Issuu

CMYK

Ziarul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

împotriva LUI! ADEVĂRU

)

Nu există lege

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,4873 lei 1$ = 4,1049 lei 1₤ = 6,1860 lei

luni, 14 decembrie 2015 Anul VIII n nr. 1836 n 8 + 4 pagini n Preţ: 1 leu

Luare de poziţie a deputatului Hărău în favoarea corectei echilibrări a bugetelor locale. Primarul Buhăescu, prezent la comisiile reunite de buget-ﬁnanţe ale Parlamentului

Vineri, Carmen Hărău, deputat de Hunedoara, a participat la Comisiile reunite de buget-finanţe ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. Deputatul Hărău este, încă de la intrarea în Parlament, membru al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor. Prezenţa sa la comisiile reunite a fost legată de prezentarea generală a bugetului de stat pe 2016, în prezenţa ministrului de resort Anca Dragu. Aşa cum „Ziarul Văii Jiului” şi „Hunedoara Plus” v-au informat zilele trecute, la discuţii a participat şi o delegaţie a Asociaţiei Oraşelor din România (ADR), din componenţa acesteia făcând parte Ionel Chiriţă, preşedinte executiv al AOR, dar şi Dănuţ Buhăescu, primar al oraşului Uricani. De altfel, în presa hunedoreană din ultimele zile, primarul Buhăescu a avut o poziţie tranşantă cu privire la ceea ce dumnealui a numit o tentativă de subminare a activităţii administraţiilor publice locale. În rezumat, este vorba despre faptul că, deşi obligaţiile financiare lăsate în sarcina administraţiilor locale sunt tot mai mari de la an la an, proiectul bugetului de stat pentru 2016 prevede sume chiar mai mici decât cotele defalcate din impozitul pe venit şi sumele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale în 2015. Doar ca un exemplu, aşa cum Buhăescu a arătat, s-a tot redus procentul pe care administraţiile îl primesc din impozitul pe venit. „Din impozitul pe venit noi aveam 47 la sută în trecut şi an de an s-a tot luat până am ajuns la 43 la sută. Mai e un lucru: impozitul din venitul pensionarilor, cota de 43 la sută, aşa scăzută cum este ea, nu ne-o dă nouă administraţiilor locale, lucru cerut de-a lungul timpului. Am zis că trebuie să se dea în fiecare localitate, în funcţie de contribuţia fiecărui pensionar din localitatea unde el trăieşte. În loc ca guvernul să le dea la administraţiile locale, le-a luat de la

municipiile reşedinţă de judeţ în bugetul statutului. Nu ne mai dă nimic. Este dreptul nostru. Din toate părţile sunt lovituri în administraţiile publice locale. De fapt, este o lovitură la adresa cetăţenilor”, a declarat Dănuţ Buhăescu. Revenind la discuţiile din comisiile reunite, trebuie spus că primarii din întreaga ţară au găsit un aliat în Carmen Hărău. Deputatul hunedorean a fost singurul parlamentar care a adresat întrebări ministrului Anca Dragu în legătură cu faptul că primarii nu au fost consultaţi pe tema proiectului de buget pe anul 2016, spunând clar că ei (primarii – n.r.) sunt oamenii care gestionează soarta comunităţilor locale, că politica se face pentru oameni şi că este inadmisibil ca primarii să nu fie parte la creionarea bugetului de stat. „Doamna deputat Hărău a avut o atitudine favorabilă administraţiilor locale, de unde rezultă că ştie greutăţile prin care trec comunele şi oraşele mici şi mijlocii, care reprezintă de fapt 80% din administraţiile publice locale din România", a arătat Buhăescu. Ca prim efect direct, intervenţia dură a deputatului Hărău a determinat amânarea stabilirii formulei de echilibrare a bugetelor locale, în căutarea unei soluţii mai bune. O soluţie care, aşa cum se impune, să determine alocarea corectă, suficientă, de fonduri pentru echili-

brarea bugetelor locale. O echilibrare care să sprijine în mod real comunităţile locale, alocând resurse pentru funcţionarea şi dezvoltarea acestora. Filmul prezenţei delegaţiei primarilor la comisiile reunite ne-a fost relatat de către Dănuţ Buhăescu, primarul oraşului Uricani. „Am participat la discuţii ca membru al unei delegaţii a Asociaţiei Oraşelor din România. Ne-am expus doleanţele, respectiv nemulţumirea faţă de faptul că a scăzut drastic bugetul alocat administraţiilor publice locale pentru echilibrare. Am arătat că nu înţelegem de ce nici măcar nu am fost consultaţi pe tema proiectului de buget de stat pentru anul 2016. Am înţeles că bugetul trebuie să aprobe foarte repede, dar se va încerca o soluţie, doamna ministru spunând că ne aşteaptă din ianuarie încolo la discuţii pentru a găsi cea mai bună formulă. Probabil că la o rectificare de buget ar urma să de rezolve problemele. Noi am arătat că nu dorim rezolvarea problemelor doar prin rectificări, ci găsirea unei formule stabile pentru alocare de fonduri către administraţiile locale, care să aibă în vederea populaţia, serviciile pe care le oferim noi, întinderea reţelei de drumuri pe care administraţiile le au în directă coordonare, spitalele. Am cerut să se ţină cont şi de venitul pe cap de locuitor. Într-un fel se descurcă o administraţie unde cetăţenii au 3-400 de lei pe cap de locuitor, şi mult mai bine o alta, unde veniturile pe cap de locuitor sunt mult mai mari. Rămâne de văzut ce se va întâmpla din ianuarie încolo”, a declara Buhăescu. Delegaţia din care a făcut parte primarul Buhăescu s-a aflat în capitală, pentru discuţii pe tema proiectului de buget pe 2016, timp de două zile (vineri şi sâmbătă). Cătălin DOCEA

LA ORDINEA ZILEI

Ce înseamnă pentru Valea Jiului bugetul tehnocrat al Energiei:

Mai puţini bani, mine închise şi cărbune insuﬁcient

Sâmbătă, parlamentarii din Comisiile reunite de buget-finanţe au aprobat, în unanimitate, bugetul Ministerului Energiei pe anul viitor. Din nefericire, acest buget nu înseamnă veşti bune pentru Valea Jiului.

Ministerul Energiei va avea, în 2016, un buget total de 443,6 milioane de lei, cu 56 la sută mai mic decât arată execuţia preliminată a acestui an. Din totalul bugetului pentru anul viitor, 204 milioane de lei reprezintă alocări de la bugetul de stat, sumă în scădere cu 63,2 la sută faţă de anul trecut, banii de la bugetul de stat reprezintă 46,31 la sută din totalul bugetului ministerului, iar restul sunt venituri proprii. Scad şi cheltuielile cu personalul cu 8

CEH,

la sută, până la 14,9 milioane de lei, dar cheltuielile cu bunuri şi servicii vor fi mai mari cu 48 la sută, ajungând la 14,5 milioane de lei. Despre minele din Valea Jiului, ministrul Energiei, Victor Grigorescu, a spus că programul de închidere a minelor se va finaliza în 2018: „Vorbim de minele care au intrat în programul de închidere acum ani buni, se va finaliza în 2018. Nu vorbim de alocarea de fonduri pentru închiderea altor capacităţi miniere, decât cele care au fost în anii trecuţi incluse în acest program”. Ministrul Grigorescu a mai spus că trebuie făcut ceva pentru a acoperi deficitul de stocuri de cărbune din Valea Jiului, îmbunătăţind producţia de huilă. Mihaela PETROŞAN

Înghesuit şi de datoriile la pensionari

La sfârşitul săptămânii trecute, Complexul Energetic Hunedoara (CEH) a pierdut procesul cu Casa Judeţeană de Pensii (CJP) Hunedoara. Aceasta înseamnă că este obligat să dea CJP Hunedoara 120.000 de lei, pentru fondul de accidente de muncă şi boli profesionale.

În fapt, magistraţii Tribunalului Hunedoara au acceptat, în parte, acţiunea formulată de Casa Judeţeană de Pensii Hunedoara (CJPH). Instanţa a obligat CEH să achite CJPH contravaloarea serviciilor de asistenţă medicală, respectiv cheltuieli de spitalizare pentru 60 de angajaţi ai CEH şi indemnizaţii de inca-

)

Ziarul Vaii Jiului

care au recitat, au cântat şi au dansat. Spectacolul a beneficiat şi de prezenţa unor cunoscuţi interpreţi de muzică folk din Lupeni, Vulcan şi Petroşani.

În sala plină,

pe locurile din primul rând au stat primarul Gheorghe Ile, viceprimarul Cristian Merişanu, consilieri locali şi

Săptămâna trecută, vineri, 11 decembrie, mai exact, pe scena Cinematografului „Luceafărul” din Vulcan a avut loc tradiţionalul spectacol de binefacere, organizat, în fiecare an, în preajma sărbătorii de Crăciun, de către subfiliala de Cruce Roşie vulcăneană.

El a

demarat în urmă cu câţiva ani buni la cadre didactice. Printre invitaţii speiniţiativa lui Daniel Halaspacitate temporară de muncă pentru alţi doi ciali ai lui Daniel Halastauan s-a tauan, pe atunci preşedinte, salariaţi ai companiei, aferente perioadei ocnumărat şi Toma Coconea, cunoscut de iar acum vicepreşedinte al tombrie 2013 - decembrie 2014. la competiţiile internaţionale de subfilialei, cea care o conÎn decizia instanţei se arată: „Admite în anduranţă la care a participat. Suma duce în momentul de faţă parte acţiunea de asigurări sociale formulată de 4.000 de lei, rezultată în urma fiind doamna doctor Maria şi precizată de reclamanta Casa Judeţeană vânzării biletelor, va fi folosită pentru Berghean. de Pensii Hunedoara, împotriva pârâtei SC cumpărarea de alimente care vor fi Timp de câteva ore, pe scenă Complexul Energetic Hunedoara şi, în împărţite, de Crăciun, familiilor s-au perindat liceeni de la consecinţă, obligă pe pârâtă să plătească nevoiaşe din Vulcan aflate în evidenta Colegiul Tehnic „Mihai reclamantei, în contul fondului de asigurare voluntarilor de la Crucea Roşie. pentru accidente de muncă şi boli profesiona- Viteazu” şi elevi de la şcolile Gheorghe OLTEANU gimnaziale din localitate, le, suma de 121.189,19 lei, reprezentând contravaloarea serviciilor de asistenţă Spitalul Municipal Vulcan medicală (cheltuieli de spitalizare) şi indemnizaţii pentru incapacitate de muncă, aferente perioadei octombrie 2013-decembrie 2014. Respinge în rest acţiunea”. Decizia poate fi atacată cu apel în termen de curăţenie Compartiment RMFB; un post îngriSpitalul Municipal 30 de zile de la comunicare. jitoare curăţenie CPU; un post îngrijitoare Mihaela PETROŞAN Vulcan organizează concurs de recrutare curăţenie Compartimentul Obstetrică ginecologie; un post portar, un post muncitor. pentru ocuparea pe perioadă nedeterminată pentru 12 posturi Pentru a ocupa un post contractual vacant sau temporar vacant candidaţii trebuie să şi jumătate. îndeplinească următoarele condiţii generale, Spitalul intenţionează să angajeze asistenţi conform art. 3 al Regulamentului-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 286 din 23 medicali, infirmiere, brancardieri, îngrijitoare, portar şi muncitor. Este nevoie de mai martie 2011, cu modificările şi completările ulterioare. Instituţia nu a făcut publice condiţiile mulţi oameni angajaţi pe fiecare secţie în specifice pentru angajarea candidaţilor. parte. Această sesiune de angajare va aduce oameni noi pentru următoarele secţii: un Concursul se va organiza conform calendarului următor: post asistent medical Laborator Analize med23 decembrie 2015, ora 14:00 – termenul icale; un post asistent medical Cabinet Boli limită de depunere a dosarelor; infecţioase; o jumătate de normă - asistent medical Cabinet Endocrinologie; un post asis- 7 ianuarie 2015, ora 11:00: test grilă/lucrare tent medical Cabinet Diabet zaharat, Nutriţie scrisă; data şi ora interviului va fi comunicată ulterior. şi Boli metabolice; un post asistent medical Relaţii suplimentare se pot obţine la Spitalul Cabinet ORL; un post infirmieră Compartimentul Obstetrică ginecologie; un post Municipal Vulcan, Judeţul Hunedoara, telefon: 0254570450. infirmieră Secţia Boli infecţioase; un post brancardier CPU; un post îngrijitoare Sonia LIBERESCU

