CMYK
Ziarul Vaii Jiului
provenind, din informaţiile noastre, inclusiv din perioada în care Gheorghe Bobar era viceprimar) Director: şi 314.756,93 lei către BRD Cătălin DOCEA Groupe Societe Generale SA. Din Nu există Redactor şef: totalul de 1.301.669,24 lei, suma lege Marian BOBOC de 34.000 lei reprezintă creanţă chirografară a persoanei fizice împotriva Curs valutar: 1€ = 4,4569 lei Bobar Gheorghe. Documentele ! I U L 1$ = 4,0060 lei ADEVĂRU prezentate în facsimil aduc, cre1₤ = 5,7375 lei dem, o imagine completă asupra datoriilor firmei la care, până la vineri, 19 februarie 2016 Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani intrarea în insolvenţă, asociat Anul VIII n nr. 1879 n 16 pagini n Preţ: 1 leu seminificativ a fost Bobar Gheorghe. Ani la rând, până la intrarea pe calea insolvenţei, firma a fost administrată direct de Bobar Gheorghe ori soţia acestuia, iar Gheorghe Bobar a fost asociat semnificativ, direct sau indirect (prin intermediul altei societăţi). În perioada 16.04.2009 – 03.03.2011, societatea al cărei asociat semnificativ a fost Bobar Gheorghe a înregistrat un număr de 121 de refuzuri de plată cu către stat, acestea atingând nivelul de Din luna august 2010, pe rolul Tribunalului 415.311 lei (adică peste 4,15 miliarde de lei bilete la ordin şi file cec (denumite, în Hunedoara se află dosarul de insolvenţă limbaj popular, ŢEPE) în sumă totală de privind societatea Wintech Distribution SRL. vechi) înaintea introducerii pe rolul 2.116.588,22 lei (adică peste 21 de miliarde Tribunalului Hunedoara a cererii de Potrivit ultimelor date disponibile la de lei vechi!). deschidere a procedurii de insolvenţă. Registrul Comerţului, societatea – al cărei Cătălin DOCEA În Tabelul definitiv (rectificat) al sediu social a fost chiar la domiciliul lui creanţelor, publicat Gheorghe Bobar – i-a avut ca asociaţi pe Bobar Gheorghe (fost viceprimar al oraşului la nivelul anului 2013, firma la care Petrila, actualmente consilier local şi preşedinte al organizaţiei locale PSD) – 35%, asociat semnificativ a fost Bobar Zvîncă Adrian (consilier judeţean ales pe Gheorghe înregistra lista USL, actualmente independent) – 35% datorii de peste 1,3 şi Szekely Ştefan Eugen – 30%. milioane de lei Primul administrator al firmei, începând cu (adică mai mult de anul 2005, a fost Gheorghe Bobar. Din data 13 miliarde de lei de 23.06.2008, administrator al societăţii a vechi), din care devenit soţia lui Gheorghe Bobar. La data de 5 ianuarie 2009, administrarea societăţii 506.858 de lei către D.G.F.P. Hunedoara, este preluată de Szekely Ştefan Eugen. 60 de lei către Societatea a început să acumuleze datorii Administrația Fondului pentru Mediu, 12.636 de lei către Primăria oraşului Petrila (datorii Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
)
Firma la care asociat semnificativ a fost Gheorghe Bobar - ţepe de peste 21 de miliarde de lei vechi către furnizori, datorii de aproape 5,2 miliarde de lei vechi către stat!
2
ACTUALITATE
Mai bine mai târziu, decât niciodată. După 9 ani şi 29 de zile,
Familia a aflat că moartea lui Ionel Ciontu, fostul lider al minerilor de la Livezeni, a fost „nonviolentă”
Ştiaţi că… Ionel Ciontu este singurul lider al minerilor din Valea Jiului care a murit în puşcărie?
Ionel Ciontu a fost unul dintre liderii adevăraţi ai minerilor Văii Jiului. Între el, bărbat adevărat, şi lideraşii de azi ai minerilor, un fel de motănei ordinari în călduri, nu există comparaţie. La lumina galbenă a lunii spartă de farurile roşii ale jandarmeriei şi despicată de urletele sirenelor salvărilor l-am văzut pe Ciontu, în fruntea ortacilor săi pe Defileul Jiului, negociind bărbăteşte cu generalul Lupu fiecare pas al armatelor lor. Mai apoi, peste alte câteva săptămâni, la miezul nopţii, împreună cu răposatul Dan Codrea l-am întâmpinat cu bucurie pe străzile Petroşaniului, când, după ce a rupt încercuirea de la Stoeneşti, Ionel a reuşit să ajungă acasă la ai săi, peste munţi şi peste văi. Şi acum ţin minte vorba lui minerească de… duh: „Lăbarule”… Îmi face plăcere să povestesc o întâmplare petrecută prin anul 2000, când am organizat cu Dan Codrea o expoziţie de caricatură la Cafeneaua „La Varice”, o întâmplare care vorbeşte de la sine de caracterul lui Ciontu. Sindicatul
)
Ziarul Vaii Jiului
Liber EM Livezeni era unul dintre sponsorii manifestării culturale, aşa că liderul Ionel Ciontu era la datorie… la cafenea. La un moment dat, pe Dan sare din senin, ca ANAF-ul pe ANTENE, o huidumă de om, supărat că nu ştiu ce scrisese Dan despre el. Fiind pe fază, deşi recalcitrantul era de vreo două ori mai mare decât el, Ciontu sare pe vlăjgan şi, strângându-l cu „delicateţe” de mână, îl scoate afară din locul bachic-artistic, ejectându-l cu următoarele vorbe care au rămas antologice până astăzi: „Bă, lăbarule, tu ai venit aici să-mi f..i manifestarea culturală?”. Şi lăbarul dus a fost… Aşa era Ionel, avea umor, curaj şi omenie. Când mă gândesc că Ionel Ciontu a murit la 11.01.2007 departe de Petroşani, de minerii săi, la spitalul penitenciarul Jilava, mă apucă aşa o ciudă pe viaţă, mai ales când văd cum un lider (ne)reprezentativ al minerilor zburdă în liber-
Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 n J20/1310/2008
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
facebook.com/ziarulvaiijiului
Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro
Colectivul de redacţie:
Alina PIPAN - 0766.678380
tate, deşi are la activ infinit de mai multe şi mai grave fapte decât i s-au pus lui Ciontu în cârcă… Căci a semna protocolul de închidere a mineritului mi se pare cea mai josnică faptă pentru un lider de sindicat. De la moartea lui Ciontu au circulat o seamă de legende, cum că acesta ar fi fost ajutat să „moară” în puşcărie, că nu ar fi murit de moartea bună ş.a.m.d. xxx Zilele acestea m-am întâlnit cu fratele său, Petre, până mai ieri destoinic brigadier al minei Livezeni, astăzi pensionar minier. Din vorbă în vorbă, Petre îmi spune că familia a primit un plic, care conţinea o ordonanţă de clasare, şi: „Când am ridicat cadavrul fratelui meu de la Institutul Naţional de Medicină Legală din Bucureşti, mi s-a spus că în 45 de zile vom primi acasă rezultatele autopsiei. Şi le-am primit după… 9 ani şi 29 de zile. Fratele meu a făcut două cereri de eliberare pe caz de boală. Chiar din ordonanţa de clasare rezultă că fratele meu avea… două-trei rânduri de afecţiuni, de boli, era, fără doar şi poate, grav bolnav, însă nu i-au fost luate în considerarea cererile de eliberare. Ştiu sigur că cel puţin o cerere i-a fost respinsă de instanţă. Precizez că familia nu a solicitat nicio expertiză, nicio a anchetă, nimic. Am aşteptat doar rezultatul autopsiei. E drept, cam multişor, 9 ani şi 29 de zile. Cum de-a lungul acestor ani familia a fost bombardată cu întrebarea de ce a murit Ionel, vă rog să publicaţi în Ziarul Văii Jiului ordonanţa de clasare a Parchetului de pe lângă Judecătoria Deva din 2 februarie 2016, un document oficial din care rezultă mai multe aspecte ale morţii fratelui meu”. Marian BOBOC
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României
Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Corneliu BRAN - 0766.728688 Ioan LASCU, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS, Loredana JUGLEA - 0763.673727 Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA loredanajuglea@yahoo.com DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Administrativ / Publicitate: Oana CROITORU - 0735.727264 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839 alinapipan@yahoo.com
ROMÂNIA MINISTERUL PUBLIC Parchetul de pe lângă Judecătoria Deva 02.02.2016 Dosar nr.4855/P/2014
ORDONANŢĂ de clasare
