Issuu

CMYK

Ziarul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,5386 lei 1$ = 4,1660 lei 1₤ = 5,9695 lei

vineri, 29 ianuarie 2016 Anul IX • nr. 1864 • 12 pagini • Preţ: 1 leu

Deşi Curtea de Conturi l-a lipsit, temporar, de pârghiile necesare,

Primarul Dănuţ Buhăescu s-a implicat în soluţionarea grabnică a unei probleme de suﬂet

Ieri, în jurul amiezii, o femeie cu lacrimi în ochi îl implora pe Dănuţ Buhăescu, primarul Uricaniului, să-l ajute cumva pe fiul ei. Un tânăr de 23 de ani care, de când e pe lume, se află ţintuit la pat.

Situaţia familiei Sanfira este

dramatică. Cu un soţ bolnav şi fără loc de muncă şi cu un fiu a cărui boală s-a agravat dramatic în ultimii ani, doamna Tatiana nu ştie pe unde să mai ceară ajutor, ca să răzbească cu nevoile casei şi cu boala fiului ei Ştefan Cosmin. Acesta a ieşit nu demult din spital, iar o rază de speranţă, în vederea îmbunătăţirii oarecum a stării sale, ar fi o operaţie pe coloana vertebrală, care ar putea fi efectuată la spitalul bucureştean Foişor. Numai că familia sa sărmană nu

dispune de mijloacele băneşti necesare unei asemenea întreprinderi. Intervenţia chirurgicală fiind una destul de costisitoare, date fiind operaţiunile complexe pe care le include.

În consecinţă,

ultima speranţă a femeii era primarul Dănuţ Buhăescu. Până în urmă cu doi ani, fiindcă îi cunoştea situaţia familială, acesta a ajutat-o în mod constant pe doamna Tatiana Sanfira. Numai că acum se află în imposibilitatea de a o mai face. Curtea de Conturi care a vizitat Primăria Uricani acum doi ani a dispus să fie suspendate ajutoarele pentru sănătate. Dar nu s-a luat deloc de cel care îi vizează pe puşcăriaşii eliberaţi, pentru reintegrarea lor socială, şi nici de acela acordat familiilor nevoiaşe în care a decedat o persoană.

Repet, ajutoarele de sănătate

au fost sistate de către administraţia publică urică-

neană până ce Justiţia va da o soluţie. Asta, deoarece Primăria Uricani a acţionat în judecată decizia Curţii de Conturi. Asta încerca, ieri, să-i explice Dănuţ Buhăescu femeii înlăcrimate de lângă el. Totuşi, ar exista o speranţă, a zis el, şi l-a sunat pe directorul de cancelarie al prefectului judeţului Hunedoara. I-a explicat situaţia disperată a femeii venite la el, iar înaltul funcţionar al prefecturii i-a oferit soluţia salvatoare. Aceea ca doamna să facă o petiţie către Prefectura judeţului Hunedoara, în care să prezinte cazul, pe bază de documente medicale, iar prefectura să facă, apoi, demersurile necesare la Asociaţia Judeţeană de Prestaţii Sociale. Urmând ca, mai apoi, problema să fie soluţionată printr-un

ajutor de guvern.

Ba, mai mult,

Buhăescu a dispus ca ceea ce ţine de facilitatea pe care ar putea s-o ofere primăria să se facă pe loc. A chemat-o pe funcţionara de la compartimentul de resort şi i-a spus să o ajute pe doamna Tatiana Sanfira la întocmirea petiţiei. Cele două femei au plecat împreună, dar după circa un sfert de oră doamna Sanfira s-a întors un pic nervoasă. De ce la alţii li s-au acordat ajutoare, iar mie nu se poate? A întrebat ea şi a ieşit la fel de repede din birou, fără să mai aştepte răspunsul lui Buhăescu. Care i-a strigat că era vorba tocmai despre ajutor dat în două cazuri de deces, ajutor de care Curtea de Conturi nu s-a legat şi nu l-a interzis. “O înţeleg, săraca, fiindcă ştiu prin ce trece şi ce e în sufletul ei!”, a zis Dănuţ Buhăescu, convins că problema doamnei Tatiana Sanfira va fi soluţionată prin intervenţia făcută la prefectură. De altfel, primarul Uricaniului a mai promis că el însuşi va urmări modul în care se va derula rezolvarea problemei. Gheorghe OLTEANU

LA ORDINEA ZILEI S-a supus voinţei majorităţii

I s-a dat de înțeles că nu are nicio șansă, ca să renunțe la funcția de președinte al Asociației Pasul Vâlcan. Cât despre demisia pe care și-a depus-o în urmă cu o lună, nici vorbă. Asta a auzit, alaltăieri,

Alexandru Kantor de la căbănuțarii, peste treizeci la număr din șaizeci înscriși ca membri, convocați la adunarea generală a asociației. Acestora li s-a prezentat situația financiară a asociației, problemele cu care ea se confruntă, iar președintele a ținut ca toți să afle că el s-ar cam vrea afară din

funcția asta. Colegii lui nici nu au vrut să audă și, cum niciunul dintre cei prezenți nu se înscrisese în cursa alegerilor, toate mâinile s-au ridicat atunci când Alexandru Kantor a fost propus să-i reprezinte pe mai departe.

“Ce să fi făcut?”,

a zis modest realesul pus într-o asemenea situație. “Și cât va ține mandatul ăsta?”, am fost eu curios să aflu. “Până sar în ladă!”, a venit prompt și sincer răspunsul prietenului meu Sandu Kantor. Tot în adunarea generală de miercuri s-a vorbit despre blocarea sau nu a accesului auto, în timpul iernii, pe porțiunea asfaltată a drumului județean din Pasul Vâlcan și despre linia de înaltă tensiune furată. În acest context, s-au făcut cunoscute demersurile pe care asociația le-ar putea iniția, pentru ca primăria vulcăneană să le faciliteze accesul căbănuțarilor la linia electrică de alimentare a telegondolei. Gheorghe OLTEANU

Europarlamentar hunedorean

Siegfried Mureșan despre două provocări pentru Europa: nevoia de creștere economică și oprirea ﬂuxului de refugiaţi

Hunedoreanul Siegfried Mureşan, deputat european, vicepreşedinte al Comisiei pentru bugete din Parlamentul European (PE) şi raportor al Grupului Partidului Popular European (PPE) pentru bugetul Uniunii Europene pe anul 2017, a afirmat, ieri, cu ocazia primei dezbateri pe priorităţile Parlamentului European în 2017, că bugetul Uniunii trebuie să se concentreze anul viitor pe stimularea creşterii economice şi oprirea fluxului de refugiaţi.

)

Ziarul Vaii Jiului

„Poziţia mea, în calitate de raportor al Grupului PPE pentru bugetul de anul viitor, este cât se poate de clară: bugetul UE trebuie să răspundă celor două provocări cu care Europa se confruntă: nevoia de creştere economică şi oprirea fluxului de refugiaţi. Pentru ca economiile ţărilor noastre să genereze mai multă creştere economică şi mai multe locuri de muncă este nevoie să devenim mai competitivi, să îmbunătăţim infrastructura, să inovăm mai mult, să sprijinim IMM-urile şi tinerii antreprenori. Pentru a opri valul de refugiaţi, Europa trebuie să acorde fonduri pentru a securiza graniţele Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 n J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

externe şi a îmbunătăţi situaţia în ţările de origine ale refugiaţilor prin investiţii în sistemului medical, educaţional, precum şi facilitarea accesului la hrană şi la apă potabilă. Este de la sine înţeles că aceste alocări trebuie gândite fără a afecta politicile de investiţii ale Uniunii Europene şi politica de coeziune, de pe urma căreia România beneficiază prin fondurile structurale şi de coeziune”, a declarat deputatul european Siegfried Mureşan la finalul şedinţei Comisiei pentru bugete a Parlamentului European din 27 ianuarie 2016. „O altă prioritate pe care o voi urmări este creşterea alocărilor financiare pentru Politica de Vecinătate a UE, şi aici mă refer în special la Vecinătatea estică. Republica Moldova, Ucraina şi Georgia implementează acorduri de asociere cu Uniunea Europeană, iar noi avem obligaţia să le oferim sprijinul financiar necesar implementării reformelor prevăzute în aceste acorduri”, a mai spus eurodeputatul Siegfried Mureşan. Mihaela PETROŞAN

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României

Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ioan LASCU, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Administrativ / Publicitate: Oana CROITORU - 0735.727264 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Unanimitate.

Consilierii locali au aprobat bugetul municipiului Petroşani pe 2016

Joi, 28 ianuarie, Consiliul Local Petroşani a derulat prima şedinţă ordinară a anului. Una foarte importantă dacă ţinem cont că pe ordinea de zi, printre cele 11 proiecte de hotărâre iniţiale şi alte 5 suplimentare (din care a fost retras proiectul de la poziţia 14) s-a aflat, la punctul 1, cel privind aprobarea bugetului general consolidat al municipiului pe anul 2016 şi estimările pentru anii 2017-2019. Alte elemente vizate prin proiecte importante şi de interes general au fost cele care au făcut referire la „aprobarea planului de acţiune ale serviciilor sociale” pe anul în curs, „aprobarea programului de măsuri privind combaterea marginalizării sociale”, aprobarea înfiinţării în cadrul Clubului Sportiv Municipal „Jiul” Petroşani a secţiilor de fotbal şi de atletism şi alocarea sumei de 2.600 lei în vederea organizării, în luna februarie, a concursului de schi „Cupa Parâng” în staţiunea turistică a municipiului. Tot pe ordinea de zi au mai existat alte câteva puncte care au fost legate de Raportul de activitate al primarului Tiberiu Iacob-Ridzi pe anul 2015, Raportul statistic cu privire la activitatea Direcţiei de Asistenţă Socială Petroşani în domeniul persoanelor cu handicap grav pe semestrul II al anului trecut, Raportul privind combaterea marginalizării sociale în municipiu pe trimestrul IV din 2015 cât şi pe întreg anul, şi obişnuitul punct „Diverse”.

Articolele proiectului - votate în unanimitate. Un singur amendament

Astăzi vom pune pe tapet proiectul care a vizat bugetul local, care a devenit hotărâre de consiliu local, în urma votului acordat, în unanimitate, de cei 19 consilieri locali prezenţi. Prea multe din sala de şedinţe despre bugetul de 66.387 mii lei nu sunt de spus, toate articolele proiectului - cu anexe cu tot - fiind votate în unanimitate. Semn că la comisii s-a discutat cum trebuie şi s-a renunţat la ciondăneala care există în plen pe la alte consilii locale, la discuţiile contradictorii făcute doar ca să fie, şi care nu au de cele mai multe ori nicio concretizare. Cu un singur amendament, propus de consilierul local Claudiu Cornea, care a cerut în plen aprobarea pentru SUP, în urma solicitării conducerii acestei instituţii, a unui adăpost de protecţie civilă în valoare de 10.000 lei - în locul serverului de la poziţia 4 de pe lista iniţială (amendament de asemenea votat în unanimitate), de joi, 28 ianuarie, Petroşaniul are un buget local aprobat.