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 n J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Voluntarii de la „Crucea Roşie” s-au gândit din nou la cei săraci

A scos la concurs 12 posturi şi… jumătate

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României

Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ioan LASCU, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Administrativ / Publicitate: Oana CROITORU - 0735.727264 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

La ultima şedinţă de consiliu local vulcănean

Gheorghe Ile a mers pe mâna consilierului local liberal Alina Anamaria Cîrstoiu

În şedinţa ordinară de consiliu local de la sfârşitul lunii trecute, la Vulcan a fost aprobat proiectul de hotărâre referitor la numărul de burse, precum şi cuantumul acestora, pentru elevii din învăţământul preuniversitar de stat pentru anul 20152016.

vate, pentru anul şcolar 2015-2016, 20 de burse de merit, 16 de studiu şi 275 de ajutor social. Numărul vizibil mai mare al acestora din urmă este explicat prin faptul că la această şcoală învaţă mulţi copii proveniţi din familii defavorizate care locuiesc în sărăcăciosul cartier Dallas. În fine, la Şcoala Gimnazială nr.4 bursele de merit sunt 40, cele de studiu de 53, iar bursele de ajutor social sunt în număr de 85.

În privinţa cuantumului

Pentru început

vă spun doar că unul dintre punctele de la articolul 4 al proiectului, în care se vorbeşte despre cuantumul burselor, a fost serios pus în discuţie, dar, până când voi detalia subiectul, iată, pe şcoli, numărul şi felul de burse de care vor beneficia elevii. La învăţământul primar şi gimnazial de la Colegiul Tehnic Mihai Viteazu vor fi 4 burse de merit, două de studiu şi 60 de burse de ajutor social. Învăţământului liceal vulcănean îi sunt rezervate 128 de burse de merit, 31 de burse de studiu şi 13 de ajutor social. La Şcoala Gimnazială nr.5 vor fi acordate 56 de burse de merit, 41 de studiu şi 66 de ajutor social. Şcoala Gimnazială nr.5 are rezer-

burselor enumerate, înşiruirea îmi ia mai puţin spaţiu. Bursele de studiu ajung la 80 de lei/ elev/ lună, bursa de ajutor social este de 60 de lei/ elev/ lună, iar cea de merit – anume am lăsat-o la urmă, deşi, la art.4, ea e prima pe listă - este de 100 de lei/ elev/ lună. De fapt, ar trebui să spun că aşa era prevăzută în proiect, fiindcă, în urma discuţiilor, în cazul acestei burse a intervenit o modificare în ce-i priveşte pe liceeni. Cea care a pus în discuţie şi a demonstrat că nu e corect ca toţi elevii de liceu care au medii între 9.00 şi 10.00 să ia suta de lei a fost doamna consilier local liberal Alina Anamaria Cîrstoiu.

Colega dumneaei,

Malvine Socaci, consilier local şi director al colegiului tehnic vulcănean, a explicat că marja a fost aprobată de către Consiliul de Administraţiei al colegiului. Asta în timp ce, la şcolile gimnaziale, tot prin hotărâri ale CA, bursa de merit se acordă doar elevilor care au medii între 9,50-10.00. Dar doamna Alina Anamaria Cîrstoiu a demonstrat, cu argumente, că o plajă atât de largă a mediei la învăţătură pentru obţinerea bursei de merit, în cazul liceenilor, nu este deloc justă. Şi, în consecinţă, a propus ca, de la media 9.00 la 9,50, suma pentru bursa de merit să fie de 90 de lei, iar de la 9,51 la 10.00 suma destinată bursei pentru

un elev să fie de 100 de lei. Criteriile şi hotărârile CAurile şcolilor nu pot sta înaintea hotărârilor de consiliu local, a admis şi consilierul pesedist Petru Hodor, care, în acest mod, a fost de acord cu amendamentul doamnei Alina Anamaria Cîrstoiu.

Surprinzător este că

şi primarul Gheorghe Ile n-a avut nimic împotrivă. Ba, mai mult, el a admis ca modificarea, cea cu intervalul mediei notelor la învăţătură, pentru acordarea bursei de merit, să fie operată pe loc în proiectul de hotărâre. Amendamentul a fost votat de către toţi consilierii locali, aşa că, în cazul elevilor de liceu, hotărârea de consiliu îi avantajează, cu 10 lei/ lună la bursa de merit, pe elevii care termină cu media la învăţătură de la 9,51 în sus. Gheorghe OLTEANU

26 de delegaţi ai TSD Hunedoara

Şi-au ales şeful naţional Gabriel Petrea, fostul viceprimar al Sectorului 6, Bucureşti, a strâns sâmbătă, 12 decembrie, voturile necesare pentru a fi desemnat preşedintele Organizaţiei TSD pe ţară. Şi tinerii pesedişti din judeţ au participat la alegeri alături de Dacian Ciodaru, preşedintele TSD Hunedoara.

Alegerile au avut loc la Romexpo, pavilionul C. Dacă credeaţi că tinerii nu mai sunt interesaţi de politică, vă înşelaţi. La aceste alegeri au fost prezenţi cu sutele. PSD-ul pare să aibă o şansă, dacă politicienii tineri îşi vor croi drum printre dinozaurii socialdemocraţi, schimbându-i. Delegaţia TSD Hunedoara a numărat 26 de delegaţi. „Din 2002 noi am început să construim o echipă. După care am considerat că trebuie să facem mai mult, aşa ca am intrat în politică. Acum, după aceste alegeri şi după ani de muncă în partid, avem puterea să transformăm ideile în realitate. E mult de muncă, începem practic de la zero, începem printr-un ReStart, dar avem şi posibilitatea de a demonstra că am fost, suntem şi vom rămâne o echipă", a declarat Dacian Ciodaru. Sonia LIBERESCU

Anunţ important pentru pensionari Rugăm toți pensionarii din sistemul minier, beneficiari de gratuități în perioada 2012 -2014, ca cel târziu până în data de 29.01.2016, să prezinte serviciilor financiar-contabile ale sucursalelor la care sunt arondați (minele Petrila, Paroșeni, Uricani) următoarele documente: • Buletin sau carte de identitate în original (soț și soție) • Cupon pensie luna anterioară • Dovada deținerii spațiului în care locuiesc (contract de vânzare cumpărare, contract de închiriere sau comodat) • Facturi aferente anului 2015 Conducerea Societății Naționale de Închideri Mine Valea Jiului SA

www.zvj.ro luni, 14 decembrie 2015

ACTUALITATE

Rugby

SPORT

Ştiinţa şi-a primit tricourile de campioană Într-un cadru festiv, dar ferit de ochii presei, jucătorii Ştiinţei Petroşani şi-au primit tricourile şi medaliile de campioni împreună cu indemnizaţia de sportiv în valoare de 400 de lei.

La începutul lunii octombrie, Ştiinţa Petroşani a câştigat, în premieră, campionatul Diviziei Naţionale de Seniori, performanţă care îi dă dreptul să evolueze în Superliga de Rugby. Ştiinţa şi-a câştigat dreptul de a evolua în primul eşalon al rugbyului românesc, alături de forţe precum Timişoara Saracens, Dinamo Bucureşti şi Ştiinţa Baia Mare. Până la 19 februarie 2016, Ştiinţa are termen să găsească surse de finanţare şi să confirme la Federaţie

prezenţa în Superligă. În caz contrar, rămâne ca petroşenenii să evolueze şi la anul în Divizia Naţională, asta pentru că Ministerul Educaţiei îi ajută financiar, ca şi până acum. Începând de anul viitor, sistemul competiţional în rugbyul românesc se va modifica. Dacă până acum, turul de campionat se juca primăvara şi returul toamna, întrecerile desfăşurându-se pe parcursul unui singur an calendaristic, în 2016 campionatul va începe abia în luna septembrie, când se va juca turul, urmând ca returul să aibă loc abia în primăvara lui 2017. Va fi o pauză forţată de aproximativ nouă luni în calendarul competiţional, iar oficialii Ştiinţei spun că pentru ei este un avantaj că noul sezon va începe aşa de târziu pentru că vor avea timp să se reorganizeze. Pe de altă parte, conducerea echipei şi-a arătat nemulţumirea faţă de dezinteresul total al factorilor locali care nu i-au trecut pe lista de premieri şi pe rugbişti.

Şah

Apostu a demisionat

După o lungă perioadă în care rezultatele bune obţinute de sportivii pe care i-a pregătit nu au încetat să apară, Alin Elvis Apostu, antrenorul de la secţia de şah a CSM Jiul Petroşani, a demisionat, preferând să părăsească secţia. Apostu s-a abţinut să comenteze decizia pe care a luat-o, declarând că preferă să se despartă în condiţii bune de Primăria Petroşani şi inclusiv de clubul sportiv. Surse din cadrul secţiei de şah susţin că talentatul antrenor a luat această decizie, pentru că împreună cu un fost campion, stabilit în Spania, Napoleon Ţipter, îşi va înfiinţa un club privat de şah.

Ultimul concurs al anului

An bun pentru K1

Gala „Noaptea Gladiatorilor – Fight4Pride” a pus capăt unui an bun pentru acest sport care are mare priză printre iubitorii de K1 din judeţ. „Sunt mulţumit de performanţele obţinute în acest an de sportivii de top ai clubului nostru, Alexandru Mezei, Claudiu Ciocănel şi Maria Nedelcu. The Butcher Alexandru Mezei a luptat cu rezultate remarcabile în gale profesioniste din Romania, Ucraina şi Anglia. Claudiu Ciocănel a avut zece dueluri, dintre care şase le-a câştigat prin k.o. şi, în plus, a triumfat în concursul pira-

Pagină realizată de Loredana JUGLEA

midal de calificare pentru centura din luna ianuarie 2016. Şi Maria Niko Nedelcu a făcut anul acesta un pas important pentru vârsta ei, întrucât a avut deja două meciuri la profesionism”, a afirmat Claudiu Florescu, principalul organizator al galei. „În pauza de iarnă, vom renova sala, pentru a oferi condiţii mai bune de pregătire. Vom amenaja un ring şi vom crea noi facilităţi la vestiare. Prin aceste investiţii sperăm că vom promova noi sportivi valoroşi. Echipa Gladiators Gym Deva le propune hunedorenilor o viaţă activă bazată pe mişcare şi pe un stil disciplinat în viaţa de zi cu zi”, a mai afirmat Claudiu Florescu, preşedintele Gladiators Gym Deva.

