CMYK
Ziarul Vaii Jiului
Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Nu există lege
)
împotriva LUI! ADEVĂRU
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani
O spunem calm şi fără ură de clasă:
Director: Cătălin DOCEA
Redactor şef: Marian BOBOC
Curs valutar: 1€ = 4,4763 lei 1$ = 4,0081 lei 1₤ = 5,7957 lei
marţi, 9 februarie 2016 Anul IX • nr. 1871 • 8+4 pagini • Preţ: 1 leu
l iu en p Lu a, ic N le nu om d şi or st Ni şe Tovară ? a rămas fără căldură în casă. Vă pasă
Într-un comunicat de presă primit la redacţie, Biroul de presă al C.E.H. comunică, mai pe la sfârşit, cu seninătate: „Începând cu data de 09.02.2016, ora 09:00, se va sista furnizarea agentului termic în Municipiul Lupeni fiind afectaţi consumatorii racordaţi la sistemul centralizat de termoficare”.
Cum CEH, înainte de a intra în insolvenţă, ne-a rămas dator pentru serviciile prestate, nu vrem să mai fim luaţi de fraieri în continuare, aşa că nu vom mai înşira gratuit şi motivele care au dus la oprirea agentului termic enume-
rate de CEH în comunicatul de presă. Care motive sunt legate de insolvenţă. De insolvenţa CEH. Iar insolvenţa a scris de-atâtea ori cu subiect şi predicat chiar directorul ZVJ, Cătălin Docea - este legată de numele lui Laurenţiu Nistor. Care este şi el nu doar de legat, ci chiar legat de numele lui Petre Bebe Nica. Care Bebe, la o chermeză cu tovarăşii de la Hunedoara, i-a ridicat un monument de vorbe şi de bune relaţii lui Nistor, mai înalt decât turnul Vâscozei. Să fim serioşi, dacă insolvenţă n-ar fi, nimic n-ar fi… Adică, agentul termic ar fi clipocit prin caloriferele lupenenilor ca păstrăvii prin izbucurile Retezatului, măcar până la primăvară. Cu tupeul de care au dat dovadă până acum din plin, mă pot aştepta ca tovarăşul Nistor şi domnul Bebe să dea înfriguraţilor lupeneni următorul sfat: Domnilor, tovarăşi, fraţi, dacă vreţi să nu fiţi afectaţi, mai puneţi o haină pe voi! În acest timp, cât lupenenii vor dârdâii, sunt sigur că beneficiile babane ale inspectorului social Nica, păstrate la secret şi pe care le vom dezvălui în curând, nu vor fi „afectate” de insolvenţă ca sănătatea bieţilor lupeneni. Căci aşa e insolvenţa: pentru unii mumă, pentru alţii ciumă… Normal ar fi să nu sufere din cauza insolvenţei doar lupenenii, ci şi aceia care au pus umărul la intrarea CEH în insolvenţă. Nu dăm sfaturi cu cine să se întâlnească noaptea la masă la „Onix” administratorul special şi până la ce oră să menţină în dispozitiv bucătăreasa şi chelneriţa, însă ne permitem să-i atragem atenţia să nu fie şmecher şi să joace în horă tocmai cu aceia care i-au pus piedică CEH-lui, făcându-l să se întindă cât e el de mare pe asfaltul insolvenţei. Dacă Laurenţiu Nistor este tovarăş, Petre Bebe Nica – domn, ţie, Agrişane, tată, cum să ne adresăm? Deocamdată, am luat-o cu frumosul… Deşi nu-s faine porcărele pe care începi să le faci la adresa lupenenilor. Şi, după cum scrie şi ortacul meu Olteanu, vreţi – tu, Nica şi Nistor – să băgaţi şi Vulcanul în porţie. În porţie la tremurat. Pe acest fond friguros, tovarăşe Nistor, se anunţă nişte alegeri tare fierbinţi. La Lupeni şi Vulcan!
P.S.
Marian BOBOC
Tov. Nistor, informează-i, rogu-te, măcar pe membrii PSD din Lupeni şi Vulcan ce măsuri ai întreprins tu, ca preşedinte al organizaţiei judeţene PSD Hunedoara, pentru ca lor să le fie oleacă mai cald? Şi era să uităm de cineva: domnule Sorin Vasilescu, lupenenii matale, ăia care au votat PSD-ul şi te-au făcut prefect, tremură, tremură şi iar tremură. Îi poţi ajuta cu ceva?
2
LA ORDINEA ZILEI
Vulcan
Posibilă discriminare
Ieri, în jurul orei 13:00, la Primăria municipiului Vulcan încă nu se cunoştea rezultatul tratativelor dintre lichidatorul SC Termoficare Vulcan SA şi creditorul său CEH, în speţă Termocentrala Paroşeni. Ca atare,
în lipsa primarului Gheorghe Ile - care pare-se că nu ar fi de acord cu încetarea furnizării de căldură acum, în februarie -, vicele Cristian Merişanu s-a gândit la modul în care populaţia cu venituri reduse, care are
unul sau mai multe calorifere branşate, ar putea fi ajutată de către administraţia publică locală. Una dintre variante - după cum s-a împărtăşit el, vineri după amiază, consilierilor locali - ar fi cea ca, de la căldură, subvenţia să treacă la energie electrică.
Poate că nu ştiaţi,
mărturisesc că nici eu, de subvenţie la energia termică beneficiază vulcănenii ale căror venituri sunt sub 1.080 de lei. Acum, nu am înţeles bine şi nici domnul viceprimar nu m-a putut lămuri. Şi anume dacă venitul acesta este per persoană sau per total familie. Înclin să cred în a doua variantă. În cazul subvenţionării curentului electric necesar pentru încălzire, de asta vor beneficia, în caz că energia termică kaput, familiile ale căror venituri sunt de 640 de lei/ lunar/ membru de familie. De subvenţie la gaz, plătită tot de primărie, au parte vulcănenii cu venituri de sub 615 lei/ lunar/ membru de familie.
aceasta în caz că varianta cu insolventa SC Termoficare Vulcan SA o să cadă la discuţiile despre care am amintit în introducere. Treaba este însă că nu toţi consilierii locali agreează subvenţionarea energiei electrice în locul celei termice. Aceasta, deoarece, au dat ei de înţeles, prin metoda aceasta ceilalţi vulcăneni care se încălzesc cu energie electrică sau cu gaz - şi suportă ei înşişi integral costurile – ar fi clar discriminaţi. Gheorghe OLTEANU
Nu ştiu în ce măsură,
dacă, de când şi până când se va aplica măsura
La Hunedoara
Seminarii despre fonduri europene
La 10 februarie 2016, Primăria municipiului Hunedoara, în parteneriat cu GEA Consulting Bucureşti, organizează două seminarii dedicate accesării de fonduri europene.
Vulcan
bodegă o face Consiliul Judeţean Hunedoara - a fost prinsă şi în bugetul local pe 2016. Aşadar, speranţe mai sunt!
S-o fi terminat şi piatra spartă?
Nu aceleaşi speranţe
Dacă chiar în oraş mai sunt străzi, alei şi trotuare despre care nu s-a auzit nimic că ar fi prinse în vreun proiect de reparaţii generale, ce să mai zic de drumurile mărginaşe?
Cineva mă întreba,
)
Ziarul Vaii Jiului
ieri, dacă se aude ceva despre drumul către Dealu Babii. Nu am putut decât ca, mai întâi, să-i reamintesc spusele primarului Gheorghe Ile rostite la nedeia de anul trecut din acest sat. Atunci, Ile a promis că tot ce ţine de primărie, adică de la cârciuma lui Iliuţă şi până la intersecţia cu strada Decebal (aproximativ 7 kilometri), va fi terminat în vara sau, cel târziu, în toamna lui 2015. Numai că previziunea, ca să nu o mai numesc promisiune, nu s-a realizat. Partea bună e că lucrarea aceasta care se execută cu finanţarea primăriei vulcănene – partea de drum de la tronsonul deja asfaltat şi până la Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 n J20/1310/2008
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
facebook.com/ziarulvaiijiului
Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134
În fapt, în timpul seminariilor se va face prezentarea oportunităţilor de finanţare cu fonduri de la Uniunea Europeană. După cum au anunţat organizatorii, seminariile sunt gratuite. Primul seminar va începe la ora 11.00 şi este dedicat microîntreprinderilor (firme care au între 1 şi 9 angajaţi). Al doilea seminar va începe la ora 12.30 şi este dedicat IMM-urilor. Seminariile vor avea loc în aula Facultăţii de Inginerie Hunedoara. Mihaela PETROŞAN
pot să le tragă locuitorii de pe Valea Arsului. Un drum bătut îndeosebi de autovehiculele grele care urcă goale şi vin pline cu steril de la deal. Cei care circulă pe aici cu maşini mici – este vorba îndeosebi de persoanele care se duc la mină pe partea asta – intră în noroi până la jumătate cu roţile autoturismelor la nici treizeci de metri după ce trec linia ferată. Iar mai încolo, în denivelările cu care este presărat acest drum. Dacă asfalt tot nu-i va fi dat să vadă în acest secol, câteva maşini cu piatră spartă ar putea aşterne primăria sau, mă rog, EM Vulcan, peste porţiunile care băltesc şi se transformă în mini mlaştini. Ca să nu mai spun că aceeaşi operaţiune ar trebui executată mai des şi mai sus de ramificaţia cu drumeagul care duce la poarta doi a minei. Unde gropile, mai ales acum, în prag de primăvară, apar ca urzicile… Gheorghe OLTEANU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României
Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ioan LASCU, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Administrativ / Publicitate: Oana CROITORU - 0735.727264 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839
Poziţia preşedintelui CJ faţă de incidentul violent de la Straja Măsuri urgente la Jandarmerie
Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Hunedoara, Adrian David, a transmis public un mesaj în care ia poziţie faţă de violentul incident ce a avut loc sâmbătă la Straja, când un interlop a lovit cu cruzime o tânără salvamontistă din Lupeni.
