CMYK
Ziarul Vaii Jiului
Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Nu există lege
)
împotriva LUI! ADEVĂRU
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani
Pentru toţi bugetarii
Director: Cătălin DOCEA
Redactor şef: Marian BOBOC
Curs valutar: 1€ = 4,4442 lei 1$ = 4,1911 lei 1₤ = 6,3164 lei
joi, 26 noiembrie 2015
Anul VIII n nr. 1827 n 8 + 8 pagini n Preţ: 1 leu
Gabriel Lungu
„Am avut bucuria ca în Camera Deputaţilor să fiu chiar eu delegat din partea ministerului să susţin acest Marţi, preşedintele României, amendament. Să nu uităm că aceste Klaus Iohannis, a promulgat legea majorări salariale ajută funcţionarii de aprobare a Ordonanţei de publici şi contractuali - din armată, urgenţă a Guvernului nr. 35/ poliţie -, dar nu rezolvă încă anumite 2015 privind salarizarea persona- inechităţi salariale. Se va lucra în continuare la legea salarizării”. lului plătit din fonduri publice.
Salarii mărite
După cum se ştie, actul legislativ prevede majorarea salariilor bugetarilor cu 10 la sută, în paralel cu majorarea salariilor din sănătate cu 25 la sută. Decizia lui Iohannis are şi girul ministru, Dacian Cioloş, care spune că bugetul ar putea suporta noul efort financiar, chiar cu menţinerea ţintei de deficit de 3 la sută, fără alte tăieri. În exclusivitate pentru Ziarul Văii Jiului, Gabriel Lungu, secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, a declarat că aceste măriri salariale au impact asupra unui număr mare de salariaţi, luând în considerare că în România, în acest moment, există 1.169.158 de salariaţi bugetari. „Iniţial, OUG 35/2015 prevedea doar majorarea salariilor din sănătate cu 25 la sută, pentru aproximativ 200.000 de persoane, măsură ce se aplică de la 1 octombrie 2015. S-a votat,
însă, un amendament de creştere a salariilor cu 25 la sută pentru cei din asistenţa socială, respectiv 109.000 de persoane, şi 10 la sută pentru ceilalţi bugetari, excluzând profesorii, care au beneficiat de creştere prin ordonanţe separate. Referitor la majorarea pentru celelalte categorii de bugetari, aceasta va intra în vigoare în 1 decembrie 2015. Una peste alta, acum s-a închis cercul majorărilor pe întreg sectorul bugetarilor”, a declarat Gabriel Lungu. Secretarul de stat ne-a mai spus că, în 2015, fondurile pentru salariile bugetarilor au fost de 46,7 miliarde de lei. Au existat şi titluri executorii, astfel încât în 2015 fondurile sunt de 48,5 miliarde de lei. Acum, după cum spune Gabriel Lungu, măsura creşterii salariilor bugetarilor pentru 2016 înseamnă un plus de puţin peste 7 miliarde de lei. Mihaela PETROŞAN
Hotel Petroșani
angajează urgent barmani-ospătari CV-urile se depun la recepția HP, iar relații se pot obține la telefon 0254.542801 și 0755.065182.
2
ACTUALITATE
La Aninoasa
Se lucrează cu spor de zor
Cu toate că a început să se lase frigul, la Aninoasa, fiind bani, nu se dârdâie, ci se investeşte.
Primăria Aninoasa mai are pe agendă lucrări de reparaţii pe două străzi şi înlocuirea lămpilor de pe anumite tronsoane, pentru a economisi la consumul de energie. Iarna, lămpile de pe stâlpii de iluminat stradal se aprind mai devreme şi se sting mai târziu. Acest lucru înseamnă un consum mai mare. Primarul Nicolae Dunca a ştiut să înveţe de la colegii lui din alte primării. De exemplu, de la colegul Dănuţ Buhăescu a învăţat că înlocuirea becurilor de pe stâlpi Consiliu Local Petroşani
cu becuri economice va reduce consumul. Rezultatul a adus o economie considerabilă la bugetul local. Astfel, acţiunea continuă. Se extinde iluminatul public, dar se continuă şi înlocuirea lămpilor. O firmă din Lupeni a furnizat recent 84 de bucăţi de lămpi stradale, LED 30 W, în valoare de aproape 50.000 de lei. Economia pentru consumul la iluminatul public face bine bugetului local, dar mai ales investiţiilor. Iată că banii economisiţi sunt redirecţionaţi către proiecte infrastructurale. O firmă din Bucureşti se va ocupa, când şi cât vremea o va permite, de reparaţii pe strada Şcolii şi strada Uzinei. Se vor face lucrări de pavare şi de asfaltare pe o suprafaţă de 1.175 mp. Valoarea investiţiei este de 40.218 lei. Sonia LIBERESCU
9 proiecte de hotărâre
Pe ordinea de zi a şedinţei ordinare a Consiliului Local Petroşani de azi, 26 noiembrie, se vor afla 9 proiecte de hotărâri, toate iniţiate de primarul Tiberiu Iacob-Ridzi.
Dintre acestea, şase proiecte sunt de interes general şi vizează: o rectificare de buget local; alocarea de la bugetul local a sumei de 2.200 lei pentru asigurarea transportului elevilor de la Colegiul Economic „Hermes” Petroşani la Târgul Firmelor de Exerciţiu „Rivulus Dominarium” – ediţia a IX-a – de la Baia-Mare (în intervalul 4-5 decembrie 2015); aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Centrului de Informare şi Promovare Turistică Petroşani; două proiecte ce vizează modificări de anexe la două hotărâri de consiliu din 2014, privind aprobarea preţurilor pentru transport pe cablu (la telescaunul vechi şi la TS3); alocarea de la bugetul local a sumei de 2.600 lei pentru premierea sportivilor de la Clubul Sportiv „Pantera Neagră” (care au obţinut rezultate deosebite la concursul de Taekwon ITF „Cupa României”). Tot pe ordinea de zi se va afla un „Raport asupra situaţiei gestionării bunurilor pe anul 2014” şi, ca de obicei, punctul „diverse”. Corneliu BRAN
)
Ziarul Vaii Jiului
Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 n J20/1310/2008
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
facebook.com/ziarulvaiijiului
Din nou Primăria Petroşani
Caută paznic pentru… Poliţia Locală
Municipiul Petroşani organizează concurs pentru ocuparea funcţiei contractual temporar vacantă de paznic, din cadrul aparatului de specialitate Serviciul Poliţie Locală.
Postul a mai fost scos la concurs în cursul anului. Pentru a participa la concurs candidaţii trebuie să aibă doar studii generale. Concursul constă în 3 etape succesive: selecţia dosarelor de înscriere; probă scrisă, probă interviu. Candidaţii vor avea în vedere la studierea actelor normative din bibliografie inclusiv republicările, modificările şi completările acestora. Concursul se va organiza la sediul Primăriei Petroşani în data de 17 decembrie 2015, ora 10 proba scrisă, data şi ora interviului vor fi comunicate ulterior. Dosarele de înscriere la concurs pot fi depuse din data de 25.11.2015 până în data de 03.12.2015, ora 14, la registratura Primăriei Municipiului Petroşani, cam.5 (după ce vor fi verificate la Compartimentul de resurse umane, camera 24, et.2 ). Sonia LIBERESCU
ANUNŢ Consiliul Judeţean Hunedoara organizează concurs pentru ocuparea postului vacant corespunzător funcției contractuale de execuție de șofer, treapta I, din cadrul Serviciului administrativ. Probele stabilite pentru concurs: 22.12.2015, ora 11:00 - proba scrisă 28.12.2015, ora 11:00 - interviul. Ambele probe se desfăşoară la sediul Consiliului Judeţean Hunedoara. Dosarele de înscriere la concurs se pot depune până în data de 14.12.2015, ora 16:00, la sediul Consiliului Judeţean Hunedoara. Datele de contact ale secretarului comisiei de concurs - Stepan Angela, e-mail: cjudhunedoara@yahoo.com, tel. 0254.211350, int.183. Candidaţii trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute de art.3 din Anexa la HG nr.286/2011 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzător funcţiilor contractuale şi a criteriilor de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din sectorul bugetar plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare. Condiţiile specifice de participare la concursul pentru ocuparea funcţiei contractuale de execuție vacantă de șofer, treapta I, din cadrul Serviciului administrativ sunt: - permis de conducere pentru categoriile B şi C - vechimea în muncă de minimum 5 ani Informaţii suplimentare se obțin la sediul Consiliului Județean Hunedoara, Biroul resurse umane, salarizare și gestiunea funcției publice, camera 13, tel. 0254.211350, int.183.
Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro
Colectivul de redacţie:
Alina PIPAN - 0766.678380
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României
Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Corneliu BRAN - 0766.728688 Ioan LASCU, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS, Loredana JUGLEA - 0763.673727 Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA loredanajuglea@yahoo.com DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Administrativ / Publicitate: Oana CROITORU - 0735.727264 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839 alinapipan@yahoo.com
Tupeu fără margini!
Cum plănuieşte deputatul Nistor, alias Sf. Panfutie, să rămână cu mâna în buzunarul nostru până la adânci bătrâneţi
A băgat toată mâna în borcanul cu miere, iar acum vrea să rămână abonat la banul public până în ultima clipă a vieţii. Vorbim despre cazul lui Laurenţiu Nistor, deputat şi lider al organizaţiei judeţene Hunedoara a PSD. Acestui demers, de un tupeu inimaginabil, i s-a alăturat şi deputatul Natalia-Elena Intotero, fosta Blondă de la Externe. Mai cunoscută drept mâna dreaptă, stângă ori (în acest caz) chiar lacomă a liderului social democraţilor din judeţ. La data de 30.06.2015, sub nr. 677, la Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor a fost înregistrată Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali (devenită Proiectul de lege 542/2015). Înainte de a intra în detaliile efective, menţionăm că iniţiativa a fost semnată de 17 deputaţi PSD şi uNPR, 2 deputaţi PNL, un deputat PP-DD (la vremea respectivă), 9 deputaţi uDMR şi un deputat de la minorităţi. Total: 30 de aleşi ai neamului, numai unul şi unul!
Între deputaţii care au semnat fără să clipească iniţiativa legislativă la care facem referire se află Laurenţiu Nistor (al doilea dintre semnatari) şi Natalia – Elena Intotero (a patra dintre semnatari). Niciun alt parlamentar de Hunedoara nu se află pe lista celor care au îndrăznit să iniţieze şi să susţină, prin propria semnătură, această mârlănie fără margini. În esenţă, iniţiativa legislativă prevede ca primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii care îndeplinesc condiţiile vârstei standard sau ale vârstei standard reduse de pensionare să beneficieze de indemnizaţie pentru limită de vârstă. Mai exact, o indemnizaţie specială care să se adauge pensiei pe care o primeşte, dacă mai apucă, orice muritor de rând. Concret, indemnizaţia specială propusă de către deputaţii Nistor şi Intotero ar urma să fie acordată în limita a trei mandate, urmând a fi calculată ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,55% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată. Concret, un primar de comună care a dus la bun sfârşit trei mandate, consecutive ori ba, ar urma să primească suplimentar, pe lângă pensie, aproape 80% din salariul unui primar de comună în funcţie.
8
www.zvj.ro joi, 26 noiembrie 2015
Astfel, dacă un primar de comună are un salariu de 2.000 de lei, asta înseamnă că un fost primar (care are la activ 3 mandate în fruntea unei comune) primeşte pe lângă pensie şi o indemnizaţie specială în valoare de 1.584 de lei, calculată astfel: 144 (3 mandate a 48 de luni fiecare) x 0,55% (procentul prevăzut în propunerea legislativă) x 2.000 de lei (salariul mediu actual al unui primar de comuna). Potrivit iniţiativei legislative, de prevederile potenţialei legi ar urma să nu beneficieze cei care au avut calitatea de primar, viceprimar, preşedinte ori vicepreşedinte al consiliului judeţean pentru mai puţin de doi ani, şi nici cei care (în timp ce au avut una dintre calităţile anterior enumerate) au fost condamnaţi definitiv pentru comiterea unei infracţiuni de corupţie. Având în vedere faptul că, între 1990 şi 2008, chiar Laurenţiu Nistor a avut calitatea de primar al comunei hunedorene Şoimuş, rezultă că printre cei care ar urma să beneficieze la maxim de prevederile acestei (deocamdată) iniţiative legislative se află chiar Laurenţiu Nistor. Iar lucrurile nu se opresc aici. Pentru că se află deja la al doilea mandat de parlamentar, Nistor are dreptul de a primi (pentru cele două mandate de parlamentar, 2008 – 2012 şi 2012 – 2016), încă o indemnizaţie specială, cifrată la aproximativ 1.500 de lei / mandat. Drept urmare, până la momentul actual, pe lângă pensia efectivă, rezultă că Nistor va primi şi 3.100 de lei indemnizaţie pentru faptul că a fost parlamentar, sumă care ar putea creşte chiar la 4.600 de lei în cazul în care actualul preşedinte al PSD Hunedoara candidează, obţine un nou mandat de parlamentar şi îl duce la bun sfârşit. Aşadar, în varianta pesimistă, în care nu mai obţine un mandat de parlamentar, pe lângă pensie, Nistor va primi sigur încă 3.100 de lei lunar pentru cele două mandate de parlamentar şi, foarte probabil, încă aproape 1.600 de lei / lună pentru mandatele de primar. Şi asta până în ultima clipă a vieţii sale. Adică pensie plus aproximativ 4.700 de lei lunar, sume care vor creşte pe măsură ce salariile primarilor în funcţie cresc. În varianta optimistă, în care mai obţine un mandat de parlamentar, pe lângă pensie acelaşi Nistor primeşte încă 4.600 de lei lunar pentru cele trei mandate de parlamentar şi, posibil, încă aproape 1.600 de lei/ lună pentru mandatele de primar până în ultima clipă a vieţii sale. Adică, pensie plus aproximativ 6.200 de lei. Sume care, de asemenea, vor creşte pe măsură ce salariile primarilor în funcţie cresc. Până la momentul actual, propunerea a primit aviz negativ din partea Consiliului legislativ (printre altele, pentru că era varză din punct de vedere al respectării tehnicii legislative, ceea ce spune multe despre pregătirea iniţiatorilor, mulţi dintre ei parlamentari cu mandate multiple). De asemenea, Consiliul Economic şi Social a acordat aviz nefavorabil pentru că propunerea legislativă ar crea discriminare între diferitele categorii de beneficiari ai sistemului public de pensii. Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor, din care face parte şi Carmen Hărău, deputat de Hunedoara, a hotărât (cu majoritate de voturi) să întocmească un aviz negativ. Singura comisie de care a trecut propunerea a fost cea pentru muncă şi protecţie socială, care însă a recomandat să se ţină cont de recomandările Consiliului legislativ (care, aşa cum am spus, a remarcat faptul că redactarea iniţiativei este una şcolărească, şi care nu respectă tehnica
Câteva lucruri despre Laurenţiu Nistor, iniţiator al propunerii legislative privind indemnizaţiile speciale pentru foştii primari Din Nota de constatare nr. DI/I/2837 din 11.11.2013 a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a rezultat că Laurenţiu Nistor a fost recrutat de către organele de Securitate în perioada 1970-1971 pentru „acoperirea informativă a barajului de la CTE Mintia”. Nu a existat un angajament scris, semnat de Laurenţiu Nistor, însă i s-a atribuit numele conspirativ „Nistorescu Lucan”. În 08.09.1971, Laurenţiu Nistor, alias „Nistorescu Lucan”, a fost scos din reţeaua informativă cu menţiunea „în colaborarea cu organele noastre nu a dat randamentul scontat, fiind lipsit de calităţile necesare unui colaborator”. Potrivit Agenţiei Naţionale de Integritate, „Laurenţiu Nistor, în calitate de deputat, a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, două contracte civile prin care şi-a angajat fiica şi ginerele în funcţia de expert în cadrul propriului birou parlamentar, încălcând astfel dispoziţiile art.70 şi art.71, din Legea nr. 161/2003. În baza contractelor civile încheiate, fiica sa a obţinut venituri salariale în cuantum total de 34.171 lei, iar ginerele acestuia a obţinut venituri salariale în cuantum total de 45.771 lei”. După cum „Ziarul Văii Jiului” şi „Hunedoara Plus” au demonstrat, familia Nistor s-a conectat chiar şi la conducta cu bani publici, în lanţul firmelor abonate la contracte cu statul. Firma Drum Test SRL Călan a aparţinut – între 07.07.2010 şi 07.03.2012 – Ioanei Liana Bălan, una dintre fetele lui Laurenţiu Nistor, preşedintele PSD Hunedoara. D-na Bălan (fostă Nistor) a preluat părţile sociale ale SC Drum Test SRL Călan de la SC Proactiv SRL Deva (parte a grupului Drupo) şi Doda Gabriel Teodor (omul care controlează, ca asociat majoritar, grupul de firme Drupo) şi, după un an şi ceva, le-a cedat tot persoanei juridice şi celei fizice menţionate. Asta deşi, spun datele oficiale, numai în 2011 firma a avut un profit de peste 250.000 de lei. Potrivit celor mai recente declaraţii de avere şi interese, Laurenţiu Nistor deţine şapte terenuri, agricole şi intravilane, cu suprafeţe între 0,58 şi 3,02 ha, o casă şi anexe gospodăreşti, trei autoturisme fabricate între 2007 şi 2013, conturi bancare (cel mai însemnat dintre acestea având un sold de aproape 140.000 de lei, totalul sumelor din conturi tinzând spre 5 miliarde de lei vechi). În 2014, a primit dividende de aproape 2 miliarde de lei vechi de la 3 firme la care este acţionar. În presa judeţeană s-a ales cu numele de cod „Sf. Panfutie” după ce, în biserica din Bejan, a răsărit o icoană care îl înfăţişează, între sfinţi veritabil, chiar pe Laurenţiu Nistor – fost primar, actualmente politician şi deputat, viitor beneficiar al unor indemnizaţii speciale consistente pe lângă pensie.
