CMYK
Ziarul Vaii Jiului
Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Nu există lege
)
împotriva LUI! ADEVĂRU
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani
Să fim înţeleşi şi cred că vulcănenii vor fi de acord:
Director: Cătălin DOCEA
Redactor şef: Marian BOBOC
Curs valutar: 1€ = 4,4687 lei 1$ = 4,0634 lei 1₤ = 5,3215 lei
joi, 28 iulie 2016 Anul IX • nr. 1989 • 8 pagini • Preţ: 1 leu
Domnilor edili, să vă iasă din cap vizitele de documentare, adică excursiile, în străinătate!
Nu m-a mirat atât faptul că, într-o zi de sărbătoare, cum a fost Sfântul Ilie, primarii Văii Jiului s-au adunat la Petroşani, ca să desluşească viitorul Văii Jiului. Nu-mi dau cu părerea dacă
Petru Hodor, când a fost primar? A adus două filme color pe care le-a dat la developat. A făcut el ceva, cât de mic, în Vulcan, ca să semene cu ce a văzut el în America? Categoric nu! Şi delegaţiile de consilieri locali care au urmat au rămas doar cu impresii frumoase pe retina ochilor şi pe filmele fotografice pe care le-au avut în aparatele
Ce m-a nedumerit
foto. Aha, era cât pe ce să uit! Şi cu banii de diurnă în valută pe care i-au încasat şi i-au cheltuit.
a fost necesară sau nu reuniunea aceea. Totuşi, nu mă pot abţine să nu spun că mi-a venit să cred că ea ar fi fost făcută mai mult pentru ochii lumii. Ca să-şi dea seama şi alegătorul de rând că administraţiile publice locale de la noi au perceput imboldul pe care i le-a imprimat vicepremierul Vasile Dîncu. Aşa cum nu cred că înfiinţarea unui nou ADI i-ar fi făcut pe jiuleni să dea pe spate de uimire. La câte din astea a născut valea noastră şi la câte au sfârşit înainte de a se fi văzut ceva de pe urma lor, chiar că nu-i de mirare.
pe mine este altceva. Într-o postare ulterioară pe Facebook cineva din administraţia publică vulcăneană era de părere că noul se poate implementa şi la noi - am zis-o şi eu! – numai după ce vezi ce-au făcut alţii. Adică, mai pe şleau spus, după efectuarea unor vizite de documentare pe tărâmuri străine. Numai că nu am luat foc, frate! La asta visaţi, care vasăzică?! La vizite, excursii, mai bine spus, în străinătate?
Păi, ia să ne
amintim că n-a fost mandat în care vreo delegaţie a consiliului local vulcănean să nu fi bătut ţări străine. În vizite de documentare, fireşte! De fapt, excursii de plăcere. Ce a adus cu el, din SUA, domnul
Ultimul care a băgat
la greu poveşti în popor a fost primarul Gheorghe Ile. Cu ale lui vizite de documentare, fireşte, în China şi în Germania. Din câte au auzit de la el, consilierii locali, muţi de uimire, mai, mai că le venea să creadă că, peste puţin timp, mii şi mii, dacă nu milioane, de investitori galbeni şi cu ochii
oblici vor împânzi Valea Jiului. Ceea ce, desigur, a rămas la nivel de poveste depănată, cu câte o glumiţă în ea, de mustăcios. Să mai zic ceva despre vreun rezultat al vizitei efectuate în Germania? Nu are rost, din moment ce nu există niciunul!
Aşa că
de aceea le zic eu stimabililor din Vulcan – se ştiu ei care! - cărora le arde de vizite de documentare în străinătate, făcute pe bani publici, să-şi mai vadă de treabă! Să stea pe fundul lor aici şi, dacă tot vor să afle cum e şi ce a făcut străinătatea, să-i roage pe cei care deja au frecat menta pe acolo să le povestească. Iar dacă respectivii nu-şi vor aduce mare lucru aminte, în afara magazinelor mari prin care au fost pentru shopping sau a muzeelor prin care au păşit, să nu se mire. A uita e omeneşte, mai ales dacă, la întâlnirile oficiale, mintea te-a lăsat singur în sală şi a luat-o aiurea prin spaţiul Schengen. Gheorghe OLTEANU
2
LA ORDINEA ZILEI
Scrisoare a III-a (şi ultima pe săptămâna aceasta)
şi bună înţelegere,iarcei plecaţi să aibă motive foarte serioase de a se reîntoarce în ţara lor. Haideţi, domnilor, să începem cu Valea Jiului şi judeţul Hunedoara, sub sigla onestă „Azi în Hunedoara mâine-n toată ţara”: În spiritul celor prezentate mai sus, noi avem câteva propuneri realiste, oneste şi concrete pentru Valea Jiului şi chiar pentru judeţul Hunedoara. A) Atragerea de investitori, adică de investiţii autohtone şi străine - europene şi internaţionale - pentru: 1.a) Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rutiere, la ieşirile din Petroşani şi din Valea Jiului cu cel puţin două benzi pe sens de circulaţie, prin tunele de legătură cu şosea cu două benzi şi chiar prin autostrăzi suspendate (ex.: pe albia Jiului spre Târgu Jiu), lărgirea şi modernizarea legăturilor spre Herculane, Rm. Vâlcea, Deva şi chiar spre Alba Iulia. b) Pentru descongestionarea traficului rutier, realizarea transportului electric de călători: Petrila - Uricani - cu troleibuze acţionate electric (vezi Tg. Jiu etc.). c) Pentru fluidizarea traficului rutier, trebuie deblocat în tot oraşul câte un sens de circulaţie care este ocupat cu autoturisme parcate, ca urmare trebuie demarată construcţia imediată a parcărilor sub şi supraterane, implicându-se în acest scop Consiliul Judeţean