1845 miercuri 30 dec 2015

CMYK

Ziarul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,5381 lei 1$ = 4,1359 lei 1₤ = 6,1409 lei

miercuri, 30 decembrie 2015 Anul VIII • nr. 1845 • 12+4 pagini • Preţ: 1 leu

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

La mulţi ani!

Tiberiu Iacob Ridzi Primarul municipiului Petroșani

Dragi cetăţeni ai municipiului Petroşani, La final de an doresc să vă mulţumesc încă o dată pentru i sprijinul pe care l-aţi dat comunităţi ţit-o noastre şi încrederea pe care am sim din partea dumneavoastră. mai multe Sper ca Noul An 2016 să vă aducă ţelor satisfacţii, împlinirea tuturor năzuin şi multă sănătate şi fericire alături de cei dragi.

Vă doresc să aveţi parte de un An Nou fericit!

Acum, în pragul dintre ani, urez tuturor locuitorilor Văii Jiului sănătate, prosperitate şi împliniri alături de cei dragi.

Noul An 2016 să vă aducă clipe de bucurie şi un început plin de speranţe.

LA MULŢI ANI!

Cu drag, Costel Avram

Ilie Păducel Primarul oraşului Petrila

Cumpăna dintre an i îmi oferă prilejul să urez tuturor petrilenilo r sărbători fericite şi un AN NOU încărcat de sănătate, ferici re şi împlinirea dorinţ elor.

LA MULŢI ANI!

lcanului, Dragi cetăţeni ai Vu

cu mulţumirea Încheiem anul 2015 Ing. m paşi că am reuşit să face Gheorghe oltarea ILE înainte pentru dezv am şi ru st Primarul no i lu municipiu Municipiului o relaţie reuşit să închegăm Vulcan ii solidă între membr comunităţii noastre. va aduce noi Sunt convins că 2016 ce stru comun de a fa progrese în ţelul no de n m de , oraş frumos municipiul Vulcan un trăim. vremurile pe care le u fericit, Vă doresc un an no cu multe împliniri!

LA MULŢI ANI!

Dănuţ La cumpăna dintre BUHĂESCU ani, am deosebita Primarul plăcere de a vă oraşului Uricani adresa cele mai de i ăr ur re ce sin e şi sănătate, prosperitat rinţelor. do r ro tu împlinirea tu că mai Noul An să ne găseas ori. ăt buni şi mai înţeleg LA MULŢI ANI!

2

LA ORDINEA ZILEI

La final de an

Semne bune pentru SUP

Clădirea nouă care va găzdui noul bloc operator este deja vizibilă, iar conducerea spitalului speră ca până în 2019 SUP să fie un spital modern, bine dotat şi performant.

Este vorba de noul corp care va găzdui noul bloc operator, de care au atâta nevoie neurochirurgii şi chirurgii SUP. Lucrarea face parte din proiectul guvernamental care prevede reparaţii capitale la SUP, care a început să fie implementat imediat după ce ambulatoriul de specialitate a fost modernizat graţie unui alt proiect, dar cu finanţare europeană. „După cum ştiţi, pe proiectul iniţial se face reparaţia capitală a spitalului, cu tot ce este prevăzut. Adică, saloanele cu 6 până la 8 paturi se vor transforma în saloane de maxim 6 paturi, cu grup sanitar la fiecare salon. Din această cauză vor rămâne un număr de paturi pe care le pierdem aproape la fiecare salon. Acestea nu vor fi pierdute deoarece rolul acelei clădiri este tocmai acela de a recupera aceste paturi de spital. Nu pot să vă spun acum cu exactitate câte paturi va avea clădirea nouă care se construieşte acum, dar ştiu că la final spitalul va avea un număr de 750 de paturi. Plus toate

celelalte lucrări care prevăd construirea unui nou bloc operator, amenajări interioare, construirea de noi cabinete medicale şi aşa mai departe”, ne-a declarat dr. Alin Vasilescu, managerul spitalului.

Proiectul prevede, printre alte, lucrări de amenajare şi modernizare a corpului vechi, construirea a trei corpuri noi lângă actuala clădire de bază. Unul este cel de care ne-a vorbit managerul spitalului şi va fi construit în locul fostului parc al spitalului – deocamdată e gata doar o parte din fundaţie. Al doilea corp nou ridicat prevede găzduirea blocului operator – şi este în construcţie momentan (vezi foto) – care va conţine 8 săli de operaţie identice. În fine, al treilea corp – între ambulatoriu şi un fragment mai mic din actualul spital – va găzdui la parter RMN-ul, iar până la etajul cinci, inclusiv, va avea cabinete de consultaţii. „La finalul acestor lucrări, SUP va fi tot un spital de categoria 3, cu condiţii de spital de categoria 2. Dar nu putem obţine categoria 2 pentru că ar trebui să avem studenţi, ori Petroşaniul n-are facultate de medicină. Banii pentru lucrări vin de la minister, se alocă eşalonat. Nu este ritmul pe care l-am dorit noi, dar e bine că se alocă banii şi se lucrează. Teoretic în 2017 ar trebui să se finalizeze lucrarea, dar după părerea mea cred că anul 2019 ar fi un termen rezonabil şi realist”, a mai menţionat managerul Alin Vasilescu.

Corneliu BRAN

La Vulcan

Doar nu era ca Ile să renunţe la revelionul pe stradă taman în anul alegerilor locale?

Chiar dacă în multe localităţi ale ţării, administraţiile publice au făcut cunoscut că renunţă la organizarea Revelionului 2016 pe stradă, Vulcanul rămâne pe poziţie în privinţa continuării tradiţiei.

Meteorologii anunţă

ger năprasnic pentru noaptea de Anul Nou, dar Gheorghe Ile este convins că vulcănenii vor ieşi pe porţiunea de bulevard din faţa primăriei. Nu atât, ca să-l vadă şi să-l audă pe el, cât, mai ales, ca să dea gata sutele de sticle de şampanie puse la bătaie de către administraţia publică. Şi, normal, ca să-i asculte cântând pe soliştii de muzică populară şi uşoară care cer preţuri în euro pentru prestaţia artistică din noaptea de Revelion.

În sala de la „Dincă”

numărul persoanelor care vor petrece revelionul sponsorizat de către primărie şi consiliul local va fi mai mic ca în anii trecuţi. În jur de patru sute. Măsura a fost impusă ca urmare a reglementărilor ISU. Cineva îmi spunea că e mai bine aşa.

Asta, fiindcă data trecută nu prea aveai loc de dans. Voia bună va fi întreţinută de către formaţia „Color” a lui Fane Abrădoai, iar pe scena muzicanţilor se va afla, negreşit, şi setul de tobe electronice al primarului Gheorghe Ile. Gheorghe OLTEANU

Şi la sfârşit de an 2015

Peste 33 la sută din şomerii hunedoreni sunt în Valea Jiului O statistică de ultimă oră a Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Hunedoara arată că, din cei 11.131 şomeri înregistraţi la sfârşitul lunii noiembrie 2015 în judeţul nostru, o treime sunt în Valea Jiului.

)

Ziarul Vaii Jiului

Astfel, statisticile oficiale arată că, faţă de luna octombrie 2015, rata şomajului în judeţul Hunedoara a scăzut, atingând la sfârşitul lunii noiembrie 2015 nivelul de 5,87 la sută.

Raportându-ne la rata şomajului înregistrată la finele lunii noiembrie 2014, cea din luna noiembrie 2015 este Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 n J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

mai mică cu 0,21 la sută. În cursul lunii noiembrie 2015, în evidenţele AJOFM Hunedoara au fost înregistraţi 1.940 de şomeri, dintre care 251 provin din disponibilizări curente de personal.

La finele lunii noiembrie 2015, numărul total al şomerilor din judeţul Hunedoara era de 11.131, din care 3.348 şomeri indemnizaţi şi 7.783 şomeri neindemnizaţi. Din totalul şomerilor hunedoreni, la sfârşitul lunii noiembrie 2015, femeile sunt în număr de 5.535. În Valea Jiului, situaţia şomajului se prezintă astfel: zona Petroşani – 1.542 şomeri, zona Lupeni – 644 şomeri, zona Vulcan – 630 şomeri şi zona Petrila – 899 şomeri. În clasamentul general al zonelor hunedorene conduce zona Orăştiei, cu 1.602 şomeri înregistraţi.

Mai trebuie spus că, în decursul lunii noiembrie 2015, din evidenţele AJOFM Hunedoara au ieşit un număr de 2.340 de persoane. În cursul lunii noiembrie 2015, un număr de 1.164 de persoane au reuşit să se încadreze în muncă, din care 252 persoane pe durată determinată, iar 912 persoane pe durată nedeterminată.

Mihaela PETROŞAN

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008.

ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României

Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ioan LASCU, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Administrativ / Publicitate: Oana CROITORU - 0735.727264 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Unde duc

Inconştienţa la volan şi încrederea exagerată în sine

Două autoturisme făcute praf şi, ce-i mai dureros, un adult şi un copil grav răniţi au rezultat în urma accidentului rutier petrecut duminică în apropierea cartierului Sohodol-Paroşeni din Vulcan.

Conducătorul auto

al unui Ford care rula spre Lupeni pe DN66A s-a arătat prea încrezător în talentele sale de şofer atunci când a riscat şi a intrat în depăşirea unei alte maşini.

Nu a ţinut seama că, din sens opus, se

apropie un alt autoturism. Experienţa lui de doar câteva luni de condus – permisul îl luase în luna iulie – a avut efecte dezastruoase. A intrat frontal în Opel-ul Astra care venea regulamentar pe cealaltă parte a drumului, iar şoferul acestuia a fost grav rănit.

Nici pasagerii din

autoturismul condus de el, prietena şi fratele lui mai mic, de doar opt ani, nu au scăpat nevătămaţi. Copilul a fost luat de către echipajul SMURD şi dus la spital. Vina pentru producerea accidentului este clar a tânărului, au con-

Dragi compatrioți, Senator de i Hunedoara cetățeni ai județulu Haralambie Hunedoara, cu VOCHIȚOIU prilejul Noului An vă le transmit tuturor ce mai calde urări de tere de sănătate, fericire, pu și muncă, prosperitate mai de lor împlinirea aspirații fie să 16 bine. Fie ca anul 20 ntru noi unul de bun augur pe formări toți și să aducă trans noastră. a pozitive în societate La mulți ani!

Onoarea şi DAVID preşedinte încrederea de care Consiliul Judeţean am beneficiat din Hunedoara partea dvs., dar şi ambiţia de a vă , răspunde pe măsură 2015 să în ca t ina m-au determ deţul încerc a conduce ju area şi olt Hunedoara spre dezv , sunt prosperitatea la care toţii. convins, gândim cu 2016 u No În prag de Anul găsi în nădăjduiesc a ne re ritate. linişte, pace şi prospe LA MULŢI ANI! Adi

Ing. În prag de An Nou, Aurel ANGHEL r ro doresc tutu Director general SNÎMVJ SA angajaţilor, Petroşani şi lor lor lii fami r ilo or at colabor multă sănătate, pliniri fericire, succese şi îm ag alături de cei dr i.

Sărbători fericite!

La mulţi ani!

cluzionat cei doi poliţişti de la Rutiera vulcăneană ajunşi la faţa locului. Ca atare, acestuia i-a fost reţinut permisul de conducere şi i s-a întocmit dosar penal pentru infracţiunea de vătămare corporală.

Mihai Papuc, şeful Biroului

de Poliţie Rutieră, le reaminteşte conducătorilor auto despre „capcanele”

EleonoraLa trecerea dintre Carmen ţ lan bi de tiv ani, mo HĂRĂU deputat PNL de şi speranţă, vă Hunedoara doresc ca Anul Noul 2016 să vă aducă sănătate şi spor în toate cele bune!

care-i aşteaptă pe porţiunea dintre groapa de cenuşă şi cartier Sohodol în perioada de iarnă, atunci când carosabilul este acoperit constant cu mâzgă.

Un mod de conducere preventiv, respectarea vitezei legale prevăzute pe acest tronson de drum şi evitarea frânărilor bruşte îi pot feri pe şoferi de evenimente rutiere neplăcute.

Gheorghe OLTEANU

La mulţi ani! Şi de la capăt...

