CMYK
Ziarul Vaii Jiului
Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Nu există lege
)
împotriva LUI! ADEVĂRU
Director: Cătălin DOCEA
Redactor şef: Marian BOBOC
Curs valutar: 1€ = 4,5380 lei 1$ = 4,1570 lei 1₤ = 5,9730 lei
vineri, 15 ianuarie 2016 Anul IX • nr. 1854 • 8 + 4 + 4 pagini • Preţ: 1 leu
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani
Viitorul economic al Văii Jiului, ucis de borfaşii care au căpuşat mineritul din răsputeri Administratorul judiciar provizoriu Casa de Insolvenţă GMC SPRL prezintă cu obiectivitate primele (unele foarte grave) constatări legate de CEH SA. Ieri, la orele prânzului, pe adresa electronică a cotidianului nostru a poposit o stufoasă “Declaraţie de presă”, document expediat de către Casa de Insolvenţă GMC SPRL Craiova, recent numită administrator judiciar provizoriu al Complexului Energetic Hunedoara SA prin decizie a instanţei. Îi invităm pe cei realmente interesaţi de soarta Văii Jiului şi a judeţului Hunedoara să lectureze cu atenţie rândurile care urmează. Printre precizări de ordin organizatoric, administratorul judiciar provizoriu face referiri la situaţia dezastruoasă în care se află colosul economic. Intertitlurile şi sublinierile aparţin redacţiei. (Cătălin DOCEA)
Declaraţie de presă
Deşi joi, 7 ianuarie 2016, când am fost întrebaţi despre numirea noastră ca administratori judiciari la CE Hunedoara, am promis că vom organiza o conferinţă de presă de îndată ce vom avea mai multe date despre dosarul în cauză, nimeni nu ne-a mai contactat şi ne-am bucurat pentru că, în linişte, am putut să ne începem treaba. Încercăm acum să răspundem întrebărilor ce s-au vehiculat în presă - în special în cea din Valea Jiului - dar care nu ne-au fost niciodată adresate:
“Nu avem cunoştinţe printre directorii de companii din Valea Jiului...” Nu suntem o mică firmă de apartament, cu acţionari din Valea Jiului. Avem în componenţă 7 practicieni în insolvenţă, de formaţie economişti, jurişti şi chiar un inginer. Majoritatea au absolvit două sau chiar trei facultăţi. Fiecare dintre componenţii societăţii profesionale are multiple calificări: practician în insolvenţă, consultant fiscal, auditor financiar, expert contabil, evaluator, mediator etc. Întregul colectiv numără 18 persoane, toate cu studii superioare. Avem în lucru, în acest moment, 168 de insolvenţe la tribunalele
de pe raza a 8 judeţe (Dolj, Olt, Gorj, Teleorman, Bucureşti, Argeş, Vâlcea şi Constanţa). Lucrăm în acest domeniu de 12 ani. Nu avem cunoştinţe printre directorii de companii din Valea Jiului, dar ne vom bucura dacă vom reuşi să ne facem prieteni acolo. Numirea noastră într-un dosar atât de important ne-a surprins plăcut şi o apreciem inclusiv ca pe o recunoaştere a activităţii noastre, a seriozităţii cu care am lucrat şi încrederii pe care ne străduim în permanenţă să o meritam. Ne vom face datoria Atribuţiile administratorului judiciar sunt enumerate la art. 58 din Legea insolvenţei, şi anume: a) examinarea situaţiei economice a debitorului şi a documentelor depuse potrivit prevederilor art. 67 sau 74, după caz, şi întocmirea unui raport prin care să propună fie intrarea în procedura simplificată, fie continuarea perioadei de observaţie în cadrul procedurii generale şi supunerea acelui raport aprobării judecătorului-sindic, într-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depăşi 20 de zile de la desemnarea administratorului judiciar; b) examinarea activităţii debitorului şi întocmirea unui raport amănunţit asupra cauzelor şi împrejurărilor care au dus la apariţia stării de insolvenţă, cu menţionarea eventualelor indicii sau elemente preliminare privind persoanele cărora le-ar fi imputabilă şi cu privire la existenţa premiselor angajării răspunderii acestora, în condiţiile prevederilor art. 169-173, precum şi asupra posibilităţii reale de reorganizare a activităţii debitorului ori a motivelor care nu permit reorganizarea şi depunerea la dosarul cauzei, într-un termen stabilit de judecătorul-sindic, dar care nu va putea deppşi 40 de zile de la desemnarea administratorului judiciar; c) întocmirea actelor prevăzute la art. 67 alin. (1), în cazul în care debitorul nu şi-a îndeplinit obligaţia respectivă înăuntrul termenelor legale, precum şi verificarea, corectarea şi completarea informaţiilor cuprinse în actele respective, când acestea au fost prezentate de debitor; d) elaborarea planului de reorganizare a activităţii debitorului, în funcţie de cuprinsul raportului prevăzut la lit. a); e) supravegherea operaţiunilor de
gestionare a patrimoniului debitorului; f) conducerea integrală, respectiv în parte, a activităţii debitorului, în acest ultim caz cu respectarea precizărilor exprese ale judecătorului-sindic cu privire la atribuţiile sale şi la condiţiile de efectuare a plăţilor din contul averii debitorului; g) convocarea, prezidarea şi asigurarea secretariatului şedinţelor adunării creditorilor sau ale acţionarilor, asociaţilor ori membrilor debitorului persoană juridică; h) introducerea de acţiuni pentru anularea actelor sau operaţiunilor frauduloase ale debitorului, încheiate în dauna drepturilor creditorilor, precum şi a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operaţiuni comerciale încheiate de debitor şi a constituirii unor garanţii acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor; i) sesizarea de urgenţă a judecătoruluisindic în cazul în care constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile de procedură; j) denunţarea unor contracte încheiate de debitor; k) verificarea creanţelor şi, atunci când este cazul, formularea de obiecţiuni la acestea, notificarea creditorilor în cazul neînscrierii sau înscrierii parţiale a creanţelor, precum şi întocmirea tabelelor de creanţe; l) încasarea creanţelor, urmărirea încasării creanţelor referitoare la bunurile din averea debitorului sau la sumele de bani transferate de către debitor înainte de deschiderea procedurii, formularea şi susţinerea acţiunilor în pretenţii pentru încasarea creanţelor debitorului, pentru aceasta putând angaja avocaţi; m) încheierea de tranzacţii, descărcarea de datorii, descărcarea fidejusorilor, renunţarea la garanţii reale, cu condiţia confirmării acestor operaţiuni de către judecătorul-sindic; n) sesizarea judecatorului-sindic în legătură cu orice problemă care ar cere o soluţionare de către acesta; o) inventarierea bunurilor debitorului; p) dispunerea evaluării bunurilor debitorului, astfel încât aceasta să fie realizată până la data stabilită pentru depunerea tabelului definitiv al creanţelor; Continuare în pagina 2
2
LA ZI
Urmare din pagina 1
q) transmiterea spre publicare în BPI a unui anunţ cu privire la depunerea la dosar a raportului de evaluare, în termen de două zile de la depunere.
Complexului Energetic Hunedoara nu i s-a ridicat dreptul de administrare În dosarul nr. 5194/97/2015, pe rolul Tribunalului Hunedoara, Complexului Energetic Hunedoara nu i s-a ridicat dreptul de administrare (există o declaraţie de reorganizare). Ca atare, atribuţiile noastre în ce priveşte aplicarea pct. f al art. 58 se rezumă la supravegherea activităţii acestei entităţi, procedură descrisă la art. 5 pct. 66 din Legea insolvenţei, şi anume: „supravegherea exercitată de administratorul judiciar, în condiţiile în care nu s-a ridicat dreptul de administrare al debitorului, constă în analiza permanentă a activităţii acestuia şi avizarea prealabilă atât a măsurilor care implică patrimonial debitorul, cât şi a celor menite să conducă la restructurarea/reorganizarea acesteia; avizarea se efectuează având la bază o raportare întocmită de către administratorul special, care menţionează şi faptul că au fost verificate şi că sunt îndeplinite condiţiile privind realitatea şi oportunitatea operaţiunilor juridice supuse avizării. Supravegherea operaţiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului se face prin avizul prealabil acordat cel puţin cu privire la următoarele operaţiuni: a) plăţile, atât prin contul bancar, cât şi prin casierie; aceasta se poate realiza fie prin avizarea fiecărei plăţi, fie prin instrucţiuni generale cu privire la efectuarea plăţilor; b) încheierea contractelor în perioada de observaţie şi în perioada de reorganizare; c) operaţiunile juridice în litigiile în care este implicat debitorul, avizarea măsurilor propuse privind recuperarea creanţelor; d) operaţiunile care implică diminuarea patrimoniului, precum casări, reevaluări etc.; e) tranzacţiile propuse de către debitor; f) situaţiile financiare şi raportul de activitate ataşat acestora; g) măsurile de restructurare sau modificările contractului colectiv de muncă; h) mandatele pentru adunările şi comitetele creditorilor ale societăţilor aflate în insolvenţă la care societatea debitoare deţine calitatea de creditor, precum şi în adunările generale ale acţionarilor la societăţile la care debitorul deţine participaţii; i) înstrăinarea de active imobilizate din
)
Ziarul Vaii Jiului
patrimoniul societăţii la care debitorul deţine participaţii sau grevarea de sarcini ale acestora, este necesară, pe lângă avizul administratorului judiciar, şi parcurgerea procedurii prevăzute de art. 87 alin. (2) si (3); Mai mult, art. 87 al.(l) din Legea 85/2014 prevede: în perioada de observaţie debitorul va putea să continue desfăşurarea activităţilor curente şi poate efectua plăţi către creditorii cunoscuţi, care se încadrează în condiţiile obişnuite de exercitare a activităţii curente, după cum urmează: - sub supravegherea administratorului judiciar, dacă debitorul a făcut o cerere de reorganizare, în sensul art. 67 alin. (1) lit. g), şi nu i-a fost ridicat dreptul de administrare; Acesta este cadrul în care noi ne desfăşurăm activitatea. Şi nu este puţin, având în vedere dimensiunile societăţii pentru care s-a cerut insolvenţa. Am început activitatea încă din prima zi, vineri, 8 ianuarie 2016, când ne-am stabilit atribuţiile în cadrul echipei, am luat legătura cu conducerea executivă a CE Hunedoara, am deblocat situaţia privind alimentarea cu gaze naturale pentru Termocentrala Mintia etc. De luni, 11 ianuarie 2016, o echipă a administratorului judiciar - patru persoane - s-a deplasat la CE Hunedoara, am luat legătura cu conducerea executivă - dl. director general Stancu Viorel, d-na director economic Popescu Verginica, directorul comercial Mihai Stoicescu, celelalte persoane din conducerea centrală a CE Hunedoara. Am stabilit maniera de lucru, d-lor informându-ne despre specificul activităţii, modul de organizare, problemele curente şi de perspectivă, iar noi explicându-le prevederile legii insolvenţei. Împreună am stabilit modul de lucru, am reuşit să deblocăm plăţile, am luat legătura cu toate băncile la care CE Hunedoara are conturi deschise, am analizat urgenţele ce ţin strict de continuarea activităţii, am efectuat plăţile necesare, am analizat situaţia resurselor pentru plata salariilor şi am făcut demersurile necesare pentru încasarea sumelor necesare. Am luat legătură cu o parte din reprezentanţii sindicatelor: dl. Nica Petre, dl. Crişoveanu, dl. Lorincz Mihai şi am stabilit şi cu aceştia o manieră de informare reciprocă. Am analizat, la arhiva Tribunalului Hunedoara, întreg dosarul de insolvenţă - 10 volume - extrăgând datele necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor noastre stabilirea termenelor, notificarea creditorilor etc. Am fost la Termocentrala Mintia - Deva, am luat legătură cu d-nii directori Codreanu Nicolae şi Niculescu Aurel, am fost infomaţi despre problemele din activitatea centralei. De ase-
Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 n J20/1310/2008
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
facebook.com/ziarulvaiijiului
menea, ne-am întâlnit cu dl. ing. Vişan Doru - directorul Termocentralei Paroşeni. Avem în acest moment o primă imagine, generală, de ansamblu asupra activităţii CE Hunedoara, ne-am stabilit datele de contact, am stabilit maniera de lucru şi urmează să aprofundăm informaţiile pe baza documentelor deja primite sau care am stabilit să fie întocmite şi să ne fie transmise. “...asistăm practic la o decapitalizare programată, societatea îndreptându-se către insolvenţă” CE Hunedoara îşi desfăşoară activitatea cu un număr de peste 6.300 salariaţi. Începând cu anul 2013, an de an, CE Hunedoara a încheiat activitatea economică cu pierderi. Chiar şi bugetele anuale de venituri şi cheltuieli sunt aprobate pentru ultimii ani cu pierderi. În aceste condiţii, asistăm practic la o decapitalizare programată, societatea îndreptându-se către insolvenţă. Insolvenţa CE Hunedoara era un lucru cunoscut şi aşteptat - încă din luna aprilie 2015 au fost introduse numeroase cereri de insolvenţă pe rolul Tribunalului Hunedoara, societatea procedând la diverse stratageme pentru a amâna un deznodământ aşteptat: negocieri, reeşalonari de termene de plată, plăţi de ultim moment către cei ce solicitaseră insolvenţa, subterfugii avocăţeşti pentru a mai obţine un termen etc. La 30 decembrie 2015, CE Hunedoara şi-a cerut singură intrarea în procedura de insolvenţă.
venţă, legea impunând comunicarea acestora către debitoare pentru a se putea apăra. Era la îndemâna CE Hunedoara ca şi la acest viitor termen să procedeze de aceeaşi manieră, ducând deschiderea procedurii către sfârşitul primăverii; - conducerea societăţii a fost schimbată chiar în ziua în care a fost semnată cererea de intrare în insolvenţă, noua conducere fiind obligată să preia din mers o situaţie existentă, pe care nu o putea controla şi la care va trebui să se adapteze în condiţii de insolvenţă; - societatea depinde pentru activitatea curentă de livrarea anumitor produse: gaz metan, cărbune, consumabile pentru activitatea minieră etc. La intrarea în insolvenţă, societatea nu şi-a asigurat minimum de stocuri necesare bunei desfăşurări a activităţii. Furnizorii, în mare parte tot societăţi comerciale din Valea Jiului, sunt nevoiţi a se înscrie la masa credală cu sume importante, cu şanse de recuperare mici sau la termene îndelungate şi foarte mulţi nu vor avea resursele necesare reluării procesului de producţie, nu vor putea achita la rândul lor salariile şi vor intra în insolvenţă cu mari şanse de a ajunge în faliment. În aceste condiţii, Complexul Energetic Hunedoara nu va mai putea beneficia de aprovizionarea cu o parte importantă a materiilor prime şi materialelor necesare desfăşurării activităţii curente sau o va face la preţuri mai mari sau cu condiţii de plată mai puţin favorabile. - termocentralele nu au asigurat stocul necesar de cărbune pentru a funcţiona la capacitatea care să le facă renta-
strategie în pregătirea insolvenţei raportat la intenţia de reorganizare. Astfel: - foarte uşor se putea obţine un nou termen de circa 30-60 de zile deoarece apăruseră la dosar cereri noi de insol-
bile, pentru funcţionarea în condiţii de iarnă şi pentru onorarea obligaţiilor pe piaţa serviciilor tehnologice de sistem;
“Societatea nu a avut nicio strategie în pregătirea insolvenţei...” În opinia noastră, momentul a fost foarte rău ales, iar societatea nu a avut nicio
Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134
Continuare în pagina 3
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României
Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ioan LASCU, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Administrativ / Publicitate: Oana CROITORU - 0735.727264 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839
ITM încă deţine
Mii de carnete de muncă
Conform datelor oficiale, mai mult de 13.500 de persoane sunt aşteptate la sediile Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Hunedoara, pentru a-şi lua carnetele de muncă. Interesant este că operaţiunea de ridicare a carnetelor de muncă ar fi trebuit să fie finalizată în urmă cu cinci ani.
