1793 vineri 9.10.2015

CMYK

Ziarul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

împotriva LUI! ADEVĂRU

)

Nu există lege

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Telegondola din Pasul Vâlcan

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,4172 lei 1$ = 3,9073 lei 1₤ = 5,9959 lei

vineri, 9 octombrie 2015 Anul VIII n nr. 1793 n 12 pagini n Preţ: 1 leu

Este pe mai departe trasă pe dreapta

Hotel Petroșani

angajează urgent barmani-ospătari

CV-urile se depun la recepția HP, iar relații se pot obține la telefon 0254.542801 și 0755.065182.

Ing. Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ:

că, zic aceleaşi voci din off, aducerea lor la Vulcan ar consta undeva în jurul sumei de trei mii de euro.

În orice

poveste de acest gen, banii îi dă cel care a greşit. Numai că excavatoristul ghinionist se apără spunând că el a întrebat mai întâi să dea în pământ cu dinţii de fier ai utilajului. Şi că a fost ferm asigurat că nu-i nicio problemă.

Aşa că a băgat cupa şi trosc! A bubuit cablul electric, dar a trosnit şi conducta de apă potabilă. Două dintr-o lovitură.

Gheorghe OLTEANU

La Vulcan telegondola încă nu şi-a dat drumul. Defecţiunea pricinuită de „Dorel”-ul care a mânuit foarte hotărât excavatorul din dotare pare-se că necesită intervenţii complicate, pentru a fi reparată.

Unii spun că

ar fi necesară chiar prezenţa specialiştilor austrieci de la firma care au montat instalaţia pe cablu. Numai

„Vom încerca să păstrăm toate locurile de muncă ale P. 2-3 celor care nu se încadrează în criteriile de disponibilizare, astfel încât oamenii să nu sufere din punct de vedere al salarizării” Petroşaniul

Va fi luminat de P. 6 38 de tipuri de ornamente

Ted Trans 2002 SRL

angajează

șoferi profesioniști pentru comunitate, salariu 1500-1800 de euro.

Relații la telefon 0730.506.315, sau prin e-mail: contact@tedtrans.ro.

2

INTERVIU

Ing. Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ:

„Vom încerca să păstrăm toate locurile de muncă ale celor care nu se încadrează în criteriile de disponibilizare, astfel încât oamenii să nu sufere din punct de vedere al salarizării”

Producţia va creşte, chiar dacă o mină dispare

- Domnule director general, vine o nouă iarnă cu destule probleme dificile pentru toată zona economiei şi, implicit, pentru populaţie. Cum este pregătită Societatea Naţională de Închideri Mine Valea Jiului să treacă de această perioadă, mai ales că anul acesta este anul când din trei mine societatea mai rămâne cu două?

- Noi ne-am pregătit din timp de această iarnă, astfel încât să avem toate capacităţile de producţie funcţionale, pentru a putea astfel asigura cărbunele energetic pe care-l livrăm Complexului Energetic Hunedoara. În acest sens, din septembrie am pus în funcţie un complex mecanizat de mare capacitate, de aproximativ 1.000 de tone, la Mina Paroşeni, urmând ca în cursul lunii noiembrie să punem în funcţie un abataj cu banc subminat la Mina Uricani, care va da undeva la 300 de tone de cărbune. Acest abataj va susţine producţia care se realiza la Mina Petrila, dar la Mina Uricani, astfel încât vom avea aceeaşi producţie de cărbune pe final de an ca şi până acum.

- Cât cărbune dau acum cele trei unităţi şi cât preconizaţi să dea după acele intervenţii tehnice de la cele două mine, de care ne vorbeaţi?

- Până acum am fost şi suntem undeva la 1.000 de tone de cărbune pe zi, iar după luna noiembrie preconizăm să ajungem

)

Ziarul Vaii Jiului

undeva la 1.400 de tone de cărbune pe zi.

- Deci, chiar dacă se va lucra doar la două mine, producţia va fi mai mare?

- Da, aşa avem în vedere. Să sperăm că totul va decurge normal în acest sens.

Noi luăm toate măsurile, atât cât ne stă în putinţă, ca ceea ce ne-am propus să se şi realizeze.

Marile probleme create de CEH

- În relaţia cu CEH latura financiară constituie o problemă, deoarece complexul energetic vă datorează bani… Şi deloc puţini. Care este situaţia actuală?

- Din punct de vedere economic, chiar dacă în ultimele luni de zile am avut o situaţie mai bună a încasărilor de la Complexul Energetic Hunedoara pe cărbunele livrat, rămânem totuşi cu o creanţă către CEH undeva în jurul cifrei de 40 de milioane lei. Fapt care ne creează dificultăţi în aprovizionarea cu materiale şi cu plata principalilor furnizori cu care avem contracte de servicii şi achiziţii de materiale pentru subteran.

- Ne gândim că aţi avut deja discuţii în acest sens cu noul director general. Ce v-a spus?

- Într-adevăr, am avut deja primele discuţii cu dumnealui, în mai multe rânduri.

Trebuie lăsat, cel puţin aşa consider, o perioadă de timp, pentru ca să-şi poată pune toate planurile şi ideile la punct.

Apoi vom mai discuta. Am găsit în dumnealui un om cu care cred că o să avem o

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 n J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

colaborare bună, deoarece şi eu şi dumnealui vrem doar ca lucrurile să meargă bine, iar angajaţii noştri să poată să muncească în condiţii cât mai bune, astfel încât să realizăm producţia de cărbune şi energia prognozată. Eu i-am făcut domnului director general o scurtă analiză a problemelor comune legate de minerit din cele două societăţi, pentru că orice s-ar zice nu putem să ne separăm de acestea şi dacă ne-am dori: există cam aceleaşi probleme şi în abatajele de la minele viabile ca şi în cele de la minele neviabile.

- Bun, dar de creanţe ce v-a spus în prima fază? Cum s-a gândit să facă cu plata banilor către SNÎMVJ pentru cărbunele livrat?

- E prematur să spun acum de treaba asta, deoarece m-am întâlnit doar de câteva ori, când am discutat alte aspecte legate de problemele din abataje şi de lucrurile care necesită maximă urgenţă…

- Cam cât timp mai puteţi aştepta aceşti bani, aşa încât SNÎMVJ să nu aibă mari probleme? Cam care ar fi, să zicem, termenul limită?

- Ce să vă zic… undeva în luna noiembrie noi o să cheltuim un necesar mai consistent de bani, pentru că la Mina Paroşeni, după cum vă spuneam, am făcut o investiţie destul de costisitoare şi pentru a pune în funcţie acest complex mecanizat de mare capacitate a fost nevoie de achiziţii. Iar în luna noiembrie vor începe să curgă facturile de la aceşti furnizori de unde am făcut achiziţiile („Hidraulica” ca să dau doar un exemplu…).

- Dacă, totuşi, nu vă vor veni aceşti bani pe care îi aşteptaţi, sau vor veni mult mai puţini, la ce soluţii v-aţi gândit ca să scăpaţi de această cruntă lună noiembrie, cum spuneţi?

- Singura soluţie este comunicarea între cele două entităţi astfel încât să fie problemele rezolvate pentru ambele părţi.

Alte soluţii nu prea există în momentul de faţă, legea fiind foarte clară.

- Este cazul să intervină politicul? Din păcate, nimic nu se face la agenţii economici ai statului fără implicarea politică şi politizarea a orice mişcă, inclusiv numirea şefilor, sau a membrilor consiliilor de administraţie şi aşa mai departe…

- Nu, nu este cazul să se intervină politic, pentru că şi aşa nu s-ar putea rezolva nimic. Este vorba doar de o activitate economică şi de o chestiune financiară de plată… Atât şi nimic mai mult… Deci,

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

politicul nu prea are ce să facă sau să ajute. Societăţile noastre sunt atent monitorizate şi de minister, care, într-adevăr, ne-a ajutat să găsim soluţii comune în anumite situaţii grele. Pe de altă parte, situaţiile de blocaj financiar – mă refer la unele firme care ne-au cerut insolvenţa pe motiv că le datoram bani le-am rezolvat prin comunicare şi respect reciproc, deci nu cu ajutor politic. Ne-am pus la masa dialogului împreună cu reprezentanţii acestor firme, şi fie ei, fie noi am reuşit cumva să rezolvăm şi să trecem peste acea situaţie, pe cale amiabilă. Cam aşa trebuie să se întâmple şi în relaţia cu CEH, legată de aceste creanţe.

„Resursele umane” - eterna problemă

- Începe, din câte ştim, etapa a doua a disponibilizărilor din acest an…

- Da, a doua etapă de disponibilizare are loc în perioada octombrie-decembrie.

Cea de-a doua etapă nu va fi finalizată, pentru că noi avem acea notificare de la Bruxelles cu privire la numărul de disponibilizaţi. O notificare care este în fază avansată şi pe fondul căreia s-a discutat la Bruxelles. S-ar părea că cei din Comisia Economică au fost de acord cu toate modificările aduse schemei de ajutor de stat propuse de noi. Însăşi ministerul a garantat că această sumă de ajutor de stat se va respecta. E o chestiune de maxim două săptămâni, undeva spre sfârşitul lunii octombrie, anul curent, cel puţin aşa ne gândim noi, până să primim răspunsul oficial.

- Câţi oameni vor fi disponibilizaţi după noua schemă propusă de dumneavoastră?

- În cazul în care notificarea ne vine aprobată, în etapa a doua vom mai disponibiliza 250 de persoane.

- Ca să se ştie exact, repetaţi pentru cititorii ZVJ ce drepturi vor primi aceşti disponibilizaţi?

