1984 joi 21 iul 2016

CMYK

Ziarul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,4727 lei 1$ = 4,0631 lei 1₤ = 5,3572 lei

joi, 21 iulie 2016 Anul IX • nr. 1984 • 8 pagini • Preţ: 1 leu

Liderii de sindicat care fac coadă la CEH au uitat că

Incredibil, dar adevărat:

Gheorghe Ile i-a dat apă lui Costel Avram

8

La un mort se merge cu lumânări

Prezenţa energeticienilor la negocierile care se duc, în aceste zile, la CEH a generat mirare nu doar în o parte a lumii sindicale, ci şi în mass media. Cum se poate ca, după ce Bebe Nica l-a ţinut departe de tot ce însemna discuţii cu mai marii complexului, Sindicatul Liber al SE Paroşeni să facă front comun şi să-i stea la dreapta „Muntelui” la actualele negocieri?

Mihai Lorincz,

preşedintele Sindicatului Liber de la Termocentrala Paroşeni, cel mai îndreptăţit să-mi răspundă, mi-a spus că, împreună cu Sindicatul Independent de la Mintia şi cele două sindicate miniere de la Lupeni, are împuternicirea Federaţiei „Energetica”, de a negocia cu comisia rânduită de către CEH. „Apoi, a continuat

care s-au perindat la cârma complexului s-a ostoit să se dea un pic la o parte şi le-a făcut loc energeticienilor la masa negocierilor doar cu un scop. Acela de a-i discredita pe liderii lor şi de a le pune şi lor pe umeri ceva din vina pentru care colosul industrial hunedorean este foarte aproape de funeraliile care i se pregătesc.

Pe Bebe Nica

îl înţeleg de ce vrea să resusciteze muribundul. Cu el declarat decedat, preşedintele de la „Muntele” devine imediat un N(e)ica nimeni. Lipsit de maşini de servicii, de deconturi grase şi de alte beneficii doar de el ştiute, el îşi va petrece timpul în faţa garajului, cum fac pensionarii obişnuiţi, iar nimeni nu-l va mai băga în seamă. De aceea nu am înţeles ce caută, acum, Mihai Lorincz alături de un asemenea specimen pervers care, tot timpul, s-a dat tot reprezentativ?

Să ne amintim

preşedintele SL de la Paroşeni, membrii noştri de sindicat au insistat să fim aici. Să lăsăm deoparte tot ce ne-a dezbinat până acum, să facem front comun şi să încercăm să salvăm ceva din drepturile salariale şi celelalte care li se cuvin angajaţilor”.

Aceasta a fost opinia

lui Mihai Lorincz, total diferită de a altor lideri şi chiar a unor membri de sindicat. Aceştia cred că energeticienii, cărora Bebe Nica - şeful „Muntelui” şi beneficiar al unor privilegii incredibile acordate de faraonii

tot din paginile ZVJ, că, până mai ieri, acelaşi Bebe Nica l-a ţinut numai în şuturi în cur şi cât mai departe de cei care trebuie să le dea ce le aparţine pe drept angajaţilor, iar oamenii lui l-au ameninţat direct în curtea CEH-ului. A uitat Lorincz toate astea? Sau să nu fi ştiut Mişi de atitudinea fermă şi intransigentă a liderului de sindicat Adrian Jurca, al cărui punct de

vedere a apărut, ieri, pe pagina I a ziarului nostru? Nu aş crede.

De aceea îmi

vine să cred că prim-ministrul va fi mai interesat de dezvăluirile lui Jurca, decât de aburelile lui Nica. Pe care eu însumi l-am văzut ieşind cu faţa ofilită de la întrevederea de zece minute pe care vicepremierul Vasile Dîncu i-a acordat-o. Acum, dacă tot s-au aşezat la masa negocierilor, un singur lucru le lipseşte celor de acolo. Câte o lumânare aprinsă în mâna fiecăruia dintre ei. Gheorghe OLTEANU

2

LA ORDINEA ZILEI

Situaţie de criză

Toate gunoaiele vin către Deva

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Hunedoara, Mircea Bobora, a organizat ieri, la Deva, o conferinţă de presă în care a anunţat care ar fi soluţia temporară de depozitare a deşeurilor din judeţul Hunedoara. În sinteză, se pare că gunoaiele din judeţ vor fi găzduite de o platformă temporară de la Deva.

Mircea Bobora spune că, în momentul de faţă, se lucrează la depozitul provizoriu de la Petroşani şi se caută soluţii pentru depozitarea gunoiului din zonele Haţeg, Orăştie şi comunele limitrofe acestor oraşe. „În perioada următoare, platforma de stocare temporară a deşeurilor din municipiul Deva va putea prelua toate cantităţile de deşeuri trimise de primăriile interesate”, a declarat Mircea Bobora. Nicolae Panţa, noul coordonator al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară care se ocupă de sistemul integrat de gestionare a deşeurilor, a declarat: „Eu mi-am propus să accept această funcţie, de coordonator sau director executiv al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară, într-o oarecare criză. În atare situaţie nu mi-am propus să fac o analiză a trecutului, doar vreau să preiau situaţia de moment, să găsesc soluţii pentru a rezolva problemele. Asta este preocuparea mea, asta este dorinţa mea şi vreau ca la finalul mandatului de director să pot spune că în judeţul Hunedoara funcţionează un deponeu ecologic exemplar în România. Vreau să

folosesc această expresie: se poate şi în România. Aşa cum am făcut din comuna Băcia o comună frumoasă, respectată, apreciată şi cu toate facilităţile, asta este preocuparea mea de bază, să găsim soluţii, împreună cu Consiliul Judeţean, de a pune în funcţiune acest sistem de management integrat. Nu-mi place să aud expresia: groapă de gunoi. În toate

Mircea Bobora

documentele sunt folosite expresiile: depozit conform sau deponeu ecologic”. Panţa mai spune că prioritatea zero este încheierea aprobării caietului de sarcini pentru delegarea de gestiune în cele 29 de primării care au mai rămas: „Am promisiunea că până la finele lunii vor fi aprobate în toate aceste primării, urmând ca undeva în jurul datei de 15 august noi să fim capabili să ridicăm pe SEAP caietul de sarcini pentru licitarea pe cele patru zone de operare, fie pentru patru operatori, fie pentru un operator care va prelua activitatea de preluare şi transport pe cele patru zone”. Mihaela PETROŞAN

Lupeniul nu va ţine gunoiul sub… preş,

Îl va bascula la Horezu şi Deva

Municipiul Lupeni s-a confruntat cu problema depozitării gunoiului menajer, după ce groapa de gunoi de la Vulcan, unde se depunea gunoiul, s-a închis, iar deponeul ecologic de la Bârcea, amenajat cu fonduri europene, nu este funcțional.

