CMYK
Ziarul Vaii Jiului
Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
împotriva LUI! ADEVĂRU
)
Nu există lege
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani
CJH - CLP
După cum se arată în raportul de specialitate la proiectul de hotărâre: „Drumul DJ 709F: DN 7A-Cabana
În judeţul Hunedoara
Rusu-Masivul Parâng, se află în intravilanul municipiului Petroşani. Dat fiind faptul că zona turistică Parâng este vizitată anual de mii de turişti şi în prezent accesul auto se face anevoios, doar cu mijloace de transport cu tracţiune integrală, este necesară modernizarea sectorului de drum cuprins între km 6+600 şi 10+325. Dezvoltarea zonei turistice parcursă de acest drum poate căpăta alte dimensiuni, o dată cu modernizarea lui. Este singura legătură rutieră între DN 66, DN 7A şi zona turistică Cabana Rusu,
Deszăpezire cu GPS Aşa cum a anunţat vineri preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Hunedoara, Adrian David, maşinile care intervin la operaţiunile de deszăpezire pe drumurile judeţene vor fi monitorizate pe GPS în timp real, pe site-ul oficial al instituţiei. David spune că aşteaptă ca firma de IT colaboratoare a CJ Hunedoara să modernizeze site-ul, astfel încât să poată fi monitorizată starea drumurilor şi starea
Redactor şef: Marian BOBOC
Curs valutar: 1€ = 4,5145 lei 1$ = 4,1722 lei 1₤ = 6,2286 lei
lunii, 21 decembrie 2015 Anul VIII n nr. 1841 n 12 pagini n Preţ: 1 leu
Asociere pentru drumul Cabana Rusu - Masivul Parâng
În ultima şedinţă de CJ, consilierii au aprobat asocierea Judeţului Hunedoara cu Municipiul Petroşani, prin Consiliul Local al municipiului Petroşani (CLP), în vederea finanţării şi realizării în comun a obiectivului de investiţii Modernizare DJ 709F: DN 7A-Cabana Rusu-Masivul Parâng, km 6+600-10+325, potrivit unui acord de asociere.
Director: Cătălin DOCEA
din Masivul Parâng, de mare atracţie pentru locuitorii judeţului Hunedoara. Proiectul este indispensabil pentru atragerea de fonduri comunitare, în vederea finanţării de proiecte menite să pună în valoare potenţialul turistic al zonei.” Mihaela PETROŞAN
utilajelor, poziţia lor pe hartă. Această implementare a fost impusă din start, anul acesta, în caietul de sarcini pentru licitaţia organizată pentru atribuirea lucrărilor de deszăpezire a drumurilor judeţene, firmele fiind obligate să aibă utilaje prevăzute cu GPS-uri. După cum se ştie deja, serviciile de specialitate din CJ Hunedoara au finalizat procedurile de licitaţie pentru activităţile de deszăpezire aferente perioadei 1 ianuarie-15 martie 2016, drumurile judeţene fiind împărţite pe cinci zone. Tot vineri, consilierii judeţeni au aprobat şi programul de lucrări de întreţinere şi reparaţii la drumurile judeţene pentru perioada de iarnă. Mihaela PETROŞAN
2
LA ORDINEA ZILEI Sectoarele de drumuri judeţene declarate închise până la data de 15 martie 2016
Sectoare de drum judeţean
Închise până-n primăvară
Consilierii judeţeni au decis vineri închiderea temporară a circulaţiei rutiere pe unele sectoare de drumuri judeţene, până la data de 15 martie 2016. În fapt, printr-o adresă din luna noiembrie, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Hunedoara – Serviciul Rutier, a acordat „Avizul de principiu” privind închiderea temporară a circulaţiei rutiere în perioada 15 noiembrie 2015 – 15 martie 2016 pentru unele sectoare de drumuri judeţene. Închiderea temporară a circulaţiei rutiere pe sectoarele de drumuri jude-
)
Ziarul Vaii Jiului
ţene, pe perioada iernii 2015 - 2016 se impune deoarece pe unele sectoare îmbrăcămintea drumului este din pământ cu şanţurile colmatate având zone cu declivităţi mari în profil longitudinal precum şi versanţi înalţi, instabili şi neprotejaţi, fiind aproape impracticabil, odată cu căderile abundente de zăpadă (sectorul de drum fiind înzăpezibil) există riscul producerii unor avalanşe de zăpadă de pe versanţii muntoşi, astfel încât traficul rutier nu se poate desfăşura fluent şi în condiţii de siguranţă a circulaţiei. Pentru sectoarele de drumuri judeţene propuse a fi închise circulaţiei se prezintă variantă ocolitoare. Mihaela PETROŞAN
Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 n J20/1310/2008
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
facebook.com/ziarulvaiijiului
DJ 660A: Câmpul lui Neag - Cabana Câmpul lui Neag – limită judeţ Gorj, de la km 0+800 la km; 6+750; L=5,950 km accesul se va face pe DN66A până la Cabana Câmpul lui Neag; DJ 664: limită judeţ Gorj – Vulcan, pe sectorul lim. jud. Gorj – Pas Vulcan, de la km 35+000 la km 38+000 ; L=3,000 km accesul se va face cu telegondola; DJ 666: DN 66 (Merişor) - Vulcan, pe sectorul Merişor - Dealu Babii, de la km 5+010 la km 6+500; L=1,490 km accesul se va face din DN66A spre Merişor; DJ 672C: limită judeţ Gorj – DN 66A, pe sectorul lim. jud. Gorj-Câmpul lui Neag, de la km 40+776 la km 50+309; L=9,530 km; DJ 709F: Slătioara - Cabana Rusu - Masiv Parâng, pe sectorul Cabana Rusu - Masiv Parâng, de la km 6+600 la km 12+600; L=6,000 km accesul cu telescaun. *** DJ 667: Pui – Hobiţa - Baleia, pe sectorul Hobiţa - Cabana Baleia, de la km 5+400 la km 21+700; L=16,300 km accesul se va face până la sfârşitul localităţii Hobiţa; DJ 667 A: DN 66 – Sălaşu de Sus – Cabana Pietrele, pe sectorul Cârnic-Cabana Pietrele, de la km 16+900 la km 21+600; L=4,700 km; DJ 668A: Streisângiorgiu (DJ668) – Boşorod – Luncani – Alun – Târsa - Costeşti, pe sectorul Alun – Târsa, de la km 21+000 la km 24+750; L=3,750 km accesul se va face pe DC57E Boşorod-Merişor- Târsa; DJ 668C: DN 66 (Bretea Strei) – Bretea Română - Chitid, pe sectorul Băţălar – Chitid, de la km 10+900 la km 12+000; L=1,100 km accesul se va face pe DJ668; DJ 680B: DN 68A - Lăpugiu de Sus – Răchiţaua, pe sectorul Lăpugiu de Sus – Răchiţaua, de la km7+500 la km 25+530; L=18,030 km accesul se va face pe DC121A; DJ 685: Cârneşti - Cabana Gura Zlata – Baraj Retezat – Cabana Rotunda, pe sectorul Baraj Retezat–Cabana Rotunda, de la km 34+600 la km 48+700; L=14,100 km drum impracticabil acces interzis în Parcul Naţional Retezat; DJ 687C: Haţeg - Ciula Mare - Răchitova, pe sectorul Răchitova – DJ 687G, de la km 17+820 la km 28+796; L=10,980 km se va închide după sfârşitul localităţii Răchitova; DJ 687G: DN 68 - Densuş – Ştei –DJ 687D (Lunca Cernii de Jos), pe sectorul ŞteiDJ687D, de la km 14+000 la km 32+985; L=18,990 km accesul în Lunca Cernii de Jos se va face pe DJ687D DJ 687J: Hunedoara - Cerbăl – Socet - Feregi, pe sectorul Socet - Feregi - DJ 688, de la km 24+500 la km 44+600; L=20,100 km accesul în localitatea Socet se va face pe DJ687J şi în localitatea Feregi pe DJ708D; DJ 687K: Bretea Streiului – Silvaşu de Jos - Silvaşu de Sus – Mănăstirea Prislop, pe sectorul Bretea Streiului - Silvaşu de Jos, de la km 0+000 la km 5+000; L=2,000 km accesul în localitatea Silvaşu de Jos se va face pe DJ687A; DJ 705A: Orăştie-Orăştioara de Sus-Costeşti-Sarmizegetusa Regia, pe sectorul MHC Godeanu-Poarta Cetate Sarmizegetusa Regia, de la km 33+400la km 37+409; L=4,009 km; DJ 705D: Bozeş - Băcâia - lim. jud. Alba - Stănija - Buceş, pe sectorul Stănija lim. jud. Alba, de la km 33+100 la km 37+000; L=3,900 km; DJ 705F: DJ705A (Căstău) - Cabana Prislop - lim. jud. Alba, pe sectorul Sibişel Cabana Prislop, de la km 11+100 la km 29+100; L=18,000 km; DJ 706B: Luncoiu de Jos - Stejărel - Sârbi, pe sectorul Stejărel - Luncşoara, de la km 3+800 la km 7+150; L=3,350 km; DJ 706D: Săcărâmb - Roşia - Balşa, pe sectorul Săcărâmb – Balşa, de la km 0+000 la km 17+500; L=17,500 km; DJ 707: limită judeţ Arad - Căzăneşti - Vaţa de Jos (DN 76), pe sectorul limită judeţ Arad-Căzăneşti, de la km 22+700 la km 29+800; L=7,100 km accesul în localitatea Căzăneşti se va face pe DJ707 din localitatea Vaţa de Jos; DJ 708D: Veţel - Muncelul Mic - Feregi - Vadu Dobrii - Lunca Cernii de Sus, pe sectorul Feregi-Lunca Cernii de Sus, de la km 26+800 la km 53+600; L=26,800 km accesul se va face pe DJ687D Teliucu Inferior-Lunca Cernii de Sus; DJ 742A: Buceş – După Piatră – lim. jud. Alba, pe sectorul Tarniţa - lim. jud. Alba, de la km 14+200 la km 17+100; L=2,900 km; DJ 742B: Blăjeni - Criş - DJ 762, pe sectorul Blăjeni - Criş - DJ 762, de la km 11+425 la km 23+550; L=12,130 km; DJ 761B: Bârsău - Nojag - Vărmaga – Banpotoc - DJ107A, pe sectorul Vărmaga Banpotoc, de la km 6+900 la km14+000; L=7,100 km accesul în localitatea Vărmaga se va face din DJ761 şi în localitatea Banpotoc din DJ107A; DJ 762: Baia de Criş - Bulzeştii de Sus - lim. jud. Alba, pe sectorul Bulzeştii de Sus - lim. jud. Alba, de la km 22+253 la km 40+600; L=18,350 km.
Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României
Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ioan LASCU, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Administrativ / Publicitate: Oana CROITORU - 0735.727264 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839
În PDL (îngurgitat de PNL), consilieri şi consilieri…
Gâlceava pedelistului Mârza cu taxa de parcare. Amendamentul bun al pedelistului Cornea…
Vă prezentăm două proiecte dezbătute la ultima şedinţă ordinară de Consiliu Local Petroşani din acest an.
1 leu sau 2 lei - taxa de parcare
De parcarea de la Piaţa Centrală s-a discutat cel mai mult în toată şedinţa, la proiectul ce a vizat aprobarea taxelor percepute de Serviciul Public Administraţia Pieţelor pentru anul 2016. Dacă în proiect cei din administraţia pieţelor ceruseră modificarea taxei de parcare de la 1 leu la 2 lei, justificarea fiind că acest serviciu se autofinanţează, iar banii rezultaţi vor fi folosiţi apoi în asfaltarea parcării şi alte amenajări sau reparaţii ce vizează bariera sau aspectul zonei, o mare parte dintre consilieri n-au fost de acord cu acest lucru, motivaţia de bază fiind că şi aşa, la 1 leu taxa, parcarea e de cele mai multe ori pe jumătate goală, deci, la 2 lei cam nimeni „nu va mai parca pe-acolo”. Tonul l-a dat consilierul Florin Mârza, care a susţinut printre altele că „trebuie să încurajăm parcarea în acel spaţiu, deci propun ca taxa să rămână tot un leu” (în stilul acesta, să nu ajungă şi parcarea în situaţia CEH – n.r.)… Apoi a intervenit consilierul local Şipeţean: „Şi eu susţin acest lucru şi nu cred că din venituri proprii administraţia pieţelor poate să aibă fondurile suficiente ca să toarne acolo covor asfaltic, să mai repare şi bariera şi să facă alte amenajări. Nu, ei trebuie ajutaţi tot de administraţia locală, care trebuie să identifice fonduri şi să le aloce, altfel e greu pentru cei de la piaţă să facă
Hotărârea CJH:
toate acestea”. După această intervenţie, consilierul Mârza a intervenit din nou şi a susţinut că cei din cadrul administraţiei pieţelor „pot să-şi permită deoarece se pune problema că strâng fonduri din tot ce administrează la pieţe, nu doar din banii colectaţi la parcări”. Consilierul Cornea a fost şi mai tranşant în exprimare: „La piaţă nu stă nimeni mai mult de maxim o oră, deci, hai să fim serioşi, 2 lei nu e mult”. Cele spuse de antevorbitor au fost întărite de consilierul Postolache: „Sunt zile când parcarea este goală, la 2 lei va fi şi mai goală”. În timp ce consilierul Valeriu Butulescu a venit cu o idee, practică şi modernă am zice noi: „E bună ideea ca în prima oră să fie taxa 1 leu, iar apoi, din ora a doua să fie 2 lei, să-i descurajăm pe unii să-şi mai lase acolo maşina şi să ocupe locul celor care vin la piaţă la cumpărături şi n-au unde parca”. „Da, dar pentru acest lucru trebuie sistem de cartelă”. „Se poate face, dar până atunci trebuie să nu mărim taxa, ca să atragem şoferii spre parcare, nu să-i fugărim”, au concluzionat mai multe voci. Preşedintele de şedinţă a acceptat apoi amendamentul propus de Florin Mârza, ca taxa să rămână în parcarea respectivă tot un leu, la vot acesta trecând aproape în unanimitate, cu două abţineri. N-am înţeles totuşi până la urmă dacă primăria îi va ajuta sau nu cu fonduri în 2016 pe cei de la piaţă ca să asfalteze şi să repare bariera (Dacă nu va face primăria acest gest, atunci poate să ajute la aceste lucrări din fonduri persoanele consilierul Mărza, că are de unde).
Prelungirea proiectelor cu finanţare europeană În şedinţa de vineri a Consiliului Judeţen (CJ) Hunedoara a fost decisă prelungirea duratei de execuţie a patru proiecte judeţene cu finanţare europeană, în care instituţia este partener sau beneficiar direct. Prelungirea s-a făcut până în luna iunie 2016, firmele de construcţii care au câştigat lucrările neîncadrându-se în termenul limită stabilit pentru sfârşitul acestui an.
Tinerii salvamontişti
Un proiect binevenit pentru tinerii care ar dori să se apuce de această ocupaţie nobilă, salvamontismul, dar care nu sunt stimulaţi financiar deloc, astfel că renunţă la idee destul de repede a existat pe ordinea de zi a şedinţei de joi. Aflat la punctul 6 de pe ordinea de zi, proiectul iniţiat de primarul Tiberiu Iacob-Ridzi privind „modificarea cuantumului indemnizaţiei de
hrană şi a indemnizaţiei de periculozitate pentru membrii Salvamont Petroşani”, a venit la solicitarea „băieţilor din Salvamont”, după cum a specificat în cuvântul său primarul, care a subliniat faptul că la Petroşani „avem 11 salvamontişti, dar doar unul este angajat, iar aceste indemnizaţii, de hrană şi de periculozitate sunt, practic, singurele forme prin care putem să-i ajutăm financiar”. În proiect, noua sumă de bani, atât pentru hrană, cât şi pentru periculozitate pe „perioada de patrulare şi de salvare în munţi” este de 35 lei/ zi. Lucru acceptat de consilieri fără probleme, doar că de data aceasta consilierul Cornea a venit cu un amendament bun, dacă nu foarte bun, prin care a solicitat ca aceste indemnizaţii să fie acordate şi „celor aflaţi în curs de atestare”, pentru că „în acest moment, din păcate, nu avem niciun alt tânăr care să dorească să devină salvamontist dintr-un motiv simplu: nu are nicio motivaţie financiară”. Au urmat alte câteva intervenţii prin care s-a susţinut acest amendament, care într-un final a fost aprobat, astfel că de-acum înainte şi tinerii înscrişi în cei trei ani de practică, pentru atestare, vor primi aceste indemnizaţii. Corneliu BRAN
La tribunal
Program de sărbători Conform unui anunţ public, în perioada 21 decembrie 2015 - 3 ianuarie 2016, programul la Tribunalul Hunedoara se modifică.