Fotbal. Juniori A1

Jiuliştii – pe locul secund Până în primăvara lui 2016, campionatele judeţene de juniori au luat o pauză. FC Hunedoara, Jiul Petroşani, CFR Simeria, Aurul Brad şi CNS Cetate Deva îşi împart primele locuri.

În competiţia juniorilor A1, lideră este CNS Cetate II Deva, gruparea antrenată de Daniel Simina având un parcurs aproape perfect fără nicio înfrângere. Jiul ocupă locul secund. Meciul decisiv pentru stabilirea campioanei judeţene se va juca în primăvară, în etapa a II-a a returului, la Petroşani. „Noi ne dorim foarte mult să ne păstrăm titlul judeţean la juniori, cucerit în sezonul trecut şi spun eu că avem şanse. Meciul cu Deva din returul de campionat va fi decisiv în acest sens”, a declarat antrenorul jiulist Sorin Ghiţan. Jiul Petroşani domină şi celelalte categorii de vârstă a întrecerilor juvenile, dar la juniori C, D şi E campionatul se joacă pe două zone geografice, Valea Mureşului şi Valea Jiului. În Valea Jiului, echipele clubului din Petroşani sunt primele la toate cele trei categorii. Toate aceste competiţii se vor relua în primăvară, după sezonul regulat urmând să se desfăşoare play-off-ul, pentru calificarea la turneul zonal. Juniorii de la CSM Jiul Petroşani au fost premiaţi de către Primăria Petroşani cu suma de 100 de lei, iar antrenorii au primit 300 de lei.

facebook.com/ziarulvaiijiului

La Galeria „Ianza Art”

Vernisajul expoziţiei „Contur 2015” mente culturale mai exact. La galeria de artă au expus de a lungul timpului mulţi artişti participanţi la taberele organizate de fundaţie, dar şi copii.

Debutanţi la… vernisaj

În seara zilei de joi, 10 decembrie, a fost vernisată expoziţia „Contur 2015” organizată de profesorii Cipriana şi Radu Chinţa. O seară minunată, la care s-a respirat artă şi la care au contribuit Clubul Copiilor Petrila, „Ianza Art – Intercultural” şi Asosciaţia „Salvaţi Copiii”- filiala Hunedoara. De reţinut că toate lucrările vor decora sediul organiaţiei „Salvaţi Copiii” de la Petrila.

Expozanţii

Roxana Mătulescu, Diana Răţcanu, Miruna Popa, Denisa Ianuţ, Victor Chinţa, Iulia Avram, Diana Roşu, Roxana Spiridon, Denis Biro, Irina Tocaciu, Daria Păsculescu, Rareş Luca, Timea Leonte, Alexandra Ianuţ, Alexandra Pîţu, Sebastian Luca, David Pricob, Raluca Ovidenie şi Torok Daria au fost copiii care au expus. În cuvântul de deschidere, Cristian Ianza a subliniat faptul că această galerie este deschisă întotdeauna evenimentelor culturale, acestui tip de eveni-

Un moment inedit s-a desfăşurat înaintea vernisajului. Doamna profesoară Petronela Vali Slavu, colaboratoarea ZVJ, a vizitat expoziţia cu un grup de elevi de la Şcoala Gimnazială Nr. 2 Petroşani, elevi care nu au intrat într o galerie de artă niciodată până săptămâna trecută! Un alt moment inedit l-a constituit şi corul de colindători coordonaţi de doamna profesor Chinţa, format chiar din elevii care au expus picturile şi care au oferit publicului o seară de reală încântare.

Organizatorii

Cipriana Chinţa şi Radu Chinţa au subliniat faptul că expoziţia prezentată la „castel”, ajunsă la a cincea ediţie, nu ar fi fost posibilă fără suportul Organizaţiei „Salvaţi Copiii” din Romania, filiala Hunedoara. Şi bineînţeles,

fără Cristian Sergiu Ianza, care a fost de acord să pună la dispoziţie spaţiul generos al castelului său din inima Petroşaniului. Pop art-ul american, explozia de culoare, forma elaborată şi studiată intens în zona Munţilor Parâng au fost pilonii pe care s-a construit ediţia din acest an a Taberei „Contur 2015”. Iar lucrările din această tabără, împreună cu creatorii lor, au fost prezente joi seară la acest vernisaj încântător. Organizaţia „Salvaţi Copiii” a fost reprezentată de directorul Florin Popescu, care şi-a arătat disponibilitatea pentru continuarea acestui proiect artistic.

Participanţi

Petru Mănici, gazda consacrată a taberelor artistice, Marius Heljiu, consilier local la Petrila, Constantin Barbu, directorul Clubului Copiilor şi Elevilor Petrila, Cosmin Kiss, director Clubului Copiilor şi Elevilor din Petroşani şi Vulcan, Doru Codrea, directorul Centrului de Îngrijire şi Asistenţă Petrila-Lonea, profesorii, părinţii şi

artiştii plastici prezenţi au făcut ca spaţiul generos al galeriei să devină şi joi seara unul neîncăpător, aşa cum anul acesta s-a mai întâmplat de câteva ori. Ceea ce n-ar fi rău să se repete şi la anul care vine. Corneliu BRAN

In memoriam Maria Vulcu

Jazz cu „Seven Wings”

Chiar în prag de sărbători, Liceul de Arte „Sigismund Toduţă” organizează concertul intitulat „A Jazzy Christmas”, un eveniment ce are o dedicaţie specială, de suflet.

Concertul este susţinut de formaţia „Seven Wings” (new wave and slow jazz fusion), alcătuită din elevi ai liceului, profesor coordonator fiind Călin Sân. În cadrul concertului va participa în calitate de invitat Corul „Lira” al claselor gimnaziale, coordonatori profesorii Răzvan Nemeş şi Călin Sân. Concertul este dedicat memoriei fostei eleve a liceului, Maria Vulcu, decedată în tragicul incendiu care a avut loc la Clubul „Colectiv” din Bucureşti. Concertul va avea loc marţi, 15 decembrie 2015, la ora 13.00, în Sala „Amfiteatru” a fostului liceu „Traian” din Deva. Mihaela PETROŞAN

www.zvj.ro luni, 14 decembrie 2015

ARTE

CMYK

S-a lansat volumul

din judeţ

„Interviuri hunedorene”

Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a organizat în ziua de 10 decembrie 2015, în primitoarea ambianţă a Galeriilor de Artă ale municipiului Hunedoara, un eveniment cultural de excepţie: lansarea volumului intitulat „Interviuri hunedorene”, semnat de cunoscutul şi apreciatul dascăl de limba şi literatura română, profesorul Mihai Petre. Volumul cuprinde o serie de interviuri, dialoguri cu profesori din şcoli hunedorene şi cu scriitori din Hunedoara. Domnul Mihai Petre este o autoritate în învăţământul hunedorean, un nume apreciat şi respectat, atât pentru calităţile deosebite de dascăl, cât şi pentru lucrările al căror autor este. Volumul „Interviuri hunedorene” este structurat în două părţi. Prima parte este consacrată unor dialoguri ample şi documentate cu profesori, colegi de breaslă: profesorii de limba şi literatura română Viorel Avram, Mihai Barbu şi Cristian Lunel, profesorii de istorie Gheorghe Alimpesc şi Viorel Lupu, de filosofie Gilbert Danciu, de educaţie fizică Iuliu

facebook.com/ziarulvaiijiului

Deldegan şi Ioan Silvestru, de matematică Dumitru Laţcu şi Gheorghe Şincu, de cultură civică şi drept Graţian Ordean. Toate aceste dialoguri, convorbiri amicale, pornesc de la un adevăr axiomatic aşezat de domnul Mihai Petre la începutul fiecărui astfel de dialog: A fi educator e mai mult decât o profesie, e o vocaţie. Ea completează triada slujirii omului în ipostaza educare şi instruire, suferinţă şi vindecare, credinţă şi iertare. Din dialogurile purtate cu aceşti dascăli răzbate ca un fir roşu dăruirea şi pasiunea cu care s-au dedicat acestei nobile meserii, cât de mult au dorit ca din mâinile lor să iasă oameni adevăraţi, cu temeinice cunoştinţe, dar şi cu o ţinută morală ireproşabilă. În opinia autorului, exprimată în prefaţa volumului, aceşti dascăli au fost aleşi ca interlocutori pentru că sunt veritabile „repere profesionale şi morale” care „au marcat cu lumina cunoaşterii, a adevărului şi a frumosului foaia de parcurs a elevului ajuns muncitor, medic, jurist, artist, politician, dar - mai ales Om… Contestaţi de foarte multe ori, şiau dus crucea alegerii unei profesii pentru care au simţit chemarea de a lucra cu copilul, această fragilă ipostază a omului… ” Citind dialogurile din carte ne dăm seama cât de mândri sunt dascălii ace-

ştia când elevii pregătiţi de ei ajung oameni mari, când, cum se spune, învăţăcelul îşi depăşeşte magistrul, când, răsfoind în „catalogul sufletului”, dascălii îşi dau seama cu mândrie şi emoţie că au reuşit să formeze oameni cu O mare. Şi avem în faţa noastră un exemplu elocvent pe care ţin să-l fac cunoscut: în lucrarea elaborată de Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” HunedoaraDeva, „Judeţul Hunedoara, monografie”, volumul cinci dedicat personalităţilor hunedorene de marcă, am avut bucuria şi satisfacţia să includem personalitatea domnului profesor Mihai Petre, dar şi bogatul CV al fostei sale eleve de la Liceul Sanitar din Hunedoara, devenită cunoscuta scriitoare şi eseistă Simona Sora. Domnul Mihai Petre se apleacă cu afecţiune, cu respect şi admiraţie asupra personalităţilor interlocutorilor săi cărora le dă prilejul să-şi deschidă sufletul cu sinceritate şi căldură, ştie să conducă dialogul în aşa fel încât, la finalul acestuia, să ni se contureze fiecare personalitate cu ceea ce are caracteristic şi special. Confesiunile reuşesc să alcătuiască, toate la un loc, atât portretele unor intelectuali, cât şi tabloul unei epoci dificile, a unei epoci frământate şi complicate din istoria noastră. Relatările curg dinspre primii ani, cei ai instaurării comunismului, până în zilele noastre, o epocă nu mai puţin complexă, dar aşezată, totuşi, sub semnul libertăţii. Scriitorii ocupă partea a doua a volumului. Dialoguri ample, deschise, sincere, cu întrebări incitante şi inteligent plasate. Se conturează patru portrete complete ale scriitorilor care au marcat viaţa literară a judeţului Hunedoara. Facem cunoştinţă cu Raisa Boiangiu, cea care îşi are rădăcinile pe malul Nistrului basarabean, o profesoară excepţională şi o prozatoare profundă, de mare talent. Însăşi viaţa ei a fost un roman palpitant şi, în dialogul cu domnul Mihai Petre, ne aduce în faţă, cu o sinceritate debordantă, toate treptele pe care le-a urcat până a ajuns un dascăl-scriitor care şi-a iubit cu pasiune meseria şi care scrie aşa cum respiră, citeşte şi se racordează permanent la viaţa culturală. Îl cunoaştem apoi pe Eugen Evu, cel care, cum spune domnul Mihai Petre,