Buget axat pe investiţii şi latura socială

După şedinţă, primarul Tiberiu Iacob-Ridzi a răspuns reprezentanţilor presei locale la întrebările legate de buget. „Bugetul pare mai mic decât anul trecut, dar pe parcursul anului se mai primesc bani, ba de la Guvern, ba de la fonduri europene şi aceştia vor intra tot în acest buget. Care atare, bugetul va mai creşte. Bugetul pe anul acesta are o mare componentă alocată investiţiilor, mă refer la

www.zvj.ro vineri, 29 ianuarie 2016

investiţiile mari, cum ar fi gazul metan din Colonie, asfaltarea străzilor din Colonie, şoseaua de centură, introducerea gazului metan în şcoli, anveloparea şcolilor şi liceelor din municipiul nostru şi componenta ce ţine de reparaţii drumuri – altele decât cele din Colonie. Un alt segment important al bugetului este alocat laturii sociale. Pot să vă spun că la bugetul pentru asistenţa socială există o creştere de aproximativ 30% faţă de anul precedent. Fireşte, există şi capitole unde s-au redus alocările faţă de anul precedent, cum ar fi capitolul ce prevede reparaţiile generale, sau cultura. Cheltuielile generale vor fi stăpânite ca şi în anii anteriori, pot să spun fără să greşesc că niciodată de când sunt primar n-a existat deficit la bugetul local la final de exerciţiu bugetar anual, iar anul trecut am reuşit chiar să rămânem cu 37 de miliarde lei, bani care ne vor ajuta la investiţiile din acest an”.

Estimări optimiste

Poate cel mai curios lucru din documentaţia acestui proiect, pe de altă parte şi o chestiune deosebit de interesantă în condiţiile în care industria minieră îşi restrânge serios activitatea pe an ce trece în Valea Jiului, iar economia judeţului, în general, nu stă grozav, este faptul că din estimările repartizării pe unităţi administrativ-teritoriale pentru sumele defalcate din TVA şi pentru sumele din cote de 18,5% din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale, administraţiile locale ar urma să primească la bugetul local, pe anii 2017-2019, după calcule şi prognoze efectuate de specialişti în domeniu ai consiliul judeţean, sume în creştere de la an la an! Dacă anul acesta a fost prevăzută suma de 17.055 mii lei, care s-a şi aprobat, în 2017 această

sumă este estimată la 18.832 mii lei, în 2018 la 19.369 mii lei, iar în 2019 la 19.886 mii lei! Deci o creştere în 2019 cu mai bine de 2.800 mii lei, după tabelul prezentat în Hotărârea de Consiliu Judeţean nr. 3, anexată la documentaţia proiectului ce a vizat aprobarea bugetul local consolidat al municipiului Petroşani de la această primă şedinţă ordinară a anului. Realist vorbind, nu ştim dacă lucrurile vor sta chiar aşa, dar dacă cei care au făcut prognozele şi expertizele sunt specialişti în domeniu şi mai au şi toate datele şi informaţiile pe mână, fireşte că nu putem să-i contrazicem până la proba contrarie. Rămâne de văzut, timpul ne va arăta la vremea potrivită realitatea şi valabilitatea sau nu ale acestor estimări care rămân deocamdată nişte simple cifre pe hârtie şi nimic mai mult. Corneliu BRAN

Bugetul local mai aşteaptă.

Pesedistul Laurenţiu Nistor, prin „executorul” Bobar, i-a ţinut departe de şedinţă pe consilierii locali pesedişti

La intervenţia politică a preşedintelui PSD Hunedoara, Laurenţiu Nistor, după cum s-a spus în sală de unii aleşi liberali, Gheorghe Bobar le-a interzis consilierilor pesedişti şi viceprimarului oraşului, Vasilică Jurca, să ajungă la şedinţa ordinară de Consiliului Local al oraşului Petrila. Pe ordinea de zi se afla, la punctul 1, proiectul privind bugetul local al oraşului Petrila. „Nu vin la şedinţă că nu-i lasă Bobar, via Nistor, ca o răzbunare pe Păducel, că a trecut cu muniţia la penelişti, dar şi pentru că vor prin asta să demonstreze ce forţă au ei, ce uniţi sunt şi că ei fac jocurile. Curioasă şi de neînţeles atitudinea vicelui Jurca, care aşa crede că va câştiga stima electoratului, adică prin neprezentarea la o şedinţă importantă pentru oraş şi locuitori, precum cea în care se discută bugetul. Au mai fost răscoale ale pesediştilor, care au vrut să-şi arate muşchii faţă de primar, a mai fost scandal pe marginea bugetului, când unul sau mai mulţi consilieri n-au votat, dar niciodată nu s-a întâmplat să se lipsească în masă de la şedinţa cu aprobarea bugetului, încercându-se copilăreşte paralizia aparatului administrativ al primăriei”, ne-au spus unii dintre consilierii locali după aşa-zisa şedinţă. Primarul Ilie Păducel a preferat să-şi spună oful în plen, în cele 15 minute trecute după orele 13:00, când tot a mai sperat să mai vină unul-doi consilieri sau viceprimarul, astfel încât şedinţa să fie statutară: „Eu consider rea voinţă, răzbunare... Dar pe cine se răzbună? Pe cetăţenii oraşului Petrila, pe colegii lor consilieri... pe cine se răzbună? Din toată treaba asta cel mai vinovat eu consider că este viceprimarul! El face parte din Executiv şi trebuia să fie aici, indiferent ce era. Aici, la şedinţa consiliului local, nu facem politică, facem administraţie publică! Că nu vrea preşedintele de partid, domnul Bobar sau altul, e altceva, politic, dar nu se fac lucrurile aşa când vorbim de administraţia locală. Repet, cel mai vinovat în acest caz este viceprimarul! Ştia de şedinţă, am vorbit cu dumnealui, acum are telefonul închis...”. Întrebat de consilierul local Doiniţa Bălănescu dacă şi când era la pesedişti se proceda aşa, rugându-l pe primar să dezvăluie din culise, primarul Păducel s-a limitat să spună doar de şedinţa de faţă, subliniind totuşi faptul că şi dacă s-au făcut presiuni asupra lui de către Bobar şi Nistor, el tot a participat la şedinţă, „fără discuţie, de aceea am şi fost luat la rost de conducerea partidului, că nu mă aliniez cerinţelor şefilor de pe linie de partid”. Către finalul celor 15 minute, ţinând cont că un consilier se afla tocmai în vârf de munte, pe la Straja (!), iar un altul avea telefonul închis şi după cum vorbeau în şoaptă între ei consilierii „probabil îi ţine în birou Bobar, închişi, ca pe canari – oare le-o da măcar apă?”, primarul a încercat cu consilierii prezenţi să stabilească data şi ora viitoarei şedinţe de îndată, unde să se voteze bugetul, „înainte de data de 1 februarie, cum se cere şi cum ne-a spus domnul secretar”. „Ţinând cont că domnul consilier Alzenhauer vine tocmai de la Sibiu, iar după şedinţă pleacă din nou acolo şi iar se întoarce, o să-l rugăm să revină şi vineri (azi, 29 ianuarie – nota red.), la orele 16:00, când convoc şedinţa de îndată. Pun ora aceasta să fie timp să ajungă la şedinţă toată lumea, consilierul Ţurcaş care ne-a promis, consilierul Boantă. Sper că şi viceprimarul va înţelege că are un rol în administraţie înainte de a fi politician...”. Primind răspuns afirmativ, a rămas că vineri după-amiaza va avea loc o nouă şedinţă. Corneliu BRAN

ACTUALITATE

SPORT

Un entuziast al sportului minţii

Teme în dialog cu prof.dr. docent PIUS BRÎNZEU, cunoscut animator al activităţii şahiste timişorene

Cel care mai bine de patru decenii şi-a creat, prin vocaţia sa pentru medicină, în speţă pentru chirurgia vasculară, o reputaţie cu mult peste hotarele ţării, prof. dr. docent Pius Brînzeu, iată că-şi îngăduie, suportând pe undeva cu discreţie regretele colegilor de clinică, de-o vârstă sau mai tineri, o etapă de odihnă... De fapt, odihnă este un fel de a spune, pentru că apreciatul medic timişorean continuă să fie activ („câteodată mai mult decât în urmă cu câţiva ani...” cum ţine să remarce), agenda sa cotidiană cuprinzând o paletă diversă de preocupări, de la grija cu care îşi supraveghează nepoţii, la cercetări în specialitate. „Un adevărat discipol al lui Aesculap nu poate, nu trebuie să rămână în nicio clipă în afara studiului”. Iar în „ferestrele” acestei activităţi, uneori trepidante (gândiţi-vă, de pildă, că nepoţii sunt la vârsta la care abia aspiră la iniţierea în tainele cifrelor şi literelor...) care echivalează cu multe ore din zi şi din noapte, lecturi şi lucrări din două domenii de care nu s-a despărţit niciodată, pictura şi, mai ales, şahul. Realmente, şahul a fost şi a rămas pasiunea profesorului Pius Brînzeu. De când datează? „Din anii primelor contacte cu şcoala, la Lugoj...” ne răspunde, cu amabilitate, cel întrebat. „Şahul a exercitat o mare atracţie pentru mine, mai mult decât fotbalul, pe care l-am practicat ca junior la Vulturii Lugoj, sau atletismul, care m-a cucerit la un moment dat în special prin proba de săritură la înălţime. Şahul a fost, însă, cu totul altceva. Un miraj l-a început, apoi o pasiune statornică”. De altfel, la o partidă de şah l-am cunoscut pe profesor cu câteva decenii în urmă, destinzându-se după o operaţie dificilă. Pe atunci conducea clinica de chirurgie a Spitalului C.F.R. din Timişoara şi tot în plină euforie şahistă l-am revăzut printre membrii clubului Medicina Timişoara, la „cenaclurile”, cum obişnuieşte să numească întâlnirile cu prietenii sportului minţii. De bună seamă că are dreptate! Pentru că cei ce le frecventează, de obicei oameni cu o îndelungată experienţă în materie, nu se rezumă la simple partide ocazionale. Ei se angajează în veritabile dispute, dialoguri pe teme şahiste, fac am ple tururi prin universul acestui sport, se avântă în problematica unei discipline de un fel aparte, divaghează abordând subiecte de literatură şahistă. Profesorul Brînzeu a fost întotdeauna un as şi un protagonist al unor asemenea cenacluri. Cât de apropiat este sportul minţii de acest împătimit al său ne-o demonstrează şi prezenţa pieselor – câteva garnituri – în camera de lucru, insinuându-se printre tomuri de cursuri medicale împreună cu ziare, reviste, publicaţii şahiste redactate în ţară sau peste hotare. Chiar dacă s-ar rezuma la atât, şi şahul ar însemna foarte mult în viaţa omului de ştiinţă. Iată însă că profesorul ne oferă o imensă surpriză, apărând şi în postura de... editor al unei reviste! Se înţelege, de şah. Cei de la clubul Medicina Timişoara ne preveniseră că profesorul se ocupă de apariţia ei, fiind