Astfel, cu excepţia zilelor nelucrătoare, programul de relaţii cu publicul, la compartimentele: Registratură, Arhivă, Arhivă Falimente, Biroul Apostilare Acte, Biroul de Informare şi Relaţii Publice din cadrul Tribunalului Hunedoara se va desfăşura după următorul orar: Luni-Miercuri – între orele 10-12. În 24 şi 31 decembrie 2015 compartimentele mai sus menţionate nu vor desfăşura activităţi de relaţii cu publicul. Începând cu data de 4 ianuarie 2016 programul de relaţii cu publicul la aceste compartimente va reveni la orarul anterior. Mihaela PETROŞAN
Trebuie spus că valoarea finanţărilor la proiectele respective se ridică la aproximativ 80 de milioane de euro. În fapt, au fost aprobate prelungiri de termene pentru: „Reabilitarea zonei urbane Dealul Cetăţii Deva, monument al naturii şi istoric cu valoare turistică ridicată din Municipiul Deva”, „Modernizare drumuri de acces pentru integrarea în circuitul turistic european a cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei”, „Reabilitarea sitului industrial de pe fosta platformă industrială Călan şi pregătirea lui pentru noi activităţi” şi implementarea proiectului „Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Hunedoara”. „Am solicitat, fără echivoc, să le prelungim (proiectele - n.r.) pentru că altfel am fi pierdut finanţarea în integralitatea ei. Discutăm de sume destul de mari, colosale pentru bugetul judeţului Hunedoara: 55 de milioane euro pentru programul pe deşeuri, 22 de milioane de lei pentru drumul spre cetăţile dacice, peste 20 de milioane de euro pentru Călan”, a declarat Adrian David, preşedintele CJ Hunedoara. Adrian David a mai spus că proiectele pentru care a fost nevoie de prelungirea termenelor sunt în faze avansate de execuţie, iar firmele sau persoanele vinovate de întârzierea lucrărilor vor trebui să răspundă pentru situaţia creată. Mihaela PETROŞAN
8
www.zvj.ro luni, 21 decembrie 2015
ACTUALITATE
3
4
SPORT
La sporturi neolimpice
Ana Maria Gherghel (Comexim R Lupeni) - principala favorită la primul loc
Desemnată sportiva anilor precedenţi la sporturi neolimpice, Ana Maria Gherghel, de la Comexim R Lupeni, are toate şansele să repete performanţa şi în 2015, pentru că eleva lui Dima Druncea a redevenit cvintuplă campioană europeană la fotbal-tenis. Aşa cum ne-a obişnuit, Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Hunedoara clasamentele cu cei mai buni sportivi pe anul 2015 vor fi date publicităţii doar în luna ianuarie 2016, judeţul nostru aflându-se printre ultimele judeţe care dau atât de târziu rezultatele. Atleta Florentina Marincu, boxerul Cosmin Gîrleanu şi
gimnasta Andreea Munteanu sunt creditaţi cu cele mai mari şanse de a câştiga titlul de sportivul hunedorean al anului 2015, la categoria sporturi olimpice. La discipline neolimpice, distincţia îi va reveni mai mult ca sigur sportivei Ana Mariei Gherghel de la Comexim R Lupeni. De altfel, sportiva din Lupeni a fost premiată şi de Federaţia Română de Fotbal Tenis la Gala Campionilor de la Buşteni. Florentina Marincu a avut un an 2015 foarte bun, atleta de la CNS Cetate Deva obţinând rezultate notabile atât la nivel de juniori, cât şi de seniori. Cele mai bune performanţei ale atletei de 19 ani au fost medalia de bronz în proba de săritura în lungime la Campionatul European în sală pentru seniori şi titlul mondial în aceeaşi probă, dar la nivel de juniori şi în aer liber, obţinută la Eskilstuna (Suedia). Florentina Marincu a fost selecţionată în lotul naţional de seniori care a participat la Campionatul Mondial în aer liber de la Tokio, dar sportiva noastră a ratat acolo prezenţa în finală. Boxerul Cosmin Gîrleanu a
Rugby
Şah
„Moşul” vine fără prime
Competiţii amânate
Campioni în Divizia Naţională la rugby, jucătorii echipei Ştiinţa Petroşani s-au arătat dezamăgiţi de faptul că cei din conducere nu i-au premiat decât cu indemnizaţia de sportiv de 400 de lei, pe care, de altfel, o primesc lunar.
„Cred că am fi meritat o primă măcar simbolică, pentru că am terminat pe primul loc. Chiar nu ne-am aşteptat să nu ne ia nimeni în seamă. Foarte urât că nimeni nu s-a gândit la noi”, a declarat un jucător al Ştiinţei, ce a dorit, din cauza fricii, să-şi păstreze anonimatul. Prezenţa Ştiinţei în Superligă stă sub semnul întrebării din cauza incertitudinii financiare.
Deoarece nu s-a găsit în timp util o sală care să facă faţă unui număr atât de mare de participanţi, cele două turnee de şah, de juniori şi de seniori, prevăzute să se desfăşoare la Deva în această perioadă au fost amânate. „Am decis să amânăm turneul pentru începutul anului viitor, când are loc şi Campionatul Judeţean, în luna ianuarie. Vom încerca să organizăm, totuşi, între Crăciun şi Anul Nou un concurs open de blitz, ca să oferim şahiştilor noştri prilejul să îşi măsoare forţele pentru ultima oară în acest an”, a declarat Cosmin Tătăruş, preşedintele Clubului de Şah Deva.
Şah
Şcurhan reacţionează
Atacat în ultima vreme din toate părţile, Gheorghe Şcurhan, coordonatorul de la CSM Jiul Petroşani, a simţit nevoia să le răspundă tuturor contestatarilor săi.
„Până acum m-am abţinut să fac comentarii pe tema asta. Probabil unii dintre părinţii juniorilor noştri confundă şahul de masă cu cel de performanţă. Fostul meu elev Alin Apostu este tânăr şi ambiţios cum îl ştiu, sigur va creşte în viitor. Înainte ca unii dintre cititori să-şi dea cu părerea, vă recomand să adunaţi medaliile naţionale şi internaţionale obţinute de juniorii din Vale! După Mario Deaconescu, fostul meu elev, în ultimii doi ani s-au mai ridicat Oana Şchiopu şi Andrei Secrieru, ambii foarte talentaţi, de la CS Vulcan. Observaţi că n-am vorbit de fosta mea elevă,
facebook.com/ziarulvaiijiului
Daria Vişănescu, multiplă medaliată la naţionale şi europene. Sper ca şi noii antrenori din Vale să reuşească să aducă măcar o medalie de la naţionale şi pe urmă îmi puteţi povesti despre rezultate. Cred că dacă vom fi mai obiectivi cu noi înşine, vom avea rezultate mai bune în viitor. Dintre foştii juniori din Vale au mai cucerit medalii naţionale şi sportiva Teodora Berinţan, iar dintre promisiunile ac-
reuşind să obţină un titlu mondial şi o medalie europeană de argint, la nivel de juniori. Gimnastica nu a avut un an bun, dar cu toate acestea Andreea Munteanu, de la CNS Cetate Deva, a obţinut una din cele două medalii la nivel de senioare în anul 2015, cucerind aurul la bârnă, în cadrul Campionatelor Europene de la Montpellier (Franţa).
Cu toate că Inter Petrila era favorită la primul loc
Şoimul Băiţa a avut un parcurs aproape fără greşeală Şoimul Băiţa, surpriza ultimelor sezoane, a confirmat în turul acestei ediţii, dominând categoric principalul eşalon fotbalistic hunedorean, având şanse mari să devină noua campioană a judeţului.
Cu toate că Inter Petrila era favorită la primul loc datorită lotului experimentat, Şoimul rămâne singura echipă neînvinsă din Liga a IV-a. „Sincer, nu ne aşteptam să terminăm pe primul loc, nu ne-am propus neapărat asta. Avem o atmosferă foarte bună la echipă, oameni cărora le place fotbalul şi sunt aproape de noi. Iar băieţii din lot au dat dovadă de caracter şi fiecare şi-a făcut treaba cum a putut mai bine”, a declarat antrenorul Ciprian Pepenar. „Dacă noi ne-am fi văzut de jocul nostru şi am fi avut mai multă încredere în noi şi ne-am fi concentrat suficient, am fi fost pe primul loc”, a declarat Aurel Moldovan, antrenorul de la Inter Petrila.