„ascunde în înfăţişarea lui ascetică un suflet de poet autentic, capabil să ardă liric în cuvinte, în expresii sau panseuri”. Dialogul cu acesta urmează parcă un itinerar iniţiatic, alcătuit pe zile, şapte zile, ca în Biblie, subiectele puse în discuţie fiind subsumate unui număr de şapte concepte generice: Facerea, Ispitirea, Chemarea, Deschiderea, Călătoria, Risipirea şi Odihna. Dialogul este închis printr-o serie de poeme semnate Eugen Evu, poeme care îi subliniază, încă o dată, personalitatea fascinantă. Fratele lui, Ioan Evu, întruchipează şi poetul format la Cercul literar „Flacăra” din oraşul Hunedoara, dar şi cantautorul de mare sensibilitate din grupul Canon, sufletul acestui grup. Dialogul curge firesc, se vorbeşte despre poezie, cuvânt, om, omenie, poet, teme urmărite de-a lungul unei vieţi dăruite poeziei şi muzicii. Nu sunt uitaţi mentorii poeţilor hunedoreni: Iv Martinovici, Dan Constantinescu, Neculai Chirica, cei care au format o adevărată şcoală de poezie hunedoreană. „Cvartetul” scriitorilor hunedoreni este încheiat de poetul-muzician Nicolae Szekely, dialogul cu acesta fiind structurat pe „intrări”: în lumina zilei, în lumina cuvântului, în lumina amiezii, în lumina sinelui, secvenţe care ilustrează faptul că viaţa lui a fost, este şi va fi un perpetuu „tic-tac poezie-muzică, muzică-poezie”. Confesiunile adunate între copertele acestui volum ne aduc în faţă dascăli şi scriitori care, cu sinceritate şi o generozitate spirituală remarcabilă, se constituie în adevărate modele etice, personalităţi de o bogăţie sufletească remarcabilă. Aceste modele ar trebui să fie urmate de toţi cei care pornesc în viaţă, au un ideal şi, mai ales, vor să devină oameni adevăraţi. Volumul este o reuşită incontestabilă a dascălului şi scriitorului Mihai Petre şi suntem onoraţi să avem această carte în biblioteca noastră. La finalul lansării a urmat o sesiune de autografe oferite doritorilor de către autorul volumului „Interviuri hunedorene”. Ioan Sebastian BARA, Manager Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu”

luni, 14 decembrie 2015

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Reuşita proiectelor începute depinde mult de tovarăşii pe care îi atragi alături de tine pentru acelaşi scop. Trebuie să fii foarte atent la colaboratori, pentru că ai tendinţa de a aduna oameni pesimişti.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Parcă ai fi consemnat la domiciliu, dar nu-ţi displace deloc să stai acasă, mai ales dacă ai tot felul de treburi de rezolvat între pereţii locuinţei tale.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Eşti foarte darnic şi dispus să treci cu vederea probleme din care chiar ai avut de suferit şi bine faci, pentru că aşa te eliberezi de un stres inutil care nu te lasă să evoluezi.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Dacă vezi că s-au aliat o grămadă de rivali împotriva ta şi se opun cu vehemenţă părerilor tale, ar fi bine să nu ţii cont de aceştia.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

DEcEsE

Familia Muller este alături de familia Icleanu în marea pierdere pricinuită de dispariţia fiului IcLEANU VLAD sincere condoleanţe.

ANGAJĂrI

mica publicitate

• Angajăm în Ungaria la firme cu profil electrotehnic şi în industria metalurgică, muncitori necalificaţi, femei şi bărbaţi, cu începere imediată. Cazarea şi transportul gratuite! Cunoaşterea limbii maghiare NU ESTE obligatorie! Informaţii: 0753.102.268 ______________________________________________

REALCOM PETROŞANI

vă oferă zilnic prin Magazinul Alimentar nr. 16 piaţa centrală cele mai ieftine şi de calitate sortimente de

carne de porc:

• pulpă de porc cu os - 9,80 lei • pulpă porc fără os - 13,80 lei • fleică porc - 12,00 lei • carne tocată - 12,80 lei • cotlet porc cu os - 13,80 lei • cotlet porc fără os 17,30 lei • ceafă porc cu os - 13,80 lei • ceafă porc fără os - 17,30 lei • costiţă porc cu os - 9,50 lei • ciolane porc - 5,00 lei • grăsime pentru topit - 3,90 lei

*preţurile conţin TVA. Noi suntem mereu în slujba dumneavoastră! Telefon util 0733.960311. servire promptă, ireproşabilă!

www.zvj.ro luni, 14 decembrie 2015

• Selectăm, în vederea angajării, șoferi cu carnet C+E pentru TIR-uri frigorifice pe Comunitate. Interviurile pe 21 Decembrie în București la Hotel IBIS Gara de Nord, din Calea Griviței 143, Sector 1, de la orele 8 la 14. De asemenea, zilnic cu programare, la biroul Trota din Cluj, str. Baladei 2A. Se oferă condiții excelente. Obligatoriu documentația valabilă și fără antecedente penale și rutiere. CV și informații la soferitir@trota.ro sau 0740.295418. ______________________________________________ • Societate comercială angajează paznic pentru loc de muncă în Vulcan. Menționăm că suntem interesați de persoane cu domiciliul pe raza municipiului Vulcan. Relații la telefon: 0724.044.824 luni-vineri orele 8-16.

VÂNZĂrI

mica publicitate

• Vând telefon LG L70-D320n, alb, în stare foarte bună, preț 350 lei. Relații la telefon 0786.489599. ______________________________________________ • Vând două vaci, de 4 ani și de 3,5 ani, în Baru, sat Petros nr. 192, Todor Muntean. Preț negociabil..

AUTo

mica publicitate

• Vând Golf4 - 2001, motor 1.4 benzină, 150.000 km, ESP, închidere centralizată, climatronic, taxa plătitănerecuperată, ITP valabil până în noiembrie 2017, cauciucuri de iarnă. Preţ 2100 euro. Telefon 0765.612101.

DIVERSE

porneşti.

Eşti în faţa unui nou început şi îl învălui cu optimism, cu încredere în mai bine, cu speranţa că dorinţele tale se vor materializa la capătul acestui drum pe care îl

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Ai acces la mai multe surse de informare din care extragi o mulţime de detalii importante pentru ceea ce faci.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

doreşti.

Bucură-te de momentele superbe ale zilei, simte-te bine în pielea ta. Eşti liber să zbori cu gândul sau cu sufletul oriunde

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Relaţia sentimentală în care eşti implicat evoluează foarte bine, într-o direcţie optimistă, care te face să speri la mai mult.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Dai dovadă de un optimism molipsitor, de parcă toate experienţele deja acumulate nu mai au niciun rol, decât acela că ai învăţat ce era de învăţat din

ele.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Nici ţie nu-ţi vine a crede ce evoluţie grozavă au luat lucrurile! Rareori eşti atât de optimist şi de pozitiv în faţa provocărilor.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Te-ai blocat într-o rutină în care nimic nou nu se mai întâmplă. În loc să stai şi să aştepţi o minune, mai bine ai folosi acest repaus în favoarea ta.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

ţi se oferă.

Ţi se fac propuneri interesante pe care ajunge doar să le accepţi şi ele vor evolua spre împlinirea lor cu brio. Nu mai eşti tu cel temător şi timid, ci profiţi de şansele care

Horoscop

ACTUALITATE

Pentru noul ciclu financiar,

710 milioane de euro - disponibile pentru ADR

Conform declaraţiilor făcute la sfârşitul săptămânii trecute de directorul executiv al Agenţiei de Dezvoltare Regională (ADR) Vest, Sorin Maxim, pentru noul ciclu financiar în Regiunea Vest sunt disponibile fonduri în valoare de 710 milioane de euro. Pentru a accesa aceste fonduri, judeţul nostru poate propune primele proiecte chiar de la jumătatea lunii ianuarie 2016.

acest sistem electronic, fără a mai circula foarte multe documente. În principal, tot ceea ce ţine de documentaţie se va încărca electronic”, spune directorul executiv al ADR Vest. Pe de altă parte, preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, Adrian David, a declarat că angajaţii instituţiei pregătesc de aproape doi ani documentaţia necesară pentru noile proiecte eligibile la finanţare, ţinta principală fiind modernizarea drumurilor judeţene de pe axa Mureş Nord, paralele cu autostrada A1, şi a drumului judeţean dintre oraşele Hunedoara şi Călan. „Se lucrează din punct de vedere al investiţiilor pe care le vom face, pe axa de modernizare a drumurilor judeţene. Se lucrează de doi ani la documentaţia pentru drumurile care vor fi modern-

şi implementare, să vină înainte cu o fişă de proiect. Ne uităm pe ea, putem să-i mai orientăm, să mai ajustăm din ea, sunt anumite lucruri care nu sunt corespunzătoare cu programul, pentru a nu avea cheltuieli neeligibile. Ne propunem chiar, cu expertiză, să încercăm să După cum spune Maxim, există interes aruncăm o privire şi pe proiectele crescut pentru accesarea acestor fontehnice, pentru a evita sincope în duri: „Avem un portofoliu de proiecte partea de proiectare”. foarte consistent şi comunicăm permaSorin Maxim a mai declarat că se fac nent. Noi am cerut primarilor ca orice eforturi pentru reducerea propunere pe care vor să o lanseze, ca birocraţiei din sistemul Judeţul Hunedoara se situează pe de accesare a fondurilor primul loc în Regiunea Vest, după cum Gradul de absorbţie a fondurilor europene prin proiecte. a arătat preşedintele Consiliului europene alocate Regiunii Vest „Se doreşte ca pe Judeţean, Adrian David. El spune că (judeţele Arad, Timiş, Caraşurmătorul ciclu de toate proiectele ce au fost finanţate Severin şi Hunedoara) prin finanţare să lansăm diprin POR 2007-2013 au fost finalizate, rect pe sistemul elecProgramul Operaţional Regional tronic, în care cu excepţia celui care face referire la 2007-2013 va ajunge, până la beneficiarul va încărca el modernizarea drumului judeţean care sfârşitul acestui an, la circa 77 la singur documentele, ururcă la cetatea dacică Sarmizegetusa sută din totalul celor 420 de mând ca validarea să o Regia, realizat în proporţie de 92 la milioane de euro alocat în facem noi şi toată comusută. exerciţiul financiar trecut. nicarea să se facă prin

izate. Acum ne adaptăm doar la legislaţia care a apărut ulterior momentului de debut al lucrărilor şi eu sunt convins că la mijlocul lui ianuarie vom putea demara procedurile de achiziţie pentru ambele drumuri pe care vrem să le modernizăm pe POR”, a declarat preşedintele CJ. Mihaela PETROŞAN

Săracilor de la etajul al zecelea

Moş Nicolae li s-a arătat în persoana consilierului local vulcănean Vasile Holban

Situaţia sărăcăcioasă în care se află familia lui Firă Cismă de la etajul al X-lea al blocului 5 din Dalas-ul Vulcanului, descrisă în reportajul apărut de curând în ZVJ, a avut deja ecou. Primul care a reacţionat

a fost consilierul local (încă) PPDD Vasile Holban. Chiar în ajunul Sfântului Nicolae, el a încărcat în jipanul lui o uşă pe care o avea la garaj şi a adus-o până la blocul cu pricina, unde i-a făcut-o plocon lui Firă Cismă. Pe lângă uşa, căreia Vasile Holban a

promis că-i va procura şi broasca absolut necesară, doamna Victoriţa, soţia lui, a mai înghesuit în autoturismul de teren haine şi alimente.