legislativă). Foarte grav este faptul că iniţiativa a trecut de Camera Deputaţilor prin aprobare tacită, mai exact pentru că nu a fost respectat termenul constituţional de 45 de zile pentru dezbatere şi vot final. Momentan, iniţiativa se află la Senat, unde deja a fost primit un punct de vedere negativ din partea Guvernului României. Cum însă şi senatorii au deja dreptul la pensii speciale, pe lângă cele ale unor muritori de rând, există pericolul real ca iniţiativa să treacă de votul senatorilor. Dacă ei au pensii speciale colosale, în total dispreţ faţă de oamenii de rând, de ce n-ar avea şi primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de consilii judeţene? Vom reveni. Cătălin DOCEA
DEZVăLuIRI
3
4
SPoRT
„Stăpânii Europei” la fotbal-tenis
Cinci medalii de aur pentru Anamaria Gherghel
La un pas de a renunţa, sportivii de la Comexim „R” Lupeni, componenţi ai loturilor naţionale ale României, au cucerit 19 de medalii de aur la Campionatul European de fotbal-tenis care s-a desfăşurat la Târgovişte, în perioada 18-22 noiembrie, în organizarea Federaţiei Române de Fotbal-Tenis.
În plus, alţi trei sportivi din Lupeni, dar legitimaţi la alte cluburi din ţară, şi-au trecut în palmares alte nouă titluri continentale. În ciuda acestor performanţe, activitatea secţiei de fotbal-tenis de la Comexim „R” Lupeni ar putea fi sistată, din cauza problemelor financiare. Antrenorul Dima Druncea, cel care este şlefuitorul de talente al şcolii de fotbal tenis din Lupeni, este mândru de rezultatele obţinute, dar şi îngrijorat de viitorul clubului din Valea Jiului: „Sunt rezultate mari, dar pot spune că am cucerit aceste medalii destul de uşor, diferenţa de valoare dintre România şi echipele adverse fiind evidentă. S-a muncit foarte mult în ultima perioadă, cu trei cantonamente lungi, cu câte trei antrenamente pe zi, dar eforturile au fost pe deplin răsplătite. În ciuda acestor performanţe extraordinare, nu ştim dacă ne vom continua activitatea la clubul Comexim Lupeni, întrucât nu avem nicio veste de la finanţatorul Emil Părău. Toţi sportivii au fost afectaţi de situaţie, dar s-au mo-
bilizat şi au urcat pe podium. Sper ca performanţele noastre să fie apreciate şi să ne permită să ne continuăm activitatea”. România a fost reprezentată de sportivi la toate cele cinci categorii de concurs (seniori, senioare, mixt, U21 şi juniori masculin) şi a reuşit să fie pe podium în toate probele, tricolorii dominând autoritar competiţia continentală desfăşurată n ţara noastră. o contribuţie majoră la succesul România au avut-o sportivii de la Comexim Lupeni, antrenaţi de Dima Druncea, care au cucerit 19 titluri europene. Vedeta României a fost Anamaria Gherghel care a repetat performanţa de a câştiga cinci medalii de aur, triumfând în toate probele în care a participat. Ea a devenit campioană europeană la simplu, dublu şi triplu senioare, la dublu şi triplu seniori mixt şi a fost desemnată cea mai valoroasă jucătoare a competiţiei. Tot la senioare, Ana Maria Rizescu a bifat două medalii de aur la dublu şi triplu senioare, iar Letiţia Bivolaru a obţinut aur la în proba de triplu. Mariana Lică a fost surpriza competiţiei, întrucât a cucerit trei titluri continentale la triplu senioare şi dublu şi triplu mixt la categoria U21, în condiţiile în care ea are doar 16 ani. Tot la tineret U21, dar la masculin, s-au obţinut trei medalii de aur prin Marius Stoienică,
Lupte libere şi greco-romane
Se pregătesc pe zăpadă La Predeal antrenorul Gheorghe Răducu aleargă cot la cot cu luptătorii de la loturile naţionale, unde au fost convocaţi şi trei sportivi de la CSŞ Petroşani.
Timp de şapte zile componenţii loturilor naţionale de lupte libere şi grecoromane, fete şi băieţi, între care se află 36 de campioni naţionali, vor participa la un stagiu de pregătire la Predeal. CSŞ Petroşani are trei sportivi: Viorel Scorei, Ionuţ Borbely şi Vlad Bâşa. Cei trei sunt însoţiţi de antrenorul petroşenean Gheorghe Răducu, cel care este şi antrenorul lotului naţional de cadeţi. „Alerg cot la cot cu ei prin zăpadă şi nu mă las. Este o pregătire grea pe zăpadă, dar frumoasă. După încheierea stagiului, Ionuţ Borbely va pleca la Cupa României pentru cadeţi, iar mai apoi, în perioada 2-3 decembrie, vom mai avea o acţiune la Cupa Herculane, după care va urma o perioadă de pregătire până în primăvara viitoare, când vom merge din nou la competiţii”, a declarat Gheorghe Răducu. facebook.com/ziarulvaiijiului
la dublu şi triplu mixt, şi Răzvan Vornicu, la triplu mixt. Juniorii de la Comexim Lupeni au câştigat şase medalii de aur prin David Lică la simplu, dublu şi triplu, Daniel Popovici, la dublu şi triplu, şi Raul Pobîrci la triplu, el fiind cel mai tânăr participant, având doar 13 ani. La seniori, au concurat pentru România trei sportivi din Lupeni care se pregătesc cu Dima Druncea, dar care sunt legitimaţi la alte cluburi din ţară, întrucât clubul din Valea Jiului nu are echipă de seniori masculin. Ei au obţinut nouă medalii de aur astfel: Lucian Purice – Szell la simplu, dublu, triplu şi triplu mixt, Marius Stoienică la dublu şi triplu seniori şi dublu şi triplu U21, şi Adrian Gherghel la triplu seniori.
Pagină realizată de Loredana JUGLEA
ZVJ n-a „lătrat” în zadar:
Se consolidează terenul de la punctul de îmbarcare al telegondolei din Pasul Vâlcan
Mi-ar luat mult, ca să-mi amintesc de câte ori am scris despre telegondola din Vulcan, ameninţată s-o ia la vale odată cu terenul de sub ea. De mai bine de un an, Ziarul Văii Jiului, prezent la faţa locului, a semnalat ameninţarea, dar se pare că pericolul nu a fost înţeles pe deplin. Sau, altfel spus, e posibil ca el să fi fost tratat cu nepăsare de către firma constructoare. Iată, însă, că,
la sfârşitul săptămânii trecute, a adus o schimbare în bine. Porţiunea de zid care s-a dus la vale cu trotuar cu tot s-a transformat în şantier. O echipă de muncitori de la Sc teRRateSt GeOteHNic Sa Bucureşti a fost trimisă să remedieze problema. Desigur, în urma comenzii lansate de către acOMiN, societatea care a executat lucrările de construcţie de la telegondolă.