Sunt diverse motive pentru care sunt atât de mulţi hunedoreni care nu şi-au ridicat carnetele de muncă. Astfel, potrivit conducerii ITM Hunedoara, o parte dintre aceştia sunt persoane care ar putea să se afle la lucru în străinătate, iar alţii ori nu Urmare din pagina 2
Consiliul de administraţie – intrat în silentio stampa - am constatat deja un blocaj de comunicare între conducerea executivă şi Consiliul de administraţie - intrat în silentio stampa tocmai când este mai multă nevoie de decizii rapide şi corecte. - în acest moment, Consiliul de administraţie ezită a aproba procedura de achiziţie pentru o tranşă de cărbune din import în baza unui contract aprobat deja de acelaşi consiliu într-o şedinţa din decembrie 2015. Conform însă adresei primită de noi în 12 ianuarie 2016 de la Sucursala Electrocentrale Deva, acest import este imperios necesar dată fiind anunţata răcire a vremii. Argumentele lor sunt următoarele: - cărbunele produs în cele 4 exploatari din Valea Jiului este insuficient cantitativ pentru ca cele două termocentrale să-şi asigure stocul necesar. Nu se poate produce suficient cărbune în condiţiile actuale. - cărbunele din import contractat deja conform procedurilor legale de achiziţie, cu o firmă ce are doar sediul în Elveţia - fiind unul din primii comercianţi mondiali din acest domeniu, cărbunele fiind adus probabil din zona liberă Constanţa - este mult mai ieftin, are preţul de achiziţie de cca. 45 lei/Gcal adus la Staţia CFR Mintia, faţă de 130 lei/Gcal, preţul de producţie pentru cărbunele extras din Valea Jiului; - există cerinţe solicitate tuturor producătorilor de energie electrica la şedinţele de comandament de iarnă privind stocurile de combustibil, cerinţe pe care cele două termocentrale ce aparţin CE Hunedoara nu le îndeplinesc fără acest import; - Dispecerul Energetic Naţional solicită termocentralelor aparţinând CEH în
8
www.zvj.ro vineri, 15 ianuarie 2016
ştiu ori nu sunt interesaţi de acest document, asta în condiţiile în care aceste documente sunt utile pentru calculul vechimii în muncă. Interesant este şi faptul că 1.704 carnete de muncă sunt neînchise din lipsa documentelor justificative. Cele mai multe carnete de muncă ce nu au fost ridicate de hunedoreni sunt la Deva, aproape 3700, pe locul doi în acest „top” fiind ITM Petroşani cu 3302 carnete de muncă ce aşteaptă să fie ridicate de titularii lor. Carnetele de muncă pot fi ridicate de la sediile ITM Hunedoara din Deva, Hunedoara, Orăştie, Brad, Haţeg şi Petroşani. Mihaela PETROŞAN
perioada vârfului de consum din iarna 2015-2016 asigurarea unui stoc minim permanent pentru a permite funcţionarea simultană cu trei grupuri cel puţin 10 zile consecutiv. - există obligaţii legale conform HG 138/2013 privind adoptarea unor măsuri pentru siguranţa alimentării cu energie electrică, conform cărora cele două termocentrale din cadrul CEH trebuie să asigure servicii tehnologice de sistem către operatorul de transport şi sistem corespunzător unei puteri de cel puţin 500 MW; - există în prezent o atenţionare meteo privind înrăutăţirea vremii în perioada imediat următoare, temperaturile devenind negative; - sucursala Electrocentrale Deva este singurul furnizor de energie termică pentru consumatorii rezidenţiali şi instituţiile din municipiul Deva. Ca atare, furnizarea în mod sigur şi continuu la parametrii tehnici corespunzători a agentului termic şi evitarea oricăror sincope în alimentarea cu energie termică în perioada de iarnă nu este doar o obligaţie contractuală, ci ţine de siguranţa locuitorilor pe timp de iarnă, iar menţinerea capacităţii de furnizare a energiei electrice la parametrii stabiliţi pentru cele două termocentrale este o problemă ce ţine de siguranţa energetică naţională. Iată cum, cel puţin pentru această perioadă de iarnă, funcţionarea CE Hunedoara nu este doar de importanţă locala, ci de aceasta depinde într-o oarecare măsura chiar siguranţa energetică naţională.
ţii trebuie adoptate de Ministerului Energiei - acţionar unic la CE Hunedoara şi chiar de Guvernul României. CE Hunedoara nu reprezintă o problemă economică (privită aşa, este foarte uşor de rezolvat) cât o problemă sociala - Valea Jiului este o zonă monoindustrială, toate activităţile conexe gravitând în jurul mineritului. Un faliment al CE Hunedoara pe care Ministerul Energiei ar fi bine sa nu-l ia niciodată în calcul, va antrena falimentul a sute de alte afaceri din zonă. De aceea, solicităm Ministerului Energiei - ca unui bun gospodar, stăpân prin deţinerea acţiunilor întregii afaceri ce se numeşte CE Hunedoara - să se implice de urgenţă în salvarea acesteia prin toate pârghiile pe care legea i le permite. Am stabilit conform prevederilor art. 53 din Legea insolvenţei, coroborat cu prevederile Legii 31/1990 şedinţa prin care acţionarul unic să-şi desemneze un administrator special pentru data de 17 februarie 2016. În aceeaşi zi (12 ianuarie 2016) ne-am adresat Ministerului Energiei arătând că îşi poate desemna în orice moment un administrator special - Legea 31/1990, Legea societăţilor comerciale prevăzând la art. 121 situaţia în care acţionarii reprezentând întreg capitalul social pot ţine adunarea generală fără respectarea cerinţelor privind convocarea acesteia. Am solicitat astfel Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri (MEIMMMA) să des-
emneze un administrator special cât mai urgent, mandatul actualului consiliu de administraţie urmând a înceta de drept de la data desemnării administratorului special. Considerăm că se impune celeritate în luarea acestei măsuri tocmai pentru a se debloca mecanismul luării deciziilor necesare şi importante pentru conducerea curentă a activităţii CE Hunedoara. Dacă veţi parcurge cu atenţie cele de mai sus, veţi observa că noi reprezentăm în această procedură interesele creditorilor. Noi, prin rapoartele noastre, prin cererile care le vom face, vom permite controlul justiţiei, prin judecătorul sindic, asupra întregii proceduri de insolvenţă. Interesele debitoarei - în speţă ale CE Hunedoara - care are ca acţionar Statul Român prin Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici Şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri trebuie reprezentate de către administratorul special, iar legiuitorul a lăsat la îndemâna acestuia multe pârghii prin care să-şi conducă şi să-şi reorganizeze activitatea. Noi nu îl vom împiedica, dimpotrivă, va beneficia de tot sprijinul nostru. Ne permitem pe aceasta cale să-l rugam pe domnul Ministru al Energiei să numească pentru CE Hunedoara un administrator special, să-i stabilească sarcinile, să-l ajute, să-i controleze activitatea, dar să-l numească repede deoarece, domule Ministru, vine frigul!!!
Soluţiile pentru salvarea prin reorganizare judiciară a Complexul Energetic Hunedoara nu ţin doar de oamenii din Valea Jiului. Aici se impun măsuri drastice în reducerea cheltuielilor atât cu munca vie, cât şi a cheltuielilor materiale, şi aceste măsuri se vor lua. Dar adevăratele solu-
LA ZI
3
4
Conferinţă de presă
politică
PRM Hunedoara contraatacă, după patru ani în care peremiştii au cam gâfâit, lipsind din viaţa politică, iar liderii judeţeni declară că deja sunt aproape pregătiţi pentru „bătăliile” de la alegerile locale! Dacă celelalte partide deocamdată fac o campanie electorală mascată, primii care recunosc că în judeţul Hunedoara a început campania electorală sunt peremiştii! Cel puţin aşa a lăsat să se înţeleagă Emanoel Andronache, preşedintele judeţean al PRM Hunedoara şi cel care se ocupă de organizaţia PRM Petrila. Acesta a organizat joi, 14 ianuarie, prima conferinţă de presă a anului a PRM Hunedoara, fiind însoţit şi de alţi patru membri din organizaţiile locale din Valea Jiului.
local, precum şi o listă completă de candidaţi pentru fotoliul de consilieri judeţeni”.
CEH-ul şi mineritul - distruse de PDL, PSD, PNL şi ALDE!
Un alt subiect abordat la conferinţa de presă a fost cel al situaţiei CEH-ului, subiect de care celelalte partide fug ca dracu’ de tămâie. Liderul hunedorean peremist a adus acest subiect tot către viitoarele alegeri
Candidaţii la primării în cinci localităţi din Vale
Andronache a fost direct şi nu s-a încurcat în introduceri. A menţionat că e an electoral şi că, surpriză pentru unii, dar nu şi pentru peremişti (atâţia câţi mai sunt în judeţ, vreo 1860 de membri şi după calculele lor cam tot atâţia simpatizanţi, „dacă nu chiar dublu” – cam 1.000 de membri şi prin Vale), organizaţiile PRM vor avea următorii candidaţi la funcţiile de primari în localităţile Văii Jiului, după cum urmează: Uricani – Felicia Neagu, Vulcan – Ion Florian (care deţine şi funcţia de preşedinte al organizaţiei PRM Vulcan), Aninoasa – Maria Gudacu (actualmente consilier local), Lupeni – Ionuţ Năsălean (profesor de sport la Lupeni şi Uricani) şi Petrila – Emanoel Andronache (preşedintele organizaţiei locale şi judeţene a PRM, fost consilier local). Petroşaniul lipseşte din „schemă” momentan, dar în perioada următoare Andronache precizează că şi aici va fi numit un candidat. De asemenea, preşedintele PRM a declarat că „vor exista liste complete la oraşe şi municipii din tot judeţul la funcţia de consilier
facebook.com/ziarulvaiijiului
Wind Speed
angajează șoferi profesioniști CE pentru relația Germania – Suedia. Relații la telefon 0752.233949.
discursul, pleacă de la stânga la dreapta şi invers, după care cerşesc voturi! Să-i votăm cică din nou, ca să facem ce? CEH este pe marginea prăpastiei! Întâmplarea face ca în ultimul an şi acest nou partid, numit ALDE, să fi condus CEH. Probabil că acum vor avea tupeul să vină să ne spună că ei sunt adevărata soluţie pentru minerit! Păi, un an de zile au avut complexul pe mână şi au demonstrat ce? Noi avem măcar posibilitatea de a ne prezenta în faţa alegătorilor şi a cere sprijin să ne susţină pentru că nu am guvernat, nu am participat la acest dezastru creat, măcar avem şansa de a primi, plastic vorbind, un cec în alb de a participa la o guvernare locală. Restul partidelor au epuizat aceste şanse acordate de cetăţeni şi probabil se gândesc tot aşa, că vor merge cu ulei, cu zahăr, cu găleţi, cu şlapi sau cu ce or mai inventa, ca oamenii să-i aleagă iar... Mizez, totuşi, pe alegătorul Văii Jiului că nu se va mai lăsa jignit cu mita aceasta electorală. Care, trebuie să recunosc, din păcate, a schimbat de multe ori soarta alegerilor, ieşind parlamentari sau primari doar prin mită electorală tolerată, chiar dacă era ilegală!”.
Acuze la Iohannis
locale (din vară) şi parlamentare (din toamnă): „Dezastrul care s-a întâmplat la CEH – şi vreau să fac un mic remember pentru alegătorii Văii Jiului – se datorează PSD şi PNL, care au condus mineritul şi termocentralele de la revoluţie încoace (plus PDL, dar care acum e inclus în marele PNL) spre un mare dezastru. PDL a tăiat pensii, salarii, a închis spitale (şi avem exemplu concret spitalul de la Petrila) şi culmea, când vin alegerile locale, apar în faţa alegătorilor de la acest partid şi celelalte două, PSD şi PNL, spunând că ei sunt cei mai buni... Modifică o iniţială la numele partidului şi îşi schimbă culoarea, puţin programul şi
După Andronache, şi liderul PRM de la Vulcan, Ion Florian, a exprimat câteva opinii. Acesta a venit cu o idee clară: atenţie sporită faţă de ce fac guvernanţii tehnocraţi în 2016! Dând de înţeles că aceştia şi preşedintele Iohannis urmăresc de fapt un plan de austeritate, care va duce iar într-un final la tăieri de salarii şi pensii, sau la tăieri de anumite drepturi, câştigate cu greu de populaţie, la îndemnul celor din Uniunea Europeană. Tot vulcăneanul a atras atenţia că cei din guvern şi preşedintele ţării s-ar putea să aibă un plan de fraudare a alegerilor de anul acesta, aceasta fiind de altfel o acuzaţie extrem de gravă: „(...) E vorba că preşedintele Iohannis are de gând să-şi numească în toate judeţele prefecţii lui, cum se exprimă chiar el, pentru a organiza aceste alegeri ce urmează. Fiind gestionate aceste alegeri de guvernul tehnocrat, îmi este frică de fraude electorale, care apoi nu vor fie recunoscute de nimeni (...) De aceea trebuie o atenţie deosebită atât pe plan local, judeţean sau naţional”. Corneliu BRAN
Vă aşteptăm în Petroşani - Complex Parângul
Hotel Petroşani
angajează urgent barmani-ospătari
CV-urile se depun la recepția HP, iar relații se pot obține la telefon 0254.542801 și 0755.065182.
Consultare publică
precum şi în ceea ce priveşte o mai bună utilizare a capitalului uman şi social. „Strategia este un document vital pentru viitor, până în anul 2020 sau chiar 2023. Ne dorim, în primul rând, o analiză diagnostic a exerciţiului 2007-2013, o analiză pertinentă SWOT- cu plusuri şi minusuri pentru ceea ce va urma, şi avem propuneri pentru cinci axe de dezvoltare, de la social, economic, dezvoltarea turismului şi punerea în valoare a tuturor obiectivelor”, a declarat Adrian David, preşedintele CJ Hunedoara. David este de părere că, în ceea ce priveşte dezvoltarea turismului, este nevoie de punerea în valoare a cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, dar şi a staţiunilor montane din zonele Parâng şi Straja - care ar putea beneficia de finanţări pentru investiţii. O componentă importantă este şi turismul ecumenic, care a înregistrat anul trecut o creştere de 11 la sută, datorită numărului mare de pelerini care au mers la Mănăstirea Prislop.
Se lucrează la strategia de dezvoltare a judeţului Hunedoara
Miercuri, 13 ianuarie 2016, la sediul Camerei de Comerţ şi Industrie Hunedoara, a avut loc consultarea publică „Focus grup cu tema dezvoltarea socială a judeţului Hunedoara”, în cadrul proiectului de elaborare a Planului de dezvoltare regională a judeţului Hunedoara pentru perioada 2014-2020. Evenimentul
a fost organizat de Consiliul Judeţean (CJ) Hunedoara împreună cu firmele partenere GEA Strategy & Consulting SA Bucureşti şi ABA Management SRL Timişoara. În aceeaşi zi au mai fost organizate două evenimente de consultare publică: „Focus grup cu tema dezvoltarea economică a judeţului Hunedoara” şi „Focus grup cu tema starea mediului şi dezvoltarea infrastructurii judeţului Hunedoara”. În fapt, CJ Hunedoara, împreună cu firmele partenere, încearcă să extindă cadrul consultărilor privind soarta judeţului Hunedoara în viitorii ani, mai ales pe noua sesiune de finanţare europeană 20142020.
Între turism şi strategia economică generală
Una dintre direcţiile de acţiune ce vor fi cuprinse în Strategia de dezvoltare socială şi economică a judeţului Hunedoara pentru perioada 2014-2020 este, evident, dezvoltarea turismului prin valorificarea potenţialului cultural şi istoric. O temă largă de dezbatere, la care îşi pot aduce aportul mai toţi actorii din economia şi societatea hunedoreană. Dar, pe lângă această ţintă punctuală, în cadrul Strategiei vor fi urmărite şi alte direcţii principale, cu referire la dezvoltarea şi restructurarea economiei,
2014-2020 va mai fi supusă unor serii de dezbateri publice, pe diverse domenii aplicate, urmând ca la final documentul să fie aprobat printr-o hotărâre a CJ Hunedoara. Ieri, 14 ianuarie 2016, de la ora 09.30, la sediul Universităţii din Petroşani, a avut loc evenimentul de consultare publică „Focus grup cu tema dezvoltarea judeţului Hunedoara şi revitalizarea Văii Jiului”, în cadrul proiectului de elaborare a Planului de dezvoltare a judeţului Hunedoara pentru perioada 2014-2020. Mihaela PETROŞAN
Muncă, mobilitate şi infrastructură
Preşedintele CJ Hunedoara a ţinut să precizeze că este necesar şi un dialog cu mediul de afaceri, colaborarea de acest fel fiind apreciată ca fiind „vitală”, în paralel cu o îmbunătăţire a parteneriatului public-privat. Participanţii la dezbatere au arătat şi faptul că una dintre problemele cu care se confruntă investitorii este calificarea forţei de muncă în alte domenii decât cele cerute pe piaţa muncii şi faptul că majoritatea oraşelor sunt de mărime medie şi cu o tendinţă de depopulare. În acest context a fost adusă în atenţie o iniţiativă mai veche, a fostei administraţii a CJ Hunedoara, prin care se propunea formarea unei mari aglomerări urbane compusă din oraşele Deva, Hunedoara, Simeria şi Călan, care ar fi putut totaliza peste 150.000 de persoane. „Ar fi singura noastră şansă să avem un oraş de peste 100.000 de locuitori, cu alte perspective de dezvoltare în privinţa finanţărilor europene. Cred că a venit vremea să lăsăm de-o parte acele orgolii care au pus o frână puternică proiectului început în urmă cu mai mulţi ani şi cred că se doreşte revitalizarea acestui proiect”, a mai spus preşedintele CJ Hunedoara.
Dezbatere şi în Valea Jiului În fapt, dezbaterea de miercuri este doar o etapă de lucru. Strategia de dezvoltare economică şi socială a judeţului Hunedoara pentru perioada
8
www.zvj.ro vineri, 15 ianuarie 2016
din judeţ
5
6
ACTUALITATE
Consemnăm cu mândrie de patrioţi locali:
2015 - cel mai bun an din toate timpurile pentru operatorul de apă
• Dacă CEH ar fi avut un director general ca Avram Costel, astăzi n-am fi jelit la căpătâiul muribundului CEH •Prima conferinţă de presă a anului, organizată de directorul general al S.C. Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram, a avut loc joi, 14 ianuarie.
Apa Serv – the best
„Am încheiat un an 2015 în condiţii foarte bune, rezultatele financiare şi bugetul arată că acest an a fost cel mai performant an al S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A.. Astăzi suntem în situaţia în care s-a aprobat proiectul de buget pe anul 2016, cu care vom merge în Consiliul Judeţean Hunedoara. Este un proiect de buget bun, cu care vrem să dezvoltăm în continuare infrastructura din Valea Jiului, dorind să mergem în continuare cu o societate care respectă toate regulile economiei de piaţă. Am încheiat 2015 cu zero datorii la stat, cu profit, fără datorii în bănci, fără datorii faţă de terţi. Când spun că am încheiat un an cu profit, înseamnă că am încheiat un an benefic. Din datele pe care le am, reiese că anul 2015 a fost anul cel mai bun din istoria operatorului de apă în Valea Jiului!”, a spus Avram la începutul conferinţei de presă.