tuale,deocamdată fără medalii,mi-au plăcut foarte mult juniorii Dragoş Vişănescu şi Octavian Bumbac, ambii din Petrila, ultimul prin stilul destul de curajos şi agresiv aplicat la divizia B de la Petroşani, ocupând locul secund pe masa 4. Dintre copiii micuţi şi de perspectivă să nu uitaţi numele acesta, Bianca Grecu, cu care eu sper să ajung la europene în 2017. Referitor la juniorii care spun că au făcut pregătire cu mine şi au plecat? Vă spun doar atât, că eu încă nu am întâlnit junior care să plece de la mine şi să urce în vârf. Cu această ocazie, vreau să vă spun că voi rămâne deschis faţă de orice părinte dornic să facă performanţă şi în măsura posibilităţilor voi acorda sprijinul necesar”, a declarat coordonatorul secţiei de şah CSM Jiul Petroşani, Gheorghe Şcurhan. Pagină realizată de Loredana JUGLEA
Primim la redacţie
Turismul nu salvează Valea Jiului
Valea Jiului este o depresiune intramontană situată pe râul Jiu. Este cunoscută pentru bogăţiile sale naturale, exploatate de către statul român prin mine de huilă, zonă evident monoindustrială. Munţii ce o încadrează sunt Munţii Retezat (respectiv munţii Tulişa, Retezatul mic), Munţii Vâlcan, Munţii Parâng, Munţii Şureanu. Odată cu închiderea minelor însă toată Valea Jiului este pe moarte, rezultatul fiind foarte mulţi şomeri şi migraţia atât internă cât şi internaţională. Factori ce stimulează migraţia: „continuarea studiilor, căsătoria, divorţul, căutarea unui loc de muncă mai bun, dezvoltarea unei activităţi economice, pensionarea, relaţii de serviciu nesatisfăcătoare, decesul unei rude, nevoi personale, inadaptarea la locul de muncă, stare civilă, posibilitate de utilizare mai bună a cunoştinţelor profesionale, reputaţia locului” (Prodanciuc Robert, Demografie, editura Universitas, Petrosani, 2014). Cauzele ce favorizează migraţia sunt în principal economice, apoi sociale şi politice. Printre cei care migrează sunt, în principal, tineri. Tinerii din Valea Jiului pleacă pentru aşi continua studiile, a-şi întemeia o familie, pentru afirmare socio-profesională, autoactualizare etc. Deci, condiţii de muncă şi de viaţă mai bune, un viitor! Printre şomeri sunt şi tineri şi adulţi. Dar câţi dintre aceştia sunt şomeri voluntari? Câţi sunt involuntari? Conform ZVJ: „În Valea Jiului, situaţia şomerilor în evidenţă este următoarea: Petroşani – 1.507, Vulcan – 672, Lupeni – 640 şi Petrila – 847” - o situaţie destul de proastă. Au fost alocaţi bani europeni pentru integrarea şi readucerea pe piaţa muncii a şomerilor. Cu toate că, neexistând o mare diversitate pe piaţa muncii, în Valea Jiului, mulţi au rămas în continuare şomeri. S-au alocat bani şi pentru instruirea şomerilor, astfel mulţi puteau face cursuri, unele unde erau chiar plătiţi. Sunt curios câţi dintre şomerii care au lucrat iniţial în mină, au şi participat la astfel de cursuri, plătite sau nu. Evident, Valea Jiului trebuie să iasă din această criză şi să evolueze. Când profesorul şi antropologul american David Kideckel a venit să facă un studiu în Valea Jiului, a observat că majoritatea locuitorilor chestionaţi consideră că soluţia pentru redresarea economică a Văii Jiului, pentru evoluţia ei este turismul. Fiind operator de teren, sondaj de opinie pentru dânsul în studiul efectuat, am făcut chestionare în zona colonie din Petroşani. Toţi cei chestionaţi de către mine au considerat turismul ca fiind salvarea Văii Jiului! Nici un alt răspuns nu am primit, doar turism! Un lucru pe care vreau să-l menţionez este faptul că am întâlnit mulţi şomeri, iar ei ca ocupaţie s-au numit casnici (majoritatea erau bărbaţi). Majoritatea celor care au răspuns că turismul este soluţia, unii care s-au trecut ca şi casnici, au un
8
www.zvj.ro luni, 21 decembrie 2015
nivel de instruire scăzut, printre ei fiind şi oameni care aveau 8 clase. Nivelul de instruire îl dă de obicei şi pe cel de cultură, iar la capitolul cultură mulţi locuitori din Vale nu putem zice că stau aşa de bine, motiv pentru care sunt şi aşa de reticenţi când vine vorba de a fi chestionaţi, privind studiile ştiinţifice, lucru despre care poate nu au habar mai deloc! David Kideckel însă a considerat şi el că turismul nu este salvarea Văii Jiului. În continuare, voi prezenta câteva argumente pe care le consider veridice şi care arată că turismul nu este salvarea în Valea Jiului. În primul rând, când vorbim de Valea Jiului vorbim de o microregiune urbană, formată din oraşele Petroşani, Petrila, Vulcan, Aninoasa, Lupeni şi Uricani. Vorbim în continuare de funcţiile oraşelor, deoarece fiecare dintre oraşe îndeplineşte anumite funcţii, iar fiecărei funcţii le sunt subordonate anumite tipuri de oraşe. Avem, deci, 6 funcţii: 1) funcţia comercială; 2) funcţia industrială (care este singura funcţie dezvoltată în oraşele din Valea Jiului); 3) funcţia culturală; 4) funcţia de rezidenţă temporară, unde vom distinge: oraşe spital, oraşe staţiuni balneare şi oraşe staţiuni de odihnă(unde intră staţiuni maritime şi staţiuni montane); 5)funcţia administrativă şi politică; 6)funcţia militară. (Fulger Ioan Valentin, Sociologie urbană şi rurală, 2015, Universitatea din Petroşani) Turismul, ca „activitate cu caracter recreativ sau sportiv, constând din parcurgerea pe jos sau cu diferite mijloace de transport a unei regiuni pitoreşti sau interesante dintr-un anumit punct de vedere” (https://dexonline.ro/definitie/turism) este o activitate care ţine de funcţia de rezidenţă temporară a oraşelor. Noi am avut funcţia industrială ca fiind mai dezvoltată şi mai singura dezvoltată. Ne trebuie o diversitate pe piaţa muncii, nu doar minerit, nu doar turism. Deci, nu putem transforma Valea Jiului într-o staţiune montană, într-o activitate cu caracter recreativ sau sportiv. Este imposibil şi stupid în acelaşi timp. Putem dezvolta turismul de la noi, fiind un lucru inteligent, lucru ce, momentan, oricum nu prea este posibil din cauza incompetenţei, ineficienţei şi ignoranţei politicienilor din Vale, dar şi a investitorilor, magnaţilor şi locuitorilor Văii. Valea Jiului mai este numită şi Valea plângerii, poate şi din faptul că mulţi locuitori ai Văii Jiului nu fac nimic altceva decât să se plângă. (sintagma „Valea Plângerii” a apărut pentru prima dată în presă în 1922, după cea mai mare explozie produsă vreodată în mineritul Văii Jiului, când au murit 82 de oameni la Mina Aurelia Lupeni; deci are legătură cu lacrimile văduvele, copiilor, comunităţii Văii Jiului vărsate atunci, dar şi la alte explozii, nu cu ceea ce susţine Beserman – nota lui Marian Boboc). Au
devenit specialişti în aşa ceva, ei înşişi devenind în acelaşi timp şi una din forţele regresive în evoluţia Văii Jiului, pe lângă politicienii şi magnaţii care sunt principalele forţe regresive. (printre „forţele regresive” se regăsesc sindicaliştii, dar şi unii intelectuali, astăzi cadre universitare care, de exemplu, la
mineriade aplaudau acţiunile în forţă ale ortacilor, în loc să le explice greşeala – nota lui Marian Boboc). Apoi, câte locuri de muncă va crea turismul în Valea Jiului şi care vor fi acelea? Vor fi, însă, dispuşi oamenii să lucreze în turism? Cum poate turismul să creeze locuri de muncă pentru a susţine economia întregii văi? Nu poate! Este o naivitate să considerăm că turismul salvează Valea Jiului, pentru că nu o face! Mulţi dintre cei care consideră că turismul este salvarea, înţeleg realitatea socială la nivel de cunoaştere co-
mună. Din punctul meu de vedere, ceea ce trebuie să facem în Valea Jiului nu este să investim doar în peisaje, ci şi în oameni. Valea Jiului să nu fie recunoscută doar după frumuseţile mediului natural, ci şi după frumuseţile oamenilor. Trebuie să investim în ce este mai important: în oameni! Funcţia culturală ar putea fi dezvoltată foarte mult, putem investi în intelectuali, putem atrage investitori, putem face multe. Putem să ne conservăm patrimoniul cultural şi industrial, precum David Kideckel zicea. Putem face politică, pentru că prin politică poţi schimba, cu ocazia asta poate va dispărea şi acea mentalitate primitivă şi periculoasă de a vota acelaşi primar pe motiv că el şi-a băgat deja bani în buzunar, nu o să mai fure şi că dacă vine altul o să fure cât încape. Trebuie să ne oprim să ne plângem, să ne plafonăm, să nu mai sperăm că o să vină Dumnezeu să ne salveze şi să facem noi ceva, pentru viitorul celor care vor veni după noi. Când cei care vin după noi se vor uita la ce am lăsat în spate, să nu ne considere nişte incompetenţi şi ignoranţi, ci oameni care au făcut ceva pentru ei, care au lăsat ceva util în urmă, nu plânsete, naivitate şi ignoranţă. Edy Dragoş BESERMAN
AGORA
5
CMYK
6
EVENIMENT
Cronica unei expoziţii de grup
Un „albastru petrilean” şi... un infinit de griji
