1986 luni 25 iul 2016

Ziarul Vaii Jiului

Pregătiri în laboratoarele PSD din Deva…

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege A

)

împotriva UI! DEVĂRUL

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,4612 lei 1$ = 4,0459 lei 1₤ = 5,3135 lei

luni, 25 iulie 2016 Anul IX • nr. 1986 • 16 pagini • Preţ: 1 leu

Cum a pus PSD frână dezvoltării Văii Jiului.

Drumul din Parâng va fi o nouă ţeapă dată cabanierilor, după reţeta drumului spre Herculane?

4-5

Hăcuit de gaşca lui Nistor, CEH ne obligă la importante investiţii pentru a nu lăsa Valea în frig la iarnă. Plătind incompetenţa managerilor numiţi politic de PSD, primăriile sunt nevoite să renunţe la programe de dezvoltare a zonei Încă de la înfiinţarea sa, Complexul Energetic Hunedoara SA a fost condus de specimene numite politic, cu avizul explicit al lui Laurenţiu Nistor, preşedintele PSD Hunedoara. Interpuşi, prieteni ori chiar foşti parteneri de afaceri ai lui Nistor şi-au făcut loc în structura de conducere a CEH SA, toţi aceşti îmbuibaţi fiind răsplătiţi regeşte (chiar şi cu peste 400 de milioane de lei vechi lunar) pentru a duce mineritul şi energia la groapă. PSD nu a avut soluţii nici pentru minele de huilă, dovadă stând situaţia actuală a CEH SA, dar nici pentru relansarea sistemului de termoficare.

Eşecul restructurării acestui sistem aparţine fostului prefect Vasilescu, actualmente vicepreşedinte social-democrat al CJ Hunedoara. Pentru lăcomia şi incompetenţa unui grup restrâns de pesedişti, Valea Jiului stă pe loc într-un moment în care, aflată mult sub media ritmului de dezvoltare a altor zone din ţară, zona noastră are nevoie ca de aer de investiţii pentru un viitor mai bun.

Potrivit Tabelului preliminar al creanţelor CEH SA, publicat la nivelul lunii aprilie a acestui an, colosul economic datora unui număr de trei administraţii locale din Valea Jiului (Petroşani, Vulcan şi Lupeni) suma de 6.174.430,66 de lei. Vorbim despre aproape 62 de miliarde de lei vechi, bani care – dacă primăriile i-ar fi încasat integral şi la timp – s-ar fi putut regăsi astăzi în mai multe blocuri reabilitate termic ori în asfalt pentru străzile care, chiar şi în acest secol, sunt încă de pământ. Ori s-ar fi putut investi, aşa cum veţi vedea la finalul acestui articol, în sisteme moderne, subterane, de colectare a deşeurilor menajere. În mod evident, culpa aparţine exclusiv managerilor numiţi politic de către Laurenţiu Nistor. Indivizilor care, deşi plătiţi regeşte, au condus CEH SA la faliment. În sistemul privat, administratorilor şi chiar asociaţilor li se atrage răspunderea personală pentru datorii insignifiante în raport cu ale CEH SA. În schimb, managerii “de succes” ai CEH SA, numiţi în mod exclusiv de către PSD, şi-au umplut cardurile şi declaraţiile de avere şi au şters-o ca şobolanii. Unii (vezi cazul Daniel Costel Andronache) chiar spre alte funcţii, remu-

nerate din fonduri publice la fel de regeşte.

Anii trecuţi, prin persoana ex-prefectului Vasilescu, PSD a mimat implicarea până la epuizare. S-a înfiinţat Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Termoficare Valea Jiului. S-au dat hotărâri ale consilii-

lor locale, s-au plătit cotizaţii, s-au făcut întâlniri şi deplasări. Efectul: proiectul măreţ al PSD şi al ex-prefectului Vasilescu a sfârşit lamentabil. Un eşec total. Acum, în vara anului 2016 (la aproape 4 ani de la înfiinţarea ADI Termoficare Valea Jiului), suntem fix de unde am plecat. Stăm chiar mai rău dacă luăm în calcul şi faptul că, îmbătrânită fiind, reţeaua a necesitat importante investiţii.

Personal, ca beneficiar al reţelei de termoficare, vă pot spune că PSD a reuşit inimaginabila performanţă de a pune sub semnul întrebării un sistem care, aşa cum s-a demonstrat în ultimii ani, poate deservi populaţia din Valea Jiului la nivel calitativ, la costuri suportabile în raport cu actulul context economic. (continuare în pagina 2) Cătălin DOCEA

2

DEZVĂLUIRI

Cum a pus PSD frână dezvoltării Văii Jiului.

Hăcuit de gaşca lui Nistor, CEH ne obligă la importante investiţii pentru a nu lăsa Valea în frig la iarnă. Plătind incompetenţa managerilor numiţi politic de PSD, primăriile sunt nevoite să renunţe la programe de dezvoltare a zonei (urmare din pagina 1) Miercuri, la mijlocul săptămânii trecute, primarul Tiberiu Iacob-Ridzi cerea ministrului Energiei, Victor Vlad Grigorescu, un răspuns bărbătesc şi rapid: va furniza sau nu CEH SA agent termic în iarna 2016–2017?

Actualmente, 2400 de consumatori casnici din Petroşani sunt branşaţi la sistemul de termoficare. Acestora li se adaugă sediile a 192 de persoane juridice şi instituţii publice. În condiţiile cifrelor de mai sus, prăbuşirea sistemului de termoficare ar putea afecta cel puţin o treime din populaţia municipiului Petroşani, care ar fi astfel forţată să îşi asigure (cu importante investiţii personale) surse alternative de energie termică.

Analizat în profunzime, efectul este devastator. La Petroşani, spre exemplu, administraţia locală a fost nevoită să renunţe la proiecte de dezvoltare şi să redistribuie importante resurse financiare pentru reabilitarea termică şi amenajarea de puncte şi reţele termice pe gaze naturale la unităţile de învăţământ.

Numai în perioada aprilie – iulie 2016, eforturile bugetare au fost consistente, fiind direcţionate spre contracte pentru reabilitarea termică a Şcolii Gimnaziale nr. 4 (154.006,16 lei + TVA, executant BRT Trust

)

Ziarul Vaii Jiului

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 n J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro

Colectivul de redacţie:

Alina PIPAN - 0766.678380

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008.

ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României

Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Corneliu BRAN - 0766.728688 Ioan LASCU, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS, Loredana JUGLEA - 0763.673727 Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA loredanajuglea@yahoo.com DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Administrativ / Publicitate: Oana CROITORU - 0735.727264 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839 alinapipan@yahoo.com

SRL), reabilitarea termică a Şcolii Gimnaziale nr. 7 (106.585,80 lei + TVA, executant Floridan Panicom SRL), reabilitarea termică a Şcolii Gimnaziale “I.G. Duca” – sediul nou (108.631,03 lei + TVA, executant Clasima Construct SRL), construcţii puncte, centrale şi reţele termice pe gaze naturale la Şcoala Gimnazială nr. 7 (156.900 lei + TVA, executant Zona D SRL), puncte termice la Şcoala Gimnazială Nr. 1 “I.G. Duca” – sediul nou (156.400 lei + TVA, executant Centroterm SRL), construcţii puncte, centrale şi reţele termice pe gaze naturale la Şcoala Gimnazială “Spiru Haret” (175.865,90 lei + TVA, executant Centroterm SRL), puncte termice la Şcoala Gimnazială “I.G. Duca” – sediul vechi (159.800 lei + TVA, executant Centroterm SRL), puncte termice la Şcoala Gimnazială “Avram Stanca” (188.900

8

www.zvj.ro luni, 25 iulie 2016

lei + TVA, executant Centroterm SRL), puncte termice la Şcoala Gimnazială nr. 2 (135.900 lei + TVA, executant Zona D SRL), construcţii puncte, centrale şi reţele termice pe gaze naturale la Şcoala Gimnazială nr. 6 (149.119,68 lei + TVA, executant Centroterm SRL), puncte termice la Colegiul Naţional “Carmen Sylva” (159.900 lei + TVA, executant Zona D SRL) şi construcţii puncte, centrale şi reţele termice pe gaze naturale la Colegiul Economic “Hermes” (149.000 lei + TVA, executant Centroterm SRL).

Acestora li se adaugă un număr de 8 (opt) contracte de dirigenţie, având valori între 999 lei + TVA şi 1.300 lei + TVA, atribuite către RMN Design Technoproject SRL (un contract), Consulting Cons Inginer SRL (şase contracte) şi Axavest Engineering SRL (un contract).

Spuneam la începutul acestui articol că, potrivit Tabelului preliminar al creanţelor CEH SA, colosul economic datora unui număr de trei administraţii locale din Valea Jiului (Petroşani, Vulcan şi Lupeni) suma de 6.174.430,66 de lei. Concret, din suma menţionată, datoria CEH SA către Primăria municipiului Petroşani se cifra în aprilie a.c. la 597.181 de lei. Municipiul Petroşani nu doar că nu a încasat aceşti bani, care se cuvin bugetului local, de la CEH SA. Ci chiar, aşa cum am arătat în precedentele rânduri, este nevoit să investească, prin contracte deja atribuite pentru suma de 1.800.108,57 de lei plus TVA (adică mai mult de 21,6 miliarde de lei vechi), în reabilitarea termică şi trecerea unităţilor şcolare pe gaz metan, sumă la care se adaugă contracte de dirigenţie de şantier în valoare de aproape 11.000 de lei.

Zilele acestea vom afla şi rezultatul procedurii de desemnare a executantului pentru construcţia de puncte, centrale şi reţele termice pe gaze naturale pentru Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida”, contract a cărui valoare a fost estimată la 190.523,50 lei plus TVA. În plus, contractul de servicii de proiectare pentru lucrările de construcţii puncte, centrale şi reţele termice pe gaze naturale pentru cele 4 licee şi 7 şcoli gimnaziale din municipiul Petroşani, atribuit în luna februarie a acestui an, a mai scos de la bugetul local 120.000 de lei plus TVA. Dacă ne raportăm strict la municipiul Petroşani, lucrurile stau astfel: CEH SA nu a achitat municipalităţii suma de 597.181 de lei, pentru 2400 de apartamente plus 192 de persoane juridice şi instituţii publice nu există siguranţa că vor beneficia de sistemul centralizat de termoficare în iarna care urmează, municipalitatea este nevoită să investească doar anul acesta aproape 26 de miliarde de lei vechi pentru reabilitarea termică şi trecerea unităţilor de învăţământ pe gaz metan. Mai mult ca sigur, investiţiile menţionate nu vor asigura alternativa de energie termică pe timp de iarnă pentru toate clădirile în care, la Petroşani, funcţionează instituţii de interes public.

Vorbim, aşadar, despre aproximativ 26 de miliarde de lei vechi doar în cazul municipiului Petroşani, investiţii pe care municipalitatea este nevoită să le facă pentru a plăti incompetenţa managerilor numiţi politic de către PSD şi Nistor Laurenţiu la CEH SA. Luaţi în calcul, privind în jur, ce probleme s-ar fi rezolvat cu aceşti bani dacă managerii PSD ai CEH SA nu ar fi dus de râpă sistemul de termoficare.

Spre exemplu, cu aceşti bani, la Petroşani s-ar fi putut amenaja platforme moderne, subterane, de colectare a deşeurilor. O platformă de acest gen, echipată cu patru containere metalice şi prevăzută cu lift care coboară tomberoanele sub nivelul solului, poate fi produsă în România şi costă, cu tot cu transport şi montaj, aproximativ 95.000 de lei. Urmăriţi cu atenţie fişierul video disponibil pe zvj.ro. Pe aşa ceva am fi putut da banii cu care, astăzi, plătim incompetenţa managerilor CEH SA. Iată cum un grup restrâns de pesedişi, indivizi mânaţi de interese personale şi de grup, pune frână dezvoltării localităţilor din Valea Jiului. Întrucât nu se rezumă doar la situaţia anterior prezentată, efectele incompetenţei managerilor CEH SA sunt mult mai ample. Vom reveni.

DEZVăLUIRI

3

4

TURISm

Pregătiri în laboratoarele PSD din Deva…

Drumul din Parâng va fi o nouă ţeapă dată cabanierilor, după reţeta drumului spre Herculane?

Cabanierii din Parâng sunt supăraţi pentru că trei dintre drumurile care ar putea aduce pe timp de vară turişti în staţiunea petroşeneană sunt toate cu probleme... Graţie „grijii” neostenite a social-democraţilor deveni, drumul din Parâng rămâne cum a fost: vara prost (şi foarte prost când plouă) şi necirculabil iarna.

Primul drum,

poate cel mai important, este drumul care leagă staţiunea de zona Rusu. În primăvară, fostul preşedinte al consiliului judeţean, Adrian David, promitea, inclusiv într-o conferinţă comună cu primarul Petroşaniului, Tiberiu Iacob-Ridzi, că acest drum va fi modernizat, că drumul va fi reabilitat în aşa fel încât să fie circulabil şi iarna. Cum după votul din iunie conducerea consiliului judeţean s-a schimbat, şi ÎN CONDUCEREA CONSILIULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA NU ESTE NICIUNUL DIN VALEA JIULUI, acum priorităţile sunt altele, banii identificaţi de fosta conducere pentru acest proiect NU mai există, din moment ce la vizita ministrului Vasile Dîncu cei de la Deva au cerut fonduri pentru acest drum. Schema e simplă şi ne-a fost mărturisită chiar de un „păsăroi” pesedist sub acoperire din anturajul actualei conduceri a consiliului judeţean. Acesta nea vorbit, pardon ciripit, despre un nou praf în ochi aruncat petroşenenilor, administraţiei publice locale din acest municipiu şi,

facebook.com/ziarulvaiijiului

mai ales, celor care au investiţii în Parâng: „Unii ziceau să le spunem oamenilor că Adrian David a vorbit prostii electorale, că n-a avut niciodată banii. Apoi să le spunem că noi vrem să facem proiectul, că am avut destule voturi din Vale şi oamenii merită asta, dar nu avem fonduri pentru aşa ceva.