Poate anul nou vă va aduce un loc de muncă

O oportunitate pentru cei care nu au deja un loc de muncă, dar şi pentru cei care doresc o schimbare.

15 locuri de muncă sunt scoase la concurs chiar în prima săptămână din anul 2016. Cele mai multe posturi sunt scoase la concurs de Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Hunedoara, 4 posturi de medic veterinar gradul debutant şi 2 posturi de medic veterinar gradul III. Concursul se va organiza conform calendarului următor: 12 ianuarie 2016, ora 10:00: proba scrisă; data si ora interviului va fi comunicată ulterior. Alte posturi pentru care se va organiza concurs la începutul anului viitor sunt: consilier I superior (2 posturi) - Agenţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara, asistent medical - Serviciul Judeţean de Ambulanţă Hunedoara, inspector de specialitate - Consiliul local Deva, director gradul II - Ansamblul Profesionist „Drăgan Muntean” pentru Promovarea Culturii Tradiţionale Hunedoara, şofer - Primăria oraşului Uricani, inspector de specialitate debutant Serviciul Public de Întreţinere şi Gospodărire Municipală Deva, inginer gradul I - Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Hunedoara, inspector debutant Unitatea Administrativ Teritorială Oraşul Călan.

Sonia LIBERESCU

8

www.zvj.ro miercuri, 30 decembrie 2015

ACTUALITATE

3

4

SPORT

Gimnastică

Lupenenii

Apel la Ligă

Scapă de amendă

Silvana Peng, mama gimnastei Asiana Peng despre care Nadia Comăneci declara că o vede ca fiind una dintre viitoarele mari campioane, se răfuieşte cu sistemul.

„Doamnă ministru Lipa, hai, cu corpul de control la Federaţia Română de Gimnastică să vedem şi noi modul discriminator în care FRG a dat indemnizaţii gimnastelor din lotul de la Izvorani şi cui în perioada 27 dec 2012- 16 dec 2015”, spunea mama gimnastei care de altfel a şi trimis o adresă oficială ministrului Elisabeta Lipă.

Oficialii echipei de fotbal Hercules Lupeni au declarat în mod oficial că refuză să plătească amenda de 250 de lei pe care clubul a primit-o din partea Asociaţiei Judeţene de Fotbal Hunedoara.

După acel meci, jucătorii din Vulcan au acuzat că le-a fost furat din vestiar un telefon mobil în valoare de 1000 de lei şi nişte sume de bani, fapt pentru care au depus plângere la Poliţia Lupeni. Antrenorul Dan Voicu a declarat că atâta timp cât nu s-a dovedit furtul Hercules nu va plăti nicio amendă. În cele din urmă, se pare că AJF-ul va ridica amenda de 250 de lei şi este probabil să-i ridice şi suspendarea de trei etape jucătorului Remus Moldovan.

Şi-au scos antrenorul

La o miuţă

Cu câteva zile înainte de trecerea în noul an, jucătorii vicecampioanei la fotbal Hercules Lupeni l-au provocat pe antrenorul lor, Dan Voicu, la o miuţă.

Astfel, maestrul s-a dezbrăcat de haina de antrenor şi a jucat cot la cot cu elevii săi. Nu de puţine ori, tehnicianul a afirmat că şi-ar dori să revină pe teren chiar şi la vârsta sa. „M-a bucurat gestul băieţilor care m-au chemat la un fotbal pe un teren sintetic din Vulcan”, a spus Dan Voicu.

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

Vă aşteptăm în Petroşani - Complex Parângul facebook.com/ziarulvaiijiului

• Angajăm personal.

Relaţii la telefon 0735.650.483.

În centrul atenţiei:

sport la Minerul Lupeni, iar primele amintiri sunt legate de diferitele turnee de juniori la care au participat.

La Ştiinţa Petroşani, fraţii Andrei şi Răzvan Barbu, Florin Coge, Claudiu Ciule şi Raul Performanţa echipei de rugby Ştiinţa Vâlceanu au câştigat titlul de campioni în Divizia Naţională de Seniori, în timp ce Gigi Petroşani nu a rămas fără ecou.

Militaru şi Marian Sabău au trecut la Timişoara Saracens pentru a deveni campionii SuperLigii Titlul de campioană naţională în Divizia Naţională a fost întors pe toate părţile. Unul dintre cele mai apre- CEC Bank. „La Ştiinţa Petroşani am învăţat totul despre ciate site-uri de specialitate, superliga.ro, aduce elorugby şi am atins performanţa maximă. Noul gii jucătorilor Ştiinţei, care provin din oraşul Lupeni. an competiţional va fi unul extrem de dificil „Cândva, pe stadionul cu tribunele în formă de potpentru noi, deoarece suntem o echipă mică şi coava din Lupeni, echipe precum Steaua sau Dinamo se înclinau în faţa celor de la Minerul. Astăzi, în oraşul ne vom întâlni cu cele mai valoroase echipe din Romania, dar sperăm să se investească la din Valea Jiului, rugbyul este doar amintire, însă în Ştiinţa pentru a putea obţine performanţe”, a acest an nu mai puţin de şapte jucători, care s-au spus Andrei Barbu. născut şi au făcut primii paşi pe terenul din Lupeni au „Este locul unde se formează jucătorii veniţi de la jutrăit satisfacţia de a ridica deasupra capului trofeul niori dându-le posibilitatea de a ajunge la echipe de de campioni în SuperLiga CEC Bank, respectiv Divizia top. Sunt mândru că am jucat la această echipă, care Naţionala de Seniori”. mi-a croit un drum în viaţă şi pot spune că Ştiinţa Pentru Andrei Barbu, Răzvan Barbu, Florin Coge, înseamnă ambiţie, dăruire, dezvoltare, adică o famiClaudiu Ciule, Gigi Militaru, Marian Sabău şi Raul Vâlceanu povestea începutului aventurii în lumea rugbyu- lie. Sper ca acest titlu câştigat să atragă atenţia autorităţilor locale şi judeţene. Ne dorim să fim lui este aceeaşi. Toţi au descoperit tainele acestui sprijiniţi mai mult în viitor mai ales că fără o În Valea Jiului susţinere pe măsură am demonstrat că suntem o echipă valoroasă”, a declarat Răzvan Barbu.

Florin Coge: „Ştiinţa În luna aceasta s-au împlinit 20 de ani de când în Valea Jiului Petroşani reprezintă pense practică unul tru mine primul club şi dintre cele mai singurul la care am îndrăgite sporturi: evoluat, alături de care an taekwon-do. de an ne luptăm să facem pasul în elita rugbyului Cu acest prilej clubul românesc”. „Pantera Neagră” Claudiu Ciule: „Ştiinţa Petroşani a organizat o gală festivă în care i-a premiat pe cei mai buni sportivi, alături de invitaţi de onoare precum primarul Petroşaniului Tiberiu Iacob Ridzi şi Mihai Bumbu, unul dintre iniţiatorii acestei mişcări sportive în Valea Jiului.

Ionuţ Lascău, antrenorul de la „Pantera Neagră”, s-a declarat mulţumit de performanţele obţinute în acest an şi speră ca anul viitor să fie unul şi mai bun.

Campionii Ştiinţei

20 de ani de taekwo-do

Petroşani înseamnă familie, respect, dăruire”.

Gigi Militaru: „Ştiinţa Petroşani a fost locul unde m-am format ca jucător şi unde am debutat la nivel de seniori. O echipă cu istorie bogată în spate, foarte unită, cu gânduri măreţe şi un potenţial uriaş. Ştiinţa Petroşani este şi va rămâne echipa mea de suflet. Drumul de la Lupeni până la titlul de campion a fost unul lung şi foarte greu pentru că, venind de la o echipă mică la una precum Timişoara, este nevoie de mult sacrificiu, muncă foarte multă, minim două antrenamente pe zi la un nivel mult mai mare. După o muncă titanică, care stă în spatele rezultatelor a apărut şi primul titlu de campion în 2012 care mi-a adus cea mai mare satisfacţie. Este foarte greu să devii campion, dar cel mai greu este să rămâi în top şi să câştigi an de an campionatul, Cupa şi, mai nou, Cupa Regelui. Anul 2015 a fost de departe cel mai bun an al meu. Am câştigat toate competiţiile interne”.

Raul Vâlceanu: „O şansă pentru jucătorii tineri, aşa cum am avut-o şi noi, locul de unde ne-am lansat către rugbyul mare”.

Marian Sabău: „O echipă care formează jucători pentru primul eşalon rugbyistic”.

Cosmin Raţiu

A bătut palma cu Poli Unirea!

Este oficial. Rugbistul Cosmin Raţiu a bătut palma cu noua sa echipă Poli Unirea Iaşi.

„Echipa noastră va beneficia în următorul sezon de valoarea şi experienţa lui Cosmin Raţiu, rugbist cu peste 40 de selecţii in prima reprezentativa, participant la două Cupe Mondiale, patru titluri de campion naţional şi, recent, câştigător al medaliei de bronz în SuperLigă cu CSM Bucureşti. La Poli Unirea el va fi antrenorjucător. Bogdan Budişteanu şi Ioan Iftode vor fi, de asemenea, antrenori, iar Iulian Iftenie, consilier tehnic”, au anunţat oficialii clubului din Copou.

8

www.zvj.ro miercuri, 30 decembrie 2015

SPORT

5

CMYK

6

FEL DE FEL

La Vulcan începem să-i ştim pe

i Cele mai calde urăr u pentru un An No plin de bucurii şi succese!

La mulţi ani!

Candidaţii la funcţia de primar

În urma testării preferinţelor liberalilor vulcăneni, cunoaştem, acum, numele persoanei desemnate de către organizaţia Vulcan a PNL, ca să candideze, din partea acestui partid, la alegerile pentru funcţia de primar.

Iniţial,

aşa cum se auzise, au fost trei membri ai organizaţiei PNL Vulcan care şi-au anunţat intenţia de a candida. Costel Dragu s-a retras între timp, aşa că, la scrutinul intern care a avut loc înainte

de Crăciun, liberalii vulcăneni au avut de ales între Alina Anamaria Cîrstoiu şi Nicolae Petroi. Doamna Alina Cîrstoiu, actualul preşedinte al organizaţiei liberale vulcănene, a fost preferată de un număr mai mare de membri, aşa că ea va intra în lupta electorală locală de la vară.

Luptă în care

adversar politic îi va fi Gheorghe Ile, candidat, în prezent, din partea PSD. Să ne reamintim că, la fel ca şi domnul Nicolae Petroi, doamna Cîrstoiu a mai fost în finală cu Gheorghe Ile, acesta din urmă întrecând-o atunci cu un

număr redus de voturi. Bătălia electorală din 2016 pentru funcţia supremă în administraţia publică locală vulcăneană se prefigurează de pe acum ca fiind la sânge. Asta, fiindcă nu doar cei doi politicieni amintiţi mai înainte ţintesc fotoliul de primar.

Un candidat de temut

va fi, fără îndoială, doamna Angela Stoica, pe care, e de aşteptat, o va desemna filiala din Vulcan a UNPR. Şi să nu uităm că nu şi-a spus cuvântul gruparea din PSD a lui Marin Coltescu.

Despărţiţi clar de Ile, membrii acestei grupări vor influenţa vizibil soarta

La Termocentrala Paroşeni

Cristian RESMERIŢĂ deputat PSD

Vă doresc ca tot Nicolae DUNCA binele, gândurile Primarul oraşului bune şi curate Aninoasa să vă însoţească pretutindeni, ca pacea şi dragostea să vă cuprindă în această perioadă minunată.

La mulţi ani!

alegerilor. Asta depinde, desigur, de partea cui vor fi. Deocamdată, Marin Coltescu şi ai lui ţin în mare taină cărei tabere li se vor alătura.

Gheorghe OLTEANU

Sindicatul Liber a fost singurul sponsor al lui Moş Crăciun

Deşi nu mai este cel plin de bani ca altădată, Sindicatul Liber de la SE Paroşeni nu a renunţat la tradiţia înmânării cadourilor de Crăciun.