Coordonatorul echipei
bucureştene este tânărul inginer constructor iulian amolioaiei. Nu doar după nume, ci şi după vorbă mi-am dat repede seama de unde e de loc. ieşean, i-am zis eu, fără să pun semnul întrebării, iar el a confirmat. e absolvent al Politehnicii ieşene, iar viaţa l-a dus la Bucureşti. Dumnealui a studiat temeinic documentaţia geologică pe baza căreia s-a executat lucrarea şi nu i-a găsit nicio hibă. „Drenarea apelor a fost făcută
8
www.zvj.ro joi, 26 noiembrie 2015
corespunzător, admite el, iar noi nu am găsit, iniţial, niciun fir de apă în afara aceluia din sistemul de drenare”.
Doar când a
început să plouă constructorii bucureşteni şi-au dat seama că apa se infiltrează pe undeva şi spală tot pe dedesubt. Soluţia propusă şi admisă pentru consolidarea zidului căzut este una standard: cu piloţi şi grindă de coronament. este una mult mai sigură decât cu aceea utilizată iniţial la stabilizarea platformei. De la ultimul pilot forat al vechii construcţii care mai stă în picioare (vezi poza), urmează să fie montaţi 28 de piloţi prin metoda propusă de către experţii societăţii constructoare bucureştene.
Pe un porţiune
de 20 de metri se va merge în linie dreaptă, iar traseul ultim de 14 metri va fi deviat uşor înspre pădurea din spatele staţiei. Noii piloţi nu vor fi instalaţi unul după altul, ca piloţii foraţi cu tubaj de marcare existenţi, ci vor forma triunghiuri peste care se vor monta, apoi, câte două rânduri de grinzi de coronament interconectate. ieri, când am fost la telegondolă, se făcea încă amenajarea de şantier. „În cel mult trei săptămâni vom termina ce avem de făcut, m-a asigurat, la plecare, ing, iulian amolioaiei, pentru că nu vrem să ne prindă aici sărbătorile”. am reţinut şi invitaţia pe care mi-a făcut-o pentru săptămâna viitoare. ca să văd că nu au stat cu mâinile-n sân. Gheorghe OLTEANU
actualitate
5
6
ADMINISTRAţIE
Pe agenda lucrărilor pentru 2016
Primăria Lupeni are şcolile
O firmă de consultanţă din Bucureşti a fost desemnată de Primăria Lupeni pentru a elabora documentaţia necesară pentru o serie de investiţii.
alizarea acestuia a costat 26.000 de lei. O altă serie de documentaţie a fost comandată pentru investiţiile viitoare la Liceul Tehnologic Lupeni. Valoare achiziţie în acest caz este de 61.000 de lei. Acesta este primul pas din şirul care urmează a fi realizaţi pentru implementarea investiţiilor în modernizarea celor trei instituţii de învăţământ. Realizarea lucrărilor va putea fi făcută, efectiv, anul viitor. Sonia LIBERESCU
Se doreşte demararea unor lucrări de modernizare şi dotare a două şcoli şi a colegiului din Lupeni. Aşa cum prevede metodologia europeană din domeniul investiţiilor structurale, înaintea oricărei investiţii este necesară realizarea documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţie. Prima documentaţie vizează viitoare lucrări la Şcoala Gimnazială nr.3 Lupeni. Documentaţia pentru acest obiectiv a costat primăria 45.000 de lei. Al doilea studiu de fezabilitate este destinat Şcolii Gimnaziale nr. 2 Lupeni. Re-
ANUNŢ În temeiul art. 39 aliniatul (1) şi (5) din Legea nr. 215/ 2001 privind Administraţia publică locală, republicată se convocă Consiliul local al Municipiului Lupeni în şedinţă ordinară pentru joi 26 noiembrie 2015, ora 14,00 în sala de şedinţe a Consiliului local al Municipiului Lupeni, cu următoarea
O R D I N E D E Z I: 1 – Proiect de hotărâre nr. 116/ 2015 privind modificarea şi completarea anexei nr. 1 din Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Lupeni nr. 18/ 26 februarie 2015 privind aprobarea Listei anuale de priorităţi pentru repartizarea locuinţelor ANL din municipiul Lupeni, judeţul Hunedoara, cu modificările și completările ulterioare. Iniţiator: Cornel Resmeriță, Primar al Municipiului Lupeni 2 – Proiect de hotărâre nr. 117/ 2015 privind aprobarea încetării unor contracte de închiriere și repartizarea acestor locuinţe situate administrativ în blocurile 56 – ANL, Bulevardul Păcii, Municipiul Lupeni, judeţul Hunedoara, și respecitv în blocul 62 – ANL, Bulevardul Păcii, Municipiul Lupeni, judeţul Hunedoara conform listei anuale de priorităţi. Iniţiator: Cornel Resmeriță, Primar al Municipiului Lupeni 3 – Proiect de hotărâre nr. 118/ 2015 pentru îndreptarea erorii materiale survenite în Anexa nr. 4 a Hotărârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 16/ 23.02.2015 privind aprobarea Bugetului local pe anul 2015 și a Programului de investiții publice pe anul 2015 și a revocării Hotărârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 99/ 2015 privind modificarea și completarea Hotărârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 16/ 23.02.2015 pentru aprobarea Bugetului local pe anul 2015 şi a Programului de investiţii publice pe anul 2015. Iniţiator: Cornel Damon Lungan, Viceprimar al Municipiului Lupeni 4 – Proiect de hotărâre nr. 119/ 2015 pentru rectificarea Bugetului local pe anul 2015 aprobat potrivit prevederilor Hotărârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 16/ 23.02.2015. Iniţiator: Cornel Resmeriță, Primar al Municipiului Lupeni 5 – Diverse Lupeni, 20 noiembrie 2015 PRIMAR CORNEL RESMERIȚĂ facebook.com/ziarulvaiijiului
ANUNŢ În conformitate cu prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, republicată, începând cu data de 20.11.2015 Primăria municipiului Lupeni propune spre dezbatere publică Proiectul de hotărâre nr. 115/2015 privind stabilirea impozitelor şi taxelor locale pentru anul 2016. Proiectul de hotărâre însoţit de anexa nr. 1, Expunerea de motive a iniţiatorului, domnul Primar Cornel Resmeriţă şi raportul compartimentului de specialitate a fost afişat la sediul propriu, strada Revoluţiei nr. 2, parter. Persoanele sau organizaţiile interesate pot trimite în scris recomandări, sugestii şi opinii cu privire la proiectul de act normativ până la data de 02.12.2015 la registratura Primăriei municipiului Lupeni. PRIMAR, CORNEL RESMERIŢĂ
În memoria ortacilor morţi în explozie
Duda la Mina Livezeni va suna a jale
Cu ocazia comemorării a 35 de ani de la tragicul eveniment care a avut loc la Mina Livezeni în data de 29 noiembrie 1980, se va pune în funcțiune sirena electrică timp de 1 minut, sunet continuu, vineri, 27 noiembrie 2015, ora 10.
REALCOM PETROŞANI
vă oferă zilnic prin Magazinul Alimentar nr. 16 - Piaţa Centrală cele mai ieftine şi de calitate sortimente de
carne de porc:
• pulpă de porc cu os - 9,80 lei • pulpă porc fără os - 13,80 lei • fleică porc - 12,00 lei • carne tocată - 12,80 lei • cotlet porc cu os - 13,80 lei • cotlet porc fără os - 17,30 lei • ceafă porc cu os - 13,80 lei • ceafă porc fără os - 17,30 lei • costiţă porc cu os - 9,50 lei • ciolane porc 5,00 lei • grăsime pentru topit - 3,90 lei
*Preţurile conţin TVA. Noi suntem mereu în slujba dumneavoastră! Telefon util 0733.960311. Servire promptă, ireproşabilă!