În aceste condiții administrația locală de la Lupeni a căutat soluții pentru ca orașul să nu fie sufocat de gunoaie. „Întrucât, odată cu închiderea gropii de gunoi de la Vulcan, municipiul Lupeni risca să se confrunte cu o criză a gunoaielor, neexistând locuri de depozitare pe raza localității noastre, și până în prezent nu sunt amenajate locuri de depozitare nici în celelalte localități ale Văii Jiului, am încheiat contracte de depozitare a gunoiului menajer cu deponeele de la Horezu și Deva și putem spune că problema este în prezent rezolvată”, a declarat primarul Cristian Resmeriță.

Nicolae Panţa: „Cu operatorii locali, în documentul de poziţie care l-au semnat toate primăriile a fost un angajament că contractele aflate în vigoare la data respectivă se vor prelungi până la punerea în funcţiune a sistemului de management integrat Bărcea Mare. La Deva există o precizare că va putea să funcţioneze acest operator până în 2017. Condiţia este ca în momentul în care intră în funcţiune acest depozit conform, acest operator să respecte condiţiile din proiect, respectiv colectarea selectivă pe patru fracţii: fracţia umedă şi cele trei fracţii de reciclat care vor intra pe staţia de sortare de la Bârcea”.

)

Ziarul Vaii Jiului

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 n J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro

Colectivul de redacţie:

Alina PIPAN - 0766.678380

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României

Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Corneliu BRAN - 0766.728688 Ioan LASCU, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS, Loredana JUGLEA - 0763.673727 Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA loredanajuglea@yahoo.com DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Administrativ / Publicitate: Oana CROITORU - 0735.727264 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839 alinapipan@yahoo.com

Lipsa de imaginaţie a conducătorilor are un nume:

Conurbaţia Văii Jiului

Miercuri, 20 iulie, în zi de sărbătoare şi la o oră când marea majoritate a creştinilor ortodocşi se aflau la slujba de Sf. Ilie Proorocul Tesviteanul, Tiberiu Iacob-Ridzi, primarul municipiului Petroşani, Iacob Mesaroş, viceprimarul municipiului Lupeni, Ion Cristian Merişanu, viceprimarul municipiului Vulcan, Nicolae Dunca, primarul oraşului Aninoasa, Vasile Jurca, primarul oraşului Petrila şi un reprezentant al Consiliului Judeţean Hunedoara s-au întâlnit la Primăria municipiului Petroşani cu presa din Valea Jiului, pentru a informa prin aceasta despre subiectul „conurbaţie”. Faptul că periodic acest subiect, CONURBAŢIA VĂII JIULUI, este reîncălzit, fără ABSOLUT NICIUN REZULTAT, arată lipsa de imaginaţie a conducătorilor.

„E un prim pas

concret în ceea ce urmează să facem. Noi suntem de acord să intrăm în această asociere cu consiliul judeţean şi cu universitatea din Petroşani, sub forma unui aDi, pe probleme mari, pe probleme de strategie de dezvoltare a Văii Jiului, dar concentrat pe crearea de noi locuri de muncă – asta fiind ţinta noastră şi obiectivul principal al acestei asocieri. În rest, ne dorim în această asociere termene cât mai scurte, oameni care se pricep la aşa ceva. Sigur, aşteptările noastre nu vor fi de la început foarte mari, ele vor fi bazate strict pe realitatea din Valea Jiului. Dacă reuşim în doi-trei ani de zile să concretizăm şi să avem primele rezultate legat de acest aDi, în crearea de locuri de muncă şi de integrare a domeniilor de care ne vom ocupa – fie că vorbim de transport în comun, de deşeuri, parcuri industriale sau de afaceri, utilităţi, turism, mediu – atunci va fi bine. În competiţia naţională de atragere a fondurilor europene pentru aceste domenii importante, fără o astfel de asociere şansele noastre sunt aproape de zero”, a declarat primarul tiberiu iacob-Ridzi. „Şi noi, cei din Petrila, am aderat la ideea de a se crea o conurbaţie la nivelul Văii Jiului. consider că primul pas este să înfiinţăm această conurbaţie, să vedem întâi care este forma juridică şi apoi, al doilea pas, cred că ar trebui să fie un plan de dezvoltare, o strategie comună pentru toate localităţile din Valea Jiului. cred că trebuie făcută o analiză pentru fiecare zonă în parte înainte, pentru că în discuţia de dinaintea conferinţei de presă din sala de consiliu s-a făcut afirmaţia că nu se poate face parc industrial la Petrila şi în Petroşaniul limitrof zonă industrială. Deci trebuie să avem o viziune urbanistică pentru toată Valea Jiului. cred că avem posibilitatea să accesăm mai multe fonduri europene pentru anumite proiecte comune, şi aici mă refer la transportul urban, unde a exista un proiect la un moment dat de transport integrat de la cimpa până la câmpu lui Neag, sau la dezvoltarea parcurilor industriale, care s-ar putea amplasa în Valea Jiului – de exemplu, la Petrila, până anul viitor urmează să ne fie predat perimetrul minei închise, vreo 30 de hectare, din care vreo 20 de hectare ar putea să constituie un parc industrial”, a declarat primarul Vasile Jurca. „Practic, această asociere între localităţile Văii Jiului reprezintă realizarea în comun a tuturor