Sorina Ciornei, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Deva, examinând dosarul cu numărul de mai sus în care s-au făcut cercetări față de autori necunoscuţi pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă, EXPUN URMĂTOARELE: Prin ordonanţa nr.149/P/2009 din 26.08.2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba-Iulia, s-a dispus investirea Parchetului de pe lângă Judecătoria Deva, ca urmare a disjungerii cauzei şi declinării ei, cu privire la cercetarea personalului medical din cadrul Spitalului Judeţean Hunedoara-Deva (în prezent Spitalul Judeţean de Urgență Deva), pentru infracţiunea de ucidere in culpă a victimei Ciontu Ionel (deţinut în penitenciarul Bârcea Mare), care nu a beneficiat de tratamentul necesar, întrucât nu a fost corect diagnosticat, omisiune care a avut ca urmare, la data de 11.01.2007 decesul. La data de 06.07.2010 s-a început urmărirea penală, in rem, pentru infracţiunea de ucidere din culpă, prev. de art.178 al.1 şi 2 C.p., iar apoi cauza a fost înregistrată în evidenta cu autori necunoscuţi sub numărul 257/AN/2010. Prin referatul din 09.09.2014, organele de cercetare penală au propus clasarea cauzei motivat de îndeplinirea termenului de prescripţie, pe care l-au stabilit potrivit art.154 al.1 lit.d C.p., ca fiind de 5 ani. Propunerea organului de cercetare penală nu este corectă, întrucât, în mod greşit a fost stabilit termenul de prescripţie de 5 ani, în temeiul art.154 al.1 lit.d C.p.. Organul de cercetare penală a identificat corect existenţa unui conflict de legi penale în timp şi ca urmare a făcut aplicarea prevederilor art.5 C.p., stabilind că legea penală mai favorabilă este legea veghe, în aplicarea căreia a reţinut ca încadrare juridică dată infracţiunii de ucidere din culpă, art.178 al.1 şi 2 v.C.p. din 1969. Stabilind că legea veche este legea penală mai favorabilă, organul de cercetare penală, era obligat să facă aplicarea Deciziei nr.265/06.05.2014 a Curţii Constituţionale a României şi în consecinţă să aplice in integrum, legea penală veche, pe care a reţinut-o ca fiind mai favorabilă. Având în vedere că legea penală aplicabilă este legea veche, pedeapsa prevăzută pentru infracţiunea de ucidere din culpă, prev. de art.178 al.1 şi 2 v.C.p. din 1969 este de la 2 la 7 ani închisoare. În consecinţă termenul de
8
www.zvj.ro vineri, 19 februarie 2015
prescripţie al răspunderii penale se stabileşte conform art.122 al. lit.c v.C.p. din 1969 şi este de 8 ani, calculat de la data săvârşirii faptei. Însă potrivit art.123 al.1 v.C.p. din 1969, cursul termenului prescripţiei se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act care, potrivit legii, trebuie comunicat învinuitului sau inculpatului, în desfăşurarea procesului penal, iar potrivit al.3 al aceluiaşi articol, întreruperea cursului prescripţiei produce efecte faţă de toţi participanţii la infracţiune, chiar dacă actul de întrerupere priveşte numai pe unii dintre ei. Cu privire la faptele ce fac obiectul prezentei cauze au mai fost efectuate cercetări în dosarul nr.149/P/2009 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba-Iulia, faţă de alţi participanţi, învinuiţii A. R. Adrian şi T. Adrian, faţă de care prin ordonanţa din 26.08.2009 s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală, pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă, prev. de art.178 al.1 şi 2 v.C.p, din 1969. Toate actele procedurale comunicate celor doi învinuiţi au întrerupt cursul prescripţiei răspunderii penale, astfel că, în cauză se va avea în vedere prescripţia specială a răspunderii penale, iar termenul va fi calculat potrivit art.123 al.1 şi 3 v.C.p. din 1969, Data la care a decedat victima Ciontu Ionel este 11.01.2007. Ca urmare termenul de prescripţie al răspunderii penale se va împlini la data de 11.01.2019. Analizând însă pe fondul cauzei, întreaga probaţiune administrată, constat că în cauză, se conturează unul din cazurile de la art.16 C.p.p. şi în consecinţă urmează a se dispune clasarea. Conform concluziilor raportului de nouă expertiză medico-legală nr.A5/4002/2009, efectuat ca urmare a ordonanţei procurorului nr.149/P/2009, moartea lui Ciontu Ionel a fost neviolentă şi s-a datorat tromboemboliei pulmonare masivă şi infarctului pulmonar consecutiv, complicaţii ale unei tromboze venoase profunde Ia membrul inferior drept şi la nivelul venei femurale, la un organism cu o patologie marcată preexistentă: cord pulmonar cronic, cardiopatie ischemică cronică, BPOC, emfizem pulmonar, fibroză interstiţială pulmonară post TBC, hepatită cronică, pancreatită cronică; trombogeneza de la nivelul sistemului venos profund al membrului inferior fiind favorizată de patologia cardiovasculară preexistentă precum şi de factori adiţionali favorizanţi: imobilizarea prelungită (condiţii de detenţie) şi fumatul. Acest raport de nouă expertiză a primit avizul Comisiei de Avizare şi Control din cadrul I.N.M.L. „Mina Minovici”, înregistrat sub nr.E2/4002/ 2009. Raportul de nouă expertiză medico-
legală se coroborează cu rezultatele celorlalte cercetări efectuate, respectiv verificările evidenţelor de la unităţile medicale în care persoana decedată a fost examinată sau internată, pe toată durata detenţiei în Penitenciarul Bârcea Mare. Astfel, s-a stabilit că în perioada 2006-ianuarie 2007 Ciontu Ionel a efectuat multiple consulturi în cabinetul medical al penitenciarului sau la Spitalul Judeţean de Urgenţă Deva, unde a fost examinat de medici specialişti şi a primit tratament medical în concordanţă cu diagnosticele stabilite. Anterior decesului, la data de 03.01.2007 Ciontu Ionel a fost internat în infirmeria penitenciarului şi apoi prezentat în U.P.U. Spitalului Judeţean de Urgenţă Deva, este internat apoi la secţia de Cardiologie şi este supus unor investigaţii complexe, de diferite specialităţi, iar pe fondul agravării stării acestuia de sănătate se hotărăşte transferul său la data de 10.01.2007 la Spitalul Penitenciar Jilava. Având în vedere cele de mai sus rezultă că în cauză nu s-au conturat elemente de culpă medicală şi mai mult că moartea lui Ciontu Ionel a fost nevi o lentă, concluzie faţă de care apreciem că fapta nu este prevăzută de legea penală şi în consecinţă se va dispune clasarea cauzei. Faţă de cele de mai sus, în temeiul art.315 al.1 lit.b din C.p.p. rap. la art.16 al.1 lit.b teza I C.p.p. şi art.5 C.p., DISPUN: 1. Clasarea cauzei având ca obiect infracţiunea de ucidere din culpă, prev. art.178 al.1 şi 2 v.C.p. din 1969, cu aplic, art.5 C.p., victimă Ciontu Ionel. 2. În temeiul art.275 al.3 C.p.p., cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. 3. În temeiul art.316 al.1 C.p.p., soluţia se comunică cu Ciontu Mihaela Cristina, mun. Petroşani (…) jud. Hunedoara. PROCUROR, Ciornei Sorina
ACTUALITATE
3
4
SPORT
Sportul de performanţă, la limita sărăciei și existenţei
Pe vremuri Valea Jiului vuia de competiții sportive și sportivi cu renume. Acum au mai rămas doar amintirile din care ne mai hrănim. Până când? Nici noi nu știm. Cert este că nici autoritățile nu se mai implică așa cum o făceau altădată. Avem multe ramuri sportive care se încadrează la discipline olimpice și tot la fel de multe sunt la discipline neolimpice. Anul 2016 este un an olimpic foarte important pentru mișcarea sportivă de pretutindeni. Aruncând o privire peste ramurile olimpice din Valea Jiului observăm că singura ramură care ține ștacheta ridicată la nivel olimpic este tirul cu arcul. Sport olimpic, tirul cu arcul a adus de-a lungul timpului numeroase satisfacții românilor. Ne poate aduce și anul acesta mai ales că nu mai puțin de trei sportivi de la tir cu arcul
din Aninoasa au șanse reale de a fi la Olimpiada din Brazilia. “Cele mai mari șanse le are Răzvan Marcu, care a prins un an foarte bun și eu unul cred în el”, spunea antrenorul Viorel Hăbian. La capitolul fotbal, tot sport olimpic, nu încape vorbă să ne facem vise. Echipele din Vale se zbat de ani buni în anonimatul Ligii a IV-a. Gimnastica artistică, o altă ramură olimpică, ne-a adus satisfacții ani la rând, dar din păcate în 2016 nu vom fi pe harta lumii. Ștefania Stănilă este ultima gimnastă din Vale care s-a făcut remarcată în acest sport. Valea mai are ramuri olimpice precum rugby-ul, handbalul, luptele și taekwon-do. Din păcate, nici aici nu mai excelăm. La rugby, echipa obține performanțe dar nu sunt întreținute, la handbal de la Patricia Vizitiu încoace nu mai avem nimic nou la orizont, iar luptele strălucesc doar la nivel național. Îmbucurător este faptul că în ciuda problemelor economice pe care Valea le are aceste ramuri olimpice există și ne aduc satisfacții, fie ele și pe plan local sau
Diana Silvana Petculescu - surpriza plăcută din Valea Jiului
La Concursul Naţional Școlar de Șah ”Elisabeta Polihroniade”
La Căciulata, în perioada 5–14 februarie 2016 a avut loc cea de a V-a ediție a Concursului Național Școlar de Șah ”Elisabeta Polihroniade” destinat copiilor de până la 17 ani. Întrucât, la 23 ianuarie, la vârsta de 80 de ani, Marea Maestră Elisabeta Polihroniade a trecut în veșnicie, aceasta a fost prima ediție ”in memoriam” a acestei prestigioase competiții.
