1947 fri 27 mai 2016

CMYK

Ziarul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

împotriva LUI! ADEVĂRU

)

Nu există lege

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,5059 lei 1$ = 4,0291 lei 1₤ = 5,9257 lei

vineri, 27 mai 2016 Anul IX n nr. 1947 n 12+4 pagini n Preţ: 1 leu

Marian Boboc despre alegerile de la Lupeni În ediţia de luni, 30 mai, vă invităm să citiţi un material jurnalistic, semnat de Marian Boboc, redactorul şef al „Ziarului Văii Jiului”, despre alegerile locale de la Lupeni.

Dacă aţi observat ceva dubios, sau dacă vreun partid/ candidat v-a reţinut atenţia cu vreo ofertă din sfera realului în timpul acestei campanii electorale, ori dacă aveţi amintiri precise de la alte campanii desfăşurate la Lupeni, puneţi-le pe e-mail, până duminică, 29 mai, orele 12, şi daţi-le drumul pe adresa zvjro2008@yahoo.ro Chiar dacă acţiunea se petrece în Lupeni, o localitate incandescentă în timpul alegerilor, vă rugăm respectuos ca textele să nu fie pătimaşe, să fie scrise într-un limbaj adecvat publicării (chiar dacă hârtia suportă orice…), iar informaţiile să fie veridice, şi bârfele să fie consemnate ca atare…

2

ACTUALITATE

Mihai Moia, managerul UNPD:

„Apreciez în mod deosebit o instituţie, cum e primăria din Petroşani, care-şi prioritizează investiţiile de reabilitare la nivel de instituţii de învăţământ şi spitale, şi nu spre alte obiective” Luna următoare, programul Naţiunilor Unite (UNPD), care vizează reabilitarea termică de instituţii şcolare şi grădiniţe, îşi va închide porţile. De aceea, cu câteva săptămâni înainte, la primăriile din Petroşani şi Vulcan au avut loc joi, 26 mai, evenimentele festive de recepţie ale rezultatelor reabilitării termice ale obiectivelor din cele două municipii din Valea Jiului, ambele cuprinse în acest program implementat de ONU în ţara noastră.

Noi ne vom limita la a scrie mai jos ce s-a întâmplat la Petroşani, începând cu orele 12,00, în Sala de Marmură a primăriei.

Au participat

primarul Tiberiu Iacob Ridzi, directorul executiv Daniel Vişan, directorii şi funcţionarii care s-au ocupat de implementarea acestui program UNPD şi consilieri locali.

Din partea UNPD a venit chiar managerul Programului Naţional pentru Dezvoltare din cadrul Naţiunilor Unite (UNPD), Mihai Moia. Din partea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (celălalt partener fără de care lucrările acestea n-ar fi fost posibile) a fost prezentă Adriana Udroiu, responsabil din partea ministerului cu implementarea acestui proiect.

Peste 315.000 dolari atraşi de Petroşani

Ca să ştim de unde începem, vom recapitula, prin spusele primarului Tiberiu Iacob-Ridzi, câţi bani au fost atraşi la Petroşani de către administraţia locală pe acest program şi la ce obiective s-au

)

Ziarul Vaii Jiului

făcut lucrările de reabilitare termică: „Pe acest proiect al Naţiunilor Unite au fost atraşi 315.000 de dolari, bani care au fost folosiţi pentru achiziţionarea şi montarea a două centrale termice la Şcoala Gimnazială din Dâlja şi la grădiniţa din Dărăneşti, precum şi la izolarea termică a celor trei grădiniţe din Petroşani, plus la trei şcoli la care încă se lucrează, urmând ca un rest de bani să fie folosiţi la reabilitarea termică a Liceului de Informatică, iar restul sumei s-o acoperim de la bugetul local; această sumă care va rămâne nu va acoperi toate materialele, după cum se ştie acest program ne sprijină cu materialele de construcţii, ecologice, în timp ce primăria se ocupă de plata manoperei şi de celelalte cheltuieli ce revin acestor importante lucrări”.

Primul care a luat cuvântul

a fost Mihai Moia. Printre altele, oaspetele a susţinut: „(...) Pot să fac precizarea că municipiul Petroşani este, până în acest moment, campionul atragerii de fonduri nerambursabile pe proiectul din cadrul acestui program al nostru. Cei 315.000 de dolari înseamnă cred ceva pentru municipiul dumneavoastră, bani folosiţi la aceste obiective.

Practic, e valoarea cea mai mare obţinută dintre toţi partenerii noştri locali. Vă daţi seama că lucrul acesta se datorează muncii unei întregi echipe şi pentru mine este important că am avut susţinerea de la nivelul cel mai înalt, de la susţinerea domnului primar – pentru că fără susţinere politică nu se putea face nimic, am avut susţinerea unei echipe de profesionişti cu care am lucrat exemplar, am avut susţinerea acelor persoane de execuţie care au descărcat tiruri de materiale alături de noi şi au făcut frigul prin diverse depozite. Iată că toţi aceştia enumeraţi nu s-au dat înapoi de la nimic, tocmai pentru a vedea obiectivele de investiţii finalizate şi de a contribui astfel la îmbunătăţirea vieţii persoanelor care-şi desfăşoară activitatea în aceste clădiri, adică grădiniţe şi şcoli. Iată, prichindeii şi cadrele didactice beneficiază de-acum, în mod clar, de condiţii optime în a-şi desfăşura activitatea. Eu, ca om care am umblat destul prin această ţară şi am văzut condiţiile din şcoli şi grădiniţe, în oraşe, sate, comune şi aşa mai departe, apreciez în mod deosebit o instituţie, cum e primăria din Petroşani, care-şi prioritizează investiţiile de reabili-

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 n J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro

Colectivul de redacţie:

Alina PIPAN - 0766.678380

tare la nivel de instituţii de învăţământ şi spitale, şi nu spre alte obiective, cum am văzut în alte locuri (...). Chiar dacă proiectul se finalizează peste o lună, în iunie, între instituţiile noastre facem demersurile şi depunem eforturi pentru a continua reabilitarea la Petroşani a încă a două clădiri. Domnule primar, înainte de a da cuvântul şi reprezentantului Ministerului Dezvoltării, care a fost partenerul principal în acest proiect, aş vrea să vă felicit pentru toate eforturile şi pentru treaba bună finalizată în acest proiect”. Tot Mihai Moia i-a oferit şi o diplomă primarului Tiberiu Iacob-Ridzi din partea UNPD, „pentru buna colaborare, deschiderea şi sprijinul în implementarea acestui proiect la Petroşani”.

MDRAP iubeşte Petroşaniul

Din partea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a vorbit apoi Adriana Udroiu.

Discursul n-a fost lung, dar a fost relevant: „(...)

Pot să vă spun că am venit la dumneavoastră în localitate prima dată pe proiectul acesta şi am rămas impresionată de zona pe care o aveţi aici.

Mi-am făcut acum o grămadă de prieteni din primăria dumneavoastră, pentru că după ce am ajuns prima dată, am venit aici tot mai des, împreună cu colegii de la UNDP, când am predat materialele, când am verificat proiectele, acum la recepţie şi aşa mai departe. Am discutat cu domnul primar şi îi mulţumesc că a fost alături de noi cu hotărârile de consiliu local de care aveam COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008.

ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României

Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Corneliu BRAN - 0766.728688 Ioan LASCU, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS, Loredana JUGLEA - 0763.673727 Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA loredanajuglea@yahoo.com DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Administrativ / Publicitate: Oana CROITORU - 0735.727264 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839 alinapipan@yahoo.com

nevoie. Le mulţumesc şi domnilor consilieri, dacă sunt dintre ei prin sală, care au crezut în proiectul acesta. Un proiect care, la un moment dat, nu mai funcţiona, o parte din vină în acest sens o purta şi ministerul de la care vine. Acolo se blocaseră puţin lucrurile, în momentul în care am venit la minister am găsit sprijinul colegilor de la UNDP şi am pus din nou proiectul pe picioare. În momentul în care am ajuns eu la minister, nu de foarte mult, din 2014, doreau să rezilieze contractul pe proiectul acesta! Am reuşit împreună să mergem mai departe şi am reuşit să finalizăm nu numai cele peste 50 de clădiri pe care ni le propusesem, ci am şi suplimentat numărul de clădiri faţă de ce era prevăzut în proiect, astfel încât am reuşit să ne atingem cea mai mare parte a indicatorilor care erau propuşi în proiect (...) Sper să reuşiţi să obţineţi şi hotărârea de consiliu local de care mai este nevoie, pentru că ne-au mai rămas nişte bani prin UNDP şi propun să dăm şi diferenţa de bani care rămâne, astfel încât să înceapă şi lucrările la liceu. E o lucrare foarte importantă, din păcate costurile acolo sunt mai mari decât făcusem noi achiziţia, depăşind bugetul estimat, dar încercăm să dăm măcar ce a mai rămas din bani, ca să poată începe lucrările. Facem acest lucru deoarece ni s-a părut că primăria de aici a fost cea mai activă dintre toate, aici am avut tot timpul transmise către noi documentele la timp, am văzut mult profesionalism, fapt pentru care vă mulţumesc. Mulţumesc domnului primar care a răspuns tot timpul pozitiv (...). Sperăm să terminăm şi celelalte obiective ce aparţin de ministerul nostru şi să sperăm totodată că vom găsi şi alte metode pentru a dezvolta zona aceasta, nu numai cu reabilitare termică. Din păcate, cred că trebuie locuri de muncă aici şi multe altele, sper să găsim împreună soluţii”, a menţionat printre altele reprezentantul MDRAP.