8

www.zvj.ro joi, 21 iulie 2016

proiectelor de interes din zona noastră, în special atragerea investiţiilor pentru crearea locurilor de muncă. Dar, totodată, trebuie să avem în vedere faptul că aceste proiecte trebuie corelate între localităţile Văii Jiului, astfel încât într-o localitate, de exemplu Petroşani, să facă la limita localităţii, să zicem o zonă rezidenţială, iar în partea cealaltă, aninoasa, să facă o zonă industrială. trebuie corelate toate acestea la nivelul localităţilor noastre, astfel încât parcurile industriale să fie amplasate, aşa încât toţi cetăţenii să aibă acces facil. eu consider că este un început bun, pe lângă această asociere o să lucrăm în continuare şi la alte proiecte să atragem investitori şi să se creeze locuri de muncă”, s-a exprimat primarul Nicolae Dunca. „consider că este foarte important că pentru prima dată la nivelul Văii Jiului se vorbeşte de o gândire unitară, cu sprijinul consiliului judeţean. aşa cum ştiţi, săptămâna trecută am avut în Vale şi o vizită de la guvern, deci avem speranţe că viitorul Văii Jiului renaşte în aceste zile. Ţine de noi, de administraţiile locale, de conduceri, să renunţăm la orgolii, la anumite principii şi să ne punem de acord cu toţii la aceiaşi masă pe problemele importante. Foarte urgent va trebui să constituim această conurbaţie, acest aDi, sau cum se va numi ea, să trecem cât mai repede la realizarea strategiei de dezvoltare integrată a Văii Jiului. aşa cum au spus şi colegii mei, pe fiecare zonă să vedem ce se pretează şi să nu se creeze acelaşi lucru în fiecare localitate. cred că acesta este şi rolul acestei conurbaţii, să găsim puncte diferite în fiecare localitate, astfel încât Valea Jiului să fie atractivă şi pentru turişti, dar şi pentru investitorii care doresc să-şi deschidă afaceri în Valea Jiului”, a subliniat viceprimarul vulcănean, ion cristian Merişanu. „Şi conducerea Primăriei municipiului lupeni este de acord cu asocierea oraşelor şi municipiilor din Valea Jiului, formând astfel conurbaţia. avem la lupeni privilegiul că în zilele trecute s-a demarat proiectul de ecologizare şi vom avea o platformă industrială care va putea fi pusă în funcţiune în cel mult doi ani de zile, de 29 de hectare, o platformă care va beneficia de gaz, de canalizare şi apă, electricitate şi pe care se poate înfiinţa un parc industrial. investitorii vor putea beneficia de acest spaţiu, de utilităţi şi vor fi chiar scutiţi de impozitul pe terenul pe care-l vor ocupa. considerăm că acest lucru de care vorbim azi trebuia făcut demult, dar din cauza orgoliilor şi părerilor diferite nu s-a realizat. Ne bucurăm că şi consiliul judeţean este implicat în acest proiect şi credem de asemenea că acest proiect e realizabil”, a declarat viceprimarul lupeniului, iacob Mesaroş.

rămâne neasfaltată, gara din Petroşani, domeniul schiabil şi introducerea gazului metan în cartierul colonie (există o parte din bani alocaţi, mai trebuie o diferenţă) şi drumuri aflate pe investiţii. Primarul susţine că pentru toate localităţile afectate de inundaţii din Valea Jiului a cerut ministrului Dîncu să se urgenteze alocarea fondurilor de sprijinire pentru cetăţenii afectaţi şi pentru

administraţii. Petrila. Sprijin pentru înfiinţarea domeniului schiabil Şureanu; sprijin pentru preluarea din perimetrul fostei Mine Petrila a clădirilor care sunt deja incluse în patrimoniul industrial – preluarea cu titlu gratuit a sediului administrativ şi al altor „câteva clădiri” care „sunt bune şi de interes local”; sprijin prin finanţare pentru proiectul „asfaltare străzi oraş”. Aninoasa. Primarul Dunca a cerut fonduri în special pentru drumuri, reabilitări termice de blocuri şi de locuinţe sociale; cofinanţări pentru proiecte accesate. Vulcan. continuarea investiţiilor din Pasul Vâlcan, cu concretizarea celei de-a doua telegondole, care va lua legătura cu Straja şi s-ar forma astfel poate cel mai mare domeniu schiabil din ţară; drumul naţional din patrimoniul primăriei să treacă în patrimoniul drumurilor naţionale, ca să poată intra pe investiţii, primăria neavând această posibilitate; susţinerea unor mici investiţii aflate în derulare. Lupeni. Reabilitarea reţelelor de apă şi canalizare; reabilitarea infrastructurii în Bărbăteni în zona blocurilor 13 şi 17 unde au fost cele mai mari probleme la inundaţii; sprijin pentru reparaţii capitale la cinematograful „cultural”; sprijinirea unor proiecte utilitare pentru localitate. Consiliul Judeţean a cerut pentru Valea Jiului susţinere la deschiderea lucrărilor la drumul spre Herculane (în mod sigur lucru cerut şi de primarul uricaniului) şi susţinere cu fonduri pentru lucrările de la drumul din Parâng.

Corneliu BRAN

Cererile Văii către ministrul Dîncu

Petroşani. Primarul iacob-Ridzi ne-a enumerat următoarele: crearea unui parc industrial, anveloparea blocurilor, problema termoficării, problema drumului de centură-porţiunea care va

actualitate

3

4

UNIVERSITATE

Karoly Kocsis, universitar american:

„Partea de energie produsă în SUA din cărbune reprezintă 42%, deci e încă substanţială”