Vigilent, binefăcătorul

nu a uitat să-l atenţioneze pe cel pe care l-a făcut fericit că va veni personal, ca să vadă dacă uşa a fost montată la locul ei. E ceva firesc, până la urmă, treaba asta cu atenţionarea. Atunci când le-au fost oferite chiriaşilor, toate apartamentele de la nivelul superior al turnurilor din Dallas au fost puse la punct, începând de la uşă, bucătărie şi până la baie, cu tot ce-i necesar într-o locuinţă. Numai că, după aceea, mulţi dintre cei care s-au mutat în ele au demontat tot ce s-a putut şi au vândut.

Gheorghe OLTEANU

facebook.com/ziarulvaiijiului

Publicaþie de istorii din Valea Jiului  Anul VII  Nr. 224  14 decembrie 2015  4 pagini  Supliment al Ziarului Văii Jiului

Ieri s-au împlinit

75 de ani de la explozia de la Mina Lupeni din Sectorul I (Ileana) Vineri, 13 Decembrie 1940, orele 12,40  Sectorul I (Ileana)  Stratul 5 centru  Orizontul 621  51 de morţi  37 de văduve  37 de orfani

Unde şi cum au fost găsite cadavrele ortacilor

1. Csimings Iosif (situaţia topografică: orizont 652, locul Camera compresoarelor; situaţia în care a fost găsit mortul – s-a găsit cu lampa Nr. 1958); 2. Ignat Ioan (situaţia topografică: orizont 652, lângă cazanul cu apă a compresoarelor; cu faţa în jos, capul carbonizat, s-a găsit numai cârligul de la lampă); 3. Ulmann Eduard (situaţia topografică: orizont 652, la începutul dublei lângă macaz; cu faţa în jos, transversal pe linie); 4. Neidentificat (situaţia topografică: orizont 652, în partea estică a galeriei; numai partea superioară a corpului a fost găsită cu faţa în jos, iar la 20 m un picior spre sud); 5. Mărcău Grigore (situaţia topografică: orizont 620, rampa planului; sub vagonet cu capul spre Nord Est, s-a găsit lampa Nr. 1738); 6. Caramela Constantin (situaţia topografică: orizont 620, nişa de refugiu; şezând cu faţa spre Est, lângă el s-a găsit lampa Nr. 2041); 7. Oprinescu Gh. Nicolae (situaţia topografică: orizont 620, în rampa planului; găsit în canal cu faţa în jos, capul spre plan); 8. Eftinoiu Constantin (la orizont 652, în rampa planului; găsit cu capul în canal, cu faţa în sus, picioarele spre plan, înapoia unei vagonete goale răsturnate); 9. Matoga Ioan (orizont 620, galeria simplă după rampa planului; găsit lângă canal cu capul în jos spre vest având deasupra sa 2 bucăţi de lemne şi înaintea lui un vagonet gol căzut pe linie); 10. Sepniczki Ştefan (orizont 652, pe galeria principală; găsit la 260 m, spre puţul Ileana, de la ramificaţia care duce la plan, culcat cu picioarele înspre puţul Ileana pe căruciorul de personal, s-a găsit un ceas umblând; în apropiere s-a găsit lampa Nr. 376); 11. Manea Ludovic (orizont 652, în faţa ramificaţiei; înaintea locomotivei cu troley, culcat cu faţa în jos, cu capul spre puţul Ileana); 12. David Ioan (orizont 652, în faţa ramificaţiei; în partea vestică a galeriei, între perete şi locomotivă, capul zdrobit complet, picioarele către puţ, s-a găsit lampa nr. 1495); 13. Bucureştean Gheorghe (orizont 652, în curba galeriei goalelor; transversal pe galerie cu capul între vagonete, s-a găsit ceasul umblând, iar la 25 m afară pe galeria principală s-a găsit carnetul lui şi lampa No. 2304); 14. Cilich Heinrich (orizontul 652, în faţa transformatorului; culcat cu faţa în jos, , cu capul către puţul Ileana, s-a găsit în apropierea lui lampa No. 1920); 15. Costea Dumitru 1 Ghe. (orizont 652, la intrarea în casa maşinii planului Strama; găsit în pielea goală culcat pe partea stângă, cu capul spre plan, sub vagonete); 16. Martini Ioan – mecanic (orizont 652, casa maşinii troliului; găsit cu faţa în jos, lângă scaunul motorului, cu capul spre Nord, lângă el lampa Nr. 2043 şi 2 bucăţi tifon din cutia de pansament); 17. Todea Dumitru 1 Petru (orizont 652, casa maşinii troliului; găsit în faţa troliului sub dărâmături de fier şi lemne, având numai un picior şi rămăşiţă din trup cu o mână);

18. Marincsak Ioan (orizont 620, suitorul lui Frenţiu; găsit cu faţa în sus, cu capul sub scara suitorului); 19. Filip Petru (orizont 620, dubla nr. 2; găsit în partea vestică a dublei, la macaz, cu faţa în jos şi spre est, în poziţie de îngenunchiere, fiind înaintea lui un vagonet gol); 20. Horgea Gheorghe (orizont 620, galeria simplă; găsit între planul Duban şi suitorul Popa, în mijlocul galeriei, cu faţa în jos, cu capul spre plan, adică sud-est, în urma unui vagonet plin răsturnat, întors transversal pe direcţia galeriei, era încins cu o curea lată); 21. Sărbuţi Ioan (orizont 620, pe galerie; în faţa suitorului Popa, cu faţa în sus, capul către sud-est, cu un lemn peste el); 22. Bogdan Nicolae II (orizont 621, suitorul Popa; găsit sub scoc în ulma stângă a suitorului, cu faţa în jos şi spre galerie); 23. Artificierul Suciu Petru (orizont 621, suitorul Popa; la 2 m în suitor, cu capul în jos pe scoc, într-o dungă, cu faţa în sus, găsit lampa lui Nr. 5078); 24. Popa Nicolae VIII (orizont 621, suitorul Popa; găsit cu capul în scoc, transversal pe suitor, lângă el lampa Nr. 85); 25. Suciu Avram (orizont 621, suitorul Popa; găsit în suitor, în faţa galeriei abatajului, cu faţa în jos, capul în jos pe suitor, având pe dânsul lemne); 26. Mojoatcă Cozma (orizont 620, pe galerie; găsit cu faţa în jos, cu capul spre Est); 27. Cicea Traian a fost recunoscut de Dl. Laszlo, Maxim M. şi Crişan Damaschin (orizont 620, pe galerie, mort în fundul galeriei, după vagonet, cu picioarele către locul de muncă, cu faţa în sus, în partea stângă a galeriei); 28. Buda Adrian (orizont 620, pe galerie; lângă 27, găsit în pielea goală, cu faţa în jos, cu capul între locul de muncă); 29. Adam Avram (orizont 620, pe galerie; lângă 28, găsit cu faţa în jos, cu capul înspre locul de muncă); 30. Trif Cornel (orizont 620, pe galerie; lângă Nr. 29, cu faţa în sus, picioarele către locul de muncă, având lemne peste el, găsindu-se la toţi 4 părul ars); 31. Avram Petru III (orizont 620, suitorul Buda; găsit cu faţa şi cu capul în jos); 32. Magda Petru (orizont 620, suitorul Buda; găsit cu capul în jos, cu capul spre Est, transversal, pe suitor sub scoc); 33. Lupaş Petru (orizont 635, pe galerie; găsit căzut pe partea stângă cu capul spre est şi spart); 34. Buda Ioan II (orizont 635, pe galerie; găsit cu faţa în jos, capul spre est); 35, 36 şi 37. Cozma Gavrilă, Buda Roman II şi Miheţ Simion (orizont 635, pe galerie; găsiţi îngrămădiţi cu faţa în jos şi cu capurile spre partea sudică a galerie, arşi); 38 şi 39. Şerban Petru XI şi Rîmboi Ioan (orizont 635, suitorul Frenţiu; găsiţi 39 peste 38, cu capurile spre vest, sub scoc, cu lemne peste ei); 40. Manea Petru (orizont 641, pe galerie; găsit cu faţa în jos, cu capul spre Est); 41 şi 42. Csistion Francisc şi Bedea Ilie III (orizont 641, galerie; găsiţi 41 cu capul spre vest, iar 42 transversal pe 41, ambii cu faţa în jos, nearşi); 43 şi 44. Havlicsek Emil şi Sârb Nicolae II (orizont 652, pe galerie, în dreptul frontului de abataj; găsiţi cu faţa în jos, cu capul spre est, au fost îngropaţi în cărbuni); 45. Angher Francisc (orizont 641, suitor de aeraj; găsit cu capul în jos în surpare având numai un picior afară); 46. Cheth Ioan (orizont 641, galerie; strâns între grindă şi o tablă de fier); 47, 48, 49, 50 şi 51. Milas C-tin Stoican, Bulz Adam, Frenţiu Ioan, Bâc Maxim şi Ducsek Mihai (orizont 641, abataj est; găsiţi unul lângă altul, cu capul spre nord, culcaţi pe dungă).

PRăVăLIA CU ISTORII

Inginerul Otto Loew – şeful sectorului I (Ileana):

„..am găsit, la oriz. 621, două cadavre, iar în suitor am găsit trei cadavre, dintre care am recunoscut şi pe maistru miner artificier Suciu Petru, care era întins pe vatra suitorului, cu faţa în sus.”