Hunedoara, Ministerul Dezv. Regionale şi Administraţiei Publice. d) Reabilitarea şi modernizarea gării Petroşani şi a infrastructurii feroviare aproximativ în toată ţara; e) Construcţia unui aeroport, locaţia fiind stabilită la ieşirea din Valea Jiului până la Haţeg sau altă locaţie apropiată de Petroşani şi Deva. 2.a) Toate consiliile locale şi primarii din Valea Jiului, structura nouă A.D.I.,Societatea civilă şi Liga Pensionarilor, cu sprijinul Consiliului Judeţean şi al Parlamentarilor din judeţ, să facă front comun cu toţii în acţiunea de menţinere şi continuitate a activităţii miniere în Valea Jiului, de modernizare şi susţinere a mineritului şi a termocentralelor Paroşeni şi Mintia, deci a întregului C.E.H., prin reorganizare şi modernizarea acestuia, luându-se în mod necondiţionat în calcul extinderea şi modernizarea reţelelor de termoficare în toată Valea Jiului, inclusiv schimbarea conductelor principale de alimentare - tur-retur acolo unde este cazul,
Către Guvernul României, d-lui vicepremier Vasile Dîncu (I)
• Spre ştiinţă: Consiliului Judeţean Hunedoara, d-lui preşedinte Laurenţiu Nistor, consiliilor locale, d-lor primari din Valea Jiului Consiliul de conducere şi coordonare al „LIGII PENSIONARILOR MINERI VALEA JIULUI” Petroşani felicită sincer, dar cu mare speranţă şi încredere, privind implicarea hotărâtă a noilor aleşi şi realeşi ai judeţului Hunedoara şi ai Văii Jiului, în rezolvarea problemelor cotidiene acute, economice şi sociale ale judeţului nostru şi în special ale Văii Jiului, care din păcate este deja o „Vale a plângerii” din toate punctele de vedere şi vă rugăm respectuos să ne credeţi, domnilor, că deşi suntem pensionari ne pasă foarte mult de situaţia economică, socială, culturală, sănătate şi învăţământ etc. în Valea Jiului, în jud.Hunedoara şi în toată ţara. Suntem conştienţi că sunt şi ne aşteaptă vremuri din ce în ce mai grele, dar dacă înainte de a întreprinde orice acţiune edilii noştri de la toate nivelurile, trebuie să consulte comunitatea locală respectivă pentru a-şi da acceptul pentru demararea lucrărilor respective. Ca urmare a acestui fapt, în continuare trebuie să existe voinţă şi consens politic, resurse financiare se pot găsi dacă edilii noştri manifestă interes şi respect deosebit pentru comunitate, dar mai ales trebuie să avem în continuare oameni oneşti şi competenţi, responsabili şi transparenţi, patrioţi şi demni, care să lucreze în spiritul şi litera legii iar trimestrial sau ori de câte ori e necesar, ca cei responsabili să facă rapoarte publice trimestriale, privind modul cum s-a cheltuit banul contribuabilului, a fondurilor şiîmprumuturilor antamate, astfel se pot face lucruri măreţe, în folosul şi interesul comunităţilor noastre, iar în mod inevitabil rezultatele economice şi sociale nu vor întârzia să apară. Noi credem şi suntem convinşi că a sosit momentul „T0”, de unde nu mai există cale de întoarcere, pentru că în felul acesta nu mai merge, trebuie să fim solidari şi să ne unim forţele cu toţii şi să găsim soluţiile tehnice adecvate şi eficiente pentru reindustrializarea Văii Jiului, a judeţului Hunedoara şi a României, să învăţăm din greşelile trecutului şi să reclădim împreună o nouă ţară, pe baze noi, mai bună, mai dreaptă şi mai prosperă, în pace
)
Ziarul Vaii Jiului
Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 n J20/1310/2008
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
facebook.com/ziarulvaiijiului
Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro
Colectivul de redacţie:
Alina PIPAN - 0766.678380
precum şi respectarea condiţiilor de mediu impuse de norme. Consiliul Judeţean Hunedoara, toate consiliile locale din V. Jiului şi toţi parlamentarii judeţului nostru să sprijine finalizarea iniţiativei legislative aflate în derulare în Parlamentul României până în noiembrie anul acesta privind declararea huilei de Valea Jiului ca resursă energetică de interes strategic naţional. Aprobarea acestui demers ar ajuta foarte mult Valea Jiului şi România din toate punctele de vedere, economic şi social în special etc. b) Pentru pensionarii din toate categoriile socio-profesionale, cerem drepturile noastre legale şi constituţionale (vezi art. 47 al.1 şi 2 din ConstituţiaRomâniei), ca „Valoarea punctului de pensie să reprezinte cel puţin 45% din s.m.b. pe economie prognozat, utilizat la realizarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul următor”; b1) Parlamentul actual, sau cel care va rezulta în urma alegerilor din noiembrie 2016, să aibă în vedere realizarea unei „Noi legi unitare a pensionării” onestă şi fără discriminări, unde să se prevadă necondiţionat „neimpozitarea pensiilor până la salariu mediu brut pe economie cel puţin, iar pensiile mari să fie impozitate proporţional; (va urma) PREŞEDINTE, Ing. Ion HORTOPAN
PRIM-VICEPREŞEDINTE, Ing. Barboane CRĂCIUNESCU VICEPREŞEDINŢI, Ing. Ion DĂBULEANU Ing. Valentin ARMEAN SECRETARI EXECUTIVI, Ec. Otto HOGMAN Tehn. Paul DAVID CONSILIER JURIDIC, Elena SEVICI