facebook.com/ziarulvaiijiului
La acest important eveniment șahist au participat 150 de jucători de la cele mai importante cluburi de șah din țară. Competiția de șah clasic s-a desfășurat în sistem elvețian pe durata a 9 runde, 90 de minutetimp de gândire/jucător. În paralel, s-au desfășurat și secțiunile de șah rapid, de șah blitz și de dezlegări. Valea Jiului a fost reprezentată de 8 sportivi, patru dintre aceștia fiind membri ai Secției de Șah a CS Vulcan. Sportivii au fost însoţiţi de antrenorii Napoleon Ţipter şi Alin Apostu. Cele mai bune rezultate au fost obținut de Diana Silvana Petculescu la categoria ”Fete 9 ani” care a câștigat medalia de
național. Nu stăm rău nici la ramurile neolimpice, șah, gimnastică aerobică, popice și fotbaltenis, dacă e să raportăm situația la nivel de județ. La popice avem campioni mondiali și europeni, grație antrenorului emerit de la Petrila, Marcel Dobrică. Gimnastica aerobică mai scoate campioni naționali, ultimele produse Bianca Becze și Dacian Barna sunt exemple vii. Nici la șah nu o ducem rău, chiar dacă de la Daria Vișănescu încoace nu mai avem nicio campioană de talie națională și internațională. Cât despre fotbal– tenis ce să mai spunem. Avem la Comexim R Lupeni campioni naționali, europeni și mondiali pe bandă rulantă, că până și Ministerul Tineretului a început să-și pună întrebarea de unde atâtea medalii?! Până vor găsi și răspunsul care se află în bagheta antrenorului Dima Druncea, noi suntem siguri de un lucru: mișcarea sportivă de pe aceste meleaguri respiră. Să o susținem în continuare. E un bun comun. (Loredana JUGLEA)
argint (locul II, cu 25 puncte din 30 posibile) la concursul de ”dezlegări” și medalia de bronz (locul III, cu 5 puncte din 7 runde) la ”șah rapid”. Diana este o șahistă care promite mult în viitor, fapt apreciat și de reprezentanții CSȘ nr. 1 Timișoara a cărei jucătoare a devenit din ianuarie 2016, fiind, astfel, dublu legiti-
mată la CS Vulcan și la clubul de pe Bega. Alt rezultat notabil a fost obținut de Eduard Berechet (CS Vulcan) care a ocupat (locul IV, cu 25 puncte din 30 posibile) la dezlegări – ”Băieți 9 ani”, la egalitate cu ocupantul locului III, dar departajați la timp.
Dorel ȘCHIOPU
Sărăcie și speranţe de viitor
Cluburile de șah din județul Hunedoara nu au reprezentanți în faza semifinalelor Campionatului Național de șah pentru seniori, masculin și feminin, deși Federația Română de Șah a anunțat că s-a înregistrat un record de participare.
„În cele șase semifinale s-au înscris în total 351 de șahiști. Sunt reprezentate 88 de cluburi din întreaga țară. Se remarcă prezența a doi maeștri internaționali, 19 maeștri FIDE, 9 maeștri. Mai sunt 10 jucători cu ELo peste 2300, 27 peste 2200, 42 peste 2100, 68 peste 2000. Federația Română de Șah a introdus faza semifinalelor începând cu ediția 2016 a Campionatelor Naționale de seniori, masculin și feminin. o astfel de mobilizare nu a mai avut loc în ultimii 27 de ani, se arată e site-ul oficial al FR de Cele două echipe hunedorene din Liga a III-a au obținut un Șah. Au fost alese șase singur punct din șase posibile din partidele amicale de veorașe pentru găzduirea serificare disputate pe teren propriu. CNS „Cetate” Deva a mifinalelor: București, remizat, scor 1-1, cu CSM Lugoj, iar FC Hunedoara a fost Brașov, Cluj-Napoca, învinsă cu 1-3 (0-0) de Metalurgistul Cugir, rezultatele con- Galați, Iași și Timișoara. firmând poziția ocupată în clasament la finalul turului de Pentru finala Campionatecele patru combatante. lor Naționale de seniori se vor califica primii cinci juCNS „Cetate” a înregistrat al doilea rezultat de egalitate, cu cători din fiecare semifiscorul de 1-1, din meciurile de pregătire. Trupa antrenată de nală, plus primele 10 Marius Sîrbu a fost condusă la pauză de CSM Lugoj, ocupanta performanțe după ratingul locului șapte în clasament, scor 0-1, dar a reușit să egaleze, ELo. Fondul total de pre1-1, în repriza secundă în urma unui penalti, transformat de miere la finalele masculine golgheterul Adrian Pribac (min. 67). „A fost un joc bun pentru și feminine este de 30.000 perioada de pregătire, în care am pus accent pe respectarea lei. Premiul întâi la mascuanumitor trasee de joc și pe unele sincronizări defensive. Partida a avut și un important caracter fizic, întrucât s-a disputat pe un teren greu. Mai avem patru jocuri de verificare până la startul returului și sper să eliminăm greșelile din jocul echipei și să ajungem la un nivel de competitivitate cât mai bun”, a spus Marius Sîrbu. Tehnicianul echipei din Deva a început partida cu următoarea formulă: Raț – Kelemen, Doda, Dosan, Doboș – Vajda, Buzducea, Chelariu, Boloș – Pribac, Suciu. Au mai jucat: Cobliș – Ungureanu, Boldea, Șaucă, Făgărășanu, Lupu, în vreme ce Grunță (accidentat), Lintaru și Mintaș (ambii cu probleme personale) au fost indisponibili. CNS „Cetate” va mai disputa următoarele partide: sâmbătă, 20 februarie, în deplasare cu Măgura Cisnădie, marți, 23 februarie, în deplasare cu CSM Lugoj, joi, 25 februarie, acasă cu CSM Școlar Reșița (locul 1 în Liga a IV-a Caraș Severin) și sâmbătă, 27 februarie, acasă, cu Măgura Cisnădie. FC Hunedoara s-a dovedit deocamdată mai puțin pusă la punct pentru retur decât Metalurgistul Cugir, ocupanta locului trei în seria a 4-a din Liga a III-a, fiind învinsă cu scorul de 3-1 (0-0), într-un meci test disputat pe Stadionul „Constructorul”. Pentru echipa din județul Alba au punctat I. Radu (55, 65) și Afrapt (70), gazdele marcând la ultima fază prin Bozian. Alb-albaștrii au ajuns astfel la al doilea eșec din cele cinci meciuri test disputate până acum, după ce anterior au înregistrat rezultatele: 4-3 cu Frontiera Curtici (Liga a IV-a Arad), 1-0 și 0-1 cu Măgura Cisnădie și 1-0 cu Millenium Giarmata. Până la startul returului, trupa antrenată de Mircea Alic jr. și Raul Spătaru mai are programate două meciuri test, astfel: în 20 februarie, deplasare, cu Industria Galda și în 27 februarie, acasă, cu Industria Galda. Metalurgistul Cugir s-a prezentat la Hunedoara după două victorii externe, la echipe de Liga a II-a, CSM Rm. Vâlcea şi „U” Cluj și a rămas invincibilă după al 6-lea test al iernii, înregistrând cinci victorii şi o remiză.
O remiză și un eșec în testele de acasă
8
www.zvj.ro vineri, 19 februarie 2015
lin valorează 4.000 lei, iar la feminin, 2.000 lei. Din păcate, cluburile de șah din județ nu vor fi reprezentate în semifinale, pentru că mulți dintre șahiștii valoroși au ales să se transfere la echipe mai potente financiar. „Clubul de Șah Deva nu mai are resursele financiare de altădată, astfel că au plecat mulți jucători, pentru că au avut oferte mai bune. În aceste condiții, la noi se mizează deocamdată doar pe promovarea copiilor și juniorilor”, a afirmat Corneliu Hotăran, președintele Asociației Județene de Șah Hunedoara. Tot din cauza sărăciei, echipa de rugby Știința Petroșani bate pasul pe loc în Divizia Națională. Fără sprijin din partea autorităților locale sau județene, oficialii echipei de rugby Știința Petroșani au hotărât să informeze Federația Română de Rugby că gruparea va juca tot în Divizia Națională, deși avea dreptul să promoveze în Superligă. Anunțul va fi făcut vineri, 19 februarie, când va expira termenul limită fixat de FRR. „Din păcate, nici cei de la Primăria Petroșani, nici cei de la Consiliul Județean Hunedoara nu au dat vreun semn cum că ne-ar putea sprijini să evoluăm în Superligă. Fără sprijin de la autorități, costurile sunt prea mari pentru noi așa că vom juca tot în Divizia Națională”, a declarat managerul Emil Drumea.
