Issuu

CMYK

Ziarul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,4658 lei 1$ = 4,0231 lei 1₤ = 5,7553 lei

luni, 22 februarie 2016

Anul VIII n nr. 1880 n 16 pagini n Preţ: 1 leu

Înainte de vot însă, astăzi, 22.02.2016, are loc şedinţa Senatului Universităţii din

Sper ca în aceste puţine zile care au mai rămas până la alegeri campania electorală a candidaţilor să fie una curată, fără atacuri la persoană şi fără denigrări. Dincolo de planul managerial prezentat de fiecare candidat, cred că votul va fi hotărât în mare parte şi de părerea pe care membrii comunităţii academice şi-au format-o în

Petroşani, unul dintre punctele de pe Ordinea de zi fiind validarea celor patru candidaţi înscrişi. „Nu vreau să vorbesc foarte mult despre acest eveniment, deoarece, din punctul meu de vedere, campania electorală pentru funcţia de rector trebuie făcută doar în cadrul universităţii, şi nu în presă, cei care pot vota fiind persoane implicate în mediul academic, cadre didactice şi studenţi membri în Senat şi în consiliile facultăţilor.

timp despre fiecare dintre noi”, spune conf.univ.dr.ing. Marius-Daniel Marcu, actualul rector al instituţiei de învăţământ. Cu siguranţă că universitarii, direct implicaţi în acest proces electoral, vor face cea mai bună alegere şi astfel vor putea păstra climatul de linişte şi echilibru. Chiar dacă astăzi încă mai vorbim despre tabere, trebuie spus că, în fapt, echipa câştigătoare va fi întreaga comunitate academică.

Alegerile pentru desemnarea rectorului Universităţii din Petroşani

Intră în linie dreaptă Competiţia pentru desemnarea rectorului Universităţii din Petroşani a intrat pe ultima sută de metri. Patru dintre membrii comunităţii academice şi-au anunţat deja intenţia de a candida la funcţia nr. 1. În ordine, pentru funcţia de rector şi-au depus candidatura: prof.univ.dr.ing. Roland Iosif Moraru, prof.univ.dr. habil.ing.dr.ec. Eduard V. Edelhauser, prof.univ.dr.ing. Sorin Mihai Radu şi conf. univ.dr.ing. Marius-Daniel Marcu. Atât CV-urile, cât şi planurile manageriale ale celor menţionaţi se regăsesc pe websiteul instituţiei de învăţământ superior, în secţiunea Informaţii/ Alegeri 2015–2016. Peste doar două zile, în data de 24.02.2016, va avea loc primul tur de scrutin. În cazul în care niciunul dintre candidaţi nu va obţine jumătate plus unu din numărul total de voturi, se va organiza şi un al doilea tur de scrutin, două zile mai târziu, în data de 26.02.2016.

Din motive de ordin tipografic, suntem nevoiţi să trecem la acest format mignon, deloc agreat de redacţia „Ziarul Văii Jiului”. Să sperăm că nu suntem siliţi să ne bălăcim în această baltă prea mult timp. Sunt speranţe că într-o săptămână vom reveni la formatul care ne-a consacrat.

Sorin Mihai Radu

Roland Iosif Moraru

Eduard V. Edelhauser

Marius-Daniel Marcu

POLITICĂ

Pentru că a avut om în ultimul consiliu de administraţie al CEH,

UNPR ştie de ce CEH s-a „îmbolnăvit de deces”

Senatorul hunedorean Haralambie Vochiţoiu a declarat, la sfârşitul săptămânii trecute, că a propus constituirea unei comisii parlamentare de anchetă care să verifice care sunt cauzele care au dus la dezastrul de la Complexul Energetic Hunedoara (CEH).

brală a economiei hunedorene se află în situaţia în care se află. Şi, prin urmare, ceea ce poate să facă un parlamentar, şi o va face, şi toată echipa parlamentarilor UNPR-PSD o va face, vom cere o comisie parlaIntenţii bune mentară de anchetă cu privire Vochiţoiu spune că a avut o discuţie în acest sens cu reprezentanţi la Complexul Energetic Iulian Offenberg ai Partidului Social Democrat în Parlamentul României; „Deci, vrem Hunedoara şi la situaţia acesca toată ţara, şi mai ales hunedorenii, să înţeleagă de ce Complexul tuia. Îi provoc şi pe parlamenEnergetic Hunedoara, această unitate economică, coloana vertetarii celorlalte formaţiuni politice, dacă sunt corecţi şi sinceri şi vor să aflăm adevărul, să ni se alăture în acest demers. Noi credem că Remember această comisie de anchetă parlamentară poate să elucideze de ce acest complex, care în urmă cu trei ani de zile a fost salvat de guReamintim că în ultimul consiliu de administraţie al CEH UNPR a vernul PSD şi a fost unitate economică cu zero datorii, unitate care avut un om, în persoana lui Iulian BEBE Offenberg, care a fost şi pe orice piaţă ar fi trebuit să funcţioneze bine, a ajuns astăzi să consilier al Ministrului Energiei. Chiar dacă nu a salvat mineritul Văii, BEBE Offenberg a pus şi el umărul la câteva indemnizaţii grase. aibă peste 200 de milioane datorii, peste 20 de mii de persoane vor fi afectate în mod direct dacă acest complex se va scufunda, şi 15 Ne pare rău că senatorul Haralambie Vichiţoiu nu a luat atitudine faţă de numeroasele dezvăluiri ale trustului de presă ZVJ referitoare mii de pensionari care au lucrat acolo vor fi afectaţi, bineînţeles, în mod direct. Şi, nu trebuie să uităm, salariaţii firmelor care au la proasta administraţie a CEH şi a dezastruosului CCM negociat de Sindicatul (ne)reprezentativ „Muntele”. Din contră, Vochiţoiu a pre- deservit acest Complex Energetic Hunedoara, dar şi toate adminisferat să se tragă-n chip cu personajele dubioase, criticate documen- traţiile locale pe teritoriul cărora se află sediile acestui complex hunedorean”, a declarat senatorul Haralambie Vochiţoiu. tat de ZVJ, tipi care au pus cu botul pe labe CEH. Acum, e bine, totuşi, că UNPR şi PSD vor să ştie cauza „îmbolnăvirii de deces a Tot parlamentarii PSD sunt baza CEH”, pe care UNPR o știe deja de la Bebe. (ZVJ) Senatorul hunedorean mai spune că se bazează pe parlamentarii hunedoreni de la PSD în demersul de scoatere la lumină a adevărului în privinţa ruinării CEH: „Eu am fost şi vicepreşedintele comisiei Roşia Montană. Sunt un parlamentar cu studii superioare în zona aceasta minieră. Am curajul să spun că împreună cu specialiştii pe care îi vom aduce la această comisie de anchetă parlamentară (probabil şi Iulian BEBE Offenberg – n.r.), această comisie are dreptul să ceară informaţii inclusiv clasificate, ca să vedem exact care este resursa minerală, care au fost metodele de exploatare... Să vedem exact cum stau lucrurile. Eu împreună cu doamna Natalia Intotero şi domnii Laurenţiu Nistor, Cristian Resmeriţă şi Sorin Marica vom semna luni şi vom depune această cerere de înfiinţare a comisiei. Îi provoc şi pe parlamentarii PNL, dacă n-au nimic de ascuns şi vor, într-adevăr, să aflăm adevărul, nu doar să sponsorizeze anumite mişcări de stradă care nu duc la nimic bun, să semneze alături de noi acest document, să salvăm acest complex. El este în ceasul al doisprezecelea, dar poate fi salvat. Cu o intervenţie hotărâtă din partea principalului acţionar, adică statul român, se poate salva”, a mai spus Vochiţoiu. Mihaela PETROŞAN

)

Ziarul Vaii Jiului

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 n J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro

Colectivul de redacţie:

Alina PIPAN - 0766.678380

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României

Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Corneliu BRAN - 0766.728688 Ioan LASCU, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS, Loredana JUGLEA - 0763.673727 Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA loredanajuglea@yahoo.com DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Administrativ / Publicitate: Oana CROITORU - 0735.727264 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839 alinapipan@yahoo.com

PSD Lupeni - vizitat de

Doi foşti miniştri preocupaţi de viitorul Văii Jiului

Faptul că organizaţia PSD Lupeni este cea mai puternică din judeţul Hunedoara şi în topul organizaţiilor PSD din România nu mai reprezintă demult o ştire de presă. Însă, întâlnirea de joi, 18 februarie a.c., de la sediul PSD Lupeni este, cu siguranţă, o ştire de multe stele pe tresele politicii locale. O ştire galonată

nu de numărul mare de pesedişti (şi nu doar) prezenţi la întâlnire, peste 150, ci de calitatea discursului celor doi invitaţi de marcă, doi foşti miniştri ai Guvernului ponta (guvern care nu doar a achitat datoria externă a României, ci şi a lăsat vistieria plină pe mâinile tehnocraţilor de conjunctură): Ecaterina Andronescu şi Mihnea costoiu. Gazde bune au fost cornel Resmeriţă, primarul municipiului lupeni, şi cristian Resmeriţă, singurul deputat de Valea Jiului şi, totodată, preşedintele organizaţiei pSD lupeni. cei doi foşti redutabili miniştri au participat la o şedinţă în care s-au discutat chestiuni organizatorice, dar şi situaţia în care oamenii pNl au adus cEH.