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României
Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Corneliu BRAN - 0766.728688 Ioan LASCU, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS, Loredana JUGLEA - 0763.673727 Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA loredanajuglea@yahoo.com DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Administrativ / Publicitate: Oana CROITORU - 0735.727264 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839 alinapipan@yahoo.com
Reformă din exterior la PNL Hunedoara
Primarul din Şoimuş a devenit şef liberal la Deva
• Adrian David – liderul grupului de consilieri judeţeni ai PNL
Noul lider interimar al PNL Hunedoara, numit de la centru, liberalul din Alba Florin Roman, a organizat prima şedinţă a organizaţiei hunedorene în format extins, cu primari liberali, şefi de organizaţii locale, parlamentari. Cu această ocazie s-au definit şi liniile directoare pentru perioada imediat următoare. La şedinţa organizată marţi seara, la Deva, Florin Roman l-a ţinut aproape pe Lucian Heiuş, directorul general al Finanţelor din zona de Vest, cel mai probabil viitorul lider
hunedorean al PNL Hunedoara. De amintit că Heiuş este singurul liberal sprijinit de majoritatea primarilor PNL
hunedoreni. Liderul „importat” al liberalilor hunedoreni a făcut primele declaraţii ca şef al organizaţiei pe care o conduce în locul lui Bogdan Ţîmpău, ejectat în rezervă. „Mandatul meu este pe timp nelimitat. Nu îmi propun să stau prea mult aici, îmi propun să stau până vom găsi un liberal din cadrul organizaţiei, dispus, agreat de colegi şi care ne convinge că poate să facă treabă mult mai bună. Nu vă ascund că am încredere foarte mare în domnul Heiuş. Am mari aşteptări de la dânsul, ca şi de la toţi colegii, dar, vă repet, ce primează în ochii noştri este performanţa. Iar, la Hunedoara, obiectivul nostru pentru toamnă este să redevenim forţa numărul unu a
judeţului şi să obţinem cel puţin trei deputaţi şi un senator”, a declarat Florin Roman. Una din primele decizii ale noului conducător al PNL Hunedoara a fost aceea de a-l numi în funcţia de secretar general al organizaţiei pe Vasilică Potecă, care îl înlocuieşte pe Liviu Antal, demisionar. O altă decizie importantă (şi surprinzătoare) este aceea de a-l numi în fruntea organizaţiei PNL Deva pe primarul Mihai Irimie… de la Şoimuş. Purtător de cuvânt al noii structuri de conducere încropite rapid este Oana Frânc, consilier judeţean. De asemenea, lider al grupului de consilieri judeţeni ai PNL a fost ales Adrian David, fost preşedinte al CJ Hunedoara. În aceeaşi şedinţă s-a decis ca liberalii hunedoreni care doresc să candideze la alegerile parlamentare să îşi depună candidaturile până în data de 2 august, urmând să se facă o serie de sondaje de opinie şi alegerea finală a echipei de candidaţi să fie făcută spre sfârşitul lunii august. Mihaela PETROŞAN
840 de salariaţi de la CEH vor fi disponibilizaţi de la 1 octombrie şi vor primi plăţi compensatorii de 3,31 milioane lei Planul de disponibilizare pentru 2016 al Complexului Energetic Hunedoara (CEH) prevede concedierea de la 1 octombrie a 840 de angajaţi, care vor primi plăţi compensatorii de circa 3,31 milioane de lei din bugetul asigurărilor sociale pentru acest an, potrivit unui proiect de hotărâre de Guvern, iniţiat de Ministerul Energiei.
Planul de disponibilizări al CEH, aprobat de Adunarea Generală a Acţionarilor pe data de 5 iulie, prevede disponibilizarea a 840 de salariaţi, într-o singură etapă, începând cu 1 octombrie 2016. „Prin prezentul proiect de act normativ, se propune aprobarea sumei de 3.306 mii lei (3,306 milioane de lei - n.r.) din bugetul asigurărilor pentru şomaj pentru anul 2016 ce se va aloca pentru plata venitului lunar de completare, pentru un număr de 840 de persoane disponibilizate din cadrul S. CEH S.A.”, se arată în nota de fundamentare. În total, salariaţii disponibilizaţi vor primi 25,9 milioane de lei până în 2018. Documentul menţionat precizează că programul de restructurare şi reorganizare are ca scop principal „menţinerea în funcţiune a capacităţilor de producţie eficiente şi închiderea sau conservarea activelor nerentabile, precum şi redimensionarea numărului de personal în funcţie de necesarul optim care să asigure funcţionarea în siguranţă a capacităţilor care vor fi menţinute în funcţiune”. „Prin măsura de disponibilizare de personal se urmăreşte reducerea activităţii S. CEH S.A., echilibrarea bugetului de venituri şi cheltuieli şi îmbunătăţirea indicatorilor economico-financiari ai societăţii. Influenţa/ costul disponibilizării salariaţilor, corespunzătoare
8
www.zvj.ro joi, 28 iulie 2016