facebook.com/ziarulvaiijiului

chiar iniţiatorul publicaţiei. Dar au lăsat o portiţă deschisă... „O revistă de şah – chintesenţă a activităţii din judeţ, şi în general, din zona Banatului – reprezenta o necesitate. Şahul s-a dezvoltat mult pe meleagurile noastre, avea nevoie de o publicaţie care să-i coordoneze activitatea...”. Sigur, profesorul exprimă un adevăr de necontestat şi este de salutat faptul că şi în alte judeţe se fac tentative pentru apariţia unor publicaţii similare, aşa cum a fost experimentul de la Sulina, iar altul la Bacău. Dar nu ne-am imaginat ca profesorul să aibă în preocuparea sa absolut toate detaliile legate de apariţia unei reviste, de la sumar până la dactilografierea fiecărui articol, pagină cu pagină. La data revederii noastre, profesorul se afla la a doua corectură („o lucrare de şah, ca orice publicaţie care se respectă, e necesar să atragă atenţia nu numai prin bogăţia conţinutului, a diversităţii temelor, ci printr-o acurateţe grafică desăvârşită, ireproşabilă...”). Pornind, şi apoi cantonându-ne de această preocupare a profesorului, traseul dialogului s-a lărgit treptat. „Mulţi m-au întrebat ce obiectiv urmărim prin apariţia aceste reviste...Ei bine, intenţia noastră este ca şahul să îşi facă simţită prezenţa în toate şcolile din Timişoara şi, într-o perspectivă nu prea îndepărtată, chiar în cele din judeţ. Există în oraşul nostru un Club Sportiv al elevilor, în jurul acestuia vom polariza, cum e şi firesc, atenţia tineretului studios. Am şi creat un nucleu, un centru de iniţiere cu mai multe grupe, cu sprijinul unui profesor - Adrian Sasu - care a activat la Braşov şi care acum s-a stabilit la Timişoara. Bineînţeles, însă, că ne bizuim şi pe pasiunea unor şahişti de frunte de la Medicina Timişoara sau de la alte cluburi cu secţii de şah: Margareta Mureşan, Dana Nuţu, Gertrude Baumstark, Ligia Jicman ş.a.”. Pronunţând numele Ligiei, îi reamintim profesorului că una dintre fiicele sale, Mona, a fost ca elevă colegă şi adversară a acestei şahiste. „Da, aşa este! O dată cu primii ani de facultate la Medicină, Mona n-a mai găsit timpul necesar pentru studiul şahist, pentru concursuri, deşi şahul i-a oferit multe bucurii. Totuşi câteodată mai apare în sălile de întrecere, îşi revede colegele, prietenele de şcoală. Medicul nu are, însă, răgazul pentru a trece iarăşi la masa de şah”. Readucem în obiectiv ideea generoasă care îl animă pe profesor, aceea de a redimensiona fără limite şahul timişorean, cel bănăţean. Îi dăm de înţeles şi dificultăţile unei asemenea acţiuni. „Fireşte că nu poate fi lesne să pui în practică o iniţiativă cu astfel de proporţii. Noi am găsit, însă, un teren propice, larga înţelegere a unor oameni şi factori implicaţi în procesul educativ formativ al copiilor şi tineretului: Vasile Bolog, inspectorul general şcolar, profesoara Maria Jula, preşedinta Consiliului Judeţean al Organizaţiei Pionierilor, Comitetului Judeţean al U.T.C., Consiliul Judeţean pentru Educaţie Fizică şi Sport, Consiliul Popular al municipiului şi al judeţului nostru. Ca să nu mai amintim de faptul că există în Timişoara foarte

mulţi conducători de unităţi economice – Dorin Goţia la Electromotor, Gheorghe Tirpe la A.E.M., Valdemar Zawatzki la Autoturisme, Traian Gaşpar la ElectroBanat, şi nu i-am amintit pe toţi – care înţeleg să fie alături de noi, creând la rându-le, în cadrul Asociaţilor Sportive din întreprinderile pe care le dirijează, secţii de şah sau cercuri pentru copiii angajaţilor. Este o altă cale sigurăde reuşită”. În fine, să relev faptul că foarte mulţi părinţi sunt de acord cu noi, considerând sportul minţii nu doar un simplu mod de a umple o parte din timpul liber al copiilor, ci un mijloc de a ordona gândirea, de a disciplina fiecare activitate socială, de a forma personalitatea. Părinţii, tot mai mulţi, văd în şah un aliat al familiei şi al şcolii în obţinerea unor rezultate bune la învăţătură, elevii şahişti fiind, aproape fără excepţie, mult mai aproape de obiectivele ce şi le propun, în principal de a promova pe trepte superioare de învăţământ spre a ajunge ingineri, economişti, medici, oameni de nădejde, realizaţi pe plan social. Şahul este, în acest context, o excelentă şcoală!”. Se înţelege că, având de transpus în viaţă un asemenea proiect, profesorul Brînzeu şi colaboratorii săi nu prea pot găsi clipe de răgaz. Odihna activă, în cazul său, reprezintă o realitate, pe undeva şi un efort de întindere şi de durată, pe care îl acceptă cu plăcere, cu bucuria celui care, nu numai ca medic, ieri, ci şi ca animator al şahului, astăzi, doreşte, simte nevoia de a fi mereu alături de oameni. (Material apărut sub semnătura lui Tiberiu STAMA în Revista Română de Şah, nr. 12 / dec. 1986) Vulcăneanul Pius Brînzeu (s-a născut la Vulcan, la 25 ianuarie 1911) este, probabil, cea mai mare personalitate pe care judeţul Hunedoara a dat-o României şi Europei! Argumente: - Chirurg de talie mondială (a revoluţionat modul de operare pe sistemul venos, fapt recunoscut de revista ”Phlebologie”, nr. 19/1966); - Profesor universitar uriaş (a fost chiar rector, timp de 12 ani, al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” din Timişoara); - Membru corespondent () şi titular () al Academiei Române; - Autor a numeroase cărţi şi articole medicale; - Susţinător şi animator neegalat al şahului (a înfiinţat clubul Medicina Timişoara cu 8 săli de joc, a susţinut şi coordonat şahul timişorean peste trei decenii); - Pictor (expoziţie în timpul facultăţii); - Sportiv (medalia de bronz la săritura în înălţime Universiada din 1932, Strasburg); - Spirit enciclopedic, veritabil critic de artă prin impresionatul bagaj de cunoştinţe în domeniul picturii; - Scriitor de literatură şahistă şi pentru copii. Trebuie precizat că, la data publicării acestui interviu, profesorul Pius Brînzeu mai avea o lună până la împlinirea vârstei de 76 de ani! Aşa numita „etapă de odihnă” face trimitere la cei cinci ani de când se afla la pensie, fără a se despărţi definitiv de mediul miniversitar, unde era frecvent invitat să ţină cursuri, prelegeri, conferinţe etc! Dovada vitalităţii extraordinare a acestui mare om este implicarea, peste doi ani (la 77 de ani!), ca principal organizator al primei ediţii a Campionatului Mondial de Şah pentru Copii şi Juniori! La Timişoara, în 1988! Ca o încununare a unei vieţi dedicate şahului, profesorul Pius Brînzeu a fost ales, în anul 1991, Preşedinte de Onoare al Federaţiei Române de Şah! Dorel ŞCHIOPU

Gală reuşită. 10.000 de lei a fost fondul pentru premierea celor mai buni sportivi ai judeţului Hunedoara Cei mai buni sportivi din judeţul Hunedoara au fost premiaţi de către Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret, pentru performanţele din anul 2015. Gala Sportului Hunedorean a adunat în sala de conferinţe a Teatrului de Artă din Deva lume bună, de la preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, Adrian David, la subprefectul judeţului Hunedoara, Fabius Kiszely. Valoarea totală a premiilor oferite de Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Hunedoara a fost de 10.000 de lei, însă dincolo de bani, mai important a fost sentimentul de recunoştinţă arătat de oficialităţi şi de ceilalţi performeri. „Vom continua să alocăm bani pentru excelenţă şi performanţă în sport şi în anul 2016”, a spus Adrian David, preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara.

Frumos şi elegant, marea sărbătoare a sportului hunedorean s-a desfăşurat în sala de conferinţe a Teatrului de Artă din Deva. Sportiva numărul 1 a judeţului pe anul 2015 a fost atleta Florentina Marincu, medaliată cu bronz la Campionatul European de seniori şi cu aur la Campionatul European de Juniori I, în proba de săritură în lungime. „Anul 2015 a fost unul surprinzător de bun pentru mine, mai ales că l-am început accidentată. Mă mulţumesc rezultatele obţinute şi sper să continui în acelaşi mod. Pentru acest an îmi propun să sar 6,75 de metri şi să mă calific la Jocurile Olimpice”, a spus Marincu. Podiumul sporturilor olimpice a fost completat de pugilistul Cosmin Gîrleanu, campion mondial de juniori, şi de gimnasta Andreea Munteanu, campioană europeană de seniori. La sporturi neolimpice, aceeaşi “regină”, reprezentată la premiere de mama sa, Ana Maria

Gherghel, cvintupla campioană europeană la fotbal-tenis seniori nu a avut rivali, păstrându-şi de altfel distincţia deţinută de câţiva ani. Pe locul doi s-a clasat Mariana

Vă aşteptăm în Petroşani - Complex www.zvj.ro 8 vineri, 29 ianuarie 2016

Lică, triplă campioană europeană la fotbal–tenis, tineret. Podiumul a fost încheiat de karateka Andra Kovacs (CS Cristal Haţeg), dublă campioană mondială şi dublă medaliată la taekwondo ITF. Nicio surpriză nu a fost nici în acordarea titlului de cel mai bun antrenor, acesta revenindu-i lui Nicolae Alexe, atletism, aplaudat îndelung, dar nici pentru cele mai bune cluburi hunedorene. Ca şi anul trecut, cel mai bun club de drept public a fost desemnat CNS Cetate Deva iar cel mai bun club privat, Comexim R Lupeni. „Mi-a plăcut festivitatea, pentru că de data aceasta s-a adresat strict performerilor”, a spus Nicolae Alexe, antrenorul atletei Florentina Marincu, cea care a fost desemnată sportiva anului. „Ne bucurăm că am fost încă o dată cel mai bun club public din judeţ. Pentru 2016 ne dorim ca performerii anului trecut să ne reprezinte la Jocurile Olimpice şi eventual să fie pe podium. În plus, şi de la celelalte ramuri sportive ale clubului, volei, judo, baschet şi fotbal, aşteptăm să se remarce prin performanţe cât mai bune”, a afirmat Adrian Liga, directorul CNS „Cetate” Deva, club care a câştigat şi în acest an titlul de cel mai bun club public din judeţ.

