CMYK
Ziarul Vaii Jiului
Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Nu există lege
)
împotriva LUI! ADEVĂRU
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani
Director: Cătălin DOCEA
Redactor şef: Marian BOBOC
Curs valutar: 1€ = 4,5275 lei 1$ = 4,1747 lei 1₤ = 6,0829 lei
vineri, 8 ianuarie 2016 Anul IX • nr. 1849 • 8 + 4 pagini • Preţ: 1 leu
Domnule deputat de Cârjiţi, haideţi că nu suntem cu toţii tâmpiţi… Dl. deputat de Cârjiţi, Bogdan Ţîmpău, care activează de ceva ani în PNL, s-a apucat să numere - fiţi liniştiţi, nu ce a îndemnat Adrian Năstase presa să contabilizeze… -, ci primarii liberali. Pentru început, pentru a nu-şi forţa neuronii prea tare, primarii din Valea Jiului. Astfel, a ajuns la concluzia că localităţile Văii Jiului nu au avut niciun primar liberal. După 1989. Căci înainte de 1938 cam avură. Cine, câţi şi unde au fost primarii PNL în epoca interbelică a Văii Jiului dl. deputat de Cârjiţi poate afla citind volumul „Liberalii lui Miocu”, un proiect editorial susţinut de… dl. Costel Avram. Sau, dacă nu vrea să se obosească prea mult, căci lectura pe unii îi oboseşte, îl poate întreba chiar pe copreşedintele PNL Petrila… dl. Costel Avram, cum stă treaba cu istoria PNL în Valea Jiului. Dl. Ţîmpău, în calitatea sa de vremelnic şi interimar copreşedinte PNL Hunedoara, ar trebui, dacă ar fi cât de cât fair-play, să dea acele timpului înapoi, în urmă cu 4 ani, la alegerile locale, şi să constate public, cu tristeţe şi cu mânie dacă nu proletară, atunci aristocrată (căci doar e liberal), că la oraşe şi municipii, în afară de Haţeg şi Călan, PNL nu a putut convinge electoratul, având doar 2 primari. Îl lăsăm pe Ţîmpău să ne explice această „performanţă” politică. Mi se pare comico-toxică obsesia d-lui Ţîmpău cu organizaţia PNL Petrila, una dintre puţinele organizaţii din judeţul Hunedoara cu viaţă, cu acţiuni, cu implicare şi dăruire, cu vizibilitate. E adevărat că acest dinamism coincide cu alegerea d-lui Avram ca preşedinte al PNL Petrila. Dl. Ţîmpău, în loc să-l roage pe dl. Avram, să-i împărtăşească din secretele politicii, procedează exact invers. Sub pretextul că Valea Jiului nu a avut primar liberal după 1989, dl. Ţîmpău s-a gândit ca Petrila să fie aceea care va da întâiul primar. Să fiu bine înţeles şi dacă dl. Ilie Păducel va câştiga alegerile sub drapelul PNL, nu va fi meritul d-lui deputat de Cârjiţi, ci al d-lui Păducel! Cum, la fel, nu mi se pare corectă ponegrirea domnului Păducel pentru motive… tovărăşeşti şi de traseism politic. Păi, în Valea Jiului, în afară de Cornel
Resmeriţă şi de Nicolae Dunca, absolut toţi primarii în funcţie au trecut pe la cel puţin două partide, un primar chiar pe la trei partide! Când nu este locuit de fantomele răzbunării, dl. Ţîmpău are şi momente de luciditate şi recunoaşte că în Valea Jiului poate fi vorba de înţelegeri şi coterii oculte între liberali şi alte partide. Păi, domnule Ţîmpău, numai în Valea Jiului liberalii sunt înţeleşi cu alţii? Pe la Deva, prin consiliul judeţean, nu? De ce nu faci vorbire şi despre devierile de pe la centrul judeţului? Ca preşedinte al organizaţiei judeţene al unui partid important, este firesc ca dl. Ţîmpău să vrea să câştige alegerile în cât mai multe localităţi din jud. Hunedoara, deci şi la Petrila. Nu înţeleg, însă, în ruptul capului de ce face vorbire doar de Petrila (căci argumentul că e cel mai mare oraş din judeţ e pueril…; mai bine ar spune că vrea primar liberal pentru că în Petrila s-a născut Ion D. Sîrbu sau Ion Barbu). De ce domnule Ţîmpău, nu ataci cu aceeaşi risipă de energie şi Primăria Petroşani, cel mai important municipiu al Văii Jiului? Sau primăriile Vulcan sau Lupeni, celelalte două municipii ale Văii? Un posibil răspuns ar fi că preşedinţii de organizaţii PNL din aceste localităţi nu te-au înfruntat… Sau, să fie vorba de un şmen? Nu fac parte dintre cei La Lupeni, care cred în zvonurile cum că în urma manevrelor de la Petrila dumneata ai avut vreun folos (bani, brânză, carne ş.a.). Ce mă pune cu Minune mare la Lupeni! S-a încheiat recent un sondaj. Din adevărat pe gânduri este că încă nu păcate, candidatul partidului care a comandat sondajul este pari preocupat de un candidat clasat modest. Am spune, ca de obicei… Pe primul loc se află, cu puternic al PNL, măcar ca dl. Ilie un procent bun pentru lunile de iarnă - 50%-55% , candidatul Păducel la Petrila, capabil dacă nu PSD. Am spune, ca de obicei… să-l înfrângă pe Tiberiu Iacob-Ridzi, Minune mare la Lupeni: când va fi făcut public sondajul pe atunci să nu fie „mână-moartă”. primul loc se va afla candidatul partidului care a comandat sonDomnule deputat de Cârjiţi, haideţi dajul. Partid care a mai luat-o pe cocoaşă de la PSD în fiecare că nu suntem cu toţii tâmpiţi… campanie electorală… Sonia LIBERESCU Marian BOBOC
Candidatul PSD - pe primul loc
Inscripţie pe o clădire din Petroşani:
Atenţie, aici se fură… laptopuri!
Opinia publică din Petroşani este consternată de vestea tristă (comunicată chiar de păgubit), că lui Dan Stepan i s-a furat laptopul.
Noi considerăm că poate fi un semn bun, deoarece alt individ, căruia i s-a furat în urmă cu câţiva ani agenda, a ajuns ditamai senatorul. Însă Stepan, fost consilier local marcant al PP-DD, este zguduit de o tristeţe… iremediabilă. Dacă o biată şi izinită agendă a provocat un cutremur politic local cu amplitudine maximă, atunci ditamai laptopul. Trecând într-un registru mai serios facem apel la omenia hoţului, anunţându-l că Stepan oferă o recompensă substanţială pentru recuperarea măcar a hardului. Dar până atunci, ar trebui o inscripţie pe clădire: Atenţie, aici se fură… laptopuri! Marian BOBOC
2
LA ORDINEA ZILEI Primarul Tiberiu Iacob-Ridzi:
„Nu se pune problema să plec din UNPR la cizie. Eu sunt membru UNPR, rămân la UNPR. Nu se PNL ori altundeva” pune problema să plec din UNPR la PNL ori altun-
După ce la conferinţa de presă de miercuri primarul Tiberiu Iacob-Ridzi a explicat, destul de clar, că nu-l interesează deocamdată să treacă la alt partid, că momentan este la UNPR şi atât, iar acţiunile comune cu preşedintele liberal Adrian David sunt strict legate de obiective de investiţii necesare localităţii, nicidecum acţiuni politice sau de alte forme, joi, după tradiţionalul interviu de început de an acordat ZVJ ca de fiecare dată în ultimii şase ani, edilul petroşenean a mai clarificat o dată problema. „Am spus şi în conferinţa de presă, dar mai spun o dată: eu discut cu toate partidele şi cu toţi liderii politici. Nu am niciun fel de resentimente sau idei preconcepute faţă de niciun partid şi nu ascund faptul că oferte au tot fost, dar n-am luat nicio de-
deva. Iar acţiunile comune avute în primele zile ale anului cu domnul preşedinte Adrian David n-au nimic de a face cu politica, sau cu campania electorală ori mai ştiu eu ce se comentează. Sunt proiecte ale Consiliului Judeţean Hunedoara, ele sunt demarate sau promise mai demult, atât drumul din Parâng, cât şi şoseaua de centură, care vizează Petroşaniul, unde eu sunt primar şi normal că mă interesează şi trebuie să fiu prezent la o acţiune de asociere, cum a fost cazul miercuri. Domnul preşedinte David nu face decât să pună în aplicare promisiunile făcute, şi asta e meritul lui! Iar noi ne bucurăm că Petroşaniul rezolvă prin consiliul judeţean două infrastructuri importante pentru localitate, cetăţeni, turişti şi investitori în turism”, ne-a declarat primarul Tiberiu Iacob-Ridzi. Corneliu BRAN
Cu Dănuţ Buhăescu, primarul Uricaniului,
Despre o importantă iniţiativă pentru comunitate
O iniţiativă legislativă venită dinspre Asociaţia Primarilor din România, printre care şi primarul Dănuţ Buhăescu din Uricani, este pe cale să primească „botezul” cât de curând.