Primarul Tiberiu Iacob-Ridzi

şi-a început discursul prin a aduce mulţumiri celor de la UNDP şi celor de la MDRAP, pentru acest parteneriat care a avut ca scop implementarea acestui proiect. Apoi, edilul Petroşaniului a continuat printre altele: „Important să vă spun este faptul că acest program a început în 2011, el fiind blocat din faşă, ceea ce făcea să nu reuşim nicicum să obţinem acordul ministerului. Mă bucur că am reuşit să intermediez şi să obţinem deblocarea acestui program în care eu am crezut foarte tare încă de la început. Vedeţi, după cinci ani de zile, se vede finalizarea acestui proiect şi a acestui program prin care Petroşaniul a reuşit să atragă cea mai mare sumă de bani. Vreau să mulţumesc

8

www.zvj.ro vineri, 27 mai 2016

colectivului din primărie, vreau să mulţumesc constructorilor care s-au ţinut de cuvânt şi care au lucrat foarte repede şi foarte bine (...) Pe perioada lucrărilor au fost create şi locuri de muncă şi pentru firmele care au lucrat şi lucrează a fost o gură de oxigen, astăzi fiind destul de greu să mai găsească lucrări publice, din mai multe motive (...). E un program de succes şi vă mulţumim că aţi ales să ne alocaţi bani pentru Colegiul de Informatică Carmen Sylva şi pentru o parte de clădire la o altă grădiniţă. Orice sumă de bani atrasă de noi e binevenită, noi vom veni cu completarea şi sunt sigur că lucrările la aceste două obiective vor fi finalizate în bune condiţii. Pentru noi a fost prioritar întotdeauna să creăm condiţii bune în şcoli şi grădiniţe, în raport cu orice altceva ce se face în Petroşani. Mulţumesc tuturor pentru buna colaborare şi consiliului local pentru celeritatea cu care a fost de acord să facem acele şedinţe, iar pe această cale anunţ consilierii din sală că marţea viitoare, probabil la orele 15,00, vom avea încă o şedinţă de îndată prin care să putem să aprobăm indicatorii tehnico-economici pentru următoarele două investiţii de care am vorbit. Până în momentul în care acest consiliu local este în funcţie lucrăm, după aceea vom lucra cu următorul consiliu, dar timpul nu trebuie pierdut”.

Ultimul program pentru România

„În România nu vor mai începe astfel de programe sub sigla Naţiunilor Unite, practic ONU a vrut să creeze exemple de bune practici şi să sprijine Guvernul României ca să poată să aibă capacitatea să implementeze singur proiecte, cu ajutorul fondurilor europene şi ale altor instrumente financiare, fapt ce s-a şi întâmplat. Acum Naţiunile Unite se retrag din România cu aceste programe de dezvoltare, fiindcă ţara noastră este stat membru al Uniunii Europene şi a ajuns la maturitatea în care nu mai are nevoie de asistenţă pentru dezvoltare”, ne-a declarat pentru ZVJ, după acţiune, Mihai Moia.

Declaraţia lui Butulescu

La final vă prezentăm şi declaraţia unuia dintre consilierii locali prezenţi la acţiune. „Evident că din ceea ce s-a spus aici, toţi ar trebui să fim mulţumiţi pentru că municipiul Petroşani este primul la capitolul atragerii de fonduri dintre municipiile din judeţ şi printre primele dintr-o lungă listă a municipiilor. Este bine că am valorificat la maxim acest program al Naţiunilor Unite – ţinând cont că anul acesta se retrag din România toate programele, ţinând cont că România este membră UE, şi ţara noastră va lucra de-

acum înainte pe programe europene –, iar acest lucru n-a fost decât în folosul comunităţii noastre.

Mereu România a fost admonestată că nu a valorificat destul aceste programe cu finanţări externe, iată că Petroşaniul este un exemplu pozitiv la acest capitol. Rămâne ca în viitorul apropiat să continuăm şi pe alte programe, europene şi guvernamentale, astfel încât municipiul nostru să se dezvolte armonios la toate capitolele ce ţin de infrastructură, parte arhitecturală, dar şi la capitole ce ţin de latura economică şi socială, aici vizându-se, în primul rând, ramuri ce pot dezvolta noi locuri de muncă. Revenind la acţiunea de azi, consiliul local a fost întotdeauna receptiv când domnul primar a invitat consilierii la dezbateri pe marginea acestui program şi a altora, că au fost destul de multe în ultimii patru ani şi nu numai.

Nu cred că s-a opus nimeni faţă de aceste programe de dezvoltare, a existat unanimitate în acest sens şi mă bucur că azi domnul manager de proiect din cadrul programului Naţiunilor Unite a apreciat acest lucru şi a dat Petroşaniul ca exemplu. Semnul este clar că s-a lucrat bine în acest sens, iar această linie va trebui păstrată şi în viitor”, ne-a declarat consilierul local Valeriu Butulescu.

ACtUALItAtE

Corneliu BRAN

3

4

CuLTuRă

Lansare elită la…

Aninoasa Miercuri, 25 mai, la Căminul Cultural din Aninoasa, a avut loc lansarea volumului „Ecouri din Aninoasa” de Marian Boboc. De multă vreme, Aninoasa nu a mai cunoscut o asemenea desfăşurare de forţe.

Gazdele manifestării culturale – organizaţia PNL Aninoasa şi Adrian David (în calitate triplă, de intelectual local, de fruntaş liberal şi de preşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara) – au fost la înălţimea momentului, reuşind să creeze o atmosferă plăcută, propice actului cultural.

La masa prezidiului au luat parte (şi mai apoi cuvântul) Ioan Sebastian Bara (energicul manager al Bibliotecii Judeţene „Ovid Densusianu” Deva-Hunedoara), Bogdan Ţâmpău (preşedintele PNL Hunedoara), Marian Boboc şi Adrian David. În primele rânduri au luat loc (şi pe urmă au rostit alocuţiuni) Carmen Elonora Hărău (deputat PNL), Vetuţa Stănescu (vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara), Ilie Păducel (primarul PNL al Petrilei), Petru Mărginean (primarul Devei), Marcel Adrian Goia (primarul Haţegului), Tiberiu Iacob-Ridzi (primarul Petroşaniului). În sala plină până la refuz (vreo 30 de persoane au stat în picioare!) au mai fost prezenţi, printre alţii: Ionel Burlec (primarul Băniţei), Victor Stoica (primarului comunei Pui), Alina Cîrstoiu (preşedinte PNL Vulcan), Mihăiţă Nistor (fost viceprimar al Aninoasei), Marcel Chertes, Petre Drăgoescu, Dana Damian, Florin Mârza.

Despre cartea lansată şi despre personalitatea lui Marian Boboc au vorbit, cu prietenie şi obiectivitate, Valeriu Butulescu (prezent în calitate dublă, de membru marcant al PNL Petroşani şi de scriitor) şi Dumitru Gălăţan-Jieţ (care, să nu râdeţi, s-a rătăcit pe drumul spre locul lansării…).

Dintre numeroasele intervenţii, o publicăm pe cea a lui Ioan Sebastian Bara.

Sonia LIBERESCU

facebook.com/ziarulvaiijiului

Ioan Sebastian Bara, manager Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu”:

„Cartea Ecouri din Aninoasa de Marian Boboc poate sta cu cinste alături de cele mai reuşite monografii ale localităţilor din judeţul Hunedoara” Stimate domnule preşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara, stimaţi invitaţi,

Este o bucurie deosebită pentru mine să iau parte la acest eveniment cultural cu totul special. În general, lansările de carte constituie momente aparte atât pentru autori, cât şi pentru noi, organizatorii şi iubitorii de carte.

Atunci, însă, când o carte este dedicată unei aşezări hunedorene, când autorul ei ne aduce rodul concret al unei asidue munci de documentare, bucuria este cu atât mai mare.

Este ceea ce a făcut domnul Marian Boboc, jurnalist şi om de cultură, fiu

devotat al Văii Jiului, prin această carte pe care ne-o dăruieşte astăzi: „Ecouri din Aninoasa”. Este primul volum dintr-un viitor ciclu dedicat oraşului Aninoasa, oraş drag sufletului său, un oraş cu o istorie bogată, cu un trecut frământat, cu oameni care sunt

mândri că provin din acest loc şi care au ştiut să-i facă cinste.

Biblioteci, arhive, aduceri aminte ale locuitorilor, orice sursă de documentare a fost exploatată la maximum de domnul Marian Boboc, care a reuşit să ne ofere un tablou captivant al oraşului Aninoasa, un tablou pe care l-a scris cu sufletul, dar şi cu mult profesionalism.

Experienţa îndelungată de jurnalist, arta de a dialoga cu interlocutorii, priceperea de a studia şi de a interpreta documentele, toate acestea i-au servit din plin domnului Marian Boboc, care a reuşit să zugrăvească un tablou viu şi captivant al oraşului Aninoasa.

Aprecierea de care volumul s-a bucu-

rat din partea domnului Adrian David, preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, la rândul Domniei Sale fiu al Aninoasei, este o dovadă a faptului că avem în faţa noastră o carte valoroasă, o carte pe care Aninoasa o aştepta demult şi pe care o merită.