„Am luat cunoştinţă de incidentul reprobabil care a dus la agresarea unor tineri, inclusiv a unei salvamontiste – aflată în timpul liber, în staţiunea Straja Lupeni. Şi mai grav este faptul că agresiunea s-a produs sub ochii unui om al legii, jandarm aflat în subordinea Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Hunedoara. Consiliul Judeţean Hunedoara a sprijinit constant activitatea staţiunilor montane din Valea Jiului, atât logistic, cât şi financiar. Considerăm dezvoltarea turismului în zona Văii Jiului o linie prioritară în dezvoltarea judeţului nostru. Tocmai de aceea, asemenea evenimente nefericite nu fac decât să afecteze grav imaginea staţiunilor noastre, să pună frână eforturilor substanţiale ale investitorilor din zonă. Nu putem permite ca asemenea gesturi incalificabile să inducă turiştilor, actuali sau potenţiali, nici cea mai mică urmă de insecuritate personală pe raza judeţului Hunedoara. În calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara solicit public conducerii Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Decebal Hunedoara, personal domnului general de brigadă Viorel Sălan, să analizeze atitudinea jan-
Ca urmare a producerii unui scandal într-un club din staţiunea montană Straja, în data de 6 februarie 2016, în jurul orei 02.40, conducerea Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Hunedoara s-a autosesizat şi a dispus constituirea unei comisii pentru efectuarea verificărilor cu privire la comportamentul unui subofiţer din cadrul unităţii, aflat în club, în timpul liber, în momentul comiterii agresiunii. În data de 7 februarie 2016, comisia desemnată din cadrul unităţii a finalizat verificările, iar Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Hunedoara a sesizat Parchetul Militar Timişoara în vederea continuării cercetărilor în acest caz.
darmului care a asistat pasiv, aşa cum a arătat media locală şi naţională, la gravele incidente din Straja. Totodată solicit tuturor instituţiilor cu atribuţii pe linia asigurării siguranţei cetăţeanului să întreprindă toate demersurile necesare, inclusiv prin alocarea de resurse suplimentare de personal, pentru a evita orice fel de incidente nedorite care pot afecta grav şi nemeritat imaginea staţiunilor montane din judeţ. Este de datoria noastră, a tuturor, să protejăm prin toate mijloacele legale aflate la dispoziţie dezvoltarea economică a acestui segment vital în dezvoltarea judeţului Hunedoara”, a transmis Adrian David. Mihaela PETROŞAN
Jandarmul care a asistat la scandalul din Straja,
Recidivistul Palesică
Subofițerul Sorin Moldovan, angajat al Inspectoratului de Jandarmi Județean Hunedoara, va fi cercetat de Parchetul Militar Timişoara.
Constantin Sorin Palesică a cerut prin intermediul avocatului să fie cercetat în stare de arest la domiciliu sau sub control judiciar. Cererea a fost respinsă.
Cercetat de Parchetul Militar Timişoara
Jandarmul a fost martor pasiv al agresiunii tinerei de către Sorin Constantin Palesică în Straja, weekendul acesta. Să fii angajat în cadrul unei instituții de ordine publică implică un comportament adecvat şi în afara orelor de lucru. Este similar aşteptărilor pe care noi toți le avem de la medici, care tratează şi în afara orelor de lucru cu aceeaşi responsabilitate, pentru că au depus jurământul lui Hipocrate. Tot aşa polițiştii, polițiştii locali, jandarmii, lucrătorii din cadrul armatei, judecătorii au depus un jurământ, care implică anumite responsabilități şi în afara serviciului. Ce putem spune, totuşi, în apărarea lui Sorin Moldovan este că omul, aflat la un chef, băuse, şi nu mai era tocmai apt de intervenție, şi nici nu putem spune că făcea front comun cu agresorul. Din imaginile surprinse de camerele de luat vedere, jandarmul aflat în timpul liber ni se părea, pur şi simplu, prea beat pentru a avea o reacție cinstită. Însă martorii incidentului vor putea da mai multe detalii. Iată poziția oficială a IJJ Hunedoara vizavi de ancheta în cazul lui Sorin Moldovan, care cu siguranță va fi pedepsit mai eficient şi mai rapid decât agresorul propriuzis. „Ca urmare a producerii unui scandal într-un club din staţiunea montană Straja, în data de 06 februarie 2016, în jurul orei 02.40, conducerea Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Hunedoara s-a autosesizat şi a dispus constituirea unei comisii pentru efectuarea verificărilor cu privire la comportamentul unui subofiţer din cadrul unităţii, aflat în club, în timpul liber, în momentul comiterii agresiunii. În data de 7 februarie 2016, comisia desemnată din cadrul unităţii a finalizat verificările, iar Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Hunedoara a sesizat Parchetul Militar Timişoara în vederea continuării cercetărilor în acest caz”.
Sonia LIBERESCU
8
www.zvj.ro marţi, 9 februarie 2016
Are păreri de rău şi 30 de zile de stat în spatele gratiilor
Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Petroşani au emis o propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile sub acuzația de lovire şi alte violențe pe numele lui Palesică. El va sta în arestul de la Târgu Jiu. Acuzatul a declarat că regretă faptele, dar regretele tardive şi teatrale nu au impresionat pe nimeni. Împotriva lui Palesică au depus plângeri trei persoane, dintre care două au prezentat anchetatorilor şi certificate medico-legale, din care reiese că au nevoie de îngrijiri medicale pentru 4-5 zile. Dacă va fi găsit vinovat în acest dosar, agresorul riscă să primească o pedeapsă de până la 4 ani de închisoare, pentru că este recidivist. Sonia LIBERESCU
actualitate
3
4
ACTUALITATE
Cu primarul Dănuţ Buhăescu
Despre bugetul local al Uricaniului care aşteaptă „botezul” consilierilor În zilele următoare, după şedinţa de consiliu local, Uricaniul va avea aprobat bugetul local pe anul 2016. O chestiune deloc minoră, ţinând cont că fără un buget aprobat de „parlamentul local” o primărie nu poate funcţiona la parametri normali. Pe această temă şi ţinând cont că deja bugetul local al Uricaniului este stabilit după câteva săptămâni de calcule şi de muncă al celor din primărie, am stat de vorbă cu primarul Uricaniului, Dănuţ Buhăescu.
Priorităţi clare
Pentru început primarul Buhăescu ne-a vorbit de câteva priorităţi de care s-a ţinut cont încă de la începutul schiţării proiectului de buget local pe anul în curs. „Este adevărat că bugetul pe anul 2016 l-am gândit ca pe unul de dezvoltare. Aceasta chiar dacă, pe ansamblu, nevoile sunt mult mai mari. În primul rând, aş vrea să amintesc că, în afară de partea de dezvoltare, ne-am gândit să asigurăm şi toate resursele financiare pentru absolut toate serviciile publice necesare în oraşul Uricani, astfel încât ele să funcţioneze la cei mai buni parametri, atât cât este necesar şi posibil, ţinând cont de posibilităţile administraţiei noastre. Ţinând cont de asta, în primul rând am asigurat resursele financiare pentru salarii, pentru indemnizaţiile persoanelor cu handicap şi pentru asistenţii lor personali neuitând, cu prioritate, de toate fondurile necesare pentru şcoli şi grădiniţe, precum şi fondurile legate de încălzire, căldură şi alte utilităţi la clădirile instituţiilor publice de pe raza oraşului nostru. Ca şi şcolile şi grădiniţele, partea de funcţionare normală a acestor instituţii a devenit o prioritate şi ne-am conformat ca atare, astfel încât să nu existe din acest punct de vedere nicio problemă în acest an. De partea cealaltă am asigurat în bugetul pe anul acesta şi toate resursele financiare necesare ilu-
minatul public, reparaţiilor şi întreţinerilor de străzi şi zone verzi, lucruri necesare an de an într-o localitate, indiferent că vorbim de o localitate mai mare sau una mai mică. Pe partea de sănătate, am fost atenţi să asigurăm fonduri necesare pentru ce va mai trebui achiziţionat la ambulatoriul de specialitate din Uricani, fireşte, în funcţie de solicitările conducerii Spitalului Municipal Lupeni, care gestionează din punct de vedere medical această instituţie sanitară aflată în faza de obţinere a autorizaţiei de funcţionare”, a declarat pentru ZVJ edilul Uricaniului.