- Drepturile pe care le vor primi, garantat, aceşti oameni – şi spun asta pentru că banii sunt aprobaţi şi avem acces la ei fiind din fonduri separate, deci nu din fonduri de producţie – sunt cele 370 de milioane de lei vechi, brut, pentru fiecare angajat disponibilizat în parte – plata compensatorie cum se spune, iar cei care nu vor avea condiţii de pensionare vor beneficia doi ani de zile atât de ajutor de şomaj, cât şi de venituri de completare – undeva în jurul sumei de

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008.

ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României

Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ioan LASCU, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Administrativ / Publicitate: Oana CROITORU - 0735.727264 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

1.800 lei pe lună (aici intrând mai mulţi factori: vechime şi alte criterii). La un miner care are 43 de ani, cam asta e suma, undeva în jurul a 1.800 lei.

- Cum s-a rezolvat problema oamenilor de la Petrila, din brigada Cenuşă, care vor din câte se pare să fie transferaţi la Mina Lonea. Un lucru de altfel firesc, din moment ce locuiesc şi au familii în Petrila şi împrejurimi…

- Eu pot să vă spun că doar această noţiune de transfer de la o entitate la alta nu există, deşi am auzit foarte multă lume vorbind despre asta.

- Staţi un pic, dar chiar ministrul de resort, Andrei Gerea, spunea treaba asta, menţionând că doar trebuie să facă o cerere în acest sens… Sau s-a înţeles greşit, sau există o confuzie să înţelegem?

- Nu ştiu ce să zic, dar ştiu că este o procedură legală clară şi altfel nu se poate: lichidarea şi angajarea ulterioară la cealaltă entitate economică, respectiv CEH. Nu mai există demult noţiunea de transfer, pe bază de tabele, cum îi auzeam pe unii vorbind, informând greşit opinia publică. Un lucru trebuie să fie foarte clar, SNÎMVJ nu se opune la aceste angajări ale CEH făcute oamenilor noştri care vor solicita să plece. Oamenii, dacă doresc acest lucru, pot să-l facă. Noi însă, să ştiţi, că milităm în continuare pentru oamenii noştri, pentru a le asigura locuri de muncă plătite, conform contractului, şi pentru a le asigura ceea ce au nevoie pentru a putea menţine producţia. De aceea, dacă aceşti oameni vor dori să plece, noi trebuie să ne gândim ca să umplem acest gol, astfel încât să putem acoperi toate locurile de muncă de la cele două mine rămase, vorbesc la partea de producţie, astfel încât să putem să obţinem fără probleme producţia stabilită.

- Bine, dar de unde veţi lua oameni şi de câte plecări spre CEH ar fi vorba?

- Deocamdată n-am nimic oficial, nimeni n-a venit să-mi spună că pleacă sau n-a scris vreo cerere de lichidare.

Din ceea ce am înţeles de la conducerea Minei Petrila, ar fi vorba undeva la 47 de persoane care lucrează în sectorul direct productiv şi de 13 persoane care lucrează în sectorul indirect productiv. Vreo 60 de persoane. Dar mai multe nu pot să vă spun acum pentru că nu ştiu. Poate mai multe veţi putea afla de la dumnealor, sau de la iniţiatorii acestei dorinţe, dl. primar Păducel, sau dl. lider de sindicat şi brigadier Cenuşă.

Deocamdată dumnealor lucrează la Mina Petrila, continuă munca la producţia de cărbune, au locurile de muncă asigurate… Legat de acest gol care s-ar crea prin plecarea celor 60 de oameni la CEH, în acest caz vom suplini numărul de oameni la producţie cu personal aflat momentan în sectorul neproductiv la cele două mine, de la Paroşeni şi Uricani. Îi vom trece pe unii angajaţi din sectorul neproductiv în sectorul productiv, mai ales că, după cum probabil ştie toată lumea, la toate sucursalele miniere numărul sectorului neproductiv e mai numeros decât numărul sectorului productiv. O să încercăm o relocare pe posturi, anumite permutări de personal menite să menţină activitatea productivă în bune condiţii. Totul va fi identificat după ce vom analiza foarte bine organigrama şi calificările respectivilor angajaţi. De altfel, noi la fiecare disponibilizare am venit în sectorul productiv cu oameni din sectorul neproductiv, într-o formă sau alta, aşa că nu va fi nicio noutate nici acum. Totdeauna, înaintea fiecărei etape de disponibilizare, noi am ştiut din timp cine pleacă, cine rămâne, ce locuri de muncă la producţie rămân libere, pe cine putem aduce în loc… aşa va fi şi acum, deci aceste schimbări vor fi bine analizate şi chibzuite. Practic, întotdeauna ne acoperim posturile la sectorul productiv şi abia după aceea dăm drumul la disponibilizări.

la 4 dimineaţa, urmând ca în noiembrie şi decembrie să realizăm procedurile de închidere de subteran.

- Oamenii vor mai continua să vină să lucreze la Mina Petrila, sau vor pleca spre alte destinaţii, minele Paroşeni şi Uricani?

- O parte din angajaţii Minei Petrila vor continua să vină să lucreze la activităţile specifice închiderii activităţii de subteran, iar o altă parte vor pleca în partea de producţie a celor două mine din vestul Văii Jiului. Majoritatea dintre ei însă vor rămâne la Mina Petrila, deoarece în perioada următoare lunii octombrie vor mai fi multe de făcut la Mina Petrila, mă refer aici la activităţile specifice închiderii unui subteran minier.

- Bun. Dar dacă unii au lucrat în abataje, direct în prima linie, nu vor pierde bani pentru faptul că nu mai lucrează în producţie? Cum veţi proceda?

- Ne-am gândit şi la asta şi avem variante foarte clare pentru cei care sunt acum la frontul de lucru. Dumnealor vor pleca la Uricani, unde vă spuneam că în noiembrie punem în mişcare acel abataj nou. Dacă vor opta să plece acolo, îşi vor putea păstra salariul de încadrare şi funcţiile de miner şi aşa mai departe. Dacă se materializează acele plecări spre CEH, de care am discutat, vom vedea la timpul potrivit de câţi oameni e vorba. În primul rând, să vedem câţi oameni rămân şi câţi sunt cei care vor să plece, raportat cu numărul de oameni de care avem nevoie pentru acel abataj. Se va rezolva problema, sunt sigur de asta.

Câte ceva despre ecologizarea perimetrului minier

- Dacă tot aţi amintit de proiectul de închidere minieră, cam cât timp va dura ca la suprafaţă starea terenului să fie adusă la starea iniţială? Şi v-am mai întreba dacă s-a stabilit cu exactitate ce clădiri mai scapă demolării? Credem că a trecut destul timp de la ultimele negocieri şi acum se ştie exact cum stă treaba, din moment ce peste exact 23 de zile la Mina Petrila va fi ultimul şut legat de producţie…

- Există un proiect clar, acceptat de toată lumea. Suntem în grafic cu lucrările la acest proiect, atât la partea de subteran, cât şi la partea de suprafaţă. Anul acesta ne-am capacitat efortul pe ecologizarea haldelor, la partea ce ţine de suprafaţă. Legat de clădiri, probabil anul viitor va fi un an mai intensiv, pentru că în 2016 toate clădirile trecute în proiectul de ecologizare vor fi demolate.

- La începutul anului, administraţia locală v-a cerut să rezolvaţi unele chestiuni aflate în perimetrul unde se face ecologizarea la suprafaţă de la mină. Atunci aţi ezitat să daţi un răspuns ferm. Acum ce răspund le daţi?

- Cu administraţia locală din Petrila, cu consilierii locali, cu domnul viceprimar şi, în mod special, cu domnul pri-

mar am convenit că la un moment dat acele clădiri nu pot fi menţinute deoarece nu există suportul financiar în a le menţine de către comunitatea locală, deşi poate toţi dintre cei care am discutat şi-ar fi dorit asta, ca şi mulţi cetăţeni de altfel. Dacă această chestiune n-a putut fi rezolvată, deoarece nu este posibil, şi Petrila risca să rămână cu nişte ruine în mijlocul oraşului, am putut să rezolvăm partea cu drumul care corespunde perimetrului Minei Petrila şi cu podul de-acolo. Practic, am făcut toate demersurile şi ni s-a acceptat ca, odată cu lucrările de ecologizare, să consolidăm şi să amenajăm acel drum, la fel şi podul care trece peste Jiu înspre oraş. Chiar azi, vine directorul tehnic să susţină modificarea de proiect, urmând ca apoi, odată cu lucrările şi după un program bine stabilit, să se efectueze şi aceste două lucrări.

Paroşeniul nu va rămâne la iarnă fără cărbune - V-am mai pune o întrebare legată de lipsa cărbune-

lui la cele două termocentrale din judeţ. Este ilar, dar şi trist, că într-o zonă de cărbune cei de la termocentrale se plâng acum că n-au cărbune! Cum vedeţi iarna aceasta din punctul de vedere al unui director general de societate minieră, dar şi din punctul de vedere al unui inginer care are o experienţă de peste 20 de ani în sectorul minier?

- Pot să vă spun că, personal, nu cred că iarna aceasta Termocentrala Paroşeni, în mod special, dar şi Termocentrala Mintia vor rămâne fără cărbune! Vor avea cărbune şi vor putea trimite căldură în casele oamenilor.

De asta sunt sigur! Noi, cei de la SNÎMVJ, asigurăm producţia de cărbune stabilită şi cerută. Dacă şi cei din minele care fac parte din CEH vor face treaba tot aşa cum s-a stabilit, cu toate greutăţile pe care le întâmpină şi ei şi noi, cărbune pentru cele două termocentrale va fi cu siguranţă. Sunt probleme, dar se vor rezolva, cel puţin din punct de vedere al cărbunelui.