Despre complexitatea cărţii, despre

bogata ei paletă tematică, despre necesitatea de a fi fost scrisă ne vorbeşte foarte elocvent domnul Adrian David, cel care prefaţează lucrarea: „Ca intelectual al locului, am cunoştinţă că despre istoria Aninoasei ştim relativ puţine. De aceea aceste goluri ale istoriei locale trebuie umplute. Asta şi face Marian Boboc. (...) Ca şi în celelalte 25 de volume-document ale sale, Marian Boboc lasă documentele să vorbească, intervenind doar atunci când e cazul cu lămuriri pertinente. De aceea, cartea are un farmec aparte”. Într-adevăr, este impresionant volumul de informaţie inedită pe care domnul Marian Boboc îl aduce la lumină, studiul aprofundat pe care îl face atunci când merge pe firul timpului şi prezintă, într-un stil atractiv, captivant, momente, evenimente, oameni care şi-au pus amprenta pe aceste locuri. Într-adevăr, autorului nu-i scapă nimic, aproape nu există subiect care să nu fie abordat: prima monografie dedicată Aninoasei, viaţa economică, în mod deosebit minele Aninoasa, şcolile, profesorii care au făcut apostolat în Aninoasa (cu remarcabilele pagini închinate cu drag profesorului Mihai Bogza), evenimente culturale, viaţa bisericească, cărţi dedicate Văii Jiului (ex. „Popas pe Jii”, apărută în anul 1938), chiar unele episoade ce par că fac parte dintr-un film de acţiune, întâmplări care au rămas în amintirea locuitorilor mult timp.

Cronicar fidel al ţinutului de care este legat prin mii de fire nevăzute, cu tot sufletul dedicat acestor locuri atât de puţin cunoscute, totuşi, domnul Marian Boboc ne oferă o carte de o importanţă excepţională nu doar pentru „aninoseni”, pentru locuitorii Văii Jiului, ci pentru noi toţi cei care vrem să ştim mai multe despre oameni, locuri, întâmplări, despre aşezări hunedorene care au trecut cu demnitate peste atâtea încercări şi nu şi-au pierdut individualitatea.

Cartea „Ecouri din Aninoasa” de Marian

8

www.zvj.ro vineri, 27 mai 2016

Boboc poate sta cu cinste alături de cele mai reuşite monografii ale localităţilor din judeţul Hunedoara pentru că, dincolo de volumul de informaţii extrem de valoroase, este o carte vie, o carte în care parcă vedem aievea viaţa de fiecare zi a Aninoasei, cu bucuriile şi necazurile ei, o carte din care răzbate fără echivoc dragostea autorului pentru acest oraş, pentru oamenii ei de ieri, de azi şi, mai ales, pentru cei de mâine.

Acestora din urmă li se adresează domnul Adrian David în prefaţa cărţii: „Sper din toată inima ca această carte să ajungă în mâinile cât mai multor elevi din Aninoasa, iar lectura ei să dezvolte în fiecare patriotismul local, adică mândria de a fi aninosean.”

Nu pot decât să-l felicit din tot sufletul pe scriitorul şi jurnalistul Marian Boboc pentru acest minunat dar făcut tuturor celor ce iubesc sincer Valea Jiului, să-l felicit şi să-i spun că îl aşteptăm cu următoarele volume, pentru că sunt sigur că mai are multe, foarte multe să ne împărtăşească.

Ioan Sebastian Bara

Cultură

5

6

sport

Fotbal. Cupa României

Fotbal. Liga a IV-a

La sediul Asociaţiei Judeţene de Fotbal (AJF) Hunedoara a avut loc tragerea la sorţi pentru meciurile din semifinalele Cupei României.

Sâmbătă, 28 mai, şi duminică, 29 mai, va avea loc penultima etapă din Liga a IV-a, la fotbal.

Comunal Ilia – Inter Petrila

În urma extragerii la sorţi, în penultimul act, la nivel judeţean, se vor întâlni Comunal Ilia cu Inter petrila (singura formaţie din valea rămasă în competiţie), şi retezatul Haţeg cu Şoimul Băiţa.

Ambele semifinale se vor juca la Ilia, la 1 iunie. primul joc, dintre Comunal şi Inter, va începe la ora 15:30. partida dintre retezatul şi Şoimul se va disputa, în aceeaşi zi şi pe acelaşi teren, dar nu mai repede de ora 18.00.

Finala competiţiei va avea loc pe stadionul din Călan. Data şi ora vor fi decise de AJF Hunedoara după semifinale.

Rugby

Ţandea şi Zaharescu, din nou la lotul naţional

De luni, 23 mai, echipa naţională de rugby în 7 a intrat în al patrulea stagiu de pregătire din centralizată la Snagov din acest an.

Cei 16 sportivi, pregătiţi de Alexandru Lupu, vor face antrenamente specifice şi vor da teste fizice.

Echipa se pregăteşte pentru a participa la prima etapă a rugby Europe Men’s trophy, de la Malmo (suedia), care va avea loc între 11 şi 12 iunie.

La Malmo, românia face parte din Grupa A, şi va întâlni Cipru, Cehia şi suedia.

Etapa a II-a a turneului va avea loc între 2-3 iulie, la richany in Cehia.

Naţionala de rugby 7 masculin a debutat competiţional în acest sezon, cu un loc 3 obţinut la turneul Internaţional de la Nancy. obiectivul echipei este revenirea în acest an în prima divizie valorică.

facebook.com/ziarulvaiijiului

Penultima etapă

Lidera Şoimul Băiţa are ca şi asigurate cele trei puncte, aceasta pentru că e posibil ca Metalul Criscior să nu se prezinte la meci, aşa cum s-a întâmplat şi în partida cu Inter petrila. În aceste condiţii, Hercules Lupeni, ocupanta locului secund, va avea un meci greu la Cs Vulcan, o formaţie imprevizibilă. Inter petrila, ocupanta locul al treilea, se va deplasa la Certej, o altă formaţie ce şi-a anunţat retragerea din campionat.

Un meci interesant se anunţă şi cel dintre Minerul Uricani şi Universitatea petroşani, două echipe cu suişuri şi coborâşuri.

Karatiştii

Au plecat la Europene

În perioada 26-29 mai la Belgrad, Serbia se va desfăşura Campionatul Balcanic la karate pentru sportivii născuţi între anii 2002-2005.

CsM Jiul petroşani participă la proba de kumite (luptă) cu 3 sportivi: Vlad Cristescu, Alexandru tofan, Vlad Visla, toţi antrenaţi de radu polifronie.

Având în vedere că din fiecare ţară pot să participe 4 cei mai buni sportivi pe fiecare categorie de vârstă şi greutate, Campionatul Balcanic este cea mai puternică competiţie pentru copii şi minicadeţi.

Ca de fiecare dată, şi în an acest numărul participanţilor este foarte mare.

Pentru Campionatul de Minifotbal:

20.000 de lei

Federaţia Română de Minifotbal a cerut Primăriei Deva să se implice în organizarea Campionatul Naţional Minifotbal care va avea loc la Deva în perioada 30 iunie - 3 iulie. primarul petre Mărginean a propus participarea Municipiului Deva, prin consiliul local, în calitate de organizator, a celei de-a 10 ediţie a acestei competiţii. De asemenea, Consiliul Local Deva a aprobat şi suma de 20.000 de lei pentru acest eveniment. Vor fi prezente la eveniment cele mai bune 16 echipe calificate şi peste 192 dejucători.

Vor fi invitaţi preşedintele şi vicepreşedintele Federaţiei Europene de Minifotbal, dar şi alte personalităţi din ţară. se vor disputa 32 de jocuri care se vor televiza pe parcursul a trei zile.

Gimnastică

Trei medalii la Cupa Viitorului

Gimnasta Abigail Condrei, de la CNS „Cetate” Deva, a obţinut trei medalii la prima competiţie din cariera ei, Cupa „OMV Petrom”, care s-a încheiat la Constanţa, şi a aliniat la start 167 de fetiţe de la 12 cluburi.

sportiva, antrenată de Gina Gogean şi Cristinel Micu şi de coregrafa Mădălina susan, s-a clasat pe locul al treilea la individual compus, a fost a doua la paralele şi a obţinut medalia de bronz la bârnă. Clubul din Deva a fost reprezentat în concurs de douăzeci de mici gimnaste, care se pregătesc în cadrul programului „Ţară, ţară vrem campioane”.

Micuţele gimnaste de la care se aşteaptă să asigure viitorul acestui sport în românia le-au avut ca adversare pe celelalte fetiţe selecţionate în cadrul programului susţinut de oMV petrom şi care se antrenează la cluburile sportive din Bucureşti (steaua, Dinamo, Css2 ), oneşti, timişoara, Constanţa, Focşani, Arad, Bârlad, Focşani şi Galaţi. „Cupa oMV petrom” a avut ca obiectiv testarea abilităţile dobândite de la începutul programului de pregătire şi Pagini realizate de Loredana JUGLEA până în prezent.

8

www.zvj.ro vineri, 27 mai 2016

sport

7

8

DIVERSE

Oftică mare pe pesediştii beţivului Bobar, cel care a închis mina Petrila:

Primarul Ilie Păducel mai face un bloc „cu de toate”

Joi, 26 mai, în jurul orelor 13,00, la intrare în oraş pe partea dreaptă, în spatele fostei fabrici de mobilă, a fost predat amplasamentul de către autorităţile locale pentru construirea unui bloc ANL pe strada Prundului.