Ne facem apoi că cerem la guvern bani şi guvernul se face că ne dă... Că nu va da aproape sigur, tehnocraţii de obicei nu dau bani pe aşa ceva. Ei eventual taie, iar dacă ar fi vrut să dea şi li s-ar fi părut un proiect viabil ar fi continuat investiţia (nota red.: oprită în totalitate de guvernul PSD condus de Victoraş Ponta!) privind domeniul schiabil – unde ar fi intrat şi acest drum cum ar fi fost firesc, că doar nu faci un domeniu schiabil modern şi laşi o bucată de drum, de câţiva kilometri în paragină. Astfel, conducerea consiliului judeţean se spală pe mâini, spunându-le petroşenenilor că a vrut să-l facă, dar nu a avut bani, iar guvernul tehnocrat nu i-a ajutat. Deci, în concluzie, guvernul tehnocrat e de de vină...”. Ăsta da raţionament, şi de asta merg bine treburile în ţara asta, „tovarăşi” machiavelici!

Al doilea drum

care îi încurcă pe investitorii din turismul din Parâng, atâţia câţi mai sunt ei, este drumul de pe Defileul Jiului, cel care leagă Ardealul de Oltenia. Dar acesta, cât de cu-

rând, adică în cel mult un an, va fi gata.

Oricum, de la Bumbeşti la Lainici drumul arată foarte bine, orice ar spune cârcotaşii… traseişti.

În fine, al treilea drum,

care în opinia investitorilor din Parâng stopează turiştii spre staţiune, este DN 7A. Şi acest drum se află în reabilitare. E drept că în prezent îţi rupi maşina dacă te încumeţi pe el, dar când va fi gata va fi o mândrie de drum. Porţiunea de un kilometru-un kilometru jumătate de la hotarul dintre Vâlcea şi Hunedoara este ciuruită.

În urmă cu două săptămâni

vă prezentam punctul de vedere al unui investitor care deţine o pensiune, lângă drumul naţional DN 66, înainte de Petroşani dinspre Deva. Omul era foarte nemulţumit de închiderea drumului în intervalul 9:00-18:00, zilnic, cu excepţia zilelor de week-end, pentru

lucrările ce se execută. Spunea că pierde clienţi, deci bani, dar că impozitele la stat sunt aceleaşi, nimeni neţinând cont de starea aceasta de fapt. Am consemnat, de asemenea, răspunsul şefului de la drumuri, cum că lucru fără sacrificii nu se poate, că e ultimul an când se mai întâmplă treaba aceasta, de aceea înţelegerea e mama înţelepciunii. Bine că redactorul şef a pus punct acestei inutile polemici rutiere, dar şmechereşti din partea unuia care-şi făcea astfel reclamă, fără să scoată vreun leuţ din buzunar.

Şi cabanierul Răzvan Marica

ne-a abordat: „Prin acest program de închidere a Defileului Jiului este obturat practic circuitul turiştilor ce vin dinspre Ţara Românească – Oltenia, Bucureşti şi Constanţa către Valea Jiului. Niciun turist nu se va trezi niciodată la ora 5:00 dimineaţa ca să poată să treacă pe defileu. Iar pe Transalpina, pe lângă faptul că turiştii sunt duşi în eroare de semnul mare care indică drum închis pe defileu (!), mai au o problemă când ajung la limita de judeţ dintre Vâlcea şi Hunedoara, unde drumul este un dezastru - chiar şi pentru mine, care zic că sunt un şofer învăţat cu drumurile de munte. Să bagi o maşină normală pe acel drum naţional 7A înseamnă efectiv să-ţi baţi joc de maşină şi să rămâi fără ea. Din cauza închiderii defileului, doar într-o săptămână vă pot spune concret că am pierdut patru camere – de vineri până duminică – care trebuiau să fie ocupate de nişte turişti din Târgovişte. Ei ştiind că defileul e închis, au vrut să vină pe partea cealaltă, pe DN 7A, dar văzând cum e drumul s-au întors şi au coborât spre Sebeş, mergând apoi în altă parte şi renunţând la a mai urca în Parâng.

Iar ăsta e doar un mic exemplu... în timp şi mai ales în atâtea veri. Ia gândiţi-vă câţi astfel de turişti i-am pierdut la Petroşani şi în Vale şi câţi mai pierdem şi vara aceasta.

8

www.zvj.ro luni, 25 iulie 2016

Iar iarna câţi pierdem în Parâng că drumul respectiv până la cabanele din staţiune nu poate fi circulat!

Legat de DN 7, ce se întâmplă la hotarul cu Vâlcea, eu consider că acolo cu un utilaj, un autogreder se poate rezolva problema într-o oră şi jumătate, lucru care ar face ca turiştii să poată veni la noi, în Petroşani, pe acea rută. E numai o porţiune de un kilometru distrusă, pe care nu se poate trece. Pe linie de turism, cu aceste două drumuri, defileul şi DN 7A, ne-au cam închis, iar dacă mai adăugăm şi drumul din Parâng ce să mai spun...

Am auzit că există câţiva investitori în turism din Parâng şi Petroşani şi zonele adiacente, care vor să dea în judecată drumurile naţionale, dar înainte de asta cred că ar trebui să ne constituim întro asociaţie care să ne reprezinte interesele în acest sens. Legat de drumul din Parâng, eu le spun celor de la consiliul judeţean următoarele: tot turistul din România vrea să urce cu maşina până sus, până la locul unde vrea să fie cazat. Staţiunile din România fără acces auto sunt falimentare, dau exemplu Muntele Mic şi Parângul. De partea cealaltă, staţiunile cu acces auto Rânca, care s-a născut practic peste noapte, şi StrajaVâlcan înfloresc, au turişti... (şi plătesc şi impozite şi taxe, nu lucrează la negru – n.r.)

Dacă drumul din Parâng NU se face, atrag atenţia domnilor de la consiliul judeţean, care răspund de acest drum, că vom da faliment toţi cei care investim acolo. Vom închide cabanele rând pe rând, şi aşa deja sunt foarte multe cabane puse la vânzare.