Gândită şi lansată la apă de artistul Radu Chinţa, expoziţia „Petrila Albastră” vernisată joi, 17 decembrie, la galeria Clubului Copiilor Petrila, a adus în prin plan viaţa artistică a oraşului şi, mai ales, ceea ce de mult petrilenii nu au mai văzut: o expoziţie colectivă a creatorilor locali! O radiografie artistică Expoziţia şi-a atins scopul realizând o adevărată radiografie artistică, chiar dacă fiecare artist a simţit altceva şi chiar dacă manierele de lucru au fost diferite. Pictura profesorilor şi artiştilor petrileni a surprins atmosfera apăsătoare a sfârşitului unei epoci industriale, înfloritoare altădată, amorţită şi pe cale de dispariţie deocamdată, atmosferă care în pictura lui Petru Birău a adus elemente conceptual-umoristice, iar profesoruluiartist Radu Chinţa lucrări unde caricatura se impleteşte cu forţa expesiei, pentru a exprima indolenţa unei realităţi crunte la care asistăm toţi neputincioşi în momentul de faţă. Cipriana Chinţa a tratat in maniera „clarobscurului monocrom realitatea unei Petrile cu descompunerea vizuală a elementelor industriale ce i-au adus odată gloria”, după cum ne-a sugerat chiar dumneaei. Liliana Matei a venit cu o spirală, cu suişurile şi coborâşurile ei, iar
maestrul Ion Barbu a propus o antiteză între valorile consacrate şi cotidianul petrilean, cu mult umor aşa cum artistul ne-a obişnuit. Au mai pezentat pictură tinerii artişti Roxana Spiridon, Adrian Zmed, Doian Marioane, Diana Tacu. Fotografii de pus în… ramă În secţiunea dedicată fotografiei, Alin Roşca a tratat cu sinceritate şi profunzime cotidianul, Alex Bogye a detaliat frumuseţea portretului şi a peisajului, un peisaj care a avut valenţe pozitive în fotografiile lui George Crăsnean şi Valeriu Bucoş. Ilie Pintea, în schimb, a adus întâmplarea jurnalistică, evenimentul cotidian în faţa publicului petrilean şi a acordat asistenţei ocazia să privească Petrila prin ochii unui jurnalist consacrat la nivel naţional. Micuţul (de statură), mare la creaţia artistică, Lucian Murărescu a scos în evidenţă, prin farmecul fotografiilor, frumuseţea naturii încântătoare din imediata vecinătate a oraşului, meleagurile petrilene fiind renumite pentru aceasta. În fine, Constantin Barbu a fost singurul care a tratat în această expoziţie portretul ultimului miner prezent la închiderea minei şi ambientul industrial pe care ortacul e nevoit să-l părăsească în momentul plecării din arealul minei Petrila. Tot el a făcut în
deschiderea expoziţiei şi un tur verbal al acesteia, prezentând cele trei categorii în care aceasta a fost structurată: fotografie, pictură şi artă pe lemn (realizată de elevii Cercului de Artă Populară de la Clubul Copiilor Petrila, nişte lucrări de asemenea superbe!). Constantin Barbu a precizat în cuvântul său că „artiştii sunt din generaţii diferite, dar au un crez comun: arta”. Profesorul Chinţa a subliniat faptul că la expoziţia de grup au expus doar artişti petrileni, cunoscători ai realităţii de azi. Au fost prezenţi toţi la singura expoziţie de grup organizată în ultimii ani la Petrila. Radu Chinţa a mai spus că „momentele dramatice pe care le trăim azi, nu au mai existat în Petrila” şi că „este necesară o revigorare economică a zonei, doar că această revigorare nu o poate face artiştii, deoarece singurele lor arme sunt cele cu care s-au expus publicului de faţă”. Ce zic unii, ce spun alţii Petre Braiţ a subliniat un aspect prezent în scrierile sale: mândria. Poate că situaţia dramatică din zilele noastre vine şi ca urmare a mândriei unora dintre factorii de decizie, care „nu se pun la un dialog real cu oamenii”. „Lumea, a spus Petre Braiţ, e plină de oameni mândri, dar puţini au cu ce se mândri...”. Ciprian Dîrjan l-a parafrazat pe Henry Miller: „(...) Nu-mi pot imagina nicio stradă din Petrila şi niciunul dintre oamenii ce locuiesc pe această stradă în stare să te conducă spre descoperirea
Ansamblul „Junii Petrileni”
eului tău. Am străbătut străzile multor ţări din lume, dar nicăieri nu m-am simţit atât de degradat şi de umilit ca în Petrila”. În antiteză, un alt participant la expoziţie, Alexandru Bogye, a declarat că după mulţi ani de locuit în străinătate, Petrila este în viziunea lui un loc frumos şi în care s-a întors cu drag. Petrică Birău a specificat în cuvântul său că dezvoltarea oraşului s-a datorat subteranului, mineritului. Părerile diferite ale participanţilor ca şi viziunile diferite au condus la un schimb de idei, care pot pune piatra de temelie a unei a grupări care sperăm că se va exprima artistic şi pe viitor. A fost, de ce nu, un început, care poate – şi am zice şi trebuie – să continue. Mult popor… În afară de cei amintiţi deja, au fost alături de artişti şi i-au susţinut: consilierul local liberal Doiniţa Bălanesc, consilierul local social-democrat şi membru în comisia de cultură a consiliului local Marius Heljiu, directorul Clubului Copiilor Petrila, Doru Codrea, preotul ortodox Gheorghe Tetileanu, etnologul Dumitru Gălăţan-Jieţ, un alt colaborator vechi a ZVJ. Corneliu BRAN
A colindat la cel mai mare festival de colinde din vest. Vestul României...
Sâmbătă, 19 decembrie, Ansamblul „Junii Petrileni” au dat-o la-ntoarsă, la colinde şi voie bună, tocmai pe scena Festivalului Naţional de Colinde de la Făget, judeţul Timiş, cel mai mare festival de gen din vestul ţării.
De reţinut că petrilenii au fost singurii din ţară invitaţi de organizatori, în afară, fireşte, de ansamblurile din Banat! Motivul: pentru că „sunt cei mai buni legat de originalitatea programului artistic pe care-l prezintă, ducând tradiţiile zonei lor şi a momârlanilor mai departe”! Cel puţin aşa cred bănăţenii şi noi nu-i contrazicem. Tot spectacolul va putea fi urmărit zilele viitoare pe canalul de muzică populară „Favorit”, dar şi pe canalul dedicat oamenilor de la sate, Agro TV”, care se află în grila marii majorităţi de societăţi de cablu-tv. Costică Cigmaian, artizanul acestui ansamblu, ne-a declarat că este mândru că ansamblul condus şi creat de el este faimos în tot Banatul, drept dovadă şi această invitaţie. În câteva cuvinte ne-a spus, înainte cu o zi de eveniment, şi în ce va consta programul artistic al petrilenilor pe scena de la Făget, câţi „juni” din ansamblu vor fi prezenţi şi alte câteva gânduri: „E un festival naţional de colinde. Sâmbătă, începând cu orele 16,00 vor fi prezenţi pe scenă 20 de membri din ansamblul nostru. Domnul Mircea Cărtişoreanu este domnul care ne-a invitat, spunându-mi că suntem ansamblul cel mai apreciat în Banat din toată ţara (în afară de cele din Banat), pentru originalitatea cântecelor şi dansurilor noastre. Este mai mult decât onorant şi vorbele acestui om ne umplu sufletele de bucurie şi suntem mândri că suntem de pe plaiurile atât de frumoase petrilene. Vom prezenta cu grupul nostru un program de 6 colinde tradiţionale, cum se cântă la noi la Petrila de zeci, peste o sută şi peste 200 de ani! Ele provin din ceea ce am cules noi de la bătrânii de pe sate şi toate aceste colinde le-am şi înregistrat ca să le avem pentru un viitor album de colinde, care, credem că va face o reală plăcere tuturor celor care le vor asculta, dar mai cu seamă petrilenilor şi cetăţenilor din zona Văii Jiului. Împreună cu grupul de adulţi vor interpreta, ca şi solişti, la Făget, şi două fete mai mici, Miruna Cigmaian şi Patricia Voina, împreună cu tânărul Răzvan Balaş”. Trebuie spus în încheiere că la acest festival naţional cei din ansamblu au avut asigurată cazarea şi masa. Doar pentru transport fiecare membru a scos din buzunar 45 lei. Pentru un festival aşa mare nu-i mult… Corneliu BRAN
facebook.com/ziarulvaiijiului
Aşa o fi?:
Vineri seara,
Vulcanul mai tare ca Micii fotbalişti de la Hunedoara „Fair Play” Vulcan au Surprinzător sau nu, deşi, după cum eu înrenunţat la şuturile sumi am putut vedea, vineri, aproape de ora şase seara, nu se adunase prea multă pe poartă, pentru lume în şi în preajma Orăşului Copiilor… câteva figuri de dans …mare mi-a fost mirarea să aud, mai apoi, că, totuşi, la Vulcan, la programul de colinde veniseră mai mulţi oameni decât la Hunedoara. Nu am pus deloc la îndoială informaţia, mai ales că ea a ajuns la mine dintr-o sursă oficială.
Toţi copiii
aduşi de părinţi sau de bunici au vrut poze cu Moş Crăciun după ce acesta le-a dat bomboane şi ciocolate. Şi Ile s-a fotografiat cu Moşul, dar s-a plasat între domnişoarele crăciuniţe din aparatul administrativ al acestuia. În faţa bradului împodobit cu luminiţe de multe culori primarul a făcut o poză şi cu cele două nepoţele ale sale, după care i le-a dat din nou în primire cuscrului său. În acest răstimp, pe scenă s-au perindat colindători din Vulcan şi din satele dimprejur. A fost frumos, nu am ce zice. în prima zi în şi în preajma Orăşelului Copiilor din Vulcan. Chiar dacă a fost un pic cam frig. Chestiunea asta s-a rezolvat uşor, mai ales că erau două-trei locuri din care puteai să-ţi încălzeşti interiorul cu vin fiert. Gheorghe OLTEANU
8
www.zvj.ro luni, 21 decembrie 2015
Clubul Sportiv
are două echipe de juniori. „Juniori C”, în care componenţii au vârsta de 13 ani, şi „Juniori D” în care fotbaliştii nu-s trecuţi de zece ani. „Juniorii C” de la „ACS Fair Play” Vulcan au încheiat pe locul al II-lea turul Campionatului de Fotbal din Valea Jiului. În care s-au confruntat cu echipe din Lupeni, Vulcan şi Petroşani. Vineri seara, micii fotbalişti de la „Fair Play” au avut parte de o surpriză pregătită de către conducerea clubului, împreună cu părinţii lor.