Declaraţii la cald

Am consemnat câteva scurte declaraţii date la cald de invitaţi, dar şi de gazda întâlnirii. Senatorul Ecaterina Andronescu: „prezentă în Valea Jiului pentru probleme legate de

www.zvj.ro luni, 22 februarie 2016

educaţie, nu am putut să nu mă opresc şi la una dintre cele mai puternice organizaţii pSD din România, condusă de colegul şi prietenul meu, deputatul cristian Resmeriţă. cu această ocazie, îmi exprim susţinerea deplină pentru colegul meu, deputatul cristian Resmeriţă, pentru locuitorii lupeniului şi întregii Văi a Jiului şi promit că împreună ne vom lupta pentru rezolvarea problemelor din minerit, problemelor cu care se confruntă cEH şi Valea Jiului”.

Mihnea costoiu: „Venim acum de la Gorj, acolo unde ne confruntăm cu aceleaşi probleme, ca şi în Valea Jiului. Alături de cole-

gii mei, de doamna senator Ecaterina Andronescu, împreună cu deputatul cristian Resmeriţă şi cu ceilalţi colegi deputaţi şi senatori din Hunedoara, voi face tot ceea ce îmi stă în putinţă, să sprijin continuare activităţii celor două complexe energetice oltenia şi Hunedoara”. Deputatul cristian Resmeriţă: „Nu pot decât să le mulţumesc domnilor miniştri Ecaterina Andronescu şi Mihnea costoiu pentru prezenţa dânşilor astăzi aici, la lupeni. Ne-au făcut o mare bucurie atât mie, cât şi tuturor celor prezenţi. le mulţumesc pentru faptul că ne vor fi alături în lupta pentru menţinerea în viaţă a complexului Energetic Hunedoara şi mă bazez pe sprijinul dânşilor, în găsirea unor soluţii, pentru problemele cu care ne confruntăm în Valea Jiului în toate domeniile de activitate”. Sonia LIBERESCU

politică

ACTUALiTATE

Primarul Buhăescu anunţă

Implementarea unui proiect care va genera 500 de locuri de muncă!

Printr-o hotărâre de consiliu local, la Uricani a fost aprobat un acord de principiu pentru implementarea unui proiect integrat de o importanţă covârşitoare în localitate, în valoare de circa 12 milioane de euro. Banii ar urma să fie alocaţi direct de la Bruxelles. Dacă va fi implementat, proiectul va aduce, pe lângă 500 de locuri de muncă, mai multe beneficii pe linie de învăţământ, asistenţă socială şi asistenţă medicală. Proiect de… milioane

„Acest proiect înseamnă: o şcoală profesională în sistem privat cu patru clase de formare profesională, fiecare clasă adresându-se câte unei întreprinderi; o grădiniţă; un azil de bătrâni privat cu 40 de camere; o unitate de primire-urgenţă mobilă; patru întreprinderi! Dar să le luăm pe rând, să înţeleagă toată lumea... Legat de şcoala profesională, elevii vor primi bursă de 500 lei pe lună, echipament de practică, îmbrăcăminte şcolară, gratuit, iar ce este şi mai important este că după absolvire elevul va primi un loc de muncă într-una din cele patru întreprinderi, fiecare în meseria în care s-a calificat. Azilul de bătrâni va fi construit de la zero, iar în fiecare cameră vor locui câte doi oameni. Din cele 40 de camere, 6 vor fi cedate administraţiei locale pentru 12 cazuri deosebite aflate în evidenţa serviciului nostru

În două săptămâni,

de asistenţă socială. Restul locurilor vor viza pensionari cu pensii mari care vor trăi acolo pe banii lor şi îi vor putea susţine, din aceşti bani plătiţi, şi pe ceilalţi 12 - toate cazuri disperate, se înţelege. Unitatea de PrimireUrgenţe, de care v-am spus, va fi prima UPU mobilă din regiune! În cadrul proiectului, UPU mobilă este evaluată undeva la 350.000 euro şi va avea în dotare inclusiv mini-sală de operaţii. De asemenea, va fi dotată cu tot ce trebuie să aibă o asemenea unitate. În fine, cele patru întreprinderi de care v-am spus, şi unde vor lucra acei absolvenţi de şcoală profesională prevăzuţi în acest proiect cu finanţare europeană, vor fi următoarele: fabrică de prelucrare a cărnii – cu un abator inclus; întreprindere de colectare-prelucrare a laptelui; întreprindere de colectare-prelucrare-procesare, bio, fructe de pădure şi plante medicinale; fabrică de pâine şi produse de panificaţie. Proiectul este aprobat. Acum am semnat acordul de principiu al consiliului local, urmează să intrăm în detalii pentru fiecare suprafaţă de teren, pentru fiecare obiectiv din cadrul proiectului în parte. Proiectul acesta va genera circa 500 de locuri de muncă în următorii ani şi cred că e mai mult decât binevenit la Uricani”, a declarat pentru ZVJ primarul Dănuţ Buhăescu.

Dacă un asemenea proiect

va fi implementat cu succes la Uricani, ar fi primul de acest gen din judeţul Hunedoara şi printre puţinele din ţară. Cum oraşul din vestul Văii Jiului are un potenţial economic şi turistic nemaipomenit, odată cu străpun-

Aninosenii vor avea parte de gaz

Nicolae Dunca, primarul Aninoasei, ne-a făcut o declaraţie interesantă şi mult aşteptată de locuitorii aninoseni, legată de introducerea gazului metan în localitate.

„Pot acum să dau un răspuns clar aninosenilor legat de introducerea gazului metan în Aninoasa. Se lucrează în aceste zile puternic la coloana principală de gaz. Urmează să se facă toate probele, în două săptămâni se termină lucrările. Avem toate avizele, am plătit banii şi vom plăti ce va mai rămâne, astfel facebook.com/ziarulvaiijiului

gerea drumului spre Herculane, Uricaniul şi vestul Văii Jiului s-ar putea dezvolta enorm! Să nu uităm că Uricaniul mai deţine cuarţ de cea mai bună calitate din Europa. Tot Uricaniul are pe raza lui munţii Retezat cu faimoasele lacuri glaciare şi cu rezervaţia naturală unică de asemenea în Europa, cu zeci şi sute de plante şi animale rare, peşteri, ape curgătoare şi peisaje mirifice.

Şi pentru doar atât – deşi exemplele ar putea continua, potenţialul Uricaniului este cu mult peste ce are judeţul în general. Mai rămâne doar ca toate acestea să fie valorificate. Ca şi acest proiect, care trebuie implementat fără doar şi poate, în cel mai scurt timp. Aşa stând datele problemei, cu efort, pragmatism şi viziune din partea administraţiei locale şi ale primarului, în maxim 5 ani micuţul oraş ar putea scăpa de corvoada închiderii mineritului şi de şomajul care face să plece de-acasă tinerii. Viitorul acestei localităţi depinde de cei de azi, de cum valorifică ei acest potenţial nemaiîntâlnit la multe localităţi din ţară şi din judeţ, de viteza, inteligenţa şi pragmatismul aleşilor locali, de modul cum vor negocia chestiunea şi cum o vor valorifica. Corneliu BRAN

încât în cel mai scurt timp gazul metan să poată fi branşat, la cerere, de către toţi aninosenii. Acest lucru va ridica confortul cetăţenilor noştri şi mă bucur că putem să le facem o bucurie celor care aşteaptă de ani şi ani de zile acest lucru”, ne-a declarat primarul Nicolae Dunca. iată cum ce nu s-a rezolvat în două decenii, se rezolvă în doar două săptămâni. Să sperăm că de data aceasta primarul Dunca a nimerit termenul, iar firma clujeană să finalizeze lucrarea în prima decadă a lunii martie, ca un cadou de Mărţişor oferit gospodinelor din localitate. Corneliu BRAN

Europarlamentar hunedorean cu impact

Amendamente votate pentru investiţii în UE

La sfârşitul săptămânii trecute, Comisia pentru bugete a Parlamentului European a votat 23 de amendamente pe care le-a depus europarlamentarul hunedorean Siegfried Mureşan la Raportul referitor la orientările generale privind Bugetul Uniunii Europene (UE) pentru anul 2017.