Câteva sute de

pachete cu dulciuri şi sucuri au fost pregătite, înaintea sărbătorii de Crăciun, pentru copiii salariaţilor termocentralei. Dar nu doar aceştia s-au bucurat de daruri de la Moş Crăciun. Un grup de sindicalişti de la uzină, avându-l în frunte pe preşedintele Mihai Lorincz, s-a deplasat la casa de copii defavorizaţi din Vulcan, făcându-i fericiţi şi pe micuţii de acolo.

Sala cantinei

din incinta uzinei a răsunat de colinde pe tot parcursul dimineţii zilei de 23 decembrie. Au fost primiţi cu colinda copiii de la Doruleţ şi grupuri de elevi de la mai toate şcolile gimnaziale vulcănene. Nu au lipsit, ca în fiecare an, piţărăii din Sohodolul Paroşenilor. Pentru aceştia din urmă gazda a trebuit să se caute bine la chimir. De menţionat că doar Sindicatul Liber de la SE Paroşeni s-a îngrijit de finanţarea acţiunii de Crăciun, asta pentru că a lipsit aportul financiar legal de care ar fi putut benefica sindicatul din partea administraţiei.

Gheorghe OLTEANU

facebook.com/ziarulvaiijiului

Deva

Ţurca ardelenească este exponatul lunii la muzeu

Chiar de la sfârşitul acestui an, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva propune vizitatorilor, pentru ianuarie 2016, o altă piesă în cadrul acţiunii intitulate „Exponatul lunii”, piesă ce poate fi admirată în spaţiul situat la intrarea în Palatul Magna Curia.

Exponatul lunii ianuarie 2016 face parte din colecţia de Etnografie şi Artă Populară a secţiei din Orăştie a Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane, fiind reprezentat de o ţurcă, jocul acesteia fiind acceptat astăzi ca unul dintre obiceiurile legate de sărbătorirea Crăciunului şi a Anului Nou. Colindatul cu o mască de ţurcă (numită şi brezaie, cerb, capră, boriţă etc.) este atestat în Transilvania începând cu secolul al XVI-lea, dar simplul fapt că obiceiul este condamnat de către biserica creştină şi de autorităţi dovedeşte că acesta este mult mai vechi, fiind de origine precreştină, „păgână”. Până în ajunul Crăciunului, ceata care merge cu colindatul pregăteşte ţurca: botul nedefinit, este confecţionat din lemn de paltin bine uscat îmbrăcat de regulă

în piele de iepure, maxilarul („falca”) inferior este mobil, iar pentru a-l mişca este legat de o cureluşă. Capul este fixat pe o „botă” de aproximativ 1,50 metri, iar sub capul acesteia se prinde un săculeţ în care se adună darul (banii) pentru colind. Ţurca are două coarne răsucite pe care se prind clopoţei, ciucuri, panglici colorate, zurgălăi iar îmbrăcămintea care acoperă feciorul „ţurcaş” este un pled.

Predispoziţia pentru culoarea roşie şi tendinţa de geometrizare a veşmântului îşi pot găsi sensul, chiar şi o semnificaţie mai profundă, corelându-se cu o mitologie străveche. În timpul reprezentaţiei, ţurca îşi joacă cu dezinvoltură rolul: sperie femeile şi copii, muşcă cu ciocul asistenţii curioşi, face loc şi apără membrii cetei, controlează uneori casa colindată,

Conducerea Dr.ing. Artur INSEMEX Petroşani George GĂMAN Director general urează tuturor or, angajaţil familiilor acestora precum şi sănătate, colaboratorilor multă iniri alături prosperitate şi împl Nou să de cei dragi, iar Anul rie. cu aducă clipe de bu La mulţi ani!

solicită darul atât cât consideră, iar la ospeţe ocupă locul de cinste în capul mesei. Masca ţurcii joacă după ritmul tobelor şi strigătele de încurajare ale feciorilor care-i formează anturajul divin.

Născută simbolic la solstiţiul de iarnă, ţurca îşi încheie tragic existenţa în prima sau a doua zi de Anul Nou. Complexitatea şi frumuseţea acestui obicei a determinat introducerea lui, începând cu anul 2005, în Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO. Mihaela PETROŞAN

Pentru depozitarea cărnii de porc

Ajutor european Conform datelor oficiale, respectiv Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), în data de 14 decembrie 2015 a fost adoptat de către Comisia Europeană Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/ 2334 de deschidere a depozitării private pentru carnea de porc şi de stabilire în avans a cuantumului ajutorului.

Regulamentul stabileşte tipurile de produse eligibile, perioadele de depozitare, garanţiile aferente cererilor de sprijin precum şi cuantumul ajutorului pentru fiecare categorie de produs. Perioada de depunere a cererilor este deschisă începând cu data de 4 ianuarie 2016.

Condiţiile generale de derulare a măsurilor de depozitare private sunt stabilite prin Regulamentul (CE) NR. 826/ 2008 al Comisiei din 20 august 2008 de stabilire a normelor comune de acordare a ajutorului pentru depozitarea private a anumitor produse agricole, cu modificările şi completările ulterioare.

Pe site-ul oficial al APIA, secţiunea „Măsuri de Piaţă”, subsecţiunea „Carne” poate fi consultat materialul „Aspecte generale privind derularea măsurii de depozitare carne de porc”.

Mihaela PETROŞAN

8

www.zvj.ro miercuri, 30 decembrie 2015

din judeţ

7

8

„Puterea Voinţei – Cum funcţionează autocontrolul şi ce putem face pentru a-l îmbunătăţi“ – Kelly McGonigal, Editura „Trei”, Colecţia Dezvoltare personală, traducere Marilena Iovu.

LECTURI ZVJ vă recomandă

Cărţile Ivonei Pentru începutul anului 2016 vă propun spre lectură o carte de dezvoltare personală, care vine la momentul oportun pentru foarte mulţi cititori – de Anul Nou mulţi dintre noi îşi stabilesc obiective îndrăzneţe şi proiecte ample, dar pe care nu avem întotdeauna voinţa să le ducem la bun sfârşit.

Lupta se va da cu „Nu am voinţă”, „Nu pot“, „Niciodată nu reuşesc să...”. Autoarea, de renume internaţional în domeniul psihologiei, vine cu un sistem, o nouă abordare şi viziune asupra modalităţilor în care ne putem atinge obiectivele. Chiar de la începutul cărţii, cititorii sunt rugaţi să îşi aleagă un aspect al vieţii care le pune la încercare voinţa – de exemplu, renunţarea la un viciu, eficientizarea timpului, atingerea ţelurilor personale.

Primul pas descrie exerciţii prin care creierul poate atinge o stare optimă de funcţionare, mai ales la nivelul precortexului, unde există sediul principal al voinţei, conform studiilor de specialitate. Pe de altă parte, sunt menţionaţi factorii nocivi, distructivi, care ne împiedică să ne exercităm voinţa: lipsa unui program organizat sau a odihnei, munca până la extenuare. Excesele de alimentare vor duce şi ele la un dezechilibru evident în funcţionarea corpului uman.

Al doilea pas pentru creşterea voinţei, constă în analiza stării actuale în care ne aflăm. Spre exemplu, dacă o persoană se plânge de lipsă de timp şi de oboseală, se poate face o analiză amănunţită a modului în

care aceasta îşi iroseşte sau foloseşte constructiv minutele din zi. Dacă se notează într-un jurnal orele la care persoana a muncit efectiv, cât timp a pierdut pe reţele de socializare, cât timp a citit alte documente decât cele relevante pentru servici, şi aşa mai departe. Pe baza acestor notiţe, se pot trage nişte concluzii cu privire la momentele în care persoana este „tentată“ să lase lucrul deoparte, orele din zi în care creierul este obosit şi are nevoie de relaxare, orele cu randament maxim.

Alcătuirea unui plan de lucru pe viitor, în care să se ţină cont de propriul nostru organism şi cerinţele lui, poate duce la o vizibilă îmbunătăţire a exercitării voinţei. „De exemplu, unul dintre programele de antrenare a voinţei le cerea participanţilor să-şi autoimpună şi să respecte nişte termene-limită. Aţi putea face asta pentru orice sarcină pe care o tot amânaţi, de exemplu să vă faceţi curăţenie în dulap. Obiectivele ar putea fi: săptămâna 1 – deschideţi uşa şi observaţi dezordinea, săptămâna 2 – verificaţi tot ce se află pe umeraşe, săptămâna 3 – aruncaţi orice lucru care datează dinainte de administraţia Reagan. (…)

Când participanţii la antrenamentul de voinţă şi-au stabilit acest tip de program timp de două luni, nu numai că au reuşit să-şi facă curăţenie în dulapuri şi să-şi finalizeze proiectele, ci şi-au îmbunătăţit alimentaţia, au început să facă mai mult sport şi au redus consumul de ţigări, alcool şi cafea. Am putea spune că şi-au întărit muşchiul autocontrolului” (pag.

88-89). Ideea de bază este că voinţa este asemenea unui muşchi care necesită să fie antrenat şi folosit în mod constant.

Un alt experiment extrem de simplu făcut de autoare a dus la rezultate remarcabile. Unii dintre studenţii autoarei au cerut o modalitate prin care să îşi poată duce la bun sfârşit proiectele solicitante. Li s-a sugerat să facă schimb de email cu o persoană necunoscută din sala de curs. Acestei persoane necunoscute i-au trimis ulterior planul pe care doreau să îl urmeze şi în fiecare săptămână îi raportau dacă şi-au atins ţinta sau nu. Doar pentru că se simţeau „datoare” să-şi menţină angajamentele faţă de persoana necunoscută, studenţii au avut o rată de succes impresionantă.

Cercetările ştiinţifice, rezultatele lor, metodele complete de lucru propuse de autoare sunt însă mult prea ample ca să poată fi rezumate în câteva rânduri, doar citind întregul volum puteţi să realizaţi un plan complet pentru dezvoltarea şi întreţinerea voinţei.

Un jurnal adecvat pentru scopul propus, vine tot de la Editura „Litera”, sub numele de „Grădina secretă“.

Tuturor cititorilor le urez La Mulţi Ani şi multe proiecte de succes pentru anul care vine!

Ivona BERCEANU

facebook.com/ziarulvaiijiului

A declarat război corupţiei, risipei şi politizării CEH…

Va reuşi Grigorescu să răpună hydra PDL-istă care a dus şi duce de râpă CEH şi a aruncat în derizoriu sindicatele miniere?

Aceasta e întrebarea…

Ministrul Energiei, Victor Grigorescu, s-a aflat pentru o zi în Valea Jiului, luni, 28 decembrie, unde a purtat discuţii cu conducerea CEH (mai puţin cu directorul general aflat în foaie de boală), cu sindicatele, cu o parte din lucrătorii din subteran cu care a stat de vorbă la complexul mecanizat de la Mina Lupeni, cu prefectul Sorin Vasilescu şi cu preşedintele consiliului judeţean Adrian David. Mult după ora stabilită, 15,30, ministrul a ajuns şi la conferinţa de presă, pe care directorul Diviziei Miniere Stancu (un fost membru sau apropiat al PD-L? – n.r.) şi stafful ministrului au pregătit-o în sala de festivităţi de la parterul clădirii administrative a Complexului Energetic Hunedoara.

Exprimându-ne din nou supărarea faţă de comportamentul de neconceput pe care l-a avut faţă de presă, vă prezentăm cele comunicate de ministrul Grigorescu.