La fiecare nedeie, politicienii din toate par-

tidele, deci şi cei care se află acum la putere, ne-au promis, pe rând, că ne fac drumul. Inclusiv domnii care au fost preşedinţi de consiliu judeţean! E păcat... Numărul de turişti s-a redus la mai puţin de jumătate din cauza acestor drumuri, chiar şi în sezonul de iarnă, iar toate treburile acestea ne afectează şi în turismul internaţional. De la Obârşia Lotrului ne veneau în Parâng foarte mulţi turişti cehi. Ei traversau cu autocarul, coborau de la Obârşia Lotrului către Petroşani. În condiţiile în care autocarele nu mai vin, că nu pot să treacă, n-au mai venit nici turiştii cehi. Existau şi cazuri când îi lăsau în Obârşia Lotrului pe turiştii cehi şi de-acolo ei traversau peste munte, aşteptând apoi autocarele jos, la noi la telescaun, după o zi-două petrecută de ei în Parâng. Neputând să vină autocarul, pe distanţa asta de 30 de kilometri, fireşte că n-au mai venit nici aceştia...”.

Corneliu BRAN

TURISM

5

6

La Petroşani

edilitare

S.C. Termoficare Serv S.R.L. preia atribuţiile defunctei S.C. Termoficare S.A.

Potrivit legii, consiliul local are atribuţii privind gestionarea serviciilor publice de interes local către cetăţeni, asigurând cadrul necesar pentru furnizarea acestora. Un astfel de serviciu public de interes local este la Petroşani serviciul de asigurare a furnizării energiei termice către persoanele fizice şi juridice.

Acest serviciu

este asigurat de S.C. termoficare S.a. doar că această societate se află în reorganizare judiciară, fiind administrată, cum spune legea, de un administrator judiciar, activitatea societăţii nemaifiind una care să se desfăşoare în condiţii normale.

De aceea,

la ultima şedinţă ordinară, conform proiectului iniţiat de primarul tiberiu iacob-ridzi şi motivat de acesta în plen şi în expunerea de motive, privind „asigurarea producţiei, transportului, distrubuţiei şi furnizării de energie termică”, trebuie să existe un operator viabil. Un operator care să asigure „satisfacerea cerinţelor cantitative şi calitative ale utilizatorilor şi funcţionarea optimă, în condiţii de siguranţă a persoanelor şi a serviciului, de rentabilitate şi eficienţă economică a construcţiilor, instalaţiilor, echipamentelor şi dotărilor, corespunzător parametrilor tehnologici proiectaţi şi în conformitate cu caietele de sarcini, cu instrucţiunile de exploatare şi cu regulamentele serviciilor care au în sarcină această treabă”.

Această societate,

de care vorbeşte primarul în proiectul propus şi aprobat joia trecută de votul consilierilor locali prezenţi la şedinţă, este S.C. termoficare Serv S.r.l. Petroşani, aprobată a se înfiinţa încă din 2014, de consiliul local de-atunci, având ca obiect principal de activitate „Furnizarea de abur şi aer condiţionat”, între timp societatea comercială primind şi licenţă aNrSC pentru a desfăşura această activitate, putând astfel participa, în calitate de operator, la procedura care trebuie organizată pentru atribuirea contractului de delegare a gestiunii serviciului.

Cum licenţa primită de la aNrSC este valabilă numai până facebook.com/ziarulvaiijiului

pe data de 23 septembrie 2016, primarul Petroşaniului a propus, prin acest proiect, consiliului local „aprobarea demarării procedurii de delegare a gestiunii serviciului public de furnizare a energiei termice în sistem centralizat prin licitaţie publică deschisă, în temeiul legii 51/2006 – legea serviciilor comunitare de utilităţi publice, republicată cu modificările ulterioare şi a legii 325/2006 – legea serviciilor publice de alimentare cu energie termică, a legii 215/2001 privind administraţia publică locală şi a HG 717/2008”. deci, S.C. termoficare Serv S.r.l. Petroşani va prelua atribuţiile defunctei S.C. termoficare S.a. Petroşani.

Din 13.000 de apartamente 2.409 mai sunt branşate

din „Studiul de oportunitate” anexat la acest proiect, am reţinut pentru dumneavoastră că punctele termice alimentate cu agent termic de la CeH, via Paroşeni, „au puterea instalată, totală, de 78,18 Gcal/h (90,91 MW)”. „Sistemul de termoficare al municipiului Petroşani a fost dimensionat iniţial pentru alimentarea cu căldură a 13.000 apartamente, 7 şcoli generale, 4 licee, numeroase creşe, grădiniţe şi dispensare, un spital şi alte spaţii edilitare, cu o sarcină termică necesară de 110 Gcal/h. Ca urmare a disponibilizărilor din minerit şi a reducerii sau închiderii unor activităţi economice cu activitate dependentă de minerit s-a redus numărul consumatori racordaţi la SaCet, atât la agenţi economici, cât şi la populaţie. În prezent totalul de apartamente branşate este în număr de 2.409. Valoarea iniţială a investiţiei, în preţuri, februarie 1997 – 10.803,50 mii lei. Valoarea actualizată a investiţiei – 187.496,163 mii lei”, se mai arată în studiu.

Corneliu BRAN

Valeriu Butulescu despre iminentul sfârşit al mineritului:

„Probabil că va fi o moarte spectaculoasă, aşa cum şi-o doresc unii”

„Pacientul” (adică mineritul de huilă al Văii Jiului) e plimbat de „medici” (adică de guvernanţi), ca în filmul „Moartea domnului Lăzărescu”... Oare nu cumva „pacientul” a decedat între timp şi nouă nu ne mai spune nimeni nimic, lăsându-ne să ne amăgim în continuare că avem minerit funcţionabil?

La ultima şedinţă ordinară a Consiliului Local Petroşani la „diverse” am reţinut un aspect subliniat de consilierul local Petru Drăgoescu, care este totodată şi unul dintre cei aflaţi în funcţie de conducere la SnÎmVJ şi care nu prea aruncă „petarde” în timpul şedinţelor doar ca să se afle în treabă, cu atât mai mult că în decursul mandatelor la şedinţele la care am participat, nu puţine, s-a demonstrat asta. Dacă lucrurile stau aşa cum au fost prezentate şi sunt ţinute ascunse de oameni, situaţia e, într-adevăr, foarte gravă şi lumea trebuie să ştie.