Şedinţă ADI amânată
La momentul când Costel Avram făcea această declaraţie nu avea de unde să ştie că la şedinţa ADI Apa Valea Jiului niciun punct din cele trei de pe ordinea de zi nu au fost aprobate, deoarece nu au participat toţi primarii, e vorba de primarii din Lupeni, Vulcan şi Petroşani, care nici nu şi-au delegat prin dispoziţie reprezentanţi, ci i-au trimis aiurea la şedinţă. Conform modificării legii, din toamna trecută, primarii celor şase localităţi sunt reprezentanţii ADI, iar în lipsa lor de la şedinţă ei pot să delege în scris, prin dispoziţie, un alt reprezentant din primărie. Aşa au procedat primăriile din Aninoasa, respectiv Petrila, primarii acestor două localităţi, deşi au lipsit, şi-au desemnat reprezentanţi prin dispoziţie. La Uricani n-a fost cazul deoarece primarul Dănuţ Buhăescu a fost prezent (singurul primar, de altfel), în timp ce municipiile, cele trei, nu şi-au desemnat reprezentanţi prin dispoziţie. Astfel că preşedintele Adrian David şi ceilalţi prezenţi nu aveau ce vota în condiţiile acestea, stabilindu-se ca următoarea şedinţă, foarte importantă, să fie la 18 ianuarie 2016. Atunci vor fi reluate cele trei mari puncte de pe ordinea de zi, cruciale pentru activitatea S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A.: aprobarea cuantumului cotizaţiei membrilor ADI Apa Valea Jiului pe anul 2016; avizarea proiectului Programul de Activitate a Strategiei şi al Bugetului de Venituri şi Cheltuieli al S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A.; aprobarea Bugetului de Venituri şi Cheltuieli al ADI Apa Valea Jiului pe anul în curs.
Proiectul derulat de Apa Serv - între primele din Europa!
Revenind, după această introducere legată de bilanţul pe anul trecut, directorul S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A., Costel Avram, a făcut referire şi la obiectivele anului 2016, sintetizând, pe departamentele societăţii, mare parte a acestora: „Am încheiat 2015, suntem în anul 2016 şi vreau să vă spun câteva obiective strategice pentru acest an (...). Pe Exploatare pentru anul
facebook.com/ziarulvaiijiului
2016 ne propunem realizarea a peste 3.000 de lucrări de întreţinere şi reparaţii ale sistemului de alimentare cu apă şi canalizare, asigurând continuitate 24 de ore din 24 în furnizarea serviciului la parametri cantitativi şi calitativi, în conformitate cu normele în vigoare. Se mai prevede executarea a peste 600 de branşamente separate, pentru stabilirea unor raporturi echitabile între distribuitor şi utilizator. Pe sectorul Energetic estimăm a se produce în 2016 o cantitate de 2.250 MW şi obţinerea unui număr de 4.500 de certificate verzi, o creştere de 5% faţă de anul 2015, acestea fiind suficiente pentru acoperirea costului de energie electrică al societăţii. Totodată, dorim asigurarea independenţei energetice a societăţii prin cele trei unităţi de producere a energiei electrică, respectiv cele trei MHC-uri: Polatişte, Valea de Peşti şi Brazi (realizat în 2013). Pe Controlul Tehnic (Corpul de Control) ne dorim micşorarea numărului de utilizatori care se branşează ilegal şi care creează astfel prejudicii societăţii. Vom intensifica programul de verificări şi controale la abonaţii debranşaţi. Legat de Serviciul Dispecerat, în 2016 avem în plan optimizarea acţiunilor de management a presiunii pe zonele de distribuţie a oraşelor Văii Jiului, pentru diminuarea pierderilor. Tot în cadrul acestui serviciu vrem să îmbunătăţim sistemul de preluare, înregistrare şi comunicare a sesizărilor şi reclamaţiilor pentru rezolvarea mai operativă ale acestor probleme adresate de abonaţi. Referitor la Staţiile de Tratare a Apei şi Epurare, dorim ca în 2016 să asigurăm furnizarea apei potabile în condiţii de cantitate şi calitate, 24 de ore din 24, respectiv dorim încadrarea în parametri de calitate în conformitate cu standardele în vigoare. Pe Serviciul Comercial ne propunem menţinerea canalelor de încasare existente, iar de azi vom arăta că prin plata online începe şi un alt canal de încasare în 2016, aşa cum v-am promis anul trecut. Revizuirea procedurilor de citire a contoarelor, de facturare a serviciilor şi de recuperare a creanţelor sunt alte obiective ale acestui serviciu. Intensificarea serviciului de recuperare a creanţelor va duce implicit la reducerea soldurilor restante şi a abonaţilor nebranşaţi. Legat de Resurse Umane e bine de spus că dacă în organigramă avem 544 de oameni, la 1 ianuarie 2015 aveam efectiv de 514 angajaţi, în timp ce la 1 ianuarie 2016 aveam un efectiv de 512 angajaţi. Tot pe acest sector de activitate vreau să vă mai spun că ne propunem optimizarea structurii organizatorice a societăţii, pe principii eficiente, realizarea unui echilibru între nivelul producţiei, structura forţei de muncă şi pregătirea profesională a salariaţilor, astfel încât angajaţii să performeze în domeniile de activitate ale Apa Serv. La Juridic ne propunem şi în acest an implementarea noilor modificări legislative din domeniul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare. De asemenea, ne mai propunem îmbunătăţirea relaţiei de colaborare cu executorii judecătoreşti pentru intensificarea activităţii de recuperare a creanţelor. Din punct de vedere Financiar anul 2015 a fost un an foarte bun, dar pentru a ajunge la zero (vorbesc de datoriile din urmă), mai avem de plată acel contract de eşalonare cu Apele Române, care se va termina de plătit în luna septembrie 2016, când vom închide restanţa, care în prezent mai este în valoare de 1.114.000 lei, deci circa 11 miliarde lei vechi. Am plătit peste 140 de miliarde lei în ultimii 4 ani, conform Convenţiei încheiate cu Administraţia Bazinală Apă-Jiu. Tot la acest capitol ne propunem în acest an acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi, în sumă de 103.000 lei la ora când vorbim. Deci, Apa Serv mai are pierderi din anii de demult cu puţin peste 1 miliard de lei vechi, ceea ce înseamnă că din profitul pe anul 2016 vom plăti acest miliard, un mizilic la ceea ce am avut noi cheltuieli! Şi apoi Apa Serv nu va mai avea nicio datorie nici din trecut (...) Din punctul de vedere al Tehnologiei Informaţiei, în afară de noutatea privind plata online a facturii de apă, care a intrat din această lună în funcţiune, din 1 martie oamenii vor putea să dea singuri consumul, iar noi le trimitem online factura, după care tot online vor putea să-şi plătească această factură, urmând ca noi să verificăm, la 3-4 luni, pentru a face o reactualizare a consumului acestor cetăţeni, exact cum
procedează în prezent cei de la firmele mari, precum E-on Gaz sau Enel. Aici vorbim de cetăţenii de la case, pentru că la blocuri noi avem apometre la nivel de scară şi vedem acele pierderi din interiorul lor. Putem găsi o soluţie să facem şi pentru blocuri, dar la trei luni şi aici se va face reactualizarea consumului. O să vedem... Din punct de vedere al Investiţiilor, vreau să vă dau o veste nu bună, ci foarte bună. Dimineaţă discutam cu cei de la BDO şi îmi spuneau că la nivelul Uniunii Europene, pe POIM 2014-2020, proiectul Apa Serv Valea Jiului se numără printre primele 5 proiecte din Europa! Din România suntem primii, iar din Europa în primele cinci! (...). Tot pe acest capitol se prefigurează în 2016 semnarea contractului de investiţii finanţat pe fonduri europene - etapa II, aferent finanţării şi implementării pe perioada 2014-2020 şi demararea procedurilor de atribuire a lucrărilor, cu menţiunea că la acest capitol suntem primii operatori de apă din România şi cum am mai spus între primii cinci din Europa, şi operatorul care are aplicaţia finalizată şi depusă deja la comisiile competente. Vreau să vă spun că semnarea contractului se preconizează la începutul trimestrului trei din acest an. Pe site-ul Ministerul Fondurilor Europene sunt trecuţi trei operatori de apă, din Valea Jiului, Focşani şi Turda, care au aplicaţii. Dar noi, Apa Serv, suntem deja avansaţi, cu aplicaţia scoasă deja la licitaţie, făcute toate lucrările din etapa I şi aşa mai departe.
Staţiunile turistice
Creşterea numărului de lucrări de reabilitare a reţelelor şi extinderea numărului reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare aflate în patrimoniul public şi întocmirea studiilor necesare în vederea analizării posibilităţilor de extindere ale acestor reţele în staţiunile Straja şi Parâng – precum şi identificarea surselor de finanţare privind execuţia acestor lucrări – sunt alte obiective la acest capitol pentru Apa Serv în 2016. Legat de Straja, ieri am avut o discuţie cu primarul municipiului Lupeni şi cu domnul Milu Părău, privind găsirea unei soluţii pentru canalizarea din staţiune. Colegii mei au lucrat, deocamdată nu pot să vă dau mai multe date, şi cert este că trebuie să realizăm canalizarea în Straja, ca şi în toate staţiunile, dacă vrem să vorbim de dezvoltarea durabilă a turismului din Valea Jiului. Nu putem spune că în anul 2016 se poate dezvolta Straja sau Parângul fără să aibă reţele de apă şi de canalizare. De aceea, într-un timp foarte scurt – chiar lunea care vine – împreună cu colegii mei de la Apa Serv vom merge la Primăria municipiului Lupeni şi ne vom deplasa apoi sus în Straja pentru a vedea exact ce trebuie făcut. Trebuie făcut un studiu de fezabilitate – am înţeles că există unul, dar el trebuie reactualizat – şi după aceea trebuie găsite sursele de finanţare pentru lucrări. După un studiu de calcul, făcut în mare, ajunge undeva la 1.300.000 euro, cu plus sau minus... Dar nu este mult pentru a rezolva problema la Straja... cum trebuie văzut la fel şi pentru Parâng”, a declarat Costel Avram.
Plata online a facturii de apă este funcţională în Valea Jiului
În fine, ultima parte a conferinţei de presă a aparţinut noului sistem de plată online a facturii de apă, directorul general plătind primul factura, inclusiv cu unele mici penalizări de întârziere pe care şeful de la ape le avea. Ce trebuie ca dumneavoastră să reţineţi este faptul că vă puteţi înregistra pe site-ul Apa Serv şi apoi puteţi face plata din faţa calculatorului, urmărind indicaţiile de acolo. De altfel, cei care efectuează plăţi online la alte facturi cunosc sistemul.
Corneliu BRAN
Berbec (21 Mar - 20 Apr)
Eşti plin de avânt încât, dacă te implici azi într-o activitate nouă care îţi pune cel mai bine în valoare calităţile, vei ajunge foarte repede la rezultatul pe care îl visezi.
Taur (21 Apr - 21 Mai)
Starea ta emoţională este legată de apropierea unui eveniment pe care toată familia îl aşteaptă cu interes maxim. Pregătiţi împreună un moment care are un rol în destinul comun.
Gemeni (22 Mai - 21 Iun)
Nu prea te poţi baza pe prieteni astăzi. Dacă ceri ajutorul sau sfatul de la cei pe care îi considerai prieteni de nădejde, azi vei descoperi că se face cam gol în jurul tău.
Rac (22 Iun - 22 Iul)
Întâlneşti o persoană care-ţi seamănă leit, ori ca fire, ori ca mentalitate, ori ca aspect exterior, şi multă lume spune că parcă aţi fi fraţi.
Leu (23 Iul - 22 Aug)
Nu te poţi impune în faţa celor mai tineri care ţi se opun cu încăpăţânare, uiţi că şi tu ai fost la fel la vârsta lor, deci mai bine ai fi tolerant şi nu ai lua afronturile lor ca pe ceva personal.
Fecioară (23 Aug - 21 Sep)
Un mic drăcuşor te îmboldeşte să spui lucruri care nu te caracterizează şi pe care s-ar putea să le regreţi mai târziu.
Balanţă (22 Sep - 22 oct)
Eşti în centrul atenţiei, înconjurat de prieteni care au numai cuvinte de laudă la adresa ta. Ai reuşit să atingi un scop de care eşti mândru şi simţi nevoia să-ţi împărtăşeşti bucuria alături de cei care ţin cu adevărat la tine.
Alianţa PSD-UNPR susţine
„Pasta şi periuţa de dinţi”
U.N.P.R. şi senatorul hunedorean Haralambie Vochiţoiu susţin Propunerea legislativă privind acordarea gratuită de periuţe şi paste de dinţi preşcolarilor şi elevilor din clasele I-VIII din învăţământul de stat şi privat. Programul „Pasta şi periuţa de dinţi”, care urmează să se desfăşoare în mod similar cu programul „Laptele şi cornul”, survine în contextul general al statisticilor îngrijorătoare privind sănătatea dentară precară a românilor. Datele pe care se fundamentează programul arată că 80% dintre români au afecţiuni dentare. 7 din 10 au carii; 4 din 10 au probleme legate de placa dentară, 3 din 10 au halitoză sau dinţi sensibili. Un procent de 49% nu au efectuat controale stomatologice în ultimul an, iar 9% nu au fost la dentist niciodată. În România se foloseşte de trei
DECESE
Cu inimile întristate aducem un ultim omagiu celei care a fost o bunp colegă ș prietenă, doamna MARIA VoIN Suntem alături de familia îndurerată. Dumnezeu s-o odihnească în pace! Familiile Blendea și Tanca
Scorpion (23 oct - 21 Noi)
Nu te crampona de fleacurile care nu-ţi convin, pentru că de acestea nu scapi niciodată. Abordează o atitudine veselă, indiferentă la ceea ce altădată te-ar fi supărat.
ori mai puţină pastă de dinţi decât media europeană, iar periuţa de dinţi se schimbă doar o dată la 2 ani. Totodată, majoritatea copiilor au carii, între care 75% pe dentiţia temporară şi un număr de 4 din 10 pe dentiţia definitivă. Haralambie Vochiţoiu: „Consider că alături de colegii din Alianţa de Centru Stânga PSD-UNPR trebuie să promovăm acest proiect foarte important care urmăreşte nu doar prevenţia afecţiunilor dentare şi normalitatea în probleme de igienă personală, ci şi reducerea afecţiunilor conexe – determinante, favorizate sau agravate de o igienă orală necorespunzătoare”. Proiectul de lege prevede acordarea gratuită preşcolarilor şi elevilor din clasele I-VIII a produselor de igienă orală, constând în paste şi periuţe de dinţi, care ar urma să le fie oferite o dată la trei luni, valoarea acestora fiind de 50 lei pe an pentru fiecare copil.
LICITAȚII
mica publicitate
• Ocolul Silvic Pui scoate la licitație în data de 26.01.2016 următoarele cantități de material lemnos fasonat provenit din confiscări: -lemn rotund fag pentru cherestea (buștean C1) 12,43 mc x 350,00 lei/mc; -lemn rotund fag pentru cherestea (buștean C2) 27,16 mc x 300,00 lei/mc. Licitația se va organiza la ora 11:00 la sediul O.C. Pui. Pentru relații suplimentare sunați la telefon 0254.779039.
ANGAJĂRI
mica publicitate
Săgetător (22 Noi - 20 Dec)
• Angajăm muncitori calificați și necalificați construcții, inginer construcții și instalații. Telefon 0733.074546. ______________________________________________
Capricorn (21 Dec - 19 Ian)
• Sală de jocuri din Petroșani angajează personal. Relaţii la telefon 0735.650.483.
• Gambrinus Impex SRL angajează în condiţii avantajoase bucătar cu experienţă de minim 2 ani. Relaţii la telefon 0721.322662. ______________________________________________
Te simţi foarte bine în anturajul în care intri azi, unde eşti primit cu braţele deschise de parcă tu ai fi personajul central al acestei adunări.
VÂNZĂRI
Participi la un război între generaţii şi trebuie să găseşti o cale să faci pace. Cei tineri nu sunt de acord cu cei bătrâni, iar diferenţele de vârstă îşi spun major cuvântul.
• Vând telefon LG L70-D320n, alb, în stare foarte bună, preț 350 lei. Relații la telefon 0786.489599. ______________________________________________
Vărsător (20 Ian - 18 Feb)
• Vând două vaci, de 4 ani și de 3,5 ani, în Baru, sat Petros nr. 192, Todor Muntean. Preț negociabil.
Felul mai sever în care vorbeşti celor din jur îi poate intimida pe cei mai sensibili sau pe cei care nu se ridică la nivelul tău intelectual.
AUTo
Peşti (19 Feb - 20 Mar)
mica publicitate
• Vând Golf4 - 2001, motor 1.4 benzină, 150.000 km, ESP, închidere centralizată, climatronic, taxa plătitănerecuperată, ITP valabil până în noiembrie 2017, cauciucuri de iarnă. Preţ 2100 euro. Telefon 0765.612101.