Dezvoltarea cuvântul de ordine
Dezvoltarea oraşului rămâne, după primarul Dănuţ Buhăescu, problema numărul unu. Aceasta chiar dacă există serioase dificultăţi de atragere a fondurilor la bugetul local, în condiţiile restrângerii activităţii miniere de la an la an şi a faptului că încă mai e nevoie de deschideri de noi afaceri pe raza localităţii, care să înlocuiască latura activităţilor miniere şi să umple golul financiar lăsat de o industrie faimoasă, care a ţinut în viaţă Uricaniul şi Valea Jiului mai bine de un secol, cu o dezvoltare nemaipomenită între anii 19701989. „Foarte mult ne-am axat bugetul pe partea de dezvoltare. Prioritate va avea scrierea de proiecte realizate din fonduri europene. Ca un exemplu, pentru şcolile generale am asigurat sumele necesare pentru a actualiza şi scrie proiecte, care să vizeze atragerea de fonduri europene pentru modernizarea şi dotarea cu tot ce trebuie a acestor instituţii de învăţământ unde învaţă copiii noştri. Legat tot de şcoli, la Şcoala Generală nr. 1 am alocat fonduri pentru înfiinţarea unui laborator specific Colegiului Tehnologic Retezat, aşa cum ne-a cerut conducerea liceului. N-am uitat să asigurăm bani, tot la şcoli,
pentru toate lucrările ce trebuie efectuate pe linie ISU, asta după observaţiile lăsate de cei care au controlat şcolile pe această linie. Un alt exemplu în acest sens se referă la blocurile de locuinţe din oraş. În bugetul de anul acesta avem 2,9 miliarde lei vechi pentru asigurarea tuturor documentaţiilor necesare depunerii proiectelor şi transcrierii lor, astfel încât până în vară să le putem depune în vederea finanţării europene pentru lucrările de reabilitare termică la 26 de blocuri. Vorbesc aici de toate blocurile care fac parte din cadrul asociaţiilor de proprietari. De asemenea, tot în acest buget ce urmează a fi supus aprobării consilierilor locali, asigurăm bani pentru etapa a II-a a documentaţiilor necesare pentru drumurile vicinale. De ce? Pentru că anul acesta ne propunem să realizăm documentaţii pentru cel puţin încă zece drumuri vicinale. Legat de aceste drumuri, am reuşit să prindem de la bugetul de stat, în urma vizitei la Ministerul Dezvoltării, încă 40 de miliarde de lei vechi pentru a finaliza cele opt drumuri începute în etapa I – mai bine spus o parte începute, o altă parte neîncepute”, ne-a mai declarat primarul Dănuţ Buhăescu.
Părţile mai slabe ale bugetului
Fireşte că atunci când nu sunt destui bani la un buget, oricare ar fi el, local sau de stat, el trebuie echilibrat în aşa fel încât fiecare compartiment să nu simtă prea mult acest lucru. Numai primarul Uricaniului, contabilii şi funcţionarii care au lucrat săptămâni de zile la creionarea bugetului local ştiu cum au făcut ca lucrurile să iasă cât mai bine şi să nu rămână vreun capitol bugetar descoperit. S-au luat bani dintr-o parte şi s-au trecut în cealaltă şi tot aşa, până au ajuns la o formă finală cât de cât acceptabilă. L-am întrebat pe primar care sunt părţile mai slabe ale bugetului de anul acesta... „Am alocat mai puţini bani anul acesta la cheltuieli materiale şi servicii. N-am avut ce face şi a trebuit să facem aşa, pe fondul măririi salariilor funcţionarilor publici. Vă explic şi de
Vă aşteptăm în Petroşani - Complex Parângul facebook.com/ziarulvaiijiului
ce... Faţă de anul trecut e un plus la salarii de 25%. Având în vedere că ei solicită şi sporul acela de condiţii vătămătoare – legat de calculator şi monitoare, s-ar putea ca plusul la salarii să fie chiar mai mare, aici încă nu ştim exact, suntem doar la faza de măsurători şi prognoze, pe care le-am efectuat, o să vedem ce spune Ministerul Muncii, Ministerul Sănătăţii, prefectura şi consiliul local. Dar doar efectul la salarii, din primărie cât şi la asistenţii personali care însoţesc persoanele cu handicap fizic, este sporit cu 25% faţă de anul trecut. Asta, în condiţiile în care banii de la exploatările miniere tot scad. Cu toate acestea, noi am asigurat în buget şi aceşti 25% în plus şi sigur că da a trebuit să tăiem de la aceste cheltuieli materiale şi servicii, cum v-am spus la început. Am tăiat faţă de anul trecut la aceste capitole undeva cam la 40%, undeva la vreo 2,2 miliarde lei. Am mai tăiat de asemenea de la alte reparaţii... Avem lucrările de investiţii la străzi, unde am lăsat mai puţini bani la reparaţii străzi (a nu se confunda cu străzile vicinale cu care e altă poveste). La capitolul iluminat, prin schimbarea corpurilor de iluminat de anul trecut cu corpuri de iluminat economice – atât cât am putut noi atunci – s-a făcut o reducere de plată a facturii undeva între 16-17%, aceşti bani nemaiintrând în bugetul de anul acesta. Practic, am tăiat cu 15% banii alocaţi la iluminatul public şi i-am trecut la alte capitole unde aveam nevoie. Dacă cumva nu ne vor ajunge banii aici, la o rectificare de buget vom regla problema”, a mai susţinut primarul.
Buget total de peste 10 milioane lei Bugetul total al Uricaniului se ridică şi anul acesta la nivelul anului trecut. Aceasta înseamnă, cu tot cu salariul cadrelor didactice şi cu banii care au destinaţie precisă şi obligatorie, după lege, la peste 100 de miliarde de lei vechi sau 10 milioane de lei noi, cum vreţi s-o luaţi. Corneliu BRAN
Hotel Petroşani
angajează urgent barmani-ospătari
CV-urile se depun la recepția HP, iar relații se pot obține la telefon 0254.542801 și 0755.065182.
Mâine, la Deva Mall,
Lansează Ioachim Lazăr
Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva organizează în ziua de 10 februarie 2016, ora 1700, în incinta Deva Mall, etajul al patrulea, Salle d’Or, o întâlnire cu istoricul Ioachim Lazăr care, cu acest prilej, îşi lansează volumul intitulat „Revoluţia românilor din Transilvania 1848-1849 reflectată în rapoartele prefecţilor revoluţiei Avram Iancu, Ioan Axente Sever şi Simion Balint”, apărută la Editura Călăuza v.b. din Deva.
Este a doua ediţia a lucrării apărute în 2014, la împlinirea a 190 de ani de la naşterea lui Avram Iancu şi a 165 de ani de la bătăliile moţilor din Munţii Apuseni din timpul Revoluţiei din Transilvania din 1848-1849. Dat fiind că, graţie intensei munci de documentare în arhive, istoricul Ioachim Lazăr a descoperit recent un document de importanţă deosebită privind desfăşurarea revoluţiei în Zarand, s-a impus completarea rapoartelor celor trei prefecţi cu relatările unor delegaţi săteşti din 30 de localităţi zărăndene referitoare la evenimentele revoluţionare. În acest fel, lucrarea este între-
8
www.zvj.ro marţi, 9 februarie 2016
gită şi oferă o imagine de ansamblu, mult mai relevantă despre un moment de mare importanţă din istoria românilor. Nume de referinţă în istoriografia românească din ultimele patru decenii, Ioachim Lazăr este autorul unui impresionant număr de cărţi, comunicări ştiinţifice, articole având drept temă istoria românilor transilvăneni, cu o aplecare specială asupra celor două momente cruciale ale acestei istorii: revoluţiile lui Horea, Cloşca şi Crişan şi cea de la 1848-1849. Născut la 15 mai 1942 în oraşul Lupeni, Ioachim Lazăr îşi trage originea din inima Munţilor Apuseni, părinţii lui fiind originari din satele Vaca (azi Crişan) şi Ribicioara, din Ţinutul Zarandului. Familia Lăzăreştilor era o veche şi respectată familie de români, amintită în documentele vremii încă din secolul
XVI. După terminarea gimnaziului, Ioachim Lazăr urmează cursurile Şcolii Profesionale de ucenici de la Gurabarza de unde va ieşi cu o meserie, dar însufleţit în permanenţă de dorinţa de a se dedica istoriei. Aşa se face că, după absolvirea cursurilor serale ale Şcolii Medii din Gurabarza, în anul 1964 va deveni student al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Facultatea de Istorie-Filosofie. Aici a avut drept dascăli nume mari ale istoriografiei româneşti: Mihail Macrea, Nicolae Lascu, Francisc Pall, Ştefan Pascu, Camil Mureşan. A citit mii de pagini de scrieri istorice, a cercetat documente, a studiat tot ce îi putea oferi bogata bibliotecă a Universităţii din Cluj şi a fost animat de dorinţa de a găsi şi cerceta noi documente privitoare la istoria românilor din Ţara Zarandului. A absolvit facultatea susţinând lucrarea cu tema „Lupta minerilor de la Crişcior pentru drepturi sociale, economice şi politice”, o lucrare foarte bine documentată, minuţios şi ştiinţific argumentată, izvorâtă în mare parte şi din cunoaşterea exactă a situaţiei minerilor din Munţii Apuseni. În 1971, Ioachim Lazăr a fost numit director al Muzeului Castelului Corvinilor de la Hunedoara, o muncă de mare răspundere care i s-a încredinţat tocmai avându-se în vedere competenţa profesională şi capacitatea de a face faţă unor sarcini ştiinţifice complexe. De altfel, prima lucrare ştiinţifică publicată de istoricul Ioachim Lazăr este Castelul Corvineştilor Hunedoara, apărută în anul 1976, completată şi reeditată ulterior după 1990, în 1995 şi 1997. Recunoscut deja în întregul mediu academic al istoricilor din România ca un nume de referinţă, istoricul Ioachim Lazăr a fost antrenat în pregătirea şi participarea, în anul 1980, la Congresul mondial de istorie care s-a ţinut la Bucureşti. În anul 1978, a fost numit în funcţia de director al Muzeului din Deva (Muzeu Judeţean, cum se numea în acea vreme), funcţie pe care a onorat-o până în anul 1987. La iniţiativa istoricului Ioachim Lazăr s-au inaugurat casele memoriale dedicate unor mari personalităţi ale istoriei şi culturii hunedorene: Casa Memorială „Crişan” din satul Crişan (1979), Muzeul Memorial „Aurel Vlaicu” (1982), Punctul Muzeistic de la Ţebea (1984).