ANGAJĂRI
mica publicitate
• SOCUM TRANS SRL CONSTANȚA angajează echipă de 5-10 mineri, perioadă determinată 2 luni, în zona Constanța, pentru activitate necalificată de curățare interioară silozuri ciment. Se oferă salariu motivant, cazare și masă. Relații la telefon 0732.640507 sau mail: constantasoc@yahoo.com. ______________________________________________ • Angajez echipă pentru turnat fundații în Carei, județul Satu Mare. Telefon 0773.992378. ______________________________________________
• S.C. Gerom International S.A. angajează zidar rosar-tencuitor, instalator, lăcătuș și sudor. Pachet salarial atractiv. Cererile se depun la sediul firmei situat în Petroșani, str. 1 Decembrie 1918, nr.1. ______________________________________________ • Vila Straja **** din Straja angajează ospătari (fete), aspect fizic plăcut. Experiența constituie un avantaj, pachet salarial atractiv. Cei interesați sunt rugați să depună CV-urile la adresa de e-mail: hotelstraja@yahoo.ro. Relații la telefon 0735.169368.
AUTO
mica publicitate
• Vând Golf4 - 2001, motor 1.4 benzină, 150.000 km, ESP, închidere centralizată, climatronic, taxa plătită-nerecuperată, ITP valabil până în noiembrie 2017, cauciucuri de iarnă. Preţ 2100 euro. Telefon 0765.612101.
8
www.zvj.ro joi, 26 noiembrie 2015
DIVERSE
7
8
actualitate
În această perioadă
Pasul Vâlcan vă stă la dispoziţie cu seri romantice de neuitat
Ocazie nesperată pentru proprietarii cabanelor din Pasul Vâlcan de a se obişnui cu seri romantice petrecute la lumina unei lumânări mai mult sau mai puţin mirositoare. Asta, fiindcă va mai dura ceva până ce, sus în Pas, se vor aprinde din nou becurile.
Deşi a trecut
mai bine de o săptămână, cablul electric de 6KV care alimentează tot ce merge cu curent în Pasul Vâlcan nu a fost reparat. După ce a venit autolaboratorul a fost găsit şi locul în care cablu a „puşcat”. acesta se află la circa o sută de metri de separatorul montat pe stâlpul amplasat undeva peste drum de ferma primarului Gheorghe ile. cel care s-a ocupat de toate până acum este inginerul pensionar alexandru cantor, administratorul asociaţiei „Pasul Vâlcan”. aducerea autospecialei a costat. O să coste şi reme-
dierea defecţiunii intervenite la cablu, dar, mai nou, şi repararea separatorului electric.
Pentru a pune
sub tensiune cablul odată reparat, cei de la eNel cer o mulţime de documente. Printre care şi actul doveditor că separatorul a fost reparat sau înlocuit. ieri, l-am întâlnit pe Sandu cantor pe când se întorcea de la sediul vulcănean al eNel-ului. Nu-l găsise pe noul şef, aşa că cererea pe care voia să i-o lase era tot la el. administratorul asociaţiei „Pasul Vâlcan” era intrigat din cauza unei clauze prevăzute în convenţia încheiată între asociaţie şi eNel. aceea că în grija căbănuţarilor cade şi linia electrică aeriană de circa 50 de metri care vine de la linia principală la stâlpul pe care este separatorul şi de la care porneşte cablul de alimentare a cabanelor din Pasul Vâlcan. ca atare, a făcut o solicitare justă. aceea ca eNel să decupleze, de la cea principală, linia lor, dacă tot le-a fost pusă pe seama lor, prin convenţia aceea, pentru ca să se poată lucra la separator.
Din câte mi-am dat seama,
solicitarea nu prea i-ar încânta pe electricienii de la enel. una la mână, pentru că şi ei au rămas o mână de oa-
facebook.com/ziarulvaiijiului
meni, care intervin de la capătul vestic al Văii Jiului şi până dincolo de Haţeg, cum mi-a spus cândva unul dintre ei. iar, apoi, operaţiunea solicitată ar fi greoaie, din moment ce clemele cu care sunt prinse cablurile sunt antice şi ruginite. Rămâne de văzut cum se va termina operaţiunea. Până atunci, decorul hibernal de la Pasul Vâlcan va fi completat, aşa după cum ziceam în preambul, de cel al lumânărilor. excelentă ocazie de a petrece zile fără apă potabilă, dar cu nopţi romantice. Să nu uit! De la administraţia publică locală vulcăneană, deşi cineva de acolo este familial cu activitatea de la eNel, nu s-a arătat niciun semn că cineva ar fi interesat să ofere un ajutor. Gheorghe OLTEANU
şcoală & cultură Apare sub îngrijirea prof. Irina Boboc
pe Jiul de Est şi Jiul de Vest
Supliment gratuit al cotidianului Ziarul Văii Jiului l Anul VI l Nr. 166 l l 26 noiembrie 2015 l
l 8 pagini l
ISSN 2068 - 3650
Femeie cu parfum de pâine
Când femeia a intrat în cafenea, mirosul puternic de pâine proaspătă ne-a sucit capetele amândurora. Venea, cred adânc, pentru prima dată în cafeneaua artiştilor, unde mirosul greu al ţigărilor proaste, de contrabandă, acoperea izurile celelalte de alcool la preţuri modeste, tutun timbrat fiscal şi bere din producţie autohtonă, cu etichete din Vestul capitalist. Muzica era bună, adică lipseau manele actuale şi imnuri de mahala colorată, cafeaua era proaspăt râşnită şi, după ce s-a aşezat pe colţarul din piele imitată, comanda s-a auzit clar: - O cafea bună-bună şi tare-tare, vă rog! Fata care servea i-a privit critic echipamentul de culoarea pâinii (halat, ciorapi, şlapi, că prin crăpăturile subţiri dintre nasturii mari se vedea că altceva nu purta!) şi a zâmbit cu gura strânsă, apoi a şuierat răspunsul: - E tare bună şi proasssspătă, pe cinstea mea! Femeia a zâmbit şi ea aprobator, mişcânduşi în cap ochii care băteau tot spre culoarea pâinii, poate a cojii de pâine ţinută mai mult în cuptor. Am privit-o lung, la fel îşi îngropa în ea privirile şi colegul de la masă, cei care treceau spre bar pentru una-alta aveau privirile fixate la nouăzeci de grade faţă de direcţia mersului şi… de ce să n-o spunem? ceva se schimbase în atmosfera arhicunoscută a localului, unde lumina zilei înnorate pătrundea printre jaluzelele orizontale. Un fost director de mină, pensionat conform legii, îşi făcu de lucru la bar, să poată privi de aproape fiinţa de pe colţar, şi rosti către noi: - Voi, ăştia care vă ocupaţi cu frumosul, vedeţi ce chifle rotunde are femeia în buzunarele de la piept? Cum nările fremătau aproape necuviincios în valurile de miresme specifice fabricii de pâine şi produse de panificaţie, am rostit spontan: - Nu m-ar mira ca numele ei să fie Lipia Covrig, Pituţa Colac ori Corniţa Turtă, pe unii îi cheamă Gogoaşă, pe alţii Plăcintă, Langoş, Pesmet, Biscuit, numele e nume, ar trebui să apară un studiu despre noile patronime, unele sunt … M-am oprit. Parcă pentru a colora atmosfera, barmaniţa puse un cântec rapp, în care se afirma că „din bucata mea de pâine/ am hrănit un om ş-un câine/ câinele mă recunoaşte/ omul nu mă mai cunoaşte”, moment în care se stârniră dezbateri aprinse despre rolul pâinii în alimentaţia curentă şi a brutăriilor în societatea modernă, cu accente în mare procent pentru pâine făcută în casă şi coaptă la cuptoarele vechi de stradă sau de cartier, pâine care, nu-i aşa?, era făcută după gustul fiecărei soţii. Ca pentru a arăta cât de serioasă poate fi discuţia în cafenea, consumatorii trecură pe critica regimului trecut, când se stătea la coadă pentru a primi, contra cost, pâine pe cartelă şi făină de grâu cu porţia.
