1782 joi 24 sept 2015

CMYK

Ziarul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

împotriva LUI! ADEVĂRU

)

Nu există lege

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Deputatul Carmen Hărău nu mai vrea surprize.

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,4207 lei 1$ = 3,9694 lei 1₤ = 6,0778 lei

joi, 24 septembrie 2015 Anul VIII n nr. 1782 n 8 + 4 pagini n Preţ: 1 leu

Când vom putea să accesăm fondurile europene alocate României?

Marius Nica, ministrul Fondurilor Europene, a fost abordat printr-o interpelare depusă miercuri, 23 septembrie a.c., de către deputatul hunedorean Carmen Hărău, care vrea să afle graficul pe care ministerul îl are în vedere pentru absorbţia fondurilor europene puse la dispoziţia României, în intervalul 2014-2020.

Atât administraţiile judeţene, cât şi cele locale, dar şi antreprenorii au dezvoltat aptitudini în atragerea banilor europeni. Nu vor să mai stagneze. Vor proiecte noi, implementate cât mai repede. Suntem însă spre finele anului 2015 şi încă nu avem ghidurile destinate solicitanţilor. „Vă informez că la Valea Jiului audienţele pe care le organizez în cadrul Cabinetului Parlamentar ajung numeroşi antreprenori, îngrijoraţi de iminenta finalizare a sesiunii de finanţare cu fonduri europene Zilele acestea Societatea Naţională aflată în curs de de Închideri Mine Valea Jiului SA a derulare. Noul proatribuit un contract de pază a gram de finanţare, obiectivelor, bunurilor şi valorilor deşi a demarat, din incintele sucursalelor miniere teoretic, în 2014, Petrila, Paroşeni şi Uricani. se află în mare înAchiziţia publică s-a făcut prin negociere fără anunţ de participare.

Justificarea alegerii procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare este o situaţie de urgenţă extremă survenită în urma unor evenimente care nu puteau fi prevăzute de autoritatea contractantă, în conformitate cu condiţiile stricte stabilite în directivă.

Din datele de achiziţie rezultă că valoarea estimată a contractului a fost de aproape 71 de mii de lei, în urma negocierii rezultând o valoare finală a contractului de pază de aproape 68 de mii de lei, fără TVA. Contractul a fost câştigat de firma Swat Force International din Bucureşti.

De notat că procedura de achiziţie s-a aplicat ca urmare a denunţării de către prestatorul aflat în insolvenţă a Acordului cadru şi Contractului subsecvent care trebuiau să se deruleze până în anul 2017, respectiv 2016.

Mihaela PETROŞAN

De pază la Închideri de Mine

Angajăm

personal pentru spălătorie auto

situată în Petroşani, zona autogară Normandia.

Salariu atractiv.

Relaţii la telefon 0721.888.800.

Petroşani

Accident grav pe DN 66 Detaşamentul de Pompieri Petroşani a intervenit în dimineaţa zilei de miercuri, 23 septembrie, la un accident rutier produs aproape de intersecția DN 66 cu strada Uzinei din Petroşani în care au fost implicate 3 mijloace de transport: două autoturisme şi un autotren.

târziere în România, şi anume nici măcar ghidurile solicitanţilor nu sunt făcute publice. În mod firesc, antreprenorii se întreabă ce vor lucra în prima jumătate a anului 2016? Consecinţele întârzierii în demararea accesării fondurilor europene sunt multe şi grave.

Vă rog să-mi răspundeţi, în scris, pentru a putea, la rândul meu, să-i informez pe cetăţenii interesaţi, care este graficul pe care îl aveţi în vedere pentru absorbţia fondurilor europene puse la dispoziţia României, în intervalul 2014-2020, precum şi estimarea Domniei Voastre în legătură cu perioada de timp care va trece între data publicării ghidurilor de solicitant şi data la care antreprenorii vor putea începe lucrările”.

Sonia LIBERESCU

Pompierii au deplasat la locul impactului dintre vehicule o autospecială de descarcerare, o ambulanţă şi o altă autospecială complexă. În urma accidentului au rezultat două victime încarcerate, un bărbat de 48 de ani şi o femeie de 26 ani. Echipajul de descarcerare a utilizat echipamentele specifice pentru eliberarea din autoturism a victimelor, în timp ce pompierii SMURD au încercat stabilizarea şi monitorizarea răniţilor. În ciuda eforturilor echipelor de salvare, bărbatul şi-a pierdut viaţa din cauza multiplelor politraumatisme grave. Femeia a fost transportată în stare gravă la Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului din Deva.

Sonia LIBERESCU

2

DIVERSE

petrila

Un nou sistem de Doar la o razie - 60 fără mutaţie arbitraj pe investiţii

Ultima razie a poliţiştilor petrileni a descoperit în cele trei blocuri sociale din Cartierul 8 Martie, peste 60 de cetăţeni care locuiau fără mutaţie sau forme legale, unii dintre ei fiind bănuiţi că au provocat în trecut anumite infracţiuni pe raza Petrilei.

Cartierul 8 Martie este cel mai mare cartier al Petrilei, dar totodată şi cartierul care dă cea mai mare bătaie de cap celor din administraţia locală şi poliţiştilor.

Aceasta nu constituie o noutate, deoarece ZVJ a tot prezentat pe parcursul anilor multe din întâmplările nefericite din acest cartier. Cele mai mari probleme există la cele trei blocuri turn, care coincid, nu întâmplător, cu blocurile care adăpostesc locuinţe sociale.

Anii trecuţi v-am relatat cum unii din aceste locuinţe au aruncat pe geam WC-ul, ca să-l înlocuiască, direct în curtea SPLAS-ului, sau cum alţii cu aruncat dormeza pe conducta de gaz, mai-mai să provoace o catastrofă, dar şi de incendiul provocat într-o scară, sau de adevărate bătălii aplicate între vecini sau copiii lor.

Comisarul şef Ovidiu Zaharie, comandantul Poliţiei Oraşului Petrila, ne-a povestit miercuri faptul că scandalurile domestice sunt la ordinea zilei în continuare în acest

)

Ziarul Vaii Jiului

cartier, cu precădere la aceste trei blocuri. Mai nou a apărut un fenomen, nu mai puţin de 60 de cetăţeni fiind găsiţi în aceste blocuri fără forme legale, unii dintre ei fiind suspecţi la mai multe infracţiuni, mai mari sau mai mici, de pe raza localităţii. „Mai avem în continuare probleme cu scandalurile domestice care sunt sesizate pe 112, care menţin linia anilor trecuţi. În zona 8 Martie şi Parângului avem cele mai multe cazuri care ne dau bătăi de cap.

Problemele cele mai mari le avem în continuare la blocurile 26, 27 şi 33, din zona Cap de Linie Petrila.

Am făcut o razie pe linia Legii 61 şi Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 97, privind actul de identitate, domiciliu, mutaţie, forme legale.

Am identificat în jur de 60 de persoane care locuiau fără forme legale, printre ele şi persoane suspectate că ar fi întreprins anumite infracţiuni pe raza localităţii. Toate acestea au fost sancţionate contravenţional şi li s-a pus în vedere să-şi urgenteze intrarea în legalitate cu domiciliul sau cu cartea de identitate, iar cei bănuiţi sau care figurau în dosare i-am adus la poliţie pentru continuarea cercetărilor”, ne-a declarat Ovidiu Zaharie, comandantul Poliţiei Petrila. corneliu Bran

Europarlamentarul hunedorean Iuliu Winkler, vicepreşedinte al Comisiei pentru Comerţ Internaţional (INTA) a Parlamentului European (PE), a declarat că instituirea unui nou sistem de arbitraj investiţional între UE şi SUA, ca parte a Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP), ar trebui să conducă la revizuirea numeroaselor Tratate Bilaterale de Investiţii - BIT - dintre statele membre ale UE.

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

reformă în tratate din interiorul ue Winkler mai spune că, în acest context, apare o problemă care nu este legată direct de acordul TTIP, dar care este foarte importantă pentru numeroase state membre ale UE. „Statele din estul Europei, azi membre ale UE, au încheiat, în ultimele decenii, numeroase Acorduri Bilaterale de Investiţii cu state din vestul Europei şi ele membre ale UE. Majoritatea acestor acorduri bilaterale prevăd şi arbitrajul privat – ISDS. Sper ca noua propunere a CE să devină parte integrantă a TTIP în urma negocierii cu partenerii americani. În acest context, cred că ar fi binevenită iniţiativa de a revizui reţeaua de tratate bilaterale de investiţii dintre statele membre ale UE. Cred că ar trebui declanşată o serie întreagă de negocieri bilaterale menite să reformeze aceste tratate intra-UE. Acest proces de negociere trebuie să aibă ca rezultat fie ieşirea din vigoare a acestor acorduri, depăşite de realitatea apartenenţei la blocul comunitar, fie eliminarea mecanismelor ISDS învechite şi înlocuirea acestora cu un nou mecanism. Este o provocare complexă în care jurisdicţia UE este doar parţială, competenţele aparţinând semnatarilor, dar este în acelaşi timp o problemă care trebuie semnalată şi introdusă pe agenda guvernelor europene”, a spus Iuliu Winkler în cadrul şedinţei INTA. mihaela petroŞan