„În plan legislativ, împreună cu Asociaţia Primarilor din România, vom solicita insistent Parlamentului României să dea cât mai repede Legea Lobby-ului. Ce înseamnă asta? Prin această lege ar urma să se permită primarilor din această ţară să facă lobby pentru atragerea investitorilor şi de investiţii necesare localităţilor şi, în primul rând, deschiderii de noi locuri de muncă, astfel încât primarii să nu mai intre în conflict cu legea, cum se întâmplă acum. Practic, primarii să nu mai fie acuzaţi de trafic de influenţă. Pe lângă această lege, dorim să se modifice şi Legea Administraţiei Publice Locale, prin care primarii să primească în atribuţii o parte din atribuţiile pe care le are în prezent Ministerul Economiei. Să intre şi în atribuţiile primarilor drepturile şi pârghiile legale, astfel încât edilii să se poată implica legal, prin demersuri, în dezvoltarea economică şi atragerea de investiţii pe raza localităţilor noastre, fără a mai fi sub ameninţarea urmăririi de DNA, sau alte instituţii specializate. Vorbesc aici de atribuţii directe, clare, stabilite prin lege. Poate mulţi nu dau importanţă la ceea ce spun eu aici, dar legea de care v-am spus şi care se aplică în toată Europa dezvoltată, precum şi completarea la Legea Administraţiei Publice Locale privind aceste atribuţii directe sunt două chestiuni vitale pentru implicarea mai mult a primarilor în atragerea de investitori şi investiţii private, ceea ce înseamnă
)
Ziarul Vaii Jiului
noi locuri de muncă, iar în final mai multă prosperitate la buget pentru administraţiile locale şi pentru bugetul cetăţenilor din comunităţile locale. Or, cu teama tot timpul că poţi călca legea şi că apoi eşti poate urmărit, cercetat şi aşa mai departe, tu, ca primar, nu poţi să te implici şi de aceea poate că de multe ori primarii ajung să nu se implice, sau să scape atragerea de investiţii serioase pe raza localităţii. Noi, de exemplu, la Uricani, avem un potenţial economic extraordinar, mult mai mare decât în alte localităţi mai mari, dar e prea puţin exploatat. De aceea consider, cum şi marea majoritate a primarilor din România consideră la fel, că trebuie să ni se dea voie, prin lege, ca administraţiile publice locale, primarii, să poată avea dreptul să negocieze, să avem dreptul să mergem să atragem investitori şi să intrăm în relaţie directă cu firmele din spaţiul UE, să avem dreptul să acordăm facilităţi pentru ele prin negociere, astfel încât să le putem atrage spre România, în cazul nostru spre Uricani. Repet, acest lucru se întâmplă în Europa civilizată, iar noi vrem acest model european pe această temă implementat şi la noi”, ne-a declarat Dănuţ Buhăescu. Corneliu BRAN
Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 n J20/1310/2008
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
facebook.com/ziarulvaiijiului
Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României
Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ioan LASCU, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Administrativ / Publicitate: Oana CROITORU - 0735.727264 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839
O „victorie” e combinatei „Muntele”-PDL-PSD:
CEH – în insolvenţă! Nica, ţi-ai dat demisia? Cine se mai leagă de gardul CEH?
Ieri, chiar în ziua în care tot creştinul sărbătorea Soborul Sfântului Ioan Botezătorul, Tribunalul Hunedoara a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenţei a debitoarei CEH la cererea sa.
Casa de Insolvenţă GMC Craiova a fost desemnată, de judecătorul sindic, administrator judiciar provizoriu. GMC Craiova a fost înfiinţată anul trecut, s-a mai ocupat de insolvenţa Romvag Caracal şi a fost propunerea debitorului UPSROM Industry UPSROM Industry. Hotărârea instanţei de judecată poate
zanii acestui epocal „succes” managerial, care va influenţa negativ viaţa social-economică a Văii. Poate până la următoarea ediţie vom afla şi răspunsul la întrebările din titlu: Nica, ţi-ai dat demisia? Cine se mai leagă de gardul CEH? M. BOBOC
P.S.
fi atacată cu apel în termen de 7 zile de la publicarea în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă. Sindicatul (ne)reprezentativ „Muntele” (care mai an declara că face front comun cu administraţia PD-L a CEH), PSD-UNPR şi PDL sunt câţiva dintre arti-
În această săptămână am fost întrebaţi, în repetate rânduri, de ce nu scriem că un anume Borza va fi administratorul judiciar provizoriu al CEH? Acum facem public răspunsul pe care l-am dat şi în particular: Fiind cea mai veche instituţie media de pe piaţa scrisă din Valea Jiului, „Ziarul Văii Jiului” nu îşi permite să
greşească într-o chestiunea atât de importantă, antepronunţându-se şi astfel să dezinformeze cititorii, inducând opiniei publice neadevăruri sau jumătăţi de adevăruri… De aceea nu am scris de Borza.
Petrila va trece printr-un proces amplu de regenerare urbană
Primarul Ilie Păducel nu dă drumul hăţurilor modernizării
Petrila se va schimba şi mai mult în viitor. Văzând ce minuni se pot face cu bani europeni, primarul Ilie Păducel nu vrea să scape nicio oportunitate de a atrage finanţări. 127.900 lei
În acest sens a contractat servicii de proiectare pentru „Regenerarea spaţiului public urban al oraşului Petrila”. Proiectarea va scoate din bugetul primăriei 127.900 lei, fără TVA. Ce se va realiza cu aceşti bani? O radiografie în amănunt a oraşului, evaluări ale fondului imobiliar al primăriei, amplasarea instituţiilor publice centrale, starea lor, evaluarea imobiliară, investigarea sistemului de trafic etc. Se vor propune idei de transformare şi regândire a întregii structuri a ariei urbane, astfel încât Petrila să devină un oraş mai funcţional, mai puţin poluant, care consumă puţin şi cheltuieşte eficient, oferă servicii de calitate, este prietenos cu cetăţenii şi mediul. Ce descriem aici sunt generalităţi, ce nu pot fi detaliate într-un simplu articol. Obiectivul prim al administraţiei petrilene este o reorganizare a infrastructurii de transport, care acum este greoi şi uneori disfuncţional, tocmai de aceea a contractat aceste servicii de proiectare tehnică pentru in-
8
www.zvj.ro vineri, 8 ianuarie 2016
frastructura de transport şi nu numai. Uzând de aceste documentaţii, Primăria Petrila va putea atrage fonduri importante pentru modernizarea oraşului, care nu se va opri la stadiul actual. Regenerarea urbană nu este un moft, este obligatorie pentru toate oraşele din ţară care îşi doresc implementarea proiectelor cu bani europeni. Şi Uricaniul are în derulare un astfel de proiect.
3 piloni
Procesul de regenerare urbană are 3 piloni: fizic, economic şi social. Regenerarea urbană urmăreşte reabilitarea patrimoniului reprezentat de cartierele istorice, îmbunătăţirea condiţiilor de locuire în cartierele de blocuri, amenajarea şi înfrumuseţarea spaţiului public - pieţe, scuaruri, parcuri, mobilier urban, modernizarea infrastructurii urbane - reţele de apă, gaz şi electricitate, drumuri şi reţele de transport în comun.
Un alt punct important
al regenerării urbane la Petrila va fi complexul minier. Cele 5 clădiri ale fostei mine Petrila au fost declarate monument istoric şi au fost incluse de Ministerul Culturii pe lista monumentelor istorice de categoria A. Asta nu înseamnă că ministerul va aloca şi bani pentru cosmetizarea şi
introducerea lor în circuitul turistic, ci doar că le protejează. Clădirile aparţin acum Societăţii Naţionale de Închideri Mine Valea Jiului, însă primăria intenţionează să le preia în administrare. Este, practic, una dintre propunerile pe care le-au lansat studenţii şi arhitecţii implicatului artist Ion Barbu, care au derulat la Petrila o serie de acţiuni menite să salveze patrimoniul istoric al oraşului, şi iată că au reuşit. Clădirile declarate monument istoric sunt vechea preparaţie, clădirea compresoarelor, atelierul mecanic, puţul-centru şi puţul cu schip - cel mai adânc din Europa, care măsoară 940 de metri. Fiind de acum clădiri protejate, ele ar putea fi relativ uşor restaurate cu ajutorul fondurilor europene. Se pot acorda fonduri structurale până la 98 la sută nerambursabile pentru restaurarea şi valorificarea patrimoniului cultural. Sonia LIBERESCU
Hotel Petroşani
angajează urgent barmani-ospătari
CV-urile se depun la recepția HP, iar relații se pot obține la telefon 0254.542801 și 0755.065182.
ACTUALITATE
3
Ieri,
4
ACTUALITATE
Intervenţie SMURD în Pasul Vâlcan întins pe targă şi asigurat cu mijloacele din dotarea autospecialei, tânărul a fost transportat la spital.