Eşti un militant vehement pentru drepturile celor neajutoraţi, şi ai fi în stare să te cerţi cu toată lumea dacă un suflet are de suferit.
HoRoSCoP
mica publicitate
8
www.zvj.ro vineri, 15 ianuarie 2016
DivErSE
7
8
ACTUALITATE
Vulcan:
Nereguli la un autotren de transport al gunoiului menajer
Alaltăieri, poliţiştii de la Rutiera din Vulcan au reţinut patru certificate de înmatriculare ale unor autovehicule care prezentau probleme de ordin tehnic.
Autotrenul venea din Reşiţa
şi urma să se îndrepte tot într-acolo, după ce a lăsat, în incinta târgului săptămânal de la „Dincă”, două containere pline cu gunoi menajer şi le-a ataşat capului tractor pe al-
facebook.com/ziarulvaiijiului
Vulcan über alle. Adică peste toate localităţile
Cu toate că există mulţi sceptici în această privinţă, subsemnatul fiind şi el destul de reţinut, primarul Gheorghe Ile suferă, pe mai departe, de un incurabil optimism în ceea ce priveşte viitorul turistic al Pasului Vâlcan.
Dintre toţi
Dar amenda contravenţională
cea mai mare de 4.000 de lei dată miercuri, 13 ianuarie, a fost cea cu care a fost onorat conducătorul auto al unui autotren cu numere de Caraş-Severin. Long vehicle-ul a fost urmărit de autoturismul Poliţiei Rutiere, iar la ieşirea din Vulcan şoferului i s-a făcut semnul regulamentar de a trage pe dreapta. Omul de la volan avea în regulă actele ce-i priveau propria-i persoană, dar niciunul care să ateste cu ce încărcătură îşi făcuse de lucru în localitatea de la poalele munţilor Vâlcan. A îndrugat ceva că nu i le-ar fi lăsat patronul, ceea ce specialiştilor în domeniu, se ştiu ei care, ar cam trebui să le dea de gândit.
Primarul Ile visează la întâietate:
tele goale. Asta, fiindcă acesta este procedeul. Containerele cu gunoi aduse la Vulcan din afara judeţului sunt date jos la „Dincă”, după care sunt urcate pe un alt autotren, înmatriculat tot în Caraş-Severin, care se duce cu ele la rampa de depozitare a reziduurilor menajere de pe „Căprişoara”. Acolo recipientele sunt golite, după care, din nou în incinta târgului săptămânal, ele aşteaptă să ia drumul Reşiţei. Dar nici şoferul acestui autotren de manevră, care face permanenţa la Vulcan, n-a scăpat neamendat. Într-una din zilele trecute, agenţii de la Rutieră i-au găsit nereguli la sistemul de semnalizare.
posibilii investitori străini care au călcat, în toamnă, pragul Primăriei municipiului Vulcan, Gheorghe Ile a rămas cu impresia că nemţoaica e cea mai de treabă. Moroşanul şi-a dat seama de asta după ce i-a plimbat pe oaspeţi peste tot, inclusiv în Pasul Vâlcan, fireşte. Reprezentantei guvernului german, zice Ile, i-a plăcut ce a văzut aici. Telegondola, pârtia de schi, apres-ski-ul cu tot ce-i necesar lui, pentru a funcţiona, peisajul montat, terenul în sine şi căbănuţele. Plus că cele văzute cu ochii ei au fost completate cu explicaţiile şefului administraţiei publice locale vulcănene.
Lui Ile i-a crescut inima,
cum e vorba, când a auzit-o pe doamna din Germania că, desigur, cei pe care-i reprezintă ar fi interesaţi să investească aici. Die gnädige Frau, m-a lăsat să înţeleg primarul vulcănean, ar avea în vedere continuarea cu cel de-al doilea tronson al telegondolei începute tot de o femeie Elena Udrea e numele ei, spre aducere aminte - şi de construirea unui hotel în care să dea năvală, an de an, şi care să fie pururi plin de către cei care vorbesc limba lui Goethe. Chiar dacă o fac în felurite dialecte.
Ile a luat de bune
spusele nemţoaicei, iar ceea ce s-a dat, ulterior, pe un post de televiziune l-a încredinţat că oaspetele său german nu l-a aburit. Cu urechile lui, Ile a auzit că, în acest an, cancelarul Angela Merkel va tripla suma de bani destinată investiţiilor în România. Or, l-a străfulgerat imediat prin minte, precis că vreo câteva sute de mii bune sau chiar milioane de Pagină realizată de euro vor ajunge şi în Pasul Vâlcan. Gheorghe OLTEANU
Publicaþie de istorii din Valea Jiului l Anul VIII l Nr. 228 l 15 ianuarie 2016 l 4 pagini l Supliment al Ziarului Văii Jiului
Tovarăşi care au băut apă din Jiu şi au ajuns în Comitetul Central al Partidului Comunist Român Sub egida Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a apărut în 2004 la Editura „Enciclopedică” Bucureşti volumul „Membrii C.C. al P.C.R. 1945-1989. Dicţionar”. Coordonatorul impozantului dicţionarul este Florica Dobre, iar cei 8 autori sunt: Liviu Marius Bejenaru, Oana Ionel, Clara Cosmineanu-Mareş, Nicoleta Ionescu-Gură, Monica Grigore, Elisabeta NeagoePleşa, Alina Ilinca, Liviu Pleşa. Volumul beneficiază şi de un consistent şi documentat studiu introductiv al Nicoletei Ionescu-Gură, care
BOANTĂ VIOREL
(n. 31 mart. 1944, Petrila, jud. Hunedoara; d. 1997, Petrila).
Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 nov.-22 dec. 1989). Studii: Facultatea de Mine; Universitatea Politică şi de Conducere. Profesia de bază: inginer minier. Activitate şi funcţii: membru de partid din 1971; director al Întreprinderii Miniere Lonea, jud. Hunedoara (1984).
CHELBA TRAIAN
(n. 27 sept. 1949, com. Putna, jud. Suceava) Membru al C.C. al P.C.R. (24 nov. - 22 dec. 1989). Profesia de bază: miner. Activitate şi funcţii: miner şi secretar al Comitetului de partid la Întreprinderea Minieră Petrila (în 1989).
COSTESCU IULIAN
(n. 12 iul. 1936, sat Groşerea, com. Aninoasa, jud. Gorj) Membru supleant al C.C. al P.C.R. (28 nov. 1974–23 nov. 1979); membru al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984–24 nov. 1989). Studii: liceul teoretic (1954); Institutul de Mine Petroşani (1954–1959); Cursul de perfecţionare a cadrelor de conducere din economia şi administraţia de stat, Academia de Ştiinţe Social-Politice „Ştefan Gheorghiu” (1972).
pune în temă cititorul cu istoricul şi rolul Comitetului Central al PCR. În cele 633 de pagini ale volumului am căutat personajele care, într-un fel sau altul, au avut de a face cu Valea Jiului (locul de naştere, locul de muncă, studiile). Astfel i-am identificat pe tovarăşii care au băut apă din Jiu şi au ajuns membri (sau membri supleanţi) în CC al PCR. Dacă, cumva, sunteţi posesor al unor fotografii al celor care apar fără poză, vă rugăm să le expediaţi pe adresa zvjro2008@yahoo.ro. Marian BOBOC
Profesia de bază: inginer minier. Activitate şi funcţii: membru de partid din 1960; inginer minier la Întreprinderea Minieră Teliuc, jud. Hunedoara (1959–1960) şi la Exploatarea Minieră Petrila (1960–1961); inginer tehnolog, şef de sector, inginer-şef adjunct, şef de zonă, inginer-şef, director tehnic (1961–1974) şi director (1974–31 dec. 1976) al Exploatării Miniere Lupeni; secretar pentru probleme economice al Comitetului municipal de partid Petroşani (ian. 1977–13 dec. 1978); director tehnic (13 dec. 1978– mai 1981), inginer proiectant I (1981–1982), şef al Atelierului proiectare (1982–1983), şef al Serviciului dezvoltare tehnologii noi (1983–mart. 1984) şi director general (mart. 1984–2 iul. 1986) al Combinatului Minier Valea Jiului; adjunct al ministrului şi director general al Centralei-Departament a Cărbunelui din Ministerul Minelor, Petrolului şi Geologiei (3 iul. 1986 – 19 oct. 1987); director general al Combinatului Minier Motru (19 oct. 1987–1989); membru al biroului Comitetului judeţean de partid Gorj (din 1987). Distincţii: Ordinul „23 August” clasa a III-a.
LAZĂR DAVID
(n. 2 oct. 1923, Aninoasa, jud. Hunedoara; d. 1 ian. 1994, Deva) Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 iul.1965–28 nov. 1974). Studii: Şcoala tehnică minieră gradul I şi gradul III la Lupeni şi Petroşani (1943–1946); Curs de partid de trei luni (din oct. 1948); Şcoala Superioară de Ştiinţe Sociale „A.A. Jdanov”; Şcoala Superioară de Partid „Ştefan Gheorghiu” (doi ani); Facultatea de Filozofie. Profesia de bază: maistru minier. Activitate şi funcţii: ucenic la un atelier de lăcătuşărie din Tg. Jiu (în 1938); ucenic (1939–1942) şi miner (din 1942) la Societatea Petroşani; conducător tehnic la
minele Aninoasa (în 1946); membru de partid din nov. 1946; miner artificier la Lupeni (1947–1949); maistru artificier şi maistru minier la Secţia a III-a la Mina Petrila (din mart. 1948); activist la Secţia cadre a Comitetului de partid Valea Jiului (din 1948); membru, apoi preşedinte al Comisiei de verificare a membrilor de partid din Valea Jiului (din 1949); instructor (1951–18 apr. 1956) şi şef al Sectorului muncii politice de masă (din 18 apr. 1956) la Secţia Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.M.R.; prim-secretar al Comitetului orăşenesc de partid Petroşani (în 1960); secretar al Comitetului judeţean de partid Hunedoara (din febr. 1968); preşedinte al Consiliului judeţean al sindicatelor Hunedoara (în 1974). Deputat în M.A.N., ales în circumscripţia electorală nr. 5 Petroşani, regiunea/ jud. Hunedoara (1965– 1975). Distincţii: „Ordinul Muncii” clasa a III-a; Ordinul „Steaua Republicii Populare Române” clasa a IV-a; Ordinul „23 August” clasa a IV-a; „Medalia Muncii”; Medalia „A V-a aniversare a R.P.R.”; Medalia „40 de ani de la înfiinţarea P.C.R.”; Medalia „În cinstea încheierii colectivizării agriculturii”; Medalia „A XX-a aniversare a eliberării patriei”; Ordinul „Tudor Vladimirescu” clasa a V-a (1966).
MUJIC (MUSZIK) MIHAI
(n. 15 aug. 1912, Petrila, jud. Hunedoara; d. 6 iun. 1967, Bucureşti). Membru supleant al C.C. al P.M.R. (21 oct. 1945–19 apr. 1954); membru al C.C. al P.M.R. (19 apr. 1954–25 iun. 1960); membru al Comisiei Centrale de Revizie (25 iun. 1960–24 iul. 1965). Naţionalitatea: cehă. Studii: patru clase de liceu (1927); Universitatea de Partid „Ştefan
Gheorghiu” (1951–1952). Profesia de bază: miner.
II
PRăVăLIA CU ISTORII
Activitate şi funcţii: miner (1927–1930, 1941– 1942, 23 aug. 1944–mai 1945); membru de partid din ianuarie1945; brutar la lagărul de prizonieri sovietici care lucrau la Petrila (aug. 1942 – 23 aug. 1944); secretar al Sindicatului minerilor din Petrila (septembrie 1944); însărcinat cu formarea Organizaţiei de partid Petrila (octombrie 1944); secretar raional în Valea Jiului (noiembrie 1945); secretarul Organizaţiei regionale de partid Alba-Hunedoara (februarie 1946–1947); preşedinte al Uniunii Sindicatelor Miniere (1948–1949); membru al biroului Comitetului executiv al Confederaţiei Generale a Muncii (1950); secretar (1951–1960) şi consilier al preşedintelui (1960–1964) Consiliului Central al Sindicatelor şi şeful Sectorului control obştesc pentru staţiunile balnearo-climaterice şi unităţile sanitare (1964–1967) al Uniunii Generale a Sindicatelor din România; vicepreşedinte al Prezidiului M.A.N. (de la 29 ian. 1953). Deputat în Adunarea Deputaţilor, ales în circumscripţia electorală Hunedoara (1946–1952); deputat în M.A.N., ales în circumscripţia electorală Baia Mare, regiunea Baia Mare (1952–1957) şi Orşova, regiunea Timişoara (1957–1961). Distincţii: Ordinul „23 August” clasa a III-a (1959).
CLIM MIHAIL
(n. 18 sept. 1937, com. Zamostea, jud. Suceava). Membru al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979–22 nov. 1984); membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 nov.-22 dec. 1989). Studii: Şcoala Profesională de Zootehnie din Rădăuţi (1952–1955); Şcoala de partid de un an de pe lângă Comitetul regional de partid Iaşi, Secţia U.T.M. (sept. 1960–1961); liceul la Fălticeni; Facultatea de Filozofie, Universitatea din Iaşi, curs fără frecvenţă (1968); doctorat în sociologie la Academia de Ştiinţe Social-Politice „Ştefan Gheorghiu” (1984). Profesia de bază: miner. Activitate şi funcţii: membru al U.T.M. din 1952; membru al Comitetului U.T.M. din şcoala profesională (1952–1955); muncitor zootehnist la Herghelia Rădăuţi (1955); tehnician veterinar (1955–1956), ajutor de miner (1956–1957) şi membru al Comitetului U.T.M. (1956–1957) la Întreprinderea Minieră Aninoasa; instructor al Comitetului raional U.T.M. Suceava (iun.sept. 1960); instructor (1961–1962) şi secretar pentru probleme de propagandă (1962–1964) al Comitetului raional U.T.M. Fălticeni; membru de partid din aug. 1962; prim-secretar al Comitetului orăşenesc U.T.M./ U.T.C. Suceava (1964 – nov.1968); secretar pentru probleme de propagandă al Comitetului municipal de partid Suceava (nov. 1968 – oct. 1970); şef al Secţiei organizatorice (oct. 1970 – aug. 1979) şi secretar pentru probleme organizatorice (aug. 1979 – febr. 1986) al Comitetului judeţean de partid Suceava; instructor al Secţiei Organizatorice a C.C. al P.C.R. (febr. 1986 – 22 dec. 1989). Distincţii: Ordinul „23 August” clasa a IV-a (1983); „Ordinul Muncii” clasa a III-a.
BARNA IOAN
(n. 27 oct. 1920, Aninoasa, jud. Hunedoara) Membru al C.C. al P.C.R. (28 dec. 1955 – 25 iun. 1960). Studii: patru clase primare; şcoala sindicală din Deva (1949); Şcoala de partid de şase luni din Timişoara (martie - septembrie 1950). Profesia de bază: miner. Activitate şi funcţii: ucenic la un atelier de tâmplărie din Târgu Mureş (1935–1939); ajutor de miner la Exploatarea Carboniferă a Societăţii Petroşani (1939– 1943); încorporat la Batalionul 9 Vânători de Munte din Vulcan (1943); a participat la Campania din Vest cu Compania 59 Auto (1944–1945); miner la Mina Aninoasa (din iul. 1945); membru de partid din octombrie 1945; a activat pe linie de tineret şi a organizat o bri-
gadă de tineret cu care a lucrat în Mina Aninoasa (1945–1947); trimis în Iugoslavia, la Sarajevo, cu o brigadă de tineret, la construcţia unei căi ferate (iunieseptembrie 1947); preşedinte al Sindicatului minier din Aninoasa (1949); membru al C.C. al U.T.M. (martie 1949); responsabil organizatoric al sectorului de partid Lonea (nov. 1949–mart. 1950); prim-secretar al Comitetului raional de partid Deva (septembrie 1950); secretar al Comitetului de partid de la Mina Aninoasa (martie 1951); secretar al Comitetului de partid de la Mina Lupeni (aprilie 1952). Deputat în M.A.N., ales în circumscripţia electorală Lupeni, regiunea Hunedoara (1957–1961).
FAUR VIOREL
(n. 20 mart. 1938, Vulcan, jud. Hunedoara; d. 1994, Deva). Membru al C.C. al P.C.R. (22 nov. 1984–24 nov. 1989). Studii: Şcoala de partid de un an (1962–1963); Facultatea de Filozofie, Academia de Ştiinţe Social-Politice „Ştefan Gheorghiu”; doctorand la Academia de Ştiinţe Social-Politice „Ştefan Gheorghiu” (în 1989). Profesia de bază: lăcătuş mecanic. Activitate şi funcţii: membru de partid din septembrie 1956; lăcătuş mecanic de mină (din 1954) şi locţiitor al secretarului Comitetului U.T.M. (1955–1957) la Exploatarea Minieră Lupeni; secretar al Comitetului orăşenesc U.T.M. Lupeni (1957–1959) şi Petroşani (1961–1962); instructor al Comitetului raional U.T.M. Sebeş (1963–1965) şi al C.C. al U.T.C. (1965–1966); şef al Comisiei tineret sătesc a C.C. al U.T.C. (1966–1967); prim-secretar al Comitetului judeţean U.T.C. Hunedoara (febr. 1968–nov. 1973); membru al biroului Comitetului judeţean de partid Hunedoara (febr. 1968– 1 mai 1974); instructor teritorial al Comitetului judeţean de partid Hunedoara (nov. 1973–1 mai 1974); instructor al Secţiei Organizatorice şi Cadre a C.C. al P.C.R. (1 mai 1974–25 iun. 1981); prim-secretar al Comitetului municipal de partid Petroşani (25 iun. 1981– mai 1986); membru al biroului Comitetului judeţean de partid Hunedoara (1981–20 oct. 1989); membru al Consiliului popular al judeţului Hunedoara (din 1981); secretar pentru probleme organizatorice al Comitetului judeţean de partid Hunedoara (mai 1986–20 oct. 1989); vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al judeţului Brăila (21 oct.-22 dec. 1989). Distincţii: „Ordinul Muncii” clasa a III-a; Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România” lasa a V-a.