Subsemnatul, inginer Otto Loew, împărţit ca şef al sectorului I (Ileana) a minei Lupeni, referitor la explozia de metan întâmplată la stratul 5 Centru, vineri, în ziua de 13 Dec. 1940, orele 12,40, declar următoarele:

În ziua de 13 Dec. 1940, după ce am primit raportul de la Dl. prim maistru minier Klein Rodolf şi am raportat situaţia din sector D-lui Director Braha Adrian, am intrat împreună cu Dl. prim maistru minier Klein Rodolf în mină să inspectez partea sudică a sectorului, adică locurile de muncă din stratele subţiri. Am inspectat rampele puţului XIII, locurile de lucru a echipei Kronawetter (suitor în str. XVIII, oriz. 575) şi a lui Maxim Mihai (înaintarea unei galerii în str. XV, oriz. 575). După ce am urcat suitorul lui Ani, în galeria de aeraj în oriz. 647, ne-am dus pe planul lui Prohaszka Eugen în str. XVIII, unde, deodată, am simţit o presiune de aer nu prea puternică, aerajul înverşunându-se însă pentru câteva clipe. Mi-am dat seama că s-a întâmplat ceva, dar nu mi-am dat seama ce. M-am grăbit să vizitez încă restul locurilor de muncă, planul lui Suciu şi înaintarea lui Tamaş Vasile, neliniştindu-mă din ce în ce mai mult, deoarece minerul Suciu, cât şi Tamaş, m-au anunţat că au simţit o presiune mare de aer. Am fugit în galeria veche Ştefan, până la ramificaţia spre sectorul II, unde este telefonul. Aici m-am întâlnit cu doi muncitori răniţi mai uşor, de la care am aflat că la sectorul Ileana a avut loc o explozie de metan. Am căutat să raportez cazul afară la zi D-lui Dir. Braha Adrian, care, între timp, intrase deja în mină. Dl. prim maistru minier Klein Rodolf, mergând înainte spre staţia de compresoare de la sectorul Ileana. Am aşteptat pe Dl. Dir. Braha, care, după câteva clipe, a sosit. Ne-am dus împreună până la staţia de compresoare, unde ne-am întâlnit cu Dl. Ing. şef Cosmovici Gh., şeful de exploatare al minei Lupeni. Am încercat să pătrundem mai departe în galeria transversală, spre puţul Ileana, dar era imposibil din cauza fumului care se afla pe această galerie. În dreptul ieşirii din camera compresoarelor Flottmann spre puţul Ileana, când am zărit primul cadavru diformat, mi-am dat seama de gravitatea exploziei ce se produsese, deoarece în afară de aceasta, nu am văzut nici uşa de aeraj care era spre puţul Ileana. După ce Dl. Dir. Braha a luat primele măsuri de siguranţă, Dl. Ing. şef Gh. Cosmovici, rămânând la faţa locului, m-am dus cu Dl. Dir. Braha şi un miner înapoi până la ramificaţia din galeria veche Ştefan. De aici, prin galeria goalelor, spre puţul Ileana. La ramificaţia goalelor spre Ileana, am găsit uşa de aeraj deschisă, şi scândurile care erau bătute cu cuie lângă uşa şi peretele galeriei azvârlite. Am închis uşa şi am continuat drumul. Şi uşa din faţa rampei puţului era deschisă şi scândurile dintre tocul uşii şi peretele galeriei zvârlite. Am închis uşa aceasta, aşa cum era, şi am înaintat spre puţ. Prin închiderea uşilor situate spre nord de la puţ, aerul a fost silit să treacă prin partea sudică. Adică dinspre staţia de compresoare spre puţul Ileana, curăţind, totodată, şi fumul care se afla în galeria transversală, între staţia de compresoare şi puţ. Ajungând la puţ, am văzut semne de distrugere, cablurile electrice şi telefonice atârnând în jos. Aici, la puţ, ne-am întâlnit cu Dl. Ing. şef Gh. Cosmovici şi prim maiştrii minieri Laszlo Emeric şi Klein Rudolf, venind dinspre staţia de compresoare. Am încercat să telefo-

năm de la puţ. S-a prezentat de la suprafaţă mecanicul de la maşina de extracţie şi a raportat că eclusele de la aeraj, cu care este acoperit puţul, sunt zvârlite în turnul puţului şi că cu o colivie se poate circula de la orizontul 750 în sus şi ca lucrătorii din oriz. Str. III Vest să transporte cu această colivie la suprafaţă. Dl. Dir. Braha a ordonat acoperirea imediată a puţului cu scânduri şi pornirea ventilatorului. Ne-am dus pe urmă spre planul înclinat din str. V Centru, aşa-zisul plan Strama, unde am văzut încă lucrători morţi, care zăceau la pământ şi locomotiva electrică care stătea în faţa planului înclinat şi pe maistrul minier Bucureşteanu Gheorghe aruncat între vagonetele goale din galeria de acces pentru aceste vagonete. În drum de la puţ, nu am găsit din uşa de aeraj, construită din scânduri de 5 cm, mai mult decât cei 2 stâlpi de fier, în care era fixată uşa, vagonete deraiate şi peste tot semne de stricăciuni, provenite de la explozie. Aşteptând raportul de la suprafaţă, că extracţia lucrătorilor din raionul str. III Vest este terminată, a sosit echipa de salvare, dulgheri şi muncitori chemaţi, între timp, în ajutor. Dl. Dir. Braha, după ce a primit raportul că toţi lucrătorii din raionul str. III Vest s-au transportat la suprafaţă, a ordonat restabilirea circuitului de aeraj şi a trimis trei salvatori pe planul înclinat Strama, la oriz. 621, unde a luat naştere explozia, 3 salvatori prin galeria din culcuşul stratului 5 Centru oriz. 650, la locul de muncă a lui Prochasaka Eugen, înaintarea spre str. 5 Vest, se constată ce se poate, eventual, salva, şi a ple-

cat împreună cu Dl. ing. şef Cosmovici să aştepte sosirea autorităţilor. Am început cu restabilirea aerajului, făcând în galeria din culcuşul str. 5 Centru şi în galeria spre puţul Ileana, în locul unde au fost uşile de aeraj două diguri de scânduri, forţând astfel aerul să treacă prin planul lui Strama, la oriz. 621, în str. 5 Centru, să evacueze gazele din galeriile şi abatajele de pe oriz. 621, 635, 641. Între timp, s-au înapoiat echipele de salvatori, trimise la oriz. 621, şi galeria transversală spre str. 5 Vest, prima raportând că, în drum, a găsit o serie de morţi şi câteva surpături în galerie, ultima că la oriz. 650, spre str. V Vest nu se găseşte nimeni. Cu toate acestea, am trimis la ora 16,30 încă o dată o echipă de 3 salvatori să controleze toate locurile de lucru din raionul 3 Vest şi să se convingă din noi dacă se află cineva acolo, să nu fie asfixiat de gazele care, după refacerea celor două uşi, de aerisire de la oriz. 650, a fost silită să treacă prin aceste locuri de lucru. Cam pe la ora 18,40, am primit înştiinţarea telefonică de la suprafaţa puţului Ileana că salvatorii au sosit acolo şi că nu au găsit pe nimeni în galeriile şi nici în abatajele controlate de dânşii.

luni, 14 decembrie 2015

Între timp, am trimis o altă echipă, formată din 3 (trei) salvatori să controleze oriz. 621, precum şi abatajele str. 5 Centru, să pătrundă până unde este posibil şi să raporteze cât se poate de lămurit asupra situaţiei aflate. Această echipă s-a întors cca. la ora 19, raportându-mi mai lămurit asupra situaţiei găsite. În timpul când voiam să cobor împreună cu Dl. prim maistru minier Laszlo Emeric, cu o echipă de salvatori şi alţi lucrători la oriz. 621, să încep şi aici lucrările de restabilire a aerajului, au sosit la faţa locului Dl. Dir. Braha Adrian, împreună cu autorităţile civil-juridice şi miniere. De la ei am primit autorizaţiunea de a ridica morţii, cu care lucru i-am însărcinat pe Dl. Ing. Boris Ivanovszki şi Dl. maistru minier Pârvulescu. După aceasta, am coborât cu grupul de muncitori indicat mai înainte la oriz. 621, unde am găsit la baza planului înclinat conductele de aer comprimat stricate, cablurile de la dispozitivele de semnalizare rupte, vagonetele goale şi o parte din cele pline deraiate şi câteva surpări mai mici în galerie. Între vagonete, am găsit 2-3 muncitori morţi, Înaintând până la primul suitor, pe care se transporta cărbunele din abatajul Frenţiu, oriz. 641, am aflat un mort întors pe spate. Aici, am ordonat refacerea uşii de aeraj, care era sfărâmată. Înaintând mai departe, am ajuns la al doilea suitor pe care se transportă cărbunele din abatajul Lupaş. Şi aici, am ordonat refacerea uşii de aeraj, distrusă, de asemenea, de explozie. Înaintând mai departe, am ajuns la al treilea suitor, pe care se transportă cărbunele din abatajul lui Popa Nicolae. Aici am găsit, la oriz. 621 două cadavre, iar în suitor am găsit trei cadavre, dintre care am recunoscut şi pe maistru miner artificier Suciu Petru, care era întins pe vatra suitorului, cu faţa în sus. M-am urcat împreună cu Dl. prim maistru minier Laszlo până la abatajul lui Popa Nicolae, pe care l-am găsit prăbuşit şi închis complet. În straiţa de piele a maestrului artificier, care s-a aflat ceva mai în sus de la cadavrul lui Suciu Petru, nu am găsit decât cheia de la explozorul pentru împuşcare. Am ordonat şi aici refacerea uşii de aeraj, distrusă, de asemenea, de explozie. Terminând cu refacerea acestei uşi, circuitul de aeraj era restabilit. Pe urmă, am înaintat spre suitorul lui Buda A., unde am aflat tuburile de aeraj şi ventilatorul aruncat la pământ şi scocul oscilant îndoit spre afară. Ajungând până aici, am găsit primele urme de metan. Înaintând mai înainte, am găsit tot mai mult metan, din care cauză am oprit înaintarea spre abatajul lui Buda Adrian, înaintat la oriz. 621, spre felia vestică a stratului 5 Centru. Fiind ora 22, m-am înapoiat la oriz. 652, spre a aranja continuarea lucrărilor de salvare pentru schimbul III. La oriz. 652, m-am întâlnit din nou cu Dl. Dir. Braha, însoţit de Prefectul judeţului Hunedoara şi de Dl. Boborodea, cu care m-a coborât din nou până la suitorul lui Buda Adrian. Pe urmă, am ieşit la suprafaţă. În schimbul III, lucrările de salvare au fost conduse de Dl. Ing. Şef Cazacu. În ziua de 14 dimineaţa, la ora 6, m-am coborât fon nou în mină, schimbându-l pe Dl. Ing. Şef Cazacu. Împreună cu Dl. Ing. Şef Arghir am condus lucrările de montare a tuburilor de aeraj spre locul de muncă al lui Buda Adrian, înaintând încet, deoarece lucrările erau îngreunate de prezenţa metanului care s-a curăţit foarte încet şi aceasta numai în parte. Pe la ora 12, au sosit autorităţile civile, judiciare şi miniere din nou la faţa locului. După plecarea lor, Dl. Ing. Arghir ne-a comunicat ordinul de ieşire din mină, după primirea căruia am ieşit la suprafaţa. După câte ştiu, lucrările de scoatere a cadavrelor au fost terminate sâmbătă, 14 decembrie, ora 22. După semnele constatate la faţa locului, deduc următoarele: Explozia s-a produs între abatajul lui Buda Adrian, cu care preabataj înainta spre felia stratului, şi anume la câţiva metri de la locul de muncă, deoarece toate