Aşteptăm şi un punct de vedere oficial din partea conducerii SnÎmVJ Petroşani, a conducerii CeH, dar şi din partea ministerului de resort şi chiar a guvernului, pentru că nimeni nu se poate juca cu vieţile şi existenţa lucrătorilor, care-şi fac treaba cinstit şi lucrează ce li se cere. „Vreau să vă informez, că suntem în consiliul local şi trebuie să ştiţi, că de pe data de 30 iulie nu-şi mai iau minerii salariile! Aici e problema... restul e poezie. Partea practică ne omoară întotdeauna, asta este realitatea, la vorbe meşteşugite suntem pricepuţi”, a spus Petru Drăgoescu, foarte nervos şi destul de afectat pe întreg parcursul şedinţei. „Lucrurile nu pot continua aşa”, i-a răspuns consilierului Drăgoescu preşedintele de şedinţă nicolae iliaş. „nu, n-o să continue... eventual, se închide tot şi repede...”, i-a răspuns cu sarcasm Petru Drăgoescu. Cerând cuvântul, consilierul Valeriu Butulescu – şi el angajat al CeH şi cu cunoştinţe directe legate de minerit, a menţionat, destul de iritat faţă de calmul afişat în alte dăţi: „Am o singură obiecţie la ce a spus colegul meu... restul este poezie... nu-i adevărat, poezia e o treabă mult mai serioasă... revenind, faptul că s-ar putea face din cărbune ceva mult mai apropiat de bălegar, mai ales cum e tratată huila

8

www.zvj.ro luni, 25 iulie 2016

noastră în ziua de azi, ar fi un lucru normal pentru unii... Situaţia e mult mai gravă decât a fost prezentată, atinge limita tragicului, iar, din păcate, Bucureştiul este total rupt de realitate, n-are nicio reacţie, exceptând nişte amânări peste amânări. Funia este foarte aproape de par, cum zic ţăranii.

Sau, mai pe înţeles, s-a ajuns la ultima limită! Vom intra în colaps cu mineritul. nu ştim dacă suntem solvenţi, nu suntem solvenţi, vedem că Justiţia îşi schimbă radical sentinţele în decurs de câteva luni. Cert este că nu se mai poate funcţiona! Lumea să ştie că o să intrăm în colaps!”. imediat, Petru Drăgoescu a continuat, prezentând o situaţie concretă la mina Paroşeni, din care am reţinut doar atât: „multe lucruri nu sunt spuse şi se ţin ascunse... La SnÎmVJ avem un flux blocat (...)

Cine îşi asumă să pornească la puţ maşina cu materiale sau cu personal în ea? nimeni! Că ălora care îţi fac servicii trebuie să le dai bani... Dar de unde să le dai bani? Şi atunci ajungi la tot felul de situaţii din astea care ţin fluxurile tehnologice oprite... Apoi vin pierderile şi tot aşa. După care se aruncă vina pe societăţi şi lucrători”. „Opacitatea statului în privinţa aceasta este strigătoare la cer... noi avem nişte pierderi în minerit care nu sunt imputabile oamenilor noştri. este o criză generală a cărbunelui, pe plan mondial... Ştiţi foarte bine că există ţări cu minerit ultra perfor-

mant care sunt în agonie la acest segment economic... Germania, Polonia... este o mare problemă în toată lumea, iar a da vina, cum se întâmplă azi, exclusiv pe oamenii din mineritul nostru, reproşându-ni-se că noi, cei din Valea Jiului, n-am ştiut ce să facem şi tot felul de alte acuze aiurea, este o mare măgărie! Faptul că nu se înţelege nici acum la Bucureşti cum stă treaba şi care sunt cauzele care au dus situaţia mineritului nostru – am fost şi noi la guvernare, nici atunci nu s-a înţeles! –, nu e deloc în regulă. Şi mă îndoiesc că până la alegerile alea, care văd că se tot amână, se va înţelege şi se va face ceva bun pentru mineritul Văii... Probabil că va fi o moarte spectaculoasă, aşa cum şi-o doresc unii, iar concluzia mea este că de-acum nu se mai poate funcţiona, că nu mai are cum să se întâmple lucruri normale în mineritul actual. nimeni nu vrea să audă sau să vadă în continuare... iar sfârşitul e aproape!”, a continuat aproape ţipând consilierul Butulescu.

Concluzia discuţiei a fost trasă de Carmen Cosman-Preda, de colega noastră de breaslă: „Pacientul e plimbat ca în filmul moartea domnului Lăzărescu... până dă ortul popii... Ce se mai miră atât!?”.

Corneliu BRAN

minerit

7

CMYK

8

EvENiMENT

Zilele municipiului Lupeni

La sfârşitul săptămânii, municipiul Lupeni a îmbrăcat timp de trei zile haina de sărbătoare. Cochetul parc din Bărbăteni a devenit neîncăpător pentru cei care au venit aici să îşi petreacă timpul liber şi să se bucure de spectacolele de muzică şi de competiţiile sportive organizate de Primăria şi Consiliul Local Lupeni.

Sărbătoarea a debutat în ziua de vineri cu competiţii sportive de cros, concurs de biciclete şi şah organizate pe grupe de vârste, care s-au bucurat de o largă participare din partea tinerilor, ale căror câştigători au fost premiaţi de primarul Lupeniului.

Spre seară, începând cu orele19, a avut loc un spectacol de muzică populară susţinut de artişti îndrăgiţi de iubitorii de folclor.

Cornel Todea, Nicu Novac, Petrică Mâţu Stoian şi Nicu Paleru au fost cei care au încins atmosfera şi au adus buna dispoziţie participanţilor la eveniment. În cursul serii de sâmbătă, începând cu ora 19, a avut loc un spectacol de muzică uşoară întreţinut de artiştii: Doddy, Matteo, DJ Rynno feat Sylvia şi Andreea Bănică (gravidă în luna a cincea!), iar seara s-a încheiat cu un frumos foc de artificii.

Ziua de duminică a fost una dedicată talentelor locale. Ea a început la ora 15 cu parada portului popular, plecarea din zona

facebook.com/ziarulvaiijiului

Cinematografului Cultural, şi a continuat cu un spectacol în care au evoluat artişti locali. „Mă bucur pentru că am reuşit să oferim lupenenilor posibilitatea să se relaxeze şi să lase deoparte grijile zilnice. Mulţumim lui Dumnezeu că ne-a ajutat şi cu o vreme frumoasă, numărul foarte mare de participanţi la evenimentele care au avut loc în aceste zile dovedeşte faptul că oamenii s-au bucurat şi s-au simţit foarte bine”, a declarat primarul Cristian Resmeriţă.

Atenţie!

De astăzi se pune în aplicare Legea nr. 155/ 2016

Legea nr. 155/ 2016 prin care se modifică prevederile art.56 şi 57 din Legea nr. 263/ 2010 privind sistemul unitar de pensii publice, astfel că stagiul de cotizare pentru persoanele prevăzute la art.

30, alin. (1) litera a, unde se încadrează şi cei care lucrează în sistemul minier, revine la 20 de ani, va fi pusă în aplicare începând de astăzi, luni, 25 iulie 2016.