Mesaj optimist către ortaci - În încheiere, dacă mai aveţi ceva de spus, vă rugăm

s-o faceţi…

- Doar atât aş vrea să transmit angajaţilor noştri, în mod special celor de la Mina Petrila care îşi încheie anul acesta activitatea: noi, cei din conducerea societăţii, vom încerca să păstrăm toate locurile de muncă ale celor care nu se încadrează în criteriile de disponibilizare, astfel încât oamenii să nu sufere din punct de vedere al salarizării.

Interviu realizat de Corneliu BRAN

Despre ultimul şut şi cum va fi după…

- Cum se va derula proiectul de închidere a

Minei Petrila? Când va fi ultimul şut, domnule director general?

- Ultimul şut la Mina Petrila va fi sâmbătă, 31 octombrie, vorbim de schimbul IV, de la 12 noaptea

8

www.zvj.ro vineri, 9 octombrie 2015

INTERVIU

3

4

SPORT

Fotbal. Liga a IV-a

Două meciuri la Petroşani

Sâmbătă şi duminică se va juca etapa cu numărul şapte în Liga a IV-a la fotbal.

Atrage atenţia partida de la Petroşani dintre Jiul şi Hercules Lupeni. După ce în ultimele două partide nu au obţinut decât un punct, lupenenii au declarat că vin cu gândul să ia toate punctele puse în joc.

Rugby

Haide Ştiinţa!

După ce au reuşit să se califice în play-off-ul pentru promovarea în Superligă, pe ultima sută de metri (din cauza depunctării unei echipe care obţinuse pe teren acest drept), rugbiştii de la Ştiinţa Petroşani caută să îşi continue şirul de victorii, chiar dacă nu au ca obiectiv clar, vârful ierarhiei.

Şi lidera Şoimul Băiţa va juca, duminică, tot la Petroşani, dar cu Universitatea.

Inter Petrila, singura echipă din Vale aflată pe podium, va evolua, acasă, cu Retezatul Haţeg. Minerul Uricani se va

deplasa la Geoagiu, iar CS Vulcan va juca în deplasare la Cetate II Deva.

Etapa nr. 7: AS Gloria Geoagiu - ACS Minerul Uricani; CS Inter Petrila - CSO Retezatul Haţeg; AS Aurul Certej - ACS Victoria Călan; AS Metalul Crişcior Brad - CSA Aurul Brad; CSM Jiul Petroşani AS Hercules Lupeni; ACS Şoimul Băiţa – „U” Petroşani, CNS Cetate II Deva - CS Vulcan.

Formaţia din Valea Jiului va evolua, sâmbătă, în deplasare, în compania celor de la Rugby Club Bârlad, formaţie care a terminat cu un loc mai sus sezonul regulat al Diviziei Naţionale de Seniori. Prima partidă acasă a petroşenenilor este programată pentru 24 octombrie, cu RCM Galaţi. În runda secundă, Ştiinţa Petroşani va sta.

La Petrila are loc

Cel mai important eveniment din week-end

Cele mai bune patru echipe feminine de popice se vor duela pentru titlul naţional în sala clubului Inter Petrila, la finalul acestei săptămâni.

Spectatori „specializaţi” ai evenimentului vor fi şi componenţii echipei masculine locale care îşi propun să aibă un sezon mai reuşit decât precedentul în Divizia Naţională.

Finala Campionatului Naţional pentru fete va alinia la start 40 de sportive din cele patru echipe de top ale ţării.

Evenimentul va avea loc sâmbătă, 10 octombrie, de la ora 10:00, şi duminică, 11 octombrie, de la ora 9:00, la sala de popice din Petrila. Această finală va fi a patra finală naţională găzduită de cocheta sală de popice din Petrila.

Şah

Universitatea de Vest Timişoara a promovat în Divizia A ediţia 2016 Timp de cinci zile, Biblioteca Universităţii din Petroşani a găzduit ediţia pe anul 2015 a Campionatului Naţional de Şah pe echipe Divizia B.

Organizatori au fost Federaţia Română de Şah şi CSM Jiul Petroşani, sprijiniţi de Primăria Petroşani, Hotel Petroşani şi SC Realcom SA Petroşani.

Au luat startul opt echipe, trei din Vale, una din judeţ şi cinci din ţară. S-a jucat în sistem berger pe distanţa de şapte runde, cu un timp de gândire de 1,30 h pentru 40 de mutări de jucător, plus 15 minute activizare pentru toată partida, cu 30 de secunde adăugate începând cu prima mutare. Cum era de aşteptat, CSU Universitatea de Vest Timişoara a promovat în divizia A ediţia 2016. În clasament pe locul secund s-a clasat la egalitate de puncte, departajată prin sistemul punctajului pe mese, ACS Chindia Targovişte. Locul al treilea a fost adjudecat de Clubul de Şah Deva, pe locul al patrulea s-a clasat CSM Jiul Petroşani I, Tera Şah Mediaş - locul al cincilea, CS Vulcan - locul al şaselea, CS Ineu (Arad) – locul al şaptelea, şi CSM Jiul Petroşani II – loculul al optulea. În clasamentul pe mese cei mai buni au fost: Romeo Milu (Timişoara), Petruţ Şandor (Târgovişte), Daniel Calotescu (Timişoara) şi Octavian Bumbac (Petroşani). Arbitrul competiţiei a fost Radu Chirilă din Bucureşti. „A fost o ediţie reuşită şi ţin să mulţumesc. Pe această cale Primăriei municipiului Petroşani, Universităţii din Petroşani, Hotel Petroşani şi SC Realcom SA Petroşani pentru sprijinul acordat în această organizare", a declarat Gheorghe Şcurhan, coordonatorul CSM Jiul Petroşani. S-au acordat trofee, medalii şi diplome.

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

facebook.com/ziarulvaiijiului

La conducerea Consiliului Elevilor de la Liceul Teoretic ,,Mircea Eliade” din Lupeni

Schimb de ștafetă

Recent, la Liceul Teoretic „Mircea Eliade” Lupeni au avut loc alegerile pentru funcţiile de conducere din Consiliul Şcolar al Elevilor. Ele au determinat o predare de ştafetă: fiind în clasa a XII-a, eleva Ana Maria Ungureanu a fost înlocuită, în funcţia de preşedinte, cu Bogdan Ilian Şipoş, din clasa a XI-a. Am dorit ca, împreună cu Ana, să facem bilanțul mandatului său și, din acest motiv, i-am adresat câteva întrebări.

Părerea dascălului

Cea mai reuşită acţiune

- Care consideri că au fost cele mai reuşite acţiuni derulate de Consiliul Elevilor în perioada în care ai fost preşedinte al acestui organism?

- Funcţia de preşedinte a fost o funcţie grea, dar în care m-am implicat cu sufletul şi inima, indiferent de împrejurări. Cea mai reuşită acţiune pe care am avut-o în perioada mandatului a fost balul „Poveste de Crăciun”. De ce spun asta? Pentru că mi-am îndeplinit scopul, şi anume acela de a face fericită o fetiță, care avea nevoie de ajutorul nostru, balul fiind organizat într-un scop caritabil. Pot spune că am fost cea mai fericită în acel moment, şi nu numai, pentru că mi-am auzit foarte multe cuvinte de laudă, din partea profesorilor, în special.

O echipă unită

- Cum apreciezi colaborarea cu membrii Consiliului Elevilor?

- Am încercat, pe cât de mult posibil, să comunic cu membrii Consiliului Elevilor ca şi cu cei mai buni prieteni, să încerc să ne unim ca o familie. Pot spune că am reuşit acest lucru, şi că am rămas buni prieteni şi în afara activităţilor.

Sunt foarte mulţumită că am fost aşa uniţi, deoarece am putut să lucrez în echipă, fără probleme.

Un bilanţ conform aşteptărilor

- Consideri că bilanţul mandatului tău este pozitiv?

- Da, consider că bilanţul mandatului meu este pozitiv, pentru că majoritatea activităţilor şi scopurilor mi-au ieşit aşa cum mi-am dorit.

Comunicarea – esenţa reuşitei

- Ce sfaturi ai pentru succesorul tău la conducerea Consiliului Elevilor?

- Ei bine, aici aş avea multe rânduri de spus, dar consider că i-am predat ştafeta destul de bine, că i-am explicat ce nu mi-a reuşit şi în ce fel să comunice cu elevii si profesorii. Comunicarea este baza şi condiţia pentru reuşită.

8

www.zvj.ro vineri, 9 octombrie 2015

vadă de adevărate calităţi de lider, reuşind să stabilească o armonie şi un echilibru atât între noi, membrii consiliului, cât şi între elevi și profesori. Şi, chiar dacă uneori am avut mici neînţelegeri, pot spune că Ana a fost un preşedinte bun, care chiar şi-a dat interesul şi s-a implicat în toate activităţile. În încheiere, pot spune că primesc cu mândrie şi oarecare emoţie ştafeta de la ea, ştiind că va trebui să fiu cel puţin la fel de bun ca ea pe acest post”.

Profitaţi de toate oportunităţile

- Eşti în ultimul an de liceu. Ce doreşti să le transmiţi colegilor şi cadrelor didactice la Liceul Teoretic „Mircea Eliade” Lupeni?

- Colegilor mei vreau să le transmit că trebuie să fie conştienţi de faptul că sunt în liceu şi trebuie să profite de acest lucru. Vreau să le spun să se implice în tot ce este posibil, deoarece cu asta rămânem, cu amintiri. E posibil ca materia la diferite discipline să o uităm la un moment dat, dar implicarea şi munca pentru organizarea şi desfăşurarea unor activităţi nu ai cum să le uiţi.