Intervenţia cu succes de joi
a paramedicilor SMURD vulcăneni nu este surprinzătoare sau ieşită din comun. Este modul exemplar în care aceşti băieţi îşi fac datoria ori de câte ori este necesar. De asta
Joi, în jurul orei 12:00, paramedicii echipajului SMURD din Vulcan au acţionat prompt şi cu mult profesionalism, pentru preluarea unui tânăr care s-a accidentat în Pasul Vâlcan. Tânărul de 18 ani
se afla aproape de o săptămână la munte. Era acolo cu un grup de prieteni şi toţi s-au bucurat nespus când a început din nou să ningă. Fericiţi, miercuri şi-au scos „boburile” şi s-au dus la derdeluş. Numai că, la un moment dat, buna lor dispoziţie a fost întreruptă de strigătele de ajutor ale unuia dintre ei. Gheorghe T. dăduse cu săniuţa peste o structură de beton ascunsă în zăpadă şi s-a lovit la şoldul drept.
La început,
incidentul părea unul minor. Numai că, la puţin timp, şoldul vătămat a început să se tumefieze şi să doară. Atunci, cei care erau cu el au decis că tânărul tre-
buie să primească îngrijiri medicale corespunzătoare. Joi dimineaţa a fost alertat numărul de urgenţă „112”, iar echipajul SMURD Vulcan a ajuns urgent la staţia de îmbarcare a telegondolei vulcănene.
A durat cam un sfert de oră
până ce cabina în care se afla tânărul accidentat a ajuns jos. „Aveam timp să urcăm noi şi să-l preluăm direct de acolo”, şi-a dat cu părerea unul dintre paramedici. Numai că, de sus, li se comunicase că tânărul e deja pe instalaţia de transport cu cablu. La ora 11:54 cabina a fost oprită în staţia de îmbarcare, iar băieţii de la SMURD s-u pus imediat pe treabă. Sub privirile membrilor familiei, accidentatul a fost aşezat corespunzător pe scaunul cu rotile şi dus la ambulanţă. Apoi,
şi-a dat seama şi primarul Gheorghe Ile, care, exact pentru a vedea care-i treaba cu accidentatul, a venit el însuşi la telegondolă. Ca atare, îmi dau cu părerea, nu ar fi rău dacă paramedicii ar mai fi sugestionaţi corespunzător şi la cardul
Vă aşteptăm în Petroşani - Complex Parângul facebook.com/ziarulvaiijiului
de salarii. Nu că mulţumirile şi cuvintele frumoase nu le-ar plăcea, dar autospeciala lor e cam plină de ele. La scurt timp, a sosit şi un echipaj al Poliţiei din Vulcan, dar acesta a plecat, fiindcă nu era vorba despre ceva suspect. Gheorghe OLTEANU
• Angajăm personal. Relaţii la telefon 0735.650.483.
Atleţii de la „San Montan”
Ştiu să fie şi generoşi şi să se distreze
Sportivii de la „San Montan” Petroşani au încheiat anul 2015 cu un carnaval de zile mari în Parâng, dar şi cu câteva acţiuni caritabile ce i-au făcut pe mulţi copii săraci fericiţi.
stau în culise şi despre care nimeni nu ştie nimic. Ei ajută la marcarea traseului, spre exemplu. Până şi bucătarii sunt foarte importanţi pentru noi. Sper ca Primăria Petrila să-şi îndrepte mai mult atenţia spre noi, pentru că majoritatea sportivilor sunt din Petrila, iar la concursurile la care luăm parte reprezentăm oraşul Petrila”, a declarat Erika Santa, preşedintele clubului San Montan.
Moşii pe biciclete
Premii pentru toţi
Asociaţia Sportivă „San Montan” Petroşani a avut un an 2015 foarte bun în ceea ce priveşte rezultatele sportive. În concursul feminin sportivele de la San Montan au adus foarte multe medalii atât la nivel internaţional, cât şi naţional. Printre cele mai medaliate s-au aflat Daniela Vasiloancă, care a reprezentat clubul cu cinste în competiţii peste hotare, la curse de cros si maraton, şi Georgeta Manolache la curse de ultramaraton, aceasta fiind pe locul al treilea în ţară. La băieţi s-au remarcat Lucian Labă, alergător de cros şi semimaraton; Ion Bârnea, maraton, duatlon şi triatlon; Andrei Mititelu, junior, marea revelaţie la montan bike, duatlon şi triatlon; Andrei Santa, la cros, semimaraton, duatlon; Tekar Tănase, Ioan Păduraru, Deneş Vass, Adina Tuduriu. „Pe toţi aceşti sportivi de care sunt foarte mândră i-am premiat pentru toate activităţile. De altfel, a fost premiată întreaga echipă de la San Montan, inclusiv cei care
8
www.zvj.ro vineri, 8 ianuarie 2016
La finele anului 2015 sportivii de la „San Montan” au luat parte la acţiune caritabilă „De Crăciun fii mai bun”, în care „moşii” echipaţi pe biciclete au împărţit cadouri copiilor săraci. „A fost o acţiune caritabilă pe care am organizat-o şi, cu ajutorul unor oameni cu suflet, cadourile au fost luate atât din donaţiile lor, cât şi din donaţiile clubului nostru. Am dus pachete la Casa de Copii Sfânta Treime din Lupeni, la Salvaţii copiii din Petrila, la Baru, la Casa Speranţei. Au foste momente emoţionante pentru noi, pe care le vom mai repeta”, a spus Erika Santa. Şi, ca o răsplată a unui an greu în care toţi au muncit pe brânci, iar rezultatele au fost la înălţime, sportivii de la San Montan au încheiat anul cu un carnaval de zile mari în Parâng. „A fost ceva unic, frumos pentru toţi cei care alcătuiesc Clubul San Montan. Şi pe această cale vreau să-i felicit şi să le mulţumesc pentru tot ceea ce au făcut la club”, a mai afirmat Erika Santa.
Primul concurs la Izvorani
Cu toate că noul an abia a început, sportivii de la „San Montan” şi-au şi reluat pregătirile, pentru că la 20 februarie vor avea şi primul lor concurs important, la Izvorani, lângă Bucureşti. „San Montan” va fi reprezentat la acel concurs de cinci sportivi la probele de duatlon şi triatlon. Noi le urăm succes încă de pe acum.
Din cauza bugetului redus
Cantonamente locale
Luna ianuarie este una a pregătirilor pentru echipele din Liga a IV-a.
În privinţa cantonamentului formaţiilor din fotbalul amator, acesta este unul mai aproape de casă. Ca în fiecare an, jucătorii de la Petrila vor alerga în Parâng, şi este posibil ca cei de la Hercules Lupeni să efectueze un cantonament în staţiunea Straja. „Nu prea am avut noi parte de cantonamente, decât cele efectuate la stadion. Dar chiar ne-am dori luna aceasta, dacă tot ne reunim pe data de 19 ianuarie, să facem un cantonament la Straja”, spunea antrenorul Dan Voicu. CSM Jiul Petroşani ar putea fi singura echipă care nu se reuneşte din cauza faptului că antrenorul Sorin Ghiţan nu are la dispoziţie un lot de jucători cu care să înceapă returul de campionat. În marea lor majoritate copii şi juniori, aceştia vor fi aruncaţi în luptă pentru returul campionatului, dar la juniori Jiul are de apărat un titlu de campioană judeţeană.
Taekwon-do
Se fac înscrieri
20 de ani de taekwon-do în Valea Jiului nu sunt de ici de acolo.
centrală a oraşului Petroşani peste drum de Teatrul I.D. Sîrbu. Facem înscrieri pentru copii cu vârste cuprinse între 5-12 ani. Program de antrenamente este luni şi miercuri între orele 16 - 17:30”, a scris antrenorul pe contul său de Facebook.
Încet, încet, acest sport începe să prindă printre copiii din zonă, astfel că antrenorul de la „Pantera Neagră” Petroşani, Ionuţ Lascău, a decis ca, începând cu noul an, să mai facă înscrieri. „Vă aşteptăm la noua sală de Pagină realizată de Loredana JUGLEA antrenamente situată în zona
SPORT
5
6
UMOR ÎN HA... MAJOR
Dan Norea – CALENDAR 2016 în 17 silabe Bine v-am regăsit în 2016, dragi cititori! Dacă, la ţară, există tradiţia de a afla ce aduce noul an, „citind” calendarul de ceapă, începem şi noi anul umoristic cu un calendar original. Un calendar de... senryuri (un fel de haikuuri cu poantă – n.r.) scrise de Dan Norea, în care au fost punctate anumite date importante. Umoristul constănţean este cunoscut cititorilor Văii Jiului, prin epigramele, haikuurile, proza şi poeziile publicate în pagina noastră de umor, de-a lungul timpului. Nu de puţine ori ne surprinde cu diferite „năzbâtii” literare, aşa cum este şi cazul acestui calendar.
01.01.2016
noaptea dintre ani mi-e sete, şampania a picat la fix
15.01.2016
măcar astăzi de ziua lui Eminescu scrieţi mai bine!
24.01.2016 Mica Unire -
moldovencele-s surori oare-o fi incest?
14 si 24.02.2016 (Sf. Valentin şi Dragobete) Eros Cupidon Valentin Dragobete zeu, sfânt, tot un drac
01.03.2016
zi de mărţişor din neatenţie curg stropi de silicon
1-9.03.2016
scârţâie gheaţa sau încheieturile? zilele babei
08.03.2016
facebook plin de flori azi nu duc gunoiul e Ziua Femeii
01.04.2016
„de întâi april am venit treaz acasă... hâc! te-am păcălit!”