Între amendamentele votate sunt şi cele care vizează creşterea alocărilor financiare pentru proiectele de investiţii, care să genereze creştere economică, îmbunătăţirea gestionării fondurilor menite să stopeze fluxul de refugiaţi către Europa, precum şi alocări suplimentare pentru statele din Vecinătatea estică. „Votul colegilor arată interesul Comisiei pentru bugete din Parlamentul European de a găsi soluţii la cele două mari provocări cu care se confruntă acum Europa: nevoia de

creştere economică şi oprirea fluxului de refugiaţi. În amendamentele depuse de mine şi votate astăzi de Comisia pentru bugete am subliniat necesitatea de a creşte finanţarea pentru IMM-uri, care reprezintă coloana vertebrală a economiei europene. Concret, am cerut ca Bugetul UE să faciliteze accesul acestor întreprinderi la finanţările programelor europene. În ceea ce priveşte stoparea fluxului de refugiaţi, am solicitat ca, în Bugetul UE pentru 2017, să se găsească resursele necesare pentru combaterea cauzelor migraţiei în ţările de origine ale refugiaţilor”, a spus deputatul european Siegfried Mureşan. „Un alt amendament al meu votat astăzi prevede ca Uniunea Europeană să ofere sprijin financiar suplimentar ţărilor din Vecină-

O fi, n-o fi apă de ploaie? Cert e că:

Deputatul european Siegfried Mureşan este vicepreşedinte al Comisiei pentru bugete din Parlamentul European şi raportor al Grupului PPE pentru Bugetul Uniunii Europene din 2017.

tatea estică. Republica Moldova, Ucraina şi Georgia, care implementează acorduri de asociere cu Uniunea Europeană, au nevoie de un sprijin mai puternic din partea noastră pentru a putea duce la bun sfârşit angajamentele pe care şi le-au luat şi pentru a implementa reformele atât de necesare”, a adăugat Siegfried Mureşan. Raportul referitor la orientările generale privind Bugetul Uniunii Europene pentru anul 2017 prezintă priorităţile Parlamentului European în materie bugetară înaintea adoptării proiectului de buget de către Comisia Europeană. Plenul Parlamentului European îşi va da votul final asupra acestui raport în şedinţa plenară din 7-10 martie 2016. Mihaela PETROŞAN

UNPR vrea scutire la plata apei de ploaie

Luni, 22 februarie 2016, consilierii hunedoreni ai UNPR vor depune, la Consiliul Judeţean Hunedoara, un proiect de hotărâre prin care populaţia să fie scutită de plata taxei pentru apa de ploaie, care este încasată, în prezent, de operatorii regionali de apă.

Anunţul a fost făcut vineri, într-o conferinţă de presă, de preşedintele UNPR Hunedoara, senatorul Haralambie Vochiţoiu. El a declarat că demersul se bazează pe cadrul legal existent şi pe faptul că operatorii de apă judeţeni - Apa Prod SA şi Apa Serv SA - au ca acţionar majoritar Consiliul Judeţean Hunedoara, situaţie în care autorităţile pot decide politica tarifară a celor două companii de utilitate publică. La rândul lui, Ioan David, consilier UNPR, specialist care a lucrat în Apa Prod Deva, a explicat că apa meteorică se calculează în funcţie de datele oferite de staţia meteo, care transmite cantitatea de precipitaţii pe metru pătrat căzută într-o lună. El a arătat că decizia iniţială de plată pentru administraţiile locale a avut la bază faptul că apa din precipitaţii se scurge în reţeaua de canalizare, ceea ce implică alte costuri suplimentare în staţiile de epurare. David a mai explicat faptul că tot calculul cotei pentru apa de ploaie trebuie refăcut în condiţiile concrete ale fiecărei zone, ţinând cont că nu toată cantitatea de precipitaţii se scurge în canalizarea oraşului. Mihaela PETROŞAN

www.zvj.ro luni, 22 februarie 2016

PoLItICă

SpORT

Tir cu arcul

Biletul lui Marcu

Răzvan Marcu, de la SCM Deva – Minerul Aninoasa, noul şi vechiul campion naţional indoor la tir cu arcul, are cele mai mari şanse de a se califica la Jocurile Olimpice, a declarat Viorel Hăbian, antrenorul Lotului Naţional al României.

„Răzvan Marcu este în formă maximă. Are o perioadă bună şi cred că, dacă va avea puţin noroc, va prinde biletele pentru Jocurile Olimpice. Toate acţiunile pe care le vom avea de acum înainte, vor avea în prim plan Jocurile Olimpice. În luna martie, mai exact pe data de 7, vom intra în pregătire

Karate

Cupa „Masibo”

La 27 februarie la Baru va avea loc cea de-a VII–a ediţie a Cupei „Masibo”. Scopul competiţiei este verificarea sportivilor pentru competiţiile naţionale şi internaţionale care urmează. „Dorim ca această competiţie să fie şi un bun antrenament de pregătire şi de dezvoltare valorică a sportivilor din toată ţara. Compe-

Vă aşteptăm în Petroşani - Complex Parângul

facebook.com/ziarulvaiijiului

centralizată la Izvorani, după care vom ataca noi competiţii”, a declarat antrenorul Viorel Hăbian. Arcaşii de la SCM Deva au dominat Campionatul Naţional de tir cu arcul indoor, la care au participat 100 de sportivi de la 10 cluburi din ţară. Sportivii pregătiţi de Viorel Hăbian au cucerit peste 10 medalii la întrecerea ce s-a desfăşurat la Sala Sporturilor din Deva. Tehnicianul a precizat că şi generaţia performerilor de mâine este promiţătoare: „La proba olimpică de seniori noi am luat patru titluri naţionale şi unul de vicecampioni naţionali. Rezultatele sunt bune şi

tiţia este acreditată de către Federaţia Română de Karate şi se desfăşoare în baza regulamentelor WKF”, a declarat antrenorul Radu polifronie.

promiţătoare, dacă ţinem cont şi de faptul că sportivii cadeţi au luat medalii la juniori. Deci avem şi viitorul asigurat”.

Categoriile de vârstă pe probe:

- Kumite individual, masculin si feminin: Copii 1 (-8 ani) masculin -20 kg, -25 kg, -30 kg, +30 kg; Copii 2 (8-9 ani) masculin -25 kg, -30 kg, -35 kg, +35 kg; Copii 3 (10-11 ani) masculin -30 kg, -35 kg, -40 kg, +40 kg; Minicadeţi (12-13 ani) masculin -40 kg, -45 kg, -50 kg, -55 kg, +55 kg; Cadeţi (14-15 ani) masculin -52 kg, -57 kg, -63 kg,+70kg, + 70 kg; Juniori (1617 ani) masculin -55 kg; -61 kg; -68 kg; -76 ;g, +76 kg; U21 (18-20 ani) masculin -68 kg, -78 kg, +78 kg; Seniori (+18 ani) masculin -60kg, -67 kg, -75 kg, +75kg. Copii 1 (-8 ani) feminin -20 kg, -25 kg, -30 kg, +30 kg; Copii 2 (8-9 ani) feminin -25 kg, -30 kg, -35 kg, +35 kg; Copii 3 (10-11 ani) feminin -30 kg, -35 kg, 40 kg, +40 kg; Minicadeţi (12-13 ani) feminin -35 kg, -40 kg, -45 kg, -50 kg, +50 kg; Cadeţi (14-15 ani) feminin -47 kg, -54 kg, +54 kg; Juniori (16-17 ani) feminin -48 kg, -53 kg, -59 kg, +59 kg; U21 (18-20 ani) feminin -53 kg, -60 kg, +60 kg; Seniori (+18 ani) feminin -53 kg, -60 kg, +60 kg. - Kata individual, masculin si feminin: Copii 1 (-8 ani), Copii 2 (8-9 ani), Copii 3 (10-11 ani), Minicadeţi (12-13 ani), Cadeţi (14-15 ani), Juniori (16-17 ani), U21 (18-20 ani), Seniori (+18 ani). - Kata echipe: Copii 1 (-8 ani), Copii 2 (8-9 ani), Copii 3 (10-11 ani), Minicadeţi (12-13 ani), Cadeţi (14-15 ani), Juniori (16-17 ani), U21 (18-20 ani), Seniori (+18 ani). - Kumite echipe: Copii 2 (8-9 ani), Copii 3 (10-11 ani), Minicadeţi (12-13 ani), Cadeţi (14-15 ani), Juniori (16-17 ani), U21 (18-20 ani), Seniori (+18 ani). Se vor acorda diplome şi medalii pentru sportivii clasaţi pe primele 3 locuri, iar cei de la probele individuale vor primi şi câte o cupă din partea organizatorilor.