Nu vreau să pară că doar munceşti şi asta faci toată ziua. Te distrezi, râzi şi mereu te amuzi pe baza amintirilor.

rindu-mi mai multă încredere. Încă de la începuturi, s-a încercat crearea unei echipe cât mai puternice şi mai omogene, o familie, cu alte cuvinte, lucru reuşit de altfel. Preşedintele a dat do-

Ca profesor de Istorie şi ca om care a cunoscut-o pe Ana Ungureanu şi prin intermediul unor activităţi extraşcolare, mă alătur aprecierilor celor doi elevi. Adaug că mi se pare remarcabil modul în care ea s-a implicat în acţiunile Consiliului Elevilor (cu determinare, cu entuziasmul omului care este adeptul lucrului bine făcut), dar şi în alte activităţi, pentru care îi mulţumesc public: concursurile de Istorie organizate la liceul nostru, editarea revistei „NOI”. Sunt dintre cei care consideră că, pe baza experienţei, Ana Ungureanu este îndreptăţită să privească spre viitor cu încredere.

Prof. Dan-Daniel TĂNASE

Ce spun colegii

„Să ascultăm şi cealaltă parte!” - spuneau romanii. Aşadar, am considerat necesară şi consemnarea opiniilor unora dintre cei alături de care Ana şi-a desfăşurat activitatea. Colega ei de clasă, Andreea Buzduga, ne-a mărturisit: „Ungureanu Ana Maria, sigur acest nume vă este foarte cunoscut. Ea a fost preşedintă în anul şcolar care tocmai a trecut. A fost un lider în adevăratul sens al cuvântului. A ştiut să ne reprezinte, să ne asculte şi, mai ales, să lupte pentru a ne apăra drepturile şi a ne susţine cauzele. Doresc să-i mulţumim pentru tot şi mai ales pentru că ne-a reprezentat cu mândrie, indiferent de situaţie.

Mulţumim!”.

Noul preşedinte

Bogdan Şipoş, noul preşedinte al Consiliului Şcolar al Elevilor, a spus că: „Experienţa de vicepreşedinte în cadrul Consiliului Elevilor a fost una unică, ea ajutându-mă să mă dezvolt atât pe plan profesional, cât şi pe cel personal, ofe-

învăţământ

5

CMYK

6

ACTUALITATE

Petroşaniul

Va fi luminat de 38 de tipuri de ornamente

Primăria Petroşani este pregătită să ofere aproximativ 336.764 lei pentru furnizarea prin închiriere a iluminatului ornamental festiv din perioada sărbătorilor de iarnă 2015.

Furnizorul acestor servicii va fi ales prin licitaţie publică. Furnizorul va trebui să includă în costul închirierii ornamentelor atât montarea cât şi întreţinerea, demontarea şi transportul acestora.

Nu mai puţin de 38 de tipuri de ornamente are de gând să închirieze primăria pentru a lumina străzile şi a le împodobii în această iarnă. Se va achiziţiona un brad tridimensional, decorat sub formă de panglici, decorat cu LED-uri alb cald, carpetă roşie, galbenă; un brad tridimensional, în formă de con, pe structura de aluminiu, decorat cu şir luminos cu LED de culoare alb-cald; un brad 3D structura de aluminiu, decorat cu LED- uri având în interior 5-7 sfere luminoase cu

diferite diametre, 500 de cabluri de alimentare pentru produse cu LED şi lămpi, 100 de distribuitoare, 80 de divizoare, 60 de baghete curgătoare mari, 120 de baghete curgătoare mici.

Se vor închiria două figurine luminoase 3D cu LEDuri sub forma unui con cu steluţe, pe structura de aluminiu, 30 de decoraţiuni stâlpi bidimensionali cu LED-uri pentru stâlp, 44 de decoraţiuni evantai pentru stâlp, 30 de decoraţiuni harpă pentru stâlp, 38 de ansambluri de globuri pentru stâlp, o fântână luminoasă cu LED-uri, o fântână luminoasă tridimensională, realizată din structură de aluminiu cu panouri de policarbonat, 100 de ghirlande pentru pom culoare alb-cald, 200 de ghirlande pentru pom alb-rece, 28 perdele luminoase de diferite culori, 140 de steluţe luminoase interconectate, o figurină luminoasă tridimensională sub forma de glob luminos, 99 de figurine luminoase sferice, 47 de bulgări de zăpadă, realizaţi pe structura de aluminiu, două panouri „La mulţi ani!”, un Moş Crăciun - figură

tridimensională, doi oameni de zăpadă tridimensionali mari (mama şi tata) şi doi oameni de zăpadă tridimensionali mici (copil), renul pe schiuri, 800 de ţurţuri luminoşi, un urs festiv tridimensional, un vârf de brad tridimensional, 50 de globuri luminoase.

Alegerea furnizorului se va face la 20 octombrie, data deschiderii ofertelor.

Sonia LIBERESCU

La Petroşani

Poliţia TF în acţiune

Lucrările de întreţinere şi reparaţii străzi continuă

Infracţiune cu fier vechi

În anul 2012, Primăria Petroşani demara un amplu proiect de întreţinere şi reparaţii de străzi, estimat la 10.096.645 lei, finanţat din fonduri bugetare, pentru o perioadă de 3 ani.

Mare parte din lucrările contractate atunci a fost deja realizată. La 1 octombrie a.c. primăria a achiziţionat servicii de asistenţă tehnică pentru supravegherea lucrărilor prin diriginţi de şantier în cadrul contractului de lucrări Subsecvent nr. 4 de „Întreţinere şi reparaţii străzi, trotuare şi drumuri în municipiul Petroşani”, în valoare de 34.550 lei fără TVA de la o firmă din Deva. Ceea ce înseamnă că

Furt din hotel

O lupeneancă a ajuns în vizorul poliţiei, după ce a sustras mai multe bunuri dintr-o cameră de hotel.

Poliţiştii oraşului Aninoasa au identificat, în urma cercetărilor efectuate, o suspectă în vârstă de 27 de ani, din municipiul Lupeni, cu privire la care

facebook.com/ziarulvaiijiului

lucrările din proiectul de investiţii continuă, după acordarea unei noi finanţări.

Lucrările ce se vor realiza pe străzile din localitate vor include reparaţii trotuare, reparaţii ale covorului asfaltic, realizarea de îmbrăcăminţi bituminoase uşoare (I.B.U.), plombări, înlocuire borduri, ridicări de guri de scurgere, marcaje etc.

Sonia LIBERESCU

au stabilit că, în data de 6 octombrie 2015, a sustras dintr-o cameră a unui hotel situat pe raza de competenţă mai multe articole de lenjerie şi băuturi alcoolice din minibarul amplasat în cameră, prejudiciul fiind de aproximativ 400 de lei.

Femeia a fost cazată la respectiva

unitate hotelieră, iar la plecare ar fi sustras bunurile respective din camera hotelului. În cauză s-a întocmit dosar penal, femeia fiind cercetată în stare de libertate sub aspectul săvârşirii infracţiuni de furt.

Mihaela PETROŞAN

După ce a încercat să scape de o parte din taxele de transport printr-o declaraţie falsă, o firmă clujeană a fost dibuită de poliţiştii TF hunedoreni.

În urma activităţilor investigative desfăşurate, poliţiştii Postului de Poliţie TF Hunedoara au stabilit faptul că o societate comercială din Cluj Napoca, în data de 28 ianuarie 2015, a expediat la staţia CFR Peştiş 30 de vagoane de marfă încărcate cu fier vechi, consemnând în documentul de transport o greutate a încărcăturii a fiecărui vagon de 37.000 kilograme - 45.000 kilograme, dar în realitate în fiecare vagon a fost încărcată marfă cu o greutate mai mare, fapt ce a dus la diminuarea taxelor de transport pe calea ferată. Cu ocazia verificărilor efectuate la destinatar, s-a stabilit, conform tichetelor de cântar şi a notelor de recepţie, o cantitate de peste 83.100 kilograme de fier vechi transportate în plus faţă de cantitatea declarată pe documentele de transport, pentru cele 30 de vagoane transportate pe calea ferată. În cauză s-a întocmit dosar de cercetare penală pentru comiterea infracţiunilor de fals intelectual în înscrisuri sub semnătură privată şi înşelăciune. (Mihaela PETROŞAN)

Cât de curând,

Bal mare la Vulcan

Consilierilor locali vulcăneni le sunt dragi elevii Colegiului Tehnic Mihai Viteazu. S-a văzut asta şi în ultima şedinţă, cea din septembrie, când obiectul unui proiect de hotărâre a vizat o acţiune pe care liceeni o vor desfăşura cât de curând. În conţinutul proiectului respectiv

a fost vorba despre „suplimentarea cu 1.000 de lei a sumei prevăzute la Anexa nr.18/2015 privind aprobarea programului acţiunilor culturale, ştiinţifice, artistice, sportive şi de agrement pentru anul 2015, la punctul 24 – Balul Bobocilor organizat de Colegiul Tehnic Mihai Viteazu”. La data aceea din bugetul local

fuseseră puşi la o parte pentru balul liceenilor 3000 de lei.

Sumă care, s-a văzut, a trebuit suplimentată.

Dar nu e primul an

când se petrece asta. De fiecare dată, iniţial, în programul acţiunilor culturale e alocată o sumă, iar ulterior se vine cu o rectificare. Nu ştiu, dar mie mi s-a format bănuiala că anume se face aşa. Pentru a le creşte cota de simpatie, din partea elevilor, atât a primarului Gheorghe Ile, care-i iniţiator al proiectului, cât şi a unora dintre consilierii locali. De data asta cel care a tămâiat respectuos şi cu simţ de

Simion Spiridon

răspundere iniţiativa legislativă a primarului de suplimentare a celor treizeci de milioane de lei a fost consilierul local PSD Spiridon Simion. Dar, mi-aş băga tastatura-n foc, dacă în sală ar fi fost prezent colegul său Petru Hodor, domnia sa ar fi procedat în mod similar. Fiindcă, mi-am dat seama de-a lungul anilor, aşa-i modelul.