30.04.2016 (Paştele ortodox - 1 mai) baba către moş: ultima ta şansă în noaptea’Nvierii
Ziua Recoltei cinci capace de canal şi un celular
31.10.2016
01.05.2016
de Halloween merg călare pe mătură mascat în soacră
8.05.2016 (Ziua Victoriei în Europa)
lupi dând târcoale turmei de oi din staul zi de votare
de Ziua Muncii un şomer intrigat ce sărbătoare-i azi?
Ziua Victoriei soaţa mea recunoaşte că am dreptate
9.05.2016
să nu aud de Ziua Independenţei mi-a fugit capra
10.05.2016
şah cu soţia o blochez în pat, astăzi e Ziua Regelui
1.06.2016 (Ziua copilului)
întâi iunie astăzi, doar astăzi, renunţ la prezervativ
3.07.2016 (Prima duminică din iulie) Ziua Justiţiei onorată instanţă vin azi c-un cadou
15.08.2016 (De Sfânta Maria) Ziua Marinei amirali şi miniştri azi fac paradă
Pagină realizată de Petronela Vali SLAVU
facebook.com/ziarulvaiijiului
... .09.2016 (nu are dată fixă, e în septembrie sau octombrie)
.. .11.2016 (nu s-a stabilit încă) 26.11.2016
un sergent negru Ziua Recunoştinţei la Deveselu
30.11.2016
de Sfântul Andrei un hoţ la carceră nu e zi liberă?
1.12.2016
Ziua Unirii „până când moartea vă va...” mai am o şansă!
1.12.2016
zi naţională de Ziua Regelui era MAI cald
20.12.2016
în zi de Ignat un purcel orfan oftând: ce porcărie!
25.12.2016
Ziua de Crăciun îl iert pe maidanezul care m-a muşcat
31.12.2016
noaptea dintre ani printre artificii o stea căzătoare
ANUNŢ
Berbec (21 Mar - 20 Apr)
Azi ai putea avea câștig de cauza într-o dispută de idei și principii, pentru că tu te bazezi numai pe fapte reale, pe bunsimț, pe lege, în timp ce alții le ocolesc.
Taur (21 Apr - 21 Mai)
Azi ai curaj să-ți transmiți gândurile în Univers în mai multe direcții simultan, de parcă ai avea o legătură directă cu cineva acolo sus care îți ascultă lista de dorințe.
Gemeni (22 Mai - 21 Iun)
Iubești frumosul, tot ce provine din și spre inima ta, și oferi cantități uriașe de bunătate și afecțiune celor din jurul tău. Iubirea îți face viața mai frumoasă, de aceea o așezi și azi pe primul plan.
Rac (22 Iun - 22 Iul)
Unele lucruri ajung la final, într-o zi, și nu are rost să rămâi atașat de cele de demult. Lasă trecutul să se ducă, gata, ce a avut de oferit e deja amintire și folosit cu succes.
Leu (23 Iul - 22 Aug)
Implică-te, apucă-te serios de treabă, pentru că momentul este excelent pentru a da startul unei acțiuni de anvergură. Va atrage și succes, și satisfacții, și profit.
Fecioară (23 Aug - 21 Sep)
Te simțeai nesigur pe tine, călcai ca pe coji de ouă și aveai un sentiment ciudat că nimic nu e stabil în planurile tale, dar azi vei primi suficiente sfaturi practice și garanții care vor alunga starea de incertitudine.
Balanţă (22 Sep - 22 Oct)
centrare.
O noutate de zile mari se ivește la orizont - un câștig nou, un job nou, o colaborare nouă - dar cere și din partea ta un efort de con-
Primăria Municipiului Lupeni, în conformitate cu prevederile art. 39 al Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale anunţă organizarea dezbaterii publice privind Proiectul de hotărâre nr. 1/2016 privind aprobarea Bugetului local pe anul 2016 şi a Programului de investiţii publice pe anul 2016. Dezbaterea publică va avea loc în data de 21.01.2016, ora 13:00 în Sala de şedinţe din cadrul Primăriei Municipiului Lupeni. Proiectul de hotărâre însoţit de anexele aferente poate fi consultat la avizierul Primăriei Municipiului Lupeni (parter) şi se poate obţine, în copie, pe bază de cerere depusă la Registratura Primăriei municipiului Lupeni. Precizăm că propuneri, sugestii, recomandări pe marginea proiectului de hotărâre se primesc la sediul Primăriei Municipiului Lupeni - Registratură, pot fi transmise prin fax la numărul 0254.560515 sau în format electronic la următoarea adresă de e-mail: lupeni@upcmail.ro, până în data de 20.01.2016. La şedinţa publică ce va avea loc la sediul Primăriei Municipiului Lupeni pentru dezbaterea publică a proiectului de act normativ sunt invitaţi să participe toţi cei interesaţi: cetăţeni, persoane fizice şi juridice, organizaţii ale societăţii civile, organizaţii neguvemamentale.
ANGAJĂRI
• EUROELECTRIC SRL angajează LĂCĂTUȘ - 1 post ELECTRICIAN ELECTROMECANIC - 3 posturi Depunerea CV se va face prin email: office@euroelectric.ro până la data de 23.01.2016.
• Selectăm, în vederea angajării, şoferi cu carnet C+E pentru TIR-uri frigorifice pe Comunitate. Interviurile pe 11 ianuarie 2016 între orele 8 şi 14, la Tg. Jiu-Hotel Anna din B-dul E. Teodoroiu 17. De asemenea, zilnic, cu programare, la biroul Trota din Cluj, str. Baladei 2A. Se oferă condiţii excelente. Obligatoriu documentaţia valabilă şi fără antecedente penale şi rutiere. CV, copii de pe documentaţie şi informaţii la: soferitir@trota.ro sau 0740.295418.
Scorpion (23 Oct - 21 Noi)
nurile tale.
Nu te opri doar pentru că, momentan, ai impresia că ai ajuns într-un impas. Ia o pauză, asta da, e bine, dar nu renunța la pla-
Săgetător (22 Noi - 20 Dec)
Primăria a plătit 115.000 lei pentru documentaţie
Primarul Tiberiu Iacob-Ridzi dorește o schimbare a Muzeului Mineritului.
Anul acesta va avea loc doar reabilitarea clădirii, nu și o schimbare de management care să revitalizeze activitatea muzeului. Luna trecută Primăria Petroșani a apelat la serviciile unei firme de proiectare pentru a elabora documentația necesară pentru obiectivul „Reabilitarea clădirii Muzeului Mineritului”. Pentru acest serviciu primăria a plătit 115.000 lei, fără TVA. Serviciile de proiectare tehnică sunt necesare pentru construcția de lucrări publice. După realizarea documentației, aceasta poate fi folosită pentru atragerea de fonduri structurale sau guvernamentale, ori, în cazul în care există deja finanțare pentru derularea proiectului, lucrarea poate fi scoasă la licitație și dată în lucru. Sonia LIBERESCU
LICITAȚII
mica publicitate
PIERdERI
mica publicitate
• INSOLVENT CONSULT SPRL lichidator judiciar al SC BAS INVEST SRL organizează licitaţie publică în data de 15.01.2016, ora 12:00, la sediul lichidatorului din Deva, str. M. Eminescu, nr. 11, ap. 2, pentru vânzarea imobilului: HALĂ PRODUCŢIE situată în Petroşani Livezeni, str. Lunca, nr. 153, în suprafaţă de 234 mp, compusă din spaţiu de producţie, vestiar, birou, hol, grup sanitar. Preţul de pornire este de 19.110 lei. Terenul aferent construcţiei nu face obiectul vânzării, fiind proprietatea Municipiului Petroşani. Garanţia de participare la licitaţie este de 10% din preţul de pornire. Caietul de sarcini şi orice informaţii sunt la dispoziţia eventualilor cumpărători la tel. 0254.226006 sau 0722.344744. • Pierdut certificat constatator, în original, cu nr.25324 din 25.07.2013, eliberat de Registrul Comerțului de pe lângă Tribunalul Hunedoara, privind Societatea Comercială RASIMASCH CONECT SRL, cu sediul social în municipiul Petroșani, str. Ștefan cel Mare nr. 17, jud. Hunedoara, având CUI 32064118 din 26.07.2013 și nr. de ordine în Registrul Comerțului J20/695/26.07.2013. Se declară nul.
Exagerezi cu munca! Gândeștete mai mult la tine, la liniștea ta, poate chiar la sănătatea ta. Ai atins un nivel de oboseală și de stres fără precedent, încât ar fi mare nevoie de un concediu.
Capricorn (21 Dec - 19 Ian)
Azi primesti de undeva, nici tu nu știi de unde, o idee salvatoare care poate rezolva ca prin farmec o situație care se apropia de final.
