea la studiile de licență se organizează prin concurs de dosare. Calculul mediei de admitere se efectuează astfel: - 60% reprezintă media generală a examenului de bacalaureat; - 40% reprezintă nota obținută nota obținută în cadrul examenului de bacalaureat la disciplina matematică pentru domeniile de studii aferente Științelor Inginerești și Matematicii, respectiv la a treia probă scrisă [proba Ed)ii] pentru domeniile de studii din sfera Științelor Economice și Științelor So-

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI

Evaluată instituțional extern în 2015 de ARACIS, cu calificativul: GRAD DE ÎNCREDERE RIDICAT ciale. Precizări suplimentare cu privire la criteriile de selecție pentru admiterea la studiile de licență, sunt stabilite prin Metodologia proprie privind organizarea și desfășurarea admiterii în ciclurile de studii universitare de licență și masterat, aprobată de Senatul Universității din Petroșani și disponibilă pe site-ul www.upet.ro

TAXA DE ÎNSCRIERE

Taxa de înscriere la concursul de admitere este de 70 lei, iar taxa de înmatriculare este de 30 lei, indiferent de forma de învățământ pentru care optează candidatul. Categorii de candidați scutiți de taxa de înscriere (cu vârsta sub 26 ani): orfanii de ambii părinți cu vârsta sub 26 de ani; cei proveniți de la casele de copii; copii ai eroilor martiri ai Revoluției din 1989; cei ai căror părinți, susținători legali, soți sau ei înșiși realizează, pe membru de familie, un venit lunar cumulat sub valoarea de 350 lei; copiii personalului didactic (în activitate, pensionar sau decedat); cei ai căror părinți (părinte) au fost angajați ai Universității din Petroșani, în prezent fiind pensionari sau decedați. Scutirea pentru plata taxei se face numai pentru dosarul care conține actele de studii în original.

ANGAJĂRI

mica publicitate

• SC Arex Impex SRL angajează barman, ospătar și vânzătoare ABC. Relații la sediul firmei din Petroșani, str. Gen.V. Milea nr.23.

• Firmă de transport cu acţionariat german angajează şoferi profesionişti, categoria C+E, posesori atestat profesional şi cartelă tahograf, experienţă minim 2 ani, pentru comunitate. Plata la zi. Telefon 0729.272272. • Firma Copisa Constructora Pirenaica SA Barcelona, sucursala Bucureşti, angajează pentru proiectul de Reabilitare DN66, Bumbeşti-Jiu – Petroşani: - Laborant asfalt Informaţii la telefon 0735.888963. • Vila Alpin Straja angajează bucătar şi ajutor de bucătar. Relaţii la telefon 0722.520616 şi 0723.596059.

PIERDERI

mica publicitate

• Pierdut anexă la Certificatul de înregistrare pentru punctul de lucru din Petroşani, str. Aleea Poporului, bloc 2, ap. 26, jud. Hunedoara al firmei SC BRYAN IMPEX SRL Petroşani, cu sediul în Petroşani, str. 1 Decembrie 1918, bl.89, înregistrată la ORC sub nr. J20/725/1993, CUI RO4126070. Se declară nulă.

HOTĂRÂREA nr. 73/ 2016

pentru modificarea Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Lupeni nr. 64/ 2013 privind aprobarea organigramei şi statului de funcţii a aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Lupeni

Hotărârea a fost aprobată prin vot liber exprimat cu unanimitate de voturi

Consiliul Local al Municipiului Lupeni;