După ce în anul 2010 Roberta Anastase şi guvernul PD-L au modificat în mod nedrept începând cu 01 ianuarie 2011 prevederile legii pensiilor şi stagiul complet de cotizare pentru mineri a devenit 30 de ani, Cristian Resmeriţă, deputat la aceea vreme, a dus o adevărată luptă începând cu anul 2012, pentru recâştigarea drepturilor minerilor care urmau să iasă la pensie. Însoţit de o listă de peste 12.000 de semnături ale susţinătorilor, acesta a depus mai multe proiecte legislative şi a făcut numeroase demersuri pentru revenirea la stagiul de cotizare de 20 de ani pentru mineri. În acest an, proiectul legislativ care îndreaptă această eroare a legii a primit aviz pozitiv de la Camera Deputaţilor în luna iunie 2016, iar în 15 iulie 2016 legea a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohanis. „Mă bucur că am reuşit să îmi închei activitatea de deputat respectându-mi toate promisiunile. Modificarea Legii pensiilor prin revenirea la stagiul de cotizare de 20 de ani, ceea ce va determina o creştere semnificativă a pensiilor persoanelor care au lucrat în minerit, a fost unul din cele mai importante proiecte din cariera mea de deputat, pe care l-am dus la bun sfârşit. Mai mult, printr-un amendament la proiectul legislativ, de prevederile acestei legi vor beneficia şi persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis după 01 ianuarie 2011, dacă depun o cerere la Casa Teritorială de Pensii”, a declarat Cristian Resmeriţă.

8

www.zvj.ro luni, 25 iulie 2016

evenIMenT

9

10

SPORT

Judeţul Hunedoara are sigur două echipe în Liga a III-a. Urmează şi Hercules?

CNS Cetate Deva şi-a prezentat noul preşedinte, în persoana lui Cristian Bobar, care a mai deţinut funcţii executive la echipele Metalul Reşiţa, Dinamo Bucureşti şi ASA Târgu Mureş.

persoane. În aceste zile am lucrat la asigurarea cazării şi mesei jucătorilor şi am decis, pentru a nu face cheltuieli inutile, să anulăm cantonamentul de la Geoagiu şi să facem unul pe plan local, la CSN Cetate, unde avem toate condiţiile, care va avea loc între 27 iulie şi 2 august, dată în care vom disputa şi un amical cu Metalurgistul Cugir.

Cantonament la Deva Am avut discuţii cu nucleul de bază al „Am ales Deva pentru că am simţit că aici se formaţiei, compus din Raţ, Dosan, Lintaru şi vrea performanţă. Ca şi la Reşiţa, unde am Vajda. Ei şi-au exprimat dorinţa de a conlucrat cu Flavius Stoican, îi voi da încredere tinua la Deva. Regret plecarea lui Mintaş, totală noului antrenor, Ciprian Pepenar. Pot Boldea şi Făgărăşanu, dar acest lucru s-a însă mai spun că antrenor cu portarii va fi tâmplat înainte de venirea mea. La Petre Clep şi că va mai veni şi un preparator capitolul veniri semnalez întoarcerea lui fizic, care a lucrat şi în prima ligă, urmând Vârtan şi transferul lui Vaştag, care a jucat ca organigrama să fie completată şi cu alte pe prima scenă, la Viitorul Constanţa, dar purtăm discuţii şi cu alţi Până la reluarea pregătirilor: jucători, chiar de Liga I”, a declarat Cristian Bobar Hercules Lupeni şi Minerul Uricani au fost printre cele mai bine în cadrul unei plătite echipe din Vale, gruparea lupenenă beneficiind şi de o primă frumuşică pentru titlul de campioană judeţeană:1.500 de lei de la pa- conferinţe de presă. tron şi 600 de lei de la Primăria Lupeni, de jucător.

O săptămână

Echipele din Valea Jiului se vor mai bucura de o săptămână de vacanţă, după care vor suna goarna reunirii.

La 1 august şi-au anunţat reunirea oficială cinci dintre cele şase reprezentante din Vale, CSM Jiul Petroşani efectuând deja un stagiu de pregătire de şase zile la Turda, la juniori şi seniori.

Hercules Lupeni, Minerul Uricani, CS Vulcan, Inter Petrila şi Universitatea Petroşani se vor reuni la 1 august.

Schimbări în bine se anunţă la Minerul Uricani, unde echipa va beneficia de un echipament de joc nou-nouţ, dar şi de susţinerea viguroasă din partea Primăriei Uricani. De altfel, Minerul Uricani şi Hercules Lupeni au fost echipele din Vale care au avut cele mai bune salarii, neexistând restanţe financiare.

La Lupeni jucătorii au câştigat 500 de lei pe lună, plus primă bonus de 1.500 lei pentru primul loc şi 600 de lei pentru fiecare jucător din partea Primăriei Lupeni.

Undeva în jurul sumei de 500-600 de lei, pe lună, au luat şi jucătorii de la Uricani. Nici la Petrila jucătorii nu au stat rău cu încasările, doar că aici au existat restanţe, care s-au încasat.

Cele mai prost plătite echipe au fost CSM Jiul Petroşani, unde în continuare echipa beneficiază doar de plata deplasărilor şi baremurilor de arbitraj din partea Primăriei Petroşani, iar la Universitatea Petroşani, unele premieri au fost făcute chiar de jucători din echipă. Dar studenţii nu s-au plâns, anunţând o revigorare în noul sezon competiţional.

Odată cu reunirea echipelor, se vor întoarce şi mulţi dintre jucătorii care pe timpul verii au ales să lucreze în afara ţării. Cei mai mulţi jucători plecaţi îi au echipele Inter Petrila şi Hercules Lupeni.

facebook.com/ziarulvaiijiului

Buget - 480.000 de lei

CNS Cetate Deva a fost înscrisă în campionat, iar până la sfârşitul acestui an are alocat, de la Consiliul Local Deva, un buget de 480.000 de lei. Turul Ligii a III-a ar trebui să înceapă la 3 septembrie. La ora actuală încă nu se ştie câte echipe vor participa la competiţie şi câte serii vor fi. Ar fi vorba despre şase serii de 16 echipe, dar este greu de crezut că vor fi ocupate toate locurile.

Posibil şi Hercules?

În aceste condiţii este posibil ca Hercules Lupeni, câştigătoarea campionatului judeţean, să fie invitată să participe în Liga a III-a, deşi a pierdut barajul de promovare.

Tot mai multe formaţii şi-au anunţat retragerea din eşalonul al treilea şi chiar al doilea, aşa că fotbalul nostru este în criză, iar invitaţiile disperate ale oficialilor FRF sunt în acest fel justificate. Petrilenii spun că ei ar declina o astfel de invitaţie, din moment ce nu au câştigat lupta pe teren. În Liga a III-a mai este şi FC Hunedoara, al cărei preşedinte, Alin Barna, şi-a anunţat demisia.

Pârtie pe Brădet?

Cerere pentru o pârtie unicat

CSŞ Petroşani a înregistrat cu ceva timp în urmă la Compania Naţională de Investiţii, dar şi la Federaţia Română de Bob şi Sanie o notă de fundamentare pentru construirea unei pârtii de bob de una şi două persoane, sanie şi scheleton.

În cazul aprobării, pârtia ar fi singura din ţară, iar ca pârtie artificială ar fi tot singura, pârtii asemănătoare existând doar în Austria, Germania şi Lituania.

Este vorba de o pârtie de 750 de metri, unde se vor desfăşura competiţii până la nivelul jocurilor olimpice ale tineretului şi festivalul olimpic al tineretului european. Pârtia ar urma să fie în zona Brădet, iar în cazul în care zona nu se pretează, proiectul ar putea fi mutat în Parâng.