Copii, vi se pregăteşte ceva:

Trofeul Micului Cititor

În fiecare an, cu ocazia Zilei Internaţionale a Copilului, Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva organizează o manifestare cultural-educativă cu mare impact la cei mai tineri cititori ai noştri, un concurs de o factură deosebită, menit să-i apropie pe micii cititori de carte, de autori: Trofeul Micului Cititor.

Un bloc modern, cu patru etaje, care va fi dotat şi Manifestarea a ajuns la cea de-a XXXVI-a cu lift. Blocul va avea 20 de apartamente, cu toate ediţie. Concursul este un prilej pentru elevii din ciclul primar de a răsplăti ediutilităţile, inclusiv centrală termică. tura, autorul, ilustratorul de carte care, Alături de primarul Ilie Păducel s-au aflat repreîn anul care a trecut, s-au dovedit a fi în zentanţi ai constructorului, S.C. Masa Adrigela Petopul aprecierilor lor. troşani, ai proiectantului, S.C. Cori Craiova, şi ai În ziua de 1 iunie 2016, ora 1000, în Sala reprezentanţilor care vor oferi utilităţile benefiMare a Teatrului de Arta Deva, se va ciarilor, respectiv S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A., acorda acest mult aşteptat şi îndrăgit E-on Gaz şi Enel. Termenul de execuţie este de 12 luni, iar contractul de finanţare este de aproxima- trofeu. Concursul este un prilej deosebit pentru tinerii cititori de a cunoaşte ditiv 1,8 milioane lei (fără TVA). rect activitatea unei edituri, să afle „Aşa cum am promis cetăţenilor din acest oraş, continuăm seria construcţiilor de locuinţe, de data care este drumul cărţii de la stadiul de manuscris până la cartea pe care o văd aceasta printr-un nou bloc de locuinţe ANL care va în rafturile librăriilor sau pe care o îmfi ridicat pe strada Prundului şi pentru care avem finanţare. Acest bloc va fi construit într-un an de la prumută de la bibliotecă. În plus, este predarea amplasamentului, adică de azi într-un an, extrem de instructiv şi dialogul care se iar la finalul lucrărilor blocul va avea 20 de apartamente cu două camere. Tot în această zonă, în continuarea acestui amplasament predat azi, vrem să construim un bloc de trei etaje de locuinţe sociale, documentaţia fiind depusă deja la Ministerul Dezvoltării. Aceste blocuri de locuinţe, cum sunt cele ANL, blocurile sociale şi pentru personalul medical vin în sprijinul solicitărilor cetăţenilor noştri, care nu sunt deloc puţine. Aşa cum am promis cetăţenilor că facem, iată un prim pas, prin care demonstrăm că proiectele primăriei sunt viabile şi nu vorbim doar ca să ne aflăm în treabă cum fac alţii în aceste zile”, ne-a declarat joi, după acţiune, primarul Ilie Păducel.

Corneliu BRAN

facebook.com/ziarulvaiijiului

stabileşte între copii şi scriitorii invitaţi, cei care s-au bucurat de aprecierea acestor exigenţi cititori, copiii. Prin acordarea acestui trofeu, copiii îşi dezvoltă şi cultivă simţul estetic, capacitatea de apreciere a stilului unui autor, pot să aprecieze o carte din multiple puncte de vedere. Astfel, ei vor îndrăgi şi mai mult cartea şi lectura, vor deveni prieteni ai cărţii pentru toată viaţa.

Concomitent cu decernarea Trofeului Micului Cititor, în fiecare an, Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva îşi desemnează cel mai fidel tânăr cititor. În felul acesta este răsplătit cititorul de vârstă fragedă care a citit cele mai multe cărţi de la bibliotecă în anul care a trecut, cel care i-a trecut pragul de cele mai multe ori. În anul 2016, la acordarea Trofeului Micului Cititor au fost angrenate următoarele instituţii şcolare-partenere din Deva: Colegiul Naţional Pedagogic „Regina Maria” Deva, Colegiul Naţional Sportiv „Cetate” Deva, Colegiul Tehnic Energetic „Dragomir Hurmuzescu” Deva, Colegiul Tehnic „Transilvania” Deva, Liceul de Arte „Sigismund Toduţă” Deva, Şcoala Eco Europeană „Andrei Şaguna” Deva, Şcoala Primară „Samuel” Deva Ioan Sebastian BARA

Fabule... gustate Aşa cum se poate vedea în fotografie, fabulele mele sunt... gustate de cititori, indiferent de vârstă. Micuţul Patrik, după ce le-a gustat, s-a arătat încântat. Aşadar, vă invit şi pe dumneavoastră la o porţie!

Fabula zdrenţei

uzată, fără niciun rost, ajunse Să şteargă prafu-n ultimă instanţă, Să frece duşumele, vase unse…

Da, aţi ghicit, e cunoscuta zdreanţă. nu ştiu exact în ce împrejurare un scamator, găsind-o-n calea sa, a introdus-o în jobenu-i mare Şi-a transformat-o iute în basma.

Morala se cam poate intui Şi-n viaţă este, clar, verificată: Chiar şi o zdreanţă poate deveni, Ca printr-o vrajă, o basma curată.

Piţigoiul şi vipera

De-o vreme, prin pădurea deasă, o viperă alunecoasă Şi-un piţigoi s-au tot văzut, au discutat şi s-au plăcut. odată, el căzu-n ispită…

Văzu reptila îndrăgită, mişcându-şi coada, languros Şi a zburat, sărmanul, jos.

S-a înfoiat în pene – vai! – De parcă-ar fi ajuns în rai. o-mbrăţişă, îndrăgostit, Ea l-a muşcat, el a murit. această tristă întâmplare, C-un piţigoi şi-o târâtoare, Să-ţi fie de învăţătură: Să nu iubeşti o târâtură!

Viaţă de albină

E gospodină ideală: Clădeşte faguri şi adună, Făr’ să resimtă oboseală, Din flori, atâta miere bună. mai face şi în stup curat, Precum suratele-i albine, Polenul ia la măcinat, Şi larvele le creşte bine,

în timp ce tatăl-trântor nu-i Prezent, căci s-a împerecheat Cu matca (vai de capul lui!) Şi a murit imediat.

Strategie managerială

un leu, ajuns manager la o firmă, De felul său, un bun conducător, Prin muncă şi putere se afirmă, Dar asta nu-i pe placul tuturor.

Se duce-n locul unde se lucrează, Supraveghind atent cum merge treaba Şi, precaut, adeseori, veghează Să nu stea nici un angajat degeaba.

Girafa, şefă peste trei sectoare, Când şeful trece-n grabă, ocupat, întinde-n glumă lungile-i picioare Şi-l pune la pământ imediat.

Pe post de curier, urangutanul Se-aruncă-n faţa boss-ului, ca vântul, Când pleacă-n misiune, bădăranul, Şi-l face iarăşi una cu pământul. ajunse leul nostru demn de milă…

De câte ori se duce prin sectoare, Când întâlneşte-o zebră, o gorilă, o piedică îi pune fiecare.

Sărmanul, după-mperechere, rămase fără… ştiţi voi ce, Căci dragostea nu-i numai miere, E sacrificiu, moarte e.

Povestea-i moralizatoare: De vrei iubire şi confort, Să nu te-ncurci c-un trântor care E, după aventură… mort!

El nici nu rage, nici nu-i pedepseşte, Chiar dacă este încurcat mereu, Deşi s-a săturat, de-un timp, fireşte, Să-l tot doboare, cât e el de leu.

aşa că i-a trecut ceva prin minte, Şi poate vi se va părea ciudat, De-l veţi vedea pe leu, de-acu-nainte, Ducând în spate câte-un angajat.

Morala: un şef, de vrea puteri neperturbate, nu ţipă, nici nu ţine predică, Ci-i cară el pe subalterni în spate, Să nu-i mai poată pune piedică!

Samson şi Dalila

Dalila, căţeluşa frumuşică, Stătea-n aceeaşi curte cu Samson, Dulăul care îţi inspiră frică, atunci când, noaptea, şade de planton.

Prietenia lor a început, Stând, seara, împreună, la şuete, Şi-ncrederea atâta a crescut, Că, între ei, nici nu mai sunt secrete.

Dalila i-a mărturisit, cândva, Că are-n gând să fugă-n lumea mare.

Dulăul a aflat, chiar de la ea, Şi care-i planul pentru evadare.

Samson e nume clar predestinat De-a fi trădat, dar, de această dată, Povestea biblică s-a inversat Şi uite că Dalila e trădată.

De alţii, poate că s-ar fi temut, Dar nu se aştepta că o înşeală Prietenul în care s-a-ncrezut Şi-acuma se gândeşte la morală:

Să taci, să nu spui nimănui nimic, De vrei secretul tău să se păstreze!

Tăcerea este singurul amic Ce niciodată n-o să te trădeze!

Pagină realizată de Petronela Vali SLAVU

8

www.zvj.ro vineri, 27 mai 2016

umor în ha... major

9

10

EVENImENt

Resfinţirea bisericii de la Valea de Brazi

L-am găsit pe preotul Daniel Gărgan de la Biserica cu Hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” Valea de Brazi, filia parohiei Câmpu lui Neag (cu Hramul „Sf. Arh. Mihail şi Gavriil”), în toiul pregătirilor necesare organizării evenimentului de duminică, 29 mai, când Sfânta Biserică ortodoxă din Valea de BraziUricani va fi resfinţită de către un sobor de preoţi, în fruntea cărora se va afla Episcopul Devei şi Hunedoarei, Preasfinţitul Gurie.