Pentru ei
Nu am fost prezent
în părculeţul din faţa blocului 1M în momentul sosirii lui Moş Crăciun pe care l-a întâmpinat, ca de obicei, primarul Gheorghe Ile. Moşul de anul ăsta mi s-a părut cam tinerel şi tras prin inel. Mai pântecos era consilierul Holban, îmbrăcat corespunzător şi aflat lângă el pe post de ajutor de moş. În aceeaşi ţinută crăciunească fusese Vasile şi la şedinţa de consiliu local de cu o zi înainte. Atunci, însuşi Ile a rămas blocat când l-a văzut şi l-a abordat amical şi tandru, totodată, cu „ce dracu’ te-a apucat, mă, de eşti aşa?!”.
Stângă „Motanu’”, la fel de cunoscuţi iubitorilor sportului cu balonul rotund din Valea Jiului. Ei sunt cei care-i antrenează pe cei cincizeci de copii care se visează mari fotbalişti şi se pregătesc pentru asta la „Fair Play”.
Deşi există doar de un an, Asociaţia Club Sportiv „Fair Play” din Vulcan şi-a făcut cunoscut numele pe care-l poartă. Asta, deoarece acest club privat de fotbal a fost întemeiat şi este condus de către sportivi foşti cândva celebri.
a fost organizată ediţia I a „Balului Fair Play”. Distracţia s-a consumat într-una din sălile Clubului Deco IMAX din Vulcan, iar partea frumoasă este că, dacă tot a fost să fie bal, au fost invitate şi handbalistele de la CS Vulcan, antrenate de prof. Elvis Stan. Copiii s-au simţit minunat şi le-au demonstrat domnilor antrenori că nu se ştiu numai cu mingea, ci că la fel de familiale le sunt şi figurile de dans. Gheorghe OLTEANU
Iosif Izsak, „Ocsi”,
pentru prieteni, preşedintele clubului sportiv, este fotbalist valoros care a jucat nu doar la Vulcan, ci şi într-o echipă de ligă superioară din Ungaria. Alături îi stau Doru Mârşavă şi Sorinel
ACTUALITATE
7
8
prăvălia cu istorii
Prima comunicare susţinută în Sala de conferinţe „Nicolae Sădean”:
Câteva cuvinte despre Nicolae Sădean – destoinicul mecanic interbelic al conductei de apă a Primăriei Petroşani
După cum v-am informat în ediţia noastră trecută, la iniţiativa directorului general Costel Avram, de joi, 17 decembrie, sala de conferinţe a SC Apa Serv Valea Jiului poartă numele lui Nicolae Sădean. Cu acest prilej, Marian Boboc a prezentat comunicarea „Câteva cuvinte despre Nicolae Sădean – destoinicul mecanic interbelic al conductei de apă a Primăriei Petroşani”, elogiind gestul fără precedent în Valea Jiului făcut de conducerea S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A., de a da unei săli un nume după acela a unui meseriaş: Nicolae Sădean.
1940. Deci, nu greşim dacă spunem că Nicolae Sădean a fost mecanicul interbelic al apeductului primăriei Petroşani, primul şi singurul mecanic român al conductei de apă. Vă voi prezenta câteva date care vor contura biografia şi profilul moral/ economic al mecanicului apeductului Petroşanilor, Nicolae Sădean:
Generozitatea mecanicului Sădean
Câteva (ne)fericite toponimii De la bun început, trebuie spus că în Petroşani o instituţie care, conform titulaturii, ar trebui să fie de cultură, un parc şi o stradă poartă numele unor foşti cetăţeni ai Petroşaniului răposaţi, respectabili – căci despre morţi numai de bine…, dar care nu au excelat/ performat în domeniul lor, fie el cultural, ori administrativ. Câteva instituţii şcolare din urbea noastră poartă nume de rezonanţă naţională: Mihai Eminescu, Dimitrie Leonida, I.G. Duca. Ba un liceu din proximitatea cătunului momârlănesc Slătinioara are nume chiar de regină: Carmen Sylva (de fapt, de pseudonim literar al Reginei Elisabeta; numele de Carmen Sylva de pe frontispiciul colegiului intră în conflict de… cacofonie cu „informatică”, creând astfel un sentiment lingvistic dezagreabil). Însă, toate aceste personaje care au însufleţit viaţa culturală, tehnică sau politică nu au avut nici în clin, nici în mânecă cu Petroşaniul, sau Valea Jiului. Din fericire, Petroşaniul are o şcoală care poartă numele unei personalităţi locale cu merite deosebite, preotul ortodox şi marele patriot Avram Stanca, un teatru cu numele scriitorului Ion D. Sîrbu şi o stradă cu numele lui Nicuşor Gociu, un erou al Petroşaniului care şi-a dat viaţa la Revoluţia din 1989. Trebuie spus că obiceiul de a da numele unei personalităţi unei clădiri, instituţii, fabrici a fost preluat din epoca interbelică şi de comunişti, în Petroşani existând Sala „Gheorghe Apostu” (fostul Cazinou al Funcţionarilor), iar în Valea Jiului puzderie de capacităţi industriale au fost botezate cu numele unor fruntaşi comunişti: „Vasile Luca”, „Gheorghe Gheorghiu Dej”, „Ana Pauker” ş.a.m.d. Amintesc că în minerit există cutuma ca unele lucrări să poarte numele şefului brigăzii care a săpat un suitor, un plan etc. De exemplu, pe vremea cât am lucrat la Mina Livezeni, exista suitorul lui Iugan(u), planul lui Iugan(u), planul lui Pipan ş.a. Bineînţeles că aceste denumiri fac parte dintr-o toponimie industrială în mişcare care, datorită specificului lucrărilor miniere, la un moment dat sunt acoperite de cărbune şi… de uitare, numele lor rămânând doar în mintea celor care au făcut şut în acea zonă minieră. Această tectonică a uitării denumirilor lucrărilor miniere ar
facebook.com/ziarulvaiijiului
merita un studiu aparte. Am uzat de această introducere pentru a înţelege contextul evenimentului de astăzi (joi, 17 decembrie a.c. – n.r.):
La 25 septembrie 1927 are loc la Petroşani un eveniment important: Sfinţirea Drapelului Tricolor al Reuniunii Comercianţilor, Industriaşilor şi Meseriaşilor Români din Valea Jiului. Cu acest prilej are loc şi o sesiune de donaţii ale înstăriţilor membri ai reuniunii pentru construcţia Căminului de Ucenici Români „Avram Brânduşa”. Printre donatori se află şi Nicolae Sădean, mecanicul apeductului, care donează 5.000 de cărămizi şi se obligă să suporte gratuit şi lucrările de canalizare şi de introdu-
Redenumirea sălii de conferinţe a S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Nu cunosc în Petroşani, sau în Valea Jiului, nici o clădire, atelier, sau măcar o amărâtă de baracă să poarte denumirea unei calfe, ucenic, meseriaş sau meşter care a activat într-o uzină, fabrică, întreprindere locală. Aceasta spune mult despre capacitatea de a „uita” a noastră, a tuturor românilor, dar şi despre nepăsarea, ca să nu-i spun incultura, celor care vremelnic fac umbră birourilor directoriale/ manageriale. Din fericire, actuala conducere a S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. face excepţie de la această regulă şi astăzi va boteza sala de conferinţe, care, de fapt, este interfaţa instituţională a S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. cu presa, cu societatea reală şi cu firmele cu care colaborează. Ziua de astăzi, joi, 17 decembrie 2015, va rămâne, cu siguranţă, în memoria bravei întreprinderi care ne furnizează non-stop, cu destul şi discret eroism al angajaţilor săi, apa noastră cea de toate zilele, căci de astăzi (joi, 17 decembrie a.c. – n.r.) această sală va purta numele lui Nicolae Sădean. Dar…
…who is Nicolae Sădean? Desigur cei care au citit cartea subsemnatului „Vremea apeductului/ File din istoria producţiei şi exploatării apei în Valea Jiului”, prima carte-document despre acest subiect din judeţul Hunedoara, au deja răspunsul la această întrebare. De aceea nu lor le sunt adresate rândurile de mai la vale. Nicolae Sădean a fost mecanicul conductei de apă a Petroşaniului din 1919 până la tragicul său sfârşit,
cere a apeductului. Gestul arată generozitatea mecanicului conductei de apă şi implicarea în problemele urbei.
Certificatul mecanicului Sădean
Conform uzanţelor vremii, în epoca interbelică meseriaşii depuneau periodic câte o cerere-tip pentru certificarea meseriei, echivalentul autorizaţiei de astăzi. Aceste cereri/ certificate, aparent banale, reprezintă pentru cercetătorii ca mine ai istoriei locale o sursă importantă de informaţii referitoare la istoricul activităţii meseriaşilor şi peisajului comercial loco.