FAZEKÁŞ JÁNOŞ
(n. 15 febr.1926, Lupeni, jud. Hunedoara; d. 6 mart. 2004, Budapesta) Membru al C.C. al P.M.R./P.C.R. (19 apr. 1954–22 nov. 1984); membru al Secretariatului C.C. al P.M.R. (19 apr. 1954 – 22mart. 1965); membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. (până la 1 decembrie 1967); membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. (1 dec. 1967–28 nov. 1974); membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. (28 nov. 1974–21 mai 1982). Naţionalitatea: maghiară. Studii: Gimnaziul şi Şcoala Normală din Odorhei (1941–1947); Şcoala de limbă maghiară a C.C. al P.M.R. (1948). Profesia de bază: învăţător. Activitate şi funcţii: ucenic la un atelier de tâm-
vineri, 15 ianuarie 2016
plărie din Odorhei (1938–1941); secretar al organizaţiei U.T.C. Odorhei; membru de partid din februarie 1945; instructor regional (1944–1947), instructor al C.C. (1947–1948) şi membru al C.C. al Tineretului Progresist; instructor al C.C. al U.T.M. (din 1948); membru al C.C. al U.T.M. (din 22 mart. 1949–1954); responsabil în cadrul Secretariatului C.C. al P.M.R. de Secţiile Construcţii, Bunuri de Consum, Şcoli şi Gospodărie de Partid ale C.C. al P.M.R., de C.C. al U.T.M. şi de Direcţia Politică din Ministerul Construcţiilor (7 oct. 1955 – 16 ian. 1956); responsabil în cadrul Secretariatului C.C. al P.M.R. de Secţia Construcţii şi Secţia Bunuri de Consum ale C.C. al P.M.R. şi de Comisia pentru problemele naţionalităţilor (din 16 ianuarie 1956); ministrul Industriei Alimentare (25 martie 1961 – 20 august 1965); vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri (21 aug. 1965 – 22 mart. 1975); ministrul Comerţului Interior (22 mart. 1974 – 29 mart. 1980); viceprim-ministru al Guvernului (22 mart. 1975 – 21 mai 1982); membru al Biroului executiv al Guvernului (14 mai 1975 – 29 mart. 1980); membru al biroului Comisiei pentru probleme organizatorice de partid, de stat, ale organizaţiilor de masă şi obşteşti a C.C. al P.C.R. (din 27 mart. 1980); preşedinte al Consiliului de coordonare a producţiei de larg consum (28 apr. 1980–21 mai 1982). Lucrări: Partidul Comunist Român – luptător consecvent pentru frăţia şi prietenia, pentru egalitatea socială şi naţională a fiilor patriei: studii şi articole, Bucureşti, Editura Politică, 1980. Deputat în M.A.N., ales în circumscripţia electorală: Odorhei, Regiunea Autonomă Maghiară (1952– 1957), Târgu Mureş, Regiunea Autonomă Maghiară (1957–1961), Turda, regiunea Cluj (1961–1969), Miercurea Ciuc, jud. Harghita (1969–1980) şi nr. 2 Oradea-Est, jud. Bihor (1980–1985). Distincţii: „Ordinul Muncii” clasa a III-a (1948), clasa I (1964); Ordinul „Apărarea Patriei” clasa a II-a (1958); Ordinul „23 August” clasa a IV-a (1959), clasa a II-a (1974), clasa I (1976); Ordinul „Tudor Vladimirescu” clasa a II-a (1966); Titlul de „Erou al Muncii Socialiste” şi Medalia de Aur „Secera şi Ciocanul”(1971).
SURULESCU OTTO-DAN
(n. 21 nov. 1939, com. Bănia, jud. Caraş-Severin; d. 1998, Vulcan, jud. Hunedoara). Membru al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979 – 22 nov. 1984); membru al Comisiei Centrale de Revizie (22 nov. 1984 – 24 nov. 1989). Studii: Institutul de Mine din Petroşani (1956– 1961); Universitatea Politică şi de Conducere (1966). Profesia de bază: inginer minier. Activitate şi funcţii: membru de partid din 1965; inginer stagiar (1961), şeful cabinetului tehnic (1962), locţiitor al şefului de sector (1963), şef sector (1964–1965), şef serviciu (1966) şi inginer şef adjunct (1967) la Exploatarea minieră Vulcan; director al Exploatării miniere Paroşeni (iul. 1968 – 1972); director tehnic al Exploatării miniere Vulcan (1972–1978); director al Întreprinderii miniere Lupeni (1978 – oct. 1979); director general al Combinatului minier Valea Jiului (octombrie 1979 – 16 martie 1984 şi 21 oct. 1985 – 1989); adjunct al ministrului Minelor (16 mart. 1984 – 21 oct. 1985).
ECOBESCU NICOLAE
(n. 26 mart. 1931, sat Bâlta, com. Runcu, jud. Gorj) Membru supleant al C.C. al P.C.R. (12 aug. 1969 – 22 nov. 1984). Studii: Şcoala de ucenici minieri; Şcoala medie tehnică de cărbune din Lupeni (1943–1946); Institutul de Mine din Petroşani (1950–1951); Facultatea de Relaţii Internaţionale Bucureşti (1951–1955); aspirantura la Institutul de Relaţii Internaţionale din Moscova, Secţia Ştiinţe Juridice (1955–1959); doctorat în ştiinţe
vineri, 15 ianuarie 2016
juridice la Moscova (în 1959). Profesia de bază: jurist. Activitate şi funcţii: membru al Tineretului Progresist (din 1946); membru al U.T.M. (din 1948); membru de partid din mai 1957; consilier juridic Direcţia organizaţii internaţionale din Ministerul Afacerilor Externe (din 1959); expert, apoi consilier în delegaţiile R.P.R. la sesiunile Adunării Generale a O.N.U. şi la lucrările Comitetului celor 18 state pentru dezarmare de la Geneva; şef al Oficiului tratate; reprezentant ad-interim al R.P.R. pe lângă Oficiul european al O.N.U. de la Geneva (din febr. 1963); consilier al Reprezentanţei R.S.R. de pe lângă Oficiul european al O.N.U. de la Geneva (din 2 nov. 1965); ambasador şi reprezentant permanent al R.S.R. pe lângă O.N.U. şi instituţiile specializate ale O.N.U. de la Geneva (24 mart. 1967–1 nov. 1969); adjunct al ministrului Afacerilor Externe (din 1 nov. 1969); şef al Protocolului de Stat de pe lângă Consiliul de Stat al R.S.R. (până la 11 mai 1983); ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al R.S.R. în Republica Elenă (din 2 iul. 1983). Distincţii: „Ordinul Muncii” clasa a III-a (1964), clasa I (10 apr. 1981); Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România” clasa a III-a (1969).
FURDUI PETRU
(n. 29 oct. 1921, Lupeni, jud. Hunedoara; d. 1991, Bucureşti). Membru al C.C. al P.M.R. (25 iun. 1960 – 23 iul. 1965). Studii: şapte clase primare; cursul de maiştri minieri (1947); Curs de partid de o lună (1949); liceul; Şcoala Superioară de Partid „Ştefan Gheorghiu” (1955– 1958). Profesia de bază: maistru minier. Activitate şi funcţii: ucenic la un atelier de croitorie din Lupeni (1935–1940); muncitor necalificat, vagonetar, ajutor de miner (1940–1944), miner şi secretar al celulei de partid (1946–1949) la Mina Lupeni; membru de partid din 1946; instructor al Comitetului judeţean de partid Hunedoara (din 1949); secretar pentru probleme de industrie al Comitetului regional de partid Hunedoara (până în 1952); organizator al C.C. al P.M.R. (din 1952); prim-secretar al Comitetului raional de partid Petroşani (până în 1955) şi al Comitetului regional de partid Hunedoara (dec. 1958–1963); preşedinte al Comitetului central al Sindicatului muncitorilor mineri (din 1957); preşedinte al Comitetului Uniunii Sindicatelor din întreprinderile miniere şi de energie electrică (1963–1971); preşedinte al Uniunii Sindicatelor din ramurile mine, petrol, geologie şi energie electrică (1971–în 1975); membru al Consiliului executiv al Consiliului Central al U.G.S.R. (în 1975). Deputat în M.A.N., ales în circumscripţia electorală Haţeg, regiunea Hunedoara (1952–1957) şi Lupeni, regiunea Hunedoara (1961–1965). Distincţii: Ordinul „Drapelul Roşu” clasa a II-a al R.D.P. Coreea; Ordinul „Steaua Republicii Populare Române” (1964).
IONESCU MARIA
(n. 30 aug. 1920, Galaţi). Membru al C.C. al P.C.R. (21 iul. 1972–28 nov. 1974); membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979–24 nov. 1989). Studii: liceul (1938); Facultatea de Ştiinţe FizicoChimice din Bucureşti (1938–1942); doctorat la Universitatea din Bucureşti; Universitatea Politică şi de Conducere. Profesia de bază: inginer chimist. Activitate şi funcţii: inginer chimist şi şef de laborator la Uzina „Vulcan” Bucureşti (din 1942); şef de laborator (din nov. 1943) şi şef al Serviciului tehnic (din 1956) la Filatura de Fibre Artificiale Lupeni; membru de partid din august 1958; membru al Comitetului sindical la Filatura de Fibre Artificiale Lupeni; deputat în Sfatul popular orăşenesc Lupeni şi secretar al Comitetului de luptă pentru pace; şef al Serviciului C.T.C. (mart. 1959–1963), propagandist şi membru al biroului organizaţiei de bază pe secţie la Uzina de Fibre Sintetice Săvineşti; membru al Comitetului orăşenesc de partid Piatra Neamţ (timp de doi ani); deputat în Consiliul popular al municipiului Piatra Neamţ (1969–1975); şef al Serviciului cercetare şi şef al Serviciului tehnic la Direcţia Generală Fibre Chimice a Ministerului Chimiei (din mai 1967); consilier tehnic (oct. 1969), inginer-şef cu probleme de concepţie (din sept. 1970), director tehnic şi de producţie (1971–1974), director adjunct pentru probleme de export (din 1974) şi director al Centrului de Cercetări la Centrala Industrială de Fire şi Fibre Sintetice Săvineşti; membru al Comitetului de partid al Combinatului de Fire şi Fibre Sintetice Săvineşti (până în 1979); director al Direcţiei Tehnice din Ministerul Industriei Chimice (din 1979); membru al Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie (din 8 apr. 1980); director general al ICECHIM Bucureşti (din iul. 1980); membru al Biroului executiv al Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii (1985–1989); membru al Comitetului de conducere al Consiliului Naţional al Ştiinţei şi Învăţământului (din dec. 1985); preşedinte al Consiliului de redacţie al „Revistei de chimie” (1986–1989); cercetător principal la Institutul Central de Chimie
PRăVăLIA CU ISTORII III
(din sept. 1989). Lucrări: Cartea operatorului din industria fibrelor chimice (1967). Deputat în M.A.N., ales în circumscripţia electorală: nr.6 Sascut, jud. Bacău (1980–1985) şi nr. 6 Tg. Frumos, jud. Iaşi (1985–1989); secretar al Comisiei pentru politică externă şi cooperare economică internaţională (1 apr. 1980); membru al Grupului Parlamentar Român pentru Securitate şi Cooperare în Europa (1 apr. 1980, reales la 1 apr. 1985). Distincţii: Titlul de „Erou al Muncii Socialiste” şi Medalia de Aur „Secera şi Ciocanul” (1971); „Ordinul Muncii” clasa a III-a (1964) şi clasa I (1981).
NEGRUŢ CLEMENT
(n. 26 ian. 1926, com. Ciugud, jud. Alba). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (28 nov.1974–23 nov. 1979). Studii: Şcoala Superioară de Partid „Ştefan Gheorghiu“ (1966); Facultatea de Economia Industriei Soci liste, Academia de Ştiinţe Social-Politice „Ştefan Gheorghiu“. Profesia de bază: strungar în fier. Activitate şi funcţii: membru de partid din 1954; secretar al Comitetului orăşenesc de partid Petroşani (la 28 iul. 1966); prim-secretar al Comitetului municipal de partid Petroşani şi membru al biroului Comitetului judeţean de partid Hunedoara (la 27 aug. 1976).
OGHERLACI VASILE
(n. 7 aug. 1928, com. Berzovia, jud. Caraş-Severin; d. 2001, Bucureşti). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979–26 nov. 1981). Studii: Facultatea de Mine şi Metalurgie, Institutul Politehnic Timişoara. Profesia de bază: inginer minier şi metalurg. Activitate şi funcţii: membru de partid din iul. 1962; membru al Comitetului de Stat al Geologiei (din 25 iun. 1966); membru al Comitetului de conducere al Asociaţiei de Prietenie România-Marea Britanie (în 1974); director general adjunct al Centralei cărbunelui din Petroşani (în 1974); director general al Combinatului minier Oltenia (1980 – 26 nov. 1981); director al Întreprinderii miniere Berbeşti, jud. Vâlcea (din dec. 1981). Deputat în M.A.N., ales în circ. elect. nr. 2 Motru, jud. Gorj (1975–27 nov. 1981); membru al Comisiei pentru industrie şi activitate economico financiară a M.A.N. (1 apr. 1980–17 mart. 1982).
PATILINEŢ VASILE
(n. 21 dec. 1923, Lupeni, jud. Hunedoara; d. 1986, Ankara). Membru al C.C. al P.M.R/P.C.R. (28 dec. 1955 – 26 iun. 1980); membru al Secretariatului C.C. al P.C.R. (24 iul. 1965 – 28 nov. 1974); membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. (12 aug. 1969 – 28 nov. 1974); membru supleant al Comitetului Politic Executiv al CC al P.C.R. (28 nov. 1974 – 23 nov. 1979). Studii: Facultatea de Economie Generală, Academia de Studii Economice; Academia de Ştiinţe Social-Politice „Ştefan Gheorghiu”; Şcoala Superioară de Partid de pe lângă C.C. al P.C.U.S. Profesia de bază: lăcătuş-mecanic, economist. Activitate şi funcţii: membru al U.T.C. din 1940; membru de partid din septembrie 1945; a desfăşurat activitate pe linia „Ajutorului Roşu Internaţional”; ziler, apoi lăcătuş-mecanic pe diferite şantiere de construcţii din Lupeni (1940–1945); instructor şi secretar la Comitetul judeţean de partid Alba (1945–1946); responsabil cu propaganda şi agitaţia în cadrul Comitetului de partid Crişcior, jud. Hunedoara (1946–1949); responsabil organizatoric în cadrul Biroului Comitetului regional de partid Hunedoara (1949–1951) responsabil organizatoric în cadrul Biroului Comitetului regional de partid şi secretar al Comitetului regional de partid Arad (1951); secretar cu probleme organizatorice la Comitetul regional de partid Severin (1951–1952); primsecretar al Comitetului regional de partid Timişoara (1952–1956); şef secţie la C.C. şi adjunct al şefului Direcţiei organizatorice a CC al P.M.R. (1956–1965); membru al Consiliului Apărării (7 apr. 1969 – 13 oct. 1972); ministrul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii (24 ian. 1972 – 15 dec. 1977); ministrul Minelor, Petrolului şi Geologiei (15 dec. 1977–18 dec. 1979); ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al R.S.R. în Turcia (26 iun. 1980–1986). Deputat în M.A.N., ales în circumscripţia electorală Satu Mare–Sud, jud. Maramureş (1961–1969), circumscripţia Sibiu-Centru, jud. Sibiu (1969–1975) şi circumscripţia Bistriţa, jud. BistriţaNăsăud (1975–1980); preşedinte al Comisiei pentru probleme de apărare a M.A.N.
IV PRăVăLIA CU ISTORII
(13 mart. 1969–1975). Distincţii: Ordinul „Steaua Republicii Populare Române” clasa a III-a (1964); Ordinul „Tudor Vladimirescu” clasa a II-a (1966).
PETRE CONSTANTIN
(n. 2 ian. 1932, sat Ţepeşti, com. Tetoiu, jud. Vâlcea) Membru al C.C. al P.C.R. (21 iul. 1972 – 28 nov. 1974). Studii: şcoala generală (opt clase); un an Şcoala de calificare în industria minieră. Profesia de bază: muncitor minier. Activitate şi funcţii: membru de partid din 1962; ucenic la un atelier particular din Bucureşti (1946–1948); dulgher pe Şantierul de construcţii Cotroceni (1948–1952); muncitor agricol în comuna natală (1952–1956); muncitor pe şantierul Combinatului chimic Govora (1956–1957); vagonetar, şef de schimb şi şef de brigadă la Exploatarea minieră Lupeni (1957– 1976); membru al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste (din 1968); maistru minier la Întreprinderea minieră Lupeni (din 1976). Deputat în M.A.N., ales în circumscripţia electorală Lupeni, jud. Hunedoara (1975–1980). Distincţii: Titlul de „Erou al Muncii Socialiste” (1975).