Lucrări importante „muncim şi încercăm să punem toate lucrurile la punct, pentru că duminică avem un mare eveniment. După 75 de ani de când Biserica din Câmpu lui Neag a fost sfinţită şi după lucrările ample şi renovările care au avut loc mai ales în ultimii ani, se resfinţeşte acest sfânt lăcaş ortodox, aşa cum e normal şi cum spun toate învăţăturile noastre că trebuie făcut”, ne-a spus preotul Daniel Gărgan.

Referitor la lucrările de renovare şi reabilitare a Bisericii de la Câmp, părintele-paroh ne-a declarat: „Vă pot spune că de la numirea mea în parohie, în 2011, şi până în prezent, au avut loc mai multe serii de lucrări importante, care erau necesare şi care aduc bucurie enoriaşilor noştri şi slavă Casei lui Dumnezeu, această minunată Biserică de la Câmpu lui Neag. Dacă ar fi să încep cu exteriorul Bisericii, pot spune că acesta a fost restaurat în totalitate. Am început cu partea de acoperiş, fiind înlocuite în totalitate atât părţile din lemn ale acestuia, cât şi ţigla, scocurile şi toate celelalte ce ţin de această parte a sfântului lăcaş. Apoi, au fost schimbate burlanele şi, o lucrare foarte mare, a ţinut de izolarea termică cu poliestiren în exterior, Biserica fiind astfel îmbrăcată în straie noi. Anul acesta am reuşit în exterior să montăm şi iluminatul arhitectural, astfel că Biserica noastră se înscrie perfect şi în zona turismului din Câmpu lui Neag, înnobilând prin farmecul ei zona şi făcând priveliştea plăcută celor ce trec seara pe lângă această sfântă Casă a Domnului. tot în această perioadă au fost reparate aleile din curte. Şi gardul împrejmuitor a fost refăcut cu piatră ornamentală, în ton cu mediul înconjurător din acest colţ de Rai de la

Câmp. Referitor la lucrările ce au avut loc în interior, vă pot spune că am început în primul an de la venirea mea ca paroh, în 2011, cu instalaţia de încălzire, montând centrala termică pe lemn şi caloriferele. Apoi, prin binecuvântarea Preasfinţitului Episcop Gurie am refăcut Sfânta masă, deoarece în ea nu se aflau sfintele moaşte şi cele rânduite pentru o Biserică Sfântă. La sfinţirea de duminică se vor aşeza sfintele moaşte ce vor fi aduse de la Deva de Preasfinţitul Gurie şi domnia sa va aşeza pe Sfinţii Evanghelişti după rânduială, făcându-se propriu-zis târnosirea, ca la o Biserică nouă. O altă lucrare mare a ţinut de betonarea pardoselii lăcaşului, după care am montat parchet pe toată suprafaţa din interior. totodată, trebuie amintit că întreg Iconostasul a fost refăcut, înlocuindu-se toate icoanele de pe el. Cam acestea au fost lucrările mari din ultimii 5 ani, fireşte, au mai existat şi altele mai mici, sau lucrări curente, inerente într-o Biserică, la fel ca peste tot”.

Primarul Buhăescu După ce ne-a spus toate acestea, tânărul şi energicul preot, venit la Câmpu lui Neag de pe plaiurile petrilene, i-a amintit pe sprijinitorii acestor lucrări, cărora le mulţumeşte public: „Vreau să se ştie, că nu-i un secret, din contră, la toate aceste lucrări ne-au ajutat cu bani enoriaşii sfântului lăcaş, oameni de bine care au donat bani, dar cel mai mult, în proporţie de peste 80%, Primăria şi Consiliul local Uricani. Vreau să le mulţumesc, în primul rând, primarului Dănuţ Buhăescu, că mereu a iniţiat proiecte de sprijin pentru lăcaşurile de cult de pe raza oraşului Uricani, printre care şi pentru Biserica noastră. Le mulţumesc şi celorlalţi, domnului viceprimar Corneliu Braia, domnilor consilieri locali care au aprobat aceste sume şi tuturor celor care ne-au sprijinit. Să nu uit aici de sprijinul oferit de Episcopia Devei şi Hunedoarei, de slujitorii de-acolo şi de Episcopul nostru, Preasfinţitul Gurie şi nici de sprijinul acordat de protopopul nostru de Valea Jiului, Preaonoratul Petrache Creţu şi slujitorilor Protopopiatului Ortodox Petroşani. Primăria Uricani ne-a ajutat în fiecare an, cu domnul primar am discutat la început de an despre nevoile Bisericii, despre proiectele noastre, şi de fiecare dată am găsit înţelegere. Nu pot să uit de sprijinul acordat la centrala termică, apoi, mai de curând, de banii care au fost alocaţi pentru lucrările ce au ţinut de exteriorul Bisericii, aproape toată investiţia ce a ţinut de exterior

Istoric al Bisericii din Valea de Brazi cu Hramul „Sf. Mare Mucenic Gheorghe”

Conform datelor şi înscrisurilor parohiei şi ale martorilor care încă mai sunt în viaţă, această Biserică a fost ridicată între anii 1934-1937 pe locul fostei Biserici părăsite construite în anul 1872 de Dumitru Firiza, pe banii săi, cel care deţinea şi pământul. Noua Biserică a reuşit să salveze astfel şi cimitirul vechi, care, de-a lungul timpului s-a extins. Biserica nouă din Valea de Brazi este construită în stil bizantin, moştenind de la Biserica veche şi un mic clopot. Ea a fost sfinţită, pentru prima dată, în anul 1941, pe 29 mai. În anul 2005, prin strădaniile celor care administrau atunci Biserica, dar mai ales a creştinului binevoitor lupenean, Emil Părău, a mai fost achiziţionat şi montat un clopot mai mare, de 200 de kg, de care Biserica se foloseşte şi astăzi şi se va folosi mulţi ani de-acum înainte. Primul preot care a slujit, fiind şi ctitorul acestui sfânt lăcaş, a fost Alexandru Cozma. Între anii 1973-1974 s-a făcut pictura interioară, în tehnica „fresco” tradiţională, de către pictorul Ioan Glăvan de la Novaci, în 1977 fiind sfinţită de către Preasfinţitul Visarion Aştileanul, Episcop al Aradaului pe vremea aceea. Lucrări de reparaţii, în afară de cele de după 2011, au mai avut loc în anii 1978 şi 1989, sprijinul de atunci fiind acordat de comunitatea locală, autorităţile locale de la vremea respectivă, dar mai ales de Regia Autonomă a Huilei care a sprijinit acele lucrări, inclusiv cu forţă de muncă.

facebook.com/ziarulvaiijiului

fiind alocată de primărie: acoperiş – 45.000 lei, lucrările celelalte de exterior – 35.000 lei, iluminatul arhitectural – 15.000 lei, gardul – 30.000 lei alocaţi anul acesta, plus sprijin cu muncitori şi utilaje la lucrările de la alei”.

Invitaţie Încheiem discuţia noastră şi acest material cu o invitaţie călduroasă către creştinii-ortodocşi din Valea Jiului, ca să participe duminică la slujba de resfinţire ce va avea loc şi la Sfânta Liturghie, făcută de parohul Daniel Gărgan: „Îi aşteptăm pe toţi cu bucurie, este un moment unic pentru comunitate după 75 de ani de când s-a făcut sfinţirea, exact tot pe 29 mai! Este un moment mult aşteptat de toţi enoriaşii noştri şi de toată lumea din Uricani şi ne bucurăm că, cu voia bunului Dumnezeu, am reuşit să ajungem la acest moment minunat din viaţa parohiei noastre.

Corneliu BRAN

COMEMORĂRI

Cu aceeaşi durere în suflet amintim că în data de 29 mai 2016 se împlinesc cinci ani de când a plecat pentru totdeauna dintre noi Ing. NEAGOE EMILIAN Nu te vom uita niciodată.

Sanda şi George Neagoe, Canada

Cu lacrimi şi durere în suflet amintim trecerea a cinci ani, la 29 mai 2016, de la despărţirea de iubitul nostru unchi şi frate Ing. NEAGOE EMILIAN Nu te vom uita niciodată.

Emilia, Nadia şi Virgil

PIERDERI

mica publicitate

• Pierdut Certificat constatator nr. 48412 din 14.10.2010 emis pentru firma DANCI VASILE FERMIER PERSOANĂ FIZICĂ AUTORIZATĂ, cu sediul profesional în sat Merişor, comuna Băniţa, nr. 70, jud. Hunedoara, înregistrată la ORC sub nr.

F20/1283/2010, având CUI 27539121. Se declară nul.

VÂNZĂRI

mica publicitate

• Vând stupi în Petroşani. Relaţii la telefon 0753.043428. _________________________________________________ • Vând telefon LG L70-D320n, alb, în stare foarte bună, preț 350 lei. Relații la telefon 0786.489599.

Anunţ public privind solicitarea acordului de mediu

A.N. Apele Române, A.B.A. Jiu, anunţă publicul interesat asupra depunerii solicitării de emitere a acordului de mediu pentru proiectul „Amenajare râul Jiul de Est şi afluenţii - pârâul Staicului în municipiul Petroşani, judeţul Hunedoara”, propus a fi amplasat în intravilanul municipiului Petroşani, pe cursul râului Jiul de Est şi a afluenţilor acestuia pârâul Sălătruc şi pârâul Staicului, judeţul Hunedoara.