La 29 septembrie 1931, primarul Petroşaniului primeşte următoarea cerere: „Subsemnatul Sădean Nicolae, domiciliat în comuna Petroşani, cu onoare vă rog să binevoiţi a dispune ca să mi se elibereze un certificat, având lipsă de autorizaţie pentru înregistrarea firmei”. Cererea mecanicului conductei de apă beneficiază de un feed-back administrativ corespunzător, primarul Niciu eliberându-i tot în aceeaşi zi certificatul: „Primăria comunei Petroşani, prin aceasta certifică că Sădean Nicolae este născut la 1 iulie 1892 în comuna Răhău, judeţul Alba, şi că are domiciliul stabil în această comună (Petroşani, adică - n.a.) şi că o întreprindere tehnică exercită această meserie pe baza brevetului de meserie eliberat de Primăria plasei Petroşani, cu nr. D.38 921. Acest certificat s-a eliberat la cererea proprie pentru a-l folosi la înregistrarea firmei”.
File din angajamentul lui Sădean
Fiţi liniştiţi, nu e vorba de angajamentul la Securitate, pardon Siguranţa Statului, ci de angajamentul luat de Nicolae Sădean faţă de edilii Petroşaniului, de fapt oferta acestuia prezen-
tată la o licitaţie publică: „În urma publicaţiunei din 18 XI sub No. 4976/ 1932, cu onoare înaintez cererea pentru ocuparea postului de şef mechanic al Uzinei de apă a oraşului Petroşani şi comunele aparţinătoare la această conductă. Subsemnatul Nicolae Sădean mă angajez a întreţine întreaga reţea a conductei principale, începând de la izvor până prin toate comunele care au foloase de această conductă, atât cât şi oraşul Petroşeni. Pe lângă întreţinerea conductei principale mă oblig a întreţine în bună stare toate fântânile comunale ce sunt instalate pe străzi, atât cât şi robinetele principale şi robinetele de incendiu, punându-mi-se la dispoziţie tot materialul necesar ce vor cere necesităţile acestor reparaţiuni, transportat la faţa locului. Pe lângă întreţinerea conductei de apă, mă oblig a întreţinea şi canalizarea ce este pe conducta din oraşul Petroşeni. Toate aceste lucrări le voi executa cu personalul meu angajat şi toate lucrările de reparaţiuni le voi face în atelierul meu, fără nicio pretenţie din partea Primăriei. Eventuale lucrări necesare ce se vor ivi, ca de exemplu lucru de strung,
sudat cu oxigen şi lucru de zidărie, atât cât şi la caz că voi fi nevoit a folosi mai mult ca un instalator, un ucenic şi doi ziuaşi, Primăria va fi îndatorată a suporta toate spesele. Condiţiunile mai detaliate să fie acelea ce le-am avut în contractul din anul 1931. Acest angajament îl fac pentru suma globală de lei unasutăşaptezecidemii anual, începând cu data de angajare/ Petroşani/ 20 XII 1932/ Cu deosebită stimă Nicolae Sădean”.
Un ales spirit comercial
Majoritatea plicurilor în care se aflau ofertele lansate la licitaţie de Primăria Petroşani pentru conducta de apă nu atrăgeau prin nimic atenţia, nu săreau în ochi. Erau plicuri simple, de diverse culori (albe, roze, galbene) şi forme (obişnuite şi lunguieţe). Însă dintre toate, unul singur ieşea în evidenţă la fiecare licitaţie: cel al lui Nicolae Sădean. Culoarea antetului aplicat pe frontispiciul plicului - pe care e scris numele destinatarului („Către Onor./ Primăria Comunei Urbane Petroşeni”) i-ar fi stârnit invidia şi marii actriţe Elizabeth Taylor. În centrul antetului violet, căci violetă era culoarea antetului, scrie: „Nicolae Sădean/ Petroşani/ Birou şi depozitul (Str. Reg. Ferd. No. 59)/ Ateliere speciale în casa proprie (Str. Prinţul Nicolae No. 14)”. În stânga acestor rânduri, tot din antet aflăm că Sădean a fost un pionier în domeniu, înfiinţând „Prima prăvălie mecanico technică românească în Valea Jiului”. Asta da informaţie patriotică, de primă mână am putea spune. În sfârşit, în partea din dreapta a antetului aflăm şi adresa telegrafică: „Tehnica fondat la anul 1919/ Telefon No. 55”. Pe verso-ul plicului, la expeditor, scrie doar atât: „Oferta lui Nicolae Sădean, pentru întreţinerea conductei”.
8
www.zvj.ro luni, 21 decembrie 2015
Faptul că Nicolae Sădean, mecanicul şef al conductei de apă a Petroşaniului, şi-a tipărit, pentru corespondenţa oficială, plicuri personalizate cu datele firmei sale, arată grija pe care acesta o avea pentru imaginea firmei sale, „Technica”, ceea ce denotă şi un spirit comercial ales. Câtă istorie şi moravuri ale vremii se pot ascunde într-un banal antet de plic…
Un sfârşit fără happy-end…
Din păcate, Nicolae Sădean va avea parte de o moarte tragică, consemnată succint la 28 aprilie 1940 în presa locală: „Sinucidere. Nicolae Sădean, maestrul şi şeful conductei de apă din Petroşani, în etate de 48 de ani, s-a sinucis prin strangulare. Numitul a scris câteva rânduri d-lui primar al oraşului, în dimineaţa zilei de 16 aprilie a.c., arătând că din motive familiare s-a hotărât să-şi pună capăt zilelor. După aceasta s-a suit în podul casei, şi cu o frânghie s-a spânzurat de un stâlp, unde a fost găsit mort. Numitul e regretat de toţi cei care l-au cunoscut, fiind un maestru bun şi singurul român din oraş specialist în branşa sa. Înmormântarea sa a avut loc la 19 aprilie a.c.”. O lovitură grea dată nu doar conductei de apă ci şi spiritului patriotic…
În încheierea acestor rânduri, îmi exprim satisfacţia că SC Apa Serv Valea Jiului S.A. este întâia întreprindere din Valea Jiului care scoate din uitare numele unui meseriaş emblematic pentru producţia şi exploatarea apei în Petroşani. Nicolae Sădean. Bravo, domnule director general Costel Avram, că aţi avut ideea de a devoala fascinanta istorie a apeductului petroşenean! Marian BOBOC
prăvălia cu istorii
9
10
UMOR ÎN HA... MAJOR
Nicolae Brelea (Bârseşti, Gorj) Doar o părere În lumea asta trecătoare, În care meritele zac, De nu eşti vie roditoare, Nu da prilej de-a fi arac!
Consecinţele minijupei Minijupa, ca o modă, A avut ca gest reflex, Mult mai mult decât o „odă”, Avalanşa pentru… sex.
Dan Căpruciu (Galaţi) Destin nefericit Culturii rea îi e ursita, Ea rar mai are exegeţi, Iar la TV vedem „elita” „Iluştrilor analfabeţi”.
Punct de vedere Vederea de n-o ai prea bună, Nu duci o viaţă oportună Şi, totuşi, te descurci uşor, Atunci când ai norocul chior.
Nicolae Bunduri (Braşov) Învăţătoarea-parlamentar Anghel se pricepe la politică şi la oierit Pe-această doamnă fistichie, De stai s-o judeci după fapte, Deşteaptă e-n politichie… Ca oaia când se pişă-n lapte. Iarna pe uliţă S-a aşternut din plin zăpada Şi frigul intră pân’la oase,
Iarna în apartament Seara, după ce mâncăm, Soaţa mea mă bagă-n draci: - Dragul meu, să ne culcăm, Hai, de ce nu te îmbraci?!
Cine-i născut în DECEMBRIE… Căci iarna s-a ivit pe stradă… Pesemne c-a scăpat din case!
Claudiu Conţevici (Constanţa) Pescărească Mai întâi se pregăteşte Cu momeală şi cârlig, Apoi fata dă la peşte …Jumătate din câştig.
Gheorghe Leu (Brăila)
Senatorul cinstit Azi, spre mirarea tuturor, Şi-a dat demisia. El ştie Că nu e bun de senator, Căci suferă… de insomnie!
Schimbări de statut S-a-ntâmplat cândva, demult, Între mine şi-o vecină: Eu am devenit adult, Însă ea… adulterină.
Urbanism modern La noi, oraşul ideal, E plin de parcuri şi de flori. S-a construit chiar un spital Şi încă… două închisori!
Gavril Moisa (Cluj-Napoca) Revelionul pensionarilor Se organizează bine, Depăşind orice agapă, Că din iarna care vine, Nu ştiu câţi din ei mai scapă.
Grigore Chitul (Bistriţa) Misterul marilor proiecte Construcţii mari, la noi în ţară, O vreme, nu vom mai vedea: Zidarii au plecat pe-afară, Iar ctitorii… la D.N.A.!
Vis de şomer Dacă iarna trece bine Şi ajung la primăvară, Vă spun, fără de ruşine: Vă salut… din altă ţară!