POPA CONSTANTIN
(n. 10 nov. 1942, com. Tetoiu, jud. Vâlcea). Membru supleant al C.C. al P.C.R. (24 nov.–22 dec. 1989). Studii: şcoala generală; curs de calificare în meseria de miner. Profesia de bază: miner. Activitate şi funcţii: membru de partid din 1977; şef brigadă la Întreprinderea minieră Lupeni, jud. Hunedoara (din 1977); membru al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale. Deputat în M.A.N., ales în circumscripţia electorală Potcoava, regiunea Argeş (1965–1969).
POPA DUMITRU
(n. 27 febr. 1925, Bucureşti). Membru al C.C. al P.C.R. (24 iul. 1965–3 iun. 1983); membru al Colegiului Central de Partid (24 iul. 1965–12 aug. 1969); membru al Secretariatului C.C. al P.C.R. (23 nov. 1979–29 mart. 1980); membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. (12 aug. 1969–21 iul. 1972). Studii: Şcoala de partid din Constanţa (1946); Şcoala Superioară de Partid „Ştefan Gheorghiu” (1960); Facultatea de Economie Generală, Academia de Studii Economice. Profesia de bază: ajustor mecanic. Activitate şi funcţii: membru de partid din mart. 1945; ucenic (1939–1943) apoi ajustor mecanic (1943–1946) la uzinele „Lemaître” („Timpuri Noi”) Bucureşti; activist la secţia de cadre a Comitetului de partid al Sectorului II Negru „B” din Capitală (1946) şi a Comitetului orăşenesc de partid Bucureşti (1946–1953); secretar cu probleme economice al Comitetului orăşenesc de partid Bucureşti (1953–mart. 1954); şef de grupă în cadrul sectorului de verificări al C.C. al P.M.R. şi şef al sectorului evidenţa cadrelor din Secţia de cadre a C.C. al P.M.R. (mart. 1954–1956); primsecretar al Comitetului regional de partid Hunedoara (1961–1968); prim-secretar al Comitetului orăşenesc de partid Bucureşti (1966–1968); preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului Bucureşti, primar general al Capitalei (1968–1972); ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al R.S.R. în R.P.D. Coreeană (21 dec. 1972–13 iul. 1978); ministru secretar de stat la Ministerul Industriei Chimice (13 iul. 1978–29 mart. 1979); şef al Secţiei pentru probleme militare şi justiţie a C.C. al P.C.R. (din 29 mart. 1979); ministrul Construcţiilor Industriale (29 mart. 1980–3 nov.1982); ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al R.S.R. în R.S.F. Iugoslavia (din 3 iun. 1983). Deputat în M.A.N., ales în circumscripţia electorală Olt (1948–1952), Vitan, regiunea Bucureşti (1961–1965), Lupeni, regiunea Hunedoara (1965–1969), Griviţa Roşie, mun. Bucureşti (1969–1975) şi Fălticeni, jud. Suceava (1980–1985). Distincţii: Ordinul „Steaua Republicii Populare Române” clasa a V-a (1954); „Ordinul Muncii” clasa a III-a (1961); Ordinul „23 August” clasa a III-a (1964), clasa a II-a (1981); Ordinul „Tudor Vladimirescu” clasa a III-a (1964); Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România” clasa I (1971).
vineri, 15 ianuarie 2016
RANGHEŢ IOSIF
(n. 7 aug. 1904, com. Olari, jud. Arad; d. 1 sept. 1952) Membru al C.C. al P.C.R./P.M.R. (21 oct. 1945– 1 sept. 1952); membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R. (24 febr. 1948–1 sept. 1952). Studii: Universitatea Leninistă de la Moscova. Profesia de bază: rihtuitor. Activitate şi funcţii: membru de sindicat (1920); membru de partid din 1930; membru al Comitetului judeţean Arad al P.C.dR. (1931–1932); secretar al Comitetului raional Oradea al P.C.dR. (1932–1933); secretar al Comitetului regional Cluj al P.C.d.R (1933–1934); şef al Comitetului regional Banat al P.C.dR. şi al Comitetului regional Valea Jiului (din 1934); membru al C.C. al P.C.R. (1943–21 oct. 1945); şef al Direcţiei Cadre a C.C. al P.C.R. (1945–1948); preşedinte al Comisiei de Stat a Combustibililor (1949–1950). Deputat în Adunarea Deputaţilor, ales în circumscripţia electorală Timiş-Torontal (1946–1948); deputat în M.A.N., ales în circumscripţia electorală Arad (1948–1952). Distincţii: Ordinul „Steaua Republicii Populare Române” clasa I (1948); Ordinul „Apărarea Patriei” clasa a II-a (1949); „Ordinul Muncii” clasa a II-a (1949); Medalia „Pentru eliberarea de sub jugul fascist”.
SUDER (SZUDER) MIHAI
(n. 16 febr. 1914, Lupeni, jud. Hunedoara). Membru al C.C. al P.M.R./P.C.R. (25 iun. 1960– 23 nov. 1979). Naţionalitatea: polonă. Studii: Facultatea de Silvicultură, Institutul Politehnic din Braşov. Profesia de bază: miner. Activitate şi funcţii: membru de partid din mart. 1945; vagonetar şi miner la Întreprinderea minieră Lupeni (1929); angajat la Întreprinderea „Concordia” Braşov (1936); miner la Lupeni (1937); zidar la Exploatarea forestieră Câmpu lui Neag, judeţul Hunedoara (1942); şef al Exploatării forestiere Grădiştea de Munte, judeţul Hunedoara şi al Centrului Forestier Orăştie (1948); director al Exploatării forestiere Scutaru, judeţul Bacău şi al Întreprinderii pentru prelucrarea şi industrializarea lemnului Lupeni (1949); director regional al Exploatării forestiere Hunedoara (mai 1950); consilier la Ministerul Silviculturii şi Industriei Lemnului (12 sept. 1950); adjunct al ministrului Gospodăririi Silvice (25 iul. 1951–31 mai 1952); ministrul Industriei Lemnului, Hârtiei şi Celulozei (31 mai 1952–10 ian. 1956); ministrul Industriei Lemnului (10 ian. 1956–19 mart. 1957 şi oct. 1969–24 ian. 1972); ministrul Construcţiilor şi Materialelor de Construcţie (5 dec. 1958–17 dec. 1959); ministrul Economiei Forestiere (17 dec. 1959–1 oct. 1969); ministru secretar de stat la Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţie (24 ian. 1972–18 mart. 1975). Deputat în M.A.N., ales în circumscripţia electorală nr. 13 Putna, regiunea Suceava (1961–1969) şi nr. 9 Putna, jud. Suceava (1969–1975). Distincţii: Ordinul „23 August” clasa a III-a (1959); Titlul de „Erou al Muncii Socialiste” şi Medalia de Aur „Secera şi Ciocanul”(1962); „Ordinul Muncii” clasa I (1964).
SUDER WILHELM (SZUDER WILIAM)
(n. 20 mai 1912, Lupeni, jud. Hunedoara). Membru al C.C. al P.M.R. (23 febr. 1948–28 dec. 1955). Naţionalitatea: polonă. Studii: cinci clase primare. Activitate şi funcţii: director al Minelor Petroşani (în 1949); general-maior (18 mart. 1950); ministru adjunct la Ministerul Forţelor Armate (până la 26 aug. 1952); ministrul Industriei Cărbunelui (26 aug. 1952–24 ian. 1953); director general al Direcţiei generale a cărbunelui Petroşani (13 nov. 1954). Deputat în M.A.N., ales în circumscripţia electorală Hunedoara (1948–1952) şi Lupeni, regiunea Hunedoara (1952–1957). Distincţii: „Ordinul Muncii” clasa a III-a (1949).
TOMA HOREA
Membru al C.C. al P.C.R. (24 nov.–22 dec. 1989). Activitate şi funcţii: prim-secretar al Comitetului orăşenesc de partid Lupeni, jud. Hunedoara; instructor la Secţia Cadre a C.C. al P.C.R. (de la 20 ian. 1983).
şcoală & cultură Apare sub îngrijirea prof. Irina Boboc
Ion HIRGHIDUŞ
pe Jiul de Est şi Jiul de Vest
Supliment gratuit al cotidianului Ziarul Văii Jiului
l Anul VII l Nr. 168 l l 15 ianuarie 2016 l
l 4 pagini l
ISSN 2068 - 3650
Modelul Eminescu - expresia celui mai profund gând românesc - într-o interpretare noiciană
De la început punem întrebarea: de ce modelul Eminescu? Răspunsul pe care-l dăm acestei întrebări este unul dublu : a) în Eminescu se află cea mai profundă împlinire a spiritualităţii româneşti ; b) preocuparea lui Constantin Noica pentru opera eminesciană a fost constantă o bună perioadă de timp, prin demersurile filosofului român, chiar cu accente disperate pentru salvarea celor 44 de caiete ale poetului. Într-un fel, destinul lui Noica sa împletit cu cel al lui Eminescu. Demersurile lui Noica de a ni se reda un Eminescu integral nu pot fi trecute cu vederea. Deşi există numeroase studii, articole, cărţi despre opera eminesciană, cea mai frumoasă şi profundă carte despre poet a fost scrisă de Constantin Noicai. Exegeza eminesciană este, în aparenţă, bogatăi. Gheorghe Bulgăr redă câteva momente ale exegezei eminesciene, cu ocazia împlinirii a 125 de la ani de la naşterea lui Eminescu. Eminescologia este o realitate care a cuprins preocuparea unui număr însemnat de cercetători români şi străini. De la Maiorescu şi până azi s-au scris numeroase cărţi, majoritatea fiind preocupate de poezia eminesciană, cea care era indubitabilă în privinţa valorii ei. Putem spune că viaţa şi opera lui Eminescu au devenit o preocupare constantă pentru cercetători şi este suficient să amintim nume ca: Tudor Vianu, George Călinescu, Perpessicius (Dumitru S. Panaitescu), Eugen Lovinescu, Constantin Dobrogeanu-Gherea, Garabet Ibrăileanu, D. Morăraşu, Edgar Papu, Ion Negoiţescu, George Munteanu. Printre străini menţionăm pe : Rosa Del Conte, L. Galdi, Alain Guillermaou, J.K. Jevnikov, Amita Bhose etc. Aceşti autori au avut meritul de a contura mai mult imaginea poetului, privit în mare măsură ca o conştiinţă nefericită.
Este meritul lui Constantin Noica de a încerca să ne redea un nou Eminescu, unul integral, în care poezia şi gândirea sunt armonice. Nu Eminescu cel clar şi cel indubitabil, marele poet romantic, ci scoaterea din obscuritatea manuscriselor a gânditorului Eminescu. Eforturile lui Noica în acest sens au încurajat şi alte cercetăriii. Ce poate fi, în fond, modelul Eminescu dacă nu modelul culturii române? Nu drama eminesciană, ci „înălţarea eminesciană”i trebuie să intereseze aici şi, prin aceasta, să putem înţelege cu adevărat „universalitatea lui Eminescu”v. Această universalitate nu poate să privească doar o parte din Eminescu, ci un Eminescu total, care se dovedeşte a fi perfect în imperfecţiunea lui. Tocmai faptul că filosoful Constantin Noica a ştiut să treacă dincolo de un simplu text eminescian şi să descifreze adâncimea acestuia este important aici. De altfel, Noica, prin modul de a-l privi pe Eminescu, pe care l-a considerat omul deplin al culturii române , îşi face un serviciu sieşi. Ontologia românească nu poate avea o mai deplină explicitare decât în modelul Eminescu. Suntem siguri că ni s-ar putea reproşa că Poetul n-a conturat o filosofie sistematică, doar că a ajuns la unele surse prime şi că a avut câteva intuiţii geniale. Dar ne-am putea întreba: Nu este suficient atât ? N-ar fi fost chiar suficientă şi numai intuiţia poetică, prin drama sa interioară care s-a convertit apoi într-o conştiinţă românească? Iată însuşi gândul lui Noica referitor la Eminescu: „Ce fel de fiinţă este un poet? S-ar putea să fie una care mută marginile lucrurilor în nemargini şi cuvintele omului în precuvânt”v. Deci nemărginire, adică limitaţia care nu limitează şi precuvântul, adică situaţia originară, sunt condiţiile de posibilitate ale marii poezii care găseşte deschiderea spre totalitate (pentru că ea nu este nicidecum departe de filosofie, ba poate face mai mult decât aceasta, eludând rigorile şi creându-şi o libertate quasitotală). Nu ne interesează aici argumentele pro sau contra lui Eminescu, privind atitudinea sa politicăvi. Suntem siguri că timpul va lămuri dacă naţionalismul acestuia a fost pozitiv sau nu. Ceea ce ni se pare însă fără drept de apel, indiferent cine sunt detractorii lui Eminescu, este că românitatea are drept de existenţă şi de afirmare prin ceea ce are ea mai valoros. Poetul nostru naţional reprezintă această condiţie de posibilitate pentru afirmarea românităţii. Studiile şi articolele lui Constantin Noica, referitoare la Eminescu, sunt întrunite acum în lucrarea Introducere la miracolul eminescian (Humanitas, 1992). Această lucrare este structurată astfel: 1) Întîlnirea cu manuscrisele eminesciene: a) Pledoarie pentru facsimilare; b) Eminescu sau omul deplin al culturii româneşti; c) Din periodice; d) Eminescu şi Kant; 2) Interpretări eminesciene; 3) Fragmentarium şi addenda. Activitatea de eminescolog a lui Constantin Noica are, ca urmare, două faze : a) cercetarea manuscriselor eminesciene, cu scopul precis de a le salva de la o posibilă catastrofă ; b) conturarea unei ontologii eminesciene. Nu este cazul aici să discutăm rolul
jucat de Noica în editarea completă a celor 44 de manuscrise, dar extragerea din manuscrise a unei posibile ontologii eminesciene ni se pare de maximă importanţă. Nu intenţionăm să-l punem pe Eminescu în rândul filosofilor consacraţi. El nu a fost creatorul vreunui sistem, dar în gândirea lui liberă, că după ce i-a asimilat s-a eliberat şi de Schopenhauer, şi de Hegel, şi de Kant, există o filosofie infuză, dar de mare adâncime. Valenţele acestei filosofii au fost puse în evidenţă de o serie de cercetări. Interesul nostru este dublu: a) de a vedea în ce constă ontologia eminesciană ; b) de a vedea în ce măsură ontologia lui Noica se aplică pe modelul eminescian. Spaţiu poetic - spaţiu ontologic Despre spaţiul poetic eminescian s-a scris relativ puţin. Menţionăm contribuţia în acest sens a lui George Popavi. Acesta, referindu-se la poezia eminesciană, găseşte numeroase forme de spaţiu, care apoi se concentrează toate în „spaţiul absolutului ”i. Pentru cercetătorul amintit mai sus, Luceafărul constituie o sinteză de spaţii fizice şi psihice. Nu ni se spune mai mult şi nu ni se precizează dacă spaţiul poetic este şi unul ontologic. Cum ar fi posibil acest lucru fără a decurge la definiţii şi fără a face o expunere riguroasă a ideii de spaţiu? Subliniem că cercetarea spaţiului s-a făcut pe două căi, în mare măsură convergentex: a) prin filosofie ; b) prin ştiinţă. În privinţa opţiunilor filosofice şi ştiinţifice se pot menţiona două poziţii opuse : a) apriorismul filosofic, după care spaţiul şi timpul nu pot să fie influenţate de experienţă (acestea sunt transcendentale); b) teoria relativităţii care susţine că aceste categorii nu sunt apriorice şi ele depind de „sistemul de referinţă al observatorului”. Este un câştig contribuţia cercetă-
II
SPECIAL