Începutul conferinţei de presă de la Biblioteca Universităţii Petroşani ce a avut loc marţi a debutat cu o expunere a prorectorului Roland Moraru, legată de vizita profesorului Karoly (Charles) Kocsis, Ph.D., P.Eng. „Associate Professor Mining and Metallurgical Engineering Department University of Nevada, Reno”, în municipiul nostru. „Acest eveniment pe care universitatea noastră îl organizează astăzi este prilejuit de vizita cu care ne onorează domnul profesor Charles Kocsik de la Universitatea din Reno-Nevada, Statele Unite, din cadrul Departamentului de Inginerie Minieră şi Metalurgie (...). Această vizită a început în cursul zilei de luni, printr-o serie de discuţii cu conducerea Universităţii din Petroşani, cu domnul rector şi colegii care se ocupă de management, prin care am stabilit termenii încheierii unei convenţii de colaborare, un acord cadru de parteneriat ale căror detalii vor fi finalizate într-un timp relativ scurt şi care vor putea sprijini activităţile de cercetare şi de relaţionare între cele două universităţi. Sperăm într-o colaborare care să fie de lungă durată, aşa cum este şi relaţia afectivă a oaspetelui nostru cu Universitatea din Petroşani şi cu Valea Jiului. În cursul dimineţii de luni au mai fost o serie de întâlniri ale oaspetelui nostru cu colegii din cadrul Facultăţii de Mine, cu conducerea facultăţii, cu prodecanii, cu lectorii de departamente şi alţi colegi din departamentele acestei facultăţi. Apoi, domnul profesor a participat la şedinţa festivă a Senatului, unde sa acordat titlul de Doctor Honoris Causa domnului profesor Manolea. Apoi, s-a derulat o îndelungată şi spun eu şi fructuoasă vizită la INSEMEX Petroşani, unde s-au purtat de asemenea discuţii legate de posibilităţile de a extinde colaborarea prin partea de cercetare şi prin stabilirea de relaţii cu această instituţie de frunte a Petroşaniului (...)”, a menţionat printre altele prorectorul Roland Moraru.

Visul canadian Înainte de a răspunde întrebărilor jurnaliştilor prezenţi, profesorul Kocsik şi-a făcut o scurtă prezentare: „Sunt emoţionat şi onorat, pentru invitaţia dumneavoastră. Am revenit în Petroşani după 29 de ani. Îmi cer scuze pentru limba română pe care o vorbesc, încerc să-mi găsesc cuvintele potrivite, iar unde nu le găsesc în română, o să le găsesc probabil în limba engleză. Am terminat facultatea în 1987, Facultatea de Mine – Exploatări subterane – secţia seral, am fost coleg cu domnul Tudor Goldan şi, după absolvire, am lucrat la Institutul de Proiectări Miniere din Cluj-Napoca. În 1995 mi-am împachetat lucrurile şi am emigrat în Canada împreună cu soţia şi cu băieţelul de 4 ani. Soţia mea terminase şi ea Facultatea de Construcţii din Cluj şi împreună am ajuns fără mai nimic... Nu prea ştiam limba engleză, nu aveam niciun job, noi fiind la acel moment fericiţi că am ajuns în Canada. Dar lucrurile au cam început să meargă greu, ne-a trebuit ceva timp ca să ne dezmeticim şi să privim cu realitate situaţia şi să vedem cum facem să progresăm. În Canada există partea dificilă şi partea uşoară. Partea uşoară este să-ţi găseşti un job şi să lucrezi ce poţi, chiar dacă nu în domeniul pentru care te-ai pregătit. Partea dificilă e să-ţi continui studiile şi să lucrezi în domeniul în care ai fost pregătit la facultatea unde ai absolvit. Amândoi, eu şi soţia, am selectat partea dificilă... Am lucrat 17 ani la 400 km în nord de Toronto, unde este un câmp minier, poate cel mai mare din lume dacă nu printre primele. Sunt două companii mari acolo, iar la vremea respectivă se aflau în funcţiune 12 exploatări miniere, câteva dintre ele exploatând la adâncimi mari, de 3 km. Minereul ex-

facebook.com/ziarulvaiijiului

tras este nichelul, în afară de acest element se mai exploatau paladium, aur, argint şi alte metale preţioase. Am terminat apoi un masterat în Salisbury, la universitatea de acolo, la fel şi soţia, iar după terminarea masteratului am lucrat ca şi consultant trei ani în industria minieră. Apoi, 14 ani în grupul de ventilaţie la o companie cunoscută şi am lucrat cu unii dintre cei mai mari specialişti din domeniul aerajului şi nu numai (...)”.

„Familia minieră”... „Deci, 14 ani am lucrat ca inginer pe proiecte de dezvoltare-cercetare. După obţinerea diplomei de doctorat la Universitatea British-Columbia din Vancouver, am decis să intru în domeniul didactic. De patru ani predau la Universitatea din Nevada-Reno Exploatări Miniere Subterane, Exploatări de Suprafaţă şi Aeraj Minier. Am reuşit în patru ani să atrag un proiect mare, de 1,25 milioane de dolari, care este considerat un proiect important acolo, prin care ajut studenţii de la masterat şi doctorat ca să lucreze pe acest proiect. Obiectivul meu este de a crea ingineri care să lucreze în industria minieră. În SUA nu se spune industria minieră, ci familia minieră. Deci, suntem o familie, participăm la conferinţe anual, avem acţiuni comune, activităţi. Suntem vreo 300 de specialişti în toată lumea şi noi, cei din SUA, suntem ca o familie, colaborăm prin publicaţii, încercăm să ne ajutăm dacă există probleme. La ora actuală, cu tehnologia care există, nu are limită de spaţiu. Prin urmare, putem lucra la orice oră, să zicem lucrez la ora 11,00, primesc e-mail la ora 13,00 din Australia, de la un coleg specialist în domeniul acesta. Acesta îmi cere prin mesaj dacă am vreo idee cum să rezolve problema x. Mă gândesc, îi dau soluţia mea, ne consultăm... V-am dat un exemplu cum stă această treabă. Colaborarea aceasta îţi creează o satisfacţie (...)”.

Niciodată consultat de specialiştii din Vale La partea cu întrebări, am fost curioşi să aflăm dacă un specialist în domeniul de aeraj, cum este domnul Kovacs, care e şi absolvent al Institutului de Mine Petroşani, deci e legat de Valea Jiului în mod direct, a fost vreodată consultat de oameni care s-au ocupat de managementul minelor noastre de cărbune şi, mai ales, de oameni care s-au ocupat de aeraj şi de siguranţa ortacilor, dar şi care trebuiau să vină în timp cu soluţii ieftine, bune şi de siguranţă pentru lucrătorii din subteran, că tot se plângeau unii şi alţii de costuri ridicate, inclusiv pe partea de aeraj minier. Răspunsul oferit nu e deloc surprinzător, iar acesta e doar un caz concret de lipsă de reacţie din partea unor „specialişti minieri” care au adus pe butuci industria minieră din Valea Jiului. „Nu am fost niciodată solicitat şi motivul este faptul că lucrez ca şi profesor doar de patru ani şi am fost ocupat cu dezvoltarea cursurilor de aeraj, de exploatări miniere, deci nu am avut timp să reacţionez cu ei. Anul acesta am găsit timp de o colaborare şi prima universitate care mi-a venit în minte şi care mi-a răspuns a fost Universitatea din Petroşani, fapt pentru care le mulţumesc. Am trimis un e-mail la Bogdan Tudor şi domnului profesor Moraru şi aşa a început totul. Probabil că unităţile miniere nici nu ştiau de mine”, a declarat oaspetele, încercând oarecum să-i scuze pe cei din cadrul CEH. Trei obiective româno-americane Întrebat la modul concret în ce va consta colaborarea cu Universitatea Petroşani, profesorul Kocsis a răspuns: „Colaborarea cu Universitatea Petroşani intenţionez să o am pe trei domenii. Primul domeniu, care