venitului de completare asupra bugetului asigurărilor pentru şomaj este de 25.908 mii lei, din care: 2016 - 3.306 mii lei, 2017 9.918 mii lei, 2017 - 3.306 mii lei şi 2018 9.918 mii lei”, se mai arată în nota explicativă. În prezent, CEH are 6.260 de salariaţi. Potrivit sindicatelor, de la termocentrala Mintia ar urma să plece în acest an 452 de angajaţi, la termocentrala Paroşeni vor fi concediaţi 100 de salariaţi, iar de la minele din Valea Jiului vor fi disponibilizaţi 228 de oameni. CEH se află în insolvenţă din 7 ianuarie 2016 (după care, urmare a acţiunii în instanţă a Sindicatului „Noroc Bun” a ieşit din insolvenţă, pentru a intra din nou – n.r.). Compania are datorii totale de 1,5 miliarde de lei, din care 1,2 miliarde de lei către Ministerul Finanţelor Publice. La începutul lunii mai, ministrul Energiei, Victor Grigorescu, a declarat într-o conferinţă de presă că riscul de faliment în privinţa Complexului Energetic Hunedoara a existat încă de la început, dar, într-un fel sau altul, compania va fi salvată, fiind identificate deja soluţii concrete. „Riscul de faliment în privinţa Complexului Energetic Hunedoara a existat încă de la început, din momentul în care Complexul, constatând acest lucru, a şi solicitat instanţei să îi ofere o protecţie juridică, pentru a se putea restructura. Ministerul (Energiei - n. r.) nu face decât să se asigure că această companie continuă să funcţioneze, că se va restructura. Pot să vă asigur că, într-un fel sau altul, noi vom salva Complexul Energetic Hunedoara, pentru că am anunţat deja că am identificat şi soluţii concrete. Cum o vom face din punct de
vedere tehnic, cu ce instrumente legale, rămâne de văzut”, a menţionat la acea dată ministrul Energiei. Oficialul a adăugat, totodată, că ministerul de resort trebuie să asigure funcţionarea Complexului Energetic Hunedoara şi continuarea procesului de reformă pentru asigurarea securităţii energetice a României. „Există un risc ca societatea să fie atacată prin alte demersuri din partea altor operatori economici cu privire la executarea unui tip de creanţe. Ceea ce noi facem este să asigurăm funcţionarea ei şi continuarea procesului de reformă, astfel încât să asigurăm securitatea energetică a României. Sigur, ne-am fi dorit să o facem în circumstanţe mai facile, fără să avem un proces juridic aşa de sinuos”, a mai spus Grigorescu. Oficialii Ministerului Energiei au prezentat, în aprilie, planul de restructurare a CE Hunedoara, care va fi prezentat Comisiei Europene în vederea aprobării unor ajutoare de stat. Ministrul de resort a subliniat schimbarea de optică asupra sectorului miner în discuţiile cu autorităţile de la Bruxelles, respectiv faptul că menţinerea mineritului în România este necesară nu din punct de vedere social, ci din perspectiva securităţii în alimentarea cu energie. Astfel, planul include păstrarea a două mine, Livezeni şi Vulcan, alături de câte un grup din centralele Paroşeni şi Mintia, care să totalizeze 400 de MW. Este vorba de grupul viabil de 150 de MW de la Paroşeni, retehnologizat în 2005, care are rezolvate şi problemele de mediu, şi de grupul 3 de la Mintia, singurul viabil de acolo, unde mai trebuie rezolvate însă problemele legate de poluare şi de modernizare. (sursa: RADOR)
ACtUALItAtE
3
4
RePORtaj
O propunere pertinentă a ZVJ către Consiliul Local Petroşani:
Schimbarea denumirii străzii Progresului (din Bosnia) cu… Regresului
În Bosnia, cel mai sărac cartier al Petroşaniului, sute de oameni se zbat în chinuri şi nevoi! Timpul s-a oprit, oamenii abia mai răsuflă, indiferenţa a ajuns la apogeu... Oare Statul Român, prin instituţiile sale, îşi mai face datoria, sau am ajuns o ţară „europeană” unde pe nimeni NU mai interesează de necazul semenilor şi de nimic?
Invitaţie către presă
Recunoaştem că de vreo zece luni n-am mai fost în Bosnia, cel mai sărac cartier al Petroşaniului. „Haideţi, vă rugăm, în Bosnia, să vedeţi cum stăm cu folii pe acoperişurile caselor, cum plouă în casele noastre, şi de la primărie comisiile ne spun că nu putem primi bani de urgenţă să le reparăm, că nu ne încadrăm. Şi să mai vedeţi şi ce probleme avem, altele, că nimeni nu ne mai aude plânsul!”, ne-au rugat mai multe persoane, acum câteva zile în faţa primăriei. „Cea mai mare problemă a noastră acum, cu vijeliile astea de vară, sunt acoperişurile. După ploaia aia mare, cu gheaţă cât bolovanul, acoperişurile caselor noastre, închiriate de la primărie, sunt efectiv ciuruite. De-atunci, la fiecare ploaie mai mare, la mulţi ne curge apa pe pereţi în case. Şi aşa aveam igrasie destulă şi probleme, de-acum igrasia e şi mai multă, nu mai putem respira în case nici măcar cu geamul deschis larg de mirosul ăla oribil. Dacă acum e aşa, ce vom face la toamnă, la iarnă? Măcar să ne execute în piaţa publică şi să ştie o treabă cu noi, dacă nici măcar cu câteva milioane nu ne pot ajuta, sau cu materiale, să ne reparăm acoperişurile. Că pe acolo vine apa şi de la acoperiş încep toate necazurile. Dacă vara e aşa, la iarnă cum va
facebook.com/ziarulvaiijiului
fi?”, ne-au mai spus, parcă într-un glas, câţiva dintre locuitorii acestui cartier, care se aflau la oraş să-şi plângă public soarta.