După ce nu a mai îndeplinit funcţia de director, istoricul Ioachim Lazăr a continuat munca de cercetare pe tărâm istoric de pe poziţia de muzeograf, şef al Secţiei de Istorie de la Muzeu Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva. A fost preocupat de studierea evoluţiei unor activităţi economice din zona Hunedoarei, exploatarea şi prelucrarea fierului, a metalelor preţioase. A adus date importante legate de funcţionarea primului furnal din zona Hunedoarei (1781) şi a studiat apariţia şi dezvoltarea meşteşugurilor şi breslelor hunedorene. În 1999 a devenit doctor în istorie susţinând teza cu tema „Învăţământul românesc din sud-vestul Transilvaniei între (1848-1883)”. O atenţie aparte este acordată de către istoricul Ioachim Lazăr studierii vieţii şi activităţii unor personalităţi din ţinuturile Hunedoarei: Iancu de Hunedoara, Avram Iancu, Francisc Hossu-Longin, Andrei Şaguna, Nicolae Bălan, Simion Bărnuţiu, Ioan Pop-Reteganul, Aurel Vlad, Dr. Petru Groza, Ioan Mihu etc. De asemenea, a studiat şi a publicat numeroase lucrări dedicate familiei Densusienilor. Ioachim Lazăr a desfăşurat o activitate intensă ca redactor-responsabil (din 1978) la revista Sargetia, editată de Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, unde a publicat zeci de articole şi studii. După 1990 a fondat revista Restituiri, vol. I-V, o revistă care şi-a propus să grupeze tematic articolele, comunicările prezentate la diferitele manifestări ştiinţifice, sesiuni, simpozioane etc. În anul 1995, tot Ioachim Lazăr a fost creatorul şi redactorul responsabil al revistei Muzeului Castelul Corvinilor, Corviniana, vol. I-III. Un alt aspect important al activităţii ştiinţifce a istoricului Ioachim Lazăr este elaborarea monografiilor unor localităţi hunedorene: Orăştie, Baru Mare, Vălişoara, Băiţa, Crişan, Brănişca, Simeria, Ribiţa. O contribuţie importantă a avut la realizarea amplei monografii în cinci volume a judeţului Hunedoara. Activitatea de cercetător a istoricului Ioachim Lazăr s-a vădit, vreme de peste 40 ani, prin participarea la un număr impresionant de simpozioane (peste 200) şi reuniuni ştiinţifice de înaltă ţinută la Alba Iulia, Sibiu, Craiova, Caransebeş, Braşov, Cluj-Napoca, Arad, Baia-Mare, Piteşti, Timişoara, Lugoj, Bacău, Zalău, Bran, Târgu Mureş, Brăila etc. Volumul care se lansează este încă o dovadă a preocupării constante a istoricului Ioachim Lazăr faţă de istoria zbuciumată a românilor transilvăneni, în mod deosebit a celor din Munţii Apuseni. Ioan Sebastian BARA
cultură
5
6
SPORT
Pentru juniorii Jiului
Echipament nou de la primărie
Juniorii echipei CSM Jiul Petroşani au intrat în posesia noului echipament de joc care are culorile roşu, alb şi negru.
CSM Jiul Petroşani a primit 40 de seturi de echipament de joc şi de prezentare. Primăria Petroşani a fost cea care a suportat costul acestor echipamente. „Noi, în momentul de faţă, suntem în cantonament la Herculane cu juniorii. Copiii s-au bucurat foarte mult de ges-
În Valea Jiului
Dezastru cu terenurile de joc
Antrenorii echipelor de fotbal din Valea Jiului se plâng de faptul că nu pot susţine meciuri de verificare în zonă din cauza terenurilor foarte moi.
„Nu am putut să mai jucăm niciun meci de verificare, pentru că nimeni nu riscă să-şi strice gazonul. Ne-am pregătit pe un teren sintetic. Vom încerca săptămâna aceasta să susţinem un meci de verifi-
care la Călan cu Victoria Călan, dacă cei de acolo vor fi de acord”, a spus antrenorul lui Hercules Lupeni, Dan Voicu. „Nici noi nu putem juca amicale în zonă. Încercăm un meci de verificare la Retezatul Haţeg, unde terenul este ceva mai bun”, au spus şi oficialii de la echipa Universitatea Petroşani.
tul Primăriei Petroşani, care a suportat atât cantonamentul de la Herculane, cât şi noile echipamente. Sperăm ca primăria să mai repete astfel de gesturi, şi am vrea să devină un obicei. Pe această cale le mulţumim”, a declarat antrenorul Cosmin Kanduth. În cantonamentul de la Herculane juniorii Jiului au câştigat un meci de verificare cu 7-1, disputat în compania unor juniori din Craiova.
Santa şi Arcuşi
Sunt din nou „studenţi”
Universitatea Petroşani a câştigat primul amical din perioada de iarnă, învingând cu 4-2 pe CS Vulcan. Ovidiu Melniciuc:
„A fost un debut cum nu se putea mai bun pentru mine”
Naţionala de rugby a României a început pregătirea celui de-al doilea meci din Cupa Europeană a Naţiunilor, care se va disputa sâmbătă, 13 februarie, cu Spania.
După debutul cu dreptul în amicale, petroşenenii şi-au mai recuperat doi jucători importanţi, pe portarul Atilla Santa şi pe Lucian Arcuşi (revenit de la munca din străinătate). Oficialii echipei petroşenene au declarat că revenirea celor doi jucători este foarte importantă, ei participând deja la antrenamentele echipei.
Şi la schi-alpinism
Stejarii se antrenează la Cluj, acolo unde au şi debutat în noul sezon al competiţiei, 39-14 cu Portugalia. Fostul jucător al echipei Ştiinţa Petroşani, Ovidiu Melniciuc, ne-a declarat în exclusivitate că se simte mândru de debutul la naţională. „A fost un debut cum nu se putea mai bun pentru mine, la mine acasă pe Cluj Arena, cu o victorie foarte frumoasă. Trebuie să recunosc că am avut emoţii foarte mari. Mi-am propus să ajung la echipa naţională, dar nu aşa de repede. Sunt foarte fericit că fac parte din acest grup minunat alături de cei mai buni jucători”, a spus jucătorul. „De Ştiinţa Petroşani ce pot să zic… M-am bucurat foarte tare că au ieşit campioni, în ciuda problemelor financiare pe care le au băieţii. Au fost uniţi și rezultatul a fost unul deosebit pentru ei. Am jucat un an şi jumătate la Petroşani şi nu voi uita niciodată perioada petrecută acolo. Constantin Vlad şi Dumitru Livadaru au fost antrenorii care mi-au îndrumat paşii”, a declarat jucătorul de 22 de ani.
Se ascute lupta!
Dan Spulber, câştigător al unei ediţii Maraton 7500, vine să atace Parângul Mic, spulberând zăpada de sub picioare.
Acesta va participa la cursa nocturnă, inedită, de gen „vertical race”, care va avea loc la 20 februarie în Masivul Parâng, şi care are două secţiuni: alergare montană şi schi alpinism. Traseul măsoară 4,5 km, cu o diferenţă de nivel pozitivă de 1.000 m. Competiţia ajunsă la ediţia cu numărul 3 este deschisă atât fetelor, cât şi băieţilor.