Un judeţ de top şi aspiraţii olimpice

Lorincz Szell, directorul DJST Hunedoara, a declarat că anul 2015 a fost unul bun pentru sportul hunedorean, iar prin performanţele obţinute judeţul Hunedoara este între primele din ţară. „Rezultatele bune şi foarte bune din 2015 ale sportivilor noştri au făcut ca Hunedoara să rămână în topul judeţelor cu cele mai bune performanţe sportive şi în anul trecut. Consider că rezultatele obţinute de sportivii din judeţul nostru în anul 2015 au fost remarcabile, iar bilanţul acestora ne plasează pe un loc fruntaş la nivel naţional. Sper ca anul 2016 să ne aducă bucuria de a avea reprezentanţii la Jocurile Olimpice de la Rio şi, de ce nu, chiar medalii la cea mai importantă întrecere sportivă a lumii”, a afirmat şeful DJST Hunedoara. Pe aceeaşi lungime de undă este şi antrenorul Nicolae Alexe, tehnician care se ocupă de pregătirea atletei Florentina Marincu. „Ne dorim prezenţe şi medalii la cele mai importante competiţii internaţionale ale anului, de la europene până la mondiale şi Jocurile Olimpice”, a afirmat tehnicianul. Nu doar sportivii hunedoreni au fost premiaţi în cadrul acestei Gale – clasamentul celor mai buni dintre ei, la discipline olimpice şi la cele neolimpice, ci au mai fost răsplătiţi cu trofee şi diplome şi cei mai buni antrenori, cluburi sportive, asociaţii sportive judeţene, instituţii publice, fundaţii, colaboratori sau gazetari sportivi, pentru rezultatele lor din 2015 sau pentru buna colaborare cu DJST Hunedoara.

Nicolae Alexe, atletism, omul de care se leagă performanţele celei mai bune sportive a judeţului în 2015, Florentina Marincu. Un premiu special i-a fost acordat lui Nicolae Forminte, antrenorul coordonator al lotului de junioare al României; Adela Popa şi Ioan Coroiu, gimnastică artistică; Ilie Captari, box; Ramona Enache, judo; Mihai Luca, atletism; Iuliana Cosma, Florin Cotuţiu, Ramona Micu, Corina Dorean, gimnastică artistică; Liviu Sureş, lupte; Florin Bucur, atletism; Dima Druncea, fotbal-tenis; Cosmin Oprescu, Tae Kwon-Do; Radu Polifronie, karate; Mădălina Susan, gimnastică aerobică; Ilie Zamfir, karate. Au mai fost două premii la categoria Descoperitori de Talente, acordate lui Edith Mileti (prima antrenoare a Patriciei Vizitiu) şi Paraschivei Balici (antrenoarea Anei Maria Tănăsie). Edith Mileti este antrenoarea care a descoperit-o şi antrenat-o pe Patricia Vizitiu, recent medaliată cu bronz la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din Danemarca. Paraschiva Balici este antrenoarea care a descoperit-o şi antrenat-o pe Ana Maria Tănăsie şi ea medaliată cu bronz la Mondialul din Danemarca. Cele mai bune cluburi sportive ale anului trecut au fost desemnate Autobergamo Deva, Cetate Devatrans, CNS Cetate Deva, SC Municipal Deva, CSŞ Hunedoara, CSM Jiul Petroşani, CSŞ Petroşani, iar la cluburi sportive private CS Comexim Lupeni, Cristal Haţeg, Ronin Deva şi Elite Center Hunedoara. „Anul 2016 este an olimpic şi aşteptăm rezultate de la sportivii noştri. Să fim înţeleşi, aşteptăm rezultate pe măsura condiţiilor în care se antrenează!”, a spus Ştefan Beregszaszy, antrenor emerit. De la premiere a lipsit Radu Polifronie, directorul de la CSM Jiul Petroşani, plecat la Munchen, în Germania, pentru a urma unele cursuri pentru obţinerea licenţei de antrenor WKF. Cursurile antrenorului Radu Polifronie sunt finanţate de către Federaţia Internaţională de specialitate. Loredana JUGLEA

SPORT

EVENIMENT

Hotel Petroşani

angajează urgent barmani-ospătari

CV-urile se depun la recepţia HP, iar relaţii se pot obţine la telefon 0254.542801 şi 0755.065182.

Deva. Eveniment cultural-educaţional dedicat Anului Nou Chinezesc

La Deva, manifestările dedicate Anului Nou Chinezesc-Anul Maimuței de Foc se vor desfășura după următorul program: Ora 13:00, Deva Mall, etajul 3, Salle d'Or: • Cuvântul de deschidere al organizatorilor: - Ioan Sebastian Bara, Manager, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva - prof. Gheorghe Ioan Mihuț, Director, Liceul de Arte „Sigismund Toduță” Deva - prof. univ. dr. Song Shaofeng, Director, Institutul „Confucius” ULBS • Expoziție de caligrafie și pictură chinezească • Incursiune în fascinantul univers al obiceiurilor și tradițiilor chinezești prof. Zhao Qi • Paradă de costume tradiționale chinezești Qipáo - prof. Ma Wei • Momente muzicale susținute de formații ale Liceului de Arte „Sigismund Toduță” Deva: - Formația camerală „Armonia” - piese muzicale tradiționale chinezești – prof. Flavius Demian - Formația de muzică ușoară - piese din repertoriul muzicii ușoare chinezești – prof. Călin Sân

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” HunedoaraDeva, Liceul de Arte „Sigismund Toduță” din Deva, în colaborare cu Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu și Institutul „Confucius” din Sibiu, organizează în ziua de 4 februarie 2016, ora 13:00, în incinta Deva Mall, etajul trei, Salle d’Or, evenimentul cultural-educațional dedicat Anului Nou Chinezesc, Anul Maimuței de Foc, care începe la 8 februarie.

Cu câțiva ani în urmă cele patru instituții partenere au demarat în județul Hunedoara un amplu proiect cultural-educațional care a avut drept scop familiarizarea publicului hunedorean cu civilizația și cultura chineză, cu tradițiile, obiceiurile și limba acestei țări cu o istorie milenară. Unul dintre cele mai importante evenimente din viața poporului chinez este sărbătorirea Anului Nou, cel mai important moment din calendarul

chinezesc, o sărbătoare întâmpinată de chinezi cu bucurie și speranță atât în țara lor, cât și în orice colț al lumii unde există comunități chineze. Este o sărbătoare ce își are originea în legenda budistă potrivit căreia 12 animale s-au prezentat în fața Împăratului de Jad (șobolan, bivol, tigru, iepure, dragon, șarpe, cal, oaie, maimuță, cocoș, câine și porc) și fiecare lună a anului a fost numită după numele câte unui animal. De atunci, potrivit legendei, fiecare om născut sub semnul unuia dintre animalele calendarului va împrumuta ceva din caracteristicile și comportamentul acestuia. Anul Nou care începe în luna februarie 2016 se află sub semnul Maimuței de Foc și, de aceea, cei născuți în anul acesta vor fi veseli, energici, întreprinzători, curioși, abili și diplomați. Numit și Sărbătoarea Primăverii, Anul Nou Chinezesc este așteptat cu entuziasm, prilej cu care sunt organizate

Premianta săptămânii

tea, pentru cele arătate mai sus, vă propunem să ne întâlnim cu ea şi să-i spunem că-i mulţumim pentru ceea ce ne oferă, un exemplu de om. Sâmbătă, 30 ianuarie 2016, ora 11:00, doamna Ana Demian vine să o cunoaştem. Aveţi ocazia să o priviţi în ochi, să-i spuneţi o vorbă caldă şi să fiţi parte dintre cei care îi vor mulţumi oficial printr-o diplomă şi un buchet de flori venind în faţa statuii lui Decebal din centrul Devei”, au transmis coordonatorii evenimentului. Mihaela PETROŞAN

Ana Demian - scriitoare debutantă la 87 de ani Sâmbătă, campania „Premianţii fără premii” are protagonistă o doamnă care, la 87 de ani, a debutat publicistic, a scos prima carte de sub tipar - o culegere de cântece, obiceiuri din satul ei natal, precum şi poezii originale.

Iată cum se prezintă singură premianta săptămânii: „Mă numesc Ana Demian, am 87 de ani şi sunt din comuna Orăştioara de Sus, judeţul Hunedoara. Pentru că am ajuns la o vârstă destul de înaintată, aceasta numai cu voia lui Dumnezeu, şi de multe ori îmi amintesc de obiceiurile noastre vechi, despre tradiţiile din satul meu natal, din care, cu timpul, au mai dispărut, m-am gândit să le aştern pe hârtie pentru a le face cunoscute urmaşilor noştri” – aşa a scris autoarea pe coperta patru a cărţii care-i poară semnătura – „Poezii şi obiceiuri populare”. Deşi a absolvit 7 clase, după cum a relatat Digi24, şi a muncit toată viaţa la CAP, Anei i-a plăcut să scrie, să

facebook.com/ziarulvaiijiului

compună şi să menţină vii tradiţiile specifice satului în care a trăit toată viaţa. Este unul dintre cei mai în vârstă autori de carte din România. Poeziile compuse de ea şi colindele care i-au marcat tinereţea sunt adunate acum într-un volum de 100 de pagini. Bătrâna care îşi citeşte creaţiile îmbrăcată în straie tradiţionale, cusute şi brodate chiar de ea, spune că tot ce a compus este real şi inspirat din ceea ce a văzut şi a trăit: „Ţăran român, Măria Ta, aş vrea să-ţi cânt cu inima, un cântec ales din popor, din inimile tuturor, căci tu ai fost dintotdeauna aşa cum ştiu că eşti şi-acuma”. „Pentru toate aces-

serbări de amploare, marcate de veselie, culoare și bună înțelegere, urările care se fac fiind de noroc, viață lungă și fericire. Manifestările consacrate Anului Nou Chinezesc sunt deschise tuturor celor care doresc să cunoască mai îndeaproape cultura și obiceiurile unui popor care nu încetează să ne impresioneze prin civilizația lui milenară. Ioan Sebastian BARA

Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva

Un început de an plin de evenimente

Începutul anului 2016 a reprezentat pentru Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva un debut elegant, interesant şi atractiv, spaţiul cultural din reşedinţa judeţului Hunedoara fiind gazdă primitoare pentru trei evenimente deosebite.