VÂNZĂRI
Vărsător (20 Ian - 18 Feb)
mica publicitate
• Vând telefon LG L70-D320n, alb, în stare foarte bună, preț 350 lei. Relații la telefon 0786.489599. ______________________________________________
Nu te ocupa azi de sarcinile pe care le consideri obligații sau datorii, acele îndemnuri care încep cu trebuie să… Azi dai randament maxim numai în actiunile în care depui pasiune, suflet, plăcere de a munci.
• Vând două vaci, de 4 ani și de 3,5 ani, în Baru, sat Petros nr. 192, Todor Muntean. Preț negociabil.
AUTO
Peşti (19 Feb - 20 Mar)
mica publicitate
• Vând Golf4 - 2001, motor 1.4 benzină, 150.000 km, ESP, închidere centralizată, climatronic, taxa plătitănerecuperată, ITP valabil până în noiembrie 2017, cauciucuri de iarnă. Preţ 2100 euro. Telefon 0765.612101.
Ai grijă de dragostea ta! Imaginează-ți că dragostea e un ogor care necesită activități obligatorii pentru a da roade: îl ari, îl semeni, îl uzi, îl plivești. Așa e și cu sufletul...
HOROSCOP
mica publicitate
Muzeul Mineritului va fi reabilitat
8
www.zvj.ro vineri, 8 ianuarie 2016
DIVERSE
7
8
SOCIAL
Un semn bun pentru guvernul „tehnocrat”…
Un boschetar s-a hotărât să muncească
Nu toţi boschetarii din Vulcan s-au aciuit, în nopţile deosebit de geroase, la adăpostul de la „Dincă”. Unul dintre ei, cel despre care scriu în rândurile care urmează, preferă, ziua, conducta de termoficare fierbinte de lângă blocul 2 termic, iar noaptea se ghemuieşte la subsolul unei case demolate.
preferă să îngheţe în culcuşul pe care a pus stăpânire. Acesta i-a aparţinut, mi-a zis el, lui Goe, care-i un fel de şef al lor.
Nu am înţeles
prea bine de ce Marin Căldăraru nu se duce cu ceilalţi, ca să se întindă pe un pat de la adăpost şi
Şi, cum Goe are acum locul lui cald la „Dincă”, spaţiul îngust de la subsolul fostului imobil aflat la intersecţia străzilor Nicolae Titulescu şi Preparaţiei, la doi paşi de liceu, i-a rămas lui. Aici îşi aduce şi-şi depozitează resturile de alimente, în special pâine uscată, pe care le adună de la gunoi. În rest, cât e ziulica de mare, stă pe ţeavă cu ceilalţi homless-i şi îşi tratează interiorul organismului cu spirt medicinal.
Marin Căldăraru are
50 de ani şi nu a trăit dintotdeauna pe străzi. A lucrat trei ani de zile la funicu-
larul de la mina Aninoasa. „Când, mai exact?”, l-am întrebat, dar el nu şi-a mai amintit anii. A avut şi apartament în blocul 1 de pe strada Şt.O. Iosif, nu al lui, e drept, ci lăsat de părinţi, în care a locuit cu chirie până acum un an. Din cauza datoriilor mari acumulate la întreţinere şi chirie a fost scos afară. Are o soră, mi-a mărturisit el, dar aceasta nu se arată bucuroasă când îl vede, darămite să-l aducă la ea în casă.
I-am sugerat că
ar putea avea banul lui, un milion şi patru sute de lei vechi, dacă s-ar înscrie la venitul minim garantat. Spre surprinderea mea, mi-a spus că şi lui i-a trecut asta prin gând. „O să mă bărbieresc şi o să mă spăl, după care o să mă duc la doamna Cuşneriuc (funcţionara de la primărie care se ocupă cu cazurile sociale – n.r.) cu hârtiile, ca să mă înscrie”, s-a hotărât el. „În definitiv, n-o să mor dacă-mi fac alea câteva zile de muncă pe lună”, s-a încurajat el singur. Gheorghe OLTEANU
Uricani
Cele 15 blocuri prioritare pentru procesul de anvelopare
Primăria Uricani a cheltuit 129.030 lei pentru a pregăti documentaţia tehnică necesară aplicării pentru atragerea fondurilor structurale necesare primelor anvelopări.
Este vorba de elaborarea documentaţiei tehnico-economice formată din expertiza tehnică, auditul energetic și documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţie pentru blocurile de locuinţe. Primarul Dănuţ Buhăescu declara pentru Ziarul Văii Jiului că „pentru un număr de 15 blocuri deja am dat drumul la realizarea documentaţiei. Intenţionăm să introducem în programul de anvelopare şi reabilitare pe fonduri europene primele 15 blocuri, după care să sperăm că tot anul acesta vom încheia contracte pentru anveloparea şi reabilitarea altor 11 blocuri”. Nu a glumit deloc, contractul s-a semnat cu o firmă de proiectare din București încă de anul trecut, din data de 29 decembrie. Cartierul Sterminos are prioritate pentru anveloparea energetică a blocurilor. Se realizează deja studiile de fezabilitate pentru blocurile 1, 2, 3, 4 de pe Aleea Trandafirilor, pentru blocurile 4, 11 și 13 de pe strada 1 Mai, pentru blocurile 9, 24, 26, 28 de pe strada Republicii, și pentru blocurile 1, 7, 9 și 11 de pe strada 1 Decembrie. Sonia LIBERESCU
facebook.com/ziarulvaiijiului
Publicaþie de istorii din Valea Jiului l Anul VIII l Nr. 227 l 8 ianuarie 2016 l 4 pagini l Supliment al Ziarului Văii Jiului
Un incident la Casinoul Funcţionarilor din Petroşani
l Un profesor este boxat de restaurator pe scările casinoului l Directorul tehnic al Soc. Petroşani spune că e invers şi îi interzice profesorului accesul la restaurant l Happy-end l Scene de la Liceul de băieţi
Clădirea Casinoului Funcţionarilor din Petroşani (care este astăzi o parte a Teatrului Dramatic „Ion D. Sîrbu”) a fost ridicată în anul 1905. Prin 1909 a fost inaugurat superbul parc, în filigoria căruia concerta, cu regularitate duminicală, fanfara Societăţii miniere „Petroşani”, proprietara casinoului. Astăzi parcul a devenit o amintire, un maidan de ciment, diafanele magnolii au fost executate cu sânge rece de către drujbele edililor, verdele ierbii ce înviora cromatic centrul Petroşaniului fiind şi el acoperit, cu acelaşi cinism edilitar de cenuşiul mişcătoarelor dale… A rezistat timpului doar fanfara, care nici ea nu mai concertează cântece de promenadă, ci doar marşuri funebre. În anul poveştii noastre, 1930, casinoul împlinise un sfert de veac. În 25 de ani, trecuseră prin el multe personalităţi ale vieţii politice şi culturale ale României. Ca să le înşiruim pe toate, am umple, cred, o ediţie a ZVJ. Vom aminti doar că în 1930 pe unul dintre zidurile casinoului era aplicată o placă de marmură cu următoarea inscripţie menită să amintească două treceri regale: „Majestatea Sa Ferdinand I, Rege al tuturor Românilor, a primit ospitalitate în acest locaş în ziua de 4 Mai 1922; şi A.S.R. Principele Carol, Moştenitorul tronului, a locuit aici în zilele de 23 şi 24 Septembrie 1922, cu prilejul serbărilor sportive organizate de Clubul Atletic al Minelor Petroşani”. După instalarea comunismului, placa a avut parte de un sfârşit tragic, tovarăşii dând-o jos şi aruncând-o la coşul de gunoi al istoriei. La fel ca şi crucea de pe podul Maleii şi ca troiţele din Vale. În afară de această placă „comemorativă”, clădirea casinoului mai adăpostea o bibliotecă, cu un fond de 420 de volume. Un fond destul de „subţire”, dacă am compara cu alte biblioteci din urbe susţinute de Soc. Petroşani, biblioteca Casinoului Muncitoresc număra 1.500 de volume, iar aceea a Cazinoului Subfuncţionarilor – 800 de cărţi. Fiind intelectual, profesorul Nicolae Cernescu, eroul poveştii noastre, cu siguranţă că a cercetat şi el biblioteca casinoului. Însă scandalul nu a avut nimic livresc, ci a fost provocat de comportamentul „restauratorului”, cum se numea în epocă şeful restaurantului Casinoului Funcţionarilor, un anume domn Rosenfeld, sau de… onorabilul dom’ profesor, fiecare beligerant aruncând vina pe celălalt. Restaurantul era unul cu circuit închis, fiind deschis doar funcţionarilor Soc. Casinoul Funcţionarilor Petroşani. Vedere de epocă.