Trei motive de prezenţă pentru trei obiective ministeriale

Pentru început, ministrul a prezentat trei motive care l-au adus la Petroşani, împreună cu cei doi secretari de stat, Cristian Buşu şi Corina Popescu, prezenţi, de asemenea, la conferinţa de presă: „Am avut astăzi o seamă de întâlniri, m-am întâlnit cu conducerea CEH, cu sindicatele, apoi am coborât şi în subteran, unde am vorbit cu oamenii despre situaţia foarte complicată prin care trece azi complexul energetic. Sunt trei motive pentru care azi ne aflăm aici în această echipă, pentru că avem trei obiective... Primul obiectiv înseamnă locurile de muncă din CEH. În situaţia în care se află acum, complexul energetic este într-un punct extrem de dificil şi orice întârziere, ezitare sau incapacitate de a face paşii corecţi poate să ducă la o situaţie a acestuia extrem de complicată, ca să nu spun la dezastru. Prioritar pentru noi sunt locurile de muncă, cu tot ce înseamnă acest lucru. Al doilea motiv pentru care ne aflăm azi aici este siguranţa energetică a României. Pentru că aceste grupuri sunt parte din sistemul energetic naţional şi au rolul lor în asigurarea continuităţii în alimentare – atât pe parte de energie electrică, cât şi pe parte de agent termic în zona Deva şi în Valea Jiului. Al treilea motiv pentru care ne aflăm aici în această echipă este că situaţia actuală nu mai poate continua aşa. Ceea ce este evident şi nu spun un lucru nou, de care dumneavoastră nu ştiaţi, sau nu spun un lucru rău. Este situaţia de fapt, obiectivă, de aceea cred că a venit vremea să luăm nişte măsuri energice şi să schimbăm situaţia aceasta, precum şi să putem face şi celelalte două obiective de care am vorbit mai înainte. Practic, trebuie să oprim complexul energetic să se îndrepte spre o situaţie care mai apoi nu mai poate fi remediată. În principiu, toate aceste date tehnice, ce înseamnă practic momentul acesta pentru CEH, o să le auziţi în zilele următoare. Am discutat astăzi pe chestiuni tehnice cu toată lumea, o zi întreagă, nu vreau să fac acum speculaţii. Atât vă pot spune că vor urma analize şi veţi vedea că vom fi transparenţi şi veţi avea toate detaliile pe măsură ce opţiunile tehnice, măsurile şi soluţiile vor fi clarificate şi puse apoi în practică.

Falimentul CEH „nu e o soluţie” pentru Grigorescu

Spre surpriza tuturor, ministrul a vorbit la un moment dat şi de faptul că falimentul şi dispariţia CEH nu reprezintă o soluţie! Da, cu subiect şi predicat a spus asta un ministru, fapt

8

www.zvj.ro miercuri, 30 decembrie 2015

ce ar putea aduce o rază de speranţă mineritului de huilă din Valea Jiului, dar şi celor două termocentrale. Rămâne de văzut cum vor decurge lucrurile în continuare, dacă declaraţia a fost doar de faţadă, un simplu praf în ochi pentru a nu se naşte revolte şi instabilitate socială pe moment, sau a fost o declaraţie de bună credinţă, realistă. Timpul va da verdictul. „Doar un lucru vreau să afirm cu tărie şi aceasta este o afirmaţie pe care o facem în numele Ministerului Energiei: falimentul nu este o soluţie pentru că acest fapt atrage probleme sociale uriaşe şi pune în discuţie siguranţa energetică a ţării şi până la urmă demonstrează incapacitatea noastră de a gestiona o situaţie complexă, de a ne apăra interesele economice şi sociale. Cred că suntem datori cu toţii să depunem eforturi pentru a preveni dispariţia CEH şi până la urmă pentru a preveni închiderea unei activităţi tradiţionale în România! Nu exploatăm cărbune de ieri de azi, avem o tradiţie, am făcut în minerit şi lucruri bune şi e regretabil că am ajuns în această situaţie”, a menţionat ministrul.

Corupţie, risipă şi politizare…

Apoi, ministrul a vorbit de faptul că toată lumea trebuie să se implice. În termeni destul de clari a dat de înţeles că situaţia nu mai poate continua aşa, oamenii din conducere dar şi toţi angajaţii trebuie să se schimbe, spunând astfel un NU hotărât corupţiei, risipei şi politizării! Să înţelegem prin asta că vor începe aspre controale pentru a afla cine a adus CEH în această situaţie? Să înţelegem că în prag de alegeri s-a cam terminat cu oamenii puşi în funcţii pe criterii politice? Vom vedea.

La ora actuală CEH este condus de PDL şi PNL, cu rezultatele „notabile” trecute în revistă de ministrul Georgescu. Care a declarat: „Dar nu putem să mai tolerăm această situaţie! Cred că ar trebui să ne privim onest, să ne privim ca oamenii drept în faţă şi să ne spunem adevărul, după care să luăm măsurile care se impun, cu curaj... Să nu ne temem de cuvinte, să nu ne temem până la urmă în a pune piciorul în prag, pentru că până la urmă dacă înţelegem aceste obiective pe care le anunţam la început suntem pe drumul cel bun. Am transmis echipei de conducere de la Hunedoara că sunt alături de ei. De fapt, sunt alături de toţi cei care vor să salveze acest complex energetic şi care vor să facă în aşa fel încât activitatea complexului să funcţioneze. Sigur că este nevoie de bună credinţă, este nevoie de competenţă, de profesionalism şi, până la urmă, de devotament. Şi al nostru şi al tuturor celor care se implică de-aici, pentru că sunt probleme pe care nu le putem rezolva numai noi, cum nu este nicio chestiune pe care o poate rezolva de-aici numai conducerea sau numai sindicatele. Suntem într-un moment în care este nevoie de efortul tuturor şi aceasta este cel puţin convingerea mea. Am cerut iar colegilor de la Hunedoara să dea dovadă de transparenţă. Toată lumea trebuie să ştie unde suntem, de ce suntem aici şi cum putem să ieşim din această situaţie (...). Am avut tot azi o întâlnire cu sindicatele, m-am întâlnit cu mulţi oameni care muncesc zi de zi în compania asta. Eu le-am cerut ce le-am cerut şi colegilor din conducere: le-am cerut să-şi asume această situaţie, dar le-am cerut totodată şi solidaritate. Pentru că fără solidaritate nu putem trece peste momentele dificile. Cum

tea mea, o speculaţie. La nivel de intenţie există o nouă abordare la nivel de UE, care favorizează un curent şi la care dorim să ne raliem şi noi, dar deocamdată e prematur de vorbit”.

Două obiective

spuneam, fără un angrenaj complex cu mulţi factori, de care depinde bunul mers al lucrurilor, nu putem redresa situaţia aceasta grea (...). Nu vreau să mă uit în momentul acesta la fapte de vinovăţie, la discuţii de genul ăsta...

Ca atare, mesajul nostru este unul de responsabilitate. Va veni vremea când şi cei care au greşit vor plăti, dar acum mesajul nostru este responsabilitatea. Toţi trebuie să contribuie ca să ieşim din această situaţie şi să nu ajungem într-un loc de unde nu ne mai putem întoarce.

Convingerea noastră după această zi este că există nişte soluţii, nu vreau să anticipez – şi asta nu pentru că nu vreau să fiu transparent şi să nu dau acum soluţiile, ci pentru că nu vreau să punem carul înaintea boilor, speculaţia înaintea adevărului, să facem presupuneri şi declaraţii în loc de fapte... Vom spune lucrurile în succesiunea corectă, la timpul lor şi cu transparenţă. Să ne ferim de orice alt aspect, de politizare, cred că acest lucru nu mai încape acum. Corupţie, risipă şi politizare sunt trei lucruri care trebuie să dispară (...)!”, a declarat destul de vehement ministrul Victor Grigorescu.

2018, 2024 sau o altă dată?

Referitor la valabilitatea protocolului semnat de fosta conducere a CEH (directorul general Constantin Jujan), prefectul Sorin Vasilescu, Sindicatul (ne)reprezentativ „Muntele” (în frunte cu Petre Nica), fostul ministru Andrei Gerea ş.a. privind închiderea tuturor minelor până în 2024, noul ministru a răspuns că e prematur să se pronunţe şi a dat de înţeles că nici nu-l prea interesează ce a făcut un alt ministru. Acesta poate fi un semn bun pentru minerit, dar poate fi interpretat şi altfel, în sensul că 2024 ar putea fi mult mai aproape! Deşi atunci ar fi o contrazicere la ideea cu falimentul... Vom trăi şi vom vedea, cum foarte bine vom vedea cât va mai fi ministru acest ministru din cabinetul unui guvern tehnocrat, ţinând cont de alegerile din toamna care vine. „Pot să spun că această gândire cu privire la extinderea termenului din 2018 până la o dată ulterioară nu este nouă şi nu s-a întâmplat numai în România. Sunt şi alte state care doresc acest lucru, care au făcut demersuri, dar este prematur de vorbit pentru că suntem abia la finalul anului 2015. Mai sunt trei ani de zile şi decizia, la nivel european, se va lua pe o evaluare a parametrilor în care a trecut acest program. Cu siguranţă că tot ceea ce se va putea face până atunci pentru mineritul româmânesc, se va face. N-aş vrea să comentez ce s-a întâmplat în trecut, sau ce a făcut un alt ministru... ar fi simplu. Să spun acum una şi alta, să mă delimitez de ce s-a întâmplat de ce s-a făcut, asta e un lucru simplu. Suntem datori să facem din nou eforturi pentru a păstra locurile de muncă aici! Când anume şi cum se va face, consider că este devreme de răspuns acum. A vorbi cu trei ani înainte de finalizarea actualului program, fără să existe o analiză a eficenţei lui, a îndeplinirii sau nu a obiectivelor stabilite ar fi o greşeală din par-

Pe termen scurt, am reţinut două obiective ale ministrului Grigorescu: „Primul lucru pe care trebuie să-l facem imediat este să stabilizăm financiar complexul energetic. Al doilea lucru ar fi rezolvarea problemelor de mediu”.

Datoriile echipei liberale de la conducerea CEH - peste 1,2 milioane lei noi!

Referitor la insolvenţa Complexului Energetic Hunedoara, de care se tot vorbeşte, întrebat cum vede acest lucru, ministrul Energiei a declarat printre altele: „Complexul Energetic Hunedoara are datorii care la ora actuală depăşesc 1,2 milioane de lei. Are popriri importante pe toate conturile, ceea ce pune o presiune imediată asupra capacităţii de plată (...). Insolvenţa este o stare de drept şi una de fapt. Este stare de fapt pentru că sunt nişte criterii tehnice şi se constată numai de instanţă. Nu m-aş grăbi să speculez, fiindcă e vorba de un termen de judecată. Cum ştiţi, practica de insolvenţă nu este nouă, sunt exemple destule... Cred că în primul rând CEH, conducerea, trebuie să facă o analiză foarte clară a datelor pe care le deţin în momentul de faţă şi mai cred că este prematur să vorbesc despre asta în momentul de faţă...

Decizia este a instanţei, a mai fost şi în trecut când instanţa a hotărât că nu este cazul ca CEH să intre în insolvenţă...”

MINERIT

Corneliu BRAN

9

10

şah

Concursul lui Moş Crăciun la Şah

Pe urmele Dariei Vişănescu:

79 de copii s-au bucurat de frumuseţea jocului de şah

Bianca Grecu

În opinia coordonatorului de la CSM Petroşani, Gheorghe Şcurhan, Bianca Grecu, este noua speranţă a şahului din Valea Jiului şi din judeţ.

 Gustosul şi aspectuosul dar al domnului Costel Avram

Vineri, 18 decembrie 2015, Şcoala Gimnazială Nr. 4 din Vulcan a fost gazda concursului de şah organizat de Secţia de Şah a Clubului Sportiv Vulcan cu ocazia Crăciunului.

Competiţia face parte din seria acţiunilor pe care Secţia de Şah a C.S. Vulcan le organizează periodic pentru promovarea sportului minţii în rândul copiilor şi tinerilor din Valea Jiului.

Răspunsul copiilor la invitaţia organizatorilor a fost pe măsură: 79 de copii (1 din Deva, 2 din Târgu Jiu, 28 din Petroşani şi 48 din Vulcan) s-au întrecut, timp de cca. 5 ore, pentru diplomele şi medaliile puse în joc de organizatori.

Concurenţii au fost împărţiţi pe 3 secţiuni: boboci, 710 ani şi 11-18 ani. Lupta a fost strânsă la toate categoriile de concurs, departajarea câştigătorilor făcându-se, de multe ori, pe baza unor criterii supli-

mentare (diferenţa de vârstă, rezultatul direct sau coeficientul Buchholz) din cauza obţinerii aceluiaşi punctaj de mai mulţi jucători.