În acest timp, femeia cu miros de pâine începu să-şi schimbe poziţia picioarelor prelungi, precum făcea în faţa poliţiştilor actriţa Sharon Stone în filmul „Instinct primar”, gesturi care arătau că discuţiile nu i se păreau interesante, că în cafenea trebuie să te bucuri, înainte de toate, de gustul cafelei şi abia după aceea de peisaj, gesturi care incendiară privirile pensionarilor, cei care, se înţelege, aveau şi nu aveau acasă... xxx La intrarea în local a amicului C.C., cu cioara pe umăr şi cu pălărie roşie, se produse o rumoare cu tentă de sărbătoare, adică „uite, domnule, monotonia poate să dispară şi din cafenelele noastre austere”. Pitorescul personaj, simţind atmosfera, se propti pe ambele picioare şi rosti puternic, parcă declamând: - Domnilor, tovarăşi, bă, femeia care intră după mine e prima femeie cu miros de cărbune din Valea Jiului, din România şi din lume, ea va fi simbolul viu al mineritului care reînvie pe meleagurile noastre, fiţi pregătiţi! Se făcu linişte. Femeia cu miros de pâine dispăru de pe colţar şi unii o văzură la locul ei de muncă, la magazin. Alţii căutară cu privirea femeia cu miros de cărbune, se gândiră la vâlva minei şi apariţia ei în cadrul uşii de la intrare îi făcură să se ridice de pe fotolii, de pe scaune. Dar fiinţa cu ochi de cafea naturală nu se aşeză. Îşi roti trupul negru elegant, făcu semne de chemare cu degetele arătătoare şi ieşi, apucând-o către Oficiul Forţelor de Muncă, aflat lângă primărie, unde se aşezau la coadă, într-o aşteptare plină de speranţe, cei cu gândul la redeschiderea minelor. Cioara de pe umărul amicului C.C. croncăni şi se găinăţă prevestitor şi câţiva dintre comeseni ieşiră hotărâţi; cafeneaua ne păstra alături de barmaniţa-chelneriţă şi afară se mărşăluia cu tot felul de mesaje scrise negru pe alb, despre înţelepciunea guvernanţilor care salvau zona de inactivitate. Cel cu cioara pe umăr trase o concluzie spre stânga, precum partea de şiret legată la pantoful de pe piciorul drept: - E prima dată când văd materiale de propagandă executate din cărbune pe aluat de pâine, iată cum simbolurile se leagă, cine să rămână indiferent faţă de dorinţa poporului? … Şi coada din faţa primăriei se tot lungea, mulţimea aştepta ca solstiţiul de iarnă să se piardă în echinocţiul de primăvară, când, peste incintele minelor distruse, în iarba crescută din belşug, femei cu miros de pâine şi cărbune vor juca precum la Căpâlna, murmurând Imnul Minerilor şi, bineînţeles, Imnul Naţional… Ioan Dan BĂLAN
II
SPECIAL
joi, 26 noiembrie 2015
joi, 26 noiembrie 2015
SPECIAL III
IV SPECIAL
joi, 26 noiembrie 2015
Din volumul „Vremea apeductului”:
Reportaj despre câteva vestigii ale exploatării apei în Valea Jiului
Cei care m-au însoţit pe teren în imortalizarea câtorva vestigii ale exploatării apei în Valea Jiului au fost patru ingineri, buni cunoscători ai istoriei societăţii la care prestează: Florin Donisă (şeful Departamentului Exploatare a S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A.), Valentin Nicula (şeful Serviciului Exploatare), Gheorghe Georgescu (şeful Secţiei Apă-Canal Petroşani) şi Costel Mihai (şef Secţie Apă-Canal Vulcan-Aninoasa).
de parcă l-ar fi văzut pe „Regele fierului vechi” atentând la integritatea (ne)feroasă a bazinului. Din fericire, lătrăul e legat şi e din când în când potolit infinitezimal de femeia care lucrează la bazin. Însă, dată fiind fobia mea faţă de lătrăii de rasă au ba, liberi sau priponiţi, tot timpul petrecut acolo m-am gândit cum o să mă sfâşie când o să rupă lanţul. Am scăpat, însă cu bine... Inginerul Nicula, care m-a însoţit cu amabilitate, mi-a prezentat istoricul obiectiv. Deşi construit prin 1910, rezervorul rezistă cu succes şi provocărilor anului 2015, fiind, bine-mersi, funcţional. Lonea La intrarea în clădirea rezervorului, inginerul Primul obiectiv pe care l-am vizitat a fost Nicula mă pofteşte să vizitez o mică expoziţie rezervorul 2x250 m³. Drumul spre acest veritaîntocmită ad-hoc, în care sunt expuse câteva bil vestigiu al exploatării apei din Valea Jiului „fitingării” îngălbenite, ca frunza cea de mi-a prilejuit reîntâlnirea cu Colonia „Brătianu” toamnă, de trecerea unui secol de funcţionare din Lonea, probabil cea mai frumoasă colonie necontenită. Pe una dintre aceste „fitingării”, din Valea Jiului, nu doar pentru că la o biserică un capac de aerisire care protejează rezervorul ortodoxă de aici am fost şi eu botezat în urmă de ploaie, încă se mai văd câteva cuvinte ştancu 48 de ani, ci pentru frumuseţea idilică, de „tablou”, a gos- ţate în limba maghiară: „PETROZSENY NAGY KÖZSÉC VIZMÜVE podăriilor din zonă. SZABABALON 53618”. Într-o traducere aproximativă: „InstaCa să ajungem la secularul rezervor, am dat mai întâi de laţia de apă a comunei Petroşani”, o stradă cu un nume cât se poate de primitor: str. „PrieteIes din clădirea construită cu mai bine de 100 de ani în niei”. De aici am luat-o pieptiş cu anticul ARO HD - 44 - CJH, urmă, o clădire care, deşi cu destinaţie industrială, are o arcondus de şoferul Elvis în ritm de… rock and roll, pe strada hitectură agreabilă. Din răcoarea plăcută a istoriei bazinului Apeductului. La capătul acesteia: un gard de sârmă. Pe o dau piept direct cu canicula. Nici lătratul deloc prietenos al placă agăţată de gard scrie: „SC Apa Serv Valea Jiului SA câinelui lup nu poată să-mi alunge o întrebare care s-a Petroşani. Rezervor 2x250 m³”. cuibărit în mine, ca un hoţ de fier vechi la ceas de seară în Intru cu teamă, căci un câine lup latră de mama focului, proximitatea bazinului: Oare câte din cele construite în zilele noastre vor rezista 105 ani? La întoarcere spre Petroşani, inginerul Nicula, aflând despre intenţiile mele documentaristice, îmi spune că la Petroşani mai există un bazin geamăn cu cel de la Lonea şi că şi la Vulcan ar mai exista o ruină interesantă a unui apeduct.