Petroşani. Însă, cu aprobarea direcţiunii societăţii miniere, puteau fi ospătaţi şi alţi consumatori externi. O astfel de aprobare avea şi profesorul Cernescu. Mai bine zis a avut. Până când? Până la…
…10 ianuarie 1930
Pâinea şi cuţitul restaurantului aflându-se în mâinile societăţii Petroşani, directorul tehnic al acesteia îl informează pe superiorul profesorului Cernescu, Dr. Enea Giurchescu – directorul Liceului de Stat din Petroşani, asupra deciziei de a-i interzice accesul la restaurant subalternului său didactic: „Domnule director/ Cu părere de rău vă aducem la cunoştinţă, că dl. profesor Cernescu Nicolae de la Liceul de sub conducerea dvs. azi la orele 14 a luat la bătaie pe restauratorul din Casinoul Funcţionarilor. Dvs. ştiţi bine, că numitul local nu este public şi că în el sunt serviţi numai funcţionarii şi oaspeţii Societăţii, iar terţe persoane, străine de Societatea minieră, sunt admise numai cu aprobarea Direcţiunii Minelor şi în mod excepţional. Era de la sine înţeles să contăm din partea d-lor, cărora le-am admis să fie serviţi în localul nostru, la o conduită în raport cu împrejurările. După cele precedate, vă rugăm a interpreta excluderea d-lui prof. Cernescu din toate localurile Societăţii noastre, nu ca o ostilitate faţă de corpul profesoral, ci ca o consecinţă firească a conduitei d-sale. Primiţi, Domnule Director, expresiunea stimei noastre ce vă păstrăm”. La aşa afront, profesorul Cernescu nu poate sta cu mâinile încrucişate şi încropeşte o lungă scrisoare, din care, pe lângă vinovatul/ nevinovatul scandalului, aflăm şi alte amănunte despre moravurile casinoului din centrul Petroşaniului. Răspunsul său este scris la…
…12 ianuarie 1930
„Stimate Domnule Director Principal, Primind misiva Dvs., cu totul desonorantă pentru mine, prin care-mi faceţi cunoscut excluderea mea din toate localurile societăţii, mă simt obligat, în interesul adevărului şi dreptăţii, călcate în picioare de Dvs., să vă dau următoarele desluşiri. Dar mai întâi, ţin să accentuez că nu fac aceasta cu intenţia de a obţine din partea Dvs. o reabilitare a persoanei mele şi nici cu intenţia de a obţine din partea Dvs., întrucât în acest scop m-am adresat justiţiei, care mi-o va da cu toată imparţialitatea. Ci cum am mai spus, numai de dragul adevărului şi dreptăţii şi fiindcă orice om de onoare este obligat la lămuriri, chiar atunci când se încearcă descalificarea lui pe căi laterale. Incidentul, petrecut la Casinoul Funcţionarilor între subsemnatul şi restauratorul Iosef Rosenfeld, nu este o întâmplare spontană şi fără antecedente. El este urmarea firească şi logică a atitudinii acestui Domn şi a ajutoarelor sale, atitudine care nu se manifestă pentru prima oară. Este drept, nu sub aceeaşi formă gravă şi nici asupra persoanei mele. Dar întrucât nu mă interesează alte persoane, care din frica de a fi excluse din acel local, vor tolera mai departe actuala stare de lucru, vă voi expune faptele numai în ceea ce mă priveşte personal. În luna Noiembrie, în calitate de profesor nou venit la liceul local v-am făcut o cerere, prin care vă rugam să-mi îngăduiţi a lua masa la restaurantul casinoului societăţii în condiţiuni obişnuite. Această cerere, umilitoare prin însăşi necesitatea ei impusă ca o condiţie sine qua non am făcut-o împreună cu câţiva colegi, în urma asigurării că „aşa e obiceiul” şi convins că nu e chiar umilitor lucru să soliciţi bunăvoinţa unor conducători, intelectuali distinşi, mai ales atunci când nu ceri nici un fel de favoare specială, decât să te primească în casa lor şi de la sine înţeles cu angajamentul de a respecta obiceiurile casei şi manierele elegante. În acest fel am înţeles să beneficiez de ospitalitate în casa Dvs., fapt îndeajuns de apreciat de noi toţi, şi în special de mine, care niciodată nu am uitat recunoştinţa ce vă datoram pentru aceasta. Dar mărturisesc cu toată bunăvoinţa, niciodată nu am reuşit să confund gentileţea Dvs., cel care ne acordaţi ospitalitate, cu atitudinea interpuşilor Dvs., adică tocmai cu acei care trebuia să ne trateze ca atare. Marian BOBOC (continuare în paginile II-III)
II
PRăVăLIA CU ISTORII
(urmare din pagina I) Condiţiunile în care ni s-a servit masa, nu erau deloc diferite de acelea a oricărui local de lux, ca plată; în schimb, ca hrană, adeseori erau sub nivelul oricărei cârciumi. Dar fapt surprinzător era lipsa oricărei solicitudini din partea interpusului Dvs. restaurator şi mai ales aroganţa cu care ne trata, ori de câte ori vreunul din noi avea vreo legitimă doleanţă de exprimat. Acest fapt şi diferite zvonuri din afară adesea îmi sugerau ideea că departe de a ne considera ca oaspeţi în casa unei intreprinderi vaste, ca societatea minelor, în realitate nu eram decât nişte toleraţi, la discreţia chelnerilor şi a mai marelui lor, avid numai de câştig, dar iresponsabil în faţa obligaţiilor sale. Şi demult n-am mai fi supărat pe nimeni cu prezenţa noastră, dacă lipsa oricărui local serios nu ne-ar fi sugerat teama de a nu ne strica sănătatea, frecventând cârciumi murdare cu bucătării şi mai detestabile. Şi apoi, peregrinarea prin asemenea localuri ar fi fost cu totul nepotrivită demnităţii
unor intelectuali, care deşi exuberanţi şi plini de viaţă, în ciuda tuturor zvonurilor tendenţioase şi calomniilor, sunt, totuşi, adânc pătrunşi de spiritul seriozităţii şi al ordinii. Întrucât mă priveşte, deşi voiam demult să caut într-altă parte o hrană mai convenabilă şi un serviciu mai puţin arogant, chiar cu riscul de a nu o afla decât în localul celei mai ordinare cârciumi, hotărârea definitivă nu am luat-o decât vineri la ora mesei, când mai nemulţumit ca niciodată, am cerut chelnerului să-mi prezinte nota de plată. Ţin să accentuez că am procedat pe tonul cel mai liniştit din lume şi desfid pe oricine ar putea spune contrar. Am anunţat, apoi, că din acel moment să nu mai fiu considerat ca abonat, căci nu voi mai lua masa în acel local, iar plata o voi face conform obiceiului şi înţelegerii iniţiale, adică imediat ce-mi voi încasa salariul. Chemat în grabă de către chelner, D-nul Rosenfeld, interpusul Dvs., şi după ce chelnerul l-a pus în curent cu hotărârea mea, deodată, pe un ton violent, Domnia Sa mi s-a adresat spunându-mi că şi aşa nu mai putea tolera obrăzniciile de la masa profesorilor. Surprins de atitudinea furioasă şi agresivă a domniei sale, incapabil de a reacţiona imediat, deoarece nu puteam înţelege rostul acestei insulte aduse cu atâta uşurinţă în faţa întregii societăţii ce lua masa acolo, l-am chemat afară pe sus-zisul Domn spre a-şi explica atitudinea şi a-i da astfel posibilitatea să retracteze. L-am chemat afară, ca în acest mod să feresc societatea ce se afla acolo de dezgustătorul spectacol în care un chelner arogant ofensează grav,
iar un profesor nu poate acţiona din legitime considerente faţă de casa în care se află şi mai ales ţinând seama de calitatea sa în acea casă. Nu este adevărat că am ripostat lovindu-l. Este ştiut că momentul psihologic pentru ripostă este precis imediat ce ofensa s-a produs, fie că judecata a suferit o eclipsare totală, sau numai parţială. Ori, din momentul ofensei şi până la ieşirea afară a trecut destul timp, şi noi am mai schimbat cuvinte pe de o parte, cu intenţia să-l readuc la realitate, D-sa, pe de alta, menţinând acelaşi ton şi atitudine agresivă. Repet, deci, nu i-am spus nici un cuvânt injurios şi l-am chemat afară numai cu intenţia să-l readuc la realitate în mod paşnic. Dar fără să scoată un cuvânt, D-sa s-a repezit la mine cu pumnul ridicat şi m-a lovit. Intervenind imediat persoanele prezente, lucrurile s-au oprit, iar eu am părăsit imediat localul în care intrasem ca client şi mă purtasem ca atare, dar îl părăsisem insultat şi bătut de reprezentantul Dvs., chelner de profesie. Desigur că m-am adresat imediat organelor justiţiare, pentru satisfacţia la care am dreptul din partea sus-zisului domn. Şi eram tocmai pe punctul de a vă face cunoscut personal purtarea subalternului Dvs., când am primit misiva, pe care o consider extrem de dezonorantă şi nedreaptă. Tot astfel adresa ce aţi făcut către liceu, fără nici un fel de cercetare specială, ci bazată numai pe văicărelile unui chelner vinovat şi îngrozit de gravitatea urmărilor la care-l expune fapta lui. Căci trebuie să ştiţi D-le Director că au fost acolo de faţă profesori, ingineri, ofiţeri, care au auzit şi văzut cum s-au petrecut lucrurile. Iar faptul lovirii a fost recunoscut ulterior de însuşi subalternul Dvs., care considera ca un act de bravură faptul că m-a lovit imediat ce a ieşit afară şi fără să fi fost atacat. Şi sunt multe persoane care l-au auzit lăudânduse astfel. În ceea ce priveşte persoana mea, sunt sigur că nu există o singură persoană din cei ce frecventează casinoul, cu care să fi avut vreun diferend cât de neînsemnat sau care să se plângă de purtarea mea în acel local sau care ar putea să-mi facă vreun reproş. Am destule motive însă să cred chiar contrar. Dar dacă pentru Dvs. şi întreaga societate ce conduceţi, sunt un descalificat netrebnic, în justiţie nu am pierdut încă nădejdea şi sunt sigur că adevărul va triumfa, iar eu voi avea mângâierea că dreptatea, deşi cu asprime nesocotită de Dvs., este de partea mea. Şi vă asigur că e mult. Primiţi vă rog asigurarea stimei mele”. În fine,…