Surprinzător,

Costel Dragu

de data asta s-a mai ridicat o mână atunci când a fost pus în discuţie proiectul. Cea care cerea permisiunea de a lua cuvântul îi aparţinea liberalului Costel Dragu. Acesta, referindu-se la caracterizarea făcută de

colegul de consiliu Simion Spiridon, cum că cei o mie de lei suplimentari, menţionaţi în proiect, sunt o sumă modică, a dus licitaţia mai departe şi a propus ca ăstora o mie să li se mai adauge cinci sute de lei.

Fireşte că amendamentul lui nu a trecut.

Data exactă a desfăşurării

Balului Bobocilor al liceenilor vulcăneni nu se cunoaşte încă. Se ştie, însă, locul în care se va organiza. Acesta este sala mare a Clubului IMAX, fostul club muncitoresc. Care, cum este acum, renovat şi pus la punct, le-ar apărea de nerecunoscut unora care nu l-au văzut în ultimii zece ani. Din câte mi-a fost dat să înţeleg, elevii vor foarte mult să-şi ţină aici balul, chiar dacă au existat presiuni din exterior cum că s-ar putea şi în altă parte. Numai că tânăra generaţie şi-a menţinut punctul de vedere şi, ca dovadă că elevii nu vor să fie marionete manevrate politic, repetiţiile pentru bal se desfăşoară deja la club.

Gheorghe OLTEANU

Eliminarea TVA-ului la apă nu este soluţia pentru ieftinirea ei. Trebuie identificate alte metode…

Când factura de la apă se apropie de suta de lei pe lună, sau dacă ea se învârte în jurul a câteva zeci de lei, aceasta necesită un efort destul de mare pentru achitarea unui serviciu absolut necesar unei gospodării.

Consumatorilor de rând nu le pasă de investiţiile de modernizare, de obligaţiile pe care le au companiile de distribuţie prin contractele semnate pentru investiţii, de obligaţiile pe care primăriile şi le-au asumat în cadrul ADI. Lor le pasă cât trebuie să cheltuiască lunar pentru a trăi decent, iar apa este un lucru indispensabil care nu poate deveni prea scump pentru a ţi-l permite. Sunt sute de persoane care se plâng autorităţilor locale, companiilor de apă, parlamentarilor din teritoriu, referitor la preţul mare al apei.

Cea mai la îndemână soluţie pentru ieftinirea apei, fără a afecta companiile de la nivel local, este eliminarea TVA la apă. Deputatul Carmen Hărău s-a adresat Ministerului Finanţelor Publice întrebând dacă acest tip de rectificare ar putea fi aplicată pentru a oferi consumatorilor un preţ

8

www.zvj.ro vineri, 9 octombrie 2015

mai bun.

Din păcate, parlamentarii noştri, primarii, directorii companiilor de apă vor trebui să găsească alte soluţii pentru ieftinirea apei, pentru că eliminarea TVA-ului nu este o soluţie. Eliminarea acestei taxe ar însemna instituirea unei scutiri de TVA pentru furnizarea apei. În domeniul TVA, legislaţia românească este armonizată cu prevederile Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun de TVA. Ţara noastră, prin tratatul de aderare şi-a asumat acquis-ul comunitar, astfel încât, la nivel naţional nu pot fi acordate alte scutiri decât cele prevăzute în legislaţia europeană. Furnizarea apei nu se regăseşte în categoria operaţiunilor scutite, potrivit Directivei, TVA. Ea ar putea fi adoptată, dar ar putea atrage după ea declanşarea procedurii de infrigement.

Directiva permite însă aplicarea unei cote reduse de TVA pentru furnizarea apei. În funcţie de evoluţie veniturilor şi cheltuielile bugetare, dar şi după analizarea efectelor generate de reducerea TVA adoptată până în prezent, pe viitor guvernul are în vedere posibilitatea extinderii cotei reduse de TVA de 9 la sută şi pentru furnizarea apei.

Sonia LIBERESCU

ACTUALITATE

7

8

Tinerii UNPR

politică

Din Petroşani în Parlamentul României

Marţi, 6 octombrie, o delegaţie a Organizaţiei de Tineret a UNPR Hunedoara a efectuat o vizită la Palatul Parlamentului. Cu acest prilej, tinerii au asistat la lucrările plenului Senatului României, la dezbaterea şi votul asupra propunerii legislative a senatorului Haralambie Vochiţoiu: „Primul loc de muncă”.

Tinerii uneperişti felicitaţi de la tribună

„Pentru participarea la această dezbatere deosebit de importantă pentru toţi tinerii din România aflaţi în căutarea unui loc de muncă, tinerii uneperişti prezenţi în sală au fost felicitaţi de la tribuna centrală de iniţiatorul legii, senatorul UNPR Haralambie Vochiţoiu”, ne-a declarat Eugen Lucian Negreanu, din cadrul biroului senatorial Petroşani al senatorului Haralambie Vochiţoiu, membru al organizaţiei de tineret UNPR Petroşani.

Vizite la nivel înalt

Ţinând cont că UNPR face parte din coaliţia de guvernare, Senatul a adoptat proiectul cu 91 de voturi „pentru“, şi doar unul împotrivă.

Părăsind plenul, tinerii s-au întâlnit cu secretarul de stat de la Ministerul Muncii, Gabriel Lungu. După aceasta, au vizitat impunătoarele coridoare ale Senatului şi Casei Poporului, precum şi foaierul sălii de plen, sala „Avram Iancu”, salonul „Rustic” şi alte încăperi.

facebook.com/ziarulvaiijiului

Faţă-n faţă cu aleşii

O puternică impresie pentru această delegaţie, între care s-au aflat şi câţiva elevi ai colegiilor „Hermes” şi „Carmen Sylva", a fost să-i vadă pe holurile de marmură pe miniştrii şi senatorii aflaţi la treabă, remarcându-se aici senatorul UNPR Ilie Năstase, care s-a oprit la o glumă cu mai tinerii săi colegi de partid. La grupul senatorial UNPR delegaţia a fost primită de senatorul Vochițoiu.

Şedinţă foto

La despărţire, grupul de tineri, între care s-au numărat Vlad Alexandru Lăutaru, Eugen Lucian Negreanu, Adriana Lupu Burlea, Cosmin Diaconu, Andreea Moga, Radu Albu, precum şi „veterana” Viorica Macavei au făcut fotografii pe scara monumentală a holului Senatului.

Tinerii au pornit apoi spre Petroşani, cu nădejdea că proiectul legislativ „Primul loc de muncă” va deveni lege în cel mai scurt timp.

Asta după ce va trece şi de Camera Deputaţilor.

Corneliu BRAN

PRM

Puţini membri, destui simpatizanţi

La câteva săptămâni după moartea lui Corneliu Vadim Tudor, membrii partidului încearcă să revitalizeze activitatea printr-o întâlnire care va avea loc la Bucureşti. I-am adresat câteva întrebări preşedintelui judeţean al PRM, Emanoel Andronache, petrileanul care conduce şi activitatea organizaţiei locale, fost consilier local.

Surprins oarecum că cineva mai întreabă şi de PRM, Andronache ne-a declarat: „Sâmbătă va fi întâlnirea Consiliului Naţional al PRM şi vom vedea atunci ce se decide. Oricum, ne-a luat prin surprindere ceea ce s-a întâmplat cu preşedintele nostru şi ne pare rău de această tragedie. Orice s-ar zice, Vadim Tudor era un adevărat lider de partid, omul care, practic, a înfiinţat acest partid. Am, însă, speranţa că partidul va merge înainte, că va fi bine, iar cei care am rămas vom încerca să ridicăm partidul acolo unde a fost. Eu, ca lider de partid în judeţul Hunedoara, mă axez, cum e normal, pe activitatea din judeţul nostru şi vreau să-mi fac treaba cât mai bine. Să sperăm că şi ceilalţi colegi procedează tot aşa, pentru că PRM e mai mult decât un partid: e un curent românesc care trebuie să ardă cu putere în continuare. Cred în continuare că, deşi nu avem prea mulţi membri, avem încă foarte mulţi simpatizanţi, totul e să ştim cum să-i atragem. Asta presupune reorganizare, muncă de partid, planuri bune şi duse până la capăt, strategii, viziune… Revenind la întâlnirea de sâmbătă, în această zi se va stabili echipa care va conduce lucrările Congresului PRM. Ca un congres să-şi poată duce lucrările cât mai corect, este nevoie de o echipă. Până acum era domnul Vadim, se semna convocator şi dumnealui se ocupa cam de toată organizarea. Acum, ca totul să fie cât mai curat şi mai fair-play va trebui să existe o echipă de coordonare”, ne-a declarat Emanoel Andronache. Întrebat dacă mai crede că PRM va rămâne definit ca un partid de sine stătător sau va fi absorbit de alte partide, precum PP-DD sau PNG, Andronache a menţionat: „Părerea mea, 100% şi indiferent de procentele pe care partidul nostru le va avea la anul, după votare, PRM va rămâne un partid de sine stătător. PRM nu va fi absorbit.