Jiul a cedat, sub formă de împrumut, doi jucători în Liga a III-a

Doi dintre cei mai buni jucători de la CSM Jiul Petroşani, Cornel Graur (18 ani) şi Cătălin Ionică (19 ani), au semnat cu echipa din Liga a III-a, FC Hunedoara.

putat la oarda de Jos, partida terminându-se la egalitate, scor 1-1. Echipa pregătită de Mircea Alic jr. a practicat un fotbal plăcut, golul egalizator fiind marcat de Cornel Graur, la debutul acestuia în tricoul alb-albastru. Pentru această partidă, cuplul de Dacă cei doi vor confirma, din vară îşi vor antrenori Mircea Alic jr. şi Raul Spătaru putea prelungi contractele, iar clubul din au folosit toţi jucătorii disponibili. În Vale ar putea încasa o sumă de bani prezent sunt uşor accidentaţi Iulian frumuşică. tecsi, Gheară şi Ciucurescu, iar „Sunt mulţumit că am reuşit să ajungem la dar poate fi utilizat atât ca mijlocaş la jucătorul petroşenean Sandu Remus are un numitor comun cu cei de la Petroşani şi ruptură musculară şi va lipsi cel puţin o lună închidere, cât şi pe banda dreaptă. să ne întărim astfel cu doi dintre cei mai Jucătorul născut la Arad are 23 de ani şi jumătate. talentaţi şi de perspectivă fotbalişti din 1,78 metri şi este un fotbalist de creaţie, FC Hunedoara a început amicalul cu: Valea Jiului”, a scris pe contul său de socare promite să sporească aportul ofensiv Ciubotariu – Creciunesc Cristi, Maghici (C), cializare Alin Barna, preşedintele lui FC alături de Bozian la mijlocul terenului. Creciunesc Daniel, Mercurean – Lazea, Hunedoara. Ionicescu – Bloj, Drăgoescu - Bozian, Grigore Lazea a mai evoluat la echipe precum UtA De altfel, Cornel Graur a şi debutat cu gol. Arad, Rapid Bucureşti şi Naţional Sebiş. Alin. Pe parcurs au mai intrat: Păduraru, Meciul dintre divizionarele terţe FC Acesta a fost utilizat de antrenorul Mircea Mardare, Ionică, Graure, Petresc, trăşcan, Hunedoara şi Industria Galda de Jos s-a disAlic şi în două jocuri de verificare în perioaRobert Cristian şi Grigore Darius. da de pregătire, atât cu Milenium Giarmata, FC Hunedoara şi-a cât şi cu Metalurgistul Cugir, reuşind să immai asigurat serviRugby presioneze staff-ul alb–albaştrilor. Acesta ciile a doi jucători este cotat de site-ul transfermarkt la suma tineri. Alb–albaştrii de 100.000 de euro. George Păduraru este au bătut palma cu un portar tânăr, de numai 20 de ani. Cu o un mijlocaş de 23 Nu s-a întâmplat nicio minune din punct de vedere înălţime de 1,96 metri, Păduraru a reuşit să de ani care a financiar, astfel Ştiinţa Petroşani, câştigătoarea impresioneze în perioada de pregătire nu evoluat şi la Rapid titlului din Divizia Naţională de Seniori (DNS) în numai prin alura sa, cât şi prin siguranţa Bucureşti şi cu un care a dat-o apărării. Deşi este un jucător sezonul trecut, nu va putea să onoreze cu prezenţa portar de 20 ani, care, la 1,96 metri, tânăr, el a dovedit a avea bune abilităţi de Superliga Naţională de rugby. anticipare a fazelor, dar şi de coordonare a promite să închidă defensivei. Păduraru este campion naţional poarta hunedoreŞtiinţa a confirmat vinerea trecută la Federaţia Română de Rugby că cu echipa de U17 a LPS Banatul, continuânnilor în returul nu se poate înscrie în Superligă, pentru că formaţia din Petroşani nu du-şi apoi junioratul cu CSS Botoşani. Acesta campionatului. a reuşit să găsească din decembrie 2015 şi până acum un sponsor vine la Hunedoara de la colega de serie Florin Lazea privat, care să evoluează pe postul Naţional Sebiş. acopere măcar de mijlocaş central, o parte dintre Pagini realizate de Loredana JUGLEA cheltuielile suplimentare care decurg din trecerea într-un eşalon valoric superior. „Până la Rugăm pensionarii, beneficiari de gratuități (energie electrică, startul campitermică, rații cărbune) înregistrați la sucursalele minelor onatului Petrila, Paroșeni, Uricani, să se prezinte la serviciile financiarurmează să ne contabile ale sucursalelor la care sunt arondați până la data de completăm 10.03.2016, cu următoarele documente: lotul de 1. Buletin sau carte de identitate în original – soț, soție; jucători. Mai sunt şi admiterile la Universitatea din Petroşani, poate 2. Cupon pensie luna anterioară; mai găsim ceva băieţi cu talent pentru rugby şi de acolo”, a declarat 3. Dovada deținerii spațiului în care locuiesc (contract de vânEmil Drumea, managerul Ştiinţei Petroşani. zare-cumpărare, contract de închiriere, comodat etc); Până la reluarea campionatului în Divizia Naţională se anunţă o 4. Facturi aferente anului 2015 pentru energie electrică și terpauză foarte lungă. Apoi, vor urma meciurile din Cupa României şi moficare. câteva turnee de rugby în 7. La 25 februarie se va afla exact şi programul competiţional al acesConducerea Societății Naționale tui sezon. de Închideri Mine Valea Jiului SA

Minunea nu s-a produs

ANUNŢ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI

www.zvj.ro luni, 22 februarie 2015

SPoRt

EVEnImEnT

La Petroşani

A fost celebrată „Ziua Brâncuşi” Seara zilei de joi, 18 februarie, doldora de evenimente dedicate lui Constantin Brâncuşi, în Sala de Marmură a Primăriei municipiului Petroşani. Locul unde Asociaţia „Petro Aqua” şi Primăria Petroşani au organizat celebrarea a 140 de ani de la naşterea maestrului sculpturii în cadrul evenimentelor legate de „Ziua Brâncuşi”, care s-au desfăşurat pe tot teritoriul României, dar şi la Paris şi New York. Două expoziţii de vis

Aşa cum vă spuneam şi în materialul care a

facebook.com/ziarulvaiijiului

precedat evenimentul, organizatorii au pregătit mai multe lucruri atractive pentru cei care au asistat, peste 100 de oameni din toate sferele de activitate. Am începe să vorbim, în primul rând, de cele două expoziţii, care au „aerisit” şi înfrumuseţat cadrul sălii, pozele alb-negru expuse, care prezintă în succesiune cum s-a realizat Coloana Infinite la Petroşani şi cum s-a montat ea mai apoi la Tg-Jiu, fiind într-adevăr de excepţie, ca să nu spunem rare sau unele chiar unice! E bine că într-un supliment prezentat în ediţia de joi a ZVJ

aceste poze vor rămâne pe veci şi în arhiva ziarului nostru putând fi văzute pe tot mapamondul. Cea de-a doua expoziţie, intitulată sugestiv „Brâncuşi în filatelia română”, a fost şi ea

deosebită, contribuţia cunoscutului colecţionar şi iubitor de filatelie Ovidiu Rizopol fiind decisivă în acest sens.

Sarea şi piperul noului Caiet „Petro Aqua”!

iar lucrurile nu se opresc aici, tot Ovidiu Rizopol, sprijinit de Asociaţia „Petro Aqua” şi de prietenul şi colegul dumnealui imre Szuhanek, a reuşit ca pentru această ocazie să scoată şi un „Caiet Petro Aqua”, al unsprezecelea număr, intitulat: „istoria realizării Coloanei infinite la Atelierele Centrale Petroşani”. Din punctul nostru de vedere, chiar dacă şi celelalte zece caiete au subiecte de excepţie şi tratează chestiuni mai mult decât interesante, acest ultim număr este primul din punct de vedere al valorii celor consemnate! În sensul că vine cu noi informaţii legate de Constantin Brâncuşi, de turnarea Coloanei infinite, de Atelierele Centrale Petroşani faţă de cele publicate într-un caiet anterior, dar vine şi cu cele 24 de poze şi scrisorile, în formă lizibilă, primite de inginerul Ştefan Georgescu-Gorjan de la Constantin Brâncuşi ori viceversa, ori de la cei care au participat la turnarea Coloanei la Petroşani (multe după ani şi ani!), toată corespondenţa şi pozele fiind primite de către Asociaţia „Petro Aqoa” Petroşani de la doamna Sorana Georgescu-Gorjan, Cetăţean de Onoare al municipiului Petroşani, şi căreia credem că se cuvine să-i mulţumim toţi pentru gest.

Mesajul doamnei Sorana Georgescu-Gorjan,

mesc pentru recunoaşterea muncii mele”, s-a adresat de la microfon marian Boboc, după primirea diplomei din partea primarului. Ţinând cont că joi a fost şi ziua de naştere a edilului Petroşaniului, marian Boboc n-a scăpat ocazia să dăruiască acestuia o carte din partea redacţiei ZvJ, un volum cu semnificaţii aparte pentru toţi liberalii văii Jiului, „Liberalii lui mioc”, redactorul-şef punctând astfel cu substrat, într-un ton vesel şi neaşteptat, trecerea de curând a lui tiberiu iacob-Ridzi în PnL. Acest gest a fost savurat de toată sala, oamenii apreciind ideea aceasta cu zâmbete largi şi cu bună

care n-a putut ajunge la eveniment, din cauza distanţei şi a unor probleme de sănătate, mesajul unei tinere din vulcan adresat maestrului, ca un fel de convorbire imaginară cu acesta, şi toate discursurile care au avut loc în sală au dat un bun tonus şi multă calitate evenimentului şi au adus, poate pentru prima dată la Petroşani, acea încărcătură emoţională legată de acest mare Om, mare SCULPtOR şi mare ROmÂn, Constantin Brâncuşi.