Rugby

Gimnasta hunedoreană Asiana Peng

I-a scris ministrului Elisabeta Lipă

„Urmare a ceea ce se petrece în gimnastica feminină românească de performanţă, prin prezenta rog lămuriri clare şi la obiect şi măsuri legale impuse pentru redresarea gimnasticii româneşti: – cărui fapt se datorează eşecul şi cine a produs cu bună-ştiinţă dezastrul din gimnastica românească? Cine sunt antrenorii promovaţi în 27 decembrie 2012 la lotul olimpic naţional feminin al României şi pe ce criterii au fost desemnaţi a antrena gimnastele lotului, care sunt performanţele acestora în acest timp?

De ce antrenorii coordonatori de lot naţional olimpic, d-na Bitang Maria şi d-l Bellu Octavian, apar în documentele FRG, ca antrenori principali remuneraţi cu 7200 lei/ lună/ cap şi nu au antrenat lotul şi nu i-a privit J.O. Rio 2016? Care este suma de bani alocată pe perioada celor 4 ani şi cum

au fost cheltuiţi? De ce indemnizaţiile gimnastelor lipsesc luni de zile cu desăvârşire şi apar uneori nişte sume alocate după ureche? Cine răspunde pentru situaţia în care au adus-o, cum şi pe ce criterii s-a făcut selecţia în 9.12.2015 şi câte gimnaste mai are România azi? Unde sunt gimnastele: Stănilă, Vrabie, Munteanu, Iridon, Peng şi de ce?”. Sunt doar câteva dintre întrebările adresate, prin intermediul unei scrisori, de către gimnasta Peng ministrului Lipă.

Modificări şi în DNS Prin trecerea echipei Politehnica Iaşi, unde evoluează şi jucătorul din Vale Răzvan Barbu, iar petroşeneanul Cosmin Raţiu este antrenor jucător, în Superligă, ca şi prin retragerea din campionat a echipelor CSA Steaua

U23 şi CSM Bucureşti U23, Divizia Naţională de Seniori va lua startul în noua ediţie de campionat în această toamnă într-o formulă de 8 echipe, şi nu 10 echipe, aşa acum şi-ar fi dorit majoritatea. Astfel, se vor alinia la start grupările: Ştiinţa Petroşani, CS Năvodari, RCM Galaţi, RC Bârlad, CSU Bucovina Suceava, Stejarul Buzău, CS Mănăştur, CSUAV Arad.

Pagină realizată de Loredana JUGLEA

8

www.zvj.ro luni, 25 iulie 2016

SPORt

11

12

ACTuAliTATe

A salvat de la o catastrofă colonia ţărănească din Paroşeni-Sohodol

Un incident petrecut sâmbătă după amiaza, pe strada Piscului din cartierul vulcănean ParoşeniSohodol, era cât pe ce să se termine tragic pentru locuitorii străzii Piscului din colonia ţărănească a cartierului. În jur de două şi jumătate,

la numărul de urgenţă „112” a fost semnalat un incendiu în curtea uneia din casele de pe strada menţionată. Total neinspirată, o femeie care se ocupă, la domiciliu, cu vân-

zarea buteliilor de aragaz a vrut să verifice una dintre cele douăzeci de recipiente de acest fel pe care le avea în stoc. Nu a făcut-o cu apă şi săpun, aşa cum se procedează, ci cu flacăra unei brichete.

Într-o fracţiune de secundă,

butelia a fost cuprinsă de flăcări. Femeia s-a înspăimântat şi s-a îndepărtat de rastelul cu butelii, fără să-şi dea seama, în clipa aceea, în ce situaţie periculoasă i-a pus pe vecinii ei. În orice moment buteliile puteau sări în aer şi să facă praf toate casele învecinate. Strigătele femeii au fost

auzite de către un tânăr care, la câteva case depărtare, se afla la un prieten de-al lui, să-l ajute la tăiat lemne.

Omul a luat o cârpă

pe care a înmuiat-o în apă, după care, fără să se teamă, a luat pe sus butelia cuprinsă de flăcări, a scos-o din curte şi a pus-o în mijlocul străzii. Acolo a fost găsită de pompieri şi de echipajele de poliţie sosite la faţa locului. După ce şi-a făcut datoria, tânărul s-a întors la treaba de care se apucase, împreună cu prietenul său. Ajuns şi el în cartier, viceprimarul Cristian Merişanu a hotărât că tânărul curajos trebuie recompensat pentru fapta lui.

Ilie Matei, căci acesta

este numele lui, este poliţist local la Primăria municipiului Vulcan. Tânărul a făcut armata la jandarmi, aşa că nu i-a fost deloc teamă atunci când, în sinea lui, a decis ce trebuie să facă. Nu s-a gândit deloc la el, le-a mărturisit, ulterior, celor care l-au felicitat pentru isprava lui, ci doar la consecinţele pe care le-ar fi putut avea explozia celor douăzeci de butelii de aragaz.

După care, modest, tânărul din Dealu Babii s-a scuzat spunându-le celor din jurul lui că mai are de lucru. Nu a terminat încă de tăiat lemnele.

Gheorghe OLTEANU

La Deva

Bursa locurilor de muncă

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Hunedoara a anunţat organizarea unei noi ediţii a Bursei locurilor de muncă.

Acţiunea va avea loc joi, 28 iulie 2016, la Deva, la cererea pieţei muncii locale, între orele 9–13. Agenţii economici din judeţ pot depune oferte de locuri de muncă vacante până în data de 28 iulie 2016, la sediul AJOFM Hunedoara din Deva sau la cea mai apropiată agenţie locală pentru ocuparea forţei de muncă.

Mihaela PETROŞAN facebook.com/ziarulvaiijiului

Vulcan

Vizitator nepoftit în balcon

Săptămâna trecută, locuinţa unui vulcănean a fost ”vizitat” în două rânduri de un hoţ. De fapt, acesta nu i-a intrat în casă, ci doar în balconul apartamentului său.

Vulcăneanul cu pricina locuieşte

la etajul al doilea al unui bloc termic de pe Aleea Crizantemelor. Prima dată hoţul i-a pătruns în balcon în noaptea zilei de marţi spre miercuri.

A doua oară l-a vizitat vineri, la orele dimineaţii, când e somnul mai dulce. De fiecare dată i-a furat câte un covor. Deşi erau mai multe spălate şi lăsate la uscat, hoţul s-a mulţumit doar cu câte unul. Unul şi bun, de patru metri pe patru, şi un altul cu culorile lui preferate, probabil.