se poate face uşor, înseamnă schimbul de studenţi între cele două universităţi. Eu sunt în poziţia în care aş putea angaja studenţi care să lucreze pe proiecte de cercetare, studenţi de la masters care ar accepta această poziţie, fireşte plătiţi, ca să-şi poată plăti chiria şi toate necesităţile şi 80% din taxele de şcoală. Primul lucru aici va consta în informarea studenţilor de la Universitatea din Petroşani, care este oferta noastră. Al doilea domeniu ar consta în aducerea la departamentul nostru din SUA a unui profesor de-aici, sau doi, ca să vadă cum se desfăşoară activitatea noastră din SUA, care sunt standardele, care sunt domeniile pe care lucrăm, ce tehnologii se folosesc pentru cercetare şi activităţile propriu-zise din domeniul nostru. Al treilea obiectiv ar fi un proiect mai mare de colaborare, derulat prin UE sau prin mecanismele din instituţiile nord-americane, la care să fie implicaţi studenţi, profesori, cercetători şi proiectanţi. Sunt câteva proiecte la care m-am gândit, unul dintre ele ar fi legat de siguranţa minieră, care este un topic foarte important în mineritul din SUA, pentru că niciun manager nu vrea să ridice telefonul şi să anunţe familia cuiva sau copiii că tatăl nu se mai întoarce acasă. Probabil că ar fi un proiect internaţional, la care s-ar putea lucra la standardele din Europa, Canada, SUA şi Australia”

O problemă internaţională: exploatarea minelor de cărbune L-am întrebat pe profesor dacă nu cumva, pentru minele noastre, nu e prea târziu acest program, în condiţiile închiderii lor? „Eu nu sunt foarte familiar cu situaţia minelor din Valea Jiului. Ieri am înţeles că, din păcate, sunt mine care se închid. Nu este o problemă naţională a României, ci internaţională, şi în SUA multe mine de cărbune se închid din cauze economice. Aceste cauze economice au apărut neaşteptat, reducerea preţului gazelor naturale de la 30 de cenţi/ mc la 7 cenţi/ mc a schimbat complet şi total lucrurile în SUA ŞI Canada. Este o problemă internaţională, şi în SUA au fost mine care au fost subvenţionate. Sunt zone, cum e Virginia, unde sunt sute de exploatări miniere bune, subvenţionate, unele, şi de stat. Este o problemă pe care noi încă nu o putem cuantifica şi totul pornind de la scăderea preţului la gazele naturale şi ale uleiului. În SUA energia se produce prin energie nucleară, energie pe bază de cărbune şi energie produsă de eoliene şi de sisteme solare. Partea de energie produsă în SUA din cărbune reprezintă 42%, deci e încă substanţială (...). La sute de mine nu se simte dacă se închid zeci, dar când ai zece mine şi se închid 5, se simte. Problema e simplă, dacă eşti productiv beneficiezi ca mină în SUA şi de subvenţii, dacă nu eşti, atunci nu beneficiezi. Depinde mult şi de guverne... Guvernul democrat şi liberal e mai mult înclinat spre energia eoliană şi cea solară, guvernul conservator e pentru situaţia actuală... Aşteptăm să vedem cine va fi noul preşedinte... doamna sau domnul...”.

„90% din minele de cărbune din SUA fac profit...” O ultimă întrebare a noastră a reieşit oarecum din ce ne spunea domnul profesor în expunerea sa, că în SUA există mine de cărbune (nu de aur, argint sau alte metale preţioase) care sunt rentabile. De la miniştri şi unii conducători ai CEH am aflat, de vreo 27 de ani, încoace că „nicio mină de cărbuni nu-i rentabilă şi orice mină e o gaură neagră pentru bugetul ţării”. „Există în SUA mine rentabile. Există! Există unităţi miniere care exploatează altceva decât cărbune, care sunt rentabile, dar există şi câteva unităţi miniere de cărbune subvenţionate, pentru faptul că în regiunea unde funcţionează atrag 80% din forţa de muncă. Eu zic că 90% din minele de cărbune din SUA fac profit, iar 10% au probleme. În plus, le mai ajută şi guvernul. Da, se poate face profit la o mină de cărbune, cum să nu se poată? Dar, e drept, depinde de zăcământ, de mai mulţi factori, inclusiv de management”. Corneliu BRAN

Prima victorie a opoziţiei PNL la Petrila:

Clădirile de la fostă mină nu-şi schimbă proprietarul. Deocamdată…

Şedinţa ordinară pe luna iulie a Consiliului Local Petrila a avut pe ordinea de zi 25 de proiecte de hotărâre, din care 24 au fost aprobate, iar un proiect, cel de la poziţia 19 de pe ordinea de zi, a fost respins, neavând voturi suficiente să treacă, în condiţiile în care doi consilieri pesedişti se află în concediu şi n-au ajuns la şedinţă.