Mulţumiri „Rosei Multiflora” şi câtorva domni

Alte două momente trebuie punctate neapărat. Colegul nostru,

jurnalistul şi scriitorul marian Boboc, împreună cu consilierul local şi scriitorul valeriu Butulescu, ambii membri ai Uniunii Scriitorilor, au primit din partea primarului, fiecare, Premiul „excelsior”, care se acordă de primărie şi consiliul local pentru personalităţile care promovează imaginea culturală a Petroşaniului în ţară şi în lume. „Înainte de a mulţumi consiliului local şi primăriei, vreau să le mulţumesc celor care m-au sprijinit şi mă sprijină în fascinanta aventură a descoperirii istoriei văii Jiului, Asociaţiei Rosa multiflora - domnului Costel Avram – preşedintele acesteia; domnului emil Părău, domnului primar iacob-Ridzi, domnului primar Resmeriţă şi altor prieteni de-ai mei, fără de care n-aş fi putut să adun atâtea lucruri interesante despre valea Jiului, despre trecutul văii Jiului. Acest premiu mă onorează, mă obligă şi vă mulţu-

www.zvj.ro luni, 22 februarie 2016

eveniment

EVENIMENT

dispoziţie, acest fapt putându-se vedea inclusiv pe feţele consilierilor locali social-democraţi (prezenţi în totalitate la eveniment alături de cei liberali). „Astăzi nu e doar ziua lui Brâncuşi, pe care-l omagiem cu o zi mai devreme de fapt, e şi ziua domnului primar şi de aceea vreau să-i ofer şi eu un premiu, o carte de care cred că va avea nevoie pentru studiu aprofundat. E vorba de cartea Liberalii lui Miocu”, a spus pe scurt Marian Boboc. „Da, mulţumesc de cadou, chiar o să citesc cartea...”, a venit răspunsul dat de primar. Care după răspuns şi gesturi, s-a văzut că a fost luat prin surprindere, dar a gustat rapid gestul.

Primarul Iacob-Ridzi

Am reţinut câteva ceva din discursuri legat de Constantin Brâncuşi şi opera sa turnată la Atelierele Centrale Petroşani, Coloana Infinită. „(...) Cum spune şi Brâncuşi, voi nu ştiţi ce vă las eu, cred că ar trebui şi noi, administraţia locală să ştim ce avem noi la Petroşani şi de aceea va trebui să punem mai mult în valoare faptul că Brâncuşi a stat o lună de zile la Petroşani şi faptul că aici s-a realizat Coloana Infinită. Lucruri, cu siguranţă, foarte importante pentru municipiul Petroşani, pentru turismul cultural dacă vreţi, pentru simbolistica şi istoria Petroşaniului. Chiar dacă Brâncuşi s-a născut în Gorj şi ansamblul monumental de la Tg-Jiu este centrul creaţiei lui Brâncuşi în România, cred că Petroşaniul are loc în ceea ce înseamnă acest nume important în lume şi în lumea aceasta a marilor personalităţi vizionare mondiale, pe care secolul trecut l-au dat. Încă o dată vă mulţumesc şi vă asigur de tot sprijinul meu şi al consiliului local în toate demersurile care se vor face şi de-acum încolo în acest sens, având ca scop

facebook.com/ziarulvaiijiului

legătura aceasta dintre Brâncuşi şi Petroşani”, s-a adresat celor din sală primarul Tiberiu Iacob-Ridzi.

Ovidiu Rizopol

„(...) Aş continua tot cu nişte vorbe înţelepte ale lui Brâncuşi, care spunea aşa: Coloanele mele, am făcut mai multe, dar doar una dintre ele a reuşit să-şi ia drum spre cer. Aceasta este cea construită la Petroşani... Aş vrea să vă prezint acum puţin cadrul sălii... În dreapta mea vedeţi o expoziţie filatelică foarte apreciată pe plan naţional, cu unele piese extrem de valoroase, iar cine are timp poate să stea după eveniment şi să admire frumuseţea ştampilelor. Sunt extraordinare şi ce vedeţi face parte dintr-o lume aparte, plină de frumuseţe şi plină de imaginaţie pentru cine le realizează. În stânga, avem cu ajutorul doamnei Sorana Georgescu-Gorjan un set de fotografii făcute în 1937 de inginerul-şef, autorul concepţiei lucrării de la Petroşani, Ştefan Georgescu-Gorjan. Acolo se poate vedea pe două poze şi Brâncuşi fotografiat din spate, căci nu se lăsa fotografiat sau filmat. Referitor la Caietul Petro Aqua nr. 11, pe care îl lansăm azi, pot spune, în primul rând, că mă bucur că a putut fi gata o dată cu acest eveniment (...). Judeţul Hunedoara are o contribuţie aproape de 100% la tot complexul brâncuşian de la TgJiu. Şi să spun succint de ce: toată piatra de la monumentele complexului este de la Cariera Banpotoc aflată la 12 km de Simeria (...) Firma Pietroasa din Deva a realizat cele 42 de scaune, pe care le-a făcut la Deva şi apoi le-a livrat la Tg-Jiu. Maeştrii pietrari de la firma Pietrosa din Deva, conduşi de un celebru maestru pietrar, Meier, s-au dus la

Tg-Jiu, la dorinţa lui Brâncuşi, unde au sculptat până în faza finală brută Poarta Sărutului! Brâncuşi a venit apoi în vara anului 1968 şi a definitivat Poarta cu geniul lui. Nu mai spun de costul Coloanei Infinitului şi faptul că ea s-a realizat la Atelierele Centrale Petroşani, judeţul Hunedoara. Să nu se uite că costul Coloanei a fost integral suportat de Societatea Cărbunelui Petroşani, s-au plătit 2,5 milioane lei în 1937. Pe urmă transportul: aceiaşi muncitori de la ACP s-au deplasat la Tg-Jiu, au făcut acolo fundaţia, au pus Coloana. Se vede foarte clar şi în imagini, e echipa acolo, lucruri de necontestat. Deci aportul judeţului Hunedoara este extraordinar. Am participat împreună cu domnul Szuhanek de la Petro Aqua la vreo trei simpozioane la Tg-Jiu, legate de maestrul sculpturii Brâncuşi. Am fost acolo inclusiv la momentul când s-a lansat documentaţia la UNESCO, respinsă din nefericire. S-au discutat foarte multe de fiecare dată la Tg-Jiu, dar foarte puţin, extrem de puţin de Petroşani, de turnarea Coloanei, de judeţul Hunedoara, de carieră sau meşterii pietrari. Şi în literatură sau ziarele de Gorj se vorbeşte foarte puţin, ca şi cum Coloana Infinită s-a teleportat din cer... În ultimul timp, mai degrabă acum câteva zile, l-am auzit în sfârşit pe fostul ministru al Educaţiei, Marga, vorbind de Petroşani pe acest subiect. Eu cred că trebuie să facem tot ce se cuvine pentru a nu lăsa lucrurile aşa, în anonimat, faţă de aportul Petroşaniului şi judeţului Hunedoara legat de ansamblul brâncuşian de la Tg-Jiu. Lumea toată trebuie să ştie aceste lucruri, să le recunoască, iar Petroşaniul şi echipa de la ACP trebuie scoase în faţă, dându-li-se ceea ce merită (...). Mulţumesc domnului Dumitru Velea, care a făcut o extraordinară prefaţă a acestui ultim caiet scris de mine, nici n-am cuvinte să mă exprim ce bine a punctat totul şi ce frumos a scris! Mulţu-

mesc celor care m-au sprijinit în organizarea acestui eveniment, domnului primar, primăriei, colegilor mei din Petro Aqua, presei scrise şi tv, precum şi dumneavoastră pentru prezenţă şi interes”, a specificat printre altele Ovidiu Rizopol.

Marian Boboc

a vorbit despre un subiect interesant, tăcerea presei locale din 1937: „Am răsfoit toată presa judeţeană care apărea în 1937. Din păcate, nu am văzut nici măcar două rânduri de prezenţa lui Brâncuşi în Valea Jiului, în Petroşani, sau despre cum a fost transportată Coloana la Tg-Jiu, o operaţiune care a fost destul de amplă. Deci, e foarte interesantă această tăcere a presei, iar pentru colegii mei din presă şi pentru mine reprezintă un exemplu clar că presa NU trebuie să tacă niciodată!”.

Butulescu, în formă de zile mari!