„Halal progres...”,
Miercuri, 27 iulie, le-am respectat dorinţa acestor oameni şi am plecat undeva după prânz, pe un soare arzător, în cartierul ce se află în vecinătate cu teritoriul Petrilei, dar care aparţine de Petroşani. Intrarea în cartier, pe drumul asfaltat cât de cât, te face să crezi că lucrurile nu stau chiar aşa de rău. Câteva case destul de bine îngrijite şi drumul bunicel îţi sau impresia că Bosnia s-a schimbat. Dar cu cât înaintezi, începi să observi case tot mai dărăpănate, ici-
colo câte o ruină, garduri tot mai prăbuşite sau mai incomplete, în timp ce, la un moment dat, asfaltul se sfârşeşte. De-acolo încolo, Dumnezeu cu mila, cum se spune... Maşina urcă o pantă destul de serioasă, pe un drum total neasfaltat, dar cu ceva piatră şi resturi de asfalt, probabil aduse şi turnate
aici de la lucrarea de asfaltare de la intrarea în cartier. O dată ajunşi în centrul unei intersecţii de drumuri, total nemodernizate, rămase ca în urmă cu 100 de ani, când colonia de case muncitoreşti din Bosnia avea probabil mult mai puţine case şi noroiul până la glezne – acum măcar s-a mai pus ceva pietriş şi resturi de asfalt mărunţit –, stai şi priveşti spre pâlcurile de case, din dreapta şi stânga ta, aflate o idee mai sus, pe un mic deal, întrebându-te dacă nu cumva te-ai întors în timp şi ai aterizat într-o altă lume. Dar, imediat, realizezi că nu visezi, că eşti, într-adevăr, într-un cartier mărginaş al Petroşaniului, în anul de graţie 2016. O ceată de copii, care urmăresc un câine rănit, aduce hărmălaie dintr-o dată pe micile şi îngustele străduţe din zonă, în timp ce în faţa ta, la vreo zece metri, nu poţi să nu observi, pe un mic petec de iarbă şi buruieni crescute alandala un om la vreo 60-65 de ani, cu probleme locomotorii, întins la umbră şi privind spre noi, cu cârjele aşezate lângă el. „Bună ziua, asta ce stradă e?”, îl întrebăm. „Strada Progresului”, ne răspunde omul,
sec, fără alţi franjuri verbali sau alte idei pornite, în timp ce noi procesăm imediat numele străzii şi ne gândim la Caragiale cu al lui „Halal progres...”, dar, fireşte, nu spunem nimic cu voce tare ca să nu lase impresia că jignim sau râdem de bieţii oameni.
„Fiul îmi ia pensia, mă vămuieşte…”
În tot acest timp, înspre noi apare o femeie în vârstă. Are 70 de ani. Văzând că facem poze, ne abordează direct: „Mă cheamă Adămuţ şi am 70 de ani, stau pe strada Progresului la nr. 6/8. Am probleme cu copilul, îmi ia pensia şi tot îi spun să nu mi-o mai ia... Întrebaţi lumea de pe aici, că toţi ştiu problema mea. Soţul mi-e mort de 7 ani, săracul mi-a făcut o pensie şi ăştia mă vămuiesc. Sunt bolnavă, abia mă descurc, de când îmi ia pensia nici nu mai ştiu cât e, parcă vreo 6 milioane, nu mai mult... Ce să mă mai fac? Vă rog, ajutaţi-mă!”. Cum n-am ştiut pe moment ce să-i spunem exact, singurul răspuns l-am dat amintindu-ne că de aia există poliţie, ca să rezolve şi astfel de cazuri! „Mergeţi la poliţie, faceţi o plângere şi apoi dumnealor se ocupă de caz, probabil vor sta de vorbă cu copilul... Într-un fel se va rezolva, e pensia dumneavoastră, nimeni n-are voie să o ridice decât cu acordul dumneavoastră scris şi parafat, altfel e infracţiune, chiar dacă în cauză e copilul dumneavoastră şi nu altcineva. Dar până acum aţi fost la poliţie?”. „Nu, că sunt bolnavă şi nici nu am bani să merg până în oraş... abia umblu...”, a venit imediat răspunsul. Pe vremuri, miliţianul care se ocupa de un anume cartier se numea „sectorist”. Acum se numeşte „poliţist de proximitate”, care, în general, se ocupă de anumite străzi sau
cartiere, cu atribuţii cam ca şi pe vremuri. Poate că, citind aceste rânduri, poliţistul care se ocupă de acest cartier va merge cât de repede şi la doamna respectivă, care, confirmăm, într-adevăr e bolnavă şi în vârstă, şi va face ce trebuie. Poate o discuţie lămuritoare cu băiatul doamnei ar rezolva imediat problema, că în fond nimeni n-are interes să o lase pe biata femeie şi fără cineva din familie pe lângă ea vreo câţiva ani. Lucruri simple, care s-ar rezolva dacă fiecare, pe „moşia” lui, şi-ar face treaba, pen-
8
www.zvj.ro joi, 28 iulie 2016
tru că povestea, din câte susţine femeia nu e de azi de ieri, ci de o mai lungă perioadă de timp.
„Da’ alocaţia copilului... unde-i alocaţia?!