Câştigătorii secţiunilor au fost:

Băieţi 7 ani: Locul I - Codruţ Toma; Fete 7 ani: Locul I - Isabela Drăghici; Băieţi 8 ani: Locul I - Eduard Berechet, Locul II - Răzvan Popescu, Locul III - Daniel Radu; Fete 8 ani: Locul I - Diana Petculescu, Locul II - Maria Rădoi; Băieţi 9 ani: Locul I - Aris Mario Ancuţa, Locul II - Victor Florea, Locul III - Cosmin Bojan; Fete 9 ani: Locul I - Andreea Talpalaru, Locul II - Gabriela Rostaş; Băieţi 10 ani: Locul I - Alexandru Maidik, Locul II - Gabriel Moise, Locul III - Cosmin Bădărău; Fete 10 ani: Locul I - Andreea Olăraşu, Locul II - Rodica Rostaş; Băieţi 12 ani: Locul I - Alesandro Tănase, Locul II - Robert Kozak, Locul III - Marius Albescu; Fete 12 ani: Locul I - Iarina Chiuzan, Locul II - Gabriela Berchi; Băieţi 14 ani: Locul I - Octavian Bumbac, Locul II Florin Andri, Locul III - Alin Peter; Fete 14 ani: Locul I - Andreea Albescu, Locul II Andreea Fieraru, Locul II - Romina Berchi; Băieţi 16 ani: Locul I - Traianis Eftenoiu, Locul II Cristian Cojocaru, Locul III - Adrian Albescu; Fete 16 ani: Locul I - Oana Şchiopu, Locul II - Andrada Talpalaru, Locul III - Adriana Rusu; Băieţi 18 ani: Locul I - Antonius Eftenoiu, Locul II - Andrei Tufă, Locul III - Daniel Pavilencu; Secţiunea Boboci – băieţi: Locul I - Daniel Mareş, Locul II - Mihnea Hrincă, Locul III - Darius Dumitrache; Secţiunea Boboci – fete: Locul I - Karina Olăraşu, Locul II - Ingrid Toma, Locul III - Maria Zamfir.

Bianca este elevă în clasa pregătitoare a Colegiului Naţional de Informatică (sic!) „Carmen Sylva” din Petroşani şi este legitimată la clubul CSM Jiul Petroşani. „Bianca este foarte ageră şi are o inteligenţă ieşită din comun pentru vârsta ei, reuşind cu multă uşurinţă să înveţe de la zero atât mutările pieselor cât şi să dea şah şi mat, totul în numai nouă zile. În prezent, ne pregătim serios pentru prima sa competiţie oficială, turneul de şah clasic pentru copii şi juniori Cupa Regina, care va avea loc la Petroşani în perioada 8–10 ianuarie 2016. Şi pentru că vin Sărbătorile de iarnă, daţi-mi voie să mulţumesc pe această cale tuturor sponsorilor şi colaboratorilor noştri, urându-le atât lor cât şi tuturor sportivilor şi antrenorilor din cadrul clubului CSM Jiul Petroşani un an mai bogat în împliniri, mai înalt în aspiraţii şi plin de succese. La mulţi ani!”, a declarat Gheorghe Şcurhan, antrenorul coordonator al secţiei de şah la CSM Jiul Petroşani.

Alături de Bianca Grecu la clubul din Petroşani se mai pregătesc şi alţi juniori care promit mult, Claudiu Grau, Alexandru Antonie, Raul Gircsis, Alexandru Scorodeţ, fostul campion de copii preşcolari, Robert Vătăşelu, Costică Merluşcă şi surioara Biancăi, Iasmina Grecu. (L. JUGLEA)

de copii.

La festivitatea de premiere a participat şi primarul municipiului Vulcan, dl. Gheorghe Ile, care a promis că şahul va fi sprijinit de primărie pe măsura interesului arătat de copii acestui sport, invitându-i pe cei mici la „Orăşelul Copiilor”, unde Moş Crăciun îi aştepta cu alte surprize.

Cel mai important câştig al acestui concurs a fost, după cum au recunoscut toţi participanţii, faptul că au plecat acasă cu un plus de experienţă în jocul de şah.

Dorel ŞCHIOPU, preşedinte Secţia de Şah a CS Vulcan

Domnul Costel Avram,

preşedinte al asociaţiei „Rosa Multiflora”, a recidivat şi a oferit şi cu această ocazie micilor iubitori ai sportului minţii două torturi în formă de joc de şah care au fost primite cu mare bucurie

Anunţ

facebook.com/ziarulvaiijiului

Municipiul Petroşani organizează concurs pentru ocuparea funcției publice de execuţie temporar vacantă de polițist local, cls.I, gradul profesional asistent din cadrul aparatului de specialitate al Primarului municipiului Petroşani-Serviciul Politie Locală.

Concursul se va organiza la sediul Primăriei Municipiului Petroşani în data de 18.01.2015, ora 10,00 proba scrisă, data și ora interviului vor fi comunicate ulterior.

Condiţiile de participare la concurs, bibliografia stabilită vor fi afişate la sediul instutuţiei şi pe siteul www. primariapetrosani.ro Relaţii suplimentare pot fi obţinute la sediul instituţiei, compartimentul resurse umane (cam.24) sau la telefon nr. 541221, interior 119.

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Eliberează-te de acele amintiri pe care le tot cari după tine fără rost. Revino cu picioarele pe pământ, concentrat la ce se petrece acum în jurul tău. Prezentul contează!

Taur (21 Apr - 21 Mai)

tele tale.

Stai şi cântăreşti o situaţie cu mai multe direcţii de interpretare, dar nu te grăbeşti să extragi concluzia. Ai încredere în raţionamen-

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Nu te lăsa intimidat de cei care încearcă să-ţi taie ţie elanul şi mai ales curajul de a visa cu ochii deschisi la un succes încă îndepărtat.

Nu ţinti decât la scopuri pe care le poţi atinge!

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Concentrează-te asupra dorinţelor celor care îţi sunt alături, pentru că tu deţii soluţia problemelor lor. Te dedici binelui altora cu inima deschisă, bucuros că poţi fi de ajutor.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Totul vine către tine la un moment dat, fii sigur de asta, singurul dezavantaj e că nu se întâmplă chiar atunci când ai dori tu. Ţi se pune din greu răbdarea la încercare.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

ANGAJĂRI

mica publicitate

• Selectăm, în vederea angajării, şoferi cu carnet C+E pentru TIR-uri frigorifice pe Comunitate. Interviurile pe 11 ianuarie 2016 între orele 8 şi 14, la Tg. Jiu-Hotel Anna din B-dul E. Teodoroiu 17, De asemenea, zilnic, cu programare, la biroul Trota din Cluj, str. Baladei 2A. Se oferă condiţii excelente. Obligatoriu documentaţia valabilă şi fără antecedente penale şi rutiere. CV, copii de pe documentaţie şi informaţii lasoferitir@trota.ro sau 0740295418

______________________________________________ • CMI DR. GARTNER ELENA, localitatea VULCAN, str. Nicolae Titulescu , nr. 59, angajează 2 asistente de medicină generală.

CV-ul se depune la sediu.

______________________________________________

REALCOM PETROŞANI

vă oferă zilnic prin Magazinul Alimentar nr. 16 - Piaţa Centrală cele mai ieftine şi de calitate sortimente de carne de porc:

• pulpă de porc cu os - 9,80 lei • pulpă porc fără os - 13,80 lei • fleică porc - 12,00 lei • carne tocată - 12,80 lei • cotlet porc cu os - 13,80 lei • cotlet porc fără os 17,30 lei • ceafă porc cu os - 13,80 lei • ceafă porc fără os - 17,30 lei • costiţă porc cu os - 9,50 lei • ciolane porc - 5,00 lei • grăsime pentru topit - 3,90 lei

*Preţurile conţin TVA. Noi suntem mereu în slujba dumneavoastră!

Telefon util 0733.960311.

Servire promptă, ireproşabilă!

8

www.zvj.ro miercuri, 30 decembrie 2015

• Angajăm în Ungaria la firme cu profil electrotehnic şi în industria metalurgică, muncitori necalificaţi, femei şi bărbaţi, cu începere imediată. Cazarea şi transportul gratuite! Cunoaşterea limbii maghiare NU ESTE obligatorie! Informaţii: 0753.102.268

______________________________________________

• Societate comercială angajează paznic pentru loc de muncă în Vulcan. Menționăm că suntem interesați de persoane cu domiciliul pe raza municipiului Vulcan.

Relații la telefon: 0724.044.824 luni-vineri orele 8-16.

VÂNZĂRI

mica publicitate

• Vând telefon LG L70-D320n, alb, în stare foarte bună, preț 350 lei. Relații la telefon 0786.489599. ______________________________________________ • Vând două vaci, de 4 ani și de 3,5 ani, în Baru, sat Petros nr. 192, Todor Muntean. Preț negociabil..

AUTO

mica publicitate

• Vând Golf4 - 2001, motor 1.4 benzină, 150.000 km, ESP, închidere centralizată, climatronic, taxa plătitănerecuperată, ITP valabil până în noiembrie 2017, cauciucuri de iarnă. Preţ 2100 euro. Telefon 0765.612101.

DIVERSE

11

S-a terminat etapa aceasta, deci acceptă ideea şi nu mai insista să o resuscitezi, când vezi cu ochii tăi că ai ajuns la capăt. De acum merită să te concentrezi la ce urmează, nu la ce a fost!

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Nu da satisfacţie celor care sunt puşi pe harţă şi critică tot ce aud. Continuă ce ai început fără să ţii cont de multele oprelişti care vin de la oameni nervoşi şi irascibili din preajmă.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Taci şi faci, e mai bine aşa, decât să povesteşti tuturor ce planuri măreţe ai. Mai degrabă duci ceea ce ai început la îndeplinire şi abia la final povesteşti şi altora cum ai ajuns aici.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Tu eşti o săgeată care, dacă e lansată din arcul potrivit şi cu viteza adecvată, ajunge la rezultate demne de toată lauda. Ca atare alege-ţi ţinta pentru ceea ce ştii tu să faci cel mai bine şi dă-i drumul!

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Ai primit tot felul de semnale cu privire la sensul spre care te îndrepţi, dar au început să fie contradictorii. Nu se bat cap în cap, aşa cum ţi se pare, ci doar oferă o viziune din mai multe unghiuri.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Priveşti spre etapele următoare ale unui proiect cu un fel de inocenţă, ca un copil care habar n-are ce urmează, dar arde de nerăbdare să ajungă la finalul poveştii.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Nimic nu durează veşnic, iar proiectul la care ţi-ai adus contribuţia în ultima perioadă ajunge la final. De mâine porneşti altceva.

HOROSCOP

CMYK

12

UMOR ÎN HA... MAJOR

Mâine anul se-nnoieşte

Pluguşor la Parlament

Aho, aho, dragi inculpaţi, Liberali şi democraţi, Staţi puţin şi nu furaţi Şi sentinţa mi-ascultaţi!

Mâine anu’ se-nnoieşte, DNA-ul se porneşte Şi începe-a colinda, Pe la case-a aresta.

Iarna-i grea, pedeapsa-i mare, Puşcăria-i plină tare, Traiul în celulă-i greu Fără uşă la veceu. Într-un colţ întunecos, Acordându-şi mândru, lira, Cântă Borcea cel Frumos Şi dansează ca Shakira. „Pluguşor din lemn de tei, Cât de tari sunt verii mei La pârnaie – ca şacalii!”

Colinda, sfios, Becali.

Pluguşor din lemn de cer, Gardianul – ca şi doica – Stă milos pe-un pat de fier, Legănând la M.M. Stoica.

Mâine se-noieşte anu’ Şi-o să vină Ioan Olteanu, Să vă ţină de urât Că i-a stat broscoiu-n gât.

Pluguşor cu patru boi, Şova este printre voi!

Las’ să fie măi fârtat Fi’ndcă noi l-am invitat.

Ponta nu se simte bine Şi „acolo” sigur vine, Că a miluit săracii Dar s-a pus cu Cioloş baci.

Pluguşor din lemn uscat, Tot ce-am spus s-a întâmplat Că i s-a sculat, mai an, Lui Bădiţa zis Traian.

De urat aş mai ura, Dar mă tem de DNA, Că-s Moş Neculai, sărac, Şi mă simt cu mâţa-n sac.

Cazul e să mă opresc, Să beau vin de Drăgăşani Şi la toţi să vă doresc, La anu’ şi la... MULŢI ANI !