Analizând Proiectul de hotărâre nr. 74/ 22 iulie 2016 inițiat de domnul Cornel Cristian Resmeriță, Primar al Municipiului Lupeni şi Expunerea de motive nr. 8223/ 22 iulie 2016 prin care propune modificarea și completarea Hotărârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 64/ 2013 privind aprobarea organigramei şi statului de funcţii a aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Lupeni prin înființarea unui număr de posturi contractuale și de reducere a altor funcții contractuale; Văzând Raportul nr. 8157/20.07.2016 al Biroului Resurse Umane, prin care se propune Consiliului local al Municipiului Lupeni modificarea Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Lupeni nr. 64/2013; Ținând cont de avizul Comisiei nr. 1 pentru Activităţi Economico–financiare, Agricultură, al Comisiei nr. 2 pentru Amenajarea Teritoriului şi Urbanism, Protecţia Mediului şi Turism, al Comisiei nr. 3 pentru Învăţământ, sănătate, familie, activităţi social-culturale, culte şi al Comisiei nr. 4 Comisia juridică şi de disciplină, muncă şi protecţie socială, protecţie copii; Ţinând cont de prevederile: - art. 107 alin. (2) lit. „b” din Legea nr. 188/ 1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare; - art. III al OUG nr. 63/ 2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/ 2006 privind finanţele publice locale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri financiare; - Legii nr. 53/ 2003, (Codul Muncii), republicată, cu modificările şi completările ulterioare; - Legii nr. 273/ 2006 privind finanţele publice locale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri financiare;

În temeiul prevederilor articolului 36 alin. (1), alin (2) lit. “a”, alin. (3) lit. “b”, alin. (9) precum şi ale art. 45 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/ 2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

HOTĂRĂŞTE:

Art. I – Se aprobă modificarea Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Lupeni nr. 64/ 2013 privind aprobarea organigramei şi statului de funcţii a aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Lupeni în sensul modificării gradului profesional al unor funcții publice vacante, conform anexei nr. 1 la hotărâre. Art. II – (1) Se aprobă noul stat de funcții al aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Lupeni prezentat în anexa nr. 2 la proiectul de hotărâre. (2) Organigrama aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Lupeni este prezentată în anexa nr. 3 la proiectul de hotărâre. Art. III – Hotărârea poate fi atacată conform prevederilor Legii nr. 554/ 2001 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare. Art. IV – Hotărârea se va comunica Instituţiei Prefectului Judeţului Hunedoara în vederea exercitării controlului cu privire la legalitate, Primarului Municipiului Lupeni, Direcţiei Economice, Biroului Resurse Umane şi Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, iar la cunoştinţă publică prin grija Secretarului Primăriei Municipiului Lupeni. Lupeni, 28 iulie 2016

PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ Ing. MIHAI BASARAB

CONTRASEMNEAZĂ – SECRETAR Jr. MARIUS CLAUDIU BĂLOI

Anexa nr. 1 la H.C.L. nr. 73/ 2016

www.zvj.ro miercuri, 3 august 2016

DIVERSE

CMYK

ACtuAlitAte

Disponibilizaţii din minerit şi energie nu vor pleca din sistem doar cu şutul în cur promis cu ceva timp în urmă La disponibilizările de acum, de la Termocentrala Paroşeni trebuie să plece 107 angajaţi, iar nu optzeci şi şase, atât cât vorbeau oamenii c-ar fi vorba. În uzină domneşte o atmosferă apăsătoare, fiindcă nimeni nu ar vrea să-şi piardă locul de muncă, în condiţiile în care, aşa cum s-a zvonit, disponibilizaţii ar urma să plece fără sume compensatorii. Pescarii avertizează:

Fondul piscicol de pe Defileul Jiului este în mare pericol Semnalul de alarmă vine din partea pescarilor care au constatat o îngrijorătoare depopulare a porţiunii apei Jiului cuprinse între prima galerie şi cârligul întors. Adică pe aproape o jumătate de defileu.