Ziua internaţională a munţilor carpaţi

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 n J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

mecanism de protejare a investiţiilor Declaraţia europarlamentarului hunedorean a fost făcută în contextul în care Comisia Europeană (CE) a prezentat, în şedinţa de luni a INTA, draft-ul propunerii pe care negociatorii Uniunii îl vor înainta partenerilor americani cu privire la noul mecanism de arbitraj în domeniul investiţiilor care va face parte din acordul TTIP aflat în curs de negociere. Noul sistem de arbitraj în investiţii vine să înlocuiască mecanismul ISDS de arbitraj între investitori şi stat criticat vehement de opinia publică. „Propunerea CE este binevenită deoarece ea răspunde îngrijorărilor exprimate public de ambele părţi ale Atlanticului, dar mai cu seamă în unele dintre statele membre ale UE. Categoric avem nevoie de un mecanism de protejare a investiţiilor, dar, în acelaşi timp, avem nevoie de transparenţă şi de predictibilitate atât pentru investitori, care doresc să-şi protejeze investiţiile împotriva abuzurilor, exproprierii, discriminării, dar şi pentru state şi guverne, care trebuie să-şi păstreze intact dreptul de a legifera care este un atribut firesc al suveranităţii naţionale”, a declarat deputatul european Iuliu Winkler, vicepreşedinte al INTA. Potrivit acestuia, propunerea CE instituie un nou

sistem al curţilor de arbitraj investiţional care va fi compus dintr-un tribunal permanent format din 15 judecători şi o curte de apel compusă din 6 membri. Sistemul este menit să elimine posibilitatea apariţiei conflictului de interese în cazul judecătorilor printr-un sistem transparent de numire a acestora. Reglementarea specifică clar, conform recomandării formulată de PE în rezoluţia sa despre TTIP, că statele nu pot fi îngrădite de sentinţa instanţei investiţionale în competenţa lor de legiferare.

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008.

ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României

Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ioan LASCU, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Administrativ / Publicitate: Oana CROITORU - 0735.727264 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Petrila

Poliţia - pe urma spărgătorilor de cruci Tinerii beţi care au rupt cu picioarele patru cruci de marmură din cimitirul de lângă tunel sunt pe cale să fie identificaţi de poliţiştii care anchetează cazul.

Săptămâna trecută, Poliţia Oraşului Petrila s-a confruntat cu un caz mai aparte. Poliţiştii au primit mai multe

La Petroşani

sesizări din partea unor cetăţeni care şi-au găsit locurile de veci devastate în cimitirul de lângă tunel, patru cruci fiind rupte.

După mai multe cercetări, poliţiştii au deja un cerc de suspecţi, urmând ca ancheta să continue, iar bănuiţii, dacă vor fi dovediţi, să plătească pentru faptele lor. „Avem un cerc de suspecţi, iar până la urmă o să-i dovedim. Prea multe despre acest caz nu vă pot spune deoarece ancheta este în curs. Pot să spun că este vorba de tineri teribilişti, care pe fondul consumului de băuturi alcoolice au început să dea cu picioarele în patru cruci de marmură, pe care le-au rupt, dorind să arate, unul-altuia, cât sunt ei de puternici”, ne-a declarat Ovidiu Zaharie, comandantul Poliţiei Petrila.

Corneliu BRAN

Expoziţia de toamnă de automobile vechi O nouă expoziţie de automobile vechi, care cu siguranţă va încânta din nou ochii petroşenenilor şi va produce nostalgii celor mai în vârstă, va fi organizată la Petroşani, la 17 octombrie.

Maşinile vor fi expuse pe platoul din Piaţa Victoriei. Această ştire ne-a fost comunicată de Ovidiu Zaharie, comandantul Poliţiei Oraşului Petrila, cel care este totodată şi reprezentantul judeţean al „Retromobil Club România”, filiala Hunedoara, şi, fireşte, un mare pasionat de automobile vechi dar şi de recondiţionarea lor: „Vom da sfoară la toţi posesorii de maşini vechi şi membri ai filialei noastre, inclusiv şi la mai mulţi colegi din ţară, ca să vină pe data de 17 octombrie cu maşina sau maşinile pe care le deţin la expoziţie. Părerea mea că de data aceasta vor fi minim 35 de maşini expuse, care să sperăm că vor face deliciul celor care vor vizita expoziţia de maşini vechi. Numărul de maşini va depinde în mod clar şi de vreme, să sperăm că va fi frumoasă. Ce vreau să vă mai spun este faptul că numărul de membri a crescut în filiala noastră, de la 3 la 11. Clubul Retromobil este singura autoritate naţională care certifică aceste vehicule vechi ca fiind istorice. Chiar dacă suntem o filială relativ nouă, suntem activi şi această creştere se datorează şi faptului că am găsit o serie de persoane care deţineau astfel de maşini şi nu ştiau ce să facă cu ele sau unde să se înscrie. Acum au devenit membrii noştri. Să sperăm că mulţi dintre ei vor putea ajunge cu maşinile la Petroşani la expoziţia pe care o organizăm în octombrie”.

Corneliu BRAN

Guvernul Ponta dă

Liber la inima Reginei Maria

Guvernul României a hotărât miercuri ca în colecţia publică a Muzeului Naţional „Peleş” să intre caseta de argint în care se află inima Reginei Maria.

Guvernul răspunde, astfel, solicitării Muzeului Peleş, cu ocazia împlinirii a 140 de ani de la naşterea Reginei Maria (29 octombrie 1875). Caseta, care este clasată în categoria juridică Tezaur, va trece din administrarea Muzeului Naţional de Istorie a României în administrarea Muzeului Naţional „Peleş”.

Trebuie amintit faptul că, în anul 1933, când şi-a întocmit testamentul, Regina Maria a cerut ca, după moartea ei, inima să îi fie depusă în capela pe care o con-

8

www.zvj.ro joi, 24 septembrie 2015

struise pe malul mării, „Stella Maris”, de la Balcic, iar corpul să fie înmormântat în necropola regală de la Mănăstirea Curtea de Argeş. După moartea Reginei, la 18 iulie 1938, Regele Carol al II-lea şi fiul său Mihai au îndeplinit dorinţa testamentară a Reginei Maria. Inima Reginei a fost aşezată într-o casetă de argint de formă octogonală, fiind introdusă într-o casetă de bijuterii de argint aurit, gravată şi ornamentată cu pietre preţioase, primită cadou de nuntă în 1893. Casetele au fost depuse, cu toate onorurile, în capela „Stella Maris”, la Balcic.

După cedarea Cadrilaterului, în 1940, caseta cu inima Reginei a fost luată de la Balcic de către principesa Ileana şi aşezată la Castelul Bran, într-o capelă ridicată în acest scop după modelul celei de la Balcic. În 1974, casetele au fost transferate, împreună cu alte bunuri culturale, în administrarea Muzeului Naţional de Istorie a României.

Mihaela PETROŞAN

CONVOCATOR

În temeiul prevederilor art.94 alin.1 și 3 din Legea administrației publice locale nr.215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare și ale art.6 alin.1 din Legea nr.52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, se convoacă Consiliul Județean Hunedoara în ședință ordinară, la sediul acestuia, pentru data de 30 septembrie 2015, orele 11:00, cu următoarea ordine de zi: 1. Proiect de hotărâre privind acordarea unor Diplome de Excelență elevelor Ana-Teodora Anuțoiu, Sonia-Adelina Șortan și doamnei profesor Felicia-Mariana Amzulescu; 2. Proiect de hotărâre privind aprobarea rectificării și virărilor de credite în cadrul bugetului propriu al județului Hunedoara pe anul 2015, precum și modificarea programului de investiții anexă la buget; 3. Proiect de hotărâre privind aprobarea rectificării și virărilor de credite bugetare în cadrul bugetelor de venituri și cheltuieli pe anul 2015 ale unor instituții aflate în subordinea și finanțarea Consiliului Județean Hunedoara; 4. Proiect de hotărâre privind aprobarea rectificării și virărilor de credite bugetare în cadrul bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2015 ale spitalelor de interes județean; 5. Proiect de hotărâre privind aprobarea rectificării bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2015 al S.C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroșani la care Județul Hunedoara are calitatea de acționar majoritar; 6. Proiect de hotărâre privind aprobarea statului de funcții pentru personalul Muzeului Civilizației Dacice și Romane; 7. Proiect de hotărâre privind aprobarea Planului operativ de acțiune pe timpul iernii 2015 -2016 pe drumurile județene; 8. Proiect de hotărâre privind aprobarea actualizării devizului general pentru obiectivele de investiții: Modernizare DJ 687F: Teliucu Inferior – Govăjdia-Lelese, km. 10+300 – 19+000 – rest de executat și Protecția conductei de transport gaze naturale Dn 500 Hațeg-ParoșeniTurcinești (6 zone) afectată de lucrarea Modernizare DJ 666: DN 66 (Merișor)-Dealu BabiiVulcan, km. 5+010 – 10+000 ale Consiliului Județean Hunedoara; 9. Proiect de hotărâre privind modificarea și completarea inventarului bunurilor care aparțin domeniului public al Județului Hunedoara; 10. Proiect de hotărâre privind desemnarea reprezentantului Consiliului Județean Hunedoara în Adunarea Generală a Acționarilor de la Societatea Comercială APAPROD S.A. Deva; 11. Proiect de hotărâre privind înlocuirea unui reprezentant al Consiliului Județean Hunedoara ca membru titular în Consiliul de administrație al Sanatoriului de Pneumoftiziologie Brad; 12. Proiect de hotărâre pentru modificarea Hotărârii Consiliului Județean Hunedoara nr.19/2015 privind aprobarea plății unor cotizații pentru anul bugetar 2015; 13. Proiect de hotărâre privind aprobarea documentațiilor tehnico-economice pentru obiectivele de investiții Proiectare și execuție ”Închiderea depozitului urban neconform din Orăștie” și Proiectare și execuție ”Închiderea depozitului urban neconform din Deva” din cadrul Contractului de finanțare nr.912/04.03.2014 pentru implementarea Proiectului ”Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Hunedoara”, cod SMIS – CSNR 49063; 14. Proiect de hotărâre privind aprobarea Regulamentului Serviciului de Salubrizare pentru Județul Hunedoara din cadrul Sistemului de management integrat al deșeurilor în județul Hunedoara; 15. Proiect de hotărâre privind aprobarea conținutului-cadru al Caietului de sarcini al Serviciului de operare și administrare a Centrului Integrat de Management al Deșeurilor (CMID) Bârcea Mare; 16. Proiect de hotărâre pentru modificarea Documentului de poziție privind modul de implementare a proiectului ”Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Hunedoara”, aprobat prin Hotărârea Consiliului Județean Hunedoara nr.155/2015; 17. Proiect de hotărâre privind actualizarea Statutului și Actului Constitutiv ale Asociației de Dezvoltare Intercomunitară AQUA PREST HUNEDOARA. Secretar al judeţului, Dumitru Sorin ŞTEFONI