Auzind că presa e pe drum, că circulă repede, suntem rugaţi de către o altă doamnă să încercăm să-i mediatizăm problema, „pe care o am tocmai din ianuarie şi nimeni nu-mi mai dă un răspuns”. Acum noi nu vom face decât să-i redăm declaraţia femeii, pentru că, cu sinceritate vă spunem, n-am mai avut timp până la publicarea acestui material, să stăm de vorbă cu factori competenţi din primărie, din cadrul DAS
Petroşani. Dar promitem că o vom face şi vom da şi o poziţie oficială în acest caz (să sperăm că persoana din Bosnia ne-a spus adevărul şi nu altceva). „Mă numesc Maria Velicu şi stau la numărul 3/12 de pe strada Progresului. Am lucrat în Italia cu contract de muncă şi am luat alocaţie europeană pentru băiatul meu. De anul trecut, din iulie, deci exact de acum un an, am venit acasă, iar în ianuarie am băgat dosarul pentru copil, că am avut şomaj, pentru alocaţie din România. Când s-au terminat şomajul meu şi alocaţia europeană, pe 8 ianuarie 2016, am făcut treaba asta. Am depus dosarul la Deva şi de-atunci nimic nu s-a mai întâmplat. Nu mă găseşte nimeni, nu mai îmi dă nimeni un răspuns... Am fost la alocaţii... Mi-au spus că nu au niciun răspuns şi să aştept. Copilul creşte din 430 lei, pensie alimentară, ăsta e venitul meu de fapt, cu aceşti bani
ne descurcăm amândoi foarte greu. Şi de aceea, acei optzeci şi ceva de lei ne-ar prinde bine, din ianuarie şi până acum sunt peste 500 de lei de luat, azi-mâine copilul începe şcoala, vor fi alte cheltuieli... Eu cum să mă descurc? Iar el suferă, nu e păcat? Nu înţeleg ce se întâmplă! Am sunat luna trecută, de fapt nu eu, tatăl copilului, pe care l-am rugat să sune că eu nu-mi permit nici măcar să dau un telefon, că nu am bani. Iar să merg la Deva nu am bani. La Petroşani am fost de zece ori... Mi s-a spus de fiecare dată să aştept că alocaţia o să vină când trebuie să vină. Că dacă am transferat alocaţia şi am primit alocaţie europeană o perioadă, procedura e mai grea, durează... Dar de atâta timp, de aproape 7 luni, chiar nu se putea rezolva, chiar nu puteam primi măcar un răspuns clar?”. Întrebare fără răspuns, cel puţin deocamdată, iar dacă lucrurile sunt reale nu mai e nimic de comentat. Unui copil i s-a tăiat un drept, fie el şi temporar, iar legea spune altceva, cine se face vinovat de acest lucru? Repetăm, dacă lucrurile stau întocmai aşa. Vom reveni cu un răspuns şi din partea celor care trebuie să-i răspundă doamnei, sau, mai exact, care trebuiau să o facă demult. Reportajul continuă şi mâine Corneliu BRAN
REPoRtAj
5
6
SPORT
Ştiinţa Petroşani va organiza
Un turneu de rugby în 7
Biroul Federal al Federaţiei Române de Rugby a aprobat programul privind desfăşurarea competiţiilor naţionale de rugby, respectiv Campionatul Naţional de Rugby 7 Seniori.
Tenismenii petroşeneni
Pe podium la Trofeul Ardealului
Şapte tenismeni legitimaţi la cluburile din judeţul Hunedoara au urcat pe podium la Trofeul Ardealului, o competiţie organizată în reşedinţa judeţului. Astfel, sportivii hunedoreni s-au clasat de trei ori pe primul loc, de două ori pe poziţia secundă, reuşind să-şi adjudece şi două locuri trei.
cund s-au clasat Laura Matei (Alpa Club Deva), la fete 12 ani, şi Kevin Lovas (CSŞ Petroşani), la băieţi 16 ani, în timp ce Alessia Breaz (Alpa Deva), la fete 10 ani, şi Alexandru Scafariu (CSŞ Petroşani), la băieţi 14 ani, au ocupat ultima treaptă a podiumului. Trofeul Ardealului a fost o competiţie din calendarul Federaţiei Române de Tenis. La acest turneu au fost prezenţi peste 50 de sportivi de la cluburi din Deva, Petroşani, Sibiu, Alba Iulia, Arad, Timişoara, Tg. Mureş, Haţeg sau Tg. Jiu. Alin Lazăr, antrenor la Tenis Club Alpa Deva, a fost extrem de mulţumit de prestaţia elevilor săi, dar şi de felul cum s-a organizat competiţia: „Turneul a revenit la Deva, după ce în ultimii ani nu s-a mai organizat aici. Noi sperăm să reuşim să-l aducem aici şi în anii următorii. A fost o participare numeroasă, cu sportivi veniţi din multe oraşe ale ţării. Sunt mulţumit de prestaţia elevilor mei şi vreau să-i felicit pe toţi participanţii”.