Pagină realizată de Loredana JUGLEA
SPoRT
5
6
eveniment
Ieri la Petrila,
Toată floarea cea vestită a primarilor de oraşe
Joi, 18 februarie, începând cu orele 9:30, sala de şedinţe din cadrul Casei de Cultură „Ladislau Schmidt” a fost gazda întâlnirii reprezentanţilor Asociaţiei Oraşelor din România, respectiv primarii de oraşe mici şi mijlocii din judeţele Hunedoara şi Caraş-Severin, cu conducerea asociaţiei şi cu reprezentanţi şi experţi din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi ADR Vest Timişoara, în cadrul „Caravanei Informaţiilor pentru Finanţarea Tuturor Proiectelor Prioritare în perioada 20142020”. Din Valea Jiului au fost prezenţi primarii Ilie Păducel - în calitate nu doar de membru ci şi de amfitrion, Dănuţ Buhăescu, Nicolae Dunca şi reprezentanţi ai primăriilor din Petrila, Uricani şi Aninoasa. A trecut o „caravană”...
Şedinţa de lucru a durat preţ de multe ceasuri, axându-se în primul rând pe discuţii şi informaţii în detaliu legate de tehnica şi schema finanţărilor de proiecte europene nerambursabile, de mare impact pentru administraţiile locale de oraşe privind dezvoltarea şi modernizarea unor obiective importante pe raza localităţilor. Celor prezenţi le-au fost prezentate şi posibilităţi de finanţare prin programe guvernamentale realizate prin intermediul ministerelor. Această „caravană” de la Petrila a fost organizată de Asociaţia Oraşelor din România (A.O.R.), în parteneriat cu ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, respectiv cu Autoritatea de management pentru Programul Operaţional Regional 2014-2020.
Două declaraţii
Ionel Chiriţă, preşedintele executiv al A.O.R.: „Preocupată de absorbţia fondurilor europene din perioada 2014-2020 este şi Asociaţia Oraşelor din România, care a încercat în acest sens să găsească mijloacele pentru a da un sprijin real membrilor asociaţiei, practic
Vă aşteptăm în Petroşani - Complex Parângul
facebook.com/ziarulvaiijiului
oraşele mici şi mijlocii din România, în acestă dorinţă de a se crea un confort cetăţenilor acestei ţări care locuiesc în aceste oraşe odată cu realizarea proiectelor puse în discuţie de primari. Ca lucrurile să meargă într-o direcţie bună pe acest subiect am făcut parteneriate cu ministerul Dezvoltării, cu cele două autorităţi de management din Programul Operaţional Regional, respectiv din PnDR, astfel încât să putem pune la dispoziţia primarilor şi specialiştilor din primării toate informaţiile necesare. Suntem într-un ciclu de 15 evenimente de acest gen, acesta de la Petrila este al optulea eveniment, lucrurile se desfăşoară numai la nivelul primarilor şi a reprezentanţilor primăriilor de oraşe, în cazul de faţă din judeţele Hunedoara şi Caraş-Severin. interesul este acela, în primul rând, de a găsi soluţii de finanţare pentru fiecare proiect în parte. În acelaşi periplu discutăm şi despre administraţie în general, dar cel mai important este faptul că fiecare primar va putea azi să-şi susţină portofoliul de proiecte pe care doreşte să le implenteze în această perioadă 2014-2020 şi să comunice în acest sens cu experţi din cadrul Autorităţii de management a P.O.R. şi a P.n.D.R., astfel încât să vadă exact dacă fiecare proiect discutat îşi găseşte finanţare în aceste două programe. Dacă un proiect sau altul nu va reuşi să găsească finanţare în cadrul acestor două programe, atunci vom merge pentru acele proiecte spre programele naţionale, deoarece există programe de finanţare la ministerul Dezvoltării – Programul naţional de Dezvoltare Locală, programe din cadrul Cni, ministerul muncii – prin care se pot finanţa cămine de bătrâni, centre de copii etc. – ori spre alte ministere. Împreună cu domnul primar Păducel suntem în cadrul A.O.R. de vreo 20 de ani şi încercăm să facilităm informaţiile care vin dinspre ministere către primării şi invers, deoarece sunt destule informaţii importante care trebuie să ajungă şi din primării la ministere, doar aşa putându-se rezolva rapid şi coerent toate problemele şi nevoile localităţilor. Spun asta pentru că ştiu activitatea primarului din Petrila şi dârzenia cu care se luptă pentru localitate şi cetăţeni. mă bucur că am ajuns la Petrila în localitatea unde dumnealui este primar, vin pentru prima oară aici, dar în valea Jiului am mai fost, la Aninoasa, tot în chestiuni legate de A.O.R.”.
Vasile Sava, coordonatorul de programe în cadrul A.O.R.: „Acţiunile acestea sunt binevenite pentru autorităţile publice locale din România. Vin în sprijinul atragerii primarilor din fiecare regiune şi să-i facă să înţeleagă foarte bine mecanismul atragerii fondurilor europene pentru proiecte importante în viaţa localităţilor pe care le administrează. Mă bucur că sunt azi aici şi sper că după întâlnirea de azi primarii de oraşe mici şi mijlocii din regiunea dumneavoastră vor fi şi mai bine informaţi în atragerea de fonduri pentru proiecte importante în perioada 2014-2020”.
Primarii, pregătiţi de discuţii
Cum spunea în declaraţia sa şi preşedintele A.O.R., Ionel Chiriţă, cei trei primari din Valea Jiului au venit, fiecare, cu „portofoliul de proiecte”, ca să le discute împreună cu experţii din cadrul autorităţii de management din cadrul P.O.R. şi cu cei ai ADR Vest Timişoara, astfel încât să identifice posibilele finanţări pentru acestea. Cum ar veni, primarii Petrilei, Uricaniului şi Aninoasei au ajuns la întâlnire cu temele de casă făcute. Să îi lăsăm pe ei să ne spună care sunt aceste proiecte. „În primul rând, noi vrem să continuăm proiectele pe care le-am demarat în anii trecuţi şi aici mă refer la anveloparea blocurilor de locuinţe şi alte proiecte ce ţin de dezvoltarea oraşului. Vrem în programul de reabilitare termică toate şcolile şi toate clădirile unităţilor de învăţământ de pe raza localităţii şi toate clădirile publice. Vrem, de asemenea, să accesăm fonduri pentru construirea de două noi grădiniţe, una la şcoala I.D. Sîrbu şi alta la Lonea, ca să unificăm cele două grădiniţe de la Casa Pensionarilor şi Cap de Linie Lonea; grădiniţa din Lonea nu are în prezent aviz de funcţionare chiar dacă are condiţii şi tot ce trebuie, deoarece se află la parter de bloc. Noi am mai implementat cu succes un asemenea proiect şi vrem să continuăm pe această linie de grădiniţe deoarece este nevoie în oraş. Prin
8
www.zvj.ro vineri, 19 februarie 2015