Informaţiile privind proiectul propus pot fi consultate la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Hunedoara din Deva, str. Aurel Vlaicu, nr. 25, în zilele de luni-vineri, între orele 08-14.

Observaţiile publicului se primesc la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Hunedoara.

ANGAJĂRI

mica publicitate

• Angajăm șoferi cu și fără experiență, categoria C+E, posesori atestat profesional și card tahograf, pentru transport marfă comunitate. Asigurăm pregătirea profesională și oferim un pachet salarial avantajos.

Telefon 0729.272272.

• Vila Alpin Straja angajează ospătari, cameriste, ajutori bucătari şi asistent manager. Condiţii: experienţă minim 2 ani. Relaţii la telefon 0722.520616, 0723.596059. _________________________________________________ • SC INSTANT INTERNATIONAL SRL Petroşani angajează vânzător pentru raion electrice, sanitare şi termice.

Relaţii la telefon 0758.114042, 0254.547114. _________________________________________________

• SC EXOTIC WORLD TRAVEL angajează agent transporturi externe.

CERINŢE: - constituie avantaj domiciliul în Petroşani - experienţă în utilizare PC - persoana prezentabilă, sociabilă şi dinamică, - studii medii/superioare, - persoană responsabilă cu excelente abilităţi de relaţionare/comunicare Trimite e-mail la rezervariexotictravel@yahoo.com cu CV-ul tău, sau contactează-ne la telefon 0723.260337. _________________________________________________ • Angajăm personal, bucătari, ospătari, muncitori necalificaţi, pentru hotel-restaurant în Eforie Nord. Telefon 0741.220787. _________________________________________________

• Cabana Groapa Seacă angajează în condiţii avantajoase ospătar, cunoştinţe limba engleză nivel minim. Oferim cazare şi masă. Relaţii la telefon 0766.337077 (Loredana) _________________________________________________

• SC ELCOMPET SRL Petroşani angajează electricieni şi muncitori necalificaţi. CV-urile se depun la sediul firmei din Petroşani, str.

Avram Iancu, nr. 1 (în spatele Poliţiei). _________________________________________________

• SC ELECTROUTIL ALISER SRL organizează preselecţie pentru ocuparea următoarelor posturi: 10 electricieni; 5 dulgheri; 5 zidari; 5 lăcătuşi; 5 muncitori necalificaţi.

CV-urile se depun la sediul societăţii din Aninoasa, str. Costeni, nr.

311 sau pe e-mail: electroutil@yahoo.com, telefon 0254.513325.

8

www.zvj.ro vineri, 27 mai 2016

PUBLICITATE

11

cMYK

12

Ieri, la Vulcan

actualitate

Nu au curs deloc lacrimi la ultima şedinţă a consiliului local

Ieri, de la ora unsprezece dimineaţa, s-a petrecut ultima reuniune a Consiliului Local al municipiului Vulcan în formula rezultată în urma alegerilor din 2012. Adică cu Gheorghe Ile primar şi cu majoritatea PSD în forumul legislativ local.

Chestiunea despărţirii

fost tratată la „Diverse”, ultimul punct al şedinţei. Nu au curs lacrimi, nu au văzut pupici şi nici n-au existat prefăcătorii. adică false regrete că, vezi, Doamne! nu mai suntem împreună. a fost o despărţire amiabilă, pe care ile nu a lăsat-o la voia întâmplării. a fost diferită, oarecum, de cea la care am asistat acum patru ani.

Spun asta fără

să mă dau modest, fiindcă nu e cazul. Subsemnatul a fost şi va rămâne, oricine ar zice ceva, al douăzecilea „consilier local

vulcănean”. Particip, la Vulcan, în mod regulat, la şedinţele de consiliu local, de la începutul anilor ’90, aşa că nu pot să fiu contestat în privinţa asta. Doar aşa am putut vedea pe viu reacţiile unuia sau ale altuia dintre cei care s-au perindat la funcţia de primar şi la cea de consilier local. Şi, fireşte, să le aprecieze părţile bune şi să taxez aiurelile în paginile „undei de Şoc” şi, apoi, în cele ale „Ziarului Văii Jiului”.

La finele şedinţei, aşadar,

Gheorghe ile şi-a luat un bună rămas - vă rog să nu vă simţiţi că sunteţi la capela „ultimul Drum” de la Dincă - de la prof.

Petru Hodor. Pe care, după ani de zile petrecuţi în consiliul local al municipiului Vulcan, îl aşteaptă un loc confortabil şi mai călduţ în consiliul Judeţean Hunedoara. cu aceleaşi regret şi-a exprimat părerea că nu-l va mai avea în viitorul consiliu local şi pe Daniel Duna, „al cărui aport a fost deosebit în adoptarea proiectelor de hotărâre dezbătute”. că doar nu era să nu spună nimic despre el.

Ile l-a regretat,

facebook.com/ziarulvaiijiului

de văzul lumii, şi pe Sorin Rosmenteniuc. asta în ciuda fluctuaţiei sale politice pe care, la sigur, nu i-o va putea ierta. Pe ing. aurel anghel de la Închideri de Mine l-a pomenit ca unul care nu a mai vrut să figureze pe actuala lista de candidaţi la funcţia de consilier local a PSD. cu acelaşi regret în suflet s-a despărţit primarul de doamna Malvine Socaci, de cristian toma şi de Nicolae Kilin. acesta din urmă, ştiind că, de aici încolo, i s-a tăiat complet ombilicul subţire care îl mai lega de PSD, şi-a permis şi o glumă nevinovată. anume că este mulţumit că a putut face ceva pentru „orăşelul ăsta mic şi trist” care este Vulcanul. Pomenirea lui Gheorghe ile s-a referit, cum este de înţeles şi cum bine v-aţi dat seama, la actualii pesedişti lăsaţi pe dinafară în schema viitoarei configuraţii a consiliului

local vulcănean.

Doamna consilier liberal

alina anamaria cîrstoiu a reamintit că problemele care au grevat funcţionalitatea consiliului local vulcănean s-au petrecut în mandatul 2008-2012, iar nu în acesta acum încheiat. cum a crezut că a bătut apropo, domnul Petru Hodor în discursul său care părea că nu se mai termină. Dumneaei şi-a exprimat părerea că viitorul consiliu local va putea să facă mult mai mult decât a făcut cel al cărui mandat se va încheia în iunie. Încheierea a făcut-o ile, care este sigur pe sine că va câştiga şi următorul mandat de primar. el şi-a cerut scuze, creştineşte, şi chiar iertare, dacă i-a greşit vreunui consilier local. Dacă s-a răstit mai hotărât la careva. Sincer, mi-ar fi plăcut saud asta şi în ce mă priveşte. el a precizat faptul că, în mandatul acesta, consilierii locali nu au ţinut seama de culoarea politică şi au acţionat, împreună, în vederea rezolvării problemelor comunităţii.

Chestiunea asta,

speră el, se va vedea şi în următoarea componenţă a forumului legislativ local vulcănean. a argumentat asta cu cuvintele simple: „cu mai mulţi ochi şi mai multe urechi se pot soluţiona toate chestiunile de ordin comunitar”. „e corect, aşadar, şi-a încheiat cuvântarea Gheorghe ile, să nu plecăm de aici duşmani sau neîmpăcaţi”. iar eu, în aceste ultime rânduri ale materialului de faţă, vă asigur că, din acum fostul consiliu local al municipiului Vulcan, întristarea şi supărarea au dispărut, la fel atunci când omul de duce, pentru totdeauna, la loc cu verdeaţă. Spun asta ca unul care a stat pe baricade până când leam văzut duse de tot pe astea două amintite.

Gheorghe OLTEANU

şcoală & cultură Apare sub îngrijirea prof. Irina Boboc

pe Jiul de Est şi Jiul de Vest

Supliment gratuit al cotidianului Ziarul Văii Jiului l Anul VI l Nr. 170 l l 27 mai 2016 l

l 4 pagini l

ISSN 2068 - 3650

Contribuţii la elucidarea originii termenilor de barabă şi momârlan Vechii jieni

(text în formă definitivă)

Vechii locuitori de baştină ai Văii Jiului, crescători de animale din moşi strămoşi, au purtat numele de jieni. Până la apariţia termenului de momârlan, prin definiţia de jieni se includeau acei locuitori de vatră din vecinătatea albiilor celor două Jiuri, de Est şi de Vest din Ţara Jiurilor. Ocupaţia de căpetenie a acestora a fost creşterea animalelor, cu predilecţie a ovinelor.

Denumirea de jieni se pare că a fost statornicită de către locuitorii oieri din Ţara Haţegului, de către oierii din Mărginimea Sibiului şi de oierii novăceni care, venind frecvent în contact cu păstorii din Valea Jiului, vara în munţii Parâng, Lotru şi Şureanu precum şi pe perioada transhumanţelor, au dorit individualizarea acestora.

Prezenţa oierilor petrileni, alături de cei din Mărginimea Sibiului în munţii Şureanu, este atestată documentar încă de la începutul secolului al XV-lea când Mihai I, fiul lui Mircea cel Bătrân, confirma la 5 iunie 1418 privilegiul pe care-l dăduse părintele său (care a domnit în perioada 23 septembrie 1386 – 31 ianuarie 1418) cu privire la drepturile românilor de peste munte să-şi pască turmele în munţii şi câmpiile Ţării Româneşti. Aceşti vechi români de peste munte sunt urmaşii dacilor redaţi cu turmele lor de oi pe Columna lui Traian.