Nicolae BUNDURI

Urmatoarea ediţie marţi, 5 ianuarie 2016 Tuturor colaboratorilor şi prietenilor ZVJ: La mulţi ani!

facebook.com/ziarulvaiijiului

Pluguşor utopic

AHO, AHO, stimaţi confraţi, Ia staţi puţin şi m-ascultaţi, Căci am pornit, cum este datul, Din şcoală-n şcoală, cu uratul, La anul, să ne meargă bine!

Să n-aruncaţi cu pietre-n mine!

Eu vă urez, întâia oară, S-avem şi noi, aici, în ţară, Doar şcoli moderne şi dotate Cu-aparatură şi de toate!

Să fie clasele cochete, Elevii toţi s-aibă tablete, Şi manuale fără plată, Iar dascălii să nu mai scoată, Din propriile buzunare, Bănuţii, pentru pavoazare!

Să meargă totul ca pe roate!

A… HO, HO, HO, că nu se poate!

Iar dragii noştri profesori Să fie veseli, zâmbitori, Colegi amabili, buni, uniţi, Să nu mai fie învrăjbiţi De interese trecătoare, De puncte strânse în dosare, Spre-a dovedi că-s cei mai cei, Să nu se sape între ei!

Să ia, la titularizare, Doar note mari şi fiecare Profesor, de acum, să fie Maestru în ortografie, Să ştie a se exprima!

A… HO, HO, HO! Nici chiar aşa!

Să nu mai fie angajaţi, În şcoli, nepoţi, amici, cumnaţi Şi, la concursuri, diferenţa S-o facă numai competenţa!

Iar cei ce-ajung, din întâmplare, Să fie cadre titulare, Didactica s-o stăpânească, Pe internet să nu cerşească Idei banale şi şabloane De inimioare şi baloane, Să tacă dacă au dileme Şi nu ştiu rezolva probleme, Să nu se facă de ruşine!

A… HO, HO, HO, că sar pe mine!

Elevii să nu mai lipsească Fără motiv, să nu chiulească, Să n-aibă în vocabular

Jargoane, vreun cuvânt vulgar, Să fie dornici să înveţe Şi să asculte de poveţe, Cuminţi, cu o purtare-aleasă, Având „cei şapte ani de-acasă” (Cei cinci, de fapt), să nu se bată, Să nu alerge ca o gloată Şi pe profesori să-i asculte!

HO, HO! Deja le cer cam multe!

Să nu mai fie prunci crescuţi De unchi, bunici şi cunoscuţi, Mămici şi taţi să nu mai fie Mânaţi să plece-n pribegie!

Să stea lângă puiuţii lor Să le ofere ajutor, De ei să se intereseze, Iar când greşesc să-i corecteze, La şcoală tot mai des să vină Şi munca noastră s-o susţină, Să se implice cu folos!

HO, HO! Că prea visez frumos! Şi-acum, vă mai urez, la geam, La fel ca-n sânul lui Avraam, Profesorii să vieţuiască Şi-n noul an să huzurească!

Precum şi ceilalţi bugetari, Să aibă lefurile mari Ce la votare-au fost promise!

HO, HO, că astea chiar sunt vise!

Petronela Vali SLAVU

Publicaþie de istorii din Valea Jiului l Anul VII l Nr. 226 l 30 decembrie 2015 l 4 pagini l Supliment al Ziarului Văii Jiului

Primarul şi notarul - anchetaţi disciplinar pentru deturnare de fonduri!

La 10 octombrie 1922, Primarul Petre Iacob şi notarul Valer Pop răspunde acestor grave acuzaţii de deturnarea fondurilor apeductului: „Comuna Petroşani ce e drept are datoria de 1.500.000 cor. pentru apeduct la banca Boden Kreklit în Wiena, după această datorie nu s-a plătit nici o anuitate din anul 1918. Anuităţile nu s-au plătit din cauză că banca nu voieşte să primească până ce nu se va stabili prin Liga Naţiunilor modul de plată. Suma de 700.000 s-a adunat din mai multe izvoare de venite, care leam făcut pentru comună, însă nu numai pentru achitarea datoriei de 1.500.000 cor. a apeductului, şi pentru achitarea datoriei de 3.000.000 cor. care o avem la Budapesta şi Viena. Pentru achitarea acestei datorii s-a făcut în multe rânduri paşii de lipsă, însă din cauză că debitanţii au cerut să se plătească în paritate de 1 leu egal cu cor. 0,75, la care reprezentanţa comunală nu s-a îndoit, rămânând ca să se constate din partea Ligii Naţiunilor modul de plată. Din suma adunată de 700.000 lei, reprezentanţa comunală a hotărât să se renoveze asfaltul, pentru care lucrări s-a plătit 540.000 lei. În ceea ce priveşte hotărâNotarul Valer Pop în 1922. rile reprezentanţei comunale aduse pentru renovarea asfaltului s-a înaintat încă din 5 septembrie 1921 spre aprobare suma de 540.000 lei pentru lucrările asfaltului, nu s-a plătit din fondul apeductului - care este neatins -, ci din suma de 700.000 lei câştigată din veniturile neprevăzute ce s-au făcut în comună. Societatea de asfalt din Ungaria şi-a luat garanţia pentru renovarea asfaltului în contract numai pe 5 ani, şi nu pe 10 ani, deci obligamentul care nu era anul 1921, ci anul 1917, a expirat, prin urmare comuna nu poate intenta proces de despăgubire contra firmei de asfalt”.

Dincolo de gravele acuzaţii la adresa primarului şi notarului Petroşaniului, în adresa către subprefect, din 30 iunie 1922, prefectul mai reproşează aerul de boemie administrativă întâlnit la Primăria Petroşani: „Domnule Subprefect, ar fi trebuit să încep constatările făcute de noi la Primăria comunei Petroşani chiar cu ţinuta nepăsătoare ce am observat-o atât la primar, cât şi la secretar faţă de toate obiecţiunile - mici şi mari - ce le-am făcut cu ocazia inspecţiei, care nepăsare caracterizează lipsa de zel şi dragoste pentru muncă, şi care explică pe deplin toate iregularităţile şi ilegalităţile constatate de noi cu această ocazie”.

Cu toată această stare de fapt identificată la Primăria Petroşani, prefectul nu propune „deocamdată cercetare disciplinară”, ci îi solicită subprefectului continuarea anchetei, lăsând rezolvarea cazului oarecum la latitudinea subprefectului. Care prefect ordonă la 26 aprilie 1923 începerea cercetării disciplinare. Iată hotărârea dată de subprefect: „Raportul justificativ făcut de notarul şi primarul comunei Petroşani asupra învinuirilor atribuite lor (…) nu precizează nevinovăţia lor, iar acuzaţiunile ridicate împotriva lor în caz de adeverire conţin elementele abaterii disciplinare. Drept care ordonarea cercetării disciplinare e justă şi legală”.

Nu ştim cum s-a finalizat povestea, dar bănuim că s-a pus batista pe ţambal, căci Petre Iacob, a mai stat în fruntea primăriei Petroşani până în 1924, apoi a fost consilier angajat al primăriei până când, prin anii 1927-1928 şi-a dat obştescul sfârşit.

Datoria apeductului Petroşaniului la Liga Naţiunilor!

La 21 iunie 1922, prefectul judeţului Hunedoara întreprinde o anchetă administrativă la Primăria Petroşani, unde constată o gaşcă de „iregularităţi şi ilegalităţi”, în seama primarului Petru Iacob şi a notarului Valer Pop (care, între timp, se transferase la Petrila).

La 15 august 1922, subprefectul cere prim pretorului plăşii Petroşani să înainteze un raport justificativ al celor doi „evidenţiaţi”.

Din cele 5 „iregularităţi şi ilegalităţi” înşiruite de prefect, una se referea la apeductul Petroşaniului: „Comuna Petroşani are o datorie de Cor. 1.500.000 lei, zis un milion şi jumătate, la Budapesta pentru apeduct. După această datorie nu s-au mai achitat anuităţile, începând din anul 1918. Sumele destinate pentru achitarea acestei datorii au fost adunate şi depuse cu intenţia de a achita total suma. În anul trecut însă (1921 - n.a.), reprezentanţa comunală a hotărât repararea asfaltului, după ce întreprinzătorul din Ungaria a denegat repararea obligatorie, conform contractului. Hotărârea reprezentanţei din chestiune s-a declarat executorie, fără considerare la aprobarea judeţului, şi secretarul şi primarul au cheltuit nu mia puţin de 540.000 lei din fondul apeductului fără aprobarea prefecturii pe de o parte, şi fără autorizaţia specială a reprezentanţei ca cheltuielile de reparaţii a asfaltului să se acopere din fondul apeductului. Trebuie să observăm aici că nu înţelegem cum s-a putut întâmpla ca să rămână hotărârea aceasta a reprezentanţei comunei Petroşani - şi trimisă la 22 septembrie 1921 la Subprefectură nerezolvată până azi la resortul D-voastră. Afară de această volnicie contra normelor contabilităţii şi a administrării fondurilor comunale, s-a mai făcut şi a doua greşeală dăunătoare comunei, ca adică după ce societatea din Ungaria, obligată prin contract să repare timp de 10 ani asfaltul în fiecare an, a denegat îndeplinirea acestui obligament contractual, primăria nu s-a îngrijit să se facă o expertiză prin care să se constate toate acele reparaţiuni necesare care au fost atunci - fiind anul 1922 cel din urmă an obligat - şi în special nu a statornicit acele date în proces verbal pentru a le putea utiliza în procesul de despăgubire pe care sigur trebuie să-l dea comuna contra firmei obligate. În lipsa acestor date procesul devine iluzoriu”.

Marian BOBOC

II

PRăVăLIA CU ISTORII

miercuri, 30 decembrie 2015

Mărturii ale românilor din Transilvania de Nord refugiaţi în Valea Jiului în urma Dictatului de la Viena (II) 43.492 km² cedaţi din trupul ţării şi multă, multă suferinţă

şi ţinut acolo timp de 2 săptămâni, în care timp am fost bătut şi maltratat în fiecare zi de soldaţi şi batjocorit.

Odată cu mine mai erau încă doi români, pe care ne punea ca doi dintre noi să tragă la carul încărcat cu pământ şi pe unul ne punea să dăm în cei care trăgeau, astfel că ne schimba, şi ne băteam reciproc; când ne bătea cu bâta, de câte ori ne întreba ce vă trebuie Românie, în care timp eram loviţi. În tot timpul cât am fost ţinut acolo afară, eu trăgeam la car ca vitele, am fost de trei ori bătut zilnic, când ne dădea de mâncare câte ceva, zamă goală, totdeauna eram şi bătuţi.

Tot în sus zisa comuna, când am fost prins am fost percheziţionat de către soldaţi, cu care ocazie s-a găsit asupra mea 50 de pengo, bani ce am făcut şi eu economie din munca mea, pe care mi i-a luat fără să îmi mai restituie, astfel că am rămas fără nici un ban şi muritor de foame, tot cu ocazia percheziţiei mi s-au luat şi bocancii şi am rămas desculţ.

Aceasta îmi este declaraţia pe care o dau, susţin şi semnez propriu.

De acasă am plecat din cauza mizeriei şi foamei, fiindcă nu eram primit în serviciu la nimeni, fiindcă eram sas. Într-o zi mi s-a dat ordin de către soldaţi ca să mă duc la locul de muncă unde erau mai mulţi şi să-i bat eu; eu m-am dus şi m-am prefăcut că dau, însă am fost văzut de soldaţi şi am fost chemat la raport la el, invocându-ni-se motivul că nu i-am bătut bine pe cei de la lucru, ca drept pedeapsă, am fost şi bătut la tălpi cu un baston mai mult timp, astfel de cazuri s-a întâmplat şi cu alţii.

În urma Dictatului de la Viena (Al doilea arbitraj de la Viena) din 30 august 1940, România pierde cam jumătate din Transilvania.

Ungaria câştigă astfel 43.492 km².