CNI avem de gând să primim finanţare pentru un bazin şcolar de înot, asemănător cu cel din Petroşani, deoarece copiii noştri au nevoie de mişcare, de ocuparea timpului liber cu activităţi bune pentru sănătatea lor şi păstrarea tonusului, iar bazinul de la Petroşani este totuşi prea departe, existând costuri de transport mai ales pentru copiii cu părinţi cu posibilităţi reduse financiare. De aceea ne-am gândit să facem un bazin de înot şi la Petrila, care sunt convins că va fi foarte căutat de copii şi tineri. Tot prin CNI avem în vedere construirea de blocuri sociale, deoarece avem o mare cerere în acest sens, problemele cetăţenilor fiind multe, iar prin ANL construirea de locuinţe pentru personalul medical de pe raza localităţii noastre. Mai avem în vedere şi avem în programul nostru de dezvoltare şi proiecte legate regenerarea urbană, precum şi modernizarea şi extinderea iluminatul public. Vrem să auzim azi şi alte oportunităţi sau posibilităţi de accesare a fondurilor pe alte şi alte proiecte care ţin de infrastructură, de dezvoltarea oraşului şi de confortul cetăţenilor noştri, plătitori de taxe şi impozite, şi oameni care lucrează în interesul lor, dar mai ales al comunităţii locale. Dorim să avem cât mai multe proiecte de implementat, iar noi să venim doar cu partea de cofinanţare. Este o acţiune binevenită, este prima dată de când sunt primar că se organizează de A.O.R. o acţiune şi la noi în oraş. Mulţumesc pe această cale organizatorilor şi iniţiatorilor acestei acţiuni, precum şi tuturor celor care participă şi să sperăm că la capătul întâlnirii vom fi mai bine informaţi şi vom şti mai bine ce să facem şi unde avem şanse de reuşită pentru finanţarea proiectelor noastre”, a declarat Ilie Păducel, primarul Petrilei. Primarul Dănuţ Buhăescu ne-a vorbit şi el despre proiectele Uricaniului: „Avem în vedere în primul rând Programul de eficienţă energetică a blocurilor, noi ne-am propus să reabilităm termic 26 de blocuri prin acest program. Apoi avem un proiect de regenerare urbană şi un altul care vi-
zează eficienţa energetică şi modernizarea cu echipamente didactice la Şcoala Generală nr. 2. Plus încă alte câteva idei şi proiecte pentru care vrem deocamdată să aflăm informaţii noi, să vedem care din ele ar mai putea primi finanţare, fie europeană, fie prin programe guvernamentale. Dar cele trei proiecte sunt baza principală a discuţiei noastre de azi. Ce se întâmplă... pe anumite axe de dezvoltare nu au apărut încă ghidurile de finanţare şi tocmai asta vrem să aflăm cel mai tare azi de la domnii experţi din domeniu, care sunt etapele şi pe ce tip
de proiect am fi eligibili. Ştiind toate astea, cu siguranţă că va fi un punct de plecare important pentru proiectele pe care ni le propunem spre finanţare în exerciţiul bugetar 2014-2020. Această întâlnire e foarte bună pentru că ne punem la punct toate detaliile cu tot ceea ce înseamnă implementare de proiecte pentru dezvoltarea localităţilor şi sporirea confortului cetăţenilor”. „Noi vrem să facem la Aninoasa o şcoală profesională în colaborare cu agenţii economici din localitate, care să funcţioneze în spaţiul şcolii de la Iscroni. La această şcoală omul se va putea califica la locul de muncă, iar finanţarea instituţiei dorim să fie făcută prin fonduri europene. Avem un proiect care vizează modernizarea trotuarelor din localitate şi extinderea unor trotuare care momentan nu există în anumite zone, cum ar fi în zona de oraş de la primărie în sus, finanţarea lucrărilor sperăm să fie tot pe fonduri europene. Pe CNI ne gândim să se încerce finanţarea la casele de colonie, în sensul reabilitării faţadelor şi acoperişurilor la circa 30 de case cu o vechime de peste 120 de ani, clădiri care necesită astfel de lucrări urgente. Mai vorbim azi şi de reabilitarea energetică a unor blocuri, să vedem dacă suntem eligibili, plus să vedem ce oportunităţi ar mai apărea”, ne-a declarat primarul Aninoasei, Nicolae Dunca. Corneliu BRAN
EVENIMENT
7
8
ActUALItAte
Vulcan
Grup de tâlhari anchetaţi la sediul poliţiei Ieri dimineaţă, două dube ale trupelor speciale ale Poliţiei Române au stat parcate, preţ de câteva ore bune, în curtea secţiei de Poliţie din Vulcan.
Între timp, „poli-taxiul”
local, având la bord doi subofiţeri, a făcut mai multe ture în oraş, iar autoturisme
facebook.com/ziarulvaiijiului
„Logan” cu numere de înmatriculare care încep cu MAI veneau şi plecau de la sediul poliţiei vulcănene. Nu, nu era vorba despre o acţiune poliţienească la care vulcănenii se gândesc de multă vreme.
Cu foarte mare greutate
am aflat că cei aduşi, pentru a fi interogaţi de către procurorii hunedoreni, erau patru aninoseni care făcuseră mai multe furturi şi tâlhării. Ultima faptă de acest gen ar fi avut loc, noaptea trecută, în Vulcan. Am întrebat dacă, printre cei anchetaţi, se află şi persoana care, zilele trecute, a făcut „curat” în apartamentul unui om de afaceri vulcănean. Am fost asigurat că nu. Gheorghe OLTEANU
Prinşi,
După ce au furat termopane
Ieri, poliţiştii din cadrul Poliţiei Vulcan au identificat doi tineri, în vârstă de 17, respectiv 20 de ani, din localitate, care erau bănuiţi de comiterea infracţiunii de furt.
Aceştia se pare că au sustras în aceeaşi zi două geamuri din termopan, cu ramă din lemn, din curtea unui imobil. În cauză s-a întocmit dosar de cercetare penală pentru săvârşirea infracţiunii de furt, iar cele două geamuri au fost recuperate. Alina PIPAN
Chiar dacă politicienii ne îndeamnă să stăm liniştiţi şi să-i votăm,
Calculele demonstrează că preţul colectării gunoiului menajer va creşte
Începând cu 18 februarie, la rampa de gunoi din Vulcan nu vor mai fi văzute autospeciale înmatriculate în judeţul Mehedinţi care vin cu deşeuri menajere colectate în Reşiţa.
Contractul cu societatea reşiţeană
care efectua acest gen de transporturi expiră la data amintită. Dar, pe mai departe, Vulcanul va fi gazdă primitoare pentru tonele de gunoi adunate din judeţul Hunedoara. asta până când va fi funcţională moderna rampă ecologică de la Bârcea. Între timp, aşa cum am aflat de la domnul Marius Danci, Sc Pregoterm Sa Vulcan, al cărei director este dumnealui, face demersurile necesare, pentru reavizarea autorizaţiei de mediu pentru groapa de gunoi de pe dealul Paroşenilor.
Problemă va fi,
am notat din spusele domnului director general, cu desemnarea operatorului sau a operatorilor care vor acţiona în Valea Jiului,
Sala fitness de la stadion
atunci când gunoiul va fi dus la Bârcea. Preţul de 7,20 de lei/ persoană pe care îl plăteşte acum populaţia din Vulcan şi care este preconizat să fie achitat pentru gunoi şi atunci când acesta va pleca la noul deponeu ecologic a fost stabilit după criterii politice, crede Marius Danci. costul transportului unei tone de gunoi va fi mult peste ce se vorbeşte în prezent. ceea ce, inevitabil, se va răsfrânge asupra preţului plătit de populaţie
Chiar dacă nivelul de selectare
va ajunge undeva la peste 40 la sută, operatorului îi va fi imposibil să menţină acest preţ plătit de populaţie. De
aceea, este de părere directorul general Marius Danci, câştigarea licitaţiei prin care se va face cunoscut numele operatorului de gunoi pe Vale nu este mare sfârâială. Şi, cunoscând mai aprofundat datele problemei, domnia
sa ar răsufla oarecum uşurat dacă societatea în cauză nu ar fi cea pe care el o conduce. Gheorghe OLTEANU
Negociată în vederea concesionării
Serviciul Urbanism şi Amenajarea Teritoriului Petroșani a demarat o nouă procedură, în data de 16 februarie, pentru concesionarea activului „Sală fitness - Complexul Sportiv Jiul Petroşani", situat în Petroşani, str. Lunca, nr. 100.