Când spun asta mă bazez pe starea de spirit din partid şi pe gândirea membrilor noştri. V-am spus, PRM înseamnă mult mai mult decât un simplu partid… Cu riscul de a nu intra în alianţe, care să ne propulseze în consiliile locale şi judeţene, PRM va candida singur, cu oamenii lui, şi vom vedea ce va fi. După care vom avea patru ani timp să ne întărim din nou partidul şi să facem tot ce trebuie ca PRM să intre iar în cărţile politice. Şi ca mine gândesc marea majoritate a colegilor mei. În ceea ce ne priveşte pe noi, peremiştii hunedoreni, am avut deja întâlniri zonale cu membrii noştri, cu care am stabilit că vom începe o serie de negocieri de alianţe cu partide mai mari, dar, încă o dată, nu vom accepta ideea absorbţiei partidului de către un alt partid, indiferent de numele sau puterea lui”.

O altă întrebare a fost legată de Gheorghe Funar. Care a avut mari contradicţii cu fostul lider Vadim Tudor, ajungându-se la tribunal şi la vorbe grele. Întrebat dacă peremiştii şi l-ar mai dori pe Funar, liderul judeţean al PRM ne-a dat un răspuns oarecum interesant: „La ora actuală domnul Gheorghe Funar e în afara partidului şi dacă vorbim în acest moment de chestiunea asta, pot spune, fără să greşesc, că nu are nicio şansă să devină liderul PRM. În viitor însă, dacă şi-ar depune cerere de înscriere, da, ar avea aceleaşi şanse ca mulţi alţi membri ai partidului. Din punct de vedere al notorietăţii, da, Gheorghe Funar ar avea mai multe şanse ca oricare alt membru al partidului. Funar este un nume, să recunoaştem…”.

Ultima întrebare a fost legată de Dorel Şchiopu, fostul preşedinte de organizaţie din Vulcan şi consilier local, multă vreme „locomotiva” peremiştilor din Valea Jiului, care a plecat din partid – după cum susţine, sau a fost demis – după cum susţinea Corneliu Vadim Tudor la vremea respectivă, în momentul când i-a cerut lui Vadim să renunţe la funcţia de preşedinte, vulcăneanul susţinându-l atunci pe Gheorghe Funar. „Uşa a rămas deschisă pentru Dorel Şchiopu. În ceea ce priveşte PRM, la nivel judeţean, cât şi local este nevoie de Dorel Şchiopu.

Mai rămâne să-şi dorească şi el să intre pe această uşă. Ştiu că în sufletul lui tot peremist a rămas… Aşa că, îl aşteptăm să revină în partid”, a menţionat Andronache.

Corneliu BRAN

Şoferie, şoferie!...

Idilă pe şosea - Din goană, te-admirasem des, Să te ating, nu-mi fuse scopul Şi mă prezint: sunt Mercedes...

- Îmi pare bine, eu sunt Plopul!

(Dan Căpruciu – Galaţi)

Pe aripile amorului Urcând cu BMW-ul până sus, La mândra mea cu ochii-adânci ca marea, Prin serpentine doru-n zbor m-a dus Şi-apoi la vale, tot aşa, ... Salvarea!

(Grigore Chitul – Bistriţa) Unei tinere şoferiţe A declarat cu voce tare: „Mi-e frică, sunt începătoare Şi tremur când să iau virajul”.

M-am oferit să-i fac rodajul.

Trecerea de pietoni E marcajul unde, trişti, Circulând sau stând pe loc, Pietoni şi maşinişti Se înjură reciproc.

(Laurian Ionică – Boureni, Dolj)

Opinia unui şofer la obligativitatea purtării centurii de siguranţă Alb la faţă, precum neaua, Ţipă cât îl ţine gura: Nu-i destul c-am strâns cureaua?

Vreţi să strângem şi… centura?!

(Ion Moraru – Galaţi) Poveste rutieră Pe plaiul nostru românesc, Pe orice drum, de zeci de ani, Sunt nevoit să mă feresc De raţe, gâşte şi… curcani.

(Janet Nică – Ostroveni, Dolj)

Celui cu „boala vitezei” la volan Mergi pe jos sau ia tramvaiul, Că maşina, într-un fel, Sau îţi împlineşte traiul, Sau te lasă fără el!

(George Petrone – Iaşi)

O nouă primăvară pe vechile drumuri Pe şosele cânt şi eu, Când maşina dă de greu: „Puşca şi cureaua lată, Ce pivoţi aveam odată!”.

(Mihai Sălcuţan – Buzău)

8

www.zvj.ro vineri, 9 octombrie 2015

Epitaful unui şofer Tot urmând un vechi precept: „Ţine-n viaţă drumul drept!”, Drumul drept a vrut să-l ţină Pe Şoseaua Transalpină!

Declaraţie paradoxală, la locul accidentului Asistând la carambol, Martorii uimiţi susţin Că autocarul gol Ar fi fost luat în plin!

Un şofer norocos M-a costat maşina o avere, Nu regret, c-a fost, de la-nceput, Dragoste la… ultima vedere: Am parcat-o şi a dispărut!

Unui şofer vitezoman El, pe şosele, trece-n zbor, Dar n-a făcut vreun accident, Căci are-un înger păzitor Al dracului de vigilent.

(Vali Slavu – Aninoasa)

După un grav accident rutier Întâmplarea e majoră Şi, fireşte, se discută: - N-avea nici şaizeci la oră...

- Da, desigur, peste sută!!

Dublă depăşire Ne-a depăşit pe toţi – părea că zboară! – Grăbit s-ajungă primul la Constanţa, Şi văd, surprins, c-o face-a doua oară, Trecând, din nou, în zbor… cu ambulanţa!

Suflatul în fiolă Ce mai tura-vura!

Cum să sufle, frate, Dacă el nu poate Să deschidă gura!

(Ioan Toderaşcu – Costeşti, Vaslui)

În traficul rutier Mai bine cad cu el la pace, Politicos şi altruist, Că n-ai de unde şti ce zace Sub şapca unui poliţist.

(Nichi Ursei – Râmnicu Vâlcea) Unui şofer La volan când a intrat, Soarta-i fu ironică: La Ploieşti avu Fiat, La Buşteni - armonică!

(George Zarafu – Bucureşti)

Pagină realizată de Petronela Vali SLAVU

REALCOM PETROŞANI

vă oferă zilnic prin Magazinul Alimentar nr. 16 - Piaţa Centrală cele mai ieftine şi de calitate sortimente de

carne de porc:

• pulpă de porc cu os - 9,80 lei • pulpă porc fără os - 14,30 lei • fleică porc - 12,50 lei • carne tocată 12,80 lei • cotlet porc cu os - 13,80 lei • cotlet porc fără os - 18,50 lei • ceafă porc cu os - 13,80 lei • ceafă porc fără os - 18,50 lei • costiţă porc cu os - 9,80 lei • ciolane porc - 5,00 lei • grăsime pentru topit - 3,90 lei

*Preţurile conţin TVA. Noi suntem mereu în slujba dumneavoastră!

Telefon util 0733.960311.

Servire promptă, ireproşabilă!

UMOR ÎN HA... MAJOR

9

10

cultură

Momârlanii bat la porţile dicţionarelor:

„Sesame, deschide-te!”

• Institutul de Lingvistică al Academiei Române răspunde

În Valea Jiului, numită de către subsemnatul şi „Ţinutul momârlanilor”, trăieşte o comunitate reprezentativă, înglobând toţi locuitorii de vatră ai satelor, crescători de animale „urmaşi ai dacilor şi mai ales ai dacilor liberi”, aşa cum le place unora dintre aceştia să se autodefinească.

Păstori erau şi dacii din munţii Şureanu, Parâng, Vâlcan şi Retezat, păstori mai sunt, încă, e drept, nu prea mulţi, şi urmaşii acestora – jienii momârlani din Valea Jiului.

Prezenţa oierilor petrileni alături de ciobanii din Mărginimea Sibiului în munţii Şureanu din apropierea capitalei Dacia este documentar atestată încă de la începutul secolului al XV-lea, când Mihail I, fiul lui Mircea cel Bătrân (a domnit în perioada 23 septembrie 1386 - 31 ianuarie 1418), confirma la 5 iunie 1418 privilegiul pe care-l dăduse părintele său cu privire la dreptul românilor de peste munţi să-şi pască urmele pe munţii şi câmpiile sale (Ţara Românească – n.a.). Oierii mărgineni şi jieni, care în unele cazuri îşi păşteau împreună turmele, sunt tot mai frecvent amintiţi în documente ale secolelor XVII-XVIII, iar în documentele mult mai târzii se invoca dreptul pe care-l au în ţară pe veci de a paşte turmele lor în munţi.

N. Cojocaru, Ion Pop Reteganul şi alţii ne aduc în atenţie un lucru important „În anul 1484 este menţionată o nedeie pe muntele Muierii din munţii Lotrului, iar în anul 1520 sunt citaţi trei munţi cu numele de Nedeia în masivul Retezat, unde desigur se ţineau nedei”. Iată cât de veche este nedeia din Poiana Muierii

care s-a ţinut cu regularitate sute de ani, până în anul 1947, la care participau şi oierii jieni. Importanţa acestui lucru este cu atât mai mare cu cât prima atestare documentară pentru o nedeie o găsim în anul 1373 şi se referea la cea de pe muntele Cornu Nedeii, în Transilvania. Momârlanii jieni au tradiţii şi obiceiuri bogate, specifice tradiţionale, unele milenare (vezi piţărăii),

precum şi un post cu descendenţă dacică.

O bună parte dintre aceste obiceiuri şi tradiţii le-am prezentat în cărţile mele.

Dar, până în momentul actual, niciun dicţionar nu aminteşte de această comunitate din Valea Jiului, iar în dreptul termenului de momârlan, în toate dicţionarele găsim o definiţie jignitoare: „om prost, nătărău, necioplit, bădăran”, definiţia provenind probabil de la mârlan, un termen aparte, prin extensie de sens.