luni, 14 decembrie 2015

semnele, începând de la ventilatorul din înaintarea lui Buda, scocul oscilant îndoit, vagonetele deraiate, împinse spre afară, armăturile doborâte, ici-acolo din galerie, oriz. 621, din planul înclinat Strama şi capul planului înclinat, unde lucrătorii erau aruncaţi în camera maşinii de extracţie, arătau semne de împingere din luntru spre afară, adică din fundul galeriei spre ziuă. Altă dovadă este că straturile au fost pârlite, adică arse superficial pe partea dinspre locul de muncă, mai tare decât pe partea opusă, de către flacăra exploziei. Violenţa exploziei nu a fost atât de puternică la locul unde s-au aprins gazele, ci, întinzându-se spre afară, de-a lungul orizontului 621, violenţa a crescut, rupând din ce în ce mai mult ce a găsit în calea ei şi, ajungând pe oriz. 652, a rupt oamenii şi chiar uşile de aeraj făcute din scânduri de 5 cm grosime. Că explozia a luat naştere în preabatajul lui Buda, se poate deduce şi din faptul că oamenii găsiţi la celelalte locuri de muncă – abatajele lui Buda, Popa, Lupaş şi Frenţiu – nu au murit din cauza violenţei dinamice ci fiind pârliţi numai superficial de asfixiere prin gazul monoxid de carbon, format în urma arderii metanului. Cauza exploziei este, probabil, o emanare instantanee de metan din înaintarea lui Buda, care emanaţiune era mai mare decât debitul ventilatorului montat pentru aerisirea acestui loc de lucru, metanul, nemaiputând fi îndepărtat, a început să umple galeria, ajungând la un moment dat la nivelul unei lămpi de siguranţă, a cărei flacără a început să ardă din ceastă cauză mai intens şi, nefiind observate de muncitorii care au stat la locul de muncă, sita încălzindu-se din ce în ce mai tare a ajuns la temperatura de aprindere a metanului (de 600-650 grade), acesta s-a aprins, producând, mai apoi explozia. Aprinderea metanului a putut lua naştere, eventual, şi de la o scânteie provocată de la lovirea a două corpuri. Posibilitatea ca aprinderea ar fi fost provocată de aprinderea unei ţigări există, dar nu pare a fi posibilă deoarece: a) Toţi minerii din locul lui Bida erau mineri experimentaţi şi pricepuţi, care ştiau că-i aşteaptă moartea dacă aprind o ţigară; b) Asupra oamenilor din locul de muncă a lui Buda sau în locul de muncă, după cunoştinţa mea, nu s-a găsit până în prezent obiecte ca tutun, foiţe, scăpărătoare etc. Exclus este după părerea mea că aprinderea metanului ar fi fost cauzată din împuşcarea găurilor din mină, deoarece la toate locurile de lucru, inclusiv acela al lui Buda, oamenii au fost găsiţi morţi în apropierea imediată a locului de lucru, nereprezentând nici un semn de lovire prin bucăţi aruncate de explodare. În cazul când se împuşca la un loc de lucru, oamenii se retrag cel puţin 40-50 m de la locul de împuşcare, adăpostindu-se contra eventualelor proiecţiuni. Deci, dacă sar fi împuşcat în locul unde a luat naştere explozia, oamenii din echipa lui Buda nu ar fi fost găsiţi la locul de muncă, iar maestrul artificier Suciu Petru în nici un caz în suitorul care duce la batajul lui Popa Nicolae, unde au fost găsiţi morţi. În ceea ce priveşte posibilitatea prezenţei metanului în preabatajul lui Buda sunt de menţionat următoarele: Ştiindu-se că ivirea metanului e posibilă din moment în moment, s-a împuşcat numai cu dacită, explozibil de siguranţă şi cu aprindere electrică instantanee. În abatajul lui Buda, care se află tot în această falie, şi unde s-a constatat mai deseori metan, orice fel de împuşcare era interzisă complectamente de câteva luni înainte. În celelalte abataje, neconstatându-se metan decât din când în când şi numai în foarte mică cantitate, împuşcarea era permisă însă numai atunci când metanul era complet evacuat prin ventilaţie, ceea ce dovedeşte şi faptul că în abatajul lui Lupaş, prezentându-se la începutul lunii decembrie metan, a fost montat un ventilator antigrizutos şi metanul evacuat. Ventilatoarele întrebuinţate pentru aerisirea înaintărilor, de care timp au fost montate şi la înaintarea şi abatajul lui Buda şi abatajul lui Lupaş, sunt de construcţie antigrizutoase şi admise de autorităţile miniere pentru a fi întrebuinţate peste tot în Valea Jiului şi în străinătate (Germania, Franţa şi Anglia). Locul de muncă, unde s-a produs aprinderea, era întotdeauna liber de metan. După cât îmi amintesc, nu s-a semnalat de acolo decât o singură dată metan în cantitate mică, care, însă, după prelungirea conductei de aeraj până la locul de muncă a dispărut. De aceasta m-am convins eu, personal, în mai multe rânduri, cu ocazia inspecţiilor făcute împreună cu Dl. prim maistru minier Klein Rudolf, de când a fost începută înaintarea. De asemenea, nu mi s-a raportat nici din partea Dlui Ing. Dodun, ajutorul meu, nici din partea prim maeştrilor minieri Klein, Laszlo şi Cziller, vreo constatare de metan în această înaintare. Nici în ziua exploziei nu a putut fi metan în înaintarea lui Buda deoarece în cartea maestrului artificier Suciu Petru s-a găsit raportat împuşcarea a 18 cartuşe Dacită la Buda, ceea ce, după regulamentul de împuşcare nu era permis, dacă Suciu ar fi constatat metan. În acest caz nu avea voie să împuşte găurile. O altă dovadă că metanul nu a putut să fi fost înaintarea lui Buda decât relativ scurt timp înainte de explozie este că în cartea maestrului Bucureş-

PRăVăLIA CU ISTORII III

teanu Gheorghe, care terminase puţin înainte inspecţia locurilor de muncă, din str. V Centru, nu s-a găsit nici o observaţiune afară de semnarea de control şi de prezenţa muncitorilor pentru schimbul I al zilei de 13 XII. În concluzie, reiese că emanaţiunea puternică de metan, în urma căreia s-a produs explozia, a avut loc numai scurt timp înainte de explozie, probabil dintr-o pungă în care s-a aflat metan sub presiune, care 2-3 ceasuri, după ce au fost împuşcate ultimele găuri, a reuşit să slăbească peretele slăbit de împuşcătură şi să emaneze.

Inginerul Dodun Ludovic (– ajutorul şefului de sector I):

„Asupra cauzelor exploziei, cred că înaintarea lui Buda, ajungând în apropierea faliei, a fost invadată de un izvor de metan, care s-ar fi aprins ulterior de la o lampă sau de la vreo scânteie.”

Subsemnatul, ing. de mine Dodun Ludovic, declar în privinţa exploziei de metan din ziua de 13 Decembrie 1940 următoarele: Am fost anunţat de Dl. Ing. Duma de ceea ce s-a întâmplat cam la orele 2,30 după masă la domiciliul meu. În ziua de 13 XII 1940 am vizitat stratul 3 Vest, fiind însoţit de Dl. prim maestru minier Laszlo. Terminând inspecţia stratului 3 Vest, am trecut pe la capul planului înclinat Strama, oriz. 650, unde oamenii împărţiţi acolo erau ocupaţi cu facerea unui carambol pe plan, la orele 11,20. După terminarea carambolului, eu şi Dl. prim maestru minier Laszlo am plecat afară, unde am ajuns pe la orele 12,05. M-am dezbrăcat, am făcut baie şi am plecat împreună cu Dl. Ing. Ciurumescu, ajutor la Sect. II acasă. În str. 5 Centru am fost pentru ultima dată în ziua de joi, 5. XII 1940, vizitând şi locul de muncă a lui Buda, unde numi amintesc să fi găsit metan. În zilele următoare, 6 şi 7 XII, am fost la stratul 3 Vest şi stratele subţiri. Duminică, 8 XII, am fost de am controlat condiţiile în care se efectuează străpungerea Suciu. Luni, 9, marţi, 10 şi miercuri, 11, am anchetat accidentul de sâmbătă 7 XII, în care scop am intrat în mină luni, 9, cu Dl. Inginer şef YO. Loew la locul accidentului şi marţi, 10, în acelaşi loc, singur cu Dl. prim maistru minier Klein. Miercuri am anchetat accidentul mai departe şi am fost de am constatat străpungerea Suciu. Joi am fost reţinut de Dl. Ing. Cosmovici pentru procesul verbal ce l-a încheiat autoritatea minieră referitor la accident (Dl. Popovici). Asupra cauzelor exploziei, cred că înaintarea lui Buda, ajungând în apropierea faliei, a fost invadată de un izvor de metan, care s-ar fi aprins ulterior de la o lampă sau de la vreo scânteie. Asupra măsurilor de siguranţă declar că s-au luat conform regulamentului asupra modului de lucru în locul unde este pericol de metan. Împuşcarea s-a făcut electric şi numai după curăţirea completă a metanului cu exploziv de siguranţă (dacită), iar locul de muncă a fost aerisit de un ventilator electric antigrizutos. Lucrătorii au fost avertizaţi de o eventuală emanaţie de metan şi chiar eu, personal, le-am atras atenţia în repetate rânduri.

Inginerul Adrian Braha (subdirectorul tehnic al Societăţii Petroşani):

„Pe drum, spre puţ, am văzut pe galerie urme de explozie, ca bucăţi de scânduri, rezultate din uşile de aeraj sfărâmate, vagonete deraiate şi altele.”

Subsemnatul, Ing. Adrian Braha, subdirector tehnic la Soc. „Petroşani”, referitor la explozia întâmplată în ziua da 13 Dec. l940 la Mina Lupeni, Sect. Ileana, declar următoarele: Am sosit de la Birou la locuinţă cca. la orele 12.30 şi, la scurt timp după aceasta, am fost înştiinţat telefonic de la cabina de comandă a minei că în sect. III s-a întâmplat un accident mortal. Am plecat imediat la birou pentru a mă îmbrăca şi intra în mină, dar atunci am fost înştiinţat că s-a întâmplat o explozie în mină, probabil, la Ileana. Am luat au mine pe Dl. prim maistrul minier Laszlo Irimie şi am plecat prin Gal. Nr. l. spre Ileana. În mină, ne-am întâlnit, pe rând, cu d-nii ing. O. Loew şi Gh. Cosmovici. Împreună cu aceştia şi câţiva muncitori întâlniţi în drum am mers până la staţia de compresoare Ileana, unde a trebuit să ne oprim deoarece nu mai puteam înainta din