Debutul şedinţei a coincis şi cu depunerea jurământului şi validarea mandatelor celor doi consilieri absenţi de la şedinţa trecută, respectiv consilierul pesedist Ancuţa Emilia Ţurcaş şi consilierul liberal Ioan Temneanu. Şedinţa a fost condusă de pesedista Daniela Vişănescu. După două ceasuri, toate cele 25 de proiecte au fost fie votate rapid, fie dezbătute şi apoi votate, în funcţie de importanţa lor. Au existat mai multe proiecte importante pentru interesul general al comunităţii petrilene. În ediţia de faţă vom prezenta singurul proiect de hotărâre, iniţiat de primarul Vasile Jurca, respins la vot, pe motiv că toţi consilierii liberali s-au abţinut la vot, din motivele pe care o să le vedeţi mai jos. Proiectul a avut ca obiect „propunerea preluării cu titlu gratuit a unor active şi monumente istorice din proprietatea Statului Român şi din administrarea Ministerului Economiei prin SNÎMVJ S.A., în domeniul public al oraşului Petrila”. La articolul 1 al proiectului se propunea preluarea cu titlu gratuit a unor active din proprietatea Statului Român, de la fosta Mină Petrila, aflate în administrarea celor pomeniţi mai sus, în domeniul public al localităţii, sub administrarea Consiliului Local Petrila, după cum urmează: clădirea administrativă a fostei Mine Petrila şi dotările existente; sediul administrativ cu utilităţile şi dotările existente; sediul şcolii de calificare cu utilităţile şi dotările existente; sediul fostei staţii de dispecerizare; sediul staţiei de salvare, sediul compresoarelor, dispensarului, staţiei de epurare ape menajere, minei şcoală, două poduri rulante, drumuri şi platforme – toate şi cu utilităţile şi dotările existente. La articolul 2, se propunea preluarea cu titlu gratuit a următoarelor „monumentelor istorice”, cu aceiaşi stăpâni ca şi clădirile de la articolul 1, în domeniul public: ateliere mecanice, clădirea compresoarelor vechi, Mina Deak, puţul nou cu schip, Puţul Centru (turnul şi hala). Motivaţia pesediştilor a fost aceea că „clădirile sunt într-o stare foarte bună şi pot fi utilizate în diferite domenii de activitate”. Şi primul exemplu de activitate a fost dat de primar ca fiind schimbarea sediului actualei primării, care ar urma să se mute în fostul sediu administrativ al fostei mine, unde ar fi mutate totodată şi toate „serviciile din cadrul aparatului primarului, inclusiv serviciul taxe şi impozite şi toate celelalte servicii”, astfel încât cetăţenilor „să le fie mai uşor când vor să ajungă la primărie, dar şi să plătească taxele sau doresc să caute alte servicii, aflate azi răsfirate, prin tot oraşul”. Pe de altă parte, primarul consideră că o dată folosite de administraţie aceste spaţii, vor atrage şi o

8

www.zvj.ro joi, 21 iulie 2016

oarecare afluenţă de oameni spre celelalte sedii administrative ale unor operatori economici, organizaţii sau asociaţii ce vor funcţiona în aceste spaţii închiriate de administraţia locală, dar şi spre obiective culturale care vor fi create tot acolo, gen muzeu sau alte asemenea obiective. Alte exemple de activităţi, date de primar, ar fi ateliere pentru orele de practică ale elevilor de la şcoli, spaţii de depozitare a echipamentelor şi mărfurilor, activităţi de producţie. Un fel de Babilon, unde cei interesaţi vor putea merge la primărie, vor putea apoi plăti dijma impozitelor şi taxelor, dar apoi vor trece să vadă muzeul, apoi ce fac copiii lor pe la atelierele-şcoală, după care vor trece să stea de vorbă cu cei de la asociaţie despre câinii vagabonzi din oraş sau despre vreun caz social, urmând, ca la final să meargă şi la vreo firmă care fabrică acolo jaluzele, să-şi comande pentru casă acest accesoriu de geamuri... O adunătură de propuneri năstruşnice, ca să nu le spunem nerealiste, şi tare ne e că dacă atâtea clădiri enumerate mai sus, în cele două articole de proiect, vor trece la administraţia locală, aceasta nu va avea bani să plătească toţi paznicii, dar şi celelalte cheltuieli, în condiţiile în care nu mulţi se vor îngrămădi să obţină nu ştim ce spaţiu pe-acolo. Iar Petrila se va alege, în timp, cu nişte ruine ce puteau fi demolate gratuit prin programul de închidere. Nu spunem că nu trebuie păstrate câteva clădiri semnificative şi încercată înfiinţarea unui muzeu, care să arate că acolo a fost cândva o mină dar parcă de la lună la lună clădirile solicitate sunt tot mai multe, marţi auzeam pe la şedinţă că ar fi bine să mai intre pe listă şi altele, că sunt „clădiri de care e păcat să ne despărţim”! Ceea ce vă spuneam mai sus au spus în mare, dar sub alţi termeni, fostul primar Ilie Păducel, care a atras atenţia asupra costurilor şi pericolelor de a rămâne administraţia locală pe cap cu nişte clădiri fără rost, în picioare, Ministerul Economiei spălându-se totodată şi pe mâini, ba chiar fraierind administraţia locală şi la bani. „Domnule primar, înainte de toate vreau să subliniez că avem un protocol – şi vreau să se ţină de el cei de la SNÎMVJ, iar Ministerul Economiei ştie. În sensul că, societatea de închideri, dacă se aprobă în consiliul local preluarea acestor active, să asigure împrejmuirea activelor, sistematizarea zonei respective. Dacă vă aduceţi aminte, întro discuţie cu directorul general, s-a stabilit că cei de la închideri au posibilitate şi bani să ne reabiliteze clădirile – inclusiv la minister s-a discutat şi s-a spus asta, cum ar fi clădirea ate-