rii ştiinţifice asupra categoriilor de spaţiu şi timp chiar şi pentru filosofie. Dar trebuie să subliniem un lucru esenţial: diferenţa de privire dintre ştiinţe. Aşazisele ştiinţe exacte pun într-un fel problema spaţio-temporală, în timp ce ştiinţele umaniste au o altă privire, apropiată de ideea de moralitate. La noi, Lucian Blaga, în Trilogia culturii (1944), influenţat de Frobenius şi Spengler, impune ideea că inconştientul are un orizont propriu: „orizontul spaţial al inconştientului este, deci, o realitate psiho-spirituală mai adâncă şi mai eficace decât ar putea să fie vreodată un simplu sentiment ”x. Acest cadru inconştient va fi numit de Blaga „spaţiul mioritic”. Vedem că acest inconştient, structurile de care el dispune, este aprioric şi din acest motiv teoria lui Blaga nu mai poate interesa suficient astăzi. Aceasta nu înseamnă însă că teoria lui Blaga n-ar reprezenta un anumit adevăr, cel legat de faptul că inconştientul este o anume realitate, în care se conservă fiinţa noastră cea mai adâncă. Având aceste premise, care pot fi adâncite în disputa dintre filosofie şi ştiinţă, sau chiar în cadrul fiecăreia în parte, punem problema dacă spaţiul poetic este un spaţiu ontologic. Un spaţiu ontologic, indiferent cum ar fi definit el - şi ni se pare potrivită ideea de orizont pe care o găsim atât la Blaga cât şi la Noica - este un spaţiu al fiinţei. A vedea relaţia dintre „poetic” şi „ontologic”, înseamnă a descoperi dacă poeticul are acces la fiinţă, dacă el este plin de fiinţă sau este mai mult decât atât. Ceea ce ştim însă este că poeticul nu funcţionează neapărat după categoriile ontologicului, ci după categorii mult mai largi, care cuprind atât ontologicul cât şi ce este dincolo de acesta. Între aceste categorii, cele ale inconştientului deţin un loc de frunte. Dar inconştientul acesta nu este uşor de dedus şi avem nevoie de două concepte, majore pentru definirea poeticului, cel de imagine (transferul este spre imaginar) şi cel de metaforă. Aceste concepte ies, în aparenţă, din sfera oricărei ontologii. Spunem „în aparenţă” pentru că, în realitate, şi ontologia uzitează adesea de cele două concepte. Despre imagine, Henri Morier spune că este: „termen abstract, indicând într-o manieră bogată în imagini esenţa, starea, felul de a fi, mişcarea obiectului sau dispunerea unui ansamblu de obiecte”xi. Menţionăm şi poziţia lui Gaston Bachelard despre „metaforă” şi „imaginar”, pe care el le contrapune: „metafora oferă un corp concret unei expresii greu de exprimat. Metafora se referă la o fiinţă psihică diferită de ea”xi. Imaginea este considerată un fenomen al fiinţei vorbitoare, în timp ce metafora diferă de imagine, pentru că ea „nu are valoare fenomenologică ”xi, adică nu se poate supune descrierii fenomenologice aşa cum se întâmplă cu imaginea. Refuzăm să credem în aceste justificări ale lui Bachelard şi considerăm că spaţiul poetic şi spaţiul ontologic nu pot fi despărţite, că cel mai fericit caz ar fi dacă am unifica cele două realităţi în ceea ce s-ar putea numi spaţiul onto-poetic. Cel puţin sub aspectul categorial am avea un câştig. Spaţiul onto-poetic este definitoriu pentru Eminescu şi, în această privinţă, Lucian Blaga a avut o intuiţie profundă: „În faţa operei lui Eminescu trebuie să ţinem, ca în faţa operei nici unui alt român, seama de inconştient şi de personanţele acestuia. De aici trebuie abordat fenomenul. În inconştientul lui Eminescu, întrezărim prezenţa tuturor determinantelor stilistice pe care le-am descoperit în stratul duhului nostru popular, doar altfel dozate şi constelate din pricina factorului personal”x. Deci nu schopenhauerismul şi budismul sunt dominante la Eminescu, ci structurile inconştiente ale spaţiului ondulat. Considerăm, totuşi, că teoria lui Lucian Blaga nu acoperă suficient problema Eminescu. De aceea, propunem acest spaţiu onto-poetic, cu avantaje multiple, pentru că pe lângă categoriile fiinţei am avea şi o serie de alte categorii care nu intră în câmpul ontologiei. Nu este în interesul nostru să-l „ţinem” pe Eminescu într-un „spaţiu mioritic”. El este mai mult decât atât, chiar dacă genialitatea lui îşi rezervă dreptul să îşi tragă rădăcinile de aici. Constantin Noica a sesizat acest fapt, despre un Eminescu ca „om deplin al culturii române”, dar şi ca gândire totală, cu acces, cel puţin prin intuiţia poetică, dar şi prin gândul filosofic adânc, atât la fiinţă, cât şi la nefiinţăxv. Elemente poetice - posibile elemente ontologice Fără îndoială că poezia dispune de mijloacele de expresie cele mai libere şi cele mai diverse, limbajul poetic putând să se suprapună cu orice alt limbaj, dar depăşind orice alt limbaj obişnuit. Limbajul poetic se suprapune cu logosul, dar luminează o altă faţetă a acestuia, care altfel ar sta în întuneric. Apelurile la Poezie şi la poeţi pentru a găsi sensurile mai adânci ale Existenţei reprezintă o practică azi curentă. Exemplul cel mai elocvent este cel al lui Heidegger, care a făcut apel la poezia lui Hölderlin şi Rilke pentru a găsi înţelesurile obnubilate ale gândirii filosofice anterioare. Locul special al poeziei şi comuniunea ei cu filosofia este pus în evidenţă încă de Aristotel: „ ... poezia este mai filosofică şi mai aleasă decât istoria: pentru că poezia înfăţişează mai mult universalul, câtă vreme istoria mai degrabă particularul”xv. Prin universal, Aristotel înţelegea că poezia va respecta legile verosimilului şi necesarului. Fără discuţie că azi nu mai este suficientă simpla referire la Aristotel pentru a pune în evidenţă relaţia dintre poezie şi filosofie. Cele două domenii sunt distincte, dar filosofia a trebuit să apeleze la elementele poetice atunci când a simţit că sfârşitul ei este posibil ca sfârşit conştientizat. Referindu-se la Eminescu, Elena Tacciu spune: „Indubitabil, poetul de
vineri, 15 ianuarie 2016
geniu rămâne un poet al elementelor”xvi. Elementele poetice pot fi puse în valoare ca elemente ontologice, chiar dacă, fără discuţie, mijloacele de abordare ale aceleiaşi realităţi sunt cu totul altele. Cele patru elemente primordiale folosite de presocratici sunt găsite şi la Eminescu (pământul, apa, aerul, focul). Acestea sunt însă elemente onto-poetice care ţin în primul rând de regimul imaginarului. În ceea ce priveşte simbolistica acestora se pot face numeroase speculaţii, dar nu doar o interpretare bachelardiană este suficientă, chiar dacă aceasta nu poate dăuna efortului de a găsi elementele unei ontologii româneşti în creaţia eminesciană. Este nevoie de ceva mai profund, un fel de vatră comună şi unică a tot ce există, de un principiu al tuturor principiilor, de la care se poate revendica filosofia primă. Archeus Interpretările eminesciene date de Constantin Noica sunt un îndreptar în stabilirea unei ontologii româneşti. Archeus este centrul acestei ontologii, dar Constantin Noica ia în discuţie şi alte aspecte, care pot duce spre scopul final: a) problema infinitului; b) neantul şi haosul; c) câmpurile fiinţei; d) modelul fiinţei. Există un profund sentiment al fiinţei la români: „Nici raţiunea absolută, nici natura absolută n-au răspuns sentimentului românesc al fiinţei. Aceasta se deschide către o raţiune mai vie, aşa cum reclamă o natură cu determinări mai concrete”xi. Aceasta nu înseamnă părăsirea raţiunii şi a naturii ci, dimpotrivă, mlădierea acestora. Pentru Noica: „Fiinţa nu este ceva sacru, dacă prin sacru trebuie înţeles absolutul”x. Nici Archeul nu este de natura raţiunii absolute. Dar ce este archeul pentru Eminescu? Se poate vorbi, nu neapărat în primul rând, despre archei (zeii minori, cum îi numeşte Noica), schiţele acestora aflându-se în mai multe din manuscrisele eminesciene. Aceste schiţe păreau să alcătuiască o lucrare filosofică, aşa cum a observat Călinescu. Cu siguranţă că ideea de archeu Eminescu şi-a însuşit-o în timpul studiilor din Germania, când a venit în contact cu filosofia germană şi cu alte sisteme de gândire. O posibilă filieră a preluării ideii de archeu este descrisă de Constantin Barbuxx. Termenul de arche apare la grecixx. Mai târziu, concepţia aristotelică asupra archeului a fost preluată de Paracelsus, van Helmont, Dimitrie Cantemir, Schopenhauer etc. Cel mai probabil că Eminescu a cunoscut problema archeului prin filosofia lui Schopenhauer. A fost subliniată însă originalitatea lui Eminescu: „Dar pasul decisiv l-a făcut Eminescu, dându-i suprema demnitate ontologică, confirmată în secolul nostru de arhetipurile lui Mircea Eliade şi Jung. Surpriza e că poetul român investeşte archeul cu maximum de generalitate, năzuind către o ontologie a ontologiilor de felul „ontologiei fundamentale” a lui Heidegger”xxi. Credem totuşi că nu trebuie exagerat să facem din Eminescu autorul unei ontologii de tip heideggerian. Este adevărat că poetul a avut intuiţii geniale, că în gândirea sa, disparată în manuscrise şi în adâncile intuiţii poetice, există - dar difuz - ideile unei ontologii. Eminescu avea bază ca să poată alcătui o astfel de lucrare, dar el nu a urmărit un astfel de scop. Putem face pe seama lui speculaţii care pot avea sau nu acoperire. Dar iată ce spune însuşi poetul despre archeu, fragmentul de proză filosofică din Manuscrisul 2269, folosit aproape de toţi comentatorii: „ Archaeus este singura realitate pe lume, toate celelalte sunt fleacuri Archaeus este tot”xx. Archeul înţeles în acest fel de Eminescu are aceeaşi natură cu eidele lui Platon şi el chiar dezvoltă ideea că celelalte realităţi provin din archeu. În ceea ce priveşte această singură realitate, nimic nu este imposibil în legătură cu ea, deci archeul eminescian este o zonă a posibilului: „Aicea-i timpul cu regulele lui matematice, aicea spaţiul cu legile geometrice, aicea cauzalitatea cu necesitatea ei absolută”xx. Este interesant de subliniat că Eminescu pune problema archeului sub legea contrariilor, situânduse într-o bună tradiţie greacă: „O minte care azi aprobă ceea ce-a dizaprobat ieri, care dizaprobă ce-a aprobat, o minte care vedem că se hrăneşte secol cu secol din paradoxii”xx. Reţinem că archeul este paradoxal, pentru că între el, ca realitate unică, şi noi, ca expresii ale acestuia, există o diferenţă ontologică greu de survolat. Şi spune Eminescu, într-un gând extrem de tulburător: „Numai dacă vremea ar sta locului am putea vedea lămurit cei etern”xxv. Noi nu putem şti ce este archeul pentru că el este etern (ce este) iar noi ne situăm dincoace, în perisabilitate. Nu trebuie să găsim aici vreo doză de agnosticism, deşi nu se poate nega influenţa lui Kant asupra lui Eminescu: „Oamenii sunt probleme ce şi le pune spiritul universului, vieţile lor - încercări de deslegare”xxv. În general, cercetările privitoare la archaeusul lui Eminescu au sesizat doar natura ontologică a acestuia şi mai puţin problema gnoseologicăxx. Archeul pune şi problema cunoaşterii, dar punctul de vedere al lui Eminescu depăşeşte barierele kantiene. Credem că Eminescu are o viziune mai largă, chiar dacă nu e sistematică, cu privire la conştiinţa cunoscătoare. Bariera kantiană este cea interpusă între conştiinţa individuală şi conştiinţa în genere. Se poate spune că prin această separare insurmontabilă, Kant a pierdut archeulxx, adică unitatea indestructibilă a acestuia. Un fragment mult folosit de eminescologii care cercetează gândirea poetului, este cel din Manuscrisul 2285, fr. 126 , în care este redat archeul lumii: „Pentru a-şi închipui cineva metaforic lumea ar putea să iee o bucată de lut etern acelaşi, care prin urmare, nu cunoaşte timp - şi să-i dea felurite forme, pe când una când alta, când aşa, când aşa. Lutul rămâne-n orice caz acelaşi”xx. În orice caz, sorgintea acestui gând eminescian nu o găsim în tiparele gândirii europene, ci în cele orientale: „Această metaforă a lutului
vineri, 15 ianuarie 2016
există în limba Bhagavad - gitei în faimosul exemplu al argilei prin care Shankara ne învaţă indescriptibilitatea, inexplicabilitatea realităţii şi, pentru cei care vor să vadă esenţa lucrurilor, necesitatea „simplei eliminări a irealului (numele şi forma) asociat realului”xxx. Apropierea lui Eminescu de gândirea orientală, dar şi de platonism s-a făcut printr-o intuiţie de mare adâncime, pe căi care nu sunt uşor explicabile. El demonstrează prin aceasta că Orientul şi Occidentul au un archeu comun, că separaţia totală dintre culturi este artificială. Problema arheului lumii nu poate fi scoasă în afara dificilei probleme a relaţiei dintre spirit şi materie, care a dus la două curente de gândire filosofică. Dincolo de materialism şi de idealism, Eminescu a avut o înţelegere mult mai largă. El foloseşte un concept care vrea să unifice aceste divergenţe, conceptul de substanţă imaterială, în Manuscrisul 2257: „Care e cea mai bună dovadă că există o substanţă imaterială în univers? e întrebarea ce ne-o punem. - Materia e răspunsul”xxx. În Manuscrisul 2262 este şi mai relevant: „Materie fără spirit / Spirit fără materie/ Un Dumnezeu fără templu”xxx. Avem de a face cu un silogism irefutabil. Modul cum pune problema Eminescu poate fi înţeles mai bine prin interpretarea pe care o dă Heidegger la Aristotel: „Arche înseamnă deopotrivă început şi dominare. Dacă coborâm la acest nivel, arche înseamnă punct de pornire şi putere - de a dispune - de ..., pentru a exprima unitatea creată prin oscilarea între cele două sensuri, arche se poate traduce prin putere - de - dispunere iniţiatoare şi punct de pornire dotat cu putere - de dispunere ... Aşadar, phisis este arche şi anume punct de pornire şi putere - de - a - dispune de mobilitate şi de repaos, în speţă a unui lucru mobil care are arche în el însuşi”xx. Intuiţia eminesciană, dincolo de orice pregătire filosofică sistematică, îl apropie pe acesta de o viziune modernă asupra lumii şi nu este hazardat de a se face conexiunea cu Heidegger. S-au făcut multe încercări, până în prezent, de a pune în valoare gândirea filosofică a lui Eminescu. Cea mai importantă contribuţie este cea a lui Constantin Noica, acesta redându-ne un filosof Eminescu, sesizând comoara ascunsă în cele 44 de Caiete, aşa cum au făcut-o, la rândul lor, Iorga şi Călinescu. Pentru a arăta modernitatea concepţiei lui Eminescu despre arheu, Noica foloseşte un alt fragment din Manuscrisul 2268, pentru a arăta că arheul lui Eminescu „este o structură sau un pachet de posibilităţi structurate”xxx. Arheul este pentru Eminescu: „O icoană vie a vieţii”. Modelul fiinţei Problema arheului este legată la Eminescu de un model ontologic al fiinţei, fiinţa din lucruri ca expresie a individualităţii. Făcând poate cea mai adâncă interpretare a Luceafărului, Noica găseşte la nivelul acestui poem un model al fiinţei. El arată în ce raporturi se află Generalul cu Individualul: „În viziunea, cosmică şi nereligioasă, dar tot axată pe general a Luceafărului eminescian, ceea ce apare izbitor nu este retragerea generalului faţă de real (retragerea sa pare chiar o înfrângere şi o revenire la condiţia de a fi nemuritor şi rece), ci dorinţa lui de a căpăta o individualizare ....... Prin coborârea generalului într-un individual potrivit, fiinţa s-ar împlini”xxx. Putem spune că Luceafărul eminescian este un model ontologic neîmplinit, dar nu aceasta este important, ci faptul că ne pune în faţa unei posibilităţi, chiar dacă, până la urmă, este o situaţie ontologică închisă, de punere a lucrurilor diferite într-un corespondent necesar. Dar nu numai Luceafărul vine să valideze corespondenţa dintre Noica şi Eminescu, ci şi teoria asupra insolaţiunii şi coadaptării : „prin care, între altele, mediul extern se „coadaptează” individualului uman, devenind mediu intern”xxxv. Noica va pune această