ACTUALITATE

3

4

SPORT

Luptătorii din Vale,

„În cărţi” pentru medalii

Reprezentanţii cluburilor Inter Petrila, CSŞ Hunedoara, CSŞ Petroşani, CNS „Cetate” Deva se află pe podium în ierarhia Superligii pe echipe cadeţi, după etapa a doua a competiţiei, desfăşurată la Slatina. Luptătorii din judeţ ocupă locurile al doilea şi al treilea. Întrucât mai este de disputat o singură etapă, petroşenenii au şanse mari la medaliile naţionale în cea mai puternică întrecere pe echipe din ţară.

Echipa cluburilor CNS „Cetate” Deva– Inter Petrila a fost formată din opt sportivi din Deva şi doi de la clubul din Valea Jiului, astfel: Constantin Nemeti (ctg. 46 kg), Paul Doda (ctg. 50 kg), Ionuţ Anca (ctg. 54 kg), Flavius Stoica (ctg. 58 kg), Iosif Szabo (ctg. 63 kg), Alexandru Macingo (ctg. 69 kg), Iosif Suller (ctg. 76 kg), Sergiu Donu (ctg. 85 kg) şi Liviu Onofrei (ctg. 100 kg). Antrenorul Suraj Moravan, de la CNS „Cetate” Deva, consideră că rezultatele sunt surprinzător de bune. „La prima impresie ne aşteptam să fim pe locul patru, însă băieţii s-au mobilizat extraordinar şi au luptat cu curaj, astfel că ne-am clasat pe un surprinzător loc doi.

Sper să ne menţinem pe această poziţie şi după ultima etapă şi să readucem

luptele din Deva pe podiumul naţional la echipe după o pauză de câţiva ani. Ar fi o încununare perfectă pentru cele 13 medalii individuale obţinute de sportivii noştri în acest an pe plan naţional şi la nivel internaţional”, a spus antrenorul de la CNS „Cetate” Deva. Patru dintre cele şase cluburi din ţară care au reprezentanţi în finala Superligii pe echipe cadeţi sunt din judeţul Hunedoara, semn că şcoala de lupte hunedoreană este una valoroasă. Astfel, după primul tur preliminar în „careul de aşi” al Superligii s-au calificat echipele CSŞ Odorheiu Secuiesc, CSŞ Cluj Napoca şi grupările hunedorene formate prin „alianţa” cluburilor CNS „Cetate” Deva – Inter Petrila şi CSŞ Hunedoara – CSŞ Petroşani. În etapa a doua a competiţiei, cele patru grupări s-au întâlnit în dueluri directe, fiecare cu fiecare, iar echipele hunedorene au reuşit să se claseze pe podium. Echipa formată din sportivi de cluburile CNS „Cetate” Deva şi Inter Petrila se situează pe locul doi după ce a învins cu 7-3 pe CSŞ Cluj Napoca şi cu 6-4 gruparea CSŞ Hunedoara – CSŞ Petroşani, pierzând cu 4-6 în faţa celor de la CSŞ Odorheiu Secuiesc. Gruparea alcătuită din luptători de la CSŞ Hunedoara şi CSŞ Petroşani ocupă locul al treilea, după ce a câştigat în faţa

celor de la CSŞ Cluj şi a pierdut contra echipei Deva-Petrila şi a celor de la CSŞ Odorheiu Secuiesc, care sunt lideri ai clasamentului. Ambele echipe hunedorene au şanse mari de a se menţine pe podium şi de a obţine medalii naţionale, întrucât mai este de disputat o singură etapă, care va avea loc în luna octombrie, la Odorheiu Secuiesc.

Sistemul de desfăşurare a întrecerii pe

Fotbal. Liga a IV-a

Ursachi a plecat la muncă, Haring s-a întors Cel mai aşteptat meci al rundei de sâmbătă, din Liga a IV-a, este fără îndoială cel dintre Inter Petrila şi Hercules Lupeni din cadrul etapei cu numărul 5.

Chiar dacă nu o recunosc, cele două combatante vor da tot ceea ce au mai bun, având în vedere rivalitatea formată în timp între cele două formaţii.

Hercules Lupeni se confruntă cu ceva probleme legate de accidentarea unor jucători, în timp ce Interul stă mai bine din acest punct de vedere. Mai mult decât atât, au revenit la echipa din Petrila: Bocu, Duma şi Dobre, plecaţi pentru o perioadă de timp la muncă în străinătate. Cosmin Ursachi, portarul Interului, a plecat în urmă cu o săptămână la muncă în Anglia, dar a revenit Marius Haring, cel care în sezonul trecut s-a despărţit de echipa petrileană în condiţii nu tocmai bune. Acum lucrurile au reintrat în normalitate.

Fotbal. Liga a V-a

45 de goluri într-o etapă Din nou s-au înregistrat scoruri astronomice în liga de la sate, acolo unde liderul surpriză, Mureşul Pricazul, este de neînvins după patru etape.

Mureşul are maximum de puncte, 12, iar în etapa trecută a mai făcut o victimă, învingând cu scorul de 5-1 pe Santos Boz. Scorul rundei s-a înregistrat la Ilia, unde echipa gazdă a trecut cu 12-1 de Victoria Dobra. În coada clasamentului se află Santos Boz cu niciun punct.

Gimnastică

Ştefania Stănilă la Naţionale

Patru gimnaste senioare şi trei junioare, legitimate la CNS „Cetate” Deva şi componente ale loturilor naţionale ale României, vor participa la ediţia 2015 a Campionatului Naţional care va avea loc la finalul săptămânii (25-27 septembrie), în Sala Polivalentă din Capitală.

Senioarele Andreea Muntean, Anamaria Ocolişan, Laura Jurca, Andreea Iridon, Ştefania Stănilă, din Aninoasa, şi ju-

facebook.com/ziarulvaiijiului

echipe presupune dueluri directe între sportivii de la aceeaşi categorie de greutate din fiecare formaţie, la cele 10 categorii existente la acest nivel, fiecare victorie fiind echivalentă cu un punct. Luptătorii din judeţ vor concura în următoarele săptămâni la etapele de zonă şi finale de la categoriile copii I, II şi III, având ca obiectiv obţinerea de noi medalii.

Trei puncte distanţă sunt între primul loc şi următoarele patru echipe clasate aflate la egalitate de puncte, 9.

Rezultatele etapei a IV-a:

CSC Ilia - Victoria Dobra: 12-1; AS Sântămăria Orlea - Zarandul Crişcior: 5-3; Santos Boz - Mureşul Pricaz: 1-5; CS Ghelari - Cerna Lunca Cernii: 4-2; Cetate Răchitova - Berianul Beriu: 4-2; Unirea Gen. Berthelot - Agrocompany Băcia: 1-2; Ponorul Vaţa - Măgura 2010 Pui: 2-1.

Etapa viitoare, 27 septembrie:

CSC Ilia - Ponorul Vaţa; Victoria Dobra AS Sântămăria Orlea; Zarandul Crişcior - Santos Boz; Mureşul Pricaz - CS Ghelari; Cerna Lunca Cernii - Cetate Răchitova; Berianul Beriu - Unirea Gen. Berthelot; Agrocompany Băcia - Măgura 2010 Pui.

nioarele Ioana Nicoară, Asiana Peng şi Olivia Cîmpean vor încerca să-şi etaleze măiestria cu nume consacrate ale gimnasticii româneşti. În concursul feminin, alături de gimnastele clubului din Deva vor mai lua startul Larisa Iordache, Diana Bulimar (Dinamo Bucureşti), Cătălina Ponor (Farul Constanţa), Andreea Ciurusniuc (Steaua Bucureşti), Silvia Zarzu (CSM Oneşti).

Conform tradiţiei, se vor mai afla alături de sportivii noştri şi gimnaste şi gimnaşti din Belgia şi Norvegia, aflaţi de asemenea în pregătire pentru Campionatele Mondiale.