IV PRăVăLIA CU ISTORII

cauza gazelor şi fumului. La compresoare am constatat unele stricăciuni care arată că a fost a explozie şi am găsit 2 morţi. Prin telefon, am aflat că la puţul Ileana capacele de aeraj au fost aruncate în sus şi că, deci, aerajul este întrerupt. Am dispus că la puţul Ileana să fie acoperit provizoriu cu scânduri pentru restabilirea aerajului şi am plecat cu Dl. ing. Loew prin galeria nr. 2, spre partea de Nord a Puţului Ileana. Dl. lng. Cosmovici şi ceilalţi urmând să aştepte la compresoare evacuarea gazelor şi să vie pe drumul direct, de asemenea la puţul Ileana. Sosind cu Dl. Ing. Loew la puţul Ileana, am văzut că aerajul se restabilise şi că gazele şi fumul începuse a fi evacuate prin puţ. Pe drum, spre puţ, am văzut pe galeria urme de explozie, ca bucăţi de scânduri, rezultate din uşile de aeraj sfărâmate, vagonete deraiate şi altele. La puţ se observau, de asemenea, stricăciuni. La scurt timp după noi, a sosit şi Dl. Ing. Cosmovici cu ceilalţi la Puţul Ileana şi mi-a comunicat că pe galerie, între compresoare şi puţ, se găsesc mai multe cadavre şi că urmele exploziei sunt cele mai puternice în dreptul str. V Centru. Între timp, au început să sosească minerii din echipa de salvare cu care Dl. ing. Loew a început imediat lucrările de reconstruire a uşilor de aeraj în vederea restabilirii circuitelor de aeraj în mină. În timp ce mă găseam la puţul Ileana, mi-a comunicat mecanicul maşinii acestui puţ că muncitorii din str. III Vest au sosit la puţ la oriz. 750 şi că el îi poate scoate la suprafaţă cu colivia vestică. I-am ordonat să scoată imediat oamenii afară din mină. După aceasta, am ieşit la suprafaţă, pentru a întâmpina şi conduce în mină pe dl. prim-procuror al Tribunalului Haţeg, Dr. Maioreanu, şi pe dl. insp. min. Gh. Bogdan, Şeful Inspectoratului Minier Petroşani. Am fost cu D-lor in mină, dar nu ne-am putut coborî la oriz. 621 stratul V Centru, deoarece gazele şi fumul încă nu se evacuaseră. Am ieşit din mină şi sosind dl. prefect al judeţului, l-am condus la dorinţa sa şi pe d-lui în mină. Cu dl. prefect am putut scoborî şi la oriz. 621 deoarece între timp se evacuaseră gazele şi am putut constata efectele exploziei şi la acest orizont. Am putut constata că a fost explozie de gaz metan şi că ea s-a produs la oriz. 621, în fundul de galerie a acestui orizont. Până la orele 23-24, lucrările da salvare au fost conduse da Dl. lng. Loew, iar după aceasta de d-nii ing. Cazacu, Duma, Arghir, Doroftei şi alţii. Cauza exploziei, adică împrejurarea care a produs aprinderea gazului metan, nu am putut-o determina. În total, în cursul lucrărilor de salvare, au fost găsite şi scoase din mină 51 de victime.

Inginerul Cosmovici L. Gheorghe (şeful de exploatare a minelor Lupeni):

„Pe drum, am întâlnit cadavrele numerotate pe schiţă prin numerele 1, 2, 3, 4,11, 12, 13 şi 10, care, în cea mai mare, parte erau rupte în bucăţi.”

Subsemnatul, Inginer Cosmovici L. Gheorghe, şeful de exploatare al Minelor Lupeni, cu privire la explozia de gaz metan care a avut loc în stratul 5 Centru din Sectorul I (Ileana), în ziua de 13 XII 1940, la orele 12,40, declar următoarele: În acea zi mă aflam în inspecţie la Sectorul III, însoţit de D-nii Inginer Cazacu Valeriu şi Duma Şerban. La orele 12,05, ne aflam la baza puţului Centru spre a ieşi din mină, când ni se anunţă că în acelaşi sector s-a întâmplat un accident mortal, la oriz. 565, traversarea No. 12. Ne-am dus imediat la faţa locului, unde am început ancheta. Pe la orele 12,35, am plecat singur spre afară în scopul de a întâmpina şi a conduce în mină pe şeful de post, pe care-l anunţasem de acest accident. La orele 12,40, pe când mergeam pe galerie spre puţ, am simţit din faţă o puternică avalanşă de aer, urmată de un praf gros. Mi-am dat seama că a avut loc o explozie, undeva în mină şi după direcţia de unde a venit presiunea de aer mi-am dat seama că nenorocirea trebuie să fie din Sectorul I. Ajungând în fugă la puţ, am telefonat la cabina de comandă, de unde mi s-a confirmat supoziţia fără a putea căpăta însă lămuriri. Am dat ordin ca să fie chemaţi imediat oamenii care-i aveam antrenaţi în echipa de salvare şi să fie trimişi spre gara XII. Am vorbit atunci şi cu Dl. Subdir. Braha, care mia spus că vine imediat, iar eu am luat-o înainte cu Dl. Ing. Echizli şi maestrul mecanic Chiş (cu care mă întâlnisem). Pe drum, m-am întâlnit cu 2 accidentaţi care lucrau pe galeria de transport, iar în apropiere de gara XII, m-am întâlnit cu 4 oameni care-l transportau pe mecanicul de la compresoare, care era grav rănit. Am ajuns la gara XII, oriz. 652, la orele 13,05. De aici n-am mai putut înainta deoarece aerul încărcat cu un fum gros plutea încet spre stratele subţiri, fiind tras de ventilatorul ce-l avea în acea parte a minei. După scurt timp, a sosit Dl. prim maestru minier Klein Rudolf, care mi-a confirmat că D-nii Ingineri Loew şi Dodun ieşiseră deja din mină. Imediat a sosit şi Dl. Subdir. Braha cu Dl. Ing. Loew, după care am putut vorbi la telefon cu cabina de comandă, care mi-a comunicat că a putut vorbi cu mecanicul de la puţul Ileana şi care

luni, 14 decembrie 2015

spune că, capacele de la capul puţului au fost aruncate în turnul puţului, aşa că aerajul nu se mai face. Am dat atunci instrucţiuni, şi anume ca să acopere puţul imediat cu scânduri şi să pornească ventilatorul. Dl. Braha, însoţit de Dl. Ing. Loew şi maistrul minier Laszlo, a pornit-o înapoi pe galerie, în scopul de a ajunge pe partea cealaltă a puţului Ileana, iar eu cu Dl. Klein am rămas pe loc. După scurt timp, am observat că fumul începe să se retragă spre puţul Ileana, ceea ce a dovedit că mecanicul de la puţ a ascultat ordinul primit şi că a pornit ventilatorul. Nerăbdători, am pornit-o încet spre puţ (mergând aplecaţi deoarece fumul era mai gros în partea superioară a galeriei), împreună cu Dl. Ing. Echizli, Klein şi Chiş. Pe drum, am întâlnit cadavrele numerotate pe schiţă prin numerele 1, 2, 3, 4, 11, 12, 13 şi 10, care în cea mai mare parte erau rupte în bucăţi. Ajungând la puţ, neam întâlnit cu Dl. Braha şi însoţitorii, expunându-le cele văzute. Pe când Dl. Laszlo şi Klein ne socoteau numărul de oameni care au fost plasaţi în acel schimb în str. 5 Centru şi 3 Vest, care au fost expuse exploziei, sună deodată telefonul de la puţ. Era mecanicul de la suprafaţă, care ne comunica, că un număr de oameni se află în rampa puţului, la oriz. 750 şi ne întreba dacă permitem scoaterea lor, deoarece colivia superioară este neatinsă şi, deci, că poate evacua oamenii până la suprafaţă. Am dat imediat ordin de evacuare şi după câtva timp tot prin telefon ne comunică maestrul Balint Grigore, care era de serviciu în str. 3 Vest, că a ieşit afară cu toţi oamenii ce-i avea împărţiţi în lucru. Asta a fost o mare uşurare, deoarece numărul lor se ridica la 54 de oameni. După aceasta, am pornit cu toţii înapoi spre gara XII, constatând stricăciunile şi ordonând D-lui Ing. Loew ce urmează să facă şi anume ca să restabilească mai întâi aerajul, făcând uşi de lemn în locul celor sfărâmate de explozie şi să rearmeze capul planului înclinat a lui Strama, care, de asemenea, era foarte distrus. Între timp, au sosit 6 oameni din echipa de salvare pe care o comandasem şi am împărţit 3 din ei, care să inspecteze complet str. 3 Vest, spre a ne convinge că cele spuse de Balint Grigore sunt exacte, iar 3 au fost trimişi pe plan în jos ca să vadă în mare stricăciunile produse şi dacă nu cumva găsesc oameni răniţi, deoarece prima noastră supoziţie a fost că explozia s-a produs la capul planului înclinat, deoarece acesta era cel mai violent distrus, iar în jos nu se vedeau stricăciuni. După acestea, cam pe la orele 14,30, am pornit cu Dl. Braha afară, în scopul de a întâmpina pe Dl. Procuror şi de a întocmi programul de salvare pentru schimbul de noapte şi ziua următoare. Operaţiunile de salvare au fost efectuate astfel de Dnii ingineri Low, Cazacu, Arghir şi în parte de Dl. ing. Duma. De asemenea, Dl. ing. Doroftei de la mina Aninoasa ne-a dat concursul în noaptea de 13 XII, venind cu echipa sa de salvare, deoarece oamenii noştri erau obosiţi şi o parte din aparate defectate. În ziua de 14 XII, am fost pentru a treia oară în mină, putându-ne duce fără mască până la ultimul suitor ce este înaintat din galerie în cărbune de la orizontul 621, deoarece aerajul principal fusese restabilit. Se lucra atunci la montarea conductei de aeraj secundar în galeria ce se continua de la acel suitor cu încă 36 m şi care este în fund de sac. Procentul de metan era atunci încă pronunţat în această galerie. În ziua de 16 XII, când toate victimele erau deja scoase, am putut merge până în fundul galeriei şi examina cu atenţie locul şi felul în care s-a produs explozia. Concluziile la care am ajuns sunt următoarele: 1) Explozia s-a produs la 2-3 m de fundul galeriei, de unde sa răspândit cu violenţă crescândă spre planul înclinat, apoi, prin plan până la oriz. 652, de unde s-a despărţit în două, una spre puţul Ileana – cu mai mică intensitate şi alta spre gara XII (Sud), unde a atins intensitatea maximă, rupând şi distrugând tot ce a întâlnit în cale, iar pe oameni rupându-i în bucăţi. 2) Sensul de propagare a fost cel menţionat mai sus, deoarece toate armăturile sunt arse superficial pe partea dinspre fundul galeriei şi aruncate ici-acolo către partea de intrare a acestei galerii. 3) Metanul s-a aprins la 2-3 m, de fundul galeriei, deoarece chiar din acel loc sensul de propagare a exploziei este cel menţionat la punctul 1. 4) Explozia s-a produs prin arderea metanului fiindcă lemnul este pârlit, precum şi cea mai mare parte a victimelor sunt arse superficial. Flacăra a fost de scurtă durată. 5) Grupa Buda, care lucra la această înaintare, nu a găsit prezenţa metanului la locul de muncă când a intrat în schimb (din cartea de raport se vede că nici în ziua anterioară nu s-a semnalat prezenţa metanului în acest loc) şi nici maestrul artificier deoarece din cartea găsită asupra acestui artificier se vede că el a împuşcat 2-3 ore înaintea exploziei 18 cartuşe de dacită. Acest explozibil de siguranţă nu se întrebuinţează decât în locurile unde sunt emanaţiuni de metan şi deci numai în acel loc a putut întrebuinţa acele cartuşe, căci în parte nu se mai află metan în acest strat decât în mică măsură în abatajul aceleaşi grupe Buda, în care întrebuinţarea de orice fel de exploziv fusese interzisă cu 3 luni înainte. Că împuşcarea electrică s-a făcut cu 2-3 ore înaintea exploziei o dovedeşte faptul că de la locul de muncă fusese încărcat aproape tot cărbunele ce se poate produce printr-o explodare într-o galerie (12-14 vagonete). Marian BOBOC (din volumul “Ultimul şut”)