Documentația poate fi consultată la sediul primăriei și se poate achiziționa pentru suma de 50 lei. Dacă de data aceasta se va arăta interesat vreun investitor, acesta poate solicita clarificări privind bunul de concesionat până în data 25.02.2016, ora 16:30. Ofertele se pot depune până la data de 01.03.2016, ora 9:00. În aceeași zi, la ora 11 are loc procedura de negociere directă. De data aceasta, cu puțin noroc, se va găsi o persoană sau o firmă interesată să ia în concesiune această sală. Practic, oferta cea mai generoasă intră în discuții și se stabilesc termenii contractului. Dacă procedura nu are succes de data aceasta, ea va fi reluată, apelându-se tot la negocierea directă. Alina PIPAN
8
www.zvj.ro vineri, 19 februarie 2015
actualitate
9
10
eveniment
Joi, în prezenţa a numeroase personalităţi, a demarat un parteneriat între Universitatea din Petroşani şi IŞJ Hunedoara
Aulă plină joi, începând cu ora 14:00, în Dealul Institutului. Sute de elevi de liceu şi studenţi, împreună cu cadre didactice din partea liceelor prezente şi, fireşte, din partea instituţiei de învăţământ superior gazdă, au ţinut să participe la ratificarea Acordului de parteneriat încheiat între Inspectoratul Şcolar Judeţean Hunedoara şi Universitatea din Petroşani. Prezenţi din spectrul celor două părţi implicate, care au şi luat pe rând cuvântul de la microfonul prezidiului, au fost rectorul universităţii, marius marcu, şi maria Ştefănie, inspector general şcolar. Dintre invitaţii de marcă, martori ai evenimentului, care de asemenea au vorbit asistenţei, trebuie amintiţi doamna ecaterina Andronescu, fost ministru al educaţiei şi Cercetării, actualmente preşedinte al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Senatul României, şi mihnea Costoiu, fostul ministru al educaţiei, actualmente rectorul Politehnicii Bucureşti, instituţie de învăţământ superior cu care Universitatea din Petroşani are de multă vreme relaţii de parteneriat şi colaborare în activitatea de cercetare sau în derularea unor proiecte. Cam toată acţiunea s-a derulat sub incidenţa discursurilor adresate la microfonul de la prezidiu, rând pe rând vorbitorii încercând să atragă atenţia asupra importanţei acestui parteneriat, atât pentru învăţământul superior de la Universitate, cât şi pentru liceele din judeţul Hunedoara. Pe larg, rectorul marius marcu a dat citire obiectivelor stabilite în acordul de parteneriat semnat
facebook.com/ziarulvaiijiului
joi, 18 februarie, de cele două părţi, dând apoi şi câteva informaţii legate de convenirea celor puse pe hârtie de cele două părţi implicate. „(...) Dezvoltarea activităţii de cercetare şi inovare este un obiectiv al acestui parteneriat încheiat şi are în vedere: identificarea căilor de cooperare în vederea dezvoltării cercetării ştiinţifice şi a transferului tehnologic; intensificarea activităţilor în sistemele alternative de instruire prin educaţie nonformală, asistenţă tehnică în cadrul laboratoarelor de lucru, consultanţă ştiinţifică etc. Perfecţionarea activităţii didactice de formare profesională a elevilor este un alt obiectiv trasat, care are în vedere: aprofundarea cunoştinţelor şi dobândirea de noi competenţe prevăzute în curriculă, prin plasarea elevilor în situaţii ipotetice sau reale de producţie (...). intensificarea rolului inspectoratului Şcolar Judeţean, prin intermediul liceelor partenere, în procesul de formare a elevilor, prin stabilirea unui dialog permanent între inspectorat, respectiv liceu şi universitate/ facultate, respectiv departament”, a precizat printre altele, citind obiectivele şi activităţile comune între cele două entităţi educaţionale prevăzute într-un înscris din anexa parteneriatului. Cuvântul doamnei inspector general şcolar maria Ştefănie a fost deosebit de interesant, tinerii din sală fiind foarte plăcut impresionaţi de discursul fostei absolvente în masterat de la Universitatea din Petroşani, de la care noi am reţinut însă partea cu „copacul care trebuie sădit” şi care peste ani va adăposti la umbră pe cei care azi fac treaba asta. Asta pentru că, mai târziu, în cuvântul ecaterinei Andronescu am regăsim tot cam această idee, dar cu un alt înţeles, şi mai cu tâlc, în sensul că e bine să se sădească un pom, dar el să fie roditor, pentru că acela ce-i culege roadele după ce l-a plantat, peste ani şi ani, e mult mai avantajat decât cel care nu culege roade dar stă la umbră, politicianul şi profesorul de excepţie îndemnând mai apoi tinerii prezenţi să înveţe şi iar
să înveţe, să încerce să ajungă mai deştepţi prin carte şi studiu, ca să poată reuşi după ce vor pleca de pe băncile şcolii mai uşor în cariera profesională şi în viaţă. tot ecaterina Andronescu i-a propus public rectorului marius marcu un parteneriat între Universitatea Bucureşti şi Universitatea din Petroşani, mergând mai departe cu ideea ca exemplul de parteneriat dintre inspectoratul Şcolar Judeţean Hunedoara şi Universitatea din Petroşani să se extindă la toate inspectoratele şcolare judeţene din ţară, din acestea având de câştigat şi unii, şi alţii, dar mai ales absolvenţii de licee şi cadrele didactice din universităţi. „noi, cei care lucrăm în învăţământul superior, suntem conştienţi de faptul că performanţa noastră este strict legată de performanţa doamnelor şi domnilor profesori din învăţământul preuniversitar. Dacă noi pe dumneavoastră nu vă sprijinim să aveţi resursele să creşteţi această performanţă, n-avem nici noi nicio şansă în sălile noastre, în amfiteatrele noastre, în sălile de curs, de seminarii sau în laboratoare. nu putem să construim pe ceva ce nu are fundaţie, de aceea, din punctul meu de vedere, învăţământul preuniversitar trebuie sprijinit permanent de către toate universităţile româneşti care sunt atente la evoluţia lor şi la performanţa lor academică. vă felicit, domnule rector, vă felicit doamnă inspector general că aţi luat decizia aceasta să încheiaţi un parteneriat şi sunt convinsă că puteţi adăuga la acord şi alte completări. De exemplu, aş vedea mobilitatea cadrelor didactice. Şi dumneavoastră, doamnelor şi domnilor profesori, din preuniversitari, să veniţi să susţineţi un curs, o lecţie de laborator sau un seminar studenţilor, fiind un lucru pozitiv, deoarece înţelegeţi astfel mai bine nivelul universităţii şi întorcându-vă la clasă veţi şti apoi cum să ridicaţi ştacheta exigenţei dumneavoastră. este o invitaţie în egală măsură şi pentru profesorii din universitate, să meargă şi ei în licee. nu cred că este o cădere a galoanelor de pe umeri, dimpotrivă, este o situaţie de normalitate, astfel încât şi elevii să se acomodeze încă din liceu cu pretenţiile academice, de câştigat având toată lumea”, s-a adresat, printre altele, fostul ministru Andronescu profesorilor prezenţi în Aulă. Corneliu BRAN
Se topeşte Hotelul de Gheaţă
Vremea deosebit de caldă din ultimele zile a afectat construcțiile de gheață de la Bâlea Lac.
Deși se află la peste 2000 de metri altitudine, hotelul, igluurile și biserica de gheață au început să se topească, după ce chiar și noaptea s-au înregistrat temperaturi pozitive, iar în timpul zilei termometrul a urcat și la 8 grade Celsius la Bâlea Lac. Din acest motiv, reprezentanții complexului de gheață de la Bâlea Lac au decis să anuleze pentru acest weekend toate rezervările de cazare la Hotelul de Gheață și în cele patru igluuri. Iar echipa de muncitori a urcat din nou la Bâlea Lac pentru a face lucrări de consolidare a construcțiilor din gheață. Lidia Badila, purtătorul de cuvânt al complexului de gheață de la Bâlea Lac, a declarat corespondentului RRA că pentru acest weekend aproape toate locurile erau rezervate, mai ales de turiști străini. Agențiile de turism în cauză au fost anunțate de anularea rezervărilor, iar turiștilor care doresc să urce totuși la Bâlea Lac li s-a oferit cazarea la cabana de pe malul lacului Bâlea. De asemenea, tot din cauza temperaturilor ridicate, a fost anulat și evenimentul programat pentru astăzi, 19 februarie, la Hotelul de Gheață dedicat sărbătorii naționale Ziua Brâncuși. Cu această ocazie, mai mulți sculptori sibieni urmau să urce la Bâlea Lac pentru a realiza sculpturi în gheață inspirate de operele lui Constantin Brâncuși. Cum și gheața groasă de pe lacul Bâlea, de unde urmau să fie tăiate blocurile de gheață pentru sculpturi, a început să se topească, organizatorii au fost nevoiți să anuleze evenimentul. Joi dimineața, la ora 8, stratul de zăpada la Bâlea Lac măsura 103 cm. (sursa: RADOR)
8
www.zvj.ro vineri, 19 februarie 2015
Lămuriri politice
PSRO e cu PNL dar numai parţial Joi, la Deva, conducerea organizaţiei hunedorene a Partidului Social Românesc (PSRO) a organizat o conferinţă de presă, prilej cu care liderii organizaţiei au încercat să lămurească o parte din evenimentele recente legate de partidul condus de Mircea Geoană.
La întâlnirea cu presa
au participat Răzvan Mareş preşedintele organizaţiei judeţene Hunedoara a PsRO, Tiberiu Coroiu (consilier local) – preşedintele organizaţiei Deva, Alin suciu – directorul de campanie la nivel de judeţ şi Mircia Muntean – candidatul PsRO la funcţia de primar al Devei (încă pesedist). Primul lucru pe care au vrut să-l lămurească liderii hunedoreni ai PsRO a fost înţelegerea politică extrem de criticată cu PNL. „Nu este vorba de o alianţă politică. este vorba de un acord post-electoral. Fiecare dintre cele două formaţiuni politice va participa cu liste proprii în alegerile locale, iar după aceea, unde există posibilitatea, vom încerca să facem acele majorităţi cu PNL. În acelaşi timp protocolul pre-
vede şi o susţinere a guvernului tehnocrat. În momentul de faţă, în afară de PNL, PsRO este singurul partid care sprijină guvernul tehnocrat deschis şi crede că măsurile pe care le vor lua cei care se află astăzi în guvern vor satisface nevoile cetăţenilor”, a declarat Răzvan Mareş.