Pagină realizată de Loredana JUGLEA

Turism montan

Trofeul „Memorial Marius Bendea”

• Ediţia a XIX-a • 11-13 septembrie 2015 • Valea Taia – Munţii Şureanu

Peste 100 persoane au participat în perioada 11-13 septembrie 2015 la cea de-a XIX–a ediţie a concursului de turism montan, orientare turistică şi alpinism, concurs dotat cu Trofeul „Memorial Marius Bendea”. Începutul de an şcolar şi vremea rea au făcut ca multe cluburi care şi-au anunţat prezenţa să nu mai participe la concurs.

Participanţi

Acest concurs a fost organizat de Clubul de Turism Alpin „Călăuza Carpatină” Petrila în memoria celui care a fost un campion naţional al „Ligii Carpatine Prietenii Naturii din România”, Marius Bendea, membru fondator al Clubului de Turism Montan „Banda Roşie M” din Petrila - până în data de 12 septembrie 1996, când s-a stins din viaţă în explozia de la sectorul III al minei Petrila împreună cu 4 colegi de muncă.

Pentru a păstra vie amintirea omului de munte Marius Bendea, 102 montaniarzi au fost prezenţi la cea de-a XIX-a ediţie a concursului „Memorial Marius Bendea”.

Tabăra de corturi a fost amplasată într-o zonă foarte pitorească pe Valea Taia (în aval de Lunca Florii). Concursul a constat din: proba de raid montan, proba de orientare turistică, test teoretic (zona, flora, fauna, meteo, clima, primul ajutor, alpinism), proba de alpinism, proba culturală (muzică, umor, poezie – la focul de tabără) cu tematică montană şi tombola concursului Memorial „Marius Bendea”. La festivitatea de premiere fiecare participant, după ce a primit diploma de participare, a extras un bilet gratuit pentru tombolă, bilet

8

www.zvj.ro joi, 24 septembrie 2015

care a fost şi câştigător. De asemenea, s-a oferit tuturor participanţilor la concurs micul dejun şi prânzul în 12 septembrie şi micul dejun în 13 septembrie, iar la festivitatea de premiere s-au servit prăjituri şi suc.

Cele 102 persoane au fost membri ai următoarelor cluburi de profil din ţară, din Valea Jiului şi din…

Anglia: Bury St. Edmunds (Anglia), Alpin Club Timişoara, Micul Prinţ Bistriţa, Cormoranii Sibiu, Salvamont OţeluRoşu, Rhabon Tg. Jiu, A.T.S.E. Hai Hui Tg. Jiu, Eco Mont Gorj Tg. Jiu, TOOLOO Şimleul Silvaniei, Speo Alpin MH Dr.Tr. Severin, A.L.P.O. Petroşani, C.T.M. Someşul Sălaj, M.C. Şureanu Petrila, Amicii Parângului Petrila, Combinata +1 Petrila, C.S. Alpin Craiova, C.T.M. Orizont Petrila, M.C. Floarea Reginei Valea Jiului şi C.T.A. Călăuza Carpatină Petrila.

Mulţumiri

Clubul de Turism Alpin „Călăuza Carpatină” Petrila mulţumeşte şi pe această cale tuturor pentru participare, de asemenea şi celor care ne-au sprijinit la realizarea acestui concurs memorial.

Parteneri în organizarea acestui eveniment au fost: Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Hunedoara, Consiliului Local şi Primăria Petrila, S.C. Edil Urban Serv S.A. Petrila (dl. Vasile Costache), C.E.H. Petroşani, S.C. Lilian S.R.L. Petrila (d-na Lili Ştefănescu), S.C. Yoyo’s Irish Pub S.R.L. Petroşani (dl. Nicu Cristinel Ruşeţelu), S.C. Lovental S.R.L. Petrila (dl. Marian Iovănel), Instructor auto - Nicolae Chircu, Fabrica de mobile Amarildo Petrila (dl. Nelu Amarandei), S.C. Anemone Company S.R.L. (dl. Eugen Ramaşcanu), Restaurant „Jolly” Petroşani (dl. Robert Radu Popa) şi, nu în ultimul rând, d-lui Ion Dănilă, proprietarul tere-

Clasamente

Clasament general: 1. Salvamont Oţelu Roşu; 2.

C.T.M. Orizont Petrila; 3. C.T.M. Someşul Sălaj; 4.

Amicii Parângului Petrila; 5. TOOLOO Şimleul Silvaniei.

Orientare: 1. Salvamont Oţelu Roşu; 2. C.T.M. Someşul Sălaj; 3. Amicii Parângului Petrila; menţiuni: Cormoranii Sibiu, Eco Mont Gorj, Micul Prinţ Bistriţa.

Test Teoretic: 1. C.T.M. Orizont Petrila; 2. Salvamont Oţelu Roşu; 3. M.C. Floarea Reginei Valea Jiului; menţiuni: Amicii Parângului Petrila, Speo Alpin MH Dr.Tr. Severin, Cormoranii Sibiu.

Alpinism băieţi: 1. Pop Alexandru (C.T.M. Someşul Sălaj); 2. Giurma Roger (A.L.P.O. Petroşani); 3. Rusu Vasile (M.C. Floarea Reginei Valea Jiului).

Alpinism Fete: 1. Croitoru Luana (TOOLOO Şimleul Silvaniei); 2. Cimpan Maria (Micul Prinţ Bistriţa); 3.

Stroe Milena (Amicii Parângului Petrila).

Alpinism Copii: 1. Croitoru Cezar (3 ani); 1. Molnar Nora Eva (4 ani); 1. Rusu Edmund (5 ani); 1. Trif Darius (4 ani); 1. Neamţu Radu (7 ani); 1. Neamtu Rares (6 ani); 1. Cojocaru Teodor (6 ani); 1. Gitlan Anemona (13 ani).

Premii Speciale Alpinism: Neanu Cosmin (Eco Mont Gorj), Chiriţa Cristian (Eco Mont Gorj), Firu Robert (C.S. Alpin Craiova).

Premii Speciale: Cel mai vârstnic participant: Iovan Ion - 75 ani (Club Alpin Timişoara). Cei mai tineri participant: Croitoru Cezar (3 ani), Molnar Nora Eva (4 ani), Trif Darius (4 ani).

Trofeul Fair Play: Bury St. Edmunds (Anglia).

Probe surpriză (3): toţi concurenţii au fost premiaţi, dar la o singură probă a fost un singur învingător – Bohm Wilhem (C.T.M. Orizont Petrila).

nului pe care s-a ţinut concursul.

Dovedind încă o dată că flacăra vie a turismului montan, în general, şi amintirea omului de munte Marius Bendea, în special, nu se va stinge niciodată, C.T.A. Călăuza Carpatină Petrila vă dă întâlnire la cea de-a XX-a ediţie a concursului „Memorial Marius Bendea” din septembrie 2016.

Petrică BENDEA, Preşedinte C.T.A. Călăuza Carpatină Petrila

HOBBY

5

CMYK

administraţie

6

Hotărârea nr. 84 / 2015 privind alocarea sumei de 2.000 lei din bugetul local, cap. 67.02. „Cultură, recreere şi religie” pentru organizarea în comun cu Federaţia Română de Motociclism a celei de-a V-a etape a Campionatului Naţional de HARD ENDURO 2015 în perioada 11 – 13 septembrie 2015 Hotărârea a fost aprobată prin vot liber exprimat cu unanimitate de voturi Consiliul Local al Municipiului Lupeni Având în vedere tradiţia ca Primăria Municipiului Lupeni şi Consiliul Local al municipiului Lupeni să organizeze în fiecare an, în comun cu Federaţia Română de Motociclism o etapă a Campionatului Naţional de ENDURO, anul acesta desfăşurându-se în Municipiul Lupeni etapa a V-a în perioada 11 – 13 septembrie 2015; Analizând Expunerea de motive a Primarului municipiului Lupeni, Raportul Compartimentului de specialitate din cadrul Primăriei Municipiului Lupeni, precum şi avizul favorabil al Comisiilor de specialitate din cadrul Consiliului local al Municipiului; În temeiul art. 36, alin. (1), alin. (2) lit. “b” şi “d”, alin. (4) lit.“a”, alin. (6) lit. “a” pct. 5 şi 6, alin. (7) lit. “a” precum şi ale art. 45 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/ 2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

H O T Ă R Ă Ş T E:

Art. 1 – (1) În vederea participării Consiliului Local al Municipiului Lupeni în calitate de coorganizator al celei de-a V-a etape a Campionatului Naţional de HARD ENDURO se alocă din bugetul local, capitolul 67.02 - „Cultură, recreere şi religie”, subcapitolul 67.02.05.01 – Sport, art. 20.30, alin.20.30.30 - Alte cheltuieli cu bunuri şi servicii suma de 2.000 lei.

(2) Suma alocată potrivit aliniatului precedent va fi folosită pentru organizarea celei de-a V- a etape a Campionatului Naţional de HARD ENDURO desfăşurată în Municipiul Lupeni în perioada 11– 13 septembrie 2015.

Art. 2 – Viceprimarul Municipiului Lupeni va reprezenta Consiliul local cu ocazia organizării acestui eveniment asigurând decontul cheltuielilor în termenul legal şi informarea Consiliului Local la prima şedinţă ordinară.

Art. 3 – Hotărârea poate fi atacată conform prevederilor Legii nr. 554/ 2001 a contenciosului administrativ.