vineri, 8 ianuarie 2016
…după 6 luni suspendarea expiră
De jumătate de an a avut nevoie directorul tehnic al Soc. Petroşani ca să pritocească scrisoarea explicativă a profesorului Cernescu şi să-i ridice acestuia interdicţia de a accesa restaurantul de la Casinoul Funcţionarilor. Nu doar scrisoarea a fost motivul ridicării suspendării, ci şi o discuţie purtată între directorul tehnic şi profesorul Cernescu la 14 iulie. Din păcate, istoria faptelor mărunte nu a reţinut şi cele discutate de cei doi. Prin urmare, nu ştim dacă incriminatul profesor şi-a turnat cenuşă în cap, recunoscând fapta, ori dacă şi-a retras plângerea la poliţie, sau dacă restauratorul a luat asupra sa fapta. Cert e că la 15 iulie 1930, Dr. Enea Giurchescu, directorul Liceului de Stat Petroşani, primeşte vestea bună – Soc. Petroşani ridică restricţiile luate împotriva prof. Cernescu: „Revenind la adresa din 10 ianuarie 1930, am onoarea a vă aduce la cunoştinţă că în ziua de 14 crt. dl. profesor Cernescu, prezentându-se la mine în biroul direcţiunii minelor, m-a informat şi D-sa asupra incidentului petrecut în Casinoul Funcţionarilor noştri, între D-sa şi restaurator. Cu acest prilej i-am
vineri, 8 ianuarie 2016
spus şi d-lui prof. Cernescu, şi nu cu mult după incident, la o şedinţă a comitetului Liceului, v-am comunicat şi Dvs. că restricţiunile luate contra D-sale au fost dictate de împrejurări şi trebuiau menţinute, cât timp nu era motiv de a reveni. În urma lămuririlor primite la întrevederea de ieri, vă rog a lua act că nu mai există nici un motiv pentru menţinerea restricţiunilor anunţate dvs. în adresa mea mai sus citată şi că dl. profesor Cernescu intră din nou în toate drepturile, faţă de instituţiunile Societăţii noastre, de care se bucura înainte de data incidentului. Mă folosesc şi de acest prilej, pentru a accentua încă odată că stima şi aprecierea mea faţă de institutul dvs. şi corpul profesoral au fost şi rămân neschimbat sincer simţite. Primiţi, vă rog, asigurarea stimei mele”. Cu câtă graţie şi politeţe epistolară se stingea pe vremuri un înfierbântat litigiu…
PRăVăLIA CU ISTORII III
Scene de la Liceul de băieţi Petroşani
În 1930, clădirea Liceului de băieţi Petroşani (astăzi adăposteşte Clubul Sportiv Şcolar Petroşani) împlinea 26 de ani de la inaugurare. Nicolae Cernescu a fost profesor suplinitor de desen-caligrafie la liceul petroşenean între 1 septembrie 1929 şi 30 decembrie 1930. În anul şcolar 1929-1930, singurul an cât a prestat profesorul suplinitor Cernescu, la Liceul de băieţi Petroşani erau înscrişi la cursurile de zi 227 de elevi, din care au absolvit 11 (9 cu examen bacalaureat). Pentru clasa a V-a, un elev dădea examen scris la două materii (română şi matematică) şi examen oral la 5 materii (română, o limbă străină, istorie, georgrafie şi matematică). Dacă media acestora era de cel puţin 5, candidatul elev era admis în clasa a V-a, adică la gimnaziu. În acest an au dat examen 35 de elevi, din care doar 18 au fost admişi în clasa a V-a, prima de gimnaziu. La finele trimestrului I, are loc şedinţa conferinţei şcolare a corpului profesoral de la Liceul de băieţi Petroşani. Din procesul verbal al şedinţei, 14 decembrie, reţinem câteva boacăne ale elevilor, care astăzi pot fi considerate, ca gravitate, parfum de… indisciplină: „(…) Se aduce la cunoştinţă cazul elevilor Beliş Iuliu, Dăscălescu Claudiu, Drăgan Eric, Henţ Gheorghe şi Jurca Gheorghe, din clasa a IV-a, care s-au făcut vinovaţi de sustragerea mercurului în ora de chimie, în timpul când borcanul de mercur circula prin clasă. Conferinţa acceptă pedeapsa dată de dl. profesor de chimie Gheorghe Catană, care este şi dirigentele clasei, de a li se scădea nota la purtare la patru, iar clasei întregi, pentru că s-a solidarizat, afară de Horea Ioan care era absent, la nota 8. Se mai aduce la cunoştinţă cazul elevului Rovenţa Gh. Ioan, cl. II, care a furat o carte de la un coleg de-a lui şi a vândut-o altui elev, dar fiind bolnav, se amână pronunţarea pedepsei până după sărbători. De asemenea, se mai aduce la cunoştinţă cazul elevului Fireza Dumitru, cl. III, care a părăsit cursurile nemotivat, luându-se hotărârea de a fi considerat de eliminat în caz de neprezentare”. Furtul unei cărţi de elevul Rovenţa nu a constituit o faptă izolată, ci una relativ curentă, din moment ce la şedinţa profesorilor din 12 martie 1930 un alt elev, pentru acelaşi motiv – furtul unei cărţi, este eliminat definitiv din liceu cu drept de a depune examenul în particular. Şi în şedinţa din 31 martie 1930 se pune în discuţia corpului profesoral o faptă gravă, incriminată şi pedepsită de regulamentele şcolare, participarea mai multor elevi la o manifestaţie: „Dl. director pune în dezbaterea conferinţei profesorilor chestiunea elevilor Baciu Ionel, Dăscălescu Claudiu, din clasa IV-a, Suciu Gheorghe din cl. I, Şinca Iona şi Perini Rudolf, din cl. I, care au manifestat în seara zilei de 17 martie 1930. S-a făcut o anchetă şi s-a stabilit următoarele: Au fost mai mulţi elevi, dintre care însă unii numai s-au aflat întâmplător pe stradă. Vinovaţi sunt cei 5 de mai sus, dintre care cel mai vinovat este elevul Baciu, care a provocat şi pe ceilalţi să manifesteze prin strigăte şi fluiere. Se face apel la rezultatele anchetelor D-lor dirigenţi. Dl. Buroianu declară că în urma anchetei elevii Şinca şi Perini din cl. I-a nu ar fi atât de vinovaţi, căci au fost luaţi de părinţi. Elevii s-au făcut vinovaţi şi pasibili de prevederile art. 247 din regulament, căruia i se dă cetire. Mişcarea nu a avut caLocul de muncă al prof. Cernescu: Liceul de băieţi
racter anarhic, iar copiii au participat mai mult din curiozitate copilărească. Se cer părerile dirigenţilor. Se opinează să se dea, totuşi, pedepse, dar de diferite grade, după gravitatea culpei. Se trece la audierea inculpaţilor. Primul este anchetat elevul Baciu. El declară că a plecat de acasă pentru a ajuta mamei sale să închidă magazinul. A întâlnit convoiul manifestanţilor, s-a alăturat şi a manifestat prin urale şi fluierături, dar că nu a îndemnat pe nimeni să manifesteze. Sunt interogaţi şi ceilalţi elevi care recunosc că au fluierat şi manifestat, în afară de elevii Şinca şi Perini, care au fost cu părinţii. Mai declară că elevul Baciu i-a îndrumat să manifesteze şi să fluiere în repetate rânduri, mai ales când comanda una, doi, trei, după care comandă elevii fluierau. Elevul Baciu recunoaşte că a comandat, dar că nu i-a îndrumat niciodată. Dl. director opinează despre pedeapsa ce trebuie aplicată elevilor delicvenţi. Elevilor din clasa a I-a să li se dea o pedeapsă mai mică, eliminarea pe o săptămână, iar celorlalţi o pedeapsă mai mare: diminuarea pe două săptămâni. Profesorul diriginte opinează în favoarea elevului Şinca şi Perini, iar conferinţa profesorală este de părere ca să fie pedepsiţi numai cu scăderea notei la conduită. Pentru ceilalţi trei elevi se opinează şi se hotărăşte: scăderea notei la conduită la 4; eliminarea pe o săptămână şi aplicarea sistemului Béranger”. Din volumul „Liberalii lui Miocu” (Boboc Marian, Ed. „Autograf MJM”, 2012) aflăm şi la ce manifestaţie au participat incriminaţii elevi petroşeneni, dar şi motivele acesteia: „Fiind oraş, la Petroşani alegerile sunt programate la altă dată faţă de cele din comune, la 16 martie. Din totalul de 4.336 de cetăţeni înscrişi pe listele electorale se prezintă la vot 3.158. Dintre aceştia, 1.818 votează lista ciocanelor a naţional-ţărăniştilor în cartel cu maghiarii, 972 - lista liberalilor, 269 lista comuniştilor, 87 de voturi fiind anulate. Deci, PNL este înfrânt şi în singurul oraş din Valea Jiului. De bucurie că a câştigat alegerile blocul naţional-ţărănesc-social-democrat, maghiar şi evreesc organizează chiar la 17 martie, după numărarea voturilor, o atât de energică manifestaţie, încât este soldată cu spargerea geamurilor la locuinţele d-lor: director A. Popescu, ing. A. Braha, ing. V. Melenciuc, A. Şinca, Dr. R. Miocu, păr. prot. I. Duma şi casinoului suboficianţilor”. Din cele câteva fapte de indisciplină redate mai înainte rezultă că la liceul petroşenean nu doar profesorul de desen era certat cu indisciplina, ci şi… elevii.