Lansarea candidaţilor, în martie
Referitor la pregătirile pentru alegerile locale, liderul PsRO Hunedoara a mai spus că miercuri, în cadrul biroului politic judeţean Hunedoara al PsRO, au fost validate candidaturile pentru funcţiile de primar la municipii şi oraşe, iar sâmbătă va fi o întâlnire cu candidaţii. „Data lansării oficiale a candidaţilor am stabilit-o ca fiind vineri, 4 martie. La eveniment va participa inclusiv domnul preşedinte Mircea Geoană”, a precizat Răzvan Mareş.
În stilul caracteristic,
candidatul PsRO Mircia Muntean, fost primar al Devei, nu a pierdut ocazia şi a ieşit din nou la rampă cu o platformă de proiecte electorale, chiar dacă este încă mult drum până la debutul oficial al campaniei pentru alegerile locale – dar niciun partid românesc nu respectă acest calendar impus de lege. Mihaela PETROŞAN
DIveRse
11
12
DiveRSe
ZVJ vă recomandă
Cărţile Ivonei David Nicholls - „Noi” (Editura „Litera, 2015, Traducător Mirella Acsente)
David Alan Nicholls, scriitor şi scenarist englez contemporan, a publicat în anul 2014 romanul „Us” („Noi”) pentru care a fost distins cu titlul de autorul anului la National Book Awards şi nominalizarea la premiul Man Booker.
Romanul prezintă povestea unui cuplu, ajuns la un punct de turnură, când fiul lor Albie urmează să plece la colegiu. Într-o seară, soţia, pe numele ei Connie, îl informează pe Douglas că vrea să divorţeze. Lumea lui Douglas Petersen, biochimist de profesie, se răstoarnă completamente şi este forţat să-şi re-evalueze întreaga existenţă. Cu o luciditate neobişnuită, Douglas se întoarce în timp şi, cu conştiinciozitatea cu care în tinereţe a studiat zeci de generaţii de musculiţe de oţet, aşează sub microscop evenimente derulate pe parcursul a douăzeci de ani de căsnicie, iar concluziile sunt pe cât de obiective, pe atât de cinice sau ironice. Înainte de o despărţire definitivă, Connie plănuieşte o călătorie pentru familia lor, care include marile oraşe ale europei, în care fiul lor Albie „să se pregătească pentru lumea adulţilor, la fel ca în secolul al optsprezecelea”. Marele Tur începe din Paris, se continuă la Amsterdam şi apoi continuă în italia, unde nimic nu mai merge conform planului. Albie nu mai este de găsit nicăieri după ce lasă un bilet în care îi anunţă pe părinţi că îi va contacta el când crede că este momentul potrivit. Connie se întoarce în Anglia şi Douglas rămâne în europa ca să îşi găsească fiul. Ar părea că este o carte cu subiect „fumat”, că discuţiile dintre personaje sunt simple clişee, dar sentimentele descrise sunt eterne - durerea resimţită atunci când cineva te părăseşte, nevoia de a lămuri anumite aspecte legate de trecut, introspecţie şi re-construcţie a identităţi. Personajul descoperă, spre exemplu, o cauză pentru care conversaţiile dintre el şi soţia lui au pierdut din vitalitatea de odinioară: „Desigur, după aproape un sfert de secol, toate întrebările despre trecuturile noastre îndepărtate au fost deja puse şi am rămas doar cu: Ai avut o zi bună? şi Când ajungi acasă? şi Ai scos tomberonul de gunoi? Biografiile noastre îl implică şi pe celălalt în mod intrinsec, şi ajungem să fim amândoi pe aproape fiecare pagină. Cunoaştem răspunsurile pentru că am fost acolo, şi, astfel, curiozitatea devine facebook.com/ziarulvaiijiului
greu de păstrat, fiind înlocuită, presupun, cu nostalgia”. Pe tot parcursul lecturii, am avut senzaţia că trec în revistă toate simptomele iubirii consemnate în Anatomia melancoliei, de Robert Burton, care în secolul al şaptesprezecelea a scris acest tratat, bazându-se pe exemple luate din literatura antică şi medievală. Distincţia foarte frumoasă pe care Robert Burton o preia de la Leon Hebreus, este aceea între dorinţă şi iubire: iubim ceea ce este acum, prezent, şi dorim ceea ce nu avem, ceea este absent. („Love is a voluntary affection, and desire to enjoy that which is good. Desire wisheth, love enjoys; end end of the one is the beginning of the other; that which we love is present, that which we desire is absent”.) Romanul, citit prin prisma acestui tratat, demonstrează că, în ciuda evoluţiei ştiinţei şi medicinei, sentimentele umane ne supun aceloraşi teste ca în urmă cu sute de ani. Ivona BERCEANU
Petroşani
Limitator de viteză nou
Pe strada Carpați din Petroşani, la intersecția cu 9 Mai, a apărut un limitator de viteză.
Strada Carpați este situată în apropierea Bisericii Penticostale. Limitatorul de viteză este nou-nouț, şi, dacă-l iei în roți fără să te aştepți, te zdruncină de nu te vezi. Traseul Piață - 9 Mai, de-a lungul bateriilor de garaje – Carpați - 1 Decembrie este de foarte multe ori ales de şoferii care vor să evite cu orice preț centura. Starea drumului de pe centură efectiv te obligă să urmezi o altă rută. Având în vedere că pe 9 Mai şi Carpați se circulă destul de des, probabil administrația locală, la recomandarea Poliției Rutiere, a considerat că este mai bine să instaleze limitatorul de viteză, pentru a evita evenimentele rutiere nefericite. Acum că pe stradă pietonii sunt mai în siguranță, poate se modernizează şi trotuarele de pe Carpați, ca să circule cu uşurință şi pe trotuar. Alina PIPAN
Dumitru Sârghie-Mitif – În întâmpinarea Dragobetelui
Rugăminte Deşi sunt îngăduitor şi democrat cu cei care celebrează „Valentine’s Femeilor, de m-aţi iubit, Day”, eu mă păstrez pentru sărbătoarea noastră românească, datorită Eu rogu-vă, de Dragobete, faptului că sunt un european convins care-şi iubeşte şi-şi respectă tradi- De vin, cumva, la voi smerit, ţiile strămoşeşti, conform unui slogan care mi-e tare drag: „Ca să fii un Să fiţi lucide şi nu bete... bun european, trebuie mai întâi să fii un bun român!”. De aceea, am închinat, acestei sărbători nişte catrene, fără a avea pretenţia că sunt epi- Măcar atât grame... Poate că aş putea să le numesc madrigaluri, având în vedere că Cu buze arse-n zi de Dragobete, De tine şi de Absolut mi-e sete, sunt adresate femeilor românce şi sentimentului iubirii noastre Dar, dacă tu de mine te-ai ascuns, mioritice, care se va sărbători peste 10 zile şi va purta denumirea de O gură de-Absolut îmi e de-ajuns! Dragobete! Dar în orice gen literar veţi încadra versurile următoare, să ştiţi că ele vin din suflet şi reflectă acea stare de spirit a românului care Alternativă Sfântul Valentin avut-au fete, acceptă intruziunile ăstea avangardiste în tradiţiile sale, dar care ştie să De Pe care le-au iubit pe englezeşte, le şi dea la o parte, atunci când consideră că ele aduc prejudicii Dar au continuat de Dragobete, propriilor noastre obiceiuri şi ritualuri ce ne dau identitate în lume. Iubindu-le prelung pe... româneşte!
Renaşterea naturii umane
Dragoste și dispreț
Îndemn feciorelnic
Pretenții... minore
Când ghioceii înfloresc Şi ciripeşte un brabete, Iubiţi-vă că-i semn ceresc, Măcar acum, de Dragobete!
Îndrăgostit, ca un arete, Azi sunt înconjurat de zâne Ce-mi spun, în zi de Dragobete: „Iubeşte cât mai poţi, bătrâne!”
Eu îmi iubesc, de Dragobete, Muierea, ţara şi poporul, Dar îl desfid, pe îndelete, Pe Victoraş, plagiatorul! De-o brună-apetisantă-mi este sete, Majoră, rea, cu trup de anacondă, De n-o găsesc acum, de Dragobete, Mă mulţumesc şi cu o bere... blondă!
De Dragobete „Iubeşte, apoi fă ce vrei”, Ne spune Sfântul Augustin, Iubeşte, frate, cu temei, Şi, de se poate, clandestin!
De Dragobete, angajat temporar
Să vă spun un amănunt, Şi vă jur, nu v-amăgesc, Fără-amor nici bani nu sunt, Că-s plătit pe cât iubesc!
La spovedanie, de Dragobete
A invitat-o popa la altar Şi a simţit cum inima-i palpită, Ţinea o mână pe agheasmatar, Iar pe cealaltă, Doamne, pe... ispită!
Restanță de... Dragobete
Privind năuc la jucăuşii sâni, Un cald fior prin inimă îi trece, Îşi trase aer proaspăt în plămâni, Şi, ispitit, îi puse nota zece!