S-a aprobat desfăşurarea a cinci turnee, astfel: 13 august 2016 – organizator CS Năvodari; 20 august 2016 – organizator CS Ştiinţa Petroşani; 3 septembrie 2016 – organizator CS Năvodari; 10 septembrie 2016 – organiTrofeul Ardealului, organizat de clubul zator RC Bârlad; 17 septembrie 2016 – organizator CS Universitar Târgu Mureş, a avut loc RCM Galaţi. Clasamentul general, după terminarea tu- pe terenurile de la Tenis Club Alpa turor turneelor programate, se va face prin însumarea Deva şi s-a desfăşurat pe patru catetuturor punctelor acumulate de fiecare echipă în gorii de vârstă la masculin şi trei la turnee. Dacă o echipă, în mod intenţionat, refuză să feminin. Tenismenii din judeţ au avut joace sau abandonează un joc (se retrage de pe prestaţii bune, în special la categoriile teren) fără acordul arbitrului, pe baza confirmării băieţi 12 ani, băieţi 14 ani şi fete 14 directorului turneului, ea va fi exclusă din turneul ani, unde s-au clasat pe prima poziţie. respectiv. Toţi sportivii trebuie să aibă carnetele de Astfel, la băieţi 12 ani, s-a impus legitimare cu drept de joc pentru echipa respectivă, Ştefan Adrian Stoica, de la Alpa Club viza anuală a FRR, viza medicală la zi şi să fie Deva, Alexandru Giurea (CSŞ Petroşani) asiguraţi medical şi de accidente pe durata turneului. a obţinut prima poziţie la băieţi 14 Lotul fiecărei echipe va cuprinde maxim 15 jucători. ani, la fel ca şi Nicoletta Cantarella Asistenţa medicală va fi asigurată de un medic oficial (Alpa Deva), la fete 14 ani. Pe locul seal turneului, stabilit şi plătit de către organizatorii turneelor. Clubul organizator va suporta cheltuielile de a reveni, o vor putea face doar în Mircea Sîrbu: legate de asigurarea ambulanţei cu resuscitare. Liga a V-a. „Să fie clar, regulamentul este regulament pentru toată lumea. Cele două echipe vor putea reveni, dar Pagină realizată de Loredana JUGLEA în Liga a V-a. În Liga a IV-a ar putea fi acceptată conform regulamentului doar CFR Simeria, pentru că a avut activitate la nivel de juniori republicani”, a specifiŞeful AJF Hunedoara, Mircea Sîrbu, cat Mircea Sîrbu. De asemenea, acesta a spune că nou sezon din Liga a IV-a va fi mai dorit să puncteze faptul că nicio unul mai puternic, cu măsuri de securiechipă din Liga a IV-a nu a primit tate care vor fi puse în practică. De invitaţie să evolueze în Liga a III-a. „Din asemenea, oficialul a mai specificat fappunct de vedere al regulamentului, nu tul că singura echipă care poate fi este normal să se întâmple asta. Nicio acceptată în Liga a IV-a este CFR Simeria. formaţie din Liga a IV-a nu a fost invitată să joace în Liga a III-a. Dreptul îl au doar Mircea Sîrbu a pus punctul pe “i” şi a echipele care şi-au câştigat locul după vorbit despre situaţia din Liga a IV-a. A disputarea meciurilor de baraj”, a spus transmis un mesaj clar competitoarelor şeful AJF. La 17 august va avea loc o din judeţ ca acestea să fie bine şedinţă a Comitetului Executiv, unde se pregătite, pentru că în acest fel va veni vor pune la punct ultimele detalii legate şi lumea la meci. „Nu e firesc să jucăm de începerea competiţiei. Mircea Sîrbu a meciuri în prezenţa a 10 spectatori, de mai explicat că taxa de înscriere a aceea şi echipele sunt responsabile cu echipelor este neschimbată şi că, în spectacolul fotbalistic. În ceea ce ne cazul echipelor care nu îşi vor permite să priveşte, vom face totul ca această o plătească, se va accepta ca plata să fie competiţie să se desfăşoare normal şi cu şi în rate. „Noi nu suntem absurzi. reguli de securitate care să fie puse în Înţelegem echipele care au greutăţi. De practică. Ceea ce mă bucură cel mai mult asemenea, vom avea întâlnire cu este faptul că arbitrajul nostru e în Jandarmeria, Poliţia şi alţi factori rescreştere”, a declarat Sîrbu. Conform celor ponsabili cu ordinea la meciuri pentru a declarate de preşedintele AJF, competiţia pune la punct ultimele detalii legate de în eşalonul al patrulea va debuta la 27 au- siguranţa celor care participă la gust cu 14 echipe. Dacia Orăştie şi Gloria campionat”, a încheiat Mircea Sîrbu. Geoagiu, echipe ce şi-au anunţat intenţia
„Nu suntem absurzi. Înţelegem echipele care au greutăţi”
facebook.com/ziarulvaiijiului
ANUNŢ PUBLIC
mica publicitate
• SC AYANA TURISM SRL anunță publicul interesat asupra obţinerii avizului de gospodărire ape pentru investiția ”Construire pod şi apărare mal în Petroșani, zona Rusu, FN”. Relații la telefon 0767.275475.
ANGAJĂRI
mica publicitate
• Firma Copisa Constructora Pirenaica SA Barcelona, sucursala Bucureşti, angajează pentru proiectul de Reabilitare DN66, Bumbeşti-Jiu – Petroşani: - Laborant asfalt Informaţii la telefon 0735.888963.
• Firma de instalaţii în construcţii SC PALD Engineering SRL cu sediul în Timişoara angajează: - Instalator reţele hidroedilitare apă-canal; - Instalator termico-sanitare; - Lăcătuş; - Muncitor necalificat. Contact: 0757.711434
• Societate din Arad angajează şoferi profesionişti categoria C+E pentru transport intenaţional de mărfuri, curse tur+retur. Telefon 0731.839862.