Dacă Mircea Baron a făcut o lungă expunere, foarte didactică, deh deformaţie profesională, de peste 30 de minute, Valeriu Butulescu a expus mai mult decât interesant şi inedit câteva gânduri şi idei legate de geniul român, mărturisite publicului prezent în stilul propriu caracteristic, adică unul liber, improvizat pe moment, dar inspirat, plăcut şi amuzant. În doar nouă minute scriitorul a reuşit să pună pe tapet foarte multe idei, în cascadă, aşezate însă toate într-o paletă de ansamblu şi spirit românesc a tot ceea ce a însemnat şi înseamnă Brâncuşi pentru români. Iată un paragraf elocvent din discursul lui Valeriu Butulescu: „(...) Destin împlinit, dar totodată enigmatic... Un copil se naşte într-un sat obscur de ţară, departe de civilizaţie, fără electricitate, departe de şcoală. Totuşi, un destin fericit îl ajută. Fuge. Avea mereu obsesia marilor centre, pentru că fuge la Tg-Jiu, acela fiind centrul lumii lui la vremea respectivă... Şi unde fuge? La un meşter dogar care făcea butoaie! De-atunci se vede că-l atrăgea pe Brâncuşi acest element, LEMNUL! Este recuperat şi dus cu oile să le păzească pe valea frumoasă a Bistriţei, unde are parte de prima lecţie de sculptură, văzând acolo cum apa are răbdarea de a şlefui o piatră! Vede acele figuri ovoidale, în care deja vede geneza, vede simbolul operelor care vopr veni. Şi iarăşi fuge... De data asta fuge la Craiova. Este pe undeva obsedat de această axă a Jiului, Craiova-Tg-Jiu, iar mai târziu Craiova-Tg-Jiu-Petroşani-Valea Jiului. Pentru că toate sunt legate de această minunată apă. La Craiova, din gară, unde merge? Într-o cârciumă. Dar nu pentru ca

www.zvj.ro luni, 22 februarie 2016

să bea ci să se angajeze. Ajunge la nişte oameni extraordinari, pe care istoria îi neglijează, nu există o stradă măcar care să le poarte numele în Craiova, deşi ei au fost decisivi în ceea ce priveşte traseul ulterior din viaţa lui Brâncuşi! Fraţii Spirtaru, căci despre ei este vorba, îl angajează. Spală halbe de bere şi face tot felul de lucruri şi la un moment dat cineva îl vede, pentru că omul acesta avea un talent extraordinar în a face lemnul să vorbească. Face dintr-o cutie de portocale o vioară, la care cântă! Asta îi determină pe aceşti oameni minunaţi să îl trimită la Şcoala de Artă şi Meserii, de acolo merge, deja, la Bucureşti, practic trece deja peste o apă mai mare, Dâmboviţa. Studiază la Institutul de Artă Bucureşti şi de-aici, iar destinul e iar unul fericit, ţăranul din Gorj, puiul de copil al Gorjului merge la Paris. Acolo erupe talentul lui, în dulcele stil clasic, fiind tot mai cunoscut şi apreciat: face bustul de general al lui Carol Davila şi multe altele... Dar momentul de ruptură spre o altă viaţă este opera Rugăciunea (...)”. Corneliu BRAN

Tăcerea nu-i întotdeauna de aur… Nu înţelegem de ce niciun vorbitor nu a

adus în discuţie situaţia actuală dezastruoasă a fostelor Ateliere Centrale Petroşani, locul unde a fost turnată Coloana Infinitului. Să fie vorba de frica de a nu deranja pe cineva? Nu credem că Brâncuşi poate fi recuperat de Petroşani în afara Atelierelor Centrale Petroşani (A.C.P.). Aşa putem să citim toate aforismele lui Brâncuşi și ale lui Butulescu, că n-am făcut nimic pentru el, dacă nu arătăm şi starea fostelor A.C.P. Dacă celor care vor să aşeze pe un piedestal aportul Petroşaniului şi judeţului Hunedoara în opera lui Constantin Brâncuşi le este frică să spună public cu subiect şi predicat că locul unde s-a turnat Coloana Infinitului a ajuns un dezastru din cauza lui cutare sau cutărescu, atunci nu are rost să se organizeze colocvii şi paracolocvii. Ar fi fost interesant ca joi, 18 februarie, să fie prezentate şi câteva fotografii din interiorul fostelor ACP… Poate data viitoare! M. BOBOC

EVENIMENT

ACTuALITATE

Primarul Tiberiu Iacob-Ridzi:

„În primăvara aceasta se va intra în teren şi vor începe lucrările la primele două străzi din Colonie”

Colonie. Acele străzi vor fi reabilitate, asta însemnând asfalt şi tot ceea ce ţine de reabilitare drumuri. Am ţinut cont, în primul rând, de faptul că străzile acestea nu au asfalt, sau dacă au el este foarte prost, dar şi de cererea cetăţenilor ce locuiesc acolo care ne solicită de multă vreme acest lucru. Până acum n-am putut să le îndeplinim dorinţa din motive financiare, dar şi din cauza lucrărilor ce au avut loc la extinderea reţelelor de canalizare şi apă. Mă bucur că A început deja procedura în anul acesta putem să ne apucăm de de licitaţie aceste lucrări. Legat de aceste investiţii la „Anul acesta avem pe Programul de reabiliaceste drumuri, pot să le spun cetăţenilor tare străzi un volum de investiţii foarte din Colonie că suntem deja în procedura de mare. E vorba de străzile din Cartierul licitaţie pentru lucrări, iar într-o perioadă relativ scurtă La conducerea IPJ Hunedoara vom şti cu exactitate cine va fi firma care va executa aceste lucrări, iar după ce vremea va permite, în primăvara aceasta se va intra în teren şi vor începe • Societatea civilă aşteaptă şi alte schimbări lucrările la primele două străzi... Apoi, în funcţie de La sfârşitul săptămânii trecute, urmare a transferului programul stabilit, vor urma surpriză al şefului IPJ Hunedoara, Liviu Dumitru, la reabilitările şi la celelalte Sibiu, comisarul şef de poliţie Marcel Zaharie a fost împuternicit, prin ordin al ministrului Afacerilor Interne, străzi”, susţine primarul Tiberiu Iacob-Ridzi. să preia atribuţiile funcţiei de şef al Inspectoratului de Peste 80% din străzi Poliţie Judeţean Hunedoara. Imediat ce vine primăvara, administraţia publică locală din Petroşani se va apuca, aşa cum primarul Tiberiu Iacob-Ridzi a promis, de reabilitarea şi modernizarea unor drumuri importante pentru locuitorii care locuiesc în cartiere mai îndepărtate de zona centrală sau în sate aparţinătoare, după un program stabilit de Executiv, bineînţeles funcţie de banii de la bugetul local.

Liviu Dumitru, înlocuit cu Marcel Zaharie

După cum se ştie deja, fostul inspector şef al IPJ Hunedoara, Liviu Dumitru, a fost trimis să preia funcţia de Liviu Dumitru director adjunct al Centrului Chinologic „Dr. Aurel Greblea” din Sibiu. În aceste condiţii, conducerea IPJ Hunedoara a fost preluată de unul dintre cei doi adjuncţi ai inspectorului şef, respectiv comisarul şef Marcel Zaharie. Comisarul şef Marcel Zaharie a lucrat în perioada 19912001 ca ofiţer în cadrul Serviciului Economic din IPJ Hunedoara, iar în intervalul 2001-2003 a fost şeful acestei structuri. Din 2003 a îndeplinit funcţia de adjunct al şefului IPJ Hunedoara. Mihaela PETROŞAN

ostul şef al IPJ Hunedoara, Liviu Dumitru, a îndeplinit mai multe funcţii de ofiţer pe linie de cercetări penale, iar în perioada 2007-2008 a fost adjunct al şefului Poliţiei Deva. În luna iunie 2008 a preluat comanda IPJ Hunedoara. Este doctor în ştiinţe juridice.

facebook.com/ziarulvaiijiului

asfaltate la Petroşani

Dacă lucrările la străzile din Colonie vor fi finalizate după programul de reabilitare stabilit pe 2016 şi, probabil, pe

2017 ce va mai rămâne, şi ţinând cont şi de reabilitările de străzi din ultimii cinci ani, primarul Tiberiu Iacob-Ridzi consideră că străzile din Petroşani vor fi asfaltate în proporţie de 80%. „În afară de Colonie, mai avem doar o zonă de câteva străzi mai mici de asfaltat. Vorbesc de străzile situate în susul GEROM-ului, deci din partea de nord a Petroşaniului, plus străzile care duc la localităţile rurale aparţinătoare municipiului, e vorba de Sălătruc, Slătinioara şi Peştera Bolii, care vor fi reabilitate tot cu bani de la bugetul local. Străzile din Dâlja Mare şi Dâlja Mică sunt şi ele deja propuse pe Programul PNDR, cerere care sperăm că va fi aprobată. Cu toate aceste lucrări, vom depăşi procentul de 80% de străzi asfaltate, plus reabilitarea celor existente, ceea ce, să recunoaştem, este într-adevăr un lucru deosebit pentru Petroşani! Gândiţi-vă că în Petroşani există 120 de km de străzi. În momentul în care am preluat mandatul erau nici jumătate din ele asfaltate! În plus, foarte multe străzi asfaltate necesitau reabilitare, pentru că asfaltul era plin de gropi sau ros pe bucăţi însemnate, ceea ce crea un adevărat chin şoferilor, uzându-le la maxim maşinile. Cred că azi pe străzile Petroşaniului se circulă din ce în ce mai bine, iar după ce vom finaliza aceste lucrări, plus şoseaua de centură împreună cu cei de la consiliul judeţean, circulaţia rutieră în municipiul nostru nu va mai fi deloc o problemă”, a declarat pentru ZVJ primarul Tiberiu Iacob-Ridzi. Corneliu BRAN

Primarul Uricaniului avansează o idee:

Cum s-ar rezolva problema apei în cazul persoanelor nevoiaşe

Chestiunea mi-a fost detaliată de către Dănuţ Buhăescu după ce, din biroul lui de primar, ieşise o femeie necăjită care are un soţ bolnav şi un băiat cu handicap grav.