Meșteșug
De Dragobete, hai să prindem stele, Dragoste fără stele nu se poate, Doar dragostea ne scapă de belele, E ca-n beţie: cui pe cui se scoate! De Dragobete, nu ţii cont de zebră, Tu uiţi subit de normele lumeşti, Căci dragostea este o mare febră, Dar, fără febră, nu poţi să iubeşti!
8
www.zvj.ro vineri, 19 februarie 2015
UMOr ÎN hA... MAjOr
Pagină realizată de Petronela Vali SLAVU
13
14
DIVErSE
Karatişti de la CS Vulcan,
Prezenţi la campionatul internaţional anual din Slovenia
Contrar aşteptărilor, ziua de 13 februarie a fost norocoasă pentru sportivii români care au participat la ediţia cu numărul 39 a Cupei Internaţionale de Karate SKIF, desfăşurată la Ruse (Slovenia). La competiţie s-au
înscris 250 de sportivi din Serbia, românia, Ungaria, Croaţia şi ţara gazdă. Lotul româniei a numărat 35 de sportivi reprezentând cinci cluburi de karate. Cinci dintre aceştia au fost de la CS Vulcan.
Românii au fost în formă
şi, conform aşteptărilor, au terminat întrecerea pe primele poziţii. Cu toate că
numărul concurenţilor a fost mare, probele de kata individual şi pe echipe au fost câştigate de către sportivii români. La final, când s-a tras linie, locul I i-a fost atribuit lotului de sportivi din românia. Sportivii de la CS Vulcan, însoţiţi de antrenorul Martin Ferencz, se prezintă cu următoarele rezultate: Ioan Flavian Cândea, locul I la kata individual masculin 10-12 ani; Diana Maria Băncilă, locul al II-lea la proba de karate individual feminin 12-14 ani; Ioan
O jucărie pentru fiecare
În fiecare an, în perioada premergătoare Zilei Internaționale a Copilului, 1 iunie, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva se mobilizează în acțiunea O jucărie pentru fiecare, inițiată în urmă cu câțiva ani. Cu acest prilej, pornim o amplă campanie de sensibilizare și atragere a membrilor comunității, a locuitorilor din județul Hunedoara pentru a le dărui jucării copiilor din centrele de plasament ale județului. Prin jucăriile pe care, cu mare entuziasm, le colectăm și le ducem acestor copii, dorim să le oferim și un strop de bucurie, să-i facem să uite, măcar de ziua lor, că nu au părinți sau au fost rupți de familie. Și în acest an, facem o campanie puternic mediatizată și, în scurtă vreme, sperăm ca Biblioteca Județeană să devină neîncăpătoare, hunedorenii, de toate vârstele, să vină să aducă o jucărie pentru fiecare copil instituționalizat. Proiectul nostru are drept țintă copiii din centrele de plasament din municipiile Brad, Deva, Hunedoara, Lupeni, Orăștie și Vulcan, centre către care ne vom îndrepta și în acest an. În cele patru luni care ne despart de începutul lunii iunie, cei care doresc vor putea aduce jucării la Biblioteca Județeană. Este un gest aparent mărunt, dar cei care vor veni cu jucării vor fi, într-un fel, înlocuitorii părinților pe care acești copii nu-i au sau de care sunt despărțiți. Pe această cale, îi anunțăm pe toți cei care vor să le dăruiască acestor copii jucării că sunt așteptați la Secția de Artă și Carte Franceză a Bibliotecii Județene „Ovid Densusianu” HunedoaraDeva, cu sediul în municipiul Deva, str. 1 Decembrie 1918, nr. 26, unde se va afla un centru de colectare a jucăriilor, în perioada 1 martie – 27 mai 2016, de luni până vineri între orele 10:00 și 18:00, iar sâmbăta între orele 9:00 și 14:00. Prin această inițiativă îi chemăm alături de noi pe toți cei care vor să le dăruiască un strop de bucurie acestor copii vitregiți de soartă. facebook.com/ziarulvaiijiului
Ioan Sebastian BARA
Bogdan Sălăgeanu, locul al II-lea la proba de kata masculin individual 13-17 ani. Narcis Girescu şi Oana Maria Ferencz au avut prestaţie bună, dar nu au reuşit să se califice în finale. Gheorghe OLTEANU
AUTO
mica publicitate
VÂNZĂRI
mica publicitate
• Vând Golf4 - 2001, motor 1.4 benzină, 150.000 km, ESP, închidere centralizată, climatronic, taxa plătită-nerecuperată, ITP valabil până în noiembrie 2017, cauciucuri de iarnă. Preţ 2100 euro. Telefon 0765.612101.
• Vând telefon LG L70-D320n, alb, în stare foarte bună, preț 350 lei. Relații la telefon 0786.489599.
DECESE
Conducerea C.S.O. Retezatul Hațeg transmite sincere condoleanțe domnișoarei Francesca Ghișe pentru pierderea suferită prin decesul tatălui GHIȘE NICOLAE Dumnezeu să-l odihnească în pace!
ANGAJĂRI
mica publicitate
Organizația Caritas Alba Iulia angajează pedagog social/asistent social/educator la Centrul de zi pentru copii Maria Stein. Cerințe: studii în domeniul social/ pedagogic. Informații suplimentare la: 0747.220029/ 0747.220027.
• Angajăm șoferi cu și fără experiență, categoria C+E, posesori atestat profesional și card tahograf, pentru transport marfă comunitate. Asigurăm pregătirea profesională și oferim un pachet salarial avantajos. Telefon 0729.272272.
• SC Elcompet SRL angajează electricieni calificaţi. CV-urile se depun la sediul firmei din Petroşani, str. A. Iancu, nr. 1 (în spatele Poliţiei). Telefon 0254.548068. ___________________________________________________ • Spedition Transcontinental SRL, distribuitor autorizat Ursus, Nestle, HTS Hongta (țigări), Dr. Otker, Parmalat, angajează agent de vânzări pentru Valea Jiului. Se oferă condiții specifice domeniului de activitate, iar cei interesați pot depune CV-ul la sediul societății din Petroșani, str. Oltului, nr.34, sau la adresa de e-mail: adinistoroiu@yahoo.com, telefon 0751.517298. _____________________________________________________ • Night Club angajează animatoare. Relații la telefon 0720.497935.
8
www.zvj.ro vineri, 19 februarie 2015
PUBLICITATE
15
16
agORa
Retrogradarea morală a politicii de cumetrie Din punct de vedere politic judeţul Hunedoara nu se diferenţiază prea mult de ceea ce se întâmplă în întreaga Românie. Peste tot găsim aceleaşi patimi şi meschinării, peste tot primează nonvalorile care şi-au arendat hălci consistente din sufletul şi trupul acestei ţări. Devenirea aşa-zisului om politic românesc nu reprezintă decât un drum desfigurat care mai evidenţiază încă o dată actualitatea mucalitului de I.L. Caragiale. Nu este prea greu să scrii o carte sau un studiu despre politica fetidă din ţara noastră pentru că se găseşte destul material. Ştiinţa şi literatura pot conlucra, dar trebuie să-ţi învingi scârba şi teama de a coborî în tavernele insalubre. Motivul pentru care scriu aceste rânduri
facebook.com/ziarulvaiijiului
este determinat de indignarea la aflarea veştii că domnul general Vasile Bârea şi-a dat demisia din aşazisul partid liberal. Părerea mea este, dincolo de orice interpretare, că „liberalii” au pierdut un om de valoare, pe baza unor calcule sociologice meschine. S-a spus că statistica este „arta de a minţi frumos”, dar în cazul acesta este nearta de a minţi urât. Cazul domnului general Vasile Bârea nu este unic şi nu este specific neapărat liberalilor. Istoria este plină de exemple, mai mult sau mai puţin celebre, de înlăturare a unor oameni verticali. Domnilor politicieni, din orice partid, de ce credeţi că România este la ora actuală în agonie? De ce credeţi că putregaiul a ajuns până la nivelul celulelor şi atomilor
acestei ţări? Sunt convins că ştiţi bine care sunt cauzele, dar vă complaceţi pe postul de celule canceroase care sugrumă normalitatea. Tot ceea ce înseamnă pleavă politică românească este adunat într-un creuzet în care diferenţele ideologice nu mai au importanţă. De la stânga la dreapta şi de la dreapta la stânga aceeaşi masă diformă şi informă din care ies miasme insidioase. Opinia mea de cetăţean este că partidele care nu au grijă de oamenii lor care au ţinută morală vor fi sancţionate de electorat cât de curând. Opinia publică se aseamănă cu Moira, singura zeitate greacă fără formă, de care toţi zeii se temeau. Oare, puţinii oameni de bună-credinţă din politica acestui judeţ şi din această ţară vor putea să ne dea o speranţă luminoasă, fără să fim nevoiţi să ne luăm lumea în cap? Ion HIRGHIDUŞ