• Bijuteria Exclusiv, Petroşani, strada 1 Decembrie 1918, bl. 96 parter, vizavi de staţia Hermes, angajează două asistente vânzări sau lucrătoare comerciale pentru magazin. Condiţii: prezentabile, minim studii medii, se acceptă inclusiv absolvente sau persoane aflate în perioada studiilor. Salariu atractiv. Nu se cere experienţă. Prezentarea cu CV, zilnic, la magazin, între orele 10-18, sau telefon 0751.194610.
PIERDERI
mica publicitate
• Pierdut certificate constatatoare nr. 38550/19.10.2011, de la sediul social al societății și de la sediul secundar din Municipiul Vulcan, strada Nicolae Titulescu, nr. 60, județul Hunedoara, emise pentru firma CĂLIN MARIA NUȚĂ ÎNTREPRINDERE INDIVIDUALĂ, cu sediul social în Municipiul Vulcan, strada Fântânelor, nr. 5, bloc V, scara 2, etaj 4, apartament 23, județul Hunedoara, înregistrat la ORC Hunedoara sub nr. F20/1306/2011, CUI 29247411. Se declară nule.
8
www.zvj.ro joi, 28 iulie 2016
PUBLICITATE
7
CMYK
8
Vulcan
aCTUalITaTE
Din cauza unei clipe de neatenţie
Un eveniment rutier, petrecut ieri dimineaţă la Vulcan, scoate din nou în evidenţă necesitatea concentrării atenţiei asupra a tot ce mişcă pe şosea atunci când conduci un autovehicul.
Din cauza căldurii
sau, poate, a grabei de a ajunge unde şi-a propus, o doamnă, aflată la volanul unul VW, a uitat să se asigure temeinic când a vrut să iasă, de pe Spitalului, în strada Nicolae Titulescu. Ca atare, nu a zărit, pur şi simplu, autoturismul Skoda care circula regulamentar dinspre liceu. Volkswagen-ul l-a izbit puternic în aripa faţă dreapta, iar Skoda condusă de un tânăr a fost aruncată pe celălalt sens de mers al şoselei şi s-a oprit după câţiva metri parcurşi pe zona verde.
Autoturismul
condus de femeie avea şi ceva viteză, spun martorii oculari. Tatăl tânărului şofer, apărut la faţa locului, a fost fericit că accidentul nu s-a lăsat cu victime omeneşti. Gândiţi-vă ce s-ar fi întâmplat dacă, în momentul în care Skoda a fost lovită şi i s-a deviat direcţia, din sens opus ar fi venit o altă maşină?! Nici fata doamnei, care a venit în fugă, ca s-o liniştească pe mama ei, nu s-a arătat îngrijorată de avariile suferite, în partea din faţă, de autoturismul VW al mamei sale.
Este de reţinut
gestul celor de faţă care au ajutat la scoaterea maşinii femeii de pe spaţiul carosabil.
Incursiuni dacice în spaţiul virtual
În data de 29.07.2016, ora 11, la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva (Palatul Magna Curia, Sala Şemineului) va avea loc o prezentare şi o conferinţă de presă legate de activităţile desfăşurate în cadrul proiectului „Când viaţa cotidiană antică devine patrimoniu UNESCO. Scanarea, restaurarea digitală şi contextualizarea artefactelor dacice din Munţii Orăştiei”, Universitatea Tehnică din ClujNapoca fiind promotor de proiect, având ca parteneri Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca, Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva. Va fi prezentată din punct de vedere tehnic expoziţia: „Incursiuni dacice în spaţiul virtual”. Obiectivul principal al proiectului este promovarea patrimoniului UNESCO prin scanarea, restaurarea digitală şi contextualizarea artefactelor şi monumentelor dacice din Munţii Orăştiei. Obiectivele specifice ale proiectului sunt digitizarea a 500 de artefacte reprezentative pentru patrimoniul facebook.com/ziarulvaiijiului
dacic în vederea promovării acestora la nivel internaţional; conversia modelelor 3D digitizate în format compatibil cu platforma Europeană; sistematizarea informaţiei istorice şi arheologice pentru artefactele digitizate în vederea creării setului de metadate necesar implementării Europeana Data Model (EDM); alcătuirea unei baze de date cu artefactele scanate în vederea integrării lor în platforma Europeană; realizarea unui muzeu virtual online 3D dedicat civilizaţiei dacice din Munţii Orăştiei; reconstituirea digitală a unor monumente şi artefacte dacice din Munţii Orăştiei; înfiinţarea a două spaţii expoziţionale multimedia capabile să găzduiască expoziţii mixte: real/virtual; realizarea unui catalog care să cuprinde produsele culturale dezvoltate în cadrul proiectului; crearea aplicaţilor de realitate virtuală şi augmentată care vor fi utilizate în spaţiile expoziţionale nou înfiinţate la parteneri; website-ul proiectului şi găzduirea acestuia; dezvoltarea de noi capacităţi de digitizare.
agentul şef Mihai Papuc de la Rutiera vulcăneană i-a testat cu alcoolscopul pe cei doi conducători auto. În ambele cazuri, aparatul a arătat „00”. Deşi era evident c-a fost greşeala femeii, nici celălalt conducător auto şi nici tatăl lui nu i-au reproşat ceva sau să-i fi spus femeii ceva care s-o jignească.
Nu.
Tot ce a urmat accidentului s-a desfăşurat în mod civilizat. Vorba tatălui celui de la volan: fiarele se repară! Câtă diferenţă între ce a fost, ieri, la Vulcan, şi cum mai e când, în situaţii similare, este implicat vreun cocalar. Iar „Ştirile de la ora cinci” ne înfăţişează frecvent astfel de cazuri. Gheorghe OLTEANU