Angajaţii de

la Apa Serv beneficiază gratis de 30 de metri cubi de apă potabilă. „Dacă fiecare angajat,

destul de mulţi dintre salariaţii de la Apa Serv ar fi dispuşi să renunţe la zece metri cubi de apă, ca să le vină în ajutor semenilor lor doborâţi de probleme de sănătate sau cu venituri la limită. Ba, mai mult avansez eu ideea, cred că unii dintre dumnealor ar renunţa chiar la 20 de metri cubi din cota gratuită de apă pe care o au!”. Gheorghe OLTEANU

Problema poate fi rezolvată

Pentru astfel de

oameni, pe lângă alte plăţi pe care le au de făcut, achitarea facturii la apă este, în cele mai multe cazuri, o problemă aproape imposibil de rezolvat. De aceea Dănuţ Buhăescu a ţinut să abordeze din nou chestiunea şi să prezinte soluţia la care el s-a gândit şi pe care le-a expus-o unor mai mari ai zilei. Ea este destul de simplă şi punerea ei în practică necesită doar ceva… omenie.

„Eu sunt convins că

şi sunt în jur de şase sute - zice primarul Buhăescu – ar renunţa la câte 10 metri cubi, nici n-ar mai exista problema asta, a unora aflaţi în situaţia de a nu-şi plăti factura”. În Uricani ar fi cam 40 de asemenea cazuri, iar pe întreaga Vale a Jiului numărul celor care ar necesita un astfel de ajutor trece puţin peste trei sute.

Dar oare facturile la gazul metan şi la energia electrică, mult mai consistente decât factura la apă, nu reprezintă o problemă pentru oamenii nevoiaşi? Acolo cum se poate rezolva plata? Este foarte bine că dl. primar Buhăescu încearcă să caute soluţii pentru rezolvarea unor probleme sociale. Cred că pentru orice primărie din Valea Jiului nu ar reprezenta, la o adică, o problemă achitarea a 40 de facturi la apă, cum e cazul Uricaniului, a unor familii nevoiaşe. Aşa, să renunţe un angajat Apa Serv la dreptul său, cred că nu se poate. Nici legal, şi nici moral… (M. BOBOC)

La Bruxelles

CJ şi-a trimis purtătorul de cuvânt Conducerea Consiliului Judeţean (CJ) Hunedoara a decis trimiterea unui reprezentant al judeţului Hunedoara care să activeze în cadrul Biroului European al UNCJR (Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România), pentru o perioadă de două luni, între 15 februarie – 15 aprilie 2016.

Decizia a fost luată în urma întâlnirii din octombrie 2015 a preşedintelui CJ Hunedoara, Adrian David, la Bruxelles, la sediul Biroului European al UNCJR, cu Excelenţa Sa, Ştefan Tinca, Ambasadorul României în Belgia. Persoana delegată, Marin Butar, purtător de cuvânt al CJ Hunedoara, va avea misiunea de a pune la punct detaliile unei înfrăţiri cu o provincie din regiunea Wallonia şi de a aduce informaţii la zi referitoare la oportunităţile de finanţări europene, altele decât cele alocate României prin programele operaţionale. Va participa, de asemenea, la o serie de evenimente derulate în Bruxelles (seminarii, workshop-uri şi conferinţe) şi va stabili legături cu o serie de organisme europene în vederea unor viitoare cooperări pe multiple planuri cu judeţul Hunedoara. Marin Butar a mai activat ca reprezentant la Bruxelles în anii 2007 şi 2008, acumulând experienţa necesară mediului european din capitala Belgiei. Mihaela PETROŞAN

www.zvj.ro luni, 22 februarie 2016

ACTUAliTATE

istorii Constructorii Coloanei Infinite (II)

Este vorba aici de nişte încercări de metalizare, unele reuşite, altele nu. Metalizarea propriu-zisă a fost făcută de reprezentanţa din Bucureşti a unei firme elveţiene de specialitate, şi la această operaţiune nu a participat nimeni de la A.C.P. inginerul Haier: Operaţiunile de sudare la montaj (considerate foarte importante) au fost făcute de Borodi Victor - pe atunci maistru sudor. În rest, echipa de montaj - exceptând zilierii de transport - a fost alcătuită din aceiaşi muncitori care au executat miezul metalic în atelier. Şeful de echipă şi conducătorul lucrării de montaj a fost Hering - tare priceput în ale montajului. Din păcate, vrednicul, priceputul meşter Hering nu mai este printre noi, ca să ne împărtăşească amintirile sale. În schimb, în decembrie 1976-1977, prin amabilitatea unor prieteni din Petroşani, Cornel raţiu şi iuliu Miclea, am reluat legătura cu trei dintre vechii mei colaboratori: ion romoşan, Carol Flisec şi Victor Borodi. iată ce-mi scrie Victor Borodi despre operaţiile de sudură: Coloana a fost sudată de mine, cu sudură electrică; miezul stâlpului a fost construit la A.C.P. din trei elemente (tronsoane, n.a.). Tablele au fost sudate în interior, cât am putut ajunge cu mâna. Tablele exterioare au fost prinse la colţurile celor patru corniere cu sudură electrică. Eu nu reţin să fi fost şi nituri. Am fost şi eu la Târgu-Jiu unde au fost transportate cele trei elemente (tronsoane - n.a.), cel mai mare cu căruţa şi celelalte două cu camionul…. Le-am sudat eu la faţa locului cu sudură electrică. Trebuie să menţionez că primul agregat de sudură electrică a fost instalat în anul 1930; în anul 1937 am avut la A.C.P. 5 agregate de sudură electrică plus sudură autogenă. În privinţa transportului părţilor componente ale Coloanei, cineva a scris că el s-ar fi făcut cu care trase de către patru perechi de boi, venite din Gorj. Acest lucru este fantezie. Posed două fotografii făcute de mine la târgu-Jiu în 1937: se distinge bine autocamionul A.C.P. care efectua transportul. transporturile au fost făcute de către şoferul Alexandru Bredan (azi decedat) cu camionul A.C.P., de unele camioane ale societăţii „Petroşani”, ale antreprenorului schächter şi, mai ales, ale depozitarului de băuturi schäffer. În această privinţă să-l ascultăm din nou pe Carol Flisec: Într-o sâmbătă seara jucam cărţi într-o bodegă. Intră plutonierul de pompieri Both: - A spus dl. inginer Georgescu să te caut imediat acasă, dacă nu eşti acasă unde-oi fi, la plimbare sau… Mă uit la ceas: era ora 21,20. Mă scol de pe scaun şi plec. Acasă îl găsii pe dl. inginer care mi-a citit o telegramă din Târgu-Jiu… nu mai ştiu câţi metri cubi de lemn rotund au fost pe nota dată de dl. inginer. - Flisec, acest material, mâine la orele 13 să fie la Târgu-Jiu! - Domnule inginer, mâine este duminică….Şi cu ce-l trimit? material de 6-7 metri! M-am dus eu la Both, care lucra şi el în secţia mea: - Both, mâine dimineaţă la orele 5 să fii cu cutare şi cutare - patru persoane - la Schäfer, că numai el are o maşină de 5 tone şi lungă. facebook.com/ziarulvaiijiului