Începutul exploatării cărbunelui în Valea Jiului

Traiul liniştit al jienilor, dus după perceptele strămoşeşti moştenite de la daci, acelaşi timp de secole, a fost zdruncinat odată cu prospectarea şi exploatarea cărbunelui în jurul anilor 1840-1850, exploatare făcută iniţial la Petrila printr-o „carieră” la suprafaţă în Dealul Negri. Odată cu începutul exploatării cărbunelui au fost aduşi, după cum se ştie, lucrători din întreg Imperiul Austro-Ungar, mai ales dintre cei care aveau experienţă în domeniul mineritului.

Valea Jiului a devenit un adevărat furnicar, un Turn Babel al limbilor vorbite şi al religiilor precum şi al etniilor.

Nou-veniţii nu mai erau oameni de vatră, nu se mai ocupau cu creşterea animalelor, fiind etichetaţi de către băştinaşi ca şi venetici. Termenul de jian nu-i mai definea şi pe aceştia. Numele de jian (locuitor din Ţara Jiurilor) nu s-a pierdut pentru autohtoni niciodată. Tot timpul ei s-au numit jieni, au purtat acele straie albe, pitoreşti, ţărăneşti şi şi-au văzut de animalele lor.

Fără un scop anume, ci legat doar de o pură coincidenţă

în acea perioadă au apărut termeni noi care au definit cele două categorii de locuitori de atunci barabe (pentru nou veniţi) şi momârlani (pentru oamenii de vatră).

Barabele

Localnicii le-au spus celor nou veniţi, adică muncitorilor din minerit: barabe. Prin barabe, localnicii înţelegeau un străin, un venetic, un om sărac, după gândirea de atunci, adică un om care nu avea animale, nu producea nimic în gospodăria proprie, cumpărând tot ceea ce era necesar traiului său şi al familiei, de la magazine. Prin natura muncii lor, aceştia le tulburau liniştea localnicilor, ba chiar mai mult, le luau terenurile pentru exploatarea cărbunelui, le tăiau pădurile pentru a folosi lemnul în industria minieră. Într-un cuvânt, atentau la avutul jienilor.

Originea termenului de barabă a fost explicată în mai multe feluri: - s-a presupus că ar fi derivat din cel de ban-arbaiter, lucrător la căile ferate; - Numele inginerului silezian care a proiectat şi construit calea ferată Simeria – Petroşani ar fi fost Walter Barabek. Tronsonul Simeria – Petroşani a fost dat în folosinţă în anul 1870, iar cel Petroşani – Lupeni în anul 1899; - Întrucât numele unui antreprenor al întreprinderilor miniere şi de construcţii se numea Barabaş, s-a presupus că angajaţilor acestuia localnicii le-ar fi spus barabe; - Nu au lipsit nici ipotezele hazlii, cum că numele le-ar veni de la mâncători de bababule (cartofi); - Din informaţiile pe care le-am cules din lumea apusenilor, de la moţi, înclin să cred că termenul de barabă a fost încetăţenit de MOŢII FORESTIERI care au venit în perioada deschiderii minelor pentru a lucra în acest domeniu, al exploatării şi prelucrării lemnului, în care erau neîntrecuţi.

Aceşti forestieri moţi „au adus porecla cu ei”, după cum înşişi afirmau că plecaseră în „bărăbie” (deci nu în bărăbime).

Procesului respectiv de plecare îi spuneau bărăbie iar lor îşi spuneau „barabe”. Termenul odată ajuns în Valea Jiului a fost extins asupra tuturor celor nou veniţi aici, asupra străinilor, deci. Înclin să cred că moţii au fost naşi de botez al termenului de barabă, care a fost apoi generalizat pentru toţi străinii care s-au aşezat vremelnic sau pentru o perioadă mai lungă pe teritoriile locuite de jieni. (continuare în paginile II-III-IV) Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ

II

SPECIAL

Momârlanii

Cât priveşte termenul de momârlan apărut cam în aceeaşi perioadă, părerile au fost şi mai contradictorii în ceea ce priveşte originea sa.

- Cea mai vehiculată ipoteză a fost aceea care susţinea că acest termen ar veni de la „maratvany” care în limba maghiară ar avea două sensuri: de rămăşiţă sau de resturi, înţelegându-se prin aceasta faptul că momârlanii sunt rămăşiţe ale dacilor.

- Alţii au avansat ipoteza că termenul ar deriva de la momârlă, adică de la moviliţă, de la o ridicătură de pământ, datorită asemănării termenilor.

- Preotul Jura Marcu (1914-1997) din satul Jieţ a emis ipoteza că lucrătorii forestieri veniţi de la Belluno, Udine, Firenze din Italia, văzând faptul că localnicii jieni sunt mari

Jian de prin anul 1900 (fototeca ing. Bujor Bogdan) consumatori de lapte, i-au numit „neînţărcaţi, băutori de lapte, sugari” atribuindu-le pentru acest lucru termenul de „momârlani” în dialectul udinez.

Am pornit pe această pistă, dar nici în limba italiană, nici în dialectele în cauză nu există niciun termen care măcar de departe să fie oarecum, asemănător cu cel de momârlan pentru calităţile de mari băutori de lapte (neînţărcaţi etc.) puse în seama localnicilor. Am consultat în acest sens părerile primarului din Belluno precum şi ale românilor care trăiesc de mulţi ani în aceste zone ale Italiei, cunoscători ai limbii

vineri, 27 mai 2016

italiene şi a dialectelor locale şi răspunsurile au fost negative.

Abordând scrierile şi ipotezele emise de Petru Blaj Dinvale, am dus mai departe teoria dezvoltată de preotul Jura care, până la un punct, era pe drumul cel bun.

Aşa am descoperit că în secolul al XIX-lea, deceniul V-VI, italienii bellnunezi veniţi în Valea Jiului ca muncitori forestieri pentru deschiderea minelor, ca lucrători pentru construirea caselor de lemn din coloniile miniere şi ca bocşeri pe Valea Galbenii şi pe Valea Popii, au fost uimiţi de asemănarea jienilor băştinaşi, ca ocupaţie (păstorit), limbă şi port cu ciobanii MARMOLANI din jurul muntelui MARMOLADA de la ei, situat în Alpii Dolamiţi şi i-au numit şi pe aceştia MARMOLANI. Străinii care lucrau atunci la exploatarea cărbunelui, neînţelegându-i sensul şi sorgintea cuvântului, l-au preluat din gura italienilor ca drept etnonim al populaţiei locale de băştinaşi. Primii care au făcut acest lucru au fost chiar moţii şi moldovenii de la Iacobeni.

Funcţionarii maghiari care lucrau în administraţie au auzit şi ei termenul de la italieni, l-au luat întocmai şi l-au adăugat limbii lor ca „marmolany” la singular şi „marmolaniok” la plural. Muncitorii veniţi din Iacobenii Bucovinei şi moţii din părţile Abrudului şi Câmpenilor au „năşit” cuvântul, românizându-l în forma: momârlan, momârlancă, prin fenomenul fonetic de metateză.

De precizat faptul că şi baronii austrieci, fraţii Rotchift, Klein şi Speel care au venit tot în acea perioadă, în Valea Jiului, cunoşteau Tirolul cu numele păstorilor din zona Marmolada, aşa că le-au spus şi ei jienilor: MARMOLANEN. Că termenul de momârlan îşi are originea în perioada începutului mineritului în Valea Jiului în anii 1840-1850 şi că provine de la italieni, nu aveam nici un dubiu. Acest lucru a fost susţinut cu argumente temeinice de către pr. Jura Marcu. În anul 1937, Cic Petru (1835-1838) din satul Maleia, poreclit de către italienii cu care a lucrat de la o vârstă fragedă la mină, câteva decenii „Buca”, i-a relatat preotului Jura faptul că italienii au fost aceia care au introdus acest termen. El a fost o prezenţă vie în evenimentele locale de atunci şi a făcut peste ani „o transmisie şi o confirmare” în timp, de la faţa locului. Acest lucru l-a determinat pe preotul Jura să afirme în mod plastic şi convingător faptul că: „Ceea ce nu au reuşit cercetătorii, rezolvarea enigmei a venit de la un bătrân mălăian (locuitor al satului Maleia n.n.) pe nume Cic Petru, care a lucrat timp de câteva decenii cu italienii la mină, fiind o cronică vie a evenimentelor din Valea Jiului de atunci”.

Petru Blaj Dinvale, născut în anul 1951 în cătunul Boţoni (Petroşani), trăitor după absolvirea Facultăţii de Medicină de la Craiova, în oraşul Tecuci, aşa după cum am mai amintit, a valorificat povestirile şi informaţiile primite de la bunicii şi străbunicii săi, care mergeau până la începuturile mineritului pe meleagurile jiene. Toate acestea confirmă cele pe care leam susţinut mai sus.

Bunicul său a trăit în perioada Primului Război Mondial aproximativ patru ani ca prizonier între marmolanii dolomiţi.

Acesta povestea că „până şi ciocanul şi nicovala pentru bătut coasa îs ca ale noastre, iar toporâştea coasei are două picioare (mânere) ca la noi şi nu unul ca la regăţeni sau oşeni”.

vineri, 27 mai 2016

Mi-aş fi dorit să ajung în Ladinia şi să văd la faţa locului asemănările dintre ciobanii MARMOLANI şi cei din Valea Jiului. Se ştie că belunezii mai sunt numiţi şi ladini după limba vorbită de ei „ladina”, limbă retoromanică.