Familia Regală a României în imagini

Un prim punct de atracţie pentru iubitorii de cultură este o expoziţie specială. În fapt, începând de la jumătatea lunii trecute, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, sub egida Consiliului Judeţean Hunedoara, găzduieşte, inclusiv în februarie 2016, o interesantă expoziţie de fotografie intitulată „Familia Regală a României în imagini”. Vernisajul expoziţiei care grupează fotografii realizate de Daniel Angelescu, fotograful oficial al Casei Regale, a avut loc în data de 17 decembrie 2015, începând cu ora 12:00, în Palatul Magna Curia din Deva. Cu această ocazie

evenimente de mare anvergură şi impact, ce reunesc familii regale din toată Europa şi personalităţi marcante ale vieţii publice româneşti şi sunt caracterizate de rigorile şi demnitatea unui protocol de cel mai înalt nivel.

Ţurca, exponatul primei luni din 2016

Pe parcursul lunii ianuarie 2016, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva a propus vizitatorilor

au fost prezentate publicului o serie de imagini din viaţa Familiei Regale a României, surprinse la cele mai importante evenimente din ultimii ani, dintre care amintim: Jubileul Alteţei Sale Regale Principesa Moştenitoare Margareta a României (2009), Jubileul ASR Principelui Radu al României (2010) sau Jubileul Majestăţii Sale Regelui Mihai al României (2011). Fotografiile realizate pentru Familia Regală surprind spiritul unic al acestor

www.zvj.ro vineri, 29 ianuarie 2016

o altă piesă în cadrul acţiunii intitulate „Exponatul lunii”, piesă ce poate fi admirată în spaţiul situat la intrarea în Palatul Magna Curia. Exponatul lunii ianuarie 2016 face parte din colecţia de Etnografie şi Artă Populară a secţiei din Orăştie a Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane, fiind reprezentat de o ţurcă, jocul acesteia fiind acceptat astăzi ca unul dintre obiceiurile legate de sărbătorirea Crăciunului şi a Anului Nou. Colindatul cu o mască de ţurcă (numită şi brezaie, cerb, capră, boriţă etc.) este atestat în Transilvania începând cu secolul al XVI-lea, dar simplul fapt că obiceiul este condamnat de către biserica creştină şi de autorităţi dovedeşte că acesta este mult mai vechi, fiind de origine precreştină, „păgână”. Până în ajunul Crăciunului, ceata care merge cu colindatul pregăteşte ţurca: botul nedefinit, este confecţionat din lemn de paltin bine uscat îmbrăcat de regulă în piele de iepure, maxilarul („falca”) inferior este mobil, iar pentru a-l mişca

este legat de o cureluşă. Capul este fixat pe o „botă” de aproximativ 1,50 metri, iar sub capul acesteia se prinde un săculeţ în care se adună darul (banii) pentru colind. Ţurca are două coarne răsucite pe care se prind clopoţei, ciucuri, panglici colorate, zurgălăi iar îmbrăcămintea care acoperă feciorul „ţurcaş” este un pled. Predispoziţia pentru culoarea roşie şi tendinţa de geometrizare a veşmântului îşi pot găsi sensul, chiar şi o semnificaţie mai profundă, corelându-se cu o mitologie străveche. În timpul reprezentaţiei, ţurca îşi joacă cu dezinvoltură rolul: sperie femeile şi copiii, muşcă cu ciocul asistenţii curioşi, face loc şi apără membrii cetei, controlează uneori casa colindată, solicită darul atât cât consideră, iar la ospeţe ocupă locul de cinste în capul mesei. Masca ţurcii joacă după ritmul tobelor şi strigătele de încurajare ale feciorilor care-i formează anturajul divin. Născută simbolic la solstiţiul de iarnă, ţurca îşi încheie tragic existenţa în prima sau a doua zi de Anul Nou. Complexitatea şi frumuseţea acestui obicei a determinat introducerea lui, începând cu anul 2005, în Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO.

spre adâncimile şi perspectivele spaţiilor ce se întrepătrund şi se desfăşoară infinit. Mase de culoare agitate, sumbre, instigă la profunzimea unui dramatism zbuciumat. În această magmă tensionată ce evocă haosul cosmic, se

Safir şi Rifas expun „In Mundi Vanitas”

Cel mai proaspăt eveniment este programat în prima zi a lunii februarie 2016. Astfel, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva şi Consiliului Judeţean Hunedoara organizează luni vernisajul unei expoziţii de pictură intitulată „In Mundi Vanitas”, ce prezintă publicului 21 de lucrări realizate de Diana şi Dorina Pantea (Safir şi Rifas) în tehnica ulei. Evenimentul va avea loc începând cu ora 12:00, în spaţiile special destinate artelor vizuale din Palatul Magna Curia. Potrivit prezentării oficiale, picturile reprezintă îmbinarea unui temperament tumultuos, avid de spaţiu şi de mişcare, de expansiune si de extindere, ramificat

ivesc vagi principii ordonate, contururi cu referinţe umane, anunţând o altă stare de tensiune galactică. „In Mundi Vanitas” este o radiografie vizual-plastică a dezumanizării individului în societatea contemporană, care are la bază conflictele interioare ale fiinţei provocate de contrastul imens între ceea ce omul îşi doreşte, simte şi percepe. Cu asumare şi curaj, artistele se angajează pe deplin sufleteşte în acest act creativ, mărturisindu-şi propriile trăiri abisale, propriile înfrângeri şi supravieţuiri. Ele realizează o analogie între decăderea ce se insinuează în anumite zone ale existenţei în fiecare fiinţă umană şi pierderea valorilor societăţii contemporane, în care confortul material obţinut datorită extraordinarei evoluţii tehnologice este invers proporţional cu prăpastia care se surpă în interiorul omului. Safir şi Rifas ne pun faţă în faţă cu brutalitatea subtilă şi perfidă care se manifestă în lumea de astăzi la toate nivelurile. Mihaela PETROŞAN

CULTURĂ

EVENIMENT

Eveniment de mare încărcătură emoţională pentru enoriașii Parohiei Petrila II

Credincioşii din Parohia Petrila II, păstorită de pr. Adrian Boantă şi pr. Gligor Urechiat, vor trăi un eveniment cu mare încărcătură emoţională, un eveniment de mare bucurie, târnosirea noii biserici cu hramul „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”. Ultimul eveniment de acest gen din estul Văii Jiului, dacă nu punem şi Mănăstirea Groapa Seacă, a avut loc în anul 1938, la 20 iulie, când a fost târnosită biserica din satul Popi. La 27 iunie 2011, Primăria oraşului Petrila a predat 600 de metri pătraţi de teren Episcopiei Devei şi Hunedoarei pentru construirea noii biserici. Terenul este situat la cap de linie Petrila, în Cartierul 8 Martie. La predarea acestuia au fost prezenţi primarul oraşului Petrila, Ilie Păducel, viceprimarul Constantin Ramaşcanu şi preotul Adrian Boantă, cel care se va ocupa de lucrările pentru construirea acestei biserici. La 4 septembrie 2011 a avut loc sfinţirea pietrei de temelie a noii biserici ortodoxe din Petrila. La sfinţire a participat un sobor de preoţi avându-l în frunte pe P.S. Gurie, episcopul Devei şi Hunedoarei. Pe placa aşezată la temelia bisericii era scris: „În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh s-a pus temelia acestei biserici întru cinstea şi pomenirea Apostolilor Petru şi Pavel, sub arhipăstorirea P.S. Gurie, episcopul Devei şi Hunedoarei, 4 septembrie 2011”. A fost data demarării lucrărilor de construcţie. Această nouă biserică era necesară. Cartierul 8 Martie şi cele din jur, ca şi satele din apropiere dau cea mai mare parte a populaţiei Petrila. Biserica cu hramul „Sfânta Treime” din parohie devenise neîncăpătoare

pentru enoriaşi. Odată cu venirea în parohie a tânărului şi energicului preot Adrian Boantă, originar din satul Lunca, s-a înmulţit participarea la slujbe a generaţiei sale: tinerii. La început poate puţin mai zgomotoşi, dar mai apoi s-au integrat complet în comunitatea bisericii, fiind nelipsiţi de la sfintele liturghii. Aşa cum spuneam, biserica existentă a devenit neîncăpătoare, enoriaşii mergeau dis-de-dimineaţă pentru a ocupa în picioare chiar şi un loc în faţă. Lucrările la noua construcţie au evoluat în ritm susţinut, aşa încât la sfârşitul anului 2015 se putea vorbi despre târnosirea bisericii noi. În mare măsură, lucrările de construcţie au fost finanţate de către Primăria Petrila, prof. Gheorghe Boantă şi familia Dan şi Mihaela Macariu. Cu câteva zile în urmă, împreună cu preotul Adrian Boantă am făcut o vizită la noul lăcaş. Am rămas surprins de faptul că, deşi la exterior biserica pare mică, este destul de încăpătoare în interior. Impresionează în mod plăcut pardoseala alcătuită din marmură de Ruşchiţa, care dă un aspect de adevărat templu. Această marmură din vestita localitate a judeţului Caraş-Severin are, după cum se ştie, diferite nuanţe de la alb la gri, roz, roz gălbui şi roşiatic. Marmura de aici a fost comparată cu marmura de Carara. Exploatarea aces30 ianuarie teia a început în anul 1883. În această zi sunt prăznuiţi Sfinţii Trei Ierarhi, Vasile cel Mare, Grigore TeoloMarmura de la Ruşchiţa a gul şi Ioan Gură de aur. Prin hotărârea luată la Atena, la primul Congres de fost folosită şi pentru resTeologie din anul 1936, Sfinţii Trei Ierarhi au devenit patronii spirituali ai institaurarea Domului din tutelor de învăţământ teologic ortodox din întreaga lume. Milano. Vulturul din Biroul Popular, sărbătorii i se spune Triful streteniei, nume legat de cei trei sfinţi şi Oval de la Casa Albă, unul de stretenia care urmează peste câteva zile. dintre simbolurile americaDacă în această zi este ger, atunci vara va fi călduroasă. Dacă în această zi nilor, a fost sculptat din curg streşinile, primăvara va fi friguroasă. Se consideră că din această zi vremarmură albă extrasă tot mea începe să se schimbe uşor, „dă spre primăvară”. de la Ruşchiţa. În această zi se fac praznice pentru morţi neîmpărtăşiţi, se aprind lumânări. Cine va lucra în această zi va avea parte de strâmbarea gurii. 1 februarie – Sf.Mc. Trifon, Viermănul de iarnă. Sfântul Trifon este patronul tuturor necuvântătoarelor care ies la căldură din crăpăturile pământului. Acest sfânt are grijă să ţină departe lăcustele de grădini, care în stăpânire omizile şi gândacii. Ţinând cont de toate acestea, ziua Viermănului este nelucrătoare pentru a fi ferite culturile de stricăciunile viermilor, lăcustelor, gândacilor, omizilor etc. Aşezarea acestei sărbători în plină iarnă, cu bătaie mai lungă pentru primăvară, vară şi toamnă, face parte din înţelepciunea ţăranului „de a-şi face sanie vara şi car, iarna”. 2 februarie – Întâmpinarea Domnului. Este sărbătoarea anuală în care Sfânta Fecioară Maria s-a suit la templul din Ierusalim, la 40 de zile după naşterea Domnului, pentru curăţirea ei, când Dumnezeiescul Prunc a fost întâmpinat şi ţinut în braţe de bătrânul şi dreptul Simeon (Luca 2, 22). În popor, acestei sărbători i se spune Stretenia, după numele vechi slavon. Dacă în această zi va cânta bufniţa, va fi o primăvară timpurie. Dacă de stretenie este timp frumos, până soarele este sus şi ursul ieşit din bârlog îşi vede umbra, atunci iarna se mai prelungeşte cu încă şase săptămâni. Dacă, în schimb, vremea este noroasă şi ursul nu-şi vede umbra, frigul va slăbi, iar primăvara e aproape. În credinţa populară, în satele de momârlani se consideră că în această zi se „bagă zăpadă sub coada vacilor” pentru a nu strechia vara. Cine va lucra în această zi nu va avea niciodată spor în casă. Dr. Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ

Obiceiuri calendaristice cu dată ﬁxă în Ţinutul Momârlanilor (I)

facebook.com/ziarulvaiijiului

Uşile noii biserici sunt sculptate în lemn masiv de stejar, care amintesc de stejarii milenari care în urmă cu mulţi ani constituiau fala Văii Jiului. Iconostasul este sculptat din acelaşi lemn şi întregeşte nota de frumuseţe a interiorului noii biserici. Desigur că mai mult multe de făcut, dar sunt con-

vins că enoriaşii parohiei vor sprijini în continuare terminarea tuturor lucrărilor necesare. Târnosirea bisericii va avea loc în data de 31 ianuarie 2015, începând cu ora 8:30, prin participarea P.S. Gurie, episcopul Devei şi Hunedoarei, a sfinţiei sale stareţul Iustin de la Mănăstirea Oaşa, precum şi a unui sobor de preoţi. Sâmbătă, 30 ianuarie, la ora 17 va avea loc slujba de vecernie cu litie şi priveghere, la care va participa şi stareţul Iustin. Se ştie că la târnosirea unei noi biserici întâlnim un eveniment mai rar în ortodoxie. Acum femeilor le este permis să intre în altar. Ca un arc peste timp între biserica din satul Popi, târnosită în anul 1938 cu hramul „Sfântul Ilie”, hram dat după numele tatălui ctitorului acestei biserici, Nicolae Gavrilescu – director administrativ al Societăţii Lonea, şi biserica târnosită acum cu hramul ”Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” are un Pavel în familia preotului Adrian Boantă, tatăl acestuia. Am însăilat pe scurt câteva însemnări despre noua biserică, înainte de târnosirea ei. Desigur că după desfăşurarea acestui eveniment vor fi în presă mai multe materiale cu un conţinut mai bogat. Dr. Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ

Lasă-mă să te las!

Despre Festivalul Naţional „Eterna Epigramă”, desfăşurat la Cluj-Napoca, în perioada 26-28 iunie 2015, am scris la momentul respectiv. Organizatorii, membrii Cenaclului „Satiricon”, au editat şi de această dată un volum care cuprinde impresii şi fotografii de la festival, dar şi epigrame din concurs. Acestea au fost selectate de un grup de „satiriconişti”: Aurel Buzgău, Eugen Pop, Eugen Albu, Gavril Moisa, Petru-Ioan Gârda, Silvia şi Marian Popescu. Din păcate, domnul profesor Eugen Pop ne-a părăsit, de curând. Tocmai am primit volumul şi am selectat câteva epigrame la tema „Lasă-mă să te las!”, pentru cititorii Ziarului Văii Jiului. Aşadar... lăsaţi-mă să vă las porţia de zâmbet! Lasă, mă, să îţi las! Câte unul, anchetat, După cum dictează bossul, Lasă mult din ce-a furat, Ca să i se lase grosul. (Florian Abel – Ialomiţa)

Privind înapoi... Când m-am dus la cătănie, Am fost zis către Mărie: Io mă duc, te las cu bine! Şi-a rămas... dar nu cu mine. (Eugen Albu – Cluj-Napoca) Am soţie tinerică Soaţei i-am şoptit cu dor, Copleşit de anii grei: Lasă-mă întâi să mor... Şi te las să faci ce vrei! (Nicolae Bunduri – Braşov)

Rugăciune insolită Mă iartă, Doamne Luminate, De-aceste gânduri să mă cerţi: Tu lasă-mă să fac păcate, Iar eu te las să mi le ierţi! (Dan Căpruciu – Galaţi)

Unui lider politic cu greutate Voia colegii să-şi domine, Dar asta l-a cam deşălat, Căci el le-a spus: “Lăsaţi pe mine!”, Iar toţi zeloşii s-au lăsat... (Grigore Chitul – Bistriţa)

Lasă-mă să te las Ilustrează clar blazarea Unui tip indiferent, Ce-şi arată “implicarea”, Visător, în Parlament. (Gheorghe Constantinescu – Braşov) Unuia prea comod Tipu-acesta indolent, Tare dornic de taifas, Să mă lase,-l rog urgent, Altfel, nu ştiu de-o să-l las! (George Corbu – Bucureşti)

L-a lăsat mască Nevasta, cu ştachetă ‘naltă, Luă decizii cruciale, Căci şi-a lăsat bărbatul baltă... Fiindcă a lăsat-o moale. (Valentin David – Orăştie)

Om de succes Prosper a fost şi astfel va rămâne, Că-n viaţă şi-n afaceri e-un model:

www.zvj.ro vineri, 29 ianuarie 2016

Nu lasă niciodată pentru mâine Ce azi pot face alţii pentru el. (Ion Diviza – Chişinău)

Unde dai şi... Deşi nu prea părea versată, I-am zis „Mă laşi!”, precum golanii, Şi mi-a răspuns: “Te las o dată, Apoi e musai să-mi dai banii!” (Grigore-Marian Dobreanu – Târgu Jiu)

Copiii mei Când le spun să nu se lase, Dacă ies în târg, atraşi De-anturaje dubioase, Îmi răspund în cor: “ne laşi?”. (Petru-Ioan Gârda – Cluj-Napoca)

Precauţie Dorind să-şi facă-un viitor, Ştiind precis ce-n viaţă vrea, Ea l-a lăsat pe el uşor, Până ca el s-o lase grea! (Laurenţiu Ghiţă – Bucureşti)

Moştenire onorabilă Îi las nevestei tot ce am în casă: Lichidităţi, bani cash, prin testament! Zicea un soţ convalescent şi-i lasă... Pe mă-sa şi-amanet pe-apartament. (Mirela Grigore – Râmnicu Sărat) La examen “Lasă-mă că-s nevrozat Şi n-am chef, stimată doamnă!” Dumneaei s-a conformat Şi chiar l-a lăsat... pe toamnă! (Ionel Iacob-Bencei – Timişoara) Târg onest Zice, primenindu-şi fardul, O gagică cu cercei: De mă laşi să-ţi mângâi cardul, Eu te las să-mi faci ce vrei! (Eugen Ilişiu – Deva)

Directorul şi secretara La ei, piperul ca şi sarea Dau pasiunilor alt glas, Percepem altfel cugetarea Cu “lasă-mă să nu te las!” (Laurian Ionică – Boureni, Dolj) Noii aliaţi Codrii vechi cu frunţi de rouă La străini îi oferim, Că şi ei ne lasă nouă Munţii să-i împădurim. (Ion Micuţ - Râmnicu Vâlcea) Reciprocă După ani de căsnicie, A greşit şi el un pas, Ea i-a spus cu bucurie: De mă laşi şi eu te... las. (Gavril Moisa – Cluj-Napoca) Hibernală românească Atmosfera-i glaciară, Iarna asta nu mai trece, Încălzirea e globală Dar pe noi ne lasă... rece! (Ion Moraru – Galaţi)

Bon fiscal la... toaleta public Pân-a găsit, într-un final, Chitanţierul şi plaivazul,

Ca să-mi emită bon fiscal, I-am spus: “Lăsaţi, nu mai e cazul!” (George Petrone – Iaşi) Anticorupţie M-am străduit de la-nceput Să nu mă las nicicum corupt. Am rezistat cu vai şi-amar Şi mulţumesc... sunt proletar! (Marian Popescu – Cluj-Napoca) Ionocenţă Când fetele-i propun amor, Cu vorbe tandre de iubire, El stă de lemn, nepăsător... Că n-au prospect de folosire! (Mihai Sălcuţan – Buzău)

Sinceritate O duduie exaltată Te-a fixat cu ochi profunzi: Ce bărbat erai odată! Doamnă dragă... mă confunzi. (Eugen Sfichi – Bacău) Din showbiz Cuceresc femei, mereu, Cântăreţii de manele; Unele se lasă greu, Altele se lasă grele! (Vali Slavu – Aninoasa)

Maica Rusia La aroganţa-i de stăpână, Benefic e un pact cu ea, Ca să te lase-n pace până O laşi să-ţi facă tot ce vrea. (Gheorghe Şchiop – Porumbacu de Jos)

Generalul şi noua sa consoartă, o tânără superbă Generos, ca de-obicei, Şi-altruist cum altul nu-i, El o lasă-n banii ei, Ea îl lasă fără-ai lui!... (Ioan Toderaşcu – Costeşti, Vaslui) Pagină realizată de Petronela Vali SLAVU

UMOR ÎN HA... MAJOR

La a treia ediţie

din judeţ

Citeşti şi câştigi!

Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a dat startul celei de-a treia ediţii a îndrăgitului şi, deja, tradiţionalului concurs de cultură generală „Citeşti şi câştigi!”, care şi-a propus de la bun început să testeze cunoştinţele de cultură generală ale elevilor de la colegiile şi liceele din judeţul Hunedoara.