problemă a trecerii mediului extern în mediu intern în tratatul său de ontologie. Avea Eminescu proiectul unei metafizici? În Manuscrisul 2306 el spune: „Există metafizica? Până acum încă nu. Căci dacă ar exista, atuncea ea ar fi o ştiinţă bine hotărâtă, căci n-ar avea nici nevoie de apărători, nici frică de contrari, precum nu are fizica nevoie de a i se arăta evidenta importanţă, nici frică de vre un caraghioz, care ar voi s-o nege...”xxx. Recunoaştem aici, uşor, punctul de vedere al lui Kant din Prolegomene. Dar Eminescu, încă o dată, nu s-a oprit la Kant. El avea în vedere proiectul unei metafizici, aşa cum reiese din Manuscrisul 2266, sub numele de Teoria ecuaţiunii universale sau a raporturilor constante dintre finit şi infinit. Regăsim fragmente ale acestui proiect şi în manuscrisele 2267, 2255, 2263. O astfel de teorie urma să cuprindă în aceeaşi ecuaţie spaţiul, timpul, cauzalitatea. Ea este condiţia absolutului, aşa cum reiese din Manuscrisul 2275 B: „Orice idee despre absolut este negativă - nefinitul timpului, nefinitul spaţiului, nefinitul cauzalităţii. Cu toate acestea, condiţia oricărei poziţiuni sunt aceste trei serii de infinituri”x. Şi tot în acelaşi manuscris, Eminescu ne spune că absolutul: „E Brahma, e Unu, un kai pan”. Această teorie a ecuaţiunii universale este privită şi ca limbă universală în Manuscrisul 2267. Ar fi putut să fie ecuaţiunea universală, de care vorbea Eminescu, modelul fiinţei sau archeul. Geniul - supercategorie romantică O ontologie eminesciană nu poate fi ruptă de ideea de geniu: „Estetic, geniul apare ca o supercategorie romantică prin caracterul sintetic şi integrator”xl. Geniul e privit de romantici ca măsură a adevărului, aceştia împreună cu Schopenhauer, voind să depăşească prin ideea de geniu disensiunea kantiană dintre noumen şi fenomen. Să se supună Eminescu întru totul poziţiei romantice, sau a găsit şi aici, ca peste tot, ceva care-l uneşte cu romantismul, dar îl şi separă? Descriind soarta Luceafărului care are soarta geniului pe pământ, Eminescu ne spune: „...înţelesul alegoric ce i-am dat este că dacă geniul nu cunoaşte nici moarte şi numele lui scapă de noaptea uitării, pe de altă parte aici pe pământ nici e capabil a ferici pe cineva, nici capabil de a fi fericit. El n-are moarte, dar nici noroc”xl. Ca urmare, geniul de care vorbeşte Eminescu nu este un privilegiat ca cel romantic. Norocul şi privilegiul sunt pentru fiinţele perisabile, iar geniul poartă asupra lui blestemul eternităţii. Geniul are, în cele din urmă, soarta archeului, pentru că din el se împărtăşesc toţi ceilalţi. Punctul acesta de vedere îl întâlnim şi la Schelling: „Geniul se distinge de tot ceea ce este doar talent sau dibăcie, prin faptul că rezolvă o contradicţie care este absolută şi nu poate fi rezolvată altfel de nimic altceva”xli. Schelling avea în vedere geniul aşa cum apărea el în raportul dintre ştiinţă şi artă, existând un privilegiu al artei în acest raport. Categoria de geniu , la Eminescu, are un câmp mai larg şi o intuiţie filosofică mai adâncă. Cine poate privi fuiorul … Feţele timpului sunt feţe ale devenirii, visul nostru în stare de veghe supus unui regim al imaginii… Asemenea Jidovului rătăcitor, poezia întreţine relaţii cu perioade „care stau departe de a noastră”xl, pentru că nu ar putea să fie altfel atâta vreme cât ea este sufletul indestructibil al umanităţii, cel care l-a primit în dar de la zei nu pentru a-l consuma, ci pentru a-l împlini. Pentru Platon, poetul este un individ inspirat „precum proorocii şi prezicătorii”, care „îşi ies din sine”, şi care sunt „cuprinşi de avântul bahic şi stăpâniţi de el asemenea bacantelor”xl. De aici, poetul este, în sânul comunităţii, vocea lui Dumnezeu, o primă verigă într-un lanţ de inele care-l leagă pe om de divinitate. Divinitatea îi scote pe poeţi din ei înşişi din
SPECIAL III
momentul în care se cufundă în armonie şi ritm, în strigătul de victorie peste veacuri al limbii. Părea că Platon avea dreptul să refuze accesul poeţilor în Republica sa, interzicând plăcerea şi durerea şi dând drept legii şi raţiunii. Plăcerea este simpatetică, durerea îţi aminteşte în orice moment că eşti om înainte de a fi zeu, dar legea şi raţiunea îţi demonstrează în orice moment că ai mereu condiţia secundă a sclavului. Pentru Aristotel, însă, poetul va fi „conform cu arta sa”, esenţa poeziei nefiind altceva decât mimetizarea vieţii. Imitaţia nu se va limita la lucruri aşa cum sunt, sau aşa cum se petrec, ci le arată aşa cum pot fi sau cum se vor petrece. Poezia ar fi, după Stagirit, mai ştiinţifică şi mai aleasă decât istoria, pentru că ea înfăţişează mai mult universalul, câtă vreme istoria mai degrabă particularulxl. Cel ce a plecat pentru a se re-găsi, pentru a se re-aduna este Individualul care tinde să se generalizeze şi nu doar povestea simplă a Fiului plictisit de turmă. Schimbarea implică o transformare a mentalului, unica în stare să-l re-adune pe cel plecat în lume. Ca un paradox al cunoaşterii, Fiul rătăcitor se întoarce acasă nu pentru a rămâne acolo, ci pentru a învăţa Calea (Tao). El este actul estetic însuşi, conducându-se, pare-se, continuu, în cercetarea lucrurilor, după deviza: nu mai căuta dacă nu mai fi găsitxlv. Un paradox este că Poezia şi Filosofia seamănă atât de mult încât nu se pot confunda. Este vorba de acelaşi Fiu care ar merge concomitent pe două drumuri, nu rupându-se în două, ci fiind el însuşi şi unic pe ambele căi, iar la capăt, unde drumurile se întâlnesc definitiv, verificându-şi unicitatea. Filosofia este o „pregătire pentru moarte”, spunea cândva David Armeanul, influenţat de neoplatonism şi de viziunea creştină, dintr-o provenienţă centrală a problemei eschatologice. Pentru moderni, filosofia este o „pregătire pentru viaţă”, atitudine exprimată de Spinoza în Etica: „Homo liber de nulla re minus quam de morte cogitat; et ajus sapientia non mortis, sed vitae meditatio est”xlv. La Eminescu, antiteza viaţă - moarte nu este una absolută ca la Schopenhauer, geniul însuşi ducând „o viaţă asemănătoare morţii”. Moartea este echivalentă cu visul din oglindă, iar geniul e-n vis: „Hyperion e mort din perspectiva vieţii obişnuite dar trăieşte din perspectiva morţii, a substanţei necreate”xl. Filosofia şi Poezia duc înspre gânduri de o stranie expresivitate, ca cel notat de Eminescu în manuscrisul 2258, fila 114l: „Reprezentaţia este un ghem absolut unul şi dat simultan. Resfirarea acestui ghem simultan e timpul şi - experienţa. Sau şi un fuior, din care toarcem firul timpului, văzând numai astfel ce conţine. Din nefericire atât torsul cât şi fuiorul ţin întruna. Cine poate privi fuiorul abstrăgând de la tors, are predispoziţie filosofică”. La început totul este ghem, viaţa şi moartea, care fac istoria lumii, sunt atât de strânse încât nu se pot distinge. Noica sublinia că Eminescu, aşa cum s-a întâmplat şi cu Imm. Kant, înţelegea prin reprezentaţie nu un produs al vieţii de conştiinţă, ci însăşi conştiinţa obţinută despre ceva, care ne e „dat simultan”. Ghemul stă în faţa noastră ne - desfăşurat. Este ceea ce stă în faţa Poeziei şi Filosofiei, în egală măsură, până începe resfirarea care este timpul, timpul desfăşurat din lucruri, şi, o dată cu el, experienţa omului cufundat în lume transformă înţelepciunea de a privi resfirarea ghemului în timp în iscusinţa desfăşurării în timp. Firul timpului tors de lucruri devine o formă de ordine, o siguranţă a desfăşurării. În faţa acestei stări, Poetul şi Filosoful încă se află pe poziţii egale, amândoi având înţelepciunea să vadă ce conţine fuiorul şi că resfirarea în timp este adevărata experienţă. De aici încolo se pare că drama începe să prindă contur, pentru că „din nefericire atât torsul cât şi fuiorul ţin într-una”. Este un fel de muzică a sferelor, despre care vorbeau Pythagoras şi Platon, pe care puţini o vor auzi. E nefericirea unei conştiinţe filosofice neîmplinite. De aici se deschid două mari în-
IV SPECIAL
vineri, 15 ianuarie 2016
trebări, cărora ar trebui să ne supunem cu câte un răspuns: a) Se poate abstrage de la tors, de la curgerea timpului? b) Se poate privi din nou torsul ca „un ghem absolut unul dat şi simultan”? În limbajul nostru popular pare să fie o expresie care poate sugera ceva: - la începutul vremii, adică atunci când timpul era încă ne-desfăşurat în lucruri.. Aici este răscrucea unde Filosofia şi Poezia par să se despartă, sub chipul Fiului care poate să ajungă la o conştiinţă filosofică, abstrăgând de la tors, şi sub celălalt chip care revine „la nefericirea de dinaintea ceasului filosofic”. Din momentul acesta parcă se torc două fire ale timpului: unul al beatitudinii poetice şi altul al beatitudinii filosofice. Re-întregirea Fiului, după experienţa nostos-ului, ceea ce înseamnă o vastă călătorie cu privirea inversă cu tot, este o tulburătoare învăţare a Căii (în înţelesul pe care Tao îl are în cultura chineză, acesta fiind privat de înţelesurile lui adânci în cultura europeană). Rămâne de văzut dacă filosoful va înţelege ceea ce Schelley spunea: Poetul e o privighetoare care cântă în întuneric pentru a-şi vrăji propria singurătate. Cei care-l ascultă sunt cuprinşi de extaz, dar nu ştiu de unde provine cântecul şi de ce îi Constantin Noica, Eminescu sau gânduri despre omul deplin al culturii române, 1975 i Gheorghe Bulgăre, De la cuvânt la metaforă în variantele liricii eminesciene, Editura Junimea, Iaşi, 1975, pp. 9-16 ii Îi amintim pe Theodor Codreanu, Ioana M. Petrescu, George Popa, Elena Tacciu, Mihai Cimpoi, Constantin Barbu etc. i Zoe Dumitrescu-Buşulenga, Eminescu, Editura Tineretului, Bucureşti, 1963, p. 268 v Edgar Papu, Poezia lui Eminescu, Editura Minerva, Bucureşti, 1971, pp. 184-204 v Constantin Noica, Simple introduceri la bunăstarea timpului nostru, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1992, p. 239 vi Theodor Codreanu, Modelul ontologic eminescian, Editura Porto-Franco, Galaţi, 1992, pp. 5-8 (sunt menţionate două perioade ale retractării lui Eminescu: proletcultismul şi perioada anilor 1990, când s-a încercat demolarea eminescianismului prin Moses Rosen, Ion Negoiţescu, Jan Acel, Ştefan Augustin Doinaş, Zig Ornea, Ileana Vrancea, Virgil Nemoianu, S. Damian, Mircea Berindei, Ion Bogdan Lefter etc.). vi George Popa, Spaţiul poetic eminescian, Editura Junimea, Iaşi, 1982. i Ibidem, pp. 113-126 x Ernest Bernea, Spaţiu, timp şi cauzalitate la poporul român, Editura Humanitas, Bucureşti, 1997, pp. 15-20. x Lucian Blaga, Trilogia culturii, Humanitas, 1994, p.14 xi Henri Morier, Dictionnaire de poetique et de rhetorique, Paris, P.U.F., ediţia a II-a, 1975, p.523 xi Gaston Bachelard , La poetique de l¢espace, Paris, P.U.F., 1964, p.79 xi Idem x Lucian Blaga, op. cit. p. 202 xv Constantin Noica, Introducere în miracolul Eminescu, Humanitas, 1992, pp.305 - 346 xv Aristotel, Poetica, IX 1451 b, Editura I.R.I., Bucureşti, 1998, p. 76 xvi Elena Tacciu, Eminescu. Poezia elementelor, Editura Cartea Românească, 1979, p.14 xi Constantin Noica, Sentimentul românesc al fiinţei, p. 146 x Ibidem, p. 150 xx Constantin Barbu, Rostirea esenţială, Editura Scrisul Românesc, 1985, pp. 132 - 141 xx Francis E. Peters, Termenii filosofiei greceşti, Editura Humanitas, 1997, pp. 44 - 46 xxi Theodor Codreanu, Modelul ontologic eminescian, i
mişcă aşa de mult. Heidegger afirma despre Hölderlin că a vrut ca obiectul operei poetice să fie însăşi esenţa poeziei şi de aceea este un „poet al poetului”. Despre Eminescu s-ar putea spune atât şi încă mai mult. S-a afirmat adeseori că romantismul a adoptat o atitudine de neîndoielnică sorginte platonică şi că poetul e din nou „în afara lui însuşi”, cântând nu în virtutea artei sale, ci datorită inspiraţiei divine, „târât de un entuziasm asemănător cu cel al bacantelor”. Această afirmaţie, în cazul lui Eminescu, ar risca mult, punând totul pe seama dionisiacului în defavoarea apolinicului. Cum ar rămâne atunci cu cel ce se exprima atât de clar?: „…numai dacă vremea ar sta locului, am putea vedea lămurit ce-i etern”l. Eminescu viza cu totul o altă esenţă dincolo de cea a poeziei, chiar dacă o făcea cu durerea marii poezii. Era cea a filosofiei, înţeleasă ca activitate liberă şi pură, chiar dacă n-a expus-o în sistem. Eminescu avea un fel propriu de a privi fuiorul, păstrând timpul unic şi fiind acelaşi pe ambele căi, cu o luciditate stranie ca şi cea a lui Hegel. „A apărut în lumea noastră un om care a înţeles să fie un om deplin. Cineva care na voit să fie al doilea”li - este cel mai limpede gând care se poate spune despre Eminesculi.
p. 10 Mihai Eminescu, Proză literară, Editura Minerva, Bucureşti, 1981, p. 256 xx Ibidem, p. 257 xx Ibidem, p. 259 xxv Ibidem, p. 262 xxv Ibidem xx Carmen Negulei, Studii şi eseuri, Editura Alfa – Press, Cluj, 1995 xx Theodor Codreanu, op. cit. p. 24 xx Eminescu, Fragmentarium, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981, p.65 xxx Conform Constantin Barbu, Rostirea esenţială, p. 143, după Swâmi Siddheswarânanda, L¢Intuition metaphysique. Commentaires sur la Bhagavadgita, Dervy – Livre, Paris, 1997 xxx Eminescu, Fragmentarium, p. 70 xxx Ibidem, p. 78 xx Martin Heidegger, Repere pe drumul gândirii, Editura politică Bucureşti, 1988, p.11 xxx Constantin Noica, Introducere la miracolul..., p. 339 xxx Constantin Noica, Devenirea întru fiinţă, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981, pp. 249 – 250 xxxv Th. Codreanu, Modelul eminescian ,p. 23 xxx Eminescu, Fragmentarium, p. 61 x Ibidem, p. 362 xl Aurel Petrescu, Eminescu. Originile romantismului , Editura Albatros, 1983, p. 188 xl Eminescu, Fragmentarium, p. 550, Manuscrisul 2275 B xli F. W. J. Schelling, Sistemul idealismului transcendental, Editura Humanitas, Bucureşti, 1995, p. 304. xl După un gând al lui Thomas Mann xl După cum spune José Antonio Portuondo, în Conceptul de poezie, Editura Univers, Bucureşti, 1982 xl Aristotel, Poetica, IX, 1-5, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1965 xlv Este o formulă care este atribuită Sfântului Augustin, la care dezvăluie sensul iubirii în relaţia omului cu divinitatea. Această formulă are o semnificaţie chiar mai profundă, pentru că ea redă drama termenilor Fiinţei, după ce aceasta şi-a pierdut unitatea iniţială a holomerului grec. Este ceea ce vrea să spună silogismul logicii clasice despre neîmplinirea gândirii. A se vedea concepţia lui Constantin Noica despre posibilitatea de transcendere dincolo de lumea aristotelică. xlv Omul liber nu se gândeşte la nimic mai puţin decât la moarte şi înţelepciunea lui nu este o medixx
taţie asupra morţii, ci asupra vieţii ( a se vedea Anton Dumitriu, Alétheia, Editura Eminescu, Bucureşti, 1984, p. 162) xl Th. Codreanu, Dialectica stilului, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1984, p. 298 l A se vedea comentariul lui Constantin Noica la adresa acestui manuscris, în Eminescu sau gânduri despre omul deplin al culturii române, Editura Eminescu, Bucureşti, 1973 l Mihai Eminescu, Cugetări li Constantin Noica, op. cit. li Am scris o parte din aceste rânduri în perioada studenţiei mele de la Cluj, într-un număr al Revistei Echinox (Nr. 1-2/1985) pe care l-am dedicat poetului naţional. Acesta era singurul care-l putea „concura” pe N. C. în omagiere, pentru că regimul s-a folosit de imaginea marelui poet pentru a şi-o lustrui pe a sa. Câţiva studenţi şi profesori am vrut să stăm pe picioarele noastre prin numerele tematice ale revistei care nu puteau fi puricate prea uşor de cenzura vigilentă. Au semnat atunci în acel număr, printre alţii: Carmen Negulei (actualmente specialistă în limba şi cultura sanskrită, dedicată de o vreme vieţii monahale), Ştefan Melancu (specialist în opera lui Arghezi şi, mai nou, în doctrinele morale), Christian Bolog (dedicat studierii pe viu a culturilor Asiei), Ioana Bot, Ruxandra Cesereanu, Corin Braga, Cristina Müller, Liviu Maliţa (cei cinci sunt actualmente profesori la Facultatea de Filologie din Cluj), Geo Constantinescu (actualmente profesor de limba spaniolă la Universitatea din Craiova), Virgil Leon (expresia cea mai inteligentă a Echinoxului de atunci), Ioana Em. Petrescu (unul dintre criticii cei mai remarcabili ai operei eminesciene), Dayana Frăţilă (actriţă de sânge nobil prin modul ei de a fi, azi pierdută probabil în spaţiul american), Daniela Melancu (traducătoarea inspirată a eseului lui Mite Kremnitz despre Eminescu, intitulat Un Lenau românesc), Daniela Fulga, Vasile Verdeş, Achim Stoian, Ioan Cercel etc. Ceea ce pot spune despre gândurile mele de mai sus este că sunt de acord şi azi cu ele, cu toate aşa-zisele „răsturnări critice”. Problema percepţiei lui Eminescu nu reprezintă ceea ce este el faţă de noi, ci ceea ce suntem noi faţă de el. Starea noastră de epigoni este din ce în ce mai jalnică şi dovedeşte incapacitatea de a mai simţi goliciunea pe care o dovedim la acest ospăţ al cruciadei contra culturii româneşti. Un creator de valori este cu atât mai important dacă este capabil să modifice nu numai viitorul, ci şi trecutul. Prin Eminescu, avem azi o altă percepţie a trecutului care este, dincolo de toate, istoria sensibilităţii noastre.