Nu am reuşit să ajung acolo. Au ajuns în schimb reporterii revistei „Formula As”, în luna septembrie 2012, împreună cu directorul revistei, Sânziana Pop. Apreciaţii reporteri Bogdan Lupescu, Ciprian Pop, Claudiu Târziu, Ciprian Rus şi Matei Florian au publicat multe materiale care privesc zona Munţilor Marmolada şi pe locuitorii de acolo numiţi marmolani. În inima Dolomiţilor italieni există un munte ce se numeşte Valacia, iar cel mai înalt vârf al lui se numeşte Om (?!?). Sunt „case din lemn, vechi de sute de ani care ai putea jura că sunt româneşti”. Şi acolo printre locuitori se vorbeşte de luatul laptelui la vaci, despre strigoi. Şi ei au covată de lemn pentru spălat rufele duse la râu în coşuri, limpezite în apă şi bătute cu maiul. De necrezut, şi la ei morţii se îngropau în ogrăzile din spatele casei, până ce obiceiul a fost interzis de biserică. Şi ladinii aveau bocitoare, dădeau de pomană o găină neagră peste sicriu exact ca în satele de momârlani. Femeile sunt îmbrobodite cu baticuri legate sub bărbie iar bărbaţii poartă pălării munteneşti cu boruri scurte. Şi încă ceva. Ladinii fac nişte colăcei micuţi copţi în vatră, numiţi „piţărăi”.

Asemănările cu jienii, descrise de către reporterii revistei „Formula As”, ar putea continua, dar mă voi opri aici, punând o altă întrebare, pe care sunt convins că şi-o pun şi cititorii:

SPECIAL III

De unde toate aceste asemănări?

Pe baza documentelor consultate şi a informaţiilor pe care le-am avut la îndemână, am încercat un răspuns. În anii 1930, marele savant Nicolae Iorga, le-a cercetat locul, limba şi obiceiurile ladinilor din munţii Dolomiţi, aşa cum ne aminteşte şi Ciprian Rus „numindu-i ca cei mai buni fraţi ai noştri”. Nicolae Iorga sublinia şi faptul că ladinii sunt vorbitori ai unei limbi romane apropiată de limba română.

Se presupune că ladinii sunt urmaşii păstorilor proveniţi dinspre Răsăritul Europei „mereu pe creste de munte, cu oile şi vitele lor, ajunşi până în Alpi”. Matei Florin, care a discutat cu etnologul ladin Caesare Poppi, ne redă următoarele afirmaţii ale acestuia: „Păstorii au venit de undeva din Est. Nu ştiu exact de unde. Posibil de undeva din sudul Dunării, din Balcani sau chiar din CARPAŢI (subl. n.). Când au venit, nimeni nu poate spune cu exactitate, poate la începutul Europei, poate la începutul lumii”.

Posibil ca fenomenul să se fi întâmplat în urma unor vechi şi foarte de demult transhumanţe, în urma cărora condiţiile prielnice să le fi permis acestor „păstori din Carpaţi” aşezarea pe acele meleaguri păstrându-şi tradiţiile, limba, portul şi obiceiurile „luate cu ei”.

Adăugând acum şi faptul că studiile moderne de paleogenetică arată că italienii din nordul şi mai ales din nord-estul Italiei sunt înrudiţi genetic cu populaţia din arcul carpatic care a trăit în urmă cu 3000-5000 de ani, ne dă dreptul să stabilim o înrudire între aceste populaţii.

Studiul de paleogenetică realizat în Germania (între anii 2003-2006) de către profesorul Alexander Radowald şi dr. Georgeta Cordoş a dovedit că populaţia actuală a României este clar înrudită genetic cu populaţiile care au locuit pe teritoriul României în epoca bronzului şi a fierului, adică acum 2500-5000 de ani. Acest lucru pune în evidenţă fără tăgadă continuitatea poporului român pe aceste meleaguri, continuitatea dacilor, bineînţeles. Sunt lucruri care confirmă intuiţia din anii 1930 a marelui savant Nicolae Iorga.

Momârlan al zilelor noastre

IV SPECIAL

vineri, 27 mai 2016

Momârlanii şi dicţionarele

Din păcate, nici un dicţionar apărut până la ora actuală nu aminteşte de comunitatea momârlanilor din Valea Jiului, care este o realitate, şi nu dă o definiţie corectă termenului de momârlan. Ba chiar mai mult, definiţia pe care o găsim în toate dicţionarele este de-a dreptul jignitoare: - momârlan, momârlani, s.m. – Om prost, bădăran (…) În ultimii ani, am trimis Academiei Române materiale etnografice pentru reabilitarea semantică a termenului de momârlan, recunoaşterea existenţei comunităţii momârlanilor din Valea Jiului şi definirea corectă a acestor termeni.

Se impune separarea şi delimitarea celor doi termeni distincţi de momârlan şi de mârlan, considerând că atributele celui de-al doilea termen, prin extensie de sens au fost extinse şi asupra celui de momârlan, care nu are nicio legătură cu acesta.

Se pare că în urma insistenţelor şi a evidenţelor la zi, războiul a fost câştigat. Cu adresa nr. 611/31.08.2015 am primit de la Institutul de Lingvistică al Academiei Române „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, Bucureşti, sub semnătura d-lui acad.

Marius Sala, directorul Institutului, o înştiinţare în care se menţionează faptul că în ediţiile următoare ale dicţionarelor, se va purcede la îndreptarea acestor lucruri.

Concluzii

Termenii de barabe şi momârlani au apărut aproximativ cam în aceeaşi perioadă, perioada de început a mineritului în Valea Jiului.

Termenul de barabe a fost adus pentru muncitorii străini de către moţii forestieri, care-şi spuneau, barabe atunci când plecau în ţară la muncile de exploatări forestiere, spunând că pleacă în bărăbie. Termenul a fost preluat şi atribuit tuturor străinilor care veniseră să lucreze în Valea Jiului.

Termenul de momârlan a fost adus şi introdus în deceniul V-VI al secolului al XIX-lea de către italienii beleunezi veniţi în Valea Jiului tot ca muncitori forestieri la bocşeriile care transformau lemnul în cărbune de lemn (mangal). Aceştia au fost uimiţi de asemănarea jienilor băştinaşi, ca ocupaţie, limbă şi port cu ciobanii MARMOLANI din zona muntelui MARMOLADA de la ei, din Alpii Dolomiţi şi le-au spus şi acestora MARMOLANI. Străinii care lucrau atunci la exploatarea cărbunelui neînţelegându-i sensul şi sorgintea cuvântului, lau preluat din gura italienilor ca drept etnonim al populaţiei locale de băştinaşi. Apoi prin fenomenul fonetic de metateză, marmolanul de atunci a devenit momârlanul de azi.

La început, atât termenul de barabă cât şi cel de momârlan au fost oarecum termeni de ciufală pentru cele două categorii de locuitori, dar cu timpul, au ajuns să fie acceptaţi ca o definire a celor două categorii de locuitori: băştinaşi şi străini.

Momârlanii sunt o comunitate reprezentativă a Văii Jiului înglobând pe toţi locuitorii de vatră, crescători de animale „urmaşi ai dacilor” şi mai ales ai dacilor liberi, aşa cum le place acestora să se autodefinească. Sunt oameni harnici, ospitalieri, cu mult bun simţ, cu frica lui Dumnezeu şi cu o inteligenţă nativă remarcabilă. Îi întâlnim din extremul estic al Văii Jiului, cătunul Răscoala, situat la poalele munţilor Şu-

Statuie de dac la Roma

reanu, până în extremul vestic de la Câmpu lui Neag, de la Dealul Babii până pe pantele Merişorului ce coboară spre Petros. Este Ţinutul momârlanilor, din Valea Jiului, loc numit în trecut şi Ţara Jiurilor.

Cât priveşte susţinerea momârlanilor că ei ar fi urmaşii dacilor şi în special al dacilor liberi, aş aduce pe scurt şi unele argumente.

1. Acoperirea capului. Momârlanii umblă în permanenţă cu capul acoperit. Se descoperă, în principiu, atunci când servesc masa, când poartă doliu, în special în cele trei zile care preced înmormântarea. Unii autori susţin că în vremurile mai îndepărtate, tinerii purtau chiar şi în biserică, la cununie, capul acoperit (Mircea Baron). Acest lucru ne-ar putea duce la clasa nobiliară a dacilor – tarabostes (pileati) care purtau pe cap acea căciulă numită pilleum, spre deosebire de dacii de rând, comati (Pletoşii), care aveau capul descoperit şi pletele la vedere. Ar fi vorba de un instinct genetic, bine conservat în timp.

2. Statuile dacilor. Cele patru statui de daci de pe arcul lui Constantin (şi altele de la Roma) ni-i înfăţişează pe daci cu o ţinută demnă, având capul acoperit şi mâinile situate în faţă, având palma dreaptă aşezată peste încheietura mâinii stângi. Ori, în satul de altădată, când mergeai să pozezi un jian îţi spunea invariabil: stai să mă aranjez. Aranjatul consta în potrivirea faldurilor de la poala cămăşii în faţă pentru a da bine şi aşezarea mâinilor în faţă, aşa cum am amintit, exact ca la statuile antice. Este tot o conservare în timp a originii momârlanilor.