Dramaturgia lui Valeriu Butulescu

Pe scenele din Crişana şi Muntenia

La Oradea

s-a încheiat recent Festivalul Internaţional de Teatru Scurt 2015. Deşi anul acesta festivalul nu a mai avut amploarea de anul trecut, totuşi, au participat teatre cu spectacole deosebite. Printre acestea şi Teatrul „I.D. Sîrbu” din Petroşani. Acesta a participat în calitate de invitat hors concurs, cu piesa unui autor din Petroşani, Valeriu Butulescu. Prestaţia actorilor Oana Liciu-Gogu, Sergiu Fîrte, Mihai Sima şi Daniel Cergă a fost onorabilă, conform celor scrise de Lucian Cremeneanu. Cităm din ziarul orădean „Bihoreanul”, din 28.09.2015: „În aceeaşi zi (marţi – n.r.), Herghelia albastră a Teatrului din Petroşani a arătat că din Valea Jiului pot să vină şi lucruri bune, nu numai blestematele de mineriade. Un text ingenios, cu aer de schiţă

facebook.com/ziarulvaiijiului

Locuitorii băştinaşi din Valea Jiului au fost numiţi în vechime de către ciobanii haţegani, novăceni şi de poenari (Mărginimea Sibiului) cu termenul de jieni, pentru a fi individualizaţi, adică locuitori de pe cursul superior al Jiului. În jurul anilor 1840 în Valea Jiului au început lucrările pentru exploatarea cărbunelui. Aici au fost aduşi muncitori din întregul imperiu, de toate etniile şi confesiunile religioase. Valea Jiului a devenit un adevărat Turn Babel, liniştea jienilor localnici fiind profund tulburată.

Cam în această perioadă au apărut şi noii termeni de BARABĂ, pentru nouveniţi, pentru străini şi cel de JIANMOMÂRLAN pentru băştinaşi.

Moţii forestieri din Apuseni, veniţi pentru lucrările forestiere la tăierea pădurilor, şi-au adus cu ei şi porecla de barabe. Încă înainte de 1840, cu mult, aceşti moţi care plecau în ţară pentru a efectua lucrări forestiere spuneau că pleacă în „bărăbit” (nu în bărăbime), deci ei se numeau barabe.

Termenul a fost generalizat apoi şi atribuit tuturor străinilor veniţi din imperiu la lucrările miniere, numiţi de localnici şi venetici.

Muncitorii italieni veniţi din NordEstul Italiei tot pentru lucrări forestiere, construcţia barăcilor şi bocşerit, din Belluna, Udine din apropierea munţilor Marmolada din Alpii Dolomiţi, au fost uimiţi de asemănarea privind ocupaţia crescătorilor de animale, în port şi limbă a localnicilor cu ciobanii lor din munţii Marmolada şi i-au numit şi pe aceştia MARMOLANI. De la marmolanul de atunci, prin metateză, s-a ajuns la momârlanul de azi.

Că lucrurile au stat aşa ne-o confirmă şi lucrările preotului Jura Păun Marcu (1914-1997) din satul Jieţ, care a stat de vorbă cu un trăitor al acelor vremuri, Cic Petru din satul Maleia (18351938), prin anii 1936-1937. Acesta i-a relatat şi a confirmat faptul că italienii bellunezi ar fi fost naşii termenului de momârlan. El a lucrat ani buni cu italienii, la mină.

Spulberând restul teoriilor cu privire la originea termenului de momârlan, pr.

Jura menţiona în mod plastic: „ceea ce nu au reuşit cercetătorii, rezolvarea enigmei (privind originea termenului – n.a.) a venit de la un bătrân mălăian (locuitor al satului Maleia – n.a.) pe nume Cic Petru poreclit Buca de italienii cu care a lucrat timp de câteva decenii, fiind o cronică vie a evenimentelor din Valea Jiului de atunci”. Ţinând cont de cele arătate sumar, mai sus, ne-am adresat în mai multe rânduri Academiei Române începând cu toamna anului 2014, pentru: reabilitarea semantică a termenului de momârlan şi definirea lui corespunzător cu realitatea; recunoaşterea existenţei comunităţii momârlanilor din Valea Jiului în dicţionarele următoare şi definirea corespunzătoare a acestora; separarea şi delimitarea termenului de momârlan de cel de mârlan.

Se pare că lucrurile sunt pe cale de a se aşeza în matca firească a lor.

La 7 septembrie 2015, am primit din partea Institutului de Lingvistică al Academiei Române „Iorgu Iordan - Al. Rosetti” Bucureşti, sub semnătura domnului academician Marius Sala, directorul institutului, adresa nr.611 din 31.08.2015 în care se comunică următoarele: „Când s-a elaborat fascicula din litera M, apărută în 1968, care conţine cuvântul momârlan, definiţia acestuia a rezultat pe baza atestărilor din izvoarele din acea perioadă, despre care şi d-voastră afirmaţi că erau puţine şi corespundeau unei astfel de interpretări. Între timp, informaţia documentară s-a îmbogăţit, şi ca urmare în următoarele ediţii ale DEX-ului şi ale dicţionarelor limbii române vom ţine cont de sugestiile dv.”.

Menţionez faptul că solicitările pe care le-am adresat Academiei Române au fost însoţite de un amplu material documentar etnografic – „De la daci la jieni, barabă şi momârlani” - şi de un material iconografic privind momârlanii.

Dr. Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, etnolog

tv, scris de Valeriu Butulescu, plin de parabole şi de umor, despre complexitatea relaţiei autor-personaj ce poate duce chiar la ideea personajelor de a-şi suprima autorul. Parafraza autor-autorităţi, dar şi declaraţia Cel mai docil animal domestic este poporul au făcut împreună cu jocul actorilor o figură destul de frumoasă în festival”.

La Mioveni

Teatrul lui Valeriu Butulescu este agreat şi de trupe de amatori, care s-au confruntat la Mioveni, în cadrul Festivalului Naţional „Ludicus”. Cităm dintr-un număr recent al publicaţiei „ZIARUL de Olt: „Printre cele 18 trupe participante în concurs s-a numărat şi trupa de teatru a clasei de actorie, anul II, a Şcolii Populare de Arte şi Meserii Slatina, condusă de Nicu Ioan Popa - PIN, care a prezentat forma restrânsă a spectacolului de teatru Lady Robinson Bar de Valeriu Butulescu. În urma jurizării, trupa de teatru a Şcolii Populare de Arte şi Meserii Slatina a obţinut premiul al III-lea şi premiul de interpretare feminin – rol secundar, atribuit elevei Ciucea

Nicoleta Daniela”.

Pe marginea celor două evenimente, Valeriu Butulescu a comentat: „Mă bucur sincer de aceste aprecieri.

Meritul este, în primul rând, al actorilor. Dar aceste rezultate nu ar fi fost posibile, dacă nu era implicarea exemplară a unor oameni de teatru. Mulţumiri tuturor!”. (ZVJ)

LIcITAȚII

mica publicitate

• S.C. E.ON Distribuţie România S.A. Tg. Mureș organizează în data de 15 octombrie 2015, la sediul din localitatea Deva, Calea Zarandului nr. 61, județul Hunedoara, licitaţie publică în vederea vânzării următoarelor proprietăţi: • Ora 09,00 - Proprietate situată în Simeria, pe strada Teilor nr. 4, compusă din teren în suprafață de 144 mp și clădire în suprafaţă construită de 66 mp. Preţul de pornire este de 123.300 lei; • Ora 09,30 - Proprietate situată în Hațeg, pe strada Aurel Vlaicu nr. 2, compusă din teren în suprafață de 576 mp și construcții în suprafaţă totală de 257 mp. Preţul de pornire este de 225.000 lei; La valorile de pornire se adaugă TVA, de 24%.

Licitaţia se va desfăşura conform Regulamentului, care va putea fi solicitat de la adresa de e-mail: liviu.man@eon-romania.ro.

Relaţii suplimentare se pot obţine la nr de telefon: 0745.260026. ______________________________________________ • S.C. E.ON Distribuţie România S.A. Tg. Mureș organizează în data de 15 octombrie 2015, la sediul din municipiul Petroșani, strada 1 Decembrie 1918, nr. 101, licitaţie publică în vederea vânzării următoarelor proprietăţi din judeţul Hunedoara: • Ora 15,00 - Proprietate situată în Vulcan, pe strada Dorobanților nr. 60, ap.1, având suprafața de 64,82 mp compus din 3 camere și dependințe. Preţul de pornire este de 55.000 lei.

• Ora 15,30 - Proprietate situată în Vulcan, pe strada Dorobanților nr. 60, ap.5, având suprafața de 66,00 mp compus din 3 camere și dependințe. Preţul de pornire este de 52.000 lei.

Valorile de pornire conțin TVA, de 24%.

Licitaţia se va desfăşura conform Regulamentului, care va putea fi solicitat de la adresa de e-mail: liviu.man@eon-romania.ro .

Relaţii suplimentare se pot obţine la nr de telefon: 0745.260026. ______________________________________________ • S.C. E.ON Distribuţie România S.A. Tg. Mureș organizează în data de 16 octombrie 2015, la sediul din localitatea Reșița, strada Fântânilor nr. 2, județul CarașSeverin, licitaţie publică în vederea vânzării următoarelor proprietăţi: • Ora 10,00 - Proprietate situată în Reșița, pe strada Marginea FN, compusă din teren în suprafață de 146 mp și clădire (fostă SRM) în suprafaţă de 20 mp. Preţul de pornire este de 26.000 lei; • Ora 10,30-Proprietate situată în Oțelu Roșu, pe strada Rozelor FN, compusă din teren în suprafață de 81 mp și clădire (fostă SRM) în suprafaţă de 22 mp. Preţul de pornire este de 18.000 lei; La valorile de pornire se adaugă TVA, de 24%.