lierului mecanic şi altele, să le readucă astfel la un stadiu cât de cât funcţional. O altă problemă... Toate aceste clădiri să aibă utilităţile funcţionale, pentru a fi folosite. SNÎMVJ are obligaţia faţă de oraş, conform protocolului scris, să expertizeze şi dacă este cazul să repare podul de peste Jiu şi să asfalteze drumul tehnologic – pentru care este aviz dat de la minister şi se tergiversează de un an de zile pe motiv că n-a apărut hotărârea Comisiei Naţionale de Cultură pentru clasificarea clădirilor, sau că nu e aprobat bugetul ori alte motive de tot felul. Vă rog frumos să insistaţi, domnule primar, deoarece este pentru oraşul Petrila acest lucru. Din expunerea de motive am citit unele idei şi propuneri legate de cum ar fi folosite aceste clădiri. Ca părere personală, zic că nu se justifică ca primăria să fie mutată acolo, pentru că actualul sediu este unul funcţional, reparat, cu tot ce trebuie în el, aflat cât de cât la jumătatea oraşului. Iar faptul că un cetăţean vine la primărie şi să plătească acolo şi taxele şi impozitele este unul nefondat. Gândiţi-vă şi la Petroşani, taxele şi impozitele nu sunt în acelaşi sediu, iar oamenii se duc când plătesc acolo unde funcţionează, fără probleme. Gândiţi-vă şi la cheltuielile care ar trebui... Dar şi la ce spunea domnul Bobar, foarte pertinent, că în sala de apel şi lămpărie să facem hală de producţie... Or, cum să facem toate astea şi primărie acolo? Eu zic că se pot valorifica clădirile ca obiective turistice sau culturale, ori de producţie, dar nu se justifică mutarea sediului primăriei (...). Atenţie, ministerul o să vi le pună în braţe! Dar mare atenţie la bugetul local, n-o să vă ajungă banii pentru gospodărirea acelei zone. O să-mi spuneţi: da, o să accesăm fonduri europene... Până atunci, în două săptămâni o să aibă grijă, cum le spune lumea, magneţii să devasteze. O dată ce apare hotărârea de guvern, SNÎMVJ, care plăteşte acum pază 1 miliard de lei pe lună, se va retrage, pe bună dreptate, o să spună aţi preluat, descurcaţi-vă”, a menţionat printre altele consilierul local Ilie Păducel. Iţele poveştii sunt destul de încurcate, n-ar ajunge patru pagini de ziar să spunem aici ce au zis unii şi alţii. Proiectul n-a trecut, dar va reveni cu siguranţă pe masa de lucru la următoarea şedinţă, când probabil vor fi toţi consilierii PSD prezenţi, primarul Jurca asigurând de acest lucru pe consilierii liberali.

ADMINISTRAŢIE

Corneliu BRAN

5

6

SPoRT

Dacă Ionică şi Graur vor fi păstraţi la Hunedoara

Jiul ar putea încasa primii bani

Marin Tudorache, managerul echipei de fotbal CSM Jiul Petroşani, este mulţumit de faptul că atât echipa de juniori, cât şi cea de seniori se află într-un cantonament de şase zile la Turda.

În total, 32 de jucători se pregătesc pentru noul sezon. „De data aceasta chiar vreau să le mulţumim celor de la Primăria Petroşani. Fără implicarea lor, eu cred că Jiul nu ar mai fi existat în aceste momente. În iarnă primăria ne-a suportat un cantonament la Herculane, iar acum la Turda. Clar, ne-am fi desfiinţat. Noi ne ocupăm de bază şi de jucători, iar primăria ne sprijină cu ce poate. Încă mai avem un centru de copii şi juniori, unde sunt în jur de 70-80 de copii. Din păcate, copiii nu mai vin spre fotbal. S-au dus vremurile când Jiul forma jucători pe bandă rulantă”, a declarat Tudorache. Nu este exclus ca Jiul să primească în această vară primii bani, dacă Ionică şi Graur vor fi păstraţi în lotul echipei din Liga a III-a, FC Hunedoara. Cei doi au fost împrumutaţi până în această vară, iar înţelegerea a fost că dacă vor da satisfacţie, atunci Jiul îi va transfera şi va încasa bani. „De altfel, obiectivul nostru pentru următorii ani este acela de a forma jucători. Ne-am bucura ca Ionică şi Graur să rămână la Hunedoara, pentru că în acest fel clubul ar lua bani”, a mai declarat Tudorache. Jiul a ocupat penultimul loc în sezonul trecut în Liga a IV-a, la seniori, în timp ce juniorii au devenit campioni judeţeni.

facebook.com/ziarulvaiijiului

CS Vulcan

Se reuneşte sub altă pălărie

CS Vulcan, ocupanta locului 9 în sezonul trecut, se va reuni la 1 august, la fel ca şi celelalte grupări din Valea Jiului.

Noutatea este că CS Vulcan va intra din nou sub tutela Primăriei Vulcan, ceea ce înseamnă un motiv de bucurie pentru

Rugby

Reunire amânată

Ştiinţa Petroşani a avut o tentativă de a se reuni săptămâna aceasta, dar, din păcate, totul s-a amânat.

Nu se ştie mai nimic despre obiectivul echipei în noul sezon. Luna august se anunţă plină în

vulcăneni, dacă ţinem cont de problemele de ordin financiar cu care s-au confruntat. Antrenoruljucător Radu Ion spune că deocamdată niciun jucător nu a părăsit echipa. „Mai multe vom şti la 1 august, când ne vom reuni. Eu aş vrea să continui să joc, dar de multe ori zic că mă las. Să sperăm că totul va fi bine. Căpitanul Răzvan Maier trece printr-o perioadă de recuperare după operaţia de ligamente încrucişate. De echipă mă voi ocupa eu împreună cu Toni Sedecaru”, a spus Radu Ion. evenimente în ceea ce priveşte Campionatul de Rugby în 7, dar studenţii nu ştiu dacă vor participa sau nu. Antrenorii dau deocamdată din coate pentru că nu ştiu pe cine vor putea conta în noul sezon. Ştiinţa Petroşani este câştigătoare a Diviziei Naţionale, iar din motive financiare a refuzat să participe în Superligă.

Pagină realizată de Loredana JUGLEA

ANGAJĂRI

mica publicitate

• Angajez familie pentru administrare pensiune permanent în Câmpu lui Neag, permis conducere, fără obligaţii. Telefon: 0745.305050, 0744.528430.

Societate comercială angajează muncitori calificaţi în construcţii: finisori pentru interioare şi exterioare; placări cu polistiren; dulgheri; deservenţi utilaje. Relaţii la telefon 0723.324791, la fax 0254.515147 sau e-mail: brttrust@yahoo.ro Hotel-Restaurant Gambrinus angajează cameristă, ospătar şi bucătar. Relaţii la telefon 0721.322662.

Societate din Arad angajează şoferi profesionişti categoria C+E pentru transport intenaţional de mărfuri, curse tur+retur. Telefon 0731.839862.