Organizată

cu sprijinul Consiliului Judeţean Hunedoara, Complexului Deva Mall (locul de desfăşurare al concursului), a unor sponsori generoşi: Cafeneaua dependentă de cultură „Jos pălăria” Deva, Editura Humanitas Bucureşti, Editura Nemira Bucureşti, Editura Trei Bucureşti, Grupul Editorial Rao Bucureşti, HeidelbergCement România SA, S.C. Drupo S.R.L. Călan, S.C. Prems Librexim S.R.L. Braşov, S.C. Top Tech S.R.L. Deva, Tritonic Grup Editorial Bucureşti şi în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Hunedoara, competiţia aceasta are o denumire a cărei alegere nu este întâmplătoare. Biblioteca Judeţeană, ca instituţie de cultură a judeţului, şi-a propus să scoată în evidenţă rolul determinant, hotărâtor în educaţie, al lecturii, al cărţii. Cititul este condiţia de bază în formarea unei culturi generale solide cu care orice tânăr trebuie să se prezinte în lume, mai ales într-o lume dinamică şi în plină schimbare, ca cea în care trăim. Numai citind zi de zi, din domenii cât mai variate, tinerii pot să fie competitivi, să aibă un profil intelectual complex, să ştie să navigheze, nu numai pe internet, ci şi printre miile de pagini care le vor îmbogăţi cunoştinţele despre evenimente, personalităţi, curente artistice, literare etc. Concursul nostru, aşa cum este gândit şi organizat, se bazează atât pe cunoştinţele dobândite de concurenţi la şcoală, cât şi pe ceea ce vor afla după parcurgerea bibliografiei aferente domeniilor şi temelor stabilite pentru concurs. Este o bibliografie amplă, complexă, pentru toate cele cinci domenii ce fac obiectul concursului, pe care dacă o vor parcurge atent, vor avea toate şansele să se bucure de împlinirea îndemnului din genericul concursului nostru: Citeşti şi câştigi! Desigur, pornind de la temele din care se vor adresa întrebări, concurenţii acestui concurs vor avea deplina libertate de a căuta informaţii, de a merge pe firul lor, din aproape în aproape şi în profunzime, cu alte cuvinte de a citi mult şi cu folos. Oare nu la asta ne îndemna şi cronicarul Miron Costin atunci când, cu peste 300 de ani în urmă, ne spunea că „nu este pe lume mai cu folos zăbavă decât cetitul cărţilor”? Prin urmare, importanţa acestui concurs este foarte mare, participând, elevii vor acumula multe cunoştinţe care o să le fie de folos în viaţă, vor aşeza o temelie serioasă la edificiul atât de necesar al culturii lor generale. Într-o lume în care informaţia se propagă mai rapid decât gândul, pentru a folosi o metaforă, a fi la curent cu multitudinea de informaţii din cele mai importante domenii ale cunoaşterii umane este o necesitate. Biblioteca Judeţeană, ca instituţie de cultură a judeţului, ca instituţie formatoare în domeniul culturii, dar şi al educaţiei, a înţeles perfect această necesitate, motiv pentru care a iniţiat şi organizat acest concurs de mare anvergură şi cu mare impact atât în rândul elevilor, cât şi al publicului larg, care va putea urmări transmisiile directe la televizor. Acest concurs va fi transmis în direct pe postul local de televiziune Hunedoara TV, începând cu data de 9 martie, când va avea loc prima confruntare, până în data de 8 iunie, ziua marii finale. Desigur, cei interesaţi vor putea vedea şi vor putea citi

facebook.com/ziarulvaiijiului

informaţii despre acest concurs şi cu ajutorul partenerilor noştri media: „Avântul liber”, „Accent Media”, „Big FM”, „Click News TV”, „Glasul Hunedoarei”, „Hunedoara 100%”, „Hunedoara Liberă”, „HunedoaraMea.ro”, „HunedoaraTV”, „Info HD”, „KapitalTV”, „Mesagerul Hunedorean”, „Servus Hunedoara”, „Ştiri din Vest”, „Vocea Hunedoarei”, „Vorba”, „Ziarul Hunedoreanului”, „Ziarul Văii Jiului”. Chiar dacă este un concurs de cultură generală, el se va desfăşura după modelul unui campionat sportiv, pentru că vor exista grupe preliminare, sferturi, semifinale, finala mică şi finala mare. Fiecare echipă este formată din cinci elevi (un lider şi patru coechipieri), doi elevi rezerve şi un profesor co-

ordonator. Acesta va comunica componenţa fiecărei echipe înainte de începerea confruntării. În timpul concursului se va putea face o schimbare în componenţa echipei, la solicitarea liderului acesteia, cu menţiunea ca rezerva să rămână în echipă până la finalul confruntării respective.

Grupe

Colegiile şi liceele înscrise la concurs au fost împărţite în şase grupe prin tragere la sorţi. Echipele din grupe se vor confrunta între ele. În cazul unei situaţii de egalitate la puncte, la finalul confruntărilor din grupe, echipa cu cel mai mare număr de răspunsuri corecte va trece în etapa următoare.

Sferturi

Cele şase echipe care au ajuns în sferturi vor fi repartizate electronic, în două grupe, A şi B. Din sferturi se vor califica în semifinale primele două clasate. La fel în cazul unei situaţii de egalitate, vor fi luate în considerare răspunsurile corecte.

Semifinale

În semifinale, prima echipă clasată din grupa A se va confrunta cu echipa situată pe locul doi în grupa B, iar ocupanta locului doi din grupa A, va întâlni echipa clasată pe locul întâi din grupa B.

Finale

Echipele câştigătoare din semifinale se vor întâlni în finală, iar celelalte două îşi vor disputa locul 3. Se vor adresa întrebări cu patru variante de răspuns, din care doar o variantă este corectă, şi întrebări cu răspuns Adevărat/Fals, din cinci domenii: Ştiinţe, Artă/Sport, Literatură, Geografie, Istorie.

În cadrul fiecărui domeniu există şase teme de cultură generală pe care echipele le vor putea alege în timpul confruntărilor. Concursul fiind pe teme de cultură generală, întrebările vor viza cunoştinţele acumulate de elevi de-a lungul anilor, şcolar sau extraşcolar. La fiecare întâlnire va fi obligatoriu ca echipele să răspundă la 40 de întrebări din toate cele cinci domenii, din fiecare domeniu vor fi câte opt întrebări. Într-o confruntare se vor putea alege doar patru teme din cele şase existente în cadrul aceluiaşi domeniu. Dificultatea în-

trebărilor va creşte de la o etapă la alta. Întrebările şi variantele de răspuns vor fi afişate pe un ecran de proiecţie. Pentru ambele echipe, liderul de grup va nota răspunsul pe o tăbliţă pusă la dispoziţie de către organizatori, iar la expirarea timpului, va arăta răspunsul. Timpul alocat unei întrebări şi răspunsului este de 1 minut. Un răspuns corect=1 punct. Echipa cu cele mai multe răspunsuri corecte va fi declarată câştigătoarea confruntării. În clasamentul general pe grupe, pentru fiecare dispută câştigată se vor acorda 3 puncte, echipele aflate la egalitate vor primi 1 punct, iar echipa care va pierde nu va fi punctată. În caz de neprezentare, echipa absentă va fi declarată învinsă, iar echipa prezentă va primi 3 puncte în clasamentul pe grupă (40 de răspunsuri corecte). La finalul etapei de calificare se realizează un clasament pe baza punctajelor obţinute în timpul concursului. În cazul unei situaţii de egalitate la finalul etapei de calificare, departajarea se va face în funcţie de numărul răspunsurilor corecte. În cazul unei situaţii de egalitate în sferturi, semifinale şi finale, stabilirea echipei câştigătoare se va face prin mai multe întrebări de departajare alese de către organizatori. Echipele ajunse în finale vor răspunde la un set de 40 de întrebări de cultură generală alese de organizatori din cele 5 domenii, care vor fi obligatorii. Pe parcursul confruntărilor echipele vor putea veni însoţite de un grup de susţinători de la fiecare colegiu/liceu. Pentru aprofundarea temelor se poate folosi orice sursă de informare şi documentare care abordează subiectul respectiv. Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva împreună cu bibliotecile publice din judeţ vor pune la dispoziţia participanţilor o bibliografie orientativă, care nu este obligatorie. La acest concurs s-au înscris 17 colegii şi licee din judeţul Hunedoara: Colegiul Naţional „Avram Iancu” Brad, Colegiul Naţional „Decebal” Deva, Colegiul Naţional Pedagogic „Regina Maria” Deva, Colegiul Naţional Sportiv „Cetate” Deva, Colegiul Tehnic „Transilvania” Deva, Liceul de Arte „Sigismund Toduţă” Deva, Liceul Tehnologic „Grigore Moisil” Deva, Colegiul Naţional „I. C. Brătianu” Haţeg, Colegiul Naţional de Informatică „Traian Lalescu” Hunedoara, Colegiul Tehnic „Matei Corvin” Hunedoara, Liceul Tehnologic „Constantin Bursan” Hunedoara, Liceul Teoretic „Silviu Dragomir” Ilia, Liceul Teoretic „Mircea Eliade” Lupeni, Liceul Tehnologic „Nicolaus Olahus” Orăştie, Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” Petroşani, Colegiul Naţional de Informatică „Carmen Sylva” Petroşani şi Colegiul Tehnic „Mihai Viteazu” Vulcan. Au fost puse în joc premii în valoare de aproximativ 40.000 lei, sumă concretizată în cele 8 biciclete pentru locul I, 8 tablete pentru locul II, 8 dispozitive Kindle pentru locul III, 136 de pachete cu cărţi, trofee, diplome, precum şi premii surpriză care vor fi atribuite concurenţilor, prin tragere la sorţi, chiar în ziua finalei. Dar dincolo de premii, marele câştig al acestui concurs îl reprezintă cunoştinţele pe care elevii participanţi le vor dobândi după ce vor parcurge diverse surse de informare. Juriul concursului este asigurat de Biblioteca Judeţeană, el fiind format din: Ioan Sebastian Bara, manager, Luminiţa Mioara Vulcan, şef Serviciu Relaţii cu Publicul, Carmen Drăgoi, bibliotecar, Diana Ferencz, bibliotecar, Camelia Mestecănean, bibliotecar, Diana Trif, bibliotecar, Daniel Oprean, analist programator. Va fi o competiţie serioasă, nu va fi uşoară, dar calea spre succes este presărată cu spini, este o cale pe care o vor străbate cu fruntea sus şi cu multe cunoştinţe acumulate. Fie ca cei mai buni să câştige! Ioan Sebastian BARA

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Treci un pic dincolo de realitate, pentru că s-ar putea ca cele mai bune idei să nu fie cele concrete, palpabile, care ți se oferă de către cei din jur. Unele vin din vis, altele din imaginație.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Luptă cu banalitatea care se așează peste un anumit proiect de la care tu aveai alte așteptări. E și normal să nu te mulțumești cu un rezultat neînsemnat.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

cruri.

Treci printr-un moment mai fragil când ești gata să renunți la un demers intelectual început cândva. Nu renunța, doar amână unele lu-

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Ești cel mai bun, deci n-o mai face pe modestul ci arată tuturor că te simți bine în pielea ta, că ești mândru de tine. Luptă pentru șansa ta la victorie!

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Ești un generator de idei inspirate, dar nu ajunge doar să inventezi pe bandă rulantă, ci să și pui în practică ceea ce inventezi. Caută o cale de a-ți materializa ideile minunate, altfel se duc, zboară, le uiți!