Petroşani
Peste câteva zile, însoţit de inginerii Florin Donisă şi Gheorghe Georgescu (şef Secţie Apă-Canal Petroşani), iau calea apeductului din Petroşani, „geamăn” cu cel din Lonea. Din str. Constructorului o luăm pe str. Eroilor. După ce proptim, cu câţiva bolovani, roţile maşinii condusă de Donisă, mergem spre bazin. Urcăm, gâfâind, nişte scări. Ca să răzbatem prin vegetaţia luxuriantă, Donisă încropeşte dintr-o creangă o macetă, cu care ne taie cale prin „jungla” scărilor. Ajungem la poartă. Inginerul Georgescu deschide cu calm
SPECIAL V
joi, 26 noiembrie 2015
poarta. Intrăm. În dreapta porţii: clădirea bazinului din Petroşani. Cum şi la fiinţele umane există şi gemeni „imperfecţi”, care nu seamănă deloc unul cu celălalt, aşa şi rezervoarele gemene din Lonea-Petroşani. Deşi născute în acelaşi timp, 1910, nu seamănă chiar întrutotul, rezervorul din Lonea fiind de 2x250 m³, iar cel din Petroşani de 2x500 m³. Prin urmare, construcţia petroşeneană e de cam de trei ori mai mare decât cea a rezervorului din Lonea. Încă din maşină, ing. Donisă mi-a arătat cu mândrie, ca pe un odor de preţ ţinut lângă inimă, o cheie galbenă, de bronz: cheia originală, din 1910, de la clădirea bazinului. Amândoi inginerii încearcă să deschidă uşa de la clădirea secularului rezervor. Însă, de data aceasta istoria nu se lasă desferecată. Chiar cu încercările deloc galante ale inginerului Donisă de a seduce broasca uşii cu… un bolovan, aceasta a rămas neclintită. Au şi broaştele seculare mândria lor… Deşi are o vârstă venerabilă, peste o sută de ani, la o adică, rezervorul ar mai putea servi comunitatea petroşeneană care l-a adus pe lume, aşa cum a făcut-o cu abnegaţie până în anul 2005. După ce execut câteva fotografii, coborâm din nou scările, slalomând printre tufe şi muri. Vorbim despre o eventuală utilitate cu care ar putea fi reinvestit acest obiectiv. Cu toţii suntem de acord că ar putea fi transformat într-o cramă, unde românii însetaţi să-şi potolească setea… Mai rar aşa unanimitate la români… Date fiind sălbăticia şi poziţionarea discretă, traseul spre bazin este recomandabil a fi folosit cu… beneficii şi de îndrăgostiţii mai mari sau mai… mici, pentru promenade, escapade şi alte cele folositoare … Fitingări de la rezervorul de la Lonea
Crividia
De la rezervorul din Petroşani ne îndreptăm, respectând viteza regulamentară, spre apeductul din Vulcan, care este mai tânăr cu vreo 20 de ani decât cele din Lonea şi Petroşani. Din drum îl luăm pe Costel Mihai, şeful Secţiei Vulcan-Aninoasa. O luăm pe drumul spre mina Vulcan. Abia intraţi în Colonia Crividia, o cotim la stânga, pe lângă o gospodărie. Donisă îl întreabă pe Mihai dacă până la apeduct se poate urca cu maşina. Realitatea din teren ne va răspunde negativ. Parcăm maşina. Din zare parcă ne face cu mâna apeductul Vulcanului. În depărtare pare. dacă nu „Castelul din Carpaţi”, atunci sigur ruina unui bastion. Ne îndreptăm prin iarba mare, necosită, frumos mirositoare. spre acest bastion părăsit al apei care veghează cu opulenţă decadentă străvechea Colonie Crividia şi instalaţiile de la mina Vulcan. Fiind încălţat în nişte papuci de vară, urc cu greu prin iarba alunecoasă. Pas cu pas, clădirea mi se devoalează, dezbrăcându-se de straiele ei cu graţia şi cu dexteritatea unei profesioniste. Ajuns lângă ea constat că alţii, şi mai profesionişti decât profesionista din închipuirile mele, au atentat serios la pudoarea ei, lăsând-o, fără pic de milă, goală-goluţă, în bătaia vânturilor... Pe frontispiciul clădirii scrie cu litere mari, dăltuite în mortar parcă pentru eternitate: ALIMENTAREA CU APĂ VULCAN 1930.
Dintr-o situaţie a apeductelor Văii Jiului întocmită la sfârşitul anului 1951, reţinem următoarele date tehnice despre acest fost apeduct: proprietar Sovromcărbune; felul apei captate - apă de izvor; debitul zilnic existent la captare: suficient; calitatea apei - apa din Crividia e foarte bună; situaţia conductelor de aducţiune - parţial au ajuns la capătul duraţiei; debit aproximativ disponibil la captare pentru locuitorii de azi, litri/ zi/ cap de locuitor - 130; debit ce ajunge la locul de consumaţie, litri/ zi/ cap de locuitor - 40; debit rezervor la captare pentru locuitorii de azi, litri/ zi/ cap de locuitor - 110. Pe anul 1952 s-a prevăzut captarea pârâului Crividia”.
Cobor, uitându-mă în spate la inscripţie, pe care o modific în minte prin adăugire: ALIMENTAREA CU APĂ VULCAN 1930 - 2000. Căci în 2000 apeductul din Crividia şi-a dat obştescul sfârşit, trăind, iată, 70 de ani. Timp în care a supravieţuit crizei, războiului, comunismului şi, din 1989-1990, capitalismului (de cumetrie sau nu...). Marian BOBOC Rezervorul de la Lonea
VI SPECIAL
Profil literar la orizont:
Lia-Dana Bălan
Apariţia poetei LIA-DANA BĂLAN în peisajul cultural al Petrilei se înscrie pe linia extraordinară, care afirmă (?!) că la fel cum
Fălticeniul este oraşul cu cel mai mare număr de creatori din judeţul Suceava, din România şi chiar din lume, Petrila este localitatea cu cel mai mare număr de scriitori nu numai din Valea Jiului, ci şi din întreg judeţul Hunedoara. De altfel, poeta e fiica a doi membri ai Uniunii Scriitorilor din România (ce naşte din pisică…), Elisabeta Bogăţan şi Ioan Dan Bălan, ceea ce face ca expresia „nasc şi la noi artişti…” să nu mai surprindă pe nimeni, cum nu a surprins pe nimeni apariţia poetei cu poeme în revista ARCA din Arad (care i-a acordat şi Premiul Revistei la a XII a ediţie a Festivalului Concurs de poezie GHEORGHE PITUŢ, BEIUŞ – ORADEA), cu poeme şi cronici de carte în reviste ca ARDEALUL LITERAR, ORIENT LATIN etc. Oricât de prematur ar fi să se vorbească despre poezia LieiDana Bălan, trebuie să subliniem că distinsa editură SCRISUL ROMÂNESC din Craiova oferă premiul de debut în volum numai autorilor care au talent aparte şi lucrări de valoare… Astfel, în luna octombrie a anului în curs, s-a atribuit premiul AL. MACEDONSKI – PRIMA VERBA domnişoarei LIA-DANA BĂLAN, pentru debut
Alţii despre
Cărţile lui Dumitru Gălăţan-Jieţ Am avut bucuria ca în ultimele luni personalităţi importante ale vieţii culturale româneşti să prezinte în publicaţii importante recenzii ale cărţilor mele.
Deşi specialist în folclorul urban, prof.dr. Constantin Eretescu (SUA) a publicat în „Litere” din Târgovişte (nr.10, octombrie 2015), revistă de cultură a Societăţii Scriitorilor Târgoviştei care apare de peste 15 ani (redactor şef - Mihai Stan), o amplă recenzie intitulată „Păstoritul din Valea Jiului”, care se referă la cartea „Păstoritul din Valea Jiului ieri şi azi” (Editura „Măiastra”, Tg.Jiu, 2014), în care subliniază faptul că: „Dr. Dumitru Gălăţan-Jieţ este un etnolog de excepţie. Născut şi crescut în zona pe care o supune studiului, el a avut, prilejul, ca medic, să colinde ţinutul, să discute cu oamenii locului şi să pătrundă sensul manifestărilor cul-
joi, 26 noiembrie 2015
în volum – poezie. Preşedintele juriului de acordare a premiilor a fost prof.univ.dr. FLOREA FIRAN, cunoscut istoric şi critic literar (în fotografie). În consecinţă, din partea noastră, să fie într-un ceas bun şi succes în continuare, cu muza mereu aproape, luminoasă şi încântătoare, cu poeme în care harul divin să se vadă cât mai limpede, în frumos! Petru URZICARU
turale şi al tradiţiilor. Un avantaj de care nu s-au bucurat prea mulţi dintre cercetătorii generaţiilor dinainte, predispuşi sau siliţi să generalizeze după scurte investigaţii cu câţiva informatori”. Nu este pentru prima oară când prof.dr. Constantin Eretescu se apleacă asupra cărţilor mele. În anii 2011 şi 2012 a publicat în cunoscuta revistă „Răstimp” din Drobeta Turnu-Severin, condusă la acea vreme de fondatorul ei dr. Isidor Chicet, recenzii la cărţile „Satul meu de altădată” şi „Înmormântarea în Ţinutul Momârlanilor”. În ziarul „Gorjeanul” nr.6855 din 18 noiembrie 2015, Zenovie Cârlugea se opreşte asupra cărţilor „Tradiţii şi obiceiuri în satele din estul Văi Jiului” (2005), „Riturile de trecere în Ţinutul Momârlanilor: Naşterea (2011), Nunta (2012) şi Înmormântarea (2012)”. Vorbeşte apoi despre „Piţărăii din Valea Jiului” (2008). În final se opreşte asupra cărţii „Păstoritul din Valea Jiului ieri şi azi” (2014). În legătură cu aceasta, Cârgulea menţionează: „În totul, cartea-album este încă o dovadă a pasiunii etnografice aplicate cu viziune integratoare şi metodă analitică, recomandând un cercetător de primplan al arealului investigat”. Dr. Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ
SPECIAL VII
joi, 26 noiembrie 2015
Poezii - Lia-Dana BĂLAN
Naşterea unui poet
De vârful penelului mi s-a agăţat numele tău. Din loc în loc îmi pătează cu indiferenţă foaia… gândul şi fiinţa. Scrisul se-aşterne pe treptele existenţei mele. Dintre pete, se naşte, umil, un poet. Scriu
Cerneala îmi picură gândul pe foaie. Tu te ridici pe vârfuri încercând să-mi ajungi la inimă.