Pagină realizată de Loredana JUGLEA facebook.com/ziarulvaiijiului
Berbec (21 Mar - 20 Apr)
Oricât de încrezător ai fi în ideile tale, bazează-te doar pe fapte concrete, pe cifre reale, pe lucruri pe care le cunosc și le înțeleg și ceilalți, ca să nu fii privit ca un ciudat.
Taur (21 Apr - 21 Mai)
Ceea ce ar fi trebuit să meargă într-o direcție excelentă ajunge într-un punct critic în care tot norocul se poate întoarce exact pe dos. Ai mare grijă, pentru că te cam joci cu șansa ta.
INFORMARE La sediul SC Apa Serv Valea Jiului SA a avut loc o ședință de lucru pentru discutarea și agrearea completărilor necesare a fi aduse Aplicației de Finanțare pentru finanțarea investițiilor în sistemul de apă/canalizare în Valea Jiului pentru etapa de programare 2014–2020. La ședință au participat toate părțile implicate şi anume: - Reprezentanții SC Apa Serv Valea Jiului SA;
Gemeni (22 Mai - 21 Iun)
Cine apelează azi la părerea ta, o face cu maximă încredere pentru judecata ta limpede și justă, deci nu trebuie să-i dezamăgești. Decizia pe care o iei va mulțumi pe toată lumea și se vor supune cu toții.
Rac (22 Iun - 22 Iul)
Munca ta da roade mai bune decât te-ai așteptat și e normal să devii din ce în ce mai dornic să duci mai departe ce ai început. Se prefigurează o recoltă bogată, metaforic vorbind.
Leu (23 Iul - 22 Aug)
Nimeni nu te întrece când vine vorba de colaborare, pentru că tu sari în ajutorul cuiva chiar și fără să ți-o ceară în mod intenționat. Dai fără să aștepți nimic în schimb.
Fecioară (23 Aug - 21 Sep)
Chiar dacă acum ai impresia că vâslești numai împotriva curentului și nu te mai înțelegi cu nimeni, educă-ți răbdarea și toleranța față de ceilalți.
Balanţă (22 Sep - 22 Oct)
Ai tot amânat acest moment de frică să nu iei o decizie greșită, dar în cele din urmă trebuie să te hotărăști să spui odată stop și să închizi un capitol din care nu mai ai nimic de câștigat.
DECEsE
Cu adâncă durere în suflet, anunţăm trecerea la cele veşnice a celei care a fost o minunată soție și bunică moLDoVAN mArIoArA IrINA Trupul neînsufleţit este depus la Capela Unitariană petroșani, iar slujba înmormântării va avea loc miercuri, 10 februarie 2016, la ora 14:30. Dumnezeu să o odihnească în pace! soțul Ioan și nepotul Ionuț cu soția Nadia
ComEmorĂrI
Cu sufletul încă cernit ne amintim că, în urmă cu 9 ani, pe 9 februarie 2007, pleca dintre noi CAroL sCHrETEr, primar al municipiului petroşani, un om deosebit, preţuit de comunitatea în slujba căreia şi-a dedicat întreaga viaţă. profesionalismul său a stat la baza întregii sale activităţi iar devotamentul pentru locuitorii urbei în care s-a născut l-a călăuzit în viziunea sa de modernizare a municipiului. Amintirea sa va rămâne veşnic în inimile noastre! Tiberiu Iacob-ridzi primarul municipiului petroşani
Încearcă să-i mai și refuzi pe cei care te monopolizează cu problemele lor. Nu cumva le pui prea mult la suflet? Ascultă-i, asta poți face, dar fă-o cu un dram de detașare.
Săgetător (22 Noi - 20 Dec)
Dacă te simți blocat într-un punct mort, nu te complace în situația respectivă, pentru că nu te reprezintă. Ia taurul de coarne, implică-te, luptă-te pentru ceea ce vrei să obții și mai ales pentru a ieși din acest impas. Nimic nu te mulțumește, ai pretenții prea mari de la cei pe care-i iubești - copii, partener de viață, prieteni - și strâmbi din nas
• Consultații - Diabet zaharat - Dislipidemii - Obezitate Dr. Liliana BOLOG, Medic primar diabet zaharat, boli nutriție și metabolism. Programări la telefon 0733.677745.
ANGAJĂrI
mica publicitate
• Societate comercială angajează lucrător gestionar (bărbat), cu experiență, pentru magazin metalochimice, pe zona orașelor Vulcan-Lupeni. Cerem seriozitate. Telefon 0744.610683. ______________________________________________
VÂNZĂrI
mica publicitate
AUTo
mica publicitate
• Vând telefon LG L70-D320n, alb, în stare foarte bună, preț 350 lei. Relații la telefon 0786.489599.
Vărsător (20 Ian - 18 Feb)
Cariera ta cunoaște un moment de vârf care merită sărbătorit alături de cei care au contribuit și ei la acest succes.
• Vând Golf4 - 2001, motor 1.4 benzină, 150.000 km, ESP, închidere centralizată, climatronic, taxa plătitănerecuperată, ITP valabil până în noiembrie 2017, cauciucuri de iarnă. Preţ 2100 euro. Telefon 0765.612101.
Peşti (19 Feb - 20 Mar)
HorosCop
mica publicitate
• Angajăm șoferi cu și fără experiență, categoria C+E, posesori atestat profesional și card tahograf, pentru transport marfă comunitate. Asigurăm pregătirea profesională și oferim un pachet salarial avantajos. Telefon 0729.272272.
Capricorn (21 Dec - 19 Ian)
Planurile pe care le discuți cu familia au toate șansele să devină realitate, deci adună-i pe toți în jurul tău pentru a stabili rolul fiecăruia în acest proiect de viitor.
DIVErsE
• SC ELECTROUTIL ALISER SRL organizează preselecție pentru ocuparea următoarelor posturi: - șoferi autocamioane de mare tonaj pentru transport intern; - sudori; - electricieni. - absolvenți 2015 în domeniul electric și mecanic pentru formare profesională. CV-urile se depun la sediul societății din Aninoasa, str. Costeni, nr. 311 sau pe e-mail: electroutil@yahoo.com, telefon 0254.513325.
Scorpion (23 Oct - 21 Noi)
la orice.
- Experții Consultantului SC Halcrow România SRL; - Echipa de experți Jaspers din partea Comisiei Europene. Experții Jaspers au asigurat asistența pentru toate fazele ciclului de Proiect începând cu faza de proiectare și continuă asistența până la depunerea finală a documentelor în vederea obținerii deciziei de finanțare UE. Concluziile ședinței de lucru: - Integrarea observațiilor tehnice și economice făcute de experții Jaspers în documentele ce alcătuiesc Aplicația de Finanțare în vederea livrării unui proiect complet dezvoltat, termen 08–19.02.2016; - Prezentarea documentelor la Ministerul Fondurilor Europene și a stadiului pregătirii pentru finanțarea Proiectului Major din Valea Jiului î data de 18.02.2016. Precizare: Contractul de Finanțare este estimat a fi semnat în trimestrul III 2016 și este printre primele proiecte care vor fi transmise către Comisia Europeană pentru obținerea finanțării. Birou presă sC Apa serv Valea Jiului sA petroșani
8
www.zvj.ro marți, 9 februarie 2016
DIVERSE
7
8
EDILITARE
Vulcan
Mai bine să fie două, decât să lipsească
Un cititor fidel al ZVJ, vulcănean de loc, a făcut câteva poze interesante pe care ni le-a trimis la redacţie. Tema sub care ele ar putea fi reunite s-ar putea numi „Semne de circulaţie dublate sau amplasate aiurea”.
Primul semn de circulaţie,
dintre cele selectate, amplasat aiurea este cel din giratoriul de la CAP, cel care interzice accesul autobuzelor pe Bulevardul Mihai Viteazul. Numai că, şi să fi vrut, şoferul unui asemenea au-
tovehicul nu ar putea executa manevra. Explicaţia este simplă: indicatorul este pus, total neinspirat, la capătul sensului de mers dinspre primărie.
Anul acesta, primarul Păducel e sigur că
că unul din două are mai multe şanse să fie văzut, autoritatea publică locală a mai pus, pe strada 1 Mai, la intersecţia cu Nicolae Titulescu, încă un indicator „Stop la intersecţie!” pe lângă cel existent în curtea bisericii! În aceeaşi idee,
Sună ambiţios, ireal, neverosimil? Probabil, dar primarul Ilie Păducel spune că nu glumeşte: anul acesta vrea să asfalteze aproape tot ce a rămas neasfaltat în Petrila.