Licitaţia se va desfăşura conform Regulamentului, care va putea fi solicitat de la adresa de e-mail: liviu.man@eon-romania.ro.

Relaţii suplimentare se pot obţine la nr de telefon: 0745.260026.

ÎNcHIrIErI

mica publicitate

• Spațiu de închiriat situat în Petroșani, str.1 Decembrie 1918, bl.84, parter, suprafața 20 mp, lângă Fortuna, fostul PUBLICBET. Relații la telefon 0723.291495.

8

www.zvj.ro vineri, 9 octombrie 2015

DEcEsE

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Deplângem trecerea în eternitate a celei care a fost MArc IoANA și transmite sincere condoleanțe familiei.

Dumnezeu s-o odihnească în pace! sindicatul sANITAs – sUp petroșani

cu profund regret aducem ultimul omagiu colegei noastre, MArc IoANA, și transmitem sincere condoleanţe familiei îndurerate. colectivul spitalului de Urgență petroșani regretăm nespus trecerea la cele veșnice a celei care a fost un deosebit și respectat avocat pAULA IAcoB sincere condoleanțe familiei îndurerate. colectivul de avocați al Biroului de Avocați petroșani

ANGAJĂrI

mica publicitate

• Selectăm, în vederea angajării, șoferi cu carnet C+E pentru TIR-uri frigorifice pe Comunitate. Interviurile în Craiova, miercuri, 14 octombrie, la Hotel Meliss, Bdul Carol I, 104, de la ora 8 la 14. Se oferă condiții excelente.

Obligatoriu documentația valabilă și fără antecedente penale și rutiere. CV și informații la soferitir@trota.ro sau 0740.295418. ______________________________________________ • SC TRANS CAR SRL, firmă de transport marfă intern și internațional, angajează șoferi profesioniști pentru curse intracomunitare. Cerințe: categorie CE, atestat marfă, experiență minim 1 an de zile. Se acordă consultanță de specialitate, salarii europene 1.000-1.800 euro!

Email: resurseumane@trans-car.ro.

Informații telefon 0269.231113 / 0741.269745. ______________________________________________

• Vila Straja**** din Straja angajează: bucătar, ospătar, recepționer, cameriste Experiența constituie un avantaj, pachet salarial atractiv.

Cei interesați sunt rugați să depună CV-urile la adresa de e-mail: hotelstraja@yahoo.ro.

Relații la telefon 0735.169.368. ______________________________________________

• Universitatea din Petroşani, cu sediul în Petroşani, str.

Universităţii, nr. 20, judeţul Hunedoara, organizează concurs în vederea ocupării pe perioadă nedeterminată a posturilor vacante de execuţie, după cum urmează: - 2 posturi de ÎNGRIJITOR în cadrul D.G.A., Serviciul Social/ Cămine-Cantină; - 2 posturi de SPĂLĂTOREASĂ în cadrul D.G.A., Serviciul Social/ Cămine-Cantină; - 1 post OPERATOR CONTROLOR DATE în cadrul D.P.P.D. Condiţiile generale conform art.3 din H.G.nr.286/2011; Condiţii specifice: - studii medii/generale pentru posturile de Îngrijitor şi Spălătoreasă; - studii medii absolvite cu diplomă în specialitatea IT pentru postul de Operator controlor date.

Concursul va avea loc la sediul Universităţii din Petroşani, în data de 28.10.2015, ora 10:00 şi va cuprinde: probă scrisă şi/ practică, probă orală-interviu. Dosarele de concurs se depun la Serviciul Resurse Umane, Petroşani, str.

Universităţii, nr. 20, Corp D, până la data de 22.10.2015, ora 10:00. Informaţii suplimentare pe site www.upet.ro, sau de la Serviciul Resurse Umane, telefon 0254.542580 interior 292, 237. ______________________________________________

Mişcă-te în voie, pentru că azi nu-ţi interzice nimeni să încalci anumite reguli. Cu cât ai mai mult curaj să spui ce vrei şi să faci ce doreşti, cu atât succesul e mai aproape.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Se citeşte pe chipul tău o mai mare siguranţă, încredere deplină în ceea ce reprezinţi, atitudine ce te va ajuta să duci la îndeplinire cu succes orice activitate care depinde de tine.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Micile răutăţi ar trebui să rămână mici, deci fă un efort să nu alimentezi cine ştie ce conflict, dar nici să cazi în capcana altuia, pentru că azi ai alături de tine oameni cu intenţii nu tocmai pozitive.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Nu toate visele se împlinesc, de aceea trebuie să discerni clar, astăzi, care sens merită urmat către scopul tău cel mare.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Protejează-te singur, pentru că te afli într-un mediu tensionat, în care planează numai energii negative. Numai tu poţi ţine la distanţă influenţele nefaste.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Nu eşti bine înţeles de unii care spun nu la tot ce le propui, semn că nu le-ai explicat foarte clar ce intenţii ai. Vorbeşte-le pe înţelesul lor, concis şi la obiect.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Eşti cel mai bun, deci n-o mai face pe modestul ci arată tuturor că te simţi bine în pielea ta, că eşti mândru de tine. Luptă pentru şansa ta la victorie!

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Eşti un generator de idei inspirate, dar nu ajunge doar să inventezi pe bandă rulantă, ci să şi pui în practică ceea ce inventezi.

Caută o cale de a-ţi materializa ideile minunate, altfel se duc, zboară, le uiţi!

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Nu asculta ce spun ceilalţi despre faptele tale, nici despre proiectele la care îţi aduci din greu contribuţia. Tu eşti pe calea cea bună: a ta!

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Nu te lăsa păcălit de nişte aparenţe negre, pentru că, dacă te laşi furat de furie, s-ar putea să greşeşti. Dacă arunci acum cu declaraţii dure, mâine s-ar putea să regreţi.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Când e greu, când te confrunţi cu probleme de viaţă, ai tendinţa de a privi în sus cu o uşoară supărare, întrebându-te de ce ţi-e ţie dat să treci prin asta. Nu e atitudinea cea mai potrivită.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

• Angajăm muncitori calificați și necalificați construcții și inginer construcții. Relații la telefon 0726.310726.

PUBLICITATE

Priveşte spre etapele următoare ale proiectului la care îţi aduci contribuţia, pentru că de pe acum trebuie să-ţi pregăteşti terenul.

Horoscop

11

CMYK

12

din judeţ

Deşi nu au strigat „Afară, afară/ Javră ordinară”,

Muncitori de la Chimica Orăştie au pichetat Prefectura

Miercuri, 7 octombrie 2015, câteva zeci de sindicalişti din cadrul Federaţiei Sindicatelor Libere din Chimie şi Petrochimie şi din filiala CNS Cartel Alfa Hunedoara au pichetat sediul Prefecturii din Deva.

Jandarmi,

Arheologi din întâmplare O echipă de jandarmi montani hunedoreni a descoperit mai multe obiecte care ar putea să aibă valoare arheologică.

În fapt, în data de 7 octombrie 2015, jandarmii hunedoreni au predat Primăriei Orăştioara de Sus 23 de obiecte din metal, ce pot fi de interes arheologic.

Obiectele au fost descoperite de jandarmii montani aflaţi în misiune, în zona cetăţilor dacice din munţii Orăştiei. Obiectele se aflau la vedere, pe suprafaţa solului sau parţial în sol, în zona Drumului Dacic-Valea Albă. În zona respectivă nu existau urme de săpături.

Cel mai probabil, piesele metalice au ieşit la suprafaţă ca urmare a eroziunii solului în urma fenomenelor naturale.

Astfel, jandarmii montani, potrivit legii privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil au predat bunurile găsite, Primăriei Orăştioara de Sus, în vederea înaintării acestora instituţiilor cu atribuţii în domeniu.

Mihaela PETROŞAN

La acţiunea de pichetare a Instituţiei Prefectului judeţului Hunedoara au

venit şi lideri sindicali de la societăţi din domeniu din Constanţa, Victoria, Cluj-Napoca, Iaşi şi Târgu Mureş.

Sindicaliştii au cerut intervenţia autorităţilor judeţene în scandalul declanşat între Sindicatul Plastor, de pe Platforma Chimica Orăştie, şi administraţia firmei.

Sindicaliştii solicită continuarea negocierilor pentru finalizarea unui contract colectiv de muncă la patru dintre cele cinci întreprinderi de pe Platforma Chimica Orăştie. De asemenea, oamenii mai cer încadrarea muncitorilor pe bază de contract individual pe durată nedeterminată.

Sindicaliştii au mai spus că mulţi muncitori de la Chimica Orăştie nu au participat la protest pentru că se tem de repercursiuni din partea administraţiei.

Sindicatul care a organizat protestul are 800 de membri şi este reprezentativ la nivelul companiei Chimica Orăştie.

Mihaela PETROŞAN

Copilul dispărut,

Descoperit la Geoagiu

Datorită unei sesizări, jandarmii hunedoreni au reuşit să descopere un minor de 16 ani ce era dat dispărut.

Astfel, la 7 octombrie 2015, în jurul prânzului, jandarmii hunedoreni aflaţi în misiune de menţinere a ordinii publice în zona instituţiilor de învăţământ din localitatea Geoagiu, au fost sesizate de conducerea colegiului din localitate, cu privire la apariţia în instituţie a unui tânăr, care a fost declarat dispărut de familia sa.

facebook.com/ziarulvaiijiului

Jandarmii au legitimat persoana în cauză şi au constatat faptul că minorul era declarat dispărut, astfel că l-au condus la sediul Poliţiei Geoagiu, de unde, tânărul în vârstă de 16 ani, a fost condus la Centrul de predareprimire minori Deva, pentru continuarea cercetărilor.

Mihaela PETROŞAN