ANUNŢ DE PARTICIPARE

Consiliul Local al Municipiului Lupeni cu sediul în municipiul Lupeni, str. Revoluţiei, nr. 2, cod fiscal 4375046, telefon 0254.560725, fax 0254.560515, e-mail lupeni@upcmail.ro organizează selecţie publică pentru finanţarea proiectelor de interes general în anul 2016 pentru secțiunea ”TINERET”, pentru sprijinirea programului ”Dezvoltarea personală a tinerilor prin educație nonformală” – Reluarea procedurii conform art. 14 alin. (2) din Legea nr. 350/2005. Selecţia proiectelor, programelor, acţiunilor şi activităţilor ce vor fi finanţate cu fonduri nerambursabile din bugetul local al Municipiului Lupeni în anul 2016 pentru secțiunea ”TINERET”, pentru sprijinirea programului ”Dezvoltarea personală a tinerilor prin educație nonformală” se va realiza potrivit prevederilor art. 20 din Legea nr. 350/ 2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general, a legislaţiei specifice fiecărui domeniu precum şi în conformitate cu prevederile Hotărârii Consiliului Local nr. 38/2016. Data limită pentru depunerea propunerilor este 26.08.2016, ora 15:00. Solicitantul va depune documentaţia prevăzută în Ghidul solicitanţilor pentru elaborarea şi prezentarea propunerilor de proiecte pentru acordarea de finanţări nerambursabile din fonduri publice la registratura Primăriei Municipiului Lupeni, cu sediul în Lupeni, str. Revoluţiei, nr.2, judeţul Hunedoara, cu menţionarea pe plic a denumirii proiectului, adresa şi numele complet al solicitantului, domeniul pentru care se solicită finanţare cu menţiunea „a nu se deschide înainte de sesiunea de evaluare”. Ghidul solicitanţilor poate fi procurat de la sediul Primăriei Municipiului Lupeni, camera 14 – Biroul Achiziții, Lucrări, Patrimoniu, telefon 0254.560725. Durata de implementare a proiectelor: anul 2016. Suma totală disponibilă pentru sprijinul financiar al programelor sau acțiunilor pentru tineret din Municipiul Lupeni este de 30.000 lei pentru sprijinirea programului ”Dezvoltarea personală a tinerilor prin educație nonformală”. Evaluarea şi selecţia proiectelor în vederea obţinerii finanţării nerambursabile se va face de către Comisia de evaluare constituită în acest scop, în perioada 29.08.2016 – 09.09.2016. Comisia de evaluare va comunica, la încheierea procedurii de evaluare şi selecţie, în scris, solicitanţilor respinşi motivele neacordării finanţării şi celor selecţionaţi nivelul sumelor aprobate în vederea încheierii contractelor. PRIMAR CORNEL CRISTIAN RESMERIŢĂ

8

www.zvj.ro joi, 21 iulie 2016

Bijuteria Exclusiv, Petroşani, strada 1 Decembrie 1918, bl. 96 parter, vizavi de staţia Hermes, angajează două asistente vânzări sau lucrătoare comerciale pentru magazin. Condiţii: prezentabile, minim studii medii, se acceptă inclusiv absolvente sau persoane aflate în perioada studiilor. Salariu atractiv. Nu se cere experienţă. Prezentarea cu CV, zilnic, la magazin, între orele 10-18, sau telefon 0751.194610.

• Firma de instalaţii în construcţii SC PALD Engineering SRL cu sediul în Timişoara angajează: - Instalator reţele hidroedilitare apă-canal; - Instalator termico-sanitare; - Lăcătuş; - Muncitor necalificat. Contact: 0757.711434

RESTRICȚII APĂ

mica publicitate

• SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani anunţată restricţii în furnizarea apei potabile pentru astăzi, 21.07.2016, în oraşul Petroşani, între orele 09:00-15:00. Zona afectată: str. Independenţei, blocurile 24, 25, 28, 39, 41, 43, str. Viitorului, blocurile 35, 36, 37, 38, 39, 40, str. Aviatorilor, blocurile 1, 6, 8 şi str. Saturn, blocul 4. Motivul restricţiei: cuplare la reţeaua de distribuţie apă potabilă a blocului 43 str. Independenţei.

PUBLICITATE

7

CMYK

8

Incredibil, dar adevărat:

DIVerSe

Gheorghe Ile i-a dat apă lui Costel Avram

Nu-i un secret că primarul Vulcanului şi mai marele peste Apa Serv Petroşani sunt prieteni la cataramă. Iar dacă au mai existat colegi de breaslă care nu ştiau asta, au aflat-o săptămâna trecută.

La întâlnirea cu

vicepremierul Vasile Dîncu, mai precis. Când, cei doi au ieşit vizibil încântaţi de la întrevederea cu dregătorul de la Bucureşti, iar Costel Avram i s-a adresat cu un amical drăgăstos „Măi, primare!”, ca să-l facă atent, lui Gheorghe Ile. Motivul? Directorul general de la Apa Serv ar fi vrut să-şi potolească setea de la

facebook.com/ziarulvaiijiului

dozatorul cu apă de pe hol. Numai că, ori că nu a putut să scoată un pahar de plastic din aparat, ori că nu le suportă pe acestea, i-a cerut unul lui Ile.

Primarul a percutat

cu precizie şi, în câteva secunde, a adus de la el din birou un pahar din sticlă. Pe care tot el însuşi l-a umplut şi i l-a oferit marelui însetat. Automat, mi-am amintit că nu e prima dată când îl văd pe Gheorghe Ile făcând asta. Vara trecută, în parcul din faţa poştei, pe o căldură care te toropea, a procedat în mod asemănător. Numai că, atunci, paharul cu apă rece luat de la dozatorul din punctul de hidratare i l-a întins

unei persoane cu dizabilităţi aflate într-un cărucior.

Şi atunci,

ca şi acum, vinerea trecută, l-am auzit, apoi, spunând aceeaşi vorbă ştiută de mic: cea mai mare pomană este să-i dai apă însetatului. Şi, după cum a dat pe gât apa cel căruia i-a fost destinat paharul plin, indiscutabil că pomana a fost mare. Mai ales că Avram nu a lăsat o picătură în el. Gheorghe OLTEANU