La Petrila asfaltul va primeni toate aleile
Gândindu-se, probabil,
bănuim, a apărut şi al doilea „Sens interzis” pe aleea asfaltată care se face imediat după piaţă şi, şerpuind pe lângă pârâul Mohora, dă în bulevard. Gheorghe OLTEANU
Dacă ne gândim că anul trecut au fost asfaltate 50 de străzi în Petrila, parcă nu mai sună chiar aiurea. În 2015 au fost cheltuiţi 50.000.000 lei (500 miliarde lei vechi) pentru aceste lucrări. S-a asfaltat la Birăoni, Cimpa. La Burdeşti şi Valea Cimpei şi au fost începute lucrările, asfaltându-se o parte din cartierele Tudor
Vladimirescu şi Minei. „Am reuşit să pietruim, să realizăm proiectarea şi să stabilim indicatori tehnico-economici în consiliul local pentru tot ce înseamnă asfaltarea tuturor aleilor de la tunel la Cap linie Petrila, adică pentru cartierele 8 Martie, Aleilor, 22 Decembrie, Minei, Sahia, şi Tudor Valdimirescu. Pe Ordonanţa 28 am băgat şi alte 6 străzi, deci prin această ordonanţă se asfaltează străzile Moliviş, Moşici, Birăoni Mesteacănului, Trandafirului, Dacilor, Lunca, Parângului, Prundului, alături de strada Cimpa. Pentru unele dintre ele avem deja şi contractele semnate cu constructorul”, ne-a declarat primarul Ilie Păducel. Practic, mai trebuie doar ca Baba Dochia să se dezbrace odată de cojoace şi, imediat, se şi apucă muncitorii de treabă. Asta înseamnă că anul acesta va fi din nou cu deranj şi şantiere. Dar, să nu uităm, o Petrilă faină, cu deranj şi cheltuială se ţine. Sonia LIBERESCU
facebook.com/ziarulvaiijiului
Publicaþie de istorii din Valea Jiului l Anul VIII l Nr. 231 l 9 februarie 2016 l 4 pagini l Supliment al Ziarului Văii Jiului
Greva Minerilor din Valea Jiului din 1977. Vedere de peste ocean:
„România tulburată de protestul minerilor”
Mărturii ale românilor din Transilvania de Nord refugiaţi în Valea Jiului în urma Dictatului de la Viena (IV) Paginile 2-3
Am primit în urmă cu câteva săptămâni de la dl. Constantin Dobre, liderul incontestabil al grevei anticomuniste de la Lupeni din 1977, articolul „România tulburată de protestul minerilor” al lui David Andelman, publicat în prestigiosul „The New York Times” la 27 noiembrie 1977. Mărturisesc, nu ştiam de acest articol, ci doar de scrisoarea minerilor către „Liberation” din 12 octombrie 1977, publicată de Mihai Barbu în volumul nostru „Lupeni ’77 – Sfânta Varvara versus tanti Varvara”. Citite acum şi corelate cu informaţiile, declaraţiile şi documentele despre greva din 1977 adunate de mine şi Mihai Barbu, aceste două articole ridică, fireşte, câteva semne de întrebare. Care semne de întrebare, vă rugăm să le semnalaţi şi Dvs. într-un joc… „de-a istoria”. Mulţumesc prietenilor mei pentru traducerea acestei scrisori. (M. BOBOC)
Published: November 27, 1977 Copyright © The New York Times
Lupeni, România, 21 nov. Peste 2000 de soldaţi români au patrulat retrasa Vale a Jiului, unde demonstraţii în masă şi greve ale zecilor de mii de mineri au izbucnit în urmă cu trei luni de zile şi unde tensiunile politice şi economice continuă. Grevele şi demonstraţiile - cu privire la care numai recent au început să apară rapoarte - reprezintă cele mai mari proteste ale muncitorilor din România Comunistă de după terminarea războiului. De două ori în ultimele trei luni, recent în urmă cu două săptămâni, preşedintele Nicolae Ceauşescu s-a deplasat în oraşele miniere Petroşani, Vulcan şi Lupeni să îndemne la calm şi să discute cu minerii. La începutul protestelor, minerii au luat ostatic cel puţin un oficial guvernamental, au blocat intrările în mine şi au mărşăluit pe străzi scandând împotriva unui regim care se mândreşte cu strictul control poliţienesc.
Teama de extinderea protestelor
Oficiali români au exprimat în cadru privat îngrijorarea că demonstraţiile s-ar putea extinde pe tot cuprinsul ţării prin contactele muncitorilor. În septembrie ar fi izbucnit proteste într-o filatură din Braşov şi chiar într-o mare uzină din Bucureşti. Solicitările minerilor din Valea Jiului, prezentate preşedintelui Nicolae Ceauşescu printr-o petiţie în 17 puncte pe 8 august, au reflectat deficienţele economice şi politice din zonă ale sistemului - lipsa hranei adecvate şi a produselor de consum, locuinţe înghesuite şi prost construite, pensii inadecvate şi sancţiuni severe pentru neîndeplinirea cerinţelor de producţie. Nimic nu s-a schimbat, nimic nu s-a rezolvat, au declarat unii dintre minerii care au acceptat să vorbească despre demonstraţii, dar care au rugat repetat: Trebuie să spuneţi că am vorbit despre sport, camping, despre schi, poate, sau vom fi toţi puşi în lanţuri. Ca atare, numele minerilor nu vor fi făcute publice. Lucrurile sunt liniştite acum pentru că lumii îi este frică au continuat minerii. Este dificil să organizezi pentru că acum sunt spioni peste tot. Dar aşteptăm, şi la anul.... A lăsat fraza neterminată şi şi-a încleştat pumnii. Potrivit acestor mineri, şi altor declaraţii care au ajuns în Bucureşti şi Belgrad, protestele au început la 01 august în Lupeni, o comunitate mohorâtă de 30.000 de locuitori, care aproape că nu poate fi deosebită de alte comunităţi de mineri de altundeva. Strada principală este flancată de colibe din cărămidă cu un etaj, care dau către nişte pătrate cu pământ negru de culoarea cărbunelui unde copiii cu chipurile pline de funingine se joacă. Colibele, datând de dinainte de cel de-al doilea război mondial, sunt înlocuite ocazional de turnuri cu apartamente noi, multe dintre ele ridicate în grabă, în urmă cu 5 sau 10 ani, urmare solicitării muncitorilor. Acum şi acestea sunt crăpate şi înnegrite.
Demonstranţii - bine organizaţi
Pe 1 august muncitorii au început să se adune în faţa intrării principale a minei, după care s-au îndreptat repede în centrul oraşului. Erau bine organizaţi. Deşi, de regulă, numai circa 580 de mineri intră în mina din Lupeni şi 5.000 lucrează la suprafaţă, la sfârşitul primei zile de grevă peste 35.000 de muncitori din zeci de mine şi oraşe din împrejurimi au invadat centrul oraşului de la străzile laterale până înspre dealuri. O fotografie despre care se spune că a fost făcută cu mari riscuri de unul dintre mineri şi dată unui vizitator străin arată minerii baricadând intrarea în mină, escaladând stâlpii de utilităţi şi aglomerând străzile înguste. A doua zi ştirea despre tulburări a ajuns la Bucureşti şi preşedintele Ceauşescu a trimis la Lupeni trei demnitari, viceprim-ministrul Ilie Verdeţ, ministrul muncii Gheorghe Pană şi ministrul minelor Constantin Băbălău. Cel puţin unul dintre miniştri - domnul Băbălău, potrivit minerilor, domnul Pană, conform altor declaraţii - a fost luat ostatic de către mineri care au cerut prezenţa preşedintelui Ceauşescu însuşi. În timp ce aşteptau, minerii l-au admonestat pe ministru. Au prezentat demnitarului parte din alimentaţia substandard pe care o primeau în mod regulat. I-am aruncat-o în faţă, a spus astăzi unul dintre mineri, si i-am spus: Uite! Mănânc-o tu. (continuare în pagina IV)
II
PRăVăLIA CU ISTORII
marţi, 9 februarie 2016
Mărturii ale românilor din Transilvania de Nord refugiaţi în Valea Jiului în urma Dictatului de la Viena (IV)
Podar Ioan (Sânioara, jud. Cluj):
Jibou şi am cerut, şi acesta a spus că nu are făină pentru noi, şi să mergem în România că acolo se găseşte. „Au dus la post şi o fetiţă a părintelui în etate În sat la mine nu este nici un ungur şi Statul maghiar a făcut şcoală de 6 ani şi i-au strâns limba şi i-au tăiat maghiară, aducând învăţător ungur, sătenii au cerut şcoală confesională, însă nmu li s-a aprobat. urechea stângă…” În şcoală se învaţă 6 ore ungureşte şi 2 româneşte, însă cărţi roSubsemnatul Podar Ioan, de ani 29, refugiat la data de 8 oc- mâneşti nu au decât pe clasa I-a. tombrie 1940, din comuna Sânicoara, judeţul Cluj, şi stabilit cu domiciliul în comuna Vulcan, Str. Dorobanţilor, Nr. 7/5 declar: Vaida Vasile (Gârboul Dejului, jud. Someş):
Eu m-am refugiat din teritoriul cedat pentru faptul că am fost bătut de soldaţii maghiari şi unguri civili din Cluj, spărgându-mi capul pe şase locuri şi la mâna stânga. După cum mi-a spus fratele meu Podar Andrei din Sânicoara, cu o lună mai târziu, în Apahida s-au petrecut următoarele lucruri: Ungurii din Apahida au pus la cale pe unii dintre ei ca să fure drapelul maghiar de la primăria din Apahida, jud. Cluj, pe care l-au şi furat şi dus în casa lui Oros Ilie numai cu scopul ca să poată bate pe români, învinuindu-i că ei ar fi furat drapelul maghiar, şi în felul acesta au fost bătuţi aproape toţi românii din comună, între care amintesc pe Groza Gheorghe, Jucan Samoilă, Hosu Gheorghe şi Hosu Vasile, iar la restul nu le ştiu numele, aceştia au vorbit cu mine şi mi-au spus cele păţite. Pe părintele gr. cat. din Apahida, Titu Moga, l-au arestat jandarmii maghiari şi l-au dus la post unde l-au bătut, după care au dus la post şi o fetiţă a părintelui în etate de 6 ani şi i-au strâns limba şi i-au tăiat urechea stângă ca să spună că ce a făcut şi unde a pus părintele drapelul. Drapelul a fost dus noaptea de ungurii care l-au luat şi pus la loc, văzându-i paznicii din comună care erau români. În ziua de 4 octombrie 1940 am văzut la Cluj când soldaţii unguri şi civili au omorât în closetul din Piaţa Mihai Viteazu pe 2 desconcentraţi ce mergeau spre casă în judeţul Sălaj, pe care după ce i-au omorât, iau târât după ei şi i-au aruncat în Someş, şi la Someşeni i-au pescuit pe aceştia; personal am văzut când i-a omorât şi i-am văzut şi la Someşeni când îi scosese din apă. Cele din Apahida nu le-am văzut personal, decât după cum mi-a spus fratele meu şi refugiaţii din Apahida notaţi mai sus.