Art. 4 – Hotărârea se va comunica Instituţiei Prefectului Judeţului Hunedoara în vederea exercitării controlului cu privire la legalitate, Federaţiei Române de Motociclism, Primarului Municipiului Lupeni şi Direcţiei Economice în vederea aducerii la îndeplinire iar la cunoştinţă publică prin grija Secretarului municipiului Lupeni. facebook.com/ziarulvaiijiului

PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ TEODOR MANGU

Lupeni, 31 august 2015

CONTRASEMNEAZĂ – SECRETAR Jr. MARIUS CLAUDIU BĂLOI

joi, 24 septembrie 2015

PIERDERI

mica publicitate

• Pierdut contract de vânzare-cumpărare apartament nr.3636/27.10.1992 eliberat de RAGCL Lupeni pe numele Mariaș Nicolae și Mariaș Lucreția. Se declară nul. ______________________________________________ • Pierdut Certificat de Înregistrare eliberat de ORC Hunedoara pentru firma Savencu Ion Persoană Fizică Autorizată, cu sediul profesional în Petroșani, str. Aviatorilor, nr.15C, scara 1, ap.10, județul Hunedoara, având CUI 22277895 și F20/431/1999, și Certificat Constatator nr. 19307/30.03.2009, pentru punctul de lucru din Petroșani, strada Păcii. Se declară nule.

ANGAJĂRI

mica publicitate

• SC TRANS CAR SRL, firmă de transport marfă intern și internațional, angajează șoferi profesioniști pentru curse intracomunitare. Cerințe: categorie CE, atestat marfă, experiență minim 1 an de zile. Se acordă consultanță de specialitate, salarii europene 1.000-1.800 euro!

Email: resurseumane@trans-car.ro.

Informații telefon 0269.231113 / 0741.269745. ______________________________________________ • Societate angajează mecanic autocamioane și deservenți utilaje (buldoexcavator și excavator) cu experiență. Mai multe detalii la telefon 0728.870065. ______________________________________________

RESTRICȚII APĂ

mica publicitate

• SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroșani anunță restricții în furnizarea apei potabile pentru astăzi, 24 septembrie 2015, în orașul Petroșani, între orele 09:00-13:00.

Zona afectată: Colonia Petroșani.

Motivul restricției: verificare rețea de distribuție.

LICITAȚII

mica publicitate

• INSOLVENT CONSULT SPRL lichidator judiciar al SC AMARILDO ELECTRONICS & COMPUTERS SRL vinde la licitaţie publică, organizată la sediul său din Deva, str. M. Eminescu, nr. 11, ap. 2, în data de 09.10.2015, ora 12:00: - „Spaţiu comercial” situat în Petroşani, str. 22 Decembrie, nr. 1A, în suprafaţă de 265,81 mp, la preţul de pornire de 155.700 lei; - „Teren intravilan”, situat în Petroşani, str. Şoimilor, în suprafaţă de 6580 mp, cu deschidere la stradă de cca 90 ml, la preţul de pornire de 146.115 lei + TVA. Caietul de sarcini şi orice informaţii sunt la dispoziţia eventualilor cumpărători la tel. 0254.226006 sau 0722.344744.

REALCOM PETROŞANI

vă oferă zilnic prin Magazinul Alimentar nr. 16 - Piaţa Centrală cele mai ieftine şi de calitate sortimente de

carne de porc:

• pulpă de porc cu os - 9,80 lei • fleică porc - 12,50 lei • carne tocată - 12,80 lei • pulpă porc fără os - 14,30 lei • cotlet porc cu os - 13,90 lei • cotlet porc fără os 18,50 lei • ceafă porc cu os - 14,60 lei • ceafă porc fără os - 18,50 lei • costiţă porc cu os - 9,80 lei • ciolane porc - 5,00 lei • grăsime pentru topit - 4,50 lei

*Preţurile conţin TVA. Noi suntem mereu în slujba dumneavoastră!

Telefon util 0733.960311.

Servire promptă, ireproşabilă!

8

www.zvj.ro joi, 24 septembrie 2015

• SC ELCOMPET SRL Petroșani angajează electricieni calificați, zidar și muncitori necalificați. Interviu în data de 26.09.2015, ora 09:00, la sediul firmei din str. Avram Iancu, nr. 1, Petroșani (în spatele Poliției Petroșani). ______________________________________________

• SC MAX ASALT SRL angajează muncitori necalificaţi, muncitori calificaţi - finisor, zidar tencuitor şi alte categorii de muncitori în construcţii. Experienţa constituie un avantaj. CV-urile se depun la sediul firmei din Petrila, strada Republicii nr. 27A. Relaţii la telefon 0723.291.495 sau 0723.291.494. ______________________________________________ • Angajez șofer pentru curierat în Valea Jiului. Se cere și se oferă seriozitate. Cei interesați pot trimite C.V. la adresa: casima_univ@yahoo.com ______________________________________________ • Angajăm manipulanți marfă pentru depozitul din București.

Căutăm persoane cu vârsta cuprinsă între 18 și 40 ani, serioase, responsabile, dispuse la efort fizic. Oferim salariul 1400 RON net cu bonuri de masă incluse și contract de muncă. Opțional cazare contra cost: 200 RON/lună. Relații la telefon: 0760.232.175. ______________________________________________ • SC MEGA CONECT SRL angajează pentru localitatea Mangalia instalatori sanitari și gaze naturale. Asigurăm cazare. Relații la telefon 0759.036834, 0754.067922. ______________________________________________

• SC angajează contabilă cu experiență, salariu motivant.

Relații la telefon 0751.199100. ______________________________________________ • Angajez dispecer pentru firmă taxi. Relaţii la telefon 0763.155871. ______________________________________________

• Societate de transport internaţional angajăm urgent, în condiţii foarte avantajoase, doi conducători auto pentru TIR. Cursele se desfăşoară între Anglia, Belgia, Olanda şi Germania.

Cerinţe: experienţă de minim 1 an ca şofer de TIR în trafic internaţional; disponibilitatea de a lucra 2 luni cu 2 săptămâni pauză; de preferat domiciliu stabil pe raza judeţului Hunedoara; card tahograf, atestat transport marfă, analize valabile.

Cunoştinţele de limba engleză sau germană constituie un avantaj. Coordonarea flotei auto se face de către vorbitor de limba română!

Se oferă: mediu de lucru plăcut! Plata salariului la timp!

Bonusuri în funcţie de rezultate!

Relaţii la telefon 0722.344681.

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

tate nouă.

Discuţia serioasă pe care o ai azi cu un specialist a cărui valoare o recunoşti şi o admiri te motivează să te apuci serios de o activi-

Taur (21 Apr - 21 Mai)

atmosfera este cam sumbră în casa ta, ori pentru că cineva din familie trece prin momente dificile, ori pentru că primeşti o veste tristă.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

cucereşti uşor pe oricine şi ai şansa de a-ţi lărgi cercul de prieteni datorită spiritului tău vesel şi sociabil. Nu faci niciun efort de a te apropia de lume.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

de ele.

ai prea multe de făcut, dar sunt chestiuni atât de mărunte încât te enervează prin banalitatea lor. altădată nu le-ai fi acordat nicio atenţie, dar azi trebuie să te ocupi

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Nu ştii să profiţi de ocaziile bune care ţi se oferă aproape pe tavă, de parcă eşti comod şi nu vrei să depui niciun efort.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

atent!

ai scăpat din vedere un detaliu important care acum declanşează, iată, un oarecare dezastru, pe care ai fi putut să-l eviţi dacă erai mai

Balanţă (22 Sep - 22 oct)

ai o discuţie de taină cu cineva şi speri ca tot ceea ce îi împărtăşeşti acum va rămâne între voi. e discutabilă discreţia celuilalt, ca atare fii mai atent cui şi ce îi mărturiseşti.

Scorpion (23 oct - 21 Noi)

Încearcă să nu cheltuieşti azi niciun ban, pentru că şi cea mai mică investiţie (nu neapărat necesară!) poate dezechilibra bugetul şi aşa subred.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

primeşti un sfat atât de bun, încât merită să îl pui imediat în practică! este fundamentul perfect pentru proiectul pe care îl clădeşti pas cu pas, cărămida de pornire.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

cunoşti o persoană ce are un efect tonic asupra ta. Îţi place compania sa, este plină de viaţă, dornică de acţiune şi de aventură şi, în mare măsură, îţi seamănă.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

ai mare grijă în cine te încrezi azi, pentru că există riscul să pici în capcana unui mare mincinos care ştie să te convingă cu şiretlicuri infantile.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

publicitate

te pregăteşti pentru o întrevedere profesională importantă, de care depinde cariera ta de acum încolo.

HoRoSCoP

7

8

din judeţ

„Memorii, Jurnale, Biografii”,

O nouă acţiune marca Biblioteca Judeţeană „Ovid Densuşianu”

A devenit deja o tradiţie ca la Sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva, Biblioteca Judeţeană „Ovid Densuşianu” Hunedoara-Deva să organizeze activităţi culturale dedicate în primul rând elevilor, publicului tânăr. În ziua de 23 septembrie, acest public a avut prilejul să asiste la o foarte interesantă şi bine documentată prezentare a literaturii memorialistice, activitate aşezată sub genericul „Memorii, Jurnale, Biografii în colecţiile Bibliotecii Judeţene”.