Zis şi făcut! La ora 5 am fost cu toţii în curtea lui Schäfer, dar camionul era încărcat cu băuturi, cu destinaţia Petrila, Lonea, Cimpa. Lângă maşină, feciorul lui Schäfer. Eu: - Daţi-mi maşina, descărcaţi marfa! Feciorul refuză categoric. Eu: - Scoală pe tata! Feciorul nici asta n-o vrea. M-am dus eu şi l-am scos pe Schäfer în curte. Bătrânul, după ce i-am spus ce ordin este de executat, imediat (Flisec s-a referit nominal la primul ministru de pe atunci - n.a.) a dispus descărcarea maşinii. Am plecat imediat la depozitul de lemne Petrila. După câteva mici obstacole, materialul a fost la ora 14,30 la Târgu-Jiu. S-a început schelăria de lemn pentru ridicarea Coloanei din fontă. Elementele de construcţie interioară metalică au fost transportate cu camioanele Soc. Petroşani şi ale Atelierelor Centrale. Coloana s-a terminat sub conducerea d-lui ing. Georgescu, fiind executată în A.C.P. Cam astea au fost întâmplările de la începutul lucrărilor. Despre construcţia metalică la A.C.P. şi la faţa locului, să vorbească Ion Romoşan. ion romoşan, care era înaintat în vârstă şi suferind (a decedat în iunie 1977), a ţinut totuşi să-mi comunice, prin Cornel raţiu, că transporturile grele s-au efectuat cu camionul cel mare al lui Schäfer. Despre transport cu care cu boi, nici vorbă nu poate fi. Acestea sunt poveşti. În privinţa schelei şi fundaţiei, reproduc aici comunicarea din 31 ianuarie 1965 a lui Augustin Perini, şeful de echipă care a efectuat lucrările de fundaţii şi schelărie la târgu-Jiu: Intreprinderea de construcţii Wildmann din Braşov a lucrat la turnarea fundaţiei de bază pentru stâlpul de metal de la Târgu-Jiu. Lucrarea a fost condusă de inginerulşef Glöckner, maistrul Perini Victor, şeful de echipă Perini Augustin, având ca muncitori pe: Demeter Iosif, Samoilă Mihai, Kiss Miklos, Elekes Alexandru, Florea Ion, Iancu Tudor, Szakacs Francisc şi alţi muncitori din comuna Vădeni (la aceştia adaug pe Perdi Ioan, betonist, decedat pe front, n.a.). Dulgherii care au lucrat la cofraje şi schelărie: Chebel Anton, şef de echipă şi Beltecki iosif. Partea metalică a stâlpului a fost executată de Atelierele Centrale Petroşani (azi URUMP). Lucrarea pentru partea metalică a fost condusă de inginerul-şef Georgescu şi maistrul şef Romoşan, în cadrul atelierului, iar la locul de muncă a fost condusă de şeful de echipă Hering. Ceilalţi lăcătuşi constructori care au participat la construcţia metalică au fost: Pop Vasile, Aurnaier Iosif, Mihulca Francisc, Gundel Francisc, Kecseti Iosif, Borodi Victor. Ca topograf a fost Keckel. Şoferul care a transportat materialul lemnos se numeşte Bredan Alexandru, iar pentru transportul părţii metalice (a fost) un şofer din partea lui Schäfer, care se ocupă cu transporturile. topograful Keckel de la Direcţia Minelor a verificat execuţia montajului pe teren, iar Nicolae silvestru a efectuat controlul de calitate al montajului Coloanei”. (Din „Istoria Realizării Coloanei Infinite la Atelierele Centrale Petroşani”, Caiet „Petro Aqua” realizat de Ovidiu Rizopol)

LICITAȚII

mica publicitate

RESTRICȚII APĂ

mica publicitate

• O.S. Lupeni organizează la sediul din str. Tudor Vladimirescu nr. 17, Lupeni, în data de 25.02.2016, licitație deschisă pentru vânzare de masă lemnoasă fasonată confiscată, astfel: Lotul 07-004: 4,00 mc lemn foc fag confiscat. Prețul de pornire este 150 lei/mc și nu include TVA. Informații suplimentare la telefon 0245.560574. • SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroșani anunță restricții în furnizarea apei potabile pentru astăzi, 22 februarie 2016, în orașele: - Vulcan, între orele 10:30-14.30. Zona afectată: str. Abator și Jiu-Paroșeni. Motivul restricției: înlocuire hidrant str. Abator; - Lupeni, între orele 10:00-16:00. Zona afectată: Cartier Braia. Motivul restricției: anulare conductă veche str. Tudor Vladimirescu, zona bl.86 și remediere pierdere str. Apaductului.

ANGAJĂRI

mica publicitate

• Compania Hornonitrianské Bane Prievidza din Slovacia (mine de cărbune) angajează mineri în subteran. Condiții: 1. Numai foști mineri, oameni apți din punct de vedere al sănătății, serioși și dornici să se realizeze prin aplicarea experienței muncii în mină. 2. Vârsta, de preferință să fie sub 50 de ani, nu este neapărat obligatoriu. 3. Salariu mediu brut 820 euro/lună. 4. Pe lângă salariu se acordă diurnă de 150 euro/lună alocație de stabilizare. 5. Nu se cere cunoașterea limbii slovace deoarece în întreprindere deja lucrează mineri români și angajații noi vor fi repartizați la locurile de muncă cu câte un miner român. 6. Se lucrează în trei schimburi în sistem de funcționare continuă 3 zile cu două zile libere. Oferta este avantajoasă pentru cei care au deja un anumit număr de ani munciți în subteran la o mină în România și le lipsesc un număr de ani, până la 20, în vederea pensionării la împlinirea vârstei de 50 de ani. Cei interesați pot contacta nr. telefon: 00421905554971 sau e-mail: jchrenc@gmail.com Organizația Caritas Alba Iulia angajează pedagog social/asistent social/educator la Centrul de zi pentru copii Maria Stein. Cerințe: studii în domeniul social/ pedagogic. Informații suplimentare la: 0747.220029/ 0747.220027.

• Angajăm șoferi cu și fără experiență, categoria C+E, posesori atestat profesional și card tahograf, pentru transport marfă comunitate. Asigurăm pregătirea profesională și oferim un pachet salarial avantajos. Telefon 0729.272272.

• SC Elcompet SRL angajează electricieni calificaţi. CV-urile se depun la sediul firmei din Petroşani, str. A. Iancu, nr. 1 (în spatele Poliţiei). Telefon 0254.548068. ___________________________________________________ • Spedition Transcontinental SRL, distribuitor autorizat Ursus, Nestle, HTS Hongta (țigări), Dr. Otker, Parmalat, angajează agent de vânzări pentru Valea Jiului. Se oferă condiții specifice domeniului de activitate, iar cei interesați pot depune CV-ul la sediul societății din Petroșani, str. Oltului, nr.34, sau la adresa de e-mail: adinistoroiu@yahoo.com, telefon 0751.517298. _____________________________________________________ • Night Club angajează animatoare. Relații la telefon 0720.497935.

AUTO

mica publicitate

VÂNZĂRI

mica publicitate

• Vând Golf4 - 2001, motor 1.4 benzină, 150.000 km, ESP, închidere centralizată, climatronic, taxa plătită-nerecuperată, ITP valabil până în noiembrie 2017, cauciucuri de iarnă. Preţ 2100 euro. Telefon 0765.612101.

www.zvj.ro luni, 22 februarie 2016

• Vând telefon LG L70-D320n, alb, în stare foarte bună, preț 350 lei. Relații la telefon 0786.489599.

PUBLICITATE

Vulcan

ACTuAliTATe

Aburi pe linia feroviară de înaltă tensiune

Bag de seamă că problema termoficării Vulcanului pentru următoarele două luni s-a rezolvat simplu. Nu se mai dă căldură. În momentul de faţă, doar Petroşaniul mai este alimentat cu agent termic de la SE Paroşeni. Dar până când?

s-ar putea pune întrebarea. Zic aşa, fiindcă, pe lângă ce-i în interiorul localităţilor legat de furnizarea căldurii, nici magistrala de termoficare nu se simte deloc bine. An de an, crapă ba ici, ba dincolo, iar echipa de la

facebook.com/ziarulvaiijiului

secţia de termoficare a uzinei nu mai conteneşte cu cârpitul ei. Treburile astea le-am discutat, nu demult, şi cu domnul ing. Doru Vişan, directorul Termocentralei Paroşeni, iar domnia sa a recunoscut că aşa se prezintă lucrurile.

Imaginile

alăturate au fost făcute, vineri, cu telefonul mobil, de către un foarte conştiincios colaborator al meu. Aburii ies din spărtura ivită - evident că în conducta magistralei de termoficare - undeva în dreptul Preparaţiei Coroeşti. Prietenului meu – mi-a mărturisit chiar el asta – i-a fost cam teamă să se apropie prea mult. Pe jos se făcuse ditamai balta, iar aburii se întindeau îngrijorător până foarte aproape de linia electrică de 27 de kilovolţi.

Nu este prima şi

nici ultima oară când se întâmplă aşa ceva

la conducta magistralei. Şi, cum să te gândeşti la înlocuirea ei cu una nouă a devenit utopie, nefiind bani suficienţi nici pentru procurarea unor materiale necesare reparaţiilor curente, este clară direcţia spre care se îndreaptă termoficarea din toată Valea Jiului. Spre ceva în care, nu întâmplător, s-a poticnit, acum, colosul energetic hunedorean. Gheorghe OLTEANU