Pop Ion (Borza, jud. Sălaj):
„A spus că nu are făină pentru noi, şi să mergem în România că acolo se găseşte”
Subsemnatul Pop Ion, de ani 29, născut în comuna Borza, jud. Sălaj, refugiat în ziua de 4 Iunie 1942 şi stabilit cu domiciliul în Vulcan, Str. Ciobanilor, No. 5/ 2, în legătură cu plecarea mea din Ardealul cedat declar:
Eu am lucrat la un depozit de benzină în comuna Var, jud. Sălaj, şi la 1 iunie 1942 am fost daţi toţi românii afară din lucru, în număr de aproximativ 250 români şi nu au rămas decât ungurii şi au scos din Budapesta ungurii şi i-au băgat la lucru. Alimente nu ne da şi duceam de acasă, însă nici acasă nu am mai avut şi am cerut să ne dea de unde lucrăm, şi inginerul care era cu lucrarea a spus că nu dă nici un aliment, şi dacă vreun român lucrează, aşa cum pretindea acel inginer, a spus către supraveghetorii săi să pună mâna pe botă şi să dea în noi. În tot minutul ne înjura cu fel şi fel de înjurături murdare şi „Olah”. În trei luni de zile nu am primit decât 4 Kgr. făină de persoană, încât era să murim de foame, şi am mers pe la Primărie şi la Pretorul din
„Poliţia şi armata au bătut rău pe un fost plutonier în armata română”
Subsemnatul Vaida Vasile, de ani 34, din comuna Gârboul Dejului, judeţul Someş, refugiat la 15 Mai 1942 şi stabilit cu domiciliul în comuna Vulcan, str. Dorobanţi, Nr. 8/ 3, declar:
Eu m-am refugiat pentru faptul că mi-a ars casa şi când m-am dus la Prefectură, în oraşul Dej, cu o cerere ca să-mi aprobe ca oameni din comună şi comunele vecine să-mi dea ajutor pentru a face altă casă, ca să-mi dea nişte lemne de la Ocolul Silvic. De la Prefectură a refuzat să aprobe ca să mă ajute oamenii, şi nici lemne nu au vrut să-mi dea şi dacă nu-mi place, să plec în România la fraţii mei. Ştiu că după 5-6 luni de la cedarea Ardealului poliţia şi armata au bătut rău pe un fost plutonier în armata română din Dej, cu numele de Olteanu, celălalt nume nu-l ştiu, pentru că a vorbit româneşte prin Dej. Acesta a avut prăvălie în Dej şi în prezent se află tot în Dej, însă nu ştiu numele, acesta nu mai are prăvălia fiindcă i-au luat brevetul ungurii.
Cărăbăţi Ioan (Ileanda Mare, jud. Someş):
„Şi-au bătut joc şi de dl. av. Micu Ioan (…), pe care l-au bătut ungurii şi l-au dezbrăcat în pielea goală”
Subsemnatul Cărăbăţi Ioan, de ani 50, din comuna Ileanda Mare, judeţul Someş, refugiat în 20 Octombrie 1940 şi stabilit cu domiciliul în comuna Vulcan, Str. Ciobanilor No. 9/ 1, declar:
Eu m-am refugiat din Ardealul cedat pentru faptul că am fost voluntar în armata română şi îmi era teamă că mă arestează şi-şi bat joc ungurii de mine, cum şi-au bătut joc şi de dl. av. Micu Ioan din Vima Mare, jud. Someş, pe care l-au bătut ungurii şi l-au dezbrăcat în pielea goală pentru faptul că fusese voluntar în armata română, în timpul când am plecat eu Dl. Micu era deţinut la postul Jand. din Ileanda Mare. Jandarmii unguri au bătut iarăşi foarte rău pe Budea Dumitru din comuna Ileanda Mare în aşa fel că intrase în agonie şi Dr. i-a dat 3 injecţii şi nu se trezise, nu ştiu dacă mai trăieşte sau a murit. Părinţii lui s-au plâns D-rului că ce i-au făcut jandarmii cu copilul şi Dr. a spus că aceea nu-i nimic, să-i pară bine să nu-i vină rândul şi lui. Aceasta a spuso Dr. ungur Borsos din Ileanda Mare. Pe preotul gr. cat. Cosma Valer din comuna Ileanda Mare l-au arestat jandarmii unguri împreună cu preoteasa şi o fetiţă într-o noapte numai cu hainele pe ei, pe care i-au dus în următoarele împrejurări: În luna Septembrie 1940, prin 20, 25, într-o noapte s-au dus jandarmii unguri la părintele acasă şi părintele i-au servit cu masă şi la oră 12 noaptea i-au spus că meargă cu ei, iar doamna preoteasă a spus că nu se lasă de ei şi atunci i-au luat pe amândoi şi fetiţa numai în hainele care au fost îmbrăcaţi şi cu 1.000 lei, iar când au ieşit în stradă un ca-
marţi, 9 februarie 2016
mion era acolo şi i-au băgat în camion şi i-au dus, iar de atunci nu mai se ştie nimic de părintele şi familia sa. Dimineaţa curtea părintelui era plină de soldaţi, care mulgeau vitele şi îşi petreceau acolo, au voit să bage pas în casă ca să aprindă mobila, însă nişte unguri au spus ca să nu aprindă, că tot ale lor vor fi. În casă la părintele se instalase un pluton de soldaţi ungureşti. Tot în luna septembrie, ziua nu mi-o amintesc, într-o zi de târg, o femeie în etate de 5060 ani ce venise la târg, şi nişte soldaţi au dat în ungureşte bună ziua şi femeia a răspuns
PRăVăLIA CU ISTORII III
la data de 10 Mai 1942 şi stabilit cu domiciliul avertizat ca să părăsesc Ungaria în ziua de 7 în comuna Vulcan, str. Dorobanţi, No. 6/ 1 re- Octombrie 1940 şi am trecut în 10 octombrie feritor la refugiul meu din Ardealul cedat de- 1940. Eu am fost ameninţat cu moartea de către clar următoarele: Herembaş Miklos din comuna Deuş, jud. Cluj, Eu am plecat din Ardealul cedat şi am ferar, acest lucru îl ştiu şi părinţii mei, data lăsat casa, averea şi tot ce am avut, fiindcă nu ameninţării a fost prin 28-29 septembrie 1940. Eu am lucrat la atelierul lui Ioan Coman am avut ce să mănânc deoarece nişte porumb din Cluj, str. Regele Carol, No. 108, care a fost pe care l-am avut mi-a rechiziţionat tot şi mi la plătit numai cu 20 pengo 100 kgr. şi nu ne-au expulzat în termen de 3 ore şi care se află la dat decât 4 kgr. pe lună de persoană şi aceasta Alba Iulia, unde are atelier. îndoit de scumpă, şi cum noi nu aveam ce să lucrăm pentru ca să câştigăm bani, nu puteam Bara Teodor (Solona, jud. Sălaj): cumpăra.