IV PRăVăLIA CU ISTORII
vineri, 8 ianuarie 2016
Mărturii ale românilor din Transilvania de Nord refugiaţi în Valea Jiului în urma Dictatului de la Viena (III) l Refugiaţi la Vulcan
strângeai şi îi împuşcau pe românii ce-i găseau. Pe popa din comuna Trăsnea l-au ars în foc. Aceasta este declaraţia pe care o declar (…) şi mai declar că pe înHorincar Ioan (Buciumi, jud. Sălaj): văţătorul din Buciumi, Crişan Traian, l-au căutat jandarmii unguri ca să-l „Pe popa din comuna Trăsnea l-au ars în foc” împuşte, însă au fugit şi au trecut în România, soţia şi cu copiii i-au rămas acolo, cărora le-au pus în vedere ca în 3 zile să treacă în România că în caz Subsemnatul Horincar Ioan, de ani 28, născut în comuna Buciump, contrar o va împuşca. jud. Sălaj, refugiat în ziua de 16 mai 1942 din Ardealul de Nord cedat Vulcan, la 15 iulie 1942 Ungariei, domiciliat în comuna Vulcan, str. Ştefan cel Mare, No. 18, declar: Iepan Vasile (Iapa, judeţul Someş):
Eu m-am refugiat din teritoriul cedat pentru că nu am mai putut suporta persecuţiile şi foamea. Nu primeam decât 4 kgr. de făină pe lună de persoană, iar cerealele au fost rechiziţionate toate, încât nu a lăsat nimic pentru românii din comună de la mine, fără ca să plătească, până am plecat eu. Am fost concentrat până la refugiere, şi în timpul concentrării am suferit fel şi fel de mizerii, şi anume aproape zilnic ne alegeau la câmpul de instrucţie pe români la o parte şi toată ziua ne alergau şi făceau numai culcări cu noi, până cădeam de pe picioare, aceasta o făcea un ajutor sublocotenent, Toth Laszlo, din Reg. 37 Inf. comp. pioneri. Toţi ofiţerii şi gradaţi în tot minutul ne înjura cu fel şi fel de înjurături murdare la adresa românilor, tot curvă de român şi porci sălbatici ne spunea. În luna Martie am cumpărat de la o brutărie o bucată de pâine cu 2 fileri şi am fost pedepsit de comandantul Companiei cu 16 zile să port echipamentul de război. Pe soldaţii unguri, deşi cumpărau zilnic pâine, nu-i pedepsea nimeni. După ce ne-au ocupat ungurii, la aproximativ 2 săptămâni jandarmii din comuna Buciumi l-au arestat pe învăţătorul din comuna Bosna şi pe soţia acestuia, numele nu-l ştiu, pe care i-a dus la marginea unei păduri, la podul Călcâeşi, din pârâul Denăi, şi i-a împuşcat pe amândoi, peste care au pus spini şi au stat acolo 2 zile, după care i-au ridicat părinţii săi din comuna Pusta-Răstolţi, şi i-au dus cu sicriele la postul de jandarmi din comuna Bucium, iar de la post i-au adus în Pusta Răstolţii unde i-au înmormântat; eu i-am văzut în sicrie când îi ducea spre Pusta Răstolţii şi la post. În Pusta Răstolţii se poate afla cine sunt, căci de acolo au fost părinţii învăţătorului şi tot satul ştie acest lucru. În timpul când ungurii au ocupat teritoriul, soldaţii unguri l-au bătut foarte rău pe Ţap Samoilă din comuna Buciumi, pe care l-am văzut când a venit către casă şi era tot plin de sânge pe faţă şi pe haine, şi era tot vânătăi, răni, zgârieturi şi capul spart. La ocuparea teritoriului, ungurii l-au arestat pe Ciupea Nicolae Căuaciu, pe Ungur Ioan şi alţii pe care nu mi-i mai amintesc şi i-au dus la Püspöklodan, unde i-au ţinut câteva săptămâni şi unde, după cum mi-a spus Ciupea, i-au bătut. În timpul când a venit armata maghiară în comuna Trăsnea cu ocuparea, au răspândit pe strada din comună un batalion şi au început a trage cu mitralierele şi cu tunuri, de a distrus toate casele de pe o stradă şi au dat foc caselor, încât pe acea stradă nu a mai rămas nimic. Au tras cu mitralierele şi au împuşcat oameni, femei şi copii. În acel timp a împuşcat peste 90 de familii. Cam la o săptămână, după ce s-a ocupat de unguri, armata a început a aresta oameni de prin satele Trăsnea, Ciumărna, judeţul Sălaj, şi pe cei care călătoreau pe drum şi-i ducea într-o vale, spre Unguraş, unde îi împuşcau cu mitralierele, aceasta poate să o declare Ţap Samoilă, care se găsea în acel timp pe drum, când l-a bătut şi a spus că a văzut când îi
„A trebuit să-mi las averea, casa, vitele, plugul…”
Subsemnatul Iepan Vasile, de ani 32, născut în comuna Iapa, judeţul Someş, refugiat la 18 Mai 1942 şi stabilit în comuna Vulcan, str. Ciopan, No. 11/1, de profesiune plugar, declar:
M-am refugiat din Ungaria fiindcă ungurii în continuu îşi băteau joc de noi, încât nu am mai putut suporta persecuţiile şi a trebuit să-mi las averea, casa, vitele, plugul şi tot ce am avut şi să plec şi să viu în România. Nu am mai putut să mai suportăm foamea, căci ne-a rechiziţionat cerealele şi nu ne-a lăsat decât 4 kgr. de grâu de om pe lună; şi dacă am mers la notar şi l-am rugat să intervină şi să ne aducă, ne-au răspuns că să mergem să paştem iarbă ca vitele pe câmp. Cam după o lună sau două de la cedarea Ardealului de Nord au venit jandarmii şi l-au arestat pe preotul nostru Mocan Vasile, din comuna Iapa, jud. Someş, şi nu l-au lăsat nici să-şi ia mâncare, pe care l-au dus şi ţinut la închisoare vreo 4-5 săptămâni, după care i-au dat drumul. Domnul înv. Costin Teodor a spus că pe socrul său l-au ridicat ungurii, după ce au ocupat Ardealul cedat şi l-au dus fără ca să mai ştie ceva despre el.
Cristea Ioan (Pria, jud. Sălaj):
„A fost arestat cu încă 11 oameni (…), i-au dus afară din comună şi i-au împuşcat”
Subsemnatul Cristea Ioan, de ani 39, din comuna Pria, judeţul Sălaj, refugiat la 11 mai 1942, şi stabilit cu domiciliul în comuna Vulcan, str. Dorobanţi, No. 10/2, declar:
Eu m-am refugiat din Ardealul cedat pentru faptul că nu am avut ce să mănânc şi nimeni nu se interesa, mai ales în ultimul timp, de a aduce făină pentru satele româneşti. Am primit în ianuarie a.c. 7 kg de făină de persoană pe lună, în februarie 5 kgr. de persoană, în martie 4 kgr. de pers., în aprilie am primit numai 9 kgr. pentru 7 persoane, iar în mai nimic, şi când ne-am dus să cerem că ne mor copiii de foame, ne trimiteau în România să ne dea. La unguri le dau 550 gr. făină pe zi de persoană, lucru ce mi-au spus ungurii Ianovici Ioan şi Bode Nicolae, din comuna Crasna, că aceasta este raţia lor şi o primesc săptămânal. Nicolici Ioan din comuna Pria în septembrie 1940, când a fost lăsat la vatră de armata română a mers spre casă şi când a ajuns în comuna Trăsnea a fost arestat cu încă 11 oameni, toţi întorşi din concentrare, ca fiind din teritoriul cedat, pe care i-au dus afară din comună şi i-au împuşcat, doi dintre aceştia au fost din comuna Poieniţa, judeţul Sălaj, fără ca să le ştiu numele. Despre acesta ştie mai bine Nicolici Pavel, Nicolici Teodor şi Botogan Petrice care au fost la locul unde i-au îngropat. 17 iulie 1942 Pagină realizată de Marian BOBOC