Roşie e haina ce-o poartă cuvântul, când urme laşi în poezia vieţii mele. Cenușa
Secundele mă robesc. Timpul, surd la strigătele mele, îmi arde mâna cu care te țin. Amurgul curge peste dorințe îngălbenite acum. Iubitule?!... Iubitule?!-mi răspunde ecoul singurătății mele. În mână strângeam cu putere.... cenușa. Dovadă de iubire Zadarnic tac eu când tu mă faci ţipăt. Pe-un sunet alerg împinsă de tine. Cântec mi-e fuga, iubire respir.
Iar cerul se scurge prin irişi… Rugă
Revărsare
Vreau să învăţ să Te văd cu ochii închişi, să caut lumina în întuneric. Vreau să cred că-i glasul fiinţei şi nu cuvânt, că toate drumurile duc la Tine.
Revărs făptură peste tot. Uit de mine. Adie vântul prin goluri, elegie de toamnă. Pipernicită, o frântură de voinţă face pact cu neantul. Dimineaţa îmi dăruieşte o rază. Primesc şi mulţumesc. Vise uitate
Zeci de răspunsuri sclipesc în neant. Port umbre de vise uitate; mi-s umerii grei şi-mi temură paşii. DRUMUL nu-l ştiu, dar am pornit pe unul. Am coate-nsângerate-n încercarea de-a-l croi. Zeci de răspunsuri sclipesc în neant. Judecată
Mi se scurge seara de pe frunte pe tâmple, prin picioare curg orele. E trupul greu de atâta alergat departe de ceea ce mă aduce tot timpul la judecată cu mine.
VIII SPECIAL
ZVJ vă recomandă
Cărţile Ivonei
joi, 26 noiembrie 2015
menea lui Moll Flanders, ajunge chiar şi în închisoare pentru o zi. Perspectiva este surprinzătoare pentru că povestirea este redată din prisma unei femei. Ea este agent secret al Partidului, agent dublu pentru o scurtă perioadă, apoi activistă de partid, femeie de succes - este redactor la o revistă pentru femei -, soţie devotată, mamă a doi copii. Dacă în toţi aceşti ani Saşenka este o femeie încrezătoare în Partid, rămâne idealistă şi convinsă de binele pe care îl face Partidul pentru Rusia, spre finalul romanului însă, personajul este încet deconstruit, i se ridică un văl de pe ochi şi vede ororile din jur ei, dar este deja prea târziu să mai schimbe ceva. Are o relaţie de dragoste cu un poet, cum numai o dată în viaţă întâlneşti, iar autorul specifică “sau poate nici măcar o dată”. O cuprinde teama la gândul că Partidul nu va cruţa pe nimeni la cea mai mică bănuială că nu ar fi o soţie model sau că ar fi complotat împotriva lui Stalin. Temerile ei se adeveresc, este luată la interogatoriu, nu i se spune pentru ce a fost reţinută, iar urmele existenţei ei se pierd în negura vremurilor. Toţi membrii ei de familie au dispărut, sau au fost exportaţi la Kolîma. Toate legăturile cu trecutul ei burghez sunt şterse, date uitării de către toţi cei care vor să supravieţuiască. Unul dintre aceştia este unchiul Gideon, cu înclinaţii artistice şi care ajunge să fie anchetat de NKVD pe coridoarele întunecate ale închisorilor din vremea aceea. Descrierea torţionarilor şi a sistemului este grăitoare: „În spatele zidurilor acestui birou confortabil şi luminos, în care şedea acest mieros Om Sovietic Nou, cu părul lui pomădat, se aflau zeci de coridoare şi birouri, în care mici tirani învăţau să ajungă mari tirani, în care brute ambiţioase învăţau să ajungă torţionari ai sistemului. Şi undeva, în acest lăcaş al nenorocirii, se găsea Închisoarea Internă, cu celulele ei, în care muriseră prietenii lui, în care s-ar putea să moară şi el în curând. Gideon era consternat că există atâta răutate în lume” (pagina 358). După căderea Uniunii Sovietice, la începutul anilor 90’, o doamnă doreşte să descopere cine i-au fost părinţii, care îi sunt rădăcinile şi dacă mai poate întâlni pe cineva dintre membrii familiei. Până la finalul romanului, descoperirile nu contenesc să uimească cititorul, deşi cercetările arhivelor se desfăşoară anevoios şi informaţiile fie lipsesc, fie se contrazic. Acest roman, deşi este ficţiune inspirată din evenimente şi documentare reale, constituie o poartă către alte vremuri, este o descriere fantastică a istoriei, un prilej oferit cititorilor de a învăţa din trecutul omenirii. Cruzimea torţionarilor, motivele absurde ale arestărilor, eliminearea inamicilor constituie file dureroase de istorie. În ciuda barierelor pe care statul le ridică în calea cercetătorilor în Rusia, probabil peste alte câteva decenii, istoricii vor putea totuşi reconstitui poveştile milioanelor de oameni care au murit nevinovaţi sub dictatura lui Stalin. Pentru mine, acest roman a constituit marea descoperire a anului şi aştept cu nerăbdare să parcurg şi celelalte cărţi semnate de el, în viitorul apropiat.
„Saşenka“, de Simon Sebag Montefiore (Editura Trei, Bucureşti, 2015) Autorul britanic Simon Sebag Montefiore este unul dintre cei mai bine cotaţi autori ai genului nonfiction, cu un stil literar desăvârşit. Pasionat de filosofie şi istorie, a scris mai multe romane inspirate din istorie, dar şi cărţi documentare. Cărţile bazate pe o documentare detaliată, „Young Stalin” (2007) şi „Stalin: The Court of the Red Tsar” din 2005 au primit numeroase distincţii literare, fiind disponibile în traducere la Editura Polirom.
„Saşenka” este povestea unei tinere de şaisprezece ani, eleva la Smolnîi, în Sankt Petersburg în anul 1916. Ea este fata unui bogat evreu Samuil Zeitlin care conduce afaceri prospere cu petrol. În acea perioadă, la curtea Ţarului, Rasputin exercită o influenţă considerabilă în conducerea marelui imperiu. Saşenka trăieşte în mod idealist un nou vis pe care i-l înfăţişează unchiul ei, Mendel. Datorită acestuia, ea începe să citească textele care au stat la baza formării Partidului, ulterior, au constituit motivul pentru care elementele dăunătoare noului stat au fost eliminate. Saşenka se instruieşte treptat, doreşte să ajute la clădirea acestui vis măreţ în care toţi oamenii trăiesc în egalitate, iar diferenţele de clasă sunt şterse. Ea devine un mesager pentru unchiul ei Mendel, care, la rândul lui, era conducător al mişcării revoluţionare, acţionând în numele lui Lenin. Saşenka primeşte numele de cod Vulpe Polară, este devotată cauzei şi renunţă inclusiv la familie pentru idealul ei. Personajul trece prin toate situaţiile şi mediile sociale: saloanele pompoase, în care defilau femei îmbrăcate cu rochii extravagante, garnisite în gerul iernii cu blănuri de vulpe, domni care fumau trabucuri umplând încăperile cu un fum gros, cafenele şi hoteluri pline de lume pestriţă, cuprinsă de veselie din cauza alcoolului. Personajul însă nu evită să se aşeze la un mic restaurant destinat muncitorimii, într-o noapte geroasă în care trebuia să transmită un mesaj tovarăşilor sau să distribuie manifestele publicate în locuri tainice în inima oraşului Sankt Petersburg. Ase-
Ivona BERCEANU