Ioan Toderaşcu (Costeşti, Vaslui) Sfârşit de an Fără teamă pot să spun Că sunt, iarăşi, peste plan; Porcul, pentru-acest Crăciun, L-am tăiat de-acum un an!...
Angajări la stat Când mai apare-o sinecură, La interviu, vin toţi netoţii, Din care, dup-o probă dură, Se detaşează clar… nepoţii!
Ionel Iacob-Bencei (Timişoara) Lângă un panou electoral „Treisprezece patrioţi Vor scăpa ţara de hoţi!” …Zise-o babă cam mioapă: Dar de ei cine ne scapă?! Pro şi contra Sunt nemulţumiţi în ţară; Cine să-i mai înţeleagă? Unii cer: „Ieşiţi afară!...” Alţii, dimpotrivă,-i bagă!
Vă aşteptăm în Petroşani - Complex Parângul facebook.com/ziarulvaiijiului
Pagină realizată de Petronela Vali SLAVU
DIVErsE
mica publicitate
• Cu prilejul sărbătorilor de iarnă, S.C. S.P.P. VISPO SRL Brăila, P.L.. Petroşani, urează tuturor angajaţilor şi colaboratorilor La Mulţi Ani şi sănătate!
Berbec (21 Mar - 20 Apr)
Trebuie să te apleci asupra unor lucruri aparent mărunte, dar de care trebuia să te ocupi odată şi-odată. Nu le poţi amâna la nesfârşit iar azi ai starea necesară.
Taur (21 Apr - 21 Mai)
Un prieten ştie când ai nevoie de o vorbă bună în momentele dificile şi, mai ales azi, ai ocazia să descoperi cine îţi este cu adevărat alături, trup şi suflet.
Gemeni (22 Mai - 21 Iun)
Ai numai de câştigat de pe urma anturajului în care nimereşti azi, cu oameni inteligenţi şi experimentaţi, care cunosc foarte bine domeniul pe care tu deocamdată îl tatonezi.
rac (22 Iun - 22 Iul)
Lucrurile bune se clădesc lent, iar lecţia răbdării o vei învăţa şi zilele acestea printr-un eveniment care te convinge că uneori merită să aştepţi oricât până ce ajungi acolo unde speri.
Leu (23 Iul - 22 Aug)
Nimic nu se naşte din nimic, ca atare, ca să ajungi la nivelul la care visezi, trebuie să şi faci ceva. A aştepta un miracol din cer e cel mai nepotrivit gest pe care îl poţi face.
Fecioară (23 Aug - 21 sep)
Permite-ţi să explorezi un pic zonele cele mai profunde ale sufletului tău, pentru că e o zi în care ai o anume atracţie spre latura psihologică a vieţii.
Balanţă (22 sep - 22 oct)
acolo.
Ca să ajungi cel la care visezi să devii într-o zi, trebuie să porneşti într-o călătorie. Destinaţia poate nu e încă foarte precisă, ştii doar că există un traseu de parcurs până
scorpion (23 oct - 21 Noi)
ANGAJĂrI
REALCOM PETROŞANI
vă oferă zilnic prin Magazinul Alimentar nr. 16 - piaţa centrală cele mai ieftine şi de calitate sortimente de carne de porc:
• pulpă de porc cu os - 9,80 lei • pulpă porc fără os - 13,80 lei • fleică porc - 12,00 lei • carne tocată - 12,80 lei • cotlet porc cu os - 13,80 lei • cotlet porc fără os 17,30 lei • ceafă porc cu os - 13,80 lei • ceafă porc fără os - 17,30 lei • costiţă porc cu os - 9,50 lei • ciolane porc - 5,00 lei • grăsime pentru topit - 3,90 lei
*preţurile conţin TVA. Noi suntem mereu în slujba dumneavoastră! Telefon util 0733.960311. servire promptă, ireproşabilă!
8
luni, 21 decembrie 2015
www.zvj.ro
mica publicitate
• Angajăm în Ungaria la firme cu profil electrotehnic şi în industria metalurgică, muncitori necalificaţi, femei şi bărbaţi, cu începere imediată. Cazarea şi transportul gratuite! Cunoaşterea limbii maghiare NU ESTE obligatorie! Informaţii: 0753.102.268
______________________________________________
• Societate comercială angajează paznic pentru loc de muncă în Vulcan. Menționăm că suntem interesați de persoane cu domiciliul pe raza municipiului Vulcan. Relații la telefon: 0724.044.824 luni-vineri orele 8-16.
VÂNZĂrI
mica publicitate
• Vând telefon LG L70-D320n, alb, în stare foarte bună, preț 350 lei. Relații la telefon 0786.489599. ______________________________________________ • Vând două vaci, de 4 ani și de 3,5 ani, în Baru, sat Petros nr. 192, Todor Muntean. Preț negociabil..
AUTo
mica publicitate
• Vând Golf4 - 2001, motor 1.4 benzină, 150.000 km, ESP, închidere centralizată, climatronic, taxa plătitănerecuperată, ITP valabil până în noiembrie 2017, cauciucuri de iarnă. Preţ 2100 euro. Telefon 0765.612101.
DIVERSE
11
constanţi.
Uneori, ca să ajungi la cel mai mare ţel al tău, nu e nevoie să-ţi iei un avânt colosal şi să faci un salt imens până acolo, ci e suficient să faci paşi mici, unul câte unul, dar
săgetător (22 Noi - 20 Dec)
Oricât de energic ai fi tu de obicei, azi ai nevoie de multă pace, de aceea vei profita de orice moment în care rămâi singur pentru a dormi sau pentru a te retrage în lumea ta.
capricorn (21 Dec - 19 Ian)
Lucrurile ar fi stat mult mai bine dacă nu ai fi ţinut cont de zvonuri şi vorbe negative, pentru că exact ele sunt cele care au generat această stare proastă.
Vărsător (20 Ian - 18 Feb)
Chiar dacă unii nu te înţeleg şi te cataloghează drept un rebel, tu mergi pe calea ta, pentru că aceasta ţi se potriveşte.
peşti (19 Feb - 20 Mar)
Apreciezi mult compania celor maturi, pentru că alături de ei te simţi cu un pas mai în faţă sau cu un cap deasupra. Simţi că e motiv de mândrie să fii primit în astfel de medii.
Horoscop
CMYK
12
EDILITARE
Vulcan
Una votăm, alta fumăm!
Nu organizarea „Târgului de Crăciun” în sine a dus la discuţii între consilierii liberali vulcăneni şi primarul Gheorghe Ile. Chestiunea pe care aceştia o ridicaseră se referea la rezolvarea unui aspect care, în anii trecuţi, cam în aceeaşi vreme, a creat nemulţumiri. „Târgul de Crăciun”, programat
să se desfăşoare în intervalul de timp 18-14 decembrie pe Bulevardul Mihai Viteazul, este vizibil mai subţire ca în anii anteriori. Dar nu asta-i problema. Liberalul Costel Dragu a atras atenţia că, închizând principala arteră de circulaţie începând de la Unic şi până la
CAP, „îi ucidem, pur şi simplu, pe comercianţii cu magazine pe bulevard”. El a amintit de situaţia similară de acum un an, când câţiva proprietari de magazine au protestat la primărie şi au depus un memoriu, deoarece chioşcarii înşiraţi pe bulevard, veniţi cine ştie de unde, le-au luat considerabil din clienţi.
Dacă măcar nu
se poate lăsa bulevardul deschis, atunci să se închidă după amiaza, de la trei-patru încolo, a sugerat Dragu. Ile nici nu a vrut să audă. Sunt programe cu colindători, vine Moş Crăciun în Orăşelul Copiilor şi tarabele negustorilor, amplasate pe carosabil, nu pot fi strânse şi, apoi, din nou puse la loc. Apoi, a ţinut primarul să aducă aminte, mulţi dintre cei cu memoriul de acum un an nu şi-au plătit taxele la stat. Soluţia salvatoare a venit de la consilierul local liberal Alina Cîrstoiu. Dumneaei a precizat că nemulţumiţi sunt îndeosebi comercianţii din zona UNIC-ului. Şi, ca atare, a dat şi soluţia. Bulevardul să nu fie închis la sensul giratoriu de la UNIC, ci de undeva în zona poştei sau a cinematografului. Unde există spaţiul şi posibilitatea de întoarcere a autoturismelor.
Ideea i-a plăcut
şi lui Gheorghe Ile, dovadă fiind faptul că amendamentul doamnei Alina Cîrstoiu a fost admis şi introdus în proiectul de hotărâre votat după aceea. Aşadar, pe hârtie, treaba a fost făcută ca la carte. Numai că mare mi-a fost mirarea când, vineri, 18 decembrie, dimineaţa, am observat că, la UNIC, au fost puse panourile care nu le dădeau voie maşinilor să intre pe bulevard! E
facebook.com/ziarulvaiijiului
drept, spre seară, am văzut amplasat un panou, asezonată cu banda roşu-alb aferentă, şi aproape de chioşcul de ziare de lângă blocul cu cinematograful. Dar ce autoturism să mai fi ajuns până aici, din moment ce avea interdicţie din capătul de la UNIC? Gheorghe OLTEANU