„Ne-au interzis cu desăvârşire să vorbim româneşte…”
Subsemnatul Bara Teodor, de ani 29, refugiat la data de 13 Mai 1942, din comuna Solona, jud. Sălaj, şi stabilit în comuna Vulcan, str. Dorobanţilor, No. 7/ 2, declar:
noroc bun, şi atunci au sărit la ea soldaţii unguri şi au bătut-o şi călcat-o în picioare până a murit, şi a rămas acolo până seara şi seara a dus-o cineva, fără să ştiu unde şi cine, nu ştiu de unde a fost femeia şi cum a chemat-o. Acest lucru îl ştiu toţi oamenii din satul Ileanda Mare, căci a stat în piaţă moartă întrun şanţ până seara. Când am scos paşaportul am mers cu el la semnat la un colonel ungur ce se afla în Ileanda Mare şi mi-a spus ca să nu mă opresc la Predeal numai la Bucureşti, căci şi acolo ne va ajunge şi ne va cunoaşte fiindcă ne-a însemnat, că – a spus colonelul – pe frontieră sunt 50.000 unguri pe care Dl. Mareşal Antonescu nu-i lasă să treacă în Ungaria şi nici acasă să meargă, ţinându-i acolo dezbrăcaţi. Colonelul acesta era Comandantul Garnizoanei Ileanda Mare. 17 iulie 1942
Pintea Aurel (Trestia, jud. Cluj):
„Nu am avut ce să mănânc”
Subsemnatul Pintea Aurel, de ani 28, născut în comuna Trestia, jud. Cluj, refugiat
Eu m-am refugiat din teritoriul cedat pentru că nu am mai putut suferi mizeria, şi anume: - Am fost concentrat la Compania 23 pionieri din Mişcolţ de la 23 Ianuarie 1942 până la 23 Martie 1942 şi în care timp mi s-a aplicat un regim de nesuportat; ne-a ales pe români separat de unguri, pe care ne-au cartiruit în oraş şi aproape în fiecare noapte făceau alarmă cu noi. Ne-au interzis cu desăvârşire să vorbim româneşte, chiar nici în afară de program, dacă ne auzeau spunând câte un cuvânt, eram înjuraţi cu fel de fel de înjurături murdare şi „Olah”… Am primit pachete de afară şi un Zaslos cu numele de Ruskoi Istvan a venit în dormitor şi toate pachetele ni le-au aruncat afară şi ne-au dat ordin să nu păstrăm paAm fost pe la minele din Aghireş, ca să mă ia la lucru, şi pe Surduc, însă nu m-au luat la chete, căci ne leagă de stâlp. - În 23 Martie când m-am desconcentrat, lucru, nu iau la lucru decât unguri. am mers la lucru la mina din Surduc, judeţul Ioan Luca din comuna Trestia a mers la târgul din Hida cu o merţă de cereale (30 kg. Sălaj, unde lucrasem şi înainte de desconcengrâu) şi l-au prins jandarmii din Hida, i-au luat trare şi 15 zile nu am primit nici un gram de făină şi nici alte alimente, de la mină mă trigrâul şi l-au amendat cu 200 pengo. miteau la primărie, de la primărie la mină, şi în felul acesta şi-au bătut joc de mine şi nu mi-a Micu Ilie (Deuş, jud. Cluj): dat făină 15 zile, încât era să mor de foame. „Am fost ameninţat În comuna mea, Solona, deşi nu este nici un ungur în comună, totuşi, nu avem şcoală rocu moartea…” mânească şi au instalat şcoală maghiară de Subsemnatul Micu Ilie, de ani 20, de Stat, unde ne-au trimis 2 învăţători care învaţă profesiune mecanic din comuna Densuş, ju- copiii nu mai ungureşte şi i-au oprit la şcoală deţul Cluj, refugiat în 10 Octombrie 1940 şi să mai vorbească româneşte. În luna Mai, pe la început, armata mastabilit în comuna Vulcan (în gară), judeţul ghiară a rechiziţionat din comună de la mine Hunedoara, declar: toate cerealele, încât nu a lăsat nici un kg., şi Eu am plecat din comuna mea natală, din după aceea le da câte 4 kg. făină om pe lună, Ardealul cedat, pentru faptul că ni s-a pus în s-a întâmplat de destule ori că a trecut luna şi vedere de către şeful postului din comuna nu le-a dat nici această raţie. Ungurii nu se plângeau că nu au ce să măChinteni ca în 3 zile să trec în România, căci în caz contrar va fi rău de mine, de faţă fiind şi nânce, căci ei aveau întotdeauna, cred că ei tatăl meu, cu numele Nicu Ioan, care se află şi primeau pe ascuns, sau că de la ei nu au rechiîn prezent în comuna Deuş, jud. Cluj. Am fost ziţionat tot.
IV PRăVăLIA CU ISTORII
(urmare din pagina I) Domnul Ceauşescu şi-a scurtat vacanţa petrecută într-o staţiune de la Marea Neagră şi pe 03 august a zburat la Petroşani, un oraş mai mare din apropiere, apoi a mers cu maşina până la Lupeni, unde mulţimea era încă adunată. Preşedintele a făcut o serie de promisiuni - revizuirea sistemului de pensii, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, îmbunătăţirea calităţii alimentaţiei şi a produselor de larg consum, în special a îmbrăcămintei, şi noi locuinţe. Minerii au consimţit să se întoarcă la muncă. Lucrurile s-au îmbunătăţit pentru două săptămâni, a declarat unul dintre mineri. Erau alimente mai
multe şi mai bune, haine. A fost publicată repede o nouă lege a pensiilor, deşi nu a fost niciodată aprobată formal. Dar după două săptămâni, totul s-a terminat. Atunci a venit armata. Până la data de 01 septembrie cca. 2.000 de soldaţi au fost dislocaţi în zona Văii Jiului. Teoretic, trebuia să coboare în mină să lucreze, dar un miner a declarat că soldaţii au refuzat spunând: Nu este treaba noastră. Noi trebuie să apărăm ţara. Minerii au spus că un număr mare de securişti în civil au fost aduşi în mină ca muncitori, prevenind reînfiinţarea organizaţiei minerilor care au plănuit greva şi demonstraţiile. Există declaraţii că, la scurt timp de la sosirea
marţi, 9 februarie 2016
ofiţerilor de securitate şi a armatei, mulţi mineri au fost concediaţi, mulţi dintre ei - mutaţi cu forţa din Vale, împreună cu familiile lor. Minerii neagă însă că ar fi existat concedieri în masă. Unii au fost, însă, cu certitudine, înlăturaţi. Minerii şi rapoarte externe confirmă că liderul demonstranţilor din Lupeni, care a înmânat solicitările preşedintelui Ceauşescu, un miner identificat numai ca Dobrei (Constantin Dobre – liderul grevei din 1977 – n.t.) , absolvent de liceu, a fost reţinut de securitate în timpul nopţii şi dus împreună cu soţia şi copilul la Craiova, un oraş aflat la o distanta de cca. 200 mile. Trei dintre cei cinci miniştri adjuncţi ai minelor - Dan Rădulescu, Ivan Mineu şi Gheorghe Pacoste - au fost concediaţi imediat. Unii diplomaţi consideră că vor avea loc şi alte înlăturări [de oameni – n.t.], ca urmare a acţiunii minerilor şi incapacităţilor reprezentanţilor guvernului de a gestiona neajunsurile înainte de a scăpa de sub control. Minerii spun că s-au luat şi măsuri financiare împotriva lor; cca. 40% din venituri le-au fost reţinute în august pentru nerealizarea planului. Şi cu toate că Guvernul a promis majorarea cu 30% a salariilor, s-a reţinut, lunar, între 5 şi 25% pentru acelaşi motiv. În urmă cu două săptămâni, domnul Ceauşescu s-a reîntors în Valea Jiului. Vrem ca munca minerilor să fie uşurata, condiţiile generale de muncă să fie îmbunătăţite şi să se asigure o productivitate mai mare, a spus minerilor care priveau în timp ce era declarat „miner de onoare”.
Minerii sunt sceptici
Published: November 27, 1977 Copyright © The New York Times
Totul este pentru el, a declarat un miner astăzi. Nimic din toate astea nu este pentru noi. Guvernul a identificat ceea ce el crede ca sunt cele mai mari probleme, a declarat un diplomat occidental care a urmărit evenimentele cu atenţie. Dar nu au recunoscut transformarea de bază, ca urmare a industrializării bruşte, forţate, a ceea ce cu o generaţie în urmă era o populaţie docilă, agrară, într-un proletariat urban. Deşi minerii din România au o oarecare reputaţie de agitatori, ei dau expresie unui sentiment care din ce în ce este împărtăşit de către muncitorii din industria grea. Deja zgomote de nemulţumire au fost auzite în Fabrica de utilaje grele 23 august din Bucureşti. Mulţi dintre muncitorii urbani au făcut trecerea în ultimii 30 de ani de la agricultură la fabrici sau mine, au sacrificat enorm. Cu toate acestea au puţine lucruri cu care se pot mândri. Standardele de viaţă sunt mai mari ca oricând, dar încă reduse faţă de cele din majoritatea ţărilor Europei de Est. După toate indicaţiile, Guvernul se pregăteşte pentru alţi cinci ani cu aceleaşi condiţii. Preşedintele Ceauşescu, potrivit unor apropiaţi, va folosi producţia naţională mai curând pentru continuarea dezvoltării decât pentru haine şi mâncare. Guvernul a refuzat orice comentariu public despre evenimentele din Valea Jiului”.