Cauza, mi-a relatat persoana cu care am discutat ieri, constă în deversarea, în apele Jiului, a pietrei îmbibate cu miros de dinamită. Aceasta a omorât, pur şi simplu, peştele. Debitul mic al apelor râului, existent în anumite perioade, nu a făcut decât să amplifice fenomenul. A dispărut păstrăvul, iar din aval au urcat peşti nespecifici zonei de munte. A apărut mreana albă, peşte foarte mâncător de puiet, care poate atinge câteva kilograme bune în greutate. Apoi, vidrele s-au înmulţit în mod îngrijorător, iar ele sunt mari consumatoare de puiet de peşte. Probleme sunt şi în ce priveşte pârâul Polatişte. Acesta este colmatat în proporţie de aproape 90 la sută, iar accesul pe vale se poate face doar cu autoturisme de teren. Rezolvarea situaţiei create pe Defileul Jiului este posibilă, dar cu condiţia de a fi luate imediat măsurile necesare, este de părere domnul Petre Creţu, cu care m-am oprit să vorbesc. Cea dintâi ar fi aceea a interzicerii în totalitate a pescuitului timp de cel puţin cinci ani. Perioadă în care să se procedeze la o populare masivă cu puiet piscicol a zonei. facebook.com/ziarulvaiijiului

Există criterii după care se va proceda la desemnarea energeticienilor care vor fi puşi pe liber: pensionare de vârstă, pensionare la limită de vârstă cu aportul grupei de muncă şi pensie anticipată fără diminuare până la 1 august 2016. Criteriile mi-au fost enumerate de Mihai lorincz, preşedintele Sindicatului liber de la Se Paroşeni.

Dumnealui a mai venit, însă, cu o precizare. „Dacă, prin aplicarea acestor criterii, nu se întruneşte numărul de disponibilizaţi prevăzut, urmează ca, pe fiecare compartiment, să se organizeze concursuri de selectare a personalului care va fi restructurat. Rezultatul la proba teoretică a concursului, coroborată cu evaluarea anuală făcută de şefii de compartiment, va fi luată în seamă, pentru selectarea celor care rămân şi a celor care pleacă. Cu alte cuvinte, se dă concurs pe posturile care trebuie să rămână ca urmare a

disponibilizării”.

Tensiunea existentă în rândul angajaţilor uzinei, diferită de aceea din generatorul grupului iV sau din staţia de transformatoare, a fost generată la auzul organizării acestor concursuri. Oamenii le privesc cam chiorâş şi cred că nu cunoştinţele profesionale vor conta, cât mai ales relaţiile şi pilele pe care unii le au la vârful compartimentelor şi al conducerii Se Paroşeni. Asta, deşi conducerea şi sindicatul dau asigurări că va fi o selecţie cinstită. Desigur, lucrul acesta se va vedea neîndoielnic când cei 107 angajaţi vor ieşi pe poarta uzinei. Sau, mai ştii, noi vom avea veşti proaspete şi interesante chiar din timpul desfăşurării lor.

Partea bună, despre care subsemnatul a aflat ieri, este că ar fi posibil ca disponibilizaţii să nu iasă din sistem doar cu şutul în cur aferent. luni, la Bucureşti sindicatele din Federaţia „energetica” s-au întâlnit cu

conducerea CeH şi cu administratorul special şi cel judiciar al colosului industrial hunedorean. S-a discutat, fiecare parte a mai lăsat de la ea câte ceva şi, conform spuselor aceluiaşi Mihai lorincz, „contractul colectiv de muncă pe care preconizăm să-l încheiem undeva la mijlocul acestei săptămâni va cuprinde ceva în plus faţă de zero, cât e acum”. la unele puncte s-a ajuns la consens, iar altele au rămas să fie analizate. este posibil ca, printre măsurile care vor alina cât de cât durerea celor daţi afară din sistemul minerit-energie, să se afle şi acordarea unor plăţi compensatorii pentru cei disponibilizaţi. „lunea viitoare, m-a asigurat liderul sindical de la termocentrala Paroşeni, se va ştie exact ce drepturi şi îndatoriri vor avea angajaţii care rămân în sistem, dar şi cuantumul sumei acordate persoanelor disponibilizate”. Pagină realizată de Gheorghe OLTEANU