Literatura memorialistică a suscitat dintotdeauna interesul cititorilor, al celor care doreau să afle cât mai multe despre viaţa scriitorilor, a artiştilor plastici, a muzicienilor. De la autobiografia lui Benvenuto Cellini, din secolul XVI, şi memoriile ducelui de Saint Simon, peste un secol, la bogata literatură memorialistică a secolelor XIX şi XX (Tolstoi, Flaubert, André Gide, Kafka, Hemingway, Cesare Pavese etc. ) incursiunile în vieţile marilor oameni scrise de ei înşişi sunt ca o călătorie într-o lume pe care dorim s-o descoperim pentru ca imaginea autorului să ne fie cât mai familiară. Şi în România, amintirile, memoriile, jurnalele au fost o preocupare importantă a scriitorilor, scrisorile lui Ion Gica, amintirile lui Iacob Negruzzi, jurnalul lui Titu Maiorescu rămânând un punct de referinţă, ca şi amintirile lui Ioan Slavici. Scrise cu talent, paginile memorialistice, în special jurnalele şi memoriile, fac parte din patrimoniul literar şi se adresează generaţiilor viitoare, ele sunt scrise Pentru cei de mâine, aşa cum sună titlul amplelor memorii ale omului politic C-tin Argetoianu.

Despre literatura memorialistică au scris mari critici literari români, de la George Călinescu şi Eugen Simion la Al. Săndulescu şi, mai recent, Dan C. Mihăilescu.

După 1990, în România a sporit interesul pentru acest gen de literatură care, acum, a putut fi adusă la lumină şi oferită cititorilor. În Literatura română în postceauşism. Memorialistica sau trecutul ca re-umanizare, criticul literar Dan C. Mihăilescu mărturiseşte: „Muşcăm din trecut şi din vieţile altora cu pofta cu care pătrundem într-un harbuz rece în toiul unei zile încinse de vară. Mărturisite, vieţile celorlalţi – bucăţi de vremuri apuse – ne umplu fiinţa, ne re-umanizează.

Ne răzbunăm prin ei, ne înţelegem, poate mai bine prin reflecţiile şi întâmplările lor”.

Prezentarea literaturii memorialistice a fost axată pe trei direcţii: Memoria culturală (Mircea Eliade, Mircea Cărtărescu, I.D. Sîrbu, Jeni şi Arşavir Acterian, Alice Voinescu, Mihail Sebastian, Ion Negoiţescu, Octavian Paler, Adrian Marino, Neagu Djuvara, Livius Ciocârlie, Nicolae Manolescu, Ion Vianu, Gala Galaction, Liviu Rebreanu, Constantin Noica, Gabriel Liiceanu, Ov. S Crohmălniceanu, Ion Ianoşi, Matei Călinescu, Vlaicu Bârna, Ana Blandiana, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca etc.); Memoria politică (Regina Maria, Regele Carol I, Regele Carol al II-lea, Nichifor Crainic, Constantin Argetoianu, Martha Bibescu, Grigore Gafencu, Mircea Vulcănescu, Octavian Goga, Corneliu Coposu, Dimitrie Ghica, Ion Iliescu, Raoul Bossy etc.);

facebook.com/ziarulvaiijiului

Memoria recluziunii (închisori, deportări, rezistenţă în munţi: Ion Ioanid, Nicolae Steinhardt, Lena Constante, Adriana Georgescu, Elisabeta Rizea, Radu Mărculescu, Aniţa Nandriş-Cudla, Annie Bentoiu, Aurel State, Nicolae Mărgineanu).

Biblioteca Judeţeană „Ovid Densuşianu” HunedoaraDeva are numeroase texte memorialistice aparţinând marilor personalităţi ale culturii universale şi româneşti, texte care au fost prezentate într-o bogată expoziţie de carte ce a oferit fundalul prezentării de la Sala „Liviu Oros”. Fiecare carte de amintiri, de memorii, fiecare jurnal pe care l-am expus dezvăluie „o viaţă de om aşa cum a fost”, ca să cităm titlul celebrei autobiografii a marelui nostru istoric Nicolae Iorga.

Fie că se numesc aşa, fie că se numesc Povestea vieţii mele (Regina Maria) sau Pentru cei de mâine (C-tin Argetoianu) sau Închisoarea noastră cea de toate zilele sau Dintr-un secol de viaţă (Cella Delavrancea) – toate închid în ele o parte din sufletul celui care şi-a povestit viaţa, care a dorit să lase celor ce vor veni o mărturie cât mai fidelă a unei vieţi trăite la cote maxime.

Literatura memorialistică este extrem de amplă, numai simpla enumerare a titlurilor ne-ar lua ore întregi. Am încercat să le prezentăm tinerilor, într-o manieră sistematizată, o parte importantă a acestei literaturi, urmând ca ei să exploreze singuri această lume cu adevărat fascinantă. Interesul pentru această lume a mărturisirii şi a trăirii sincere, pentru lumea marilor personalităţi care au lăsat în urma lor confesiuni, mărturisiri, amintiri, a fost deosebit, dovadă au stat răspunsurile corecte date la întrebările ce li s-au adresat în finalul prezentării. Elevii care au dat răspunsuri corecte au fost răsplătiţi cu premii constând în diplome şi cărţi oferite de Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva.

Biblioteca Judeţeană „Ovid Densuşianu” Hunedoara-Deva a propus elevilor participanţi un inedit concurs „Memorii, Jurnale, Biografii”.

Pentru că ne interesează impresiile de lectură, elevii şi-au ales unul din volumele prezentate, iar primele trei recenzii vor fi premiate şi publicate în revista bibliotecii „Vox Libri”.

Manager, Ioan Sebastian BARA

şcoală & cultură Apare sub îngrijirea prof. Irina Boboc

pe Jiul de Est şi Jiul de Vest

Supliment gratuit al cotidianului Ziarul Văii Jiului l Anul VI l Nr. 163 l l 24 septembrie 2015 l

l 4 pagini l

ISSN 2068 - 3650

Ionel Zmău ne-a lăsat o moştenire culturală atipică:

Un Castel francofon într-o garsonieră (confort redus) de la capătul oraşului

Pe la începutul mileniului trei, un dascăl de franceză din Petrila a reuşit să găzduiască într-o garsonieră, de la capătul oraşului, un adevărat Castel din Carpaţi.

Garsoniera se găseşte la parterul unui bloc aproape părăsit de nişte locatari aflaţi la capătul puterilor (financiare). Un bloc asemănător, cel de la Uricani, aflat în partea de vest a Văii noastre, a fost nemurit de un scriitor al locului (Gheorghe Truţă e numele lui) sub numele de „Raiul şobolanilor”. La Petrila e şi mai rău. Acolo se pare că este chiar sediul central pentru „Iadul şobolanilor”. Blocul turn din Petrila e la capăt de linie şi se află într-un maidan plin de oameni care au foarte mulţi copii. Pentru adulţi, principala ocupaţie e statul pe bancă (sau, în sezonul rece, pe conductele de gaz, spartul seminţelor de floare (într-o viteză ameţitoare) şi consumul, în cantităţi industriale, a berii ieftine la pet. În acele locuri, azi nu mai creşte nici iarba, iar când bate vântul cojile de seminţe (de floarea soarelui) se învolburează şi reuşesc să întunece orizontul. Un mic monument dreptunghiular ce descria călătoriile prin ţara noastră ale eroilor lui Jules Verne (şi, poate, chiar ale părintelui lor spiritual) a fost spart şi făcut bucăţi de oamenii întreprinzători din zonă.

(Se pare, susţin martorii oculari, că ar fi avut un conţinut ridicat de fier...) Un panou asemănător

A fost furat….

L-am cunoscut pe Ionel Zmău în sala de apel a minei Petrila, în urmă cu mulţi ani, când el avea abonament la Suplimentul Literar al Scânteii Tineretului.

După o noapte în subteran am fost „prins” de Ionel în timp ce răsfoiam revista şi, în loc să sufere şi să facă scandal, m-a luat în braţe şi m-a chemat la cenaclu.

După 2-3 ani Ionel a fost furat de-adevăratelea când revista „Vatra” i-a publicat poemele (semnate de altcineva, un intelectual petroşenean).

Apoi a fost furat când a apărut la

rezistă însă, bine, merci, la celălalt capăt al oraşului, la Tunel. Poate că TVR cu titulatura „miner” (pentru ideea de a amplasa acest „Castel din Carpaţi” într-un că aşa hotărâseră un intelectual loc ce aduce, mai degrabă, petroşenean şi realizatorul emicu un deşert al tătarilor siunii „Antena vă aparţine”).

După aceea a fost furat când po- decât cu lumea civilizată, s-ar putea să pară, la prima emele sale ar fi trebuit să apară vedere, una utopică. Cât a în volum („Biblioteca Abataj”) şi trăit Ionel Zmău, un intelectual petroşenean a preşedintele Asociaţiei culhotărât că în Vale respiră mulţi turale „Les amis de la poeţi.

France” acest lucru s-a Trecuseră câţiva ani de când îi dovedit pe deplin spusesem lui Ionel că el nu mai e prietenul meu, că a devenit un funcţionabil (sau fezabil, ca fel de frate al meu, când am avut să fiu în spiritul francofon al textului). În „Castelul din o ultimă convorbire. În clipele acelea nu ştiam că e ultima şi mi Carpaţi”, localizat de autor

s-a părut că îmi vorbeşte pe un ton superior. Am aflat ulterior cât de gravă e situaţia (de la nişte prieteni comuni) şi că Ionel Zmău a mai fost furat o dată.