Păgubaşul a făcut

cercetări pe cont propriu şi şi-a dat seama pe unde s-a căţărat vizitatorul nepoftit. A urcat pe ţeava de gaz, s-a prins de balconul de la primul etaj, după care a ajuns în al lui. Fireşte, locatarul rămas fără două covoare a reclamat furtul la poliţie. Însă nutreşte slabe speranţe că-şi va putea recupera bunurile furate. Mai ales că, aşa cum mi-a zis, poliţiştii nici nu au fost interesaţi, să vină, ca să vadă locul în care s-a petrecut prăduiala.

Gheorghe OLTEANU

8

www.zvj.ro luni, 25 iulie 2016

ACtUAlitAte

13

14

DIn juDEţ

Încă un blocaj juridic al proiectului minier Certej

La sfârşitul săptămânii trecute, Tribunalul Cluj a admis cererea reţelei Mining Watch România, formulată prin asociaţia Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu. Asociaţia a cerut instanţei suspendarea efectelor juridice ale autorizaţiei de construire pentru organizarea de şantier aferentă iazurilor de decantare ale minei Certej.

Autorizaţia de construire a fost emisă în februarie 2015 de Primăria Certeju de Sus. Această autorizaţie a constituit o a doua încercare eşuată a companiei Deva Gold de a demara anumite lucrări de organizare de şantier la proiectul minier. În 2014, Deva Gold obţinuse de la aceeaşi primărie o autorizaţie pentru organizarea de şantier a întregului proiect minier, dar care a fost la rândul ei atacată în contencios administrativ pPrefectul judeţului Hunedoara, fiind anulată definitiv de instanţă. Prezenta autorizaţie a fost emisă la mai puţin de o lună după ce s-a constatat, datorită vigilenţei publice, că prima autorizaţie fusese emisă ilegal, iar lucrările fuseseră oprite de Inspectoratul de Stat în Construcţii.

Proiectul minier Certej este propus de Eldorado Gold (ELD), companie canadiană de aur low cost ce intenţionează să deschidă

facebook.com/ziarulvaiijiului

prima mină de suprafaţă, cu cianuri, din România. Zăcământul de la Certej este deţinut de Deva Gold SA, un joint-venture între Eldorado Gold (80 la sută) şi compania de stat Minvest Deva (~20 la sută). Proiectul se confruntă cu o opoziţie puternică, atât naţională, cât şi internaţională. Iazurile de decantare, având baraje din anrocamente de 169 metri şi respectiv de 70 metri înălţime, sunt un motiv suplimentar de îngrijorare deoarece ar fi amplasate în imediata vecinătate a mai multor sate dens populate: Hondol, Bocşa Mică şi Certej.

Hotărârea privind suspendarea are efecte chiar din momentul pronunţării, iar recursul nu suspendă efectele sentinţei - actul rămâne suspendat până la soluţionarea unui eventual recurs de către Curtea de Apel Cluj. În acest moment, Autorizaţia de Construire care permitea Deva Gold să îşi organizeze şantierul pentru a putea ulterior construi iazurile de decantare nu mai poate

produce efecte juridice. „Autorităţile locale încearcă la nesfârşit să acopere defectele majore de concepţie a marilor proiecte miniere propuse în Transilvania. Cu fiecare zi ce trece sunt descoperite nereguli tot mai mari, care ar trebui deja să intre în atenţia organelor de anchetă şi urmărire penală. Vom continua să monitorizăm actele emise de autorităţi în folosul operatorilor minieri şi vom ataca în instanţă orice act cu suspiciuni de nelegalitate”, a declarat Oana Cătălina Poenaru, consultant juridic al reţelei Mining Watch România.

Mihaela PETROŞAN

Proiectul minier este deţinut de Eldorado Gold prin subsidiara Deva Gold şi se află în etapa de construcţie a minei. Amprenta proiectului este de 456,2 hectare, suprafaţă acoperită în prezent de păduri, pajişti, terenuri arabile şi zone rezidenţiale. O mare parte a proiectului este localizată în situl Natura 2000 – ROSPA 0132 Munţii Metaliferi. Mina, cu o producţie anuală estimată de 3 milioane tone de minereu, prevede tăierea a 187 hectare de păduri pentru a amplasa două cariere deschise şi două iazuri de decantare.

RESTRICȚII APĂ

mica publicitate

• SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani anunţă restricţii în furnizarea apei potabile pentru astăzi, 25.07.2016, în oraşele: - Petrila, între orele 09:00-12:00. Zona afectată: strada 22 Decembrie. Motivul restricţiei: montare distribuitor la bl. 11, strada 22 Decembrie.

- Vulcan, între orele 09:00-15:00. Zona afectată: Cartier Micro 3B. Motivul restricţiei: remediere pierdere str. Şt.O. Iosif, bl. 7.

ANGAJĂRI

mica publicitate

• SC EXOTIC WORLD TRAVEL ANGAJEAZĂ AGENT TRANSPORTURI EXTERNE. CERINTE: l experienţă în utilizare PC l persoană prezentabilă, sociabilă şi dinamică l studii medii/superioare l persoană responsabilă cu excelente abilităţi de relaţionare/comunicare Trimite e-mail la rezervariexotictravel@yahoo.com cu CV-ul tău, sau contactează-ne la telefon 0723.260337. _________________________________________________ • Angajez familie pentru administrare pensiune permanent în Câmpu lui Neag, permis conducere, fără obligaţii. Telefon: 0745.305050, 0744.528430.

• Firmă de transport cu acţionariat german angajează şoferi profesionişti, categoria C+E, posesori atestat profesional şi cartelă tahograf, experienţă minim 2 ani, pentru comunitate. Plata la zi. Telefon 0729.272272.

Bijuteria Exclusiv, Petroşani, strada 1 Decembrie 1918, bl.

96 parter, vizavi de staţia Hermes, angajează două asistente vânzări sau lucrătoare comerciale pentru magazin.

Condiţii: prezentabile, minim studii medii, se acceptă inclusiv absolvente sau persoane aflate în perioada studiilor.

Salariu atractiv. Nu se cere experienţă. Prezentarea cu CV, zilnic, la magazin, între orele 10-18, sau telefon 0751.194610.

Societate din Arad angajează şoferi profesionişti categoria C+E pentru transport intenaţional de mărfuri, curse tur+retur. Telefon 0731.839862

• Firma de instalaţii în construcţii SC PALD Engineering SRL cu sediul în Timişoara angajează: - Instalator reţele hidroedilitare apă-canal; - Instalator termico-sanitare; - Lăcătuş; - Muncitor necalificat.

Contact: 0757.711434

Hotel-Restaurant Gambrinus angajează cameristă, ospătar şi bucătar. Relaţii la telefon 0721.322662.

Societate comercială angajează muncitori calificaţi în construcţii: finisori pentru interioare şi exterioare; placări cu polistiren; dulgheri; deservenţi utilaje. Relaţii la telefon 0723.324791, la fax 0254.515147 sau e-mail: brttrust@yahoo.ro

8

www.zvj.ro luni, 25 iulie 2016

PUBLICITATE

15

16

facebook.com/ziarulvaiijiului

PROMOVARE