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Viața sentimentală cunoaște o perspectivă nouă, iar inima ta bate mult mai tare, pentru că ești atras de un vis nou.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

E agitație mare în jurul tău, dar ție îți place această atmosferă, pentru că te ambiționează să te implici și tu în această cursă! Ai grijă, cuvintele au un impact foarte puternic acum.

Comunicat de presă

Colegiul Naţional al Mişcării Populare a validat cele trei propuneri ale MP Hunedoara pentru funcţiile de primar, pentru alegerile locale din luna iunie a acestui an. Candidaţii Mişcării Populare Hunedoara pentru funcţiile de primar validaţi în data de 16.01.2016 sunt: Copil Florian – Haţeg, Andronache Adrian – Petrila, Tomotaş Paul – Simeria. Celelalte candidaturi pentru municipii şi oraşe din Judeţul Hunedoara vor fi prezentate spre validare către CN al MP în luna februarie. preşedinte Mişcarea populară Hunedoara Mihaela Doina Brate

DIVErsE

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

ANGAJĂrI

mica publicitate

• Societate de Transport angajează șoferi profesioniști pentru Comunitate, salariu atractiv. Informații la telefon 0257.274461 / 0744.496352. ______________________________________________

• S.C. AGROALIMENT S.R.L. angajează lucrător comercial pentru magazin tip market în Vulcan. Cerințe: calificare profesională și experiență în domeniu. CV-urile se pot transmite si electronic pe adresa de e-mail: agroaliment91@yahoo.com. Interviul va avea loc la data de 15.02.2016. Relații la telefon: 0724.044822.

• Sc Elcompet SRL angajează electricieni calificaţi. CV-urile se depun la sediul firmei din Petroşani, str. A. Iancu, nr. 1 (în spatele Poliţiei). Telefon 0254.548068. ______________________________________________

Protejează-te singur, pentru că te afli într-un mediu tensionat, în care planează numai energii negative. Numai tu poți tine la distanță influențele nefaste.

• Angajăm muncitori calificați și necalificați construcții, inginer construcții și instalații. Telefon 0733.074546. ______________________________________________

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

• Sală de jocuri din Petroșani angajează personal. Relaţii la telefon 0735.650.483.

Ce bine te simți! Inima ta e ușoară, sufletul împăcat, pentru că învălui tot ce este legat de sufletul tău într-o aură luminoasă, plină de iubire!

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

VÂNZĂrI

mica publicitate

AUTo

mica publicitate

• Vând telefon LG L70-D320n, alb, în stare foarte bună, preț 350 lei. Relații la telefon 0786.489599.

Banii sunt motivul celor mai mari dispute astăzi, de parcă nimeni nu se mai înțelege cu nimeni din cauza sumelor vehiculate. Nervii tăi cresc ori de câte ori vine vorba de bani. De luat sau de dat.

• Vând Golf4 - 2001, motor 1.4 benzină, 150.000 km, ESP, închidere centralizată, climatronic, taxa plătitănerecuperată, ITP valabil până în noiembrie 2017, cauciucuri de iarnă. Preţ 2100 euro. Telefon 0765.612101.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

HorosCop

Paul Vasile TOMOTAŞ Economist, 39 ani

• Angajăm șoferi cu și fără experiență, categoria C+E, posesori atestat profesional și card tahograf, pentru transport marfă comunitate. Asigurăm pregătirea profesională și oferim un pachet salarial avantajos. Telefon 0729.272272.

Stai de vorbă cu persoane care nu se află în cele mai bune toane. Sunt triste, împovărate de tot felul de griji, și de aceea au nevoie de prezența ta pentru că tu întotdeauna ai pentru oricine o vorbă bună, de încurajare.

Reușești să te remarci prin maturitate, înțelepciune, seriozitate, pentru că simpla ta apariție impune respect și prestanță.

Adrian ANDRONACHEInginer, 34 ani

mica publicitate

• Se convocă membrii asociați din cadrul Asociației Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Băniceana la Adunarea Generală a Asociaților din data de 19 februarie 2016, ora 19:00, la Sala de evenimente VIA din Petroșani, str. Titu Maiorescu, nr.5, județul Hunedoara. Ordinea de zi: 1. Raport de activitate pe anul 2015. 2. Raportul Cenzorului pe anul 2015. 3. Alegerea Președintelui. 4. Alegerea membrilor Consiliului de conducere. 5. Deschiderea unui punct de lucru al Asociației, în Municipiul Petroșani, str. 1 Decembrie 1918, nr. 90, județul Hunedoara. 6. Aprobarea Statutului actualizat și a Actului constitutiv actualizat, cu modificările de la punctele 1-5 de pe ordinea de zi. 7. Diverse. În cazul neîntrunirii cvorumului statutar, a doua convocare pentru Adunarea Generală a Asociaților este stabilită pentru data de 24 februarie 2016, ora 12:00, la aceeași adresă.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Florian COPIL - Inginer, 51 ani

www.zvj.ro vineri, 29 ianuarie 2016

DIVERSE

ACTUALITATE

Viceprimarul Corneliu Braia despre

Interesul tot mai crescut al uricănenilor pentru programul de întinerire a blocurilor de locuinţe

Uricănenii au înţeles, se pare, că singura modalitate prin care primăria îi poate ajuta, ca să-şi vadă blocurile ca nou-nouţe, este aceea de a se constitui în asociaţii de proprietari. Şapte asociaţii

de proprietari sunt constituite, la ora aceasta, în Uricani. Patru dintre ele funcţionează în centrul vechi al oraşului şi cuprind 15 blocuri de locuinţe, iar alte trei se află organizate în blocul C12, în cartierul Sterminos şi pe strada Revoluţiei. “Primăria Uricani încurajează constituirea unor astfel de asociaţii, fiindcă doar aşa se pot depune proiecte, pentru accesarea de fonduri europene necesare anvelopării şi refacerii proprietăţilor energetice ale imobilelor”, spune viceprimarul Corneliu Braia.

Celor care locuiesc

în chirie în apartamente proprietate de stat administraţia publică locală uricăneană le suportă integral costurile necesare constituirii şi înscrierii în asociaţii de locatari. “Primăria Uricani, a adăugat vicele Corneliu Braia, lucrează la documentaţii şi îi sfătuieşte pe toţi cetăţenii din oraş să-şi organizeze asociaţii de proprietari, pentru ca, în perioada următoare, toate blocurile care corespund programului să poată fi prinse în programul care se derulează până în anul 2020”. Gheorghe OLTEANU

Grădiniţa din Dimitrov are paza asigurată pentru tot anul

Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 3 Petroşani şi-a asigurat paza pe tot anul. Este vorba de fapt despre căminul din Dimitrov, cum îl ştie toată lumea, de pe strada Carpaţi. Părinţii

copiilor care merg la grădiniţă, dar şi educatoarele, sunt mai liniştiţi. Instituţia a achiziţionat servicii de pază pentru 366 de zile. De paza instituţiei se va ocupa SC Opus Guard

SRL. Serviciile de pază achiziţionate au costat 56.016 lei, fără TVA, iar pentru anul în curs directoratul instituţiei nu mai trebuie să stea mereu cu grijă în ceea ce priveşte paza. Opus Guard este una dintre firmele cu vechime în Valea Jiului care a asigurat şi asigură paza mai multor instituţii. Sonia LIBERESCU

Festival de fotbal juvenil cu participarea echipelor din Vale la „Cupa Prieteniei”

Zece echipe de fotbal juniori (născuţi în anii 2003-2004) din judeţele Hunedoara, Alba, Cluj şi Sibiu vor participa la „Cupa Prieteniei”, competiţie ce va avea loc sâmbătă, 30 ianuarie, la Simeria.

Cele zece echipe au fost împărţite în două grupe a căror componenţă este următoarea: Grupa A: Retezatul Haţeg, Aurul Brad; CFR Simeria 2004, CS Zlatna (judeţul Alba), Viitorul Avrig (judeţul Sibiu); Grupa B: CFR Simeria 2003, Ştiinţa Petroşani, CFR Simeria Albastru, Viitorul Abrud (judeţul Alba) şi Arieşul Mihai Viteazu (judeţul Cluj). Scopul este de a le oferi tinerilor jucători ocazia de a îşi evalua nivelul de pregătire şi a acumula experienţă, pentru a deveni jucători de valoare. În grupe, se va juca în sistem campionat, fiecare cu fiecare, iar apoi se vor desfăşura jocuri de clasament. În cazul în care mai multe echipe se află la egalitate de puncte, se va întocmi clasamentul separat doar între acestea. La jocurile de clasament din etapele superioare ale competiţiei departajarea se va face prin executarea de lovituri din punctul de la 7 metri, dacă la expirarea timpului regulamentar de joc echipele se află la egalitate.

Programul competiţiei

Grupa A - etapa I Ora 08:00-08:25 CFR Simeria 2004 - Retezatul Haţeg Ora 08:30-08:55 CS Zlatna - Aurul Brad Grupa A - etapa II Ora 10:00-10:25 Viitorul Avrig - Aurul Brad Ora 10:30-10:55 CS Zlatna - CFR Simeria 2004 Grupa A - etapa III Ora 12:00-12:25 Aurul Brad - Retezatul Haţeg Ora 12:30-12:55 Viitorul Avrig - CS Zlatna Grupa A - etapa IV Ora 14:00-14:25 CFR Simeria 2004 - Viitorul Avrig Ora 14:30-14:55 CS Zlatna - Retezatul Haţeg Grupa A - etapa V Ora 16:00-16:25 Retezatul Haţeg - Viitorul Avrig Ora 16:30-16:55 CFR Simeria 2004 - Aurul Brad Grupa B - etapa I Ora 09:00-09:25 CFR Simeria 2003 - CFR Simeria Albastru Ora 09:30-09:55 Viitorul Abrud - Ştiinţa Petroşani Grupa B - etapa II Ora 11:00-11:25 CS Arieşul Mihai Viteazu - Viitorul Abrud Ora 11:30–11:55 Ştiinţa Petroşani - CFR Simeria 2003 Grupa B - etapa III Ora 13:00-13:25 CFR Simeria 2003 - CS Arieşul Mihai Viteazu Ora 13:30-13:55 CFR Simeria Albastru - Ştiinţa Petroşani Grupa B - etapa IV Ora 15:00-15:25 CFR Albastru - CS Arieşul Mihai Viteazu Ora 15:30-15:55 Viitorul Abrud - CFR Simeria 2003 Grupa B - etapa V Ora 17:00-17:25 Viitorul Abrud - CFR Simeria Albastru Ora 17:30-17:55 Ştiinţa Petroşani - CS Arieşul Mihai Viteazu

Jocuri de clasament Ora Ora Ora Ora Ora

facebook.com/ziarulvaiijiului

18:00-18:25 18:30-18:55 19:00-19:25 19:30-19:55 20:00-20:25

locul locul locul locul locul

VA - locul VB IVA - locul IVB IIIA - locul IIIB IIA - locul IIB IA - locul IB

Loredana JUGLEA