Petre BRAIŢ

în satul Werst (Vereşti, în traducere românească), oamenii locului puteau asculta, cu mult înainte de apariţia oficială a fonografului, vocea unei cântăreţe de operă ce a fost înregistrată tocmai la un faimos teatru din Napoli. De asemenea, ei o puteau vedea pe diva italiană, aievea, pe un ecran graţie unei fotografii şi a unui ingenios sistem de oglinzi. În garsoniera de la capătul liniei (de foste autobuze locale) din Petrila puteai să vezi, să asculţi şi să simţi franţuzeşte. Ionel, asemenea unui ingenios Jeannot, a tras Parisul de pe malurile Senei şi îl aducea, periodic, pe cele ele Jiului de Est. Dascălul Zmău avea relaţii cu institute culturale franceze, cu Ambasada Franţei, iar oameni importanţi din Hexagon i-au trecut pragul. Mult mai rar, sau aproape de loc, erau văzute pe acolo şi autorităţile locale care, deşi îşi aveau sediul în proximitatea Castelului din garsonieră, aveau, de obicei, lucruri mult mai importante de rezolvat şi făcut. Atitudinea aceasta nu e de mirare? În cartea lui Jules Verne, ciobanul Frik (transcris, în româneşte, Frig) e cel ce descoperă construcţia părăsită din Vereşti şi îşi îndrumă drumeţii întâlniţi în cale spre ruinele a ceea ce a fost odată Castelul. După trecerea la cele veşnice a dascălului nostru francofon, castelul lui e în mare pericol. Acest spaţiu, unde arta şi civilizaţia franceză erau ca la ele acasă, ar putea deveni o oarecare locuinţă socială, împlinindu-se un vis mai vechi al edililor urbei. Şi-ar mai putea păstra, oare, Castelul lui Ionel Zmău strălucirea de altădată şi după plecarea lui grăbită în lumea de Dincolo?

La 40 de zile de la zborul său spre cele veşnice, familia şi prietenii săi au pus la cale să se întâlnească şi, astfel, să-i menţină vie moştenirea culturală (astăzi, joi, 24 septembrie, orele 17, la sediul „Les amis de la France” – n.r.). Poate că nu vor fi singuri. Francezii zic că prietenii prietenilor noştri sunt şi prietenii noştri. Asta înseamnă, nu-i aşa?, şi număr şi putere. Da, dar nici duşmanii (sau, ca să formulez mai nuanţat), nici cei indiferenţi vizavi de cultura francofonă nu stau chiar cu mâinile în sân....

Mihai BARBU

Această ediţie este dedicată memoriei poetului Ionel Zmău, trecut la cele veşnice în urmă cu 40 de zile. Astăzi, de la orele 17, sediul Asociaţiei „Les amis de la France” este deschis de prietenii lui Ionel Zmău pentru… prietenii lui Ionel Zmău, care s-au gândit să-i deseneze din vorbe portretul.

II

SPECIAL

joi, 24 septembrie 2015

Reportaj de la cap de linie

mină şi un atelier de reparat televizoare, pe vremea când lucrurile încă se mai reparau, Ionel Zmău a vrut să schimbe macazul şi a dat concurs pentru un post de suplinitor la istorie, şi asta chiar la şcoala din cartierul în care locuieşte.

Când a ajuns la şcoală, a aflat că postul nu mai era liber, dar directorul de atunci, Gheorghe Boantă, l-a întrebat dacă ştie franceza, pentru că are un post liber. Personajul nostru a răspuns afirmativ cu toată gura, deşi recunoaşte că era abia în faza de tatonări cu franceza – adică îi plăcea, dar de învăţat o învăţa aproape în acelaşi timp cu elevii săi.

De la şcoală a ajuns la singurul liceu din oraş, şi a început să pună bazele unei asociaţii care să-i adune laolaltă pe copiii care vor să ştie despre ţara lui Baudelaire mai mult decât sărutul franţuzesc şi mărcile de coniac. O vreme a reuşit să se întâlnească cu copiii pe care îi capacitase în această acţiune la şcoală, dar, când asociaţia a prins contur, a devenit necesar un sediu. Ca orice nebun care îşi duce până la capăt ideea, Zmău n-a stat pe gânduri şi a pus la bătaie garsoniera în care avusese atelierul de reparat televizoare, dar a făcut rost de la primărie şi de garsoniera învecinată, folosită de vecini ca ghenă de gunoi sau pe post de grajd pentru calul unuia de peacolo. Găsise mult râvnitul sediu, însă micuţa garsonieră avea nevoie de reparaţii capitale. A făcut ce-a făcut, s-a milogit pe la primărie, până a primit bruma de bani necesară amenajării spaţiului, şi nu s-a dat în lături de la munca de jos, ca să îşi vadă împlinit visul, asta însemnând că a râcâit cu şpaclul căcatul de pe

Mica Franţă din Petrila

Prietenul nostru Ionel Zmău a plecat la Domnul de curând, şi nu e nimic mai trist decât să trebuiască să cauţi în arhivă înregistrarea cu un prieten care nu mai e. S-a dus, dar reportajul despre el - pe care îl găsiţi în exclusivitate pe www.hd365.ro - pare să fie, acum, un fel de dare de seamă pe care ne-a lăsat-o pentru cei care poate nu ştiu câte sacrificii a însemnat ideea generoasă ce l-a făcut să aducă Franţa în Petrila. E trist să vorbim despre el la trecut, dar mă bucur că i-am fost prieten şi că am putut scrie despre el povestea de mai jos, publicată acum câţiva ani în Ziarul Văii Jiului.

Locul e cunoscut printre petrileni sub numele de „cap de linie”, pentru că aici se termina traseul autobuzelor care veneau de la Petroşani. Cum cobori în staţie, te întâmpină un bloc turn nelocuit, care rânjeşte trecătorilor prin câteva zeci de ferestre fără rame, simple găuri în zid. Nici celelalte blocuri, care se înşiră de-o parte şi de alta a străzii cu nume de primăvară („8 Martie”, ce ironie!) nu arată mai bine.

Monotonia acestui peisaj cenuşiu e spartă însă de un drapel francez, bot în bot cu bătrânul nostru tricolor, care sare în ochi de la distanţă, şi care vesteşte că aici e Asociaţia Culturală „Prietenii Franţei”, un aşezământ pe care te-ai aştepta să îl descoperi în buricul vreunei reşedinţe de judeţ, nicidecum într-un oraş ca acesta. Drept e că prietenii francezilor se află într-o bună vecinătate, fiind prinşi la mijloc între sediul organizaţiei „Salvaţi copiii” şi birourile ce găzduiesc serviciul de asistenţă socială al primăriei, semn că spiritul asociativ e la mare preţ printre petrileni, măcar în ceea ce priveşte caritatea. În sediul cu drapel şi o mulţime de cărţi mă aştepta profesorul Ionel Zmău, care pusese de cafea şi freca mouse-ul pe Google. Are aici internet, un birou cochet şi, cum ziceam, o mulţime de cărţi, dar mi-am amintit de o vizită nu la fel de plăcută de acum câţiva ani, când avea geamurile îngheţate şi pereţii goi şi reci. Lucrurile au evoluat de-atunci şi fostul electrician la Mina Petria ajuns francofon are mulţumirea omului care ştie că a realizat ce şi-a propus, deşi mai sunt încă multe de făcut.

Profesor de franceză din întâmplare

Ionel Zmău, omul care a pus Petrila pe harta francofoniei, n-are nicio legătură cu Franţa în afară de cea sentimentală şi mi-a povestit cu seninătate că a ajuns profesor suplinitor de franceză din pură întâmplare. După o scurtă carieră de electrician de

Un învingător prin cultură Ionel Zmău, precum un virtuoz care îşi acordează pianul, s-a jucat, apăsând diferitele clape ale spiritului său.

Cu o anumită subtilitate a înţeles şi a abordat poezia, artele plastice, organizarea, proiectele, educaţia şi toate celelalte. Păcat că nu a beneficiat de mai multă răbdare din partea semenilor, dar mai ales a timpului. Ar fi învins. Sau, poate, Ionel Zmău chiar a învins!

Petru BIRăU

sărbătorii primăvăratice, cartier unde manelele şi cinzeaca de după şut au infinit mai multă importanţă decât discuţiile despre existenţialismul lui Sartre ori declamaţiile din Appolinaire. Pentru Zmău, oamenii ăştia simpli cu care se învecinează fac însă mai mult decât un sediu luxos unde să nu calce nimeni, pentru că, de bine – de rău, copiii care vor mai mult decât să-şi bată colegii la fotbal găsesc aici cărţile care le lipsesc în altă parte, chiar dacă se chinuie să descifreze titlurile de pe coperţile frumos colorate. „Zona este, într-adevăr, una a oamenilor săraci, dar poate e mai eficientă aici decât în centrul Petroşaniului, pentru că este în mijlocul oamenilor. Copiii care nu au acasă o carte se bucură că vin aici şi pot citi. Am reuşit în ultima vreme să atragem în asociaţie un grup de tineri foarte talentaţi, ale căror lucrări le vedeţi pe pereţii din sediu şi asta ne face să credem că nu suntem mai prejos decât alţii”, zice Ionel Zmău, care se bucură când micii lui prieteni vor să citească o revistă franceză, chiar dacă-i interesează mai mult pozele.