La punctul 3 al documentului Dictatului se face referire şi la soarta românilor din teritoriile cedate: „Toţi supuşii români, stabiliţi în această zi pe teritoriul ce urmează a fi cedat de România, dobândesc fără alte formalităţi naţionalitatea ungară. Ei vor fi autorizaţi să opteze în favoarea naţionalităţii române într-un termen de şase luni. Acele persoane care vor face uz de acest drept vor părăsi teritoriul ungar într-un termen adiţional de un an şi vor fi primiţi de România. Ei vor putea să ia, fără nicio împiedicare, bunurile lor mobile, să lichideze proprietatea lor imobilă, până în momentul plecării lor, să ia cu ei produsul rezultat. Dacă lichidarea nu reuşeşte, aceste persoane vor fi despăgubite de Ungaria. Ungaria va rezolva într-un mod larg şi acomodant toate chestiunile relative la transplantarea optanţilor”. O parte a acestor români se refugiază în toate localităţile din Valea Jiului. Aici, refugiaţii români din Transilvania de Nord depun mărturie în faţa autorităţilor despre atrocităţile la care au fost supuşi de stăpânirea maghiară. Putem vorbi Rus Iosif (Mica, jud. Someş): astfel de un veritabil memorial al suferinţelor românilor „Soţia mea (…) a fost scuipată din Transilvania de Nord refugiaţi în Valea Jiului. şi dată afară din biroul notaContinuăm publicarea câtorva fragmente dintr-un rului, spunând că dacă nu are volum aflat în lucru, cu speranţa că istoria nu se va ce mânca să iasă la câmp să mai repeta şi că, deopotrivă, maghiari şi români, vom pască…” învăţa şi din acest documentar că toleranţa etnică, religioasă, sexuală etc. este cel mai bun atribut al Subsemnatul Rus Iosif, născut în unei bune convieţuiri. Sau ar trebui să fie… anul 1914, luna martie 22, în comuna Marian BOBOC Mica, judeţul Someş, de profesiune fo-

Petroşani

Oller Mihai (Cepa, jud. Năsăud):

„Ne punea ca doi dintre noi să tragă la carul încărcat cu pământ şi pe unul ne punea să dăm în cei care trăgeau”

Subsemnatul Oller Mihai, de ani 23, de naţionalitate sas, de origine etnică germană, născut în comuna Cepa, jud. Năsăud, necăsătorit, fiul lui Mihai şi al Mariei, de profesiune ziuaş muncitor, refugiat din teritoriul cedat din comuna Cepa, jud. Năsăud, declar următoarele: Înainte de trecere cu două săptămâni, am fost prins de soldaţii unguri în comuna Cojna, jud. Năsăud,

chist la CFR, de religie greco-catolică, căsătorit, cu un copil, ctg. 1936, nepedepsit, declar următoarele:

În ziua de 19 ianuarie 1942, m-am refugiat din teritoriul cedat din comuna Mica, jud. Someş, împreună cu soţia şi un copil.

M-am refugiat din cauză că după ce am prestat serviciu la căile ferate maghiare timp de 4 luni am fost dat afară din serviciu, invocându-mi-se motivul că am făcut propagandă contra statului şi că nu am ştiut limba maghiară.

După ce am fost dat afară, nu am avut cu ce trăi şi am răbdat de foame şi mizerie, ba chiar am fost bătut pentru că într-o prăvălie am cerut un articol în limba română.

Am fost concentrat timp de 4 luni, unde, de asemenea, am fost batjocorit, bătut şi am răbdat foame din cauză că la soldaţii de origine etnică română li s-a dat separat hrană şi aproape numai apă goală, iar un-

gurilor li se dădea hrană bună.

Timp de 4 luni de concentrare, soţia mea nu a primit nici un fel de ajutor, iar când a mers să ceară ajutor, a fost scuipată şi dată afară din biroul notarului, spunând că dacă nu are ce mânca să iasă la câmp să pască.

Când ni se împărţeau alimentele pentru populaţie, românilor nu li se dădea decât numai dacă rămânea de la ceilalţi, amăgindu-i cu fel de fel de promisiuni până ce se gătau alimentele.

Notarul comunei Mica, de origine maghiară, îşi bătea joc de naţia română cu fel de fel de cuvinte, ca români puturoşi, boi, măgari, murdari şi păduchioşi.

De asemenea, notatul comunei Mica a bătut pe românul Mureşan Teodor pe motivul că fiind citat a se prezenta la notariat, a întârziat câteva minute, acest român a avut mare noroc cu primarul comunei Petrean Simion, român, care l-a scos din mâinile notarului. În ajunul Căciunului 1942, notarul comunei a interzis cu desăvârşire românilor de a colinda după obiceiurile vechi sau de a se strânge la horă.

Aceasta îmi este declaraţia pe care o dau, susţin şi semnez.

Teodor Vasile (Juleşti, Jud. Maramureş):

„Ni se spunea ca să mergem în România, că aici este Anya Orszag”

Subsemnatul Teodor Vasile, de ani 20, de naţionalitate română, de origine etnică română, născut în comuna Juleşti, Jud. Maramureş, necăsătorit, de profesiune plugar, asupra celor întrebate declar: M-am refugiat din comuna Juleşti, jud. Maramamureş, în ziua de 9 iulie, am trecut frontiera în ziua de 10 Iulie 1942, prin punctul de frontieră Otlaca, Jud. Arad.

M-am refugiat pentru faptul că în teritoriul cedat românii nu mai pot vorbi româneşte, numai dacă vorbeşti ungureşte poţi să mergi la un oficiu oarecare sau să ocupi un serviciu trebuie să fii ungur, că dacă te ştie că eşti român nu poţi să ocupi nici un serviciu şi nici chiar ca un ziuaş. Astfel că eram muritori de foame, şi

miercuri, 30 decembrie 2015

dacă, eventual, ne plângeam că murim de foame, ni se spunea ca să mergem în România, că aici este Anya Orszag, adică ţara mamă nu mai este România Mare. În general, românii nu sunt primiţi nicăieri în lucru şi sunt muritori de foame şi sunt batjocoriţi cu cuvinte batjocoritoare la adresa românilor, ca Bidös Olah/ Valah împuţit, opincari etc. În timpul cât am stat acolo, ni s-a interzis ca seara. de la orele 9, şi dimineaţa, până la orele 7, să ieşim pe stradă, pe când ungurii umblau toate noaptea şi cântau diferite cântece batjocoritoare la adresa românilor.

Todoran Ioan (Măcicaşul unguresc, jud. Cluj):

„Orice furt se comite, până ce se descoperă, românii sunt bătuţi, deşi nu sunt vinovaţi cu nimic”

Subsemnatul Todoran Ioan, născut în anul 1925, aprilie 30, în comuna Măcicaşul unguresc, judeţul Cluj, de meserie plugar, de religie greco-catolică, declar următoarele:

1. În ziua de 29 iunie 1942, m-am refugiat din teritoriul cedat Ungariei, din comuna Macicaşul unguresc, unde mi-am lăsat părinţii şi fraţii mei.

2. M-am refugiat din cauza mizeriei şi foamei, la care am fost expus zilnic, am fost bătut în mai multe rânduri de către instructorul Turea Mihai, din comuna Măcicaş.

3. După orele 9 seara nici un român nu mai poate circula prin comună, care este prins este bătut de către jandarmi până la sânge.

4. Românii din comuna Măcicaşul unguresc care nu au nici un fel de avere, nu primesc nici un fel de lucru, şi, pentru a nu muri de foame, se duc pe câmp, unde sapă rădăcini de hirean, foi de potbal şi alte buruieni, pe care le duc în Cluj, unde le vând pe piaţă, şi aceste zarzavaturi le dau cu preţuri maximale.

5. La slujbele ce se fac în bisericile româneşti, asistă unul sau doi delegaţi din comună, care au misiunea de a observa mersul slujbei.

6. Autorităţile jandarmeriei din comună se foarte brutal cu populaţia, orice furt se comite, până ce se descoperă, românii sunt bătuţi, deşi nu sunt vinovaţi cu nimic.

Bedecan Ioan (Giuleşti, judeţul Maramureş):

„Am fost batjocorit, maltratat…”

Subsemnatul Bedecan Ioan, de 28 ani, născut în anul 1913, ianuarie 10, în comuna Giuleşti, judeţul Maramureş, de meserie plugar, de religie greco-catolic, necăsătorit, cu serviciul militar nesatisfăcut la Regimentul 12 Jandarmi declar: În ziua de 9 iulie m-am refugiat din teritoriul cedat Ungariei din comuna Giuleşti, jud. Maramureş, şi am trecut frontiera în România prin punctul de frontieră Otlaca.

Cauza care m-a făcut să mă refugiez a fost că în tot timpul cât am stat în Ungaria, am fost batjocorit, maltratat, precum şi din cauza mizeriei şi foamei la care eram expus zilnic.

Lucru nu primeam din cauză că eram român şi din cauză că nu cunoşteam limba maghiară.

Ca român, nu am avut nici un drept şi nu puteam după orele 9 seara să mai circulăm prin comună până dimineaţa la orele 7, în caz că ne prindeau eram bătuţi până la sânge.

Petroşani, la 15 iulie 1942

Văideanu Lazăr (Herghelia, jud. Mureş):

„Au spart geamurile de la casele românilor, strigând că toţi valahii să iasă din comună şi să plece fără nimic în Valahia”

Subsemnatul Văideanu Lazăr, de ani 17, născut în comuna Herghelia, judeţul Mureş, cu domiciliul în Petroşani, str. Micu Klein, nr. 2, de religie greco-catolic, nepedepsit, carte ştiu, 6 clase primare, declar următoarele:

În ziua de 7 ianuarie 1942, m-am refugiat din teritoriul cedat, comuna Herghelia, judeţul Mureş, din cauză că în Ungaria nu am fost primit niciunde pentru a

PRăVăLIA CU ISTORII III

învăţa o meserie, pe motivul că am fost român, am suferit mizerie şi foame.

La instrucţia premilitară ce am făcut, băieţii de români am fost aleşi la o parte şi ne comanda cei de unguri, şi în timpul instrucţiei ne culcau în noroi şi îşi băteau joc de noi, spunând că dacă nu ne place, să trecem în România (Olah Orszag).

După orele 8,30 seara nici un român nu mai avea voie să iasă din casă, care erau prinşi erau bătuţi până la sânge.

Fraţii Farkaş din comuna Herghelia au spart geamurile de la casele românilor, strigând că toţi valahii să iasă din comună şi să plece fără nimic în Valahia.

Acei Farkaş din comuna Hergelia l-au bătut pe românul Nistor Ştefan, în aşa fel că astăzi este nenorocit, din care cauză nu mai poate lucra, din cauza bătăii; cu un cuvânt, erau toţi românii maltrataţi şi bătuţi de către autorităţile ungureşti şi de către populaţie.

Gădăleanu Aurel (Feiurdeni, jud. Cluj)

„Am văzut cu ochii mei când pe preotul român Chindriş Vasile din Cluj l-au bătut crunt nişte unguri şi trăgându-l de barbă îi strigau: Popă de valah puturos…”

Subsemnatul Gădăleanu Aurel, de ani 17, de religie grecocatolic, de origine etnică română, de profesiune electrician ucenic (…), născut în comuna Feiurdeni, judeţul Cluj, şi domiciliat în Petroşani, str. Regele Ferdinand, No. 5, refugiat din teritoriul cedat Ungariei, declar următoarele:

M-am refugiat din Cluj la data de 5 Martie 1942, fiindcă acolo nu am mai avut nici o posibilitate de trai. Am fost ucenic şi fiindcă eram român nu am mai fost ţinut de către maistru deoarece spunea că s-a dispus că atâta timp cât există un ungur, românii nu au ce căuta în meserie.

Pe de altă parte, eram batjocorit în fiecare zi de către unguri care din valah puturos nu mă scoteau.

Aproape în fiecare zi vedeam români plini de sânge din cauza bătăilor ce le primeau de la autorităţile ungureşti şi de la populaţia maghiară.

Am văzut cu ochii mei când pe preotul român Chindriş Vasile din Cluj l-au bătut crunt nişte unguri şi trăgându-l de barbă îi strigau: Popă de valah puturos.

Biserica gr. cat. din Cluj a fost spartă de unguri şi din ea s-a furat bani şi mai multe obiecte de valoare, s-a spart geamurile, iar autorităţile maghiare nu au făcut nici o cercetare, cu toate că autorii erau cunoscuţi de către populaţia română şi reclamaţi.

Odată am văzut pe un ungur din vecini care a venit cu doi soldaţi unguri la vecinul meu Şomlea Partie, şi l-au bătut împreună cu soldaţii, fără nici un motiv.

Geamurile de la locuinţa părinţilor mei au fost sparte de vreo trei ori, iar noi a trebuit, de frică, să dormim pe câmp.

Ungurii caută prin orice mijloace ca să forţeze pe români de a pleca de acolo şi astfel să piardă bunurile ce le au. În continuarea declaraţiei mele de pe verso declar: Pe la sfârşitul lunii februarie 1942, cu ocazia unei nunţi a unui ungur, anume Vig Ferencz, a doua zi după nuntă, adică luni, înainte de masă, pe când se reîntorcea lumea de la târg, un grup de mai mulţi unguri tineri şi bătrâni care au luat parte la nuntă, pentru a-şi bate joc de românii, au înscenat o înmormântare, zisă de ei înmormântarea României, în felul următor: Unul din unguri s-a îmbrăcat în nişte haine rele şi făcea pe preotul, după el, aţii doi îmbrăcaţi tot în haine rele, purtau două beţe lungi în care atârnau zdrenţe şi de care spuneau că sunt praporii bisericeşti români.

Alţi patru duceau pe două ruzi un buştean, care era acoperit cu paie şi diferite murdării, spunând că acesta este mortul care reprezintă România. După acestea, urma un convoi de unguri care conduceau mortul şi cântau pe glasuri de înmormântare diferite cântece de ocară la adresa românilor. În fruntea cortegiului acestuia de batjocură cânta o muzică ţigănească diferite cântece iredentiste şi de batjocură la adresa românilor (probabil era muzica care cântase peste noapte la nuntă).

O femeie româncă trecând pe lângă acest cortegiu a început să plângă. Ungurii, văzând-o plângând, au luat-o la bătaie şi au bătut-o grav.

La această ceremonie de batjocură s-au asociat ungurii trecători de pe stradă, şi cu această ocazie s-a strigat diferite cuvinte murdare şi insulte la adresa României şi a românilor.

La toate acestea am fost martor ocular. (va urma)

IV PRăVăLIA CU ISTORII

miercuri, 30 decembrie 2015

Din volumul „Cu ortacii mei…” de Adrian Jurca

Trei povestiri Prins în surpare

Curajul lui Petre Lungu

Dacă s-ar realiza un clasament, Petre Lungu ar fi cel mai bun miner al generaţiei sale, sau, ca să nu-i supăr pe alţii, un miner de top. Petre Lungu a fost şi un salvator desăvârşit, curajos, dar în acelaşi timp şi calculat. Modul de a fi pe care şi l-a construit crescând pe lângă fratele său Ionel Ciontu, mai dur, mai direct, a făcut ca majoritatea şefilor să îl considere, în mod eronat, un om cu care e greu de lucrat.

Dar dacă era ceva greu de făcut la mină, cu siguranţă trebuia apelat la Petre Lungu.

După ce a ieşit la pensie, în locul său, ca şef de brigadă, a rămas un miner la fel de bun şi de hotărât: Petre Marin. Lucru mare să laşi pe cineva în locul tău de care să fii mândru peste ani…

Despre Petre Lungu aş putea să scriu o grămadă de poveşti, şi mai vesele şi mai triste, deoarece a fost şi este un om care şi-a trăit şi îşi trăieşte din plin viaţa.

Din toate poveştile cu Petre, sunt sigur că o întâmplare nu o voi uita niciodată.

Eram şef de sector. Într-o duminică sunt informat că metanul în galeria de cap creşte puternic. Ştiam că pe abataj erau o grămadă de rupturi în front şi eram mai mult ca sigur că este surpare pe undeva. Nu după mult timp, am fost informat că aşa este: aveam surpare pe abataj. Fiind duminică, l-am luat pe Petre şi pe încă un ortac şi am intrat în mină, pe abataj.

Am început să analizăm cum am putea să asigurăm surparea, să pornim TR-7 şi să eliberăm abatajul. Am cărat ceva lemne şi ne-am apucat de treabă. Petre a intrat în golul de deasupra secţiilor şi a început să bage bucăţi de lemn. Eu i le dădeam la mână. Când am crezut noi că ar fi gata, am hotărât să montăm un stâlp hidraulic de undeva din secţie, cu un lemn şi ceva plasă, ca să putem opri surparea (să o gâtuim).

Pe celălalt ortac l-am trimis mai jos, la un interfon, să strige la cel care era de inspecţie să pornească pompele. Aveam nevoie de presiune pentru stâlp. Interfonul fiind defect, am decis să coboare la staţie, iar după ce terminam, să încerce să pornească şi TR-7. Celălat ortac avea o misiune destul de grea: trebuia să pornească şi fluxul în faţă, ca sa poată deversa TR-7. Pe abataj, practic, nu se putea trece decât printr-o gaură de vulpe. Se numeşte aşa din cauza dimensiunilor sale foarte mici.

Prin acea gaură de vulpe trebuia să treacă cineva dincolo de surpare, tocmai pentru a ne asigura că surparea era prinsă. Petre, fiind mai subţire, a decis că trece el. Tocmai în acel moment, totul a început să se mişte, lemnele să trosnească. Undeva sus, deasupra secţiilor, zăcământul se mişca. Pe gaura de vulpe viteza aerului era foarte mare, respiraţia, practic, era la limită. Am avut noroc că nu ne-am panicat niciunul.

Nu pot reproduce ce îi spuneam eu lui Petre sau Petre mie. Trebuia să îl salvez. Trăgeam de el, mai precis de picioare, el se împingea cum putea. Nu mai conta că el se zgâria. La un moment dat, Petre a strigat la mine să pun hupul (aşa numita macara ţigănească) ca să îl trag. „Îţi smulg picioarele!”, i-am zis. Replica lui Petre a fost una dură: „Trage numai de unul, dă-l în p…a mea, că pot trăi şi fără el”. Din fericire, nu a fost nevoie. Petre a reuşit să iasă de acolo, dealul şi-a dat drumul imediat.

Am pornit TR-7, riscând să mărim surparea, dar nu a fost aşa. Aerajul se restabilise, iar noi am ieşit afară. Nu am povestit aproape nimenui spaima pe care am tras-o. Nu pot să îmi imaginez ce a fost în sufletul lui Petre. Am convingerea fermă (aşa cum era una din vorbele fratelui său Ionel Ciontu) că pentru o treabă serioasă, Petre s-ar băga oricând.

Rememoram toate acestea la sfârşitul verii anului 2012 în biroul şefului său de sector, ing. Claudiu Dumitru, un om de caracter şi el, citit şi de bun simţ, care în 2015 este inginerul şef producţie al minei Livezeni, un meseriaş al huilei dorit de multe mine. Păcat că în zilele noastre au mare căutare oamenii lipsiţi de orice bun simţ, pentru a fi promovaţi. Înainte, în minerit eram ortaci, acum suntem doar colegi.

O zi de sâmbătă lipsă

Cu siguranţă, unul dintre cei mai buni şefi de schimb pe care îi avea brigada Florea Vasile, care mai apoi a devenit şi maistru, a fost Nicolae Darie. Acesta a lucrat la mina Aninoasa la o brigada vestită, a lui Dediu (un tip puţin bâlbâit). După care, o mare parte dintre ortacii brigăzii au venit la mina Livezeni şi au format o brigadă la fel de celebră, brigada condusă de Vasile Florea. Într-o zi de sâmbătă, care era obligatorie în brigadă, nu şi din punct de vedere legal, Culai - sau Culi cum era poreclit Darie Nicolae - nu a venit la şut. În general, dacă lipseai la o astfel de acţiune erai exclus din brigadă. Însă Culi, fiind pe acea vreme un bun ajutor minier, nu a fost ex-

Brigadieri de azi şi de ieri: Petre Marin şi Petre Lungu, eroul povestirii de faţă.

clus, ci doar pedepsit.

Luni, când a venit la şut, şeful de brigadă Dediu l-a pus să spargă un bolovan de la staţia abatajului. Un bolovan de piatră. Când Culi se pregătea să pună picamerul (la Aninoasa i se spunea papagaie) în funcţie, Dediu a intervenit: ,,Culai, Culai, îl spargi cu barosu’, că eşti odihnit, sâmbătă nu ai fost la şut”. Culi a luat barosul şi, preţ de câteva ore, a spart ce a putut din bolovan, până, practic, acesta s-a rotunjit. Atunci a apărut brigadierul Dediu şi l-a întrebat: „Culai, Culai, vii sâmbătă la şut?”. Răspunsul nu a putut fi decât un da din toţi rărunchii. Auzind răspunsul, Dediu i-a spus: „Atunci sparge acum cu papagaia, Culai, sparge cu papagaia”.

Din ciclul frumoşii musculoşi ai marilor subterane:

Pompagiul „Viorica”

Înainte de anul 1997, anul primei şi marii disponibilizări din mineritul Văii Jiului urmare a Ordonanţei 22, printre cei 960 de oameni care lucrau la Sectorul 1 Producţie al minei Livezeni se găseau şi personaje „puţin mai deosebite”. Un astfel de personaj era lăcătuşul Viorel Mihai. Acesta era, de fapt, pompagiu, lucrând la întreţinerea pompelor de înaltă presiune din subteran. Viorel Mihai era poreclit de ortaci „Viorica”. Când făceai cunoştinţă cu el, aveai un şoc. Te întreba direct: - Îţi place de mine? Ce zici, aşa-i că sunt bărbat bine?

Nu peste mult timp petrecut împreună cu el, îţi făcea o propunere „deosebită”: - Hai, vrei să-ţi arăt muşchii?

Refuzul era începutul unei duşmănii. În cel mai bun caz te considera un invidios. Într-o noapte, la schimbul 4, după ce dădusem cărbune, la preliminar, se defectase lanţul elevator. Acţiunea se petrecea pe Maleia, la Puţul 3. Era iarnă, într-o noapte de vineri. Şefii ne-au spus că vor trimite sâmbătă dimineaţa echipa de intervenţie a maistrului Kuky ca să facă reparaţiile necesare. Aşa că împreună cu maistrul Darie Nicolae şi câţiva gazatori, parcă şi un artificier, am intrat în Staţia Trafo de la Orizontul 475, lângă Banda 10. Maistrul Darie Nicolae, din lipsă de ocupaţie, îl cheamă pe „Viorica” de la pompe,şi îi spune: - ,,Viorica”, arată-i tu la domn inginer Jurca muşchii tăi, Nu durează mult şi începe prezentarea. Maistrului Darie Nicolae îi vine o idee demnă de un showbizz: - „Viorica”, du-te bă, tată, la pompe şi adu puţin ulei să te ungem, să lucească muşchii pe tine ca la concursuri la Arnold.

Asta s-a şi întâmplat. În foarte scurt timp, doi ortaci au început operaţia care lipsea din Cartea Verde de Normare: ungerea bustului renumitului pompagiu „Viorica”. Prezentarea a fost făcută ca la carte, chiar dacă, din cauza rigorilor de securitate a muncii în subteran, lipsea fondul muzical. „Viorica” a făcut şi flotări într-o mână, iar eu a trebuit, în cele din urmă, să îi pipăi bustul şi braţele, şi astfel să confirm valoarea musculaturii.

După aproximativ o săptămâna „Viorica” nu a mai venit la şut. Pielea de pe bust i se iritase de la uleiul de la pompe şi a stat în foaie de boală câteva zile. Deh, şi frumuseţea are preţul ei.

La aproximativ un an de la această întâmplare, Dumitru Tulici este numit adjunct şef sect. Într-o zi, fugea disperat pe galeria de cap, ca să ajungă la mine în abataj (Pan 3-4 Blocul 6 N). Când a ajuns lângă mine îmi spune aproape sufocat: - Pompagiul vrea să mă bată. Mi-a spus că vrea să îmi arate muşchii…

Am vorbit cu „Viorica”, care mă asculta, deoarece eram singurul care îl apreciam la adevărata lui valoare, după cum chiar el spunea, şi am acceptat concluzia lui: Dumitru Tulici era invidios pe el că era bărbat bine.