Trebuie să vă spun totuşi că, de când îl ştiu pe francofonul acesta – care mai e şi poet pe deasupra – nu reuşesc să înţeleg cum se împacă temperamentul de moldovean molatic cu rigoarea pe care o presupune un demers îndelungat şi anevoios ca facerea şi creşterea unei asociaţii. Tot Zmău mi-a desluşit şi această mirare într-un interviu pe care l-am difuzat pe Kapital TV, interviu din care am aflat şi că, dacă ar fi predat engleza, ar fi făcut o asociaţie de prieteni ai Marii Britanii. Eu, unul, aştept cu interes constituirea unui grup de prietenie româno-japonez, unde m-aş înscrie cu plăcere, măcar ca să am cu cine comenta romanele lui Haruki Murakami ori haiku-rile lui Dumitru Velea.

Ilie PINTEA

Autodafe

pereţi şi a pus umărul la tencuit, spart pereţi sau dat cu var.

Bibliotecă franceză la cap de linie

În tot acest timp în care s-a zbătut pentru sediul asociaţiei, Zmău a dat de ştire cât de mult a putut despre faptul că şi la Petrila există oameni îndrăgostiţi de limba şi cultura franceză. Aşa se face că a început să primească donaţii constând în cărţi de la ambasada franceză sau de la centrele culturale ale Franţei, chiar dacă pentru acest lucru a dat telefoane pe banii lui, sau a cheltuit alocaţia fetiţei pentru abonamentul la Internet. Cea mai consistentă acţiune a fost constituirea mediatecii franceze „Jean Monet” la sediul asociaţiei, ceea ce înseamnă 2.400 de cărţi în limba franceză şi multe alte materiale multimedia destinate învăţării limbii franceze.

Nu doar limba lui Voltaire îi uneşte pe membrii asociaţiei petrilene, ci şi alte pasiuni comune. „În structura asociaţiei există trei cluburi: clubul de limbă, cultură şi civilizaţie franceză Les amies de la France, clubul de ştiinţe şi turism Carpatia şi clubul de arte vizuale Zenith. Teoretic, acoperim toată gama de activităţi care îi pot interesa pe tinerii de astăzi, care sunt atraşi şi implicaţi în ceea ce le propunem”, mai spunea profesorul Zmău.

De la cărţile franţuzeşti, discuţia revine la imaginea sinistră a cartierului cinic botezat cu numele

de unde-am putea şti oare că lumânarea nu este trupul unui poem?

Spleen

te uită: singurătate în decembre nici măcar nu ninge cristale vechi încă rămân în candelabrele celeste (eoli obosiţi de aşteptarea semnului...)

pe acoperiş bătrânul coşar şi-a devenit sieşi prinos de aşteptare: doar zilele i-au fost amante şi-i trimit prea târzii bezele (irisul tău aşteaptă primăvara ce va renaşte trecători pe falezele albastre) din spatele oglinzilor arlechini cu măşti arzânde privesc îndoliatul coşar ce-ţi vorbeşte acum de vârste invocând metale cu luciri rebele ci iată decembre: uitată lecţia de iubire a copilăriei veghe exilată pe calendarele ironiei şi parcă ninsoare când ninge.

Ionel ZMăU

SPECIAL III

joi, 24 septembrie 2015

Hai c-avem de lucru!

Sunt situaţii în viaţă de care ne lovim şi, fără să ne dăm seama pe moment, ne marchează existenţa uneori dramatic, alteori fericit. În anul 2003, în cancelaria singurului liceu petrilean îmi atrăgea atenţia un profesor suplinitor pasionat de literatură şi de artă.

Zmău, Ionel Zmău...

Aţi râs, nu-i aşa? Sau poate doar aţi zâmbit vinovat în colţul gurii.

Recunosc - nu mi-e ruşine să fac asta - şi eu păţeam la fel atunci când vorbeam sau îl întâlneam în faţă pe Zmău. Uneori chiar forţam nota pentru ca umorul să aibă substanţă şi o oarecare motivaţie.

Mi-a atras atenţia pentru un moment şi a fost suficient pentru ca E greu să nu ai o asemenea reacţie în prezenţa unui personaj care, în mare parte din existenţa mea ulterioară să fie dedicată ideilor şi preo- secolul 21, se joacă fie de-a cavalerul tristei figuri, fie de-a Sisif, în timp ce cupărilor comune. Ionel Zmău. Erau zilele în care el punea la cale şi el este doar boemul care joacă mereu la cacealma. Dar nu cu cărţile de joc, lupta pentru realizarea unui vis. Visul lui Ionel s-a numit Asociaţia Cul- ci doar cu cele de citit. Şi culmea, de cele mai multe ori şi câştigă. Un nebun turală LES AMIS DE LA FRANCE. De atunci şi până la dispariţia sa uluitor din Petrila, după cum spuneau chiar nişte francezi, care şi-a clădit mica lui de rapidă nu prea au existat zile în care să nu schimbăm cel puţin câ- insulă de francofonie „uşor elitistă”, într-un loc despre care se ştie din folteva gânduri sau să nu punem la cale diferite acţiuni culturale. Unele clorul local că se numeşte „La capăt”...

De fapt, de la acest loc care se pare că a fost un dat al vieţii şi al sordintre ele atât de necesare spaţiului petrilean, încât sediul asociaţiei sale devenea dintr-o dată prea mic şi neîncăpător. Un spaţiu special din ţii, de la rezonanţa numelui său a început cam totul. Îmi amintesc cum anul punct de vedere cultural, dar, din păcate, aşezat într-o zonă a Petrilei trecut Ionel Zmău, răvăşit de o oarecare nostalgie boemă, visa mult la o reîntoarcere în timp, în atmosfera cenaclurilor de odinioară, la care partiîn care preocupările cipa de fiecare dată. Visa mereu să fie ca atunci, artistice îşi găseau iar pentru asta dorea ca sediul Asociaţiei sale culgreu publicul pe care turale să-i găzduiască pe toţi cei care mai cred în l-ar fi meritat. A fost cuvânt, în poezie şi boemie. Dorea un nou început o muncă titanică din pentru Cenaclul „Boema”, şi chiar se gândea ca partea lui să construacesta să se numească de acum „Cenaclul de la iască tot ceea ce azi capăt”. Cu siguranţă, acolo unde este el acum, Cenumim singura asocianaclul şi-a reluat activitatea de la capăt, aşa cum ţie francofonă din visa Ionel Zmău, alături de alţi prieteni dragi nouă, Valea Jiului. Pentru plecaţi şi ei prematur dintre noi. mine devenea unul Despre plecări aş mai avea de reproşat ceva: din factorii care-mi de vreo trei ani, luna august însemna momentul marcau existenţa. Feplecării noastre într-o tabără pe care el a gândit-o ricit, pot spune, deoasub genericul „Artă şi Natură”. Un proiect minunat rece era o încântare unde, alături de mulţi tineri talentaţi, căutam să să văd cum câştigă înţelegem şi să exprimăm prin intermediul artelor proiecte europene, vizuale rezonanţa dintre natură şi artă. Anul cum oameni care au acesta însă, luna august a însemnat altceva. Nu ceva de spus în artă ştiu cu ce l-am supărat noi atât de tare, dar el, vizitează Petrila şi îşi Ionel Zmău, a trişat. A plecat singur. Într-o tabără expun ideile în spaţiul construit de Ionel. Serge Belliot, Bernard Bay, numai a lui, să-şi reia visele de la capăt, mereu de la capăt...

Alexis Vettoretti, Iosif Kiraly sunt doar câţiva dintre cei care au înnoAţi râs, nu-i aşa? Sau poate doar aţi zâmbit vinovat în colţul gurii. Rebilat nu doar spaţiul în sine, dar şi pe aceia care au participat la acele cunosc, nu mi-e ruşine să fac asta, eu nu am râs. A fost prima şi ultima dată momentele deosebite din viaţa spirituală a Petrilei. când nu am mai putut râde.

Munca depusă aici a dat de multe ori roade. Mulţi elevi şi profeSorin OPREA sori au participat la proiecte europene în Franţa, Belgia, Italia, Grecia. Rolul acestor proiecte este acela de a ca pe o despărţire de taină schimba mentalităţi, de a aduce un suflu nou în rândul generaţiei tinere şi a celor care se ocupă de eduay! înspre netristeţe caţia acestei generaţii. Personal, am participat cu un ochiul îşi inventează clandestine lăuntruri grup de opt elevi la un proiect în care tinerii erau aduceţi metafore şi iată-mă la tine – antrenaţi să-şi găsească un loc de muncă pe o piaţă aduceţi metafore mult aşteptatul magician din ce în ce mai concurenţială şi mai selectivă. Să ai ne cereau comisiile de urbanism şansa să înveţi acest lucru în inima Europei este o lecîn voluptoase fantezii ţie utilă, zic eu, pentru tot restul vieţii. Dar acestea le vom pune la rădăcina florilor frumos mai ştiu să vorbească mâinile tale sunt lucrurile care se văd. Ceea ce puţini vedeau era le vom pune la rădăcina sentimentelor adăugând însă o muncă deloc uşoară. Ionel Zmău se lua la le vom atârna pe acele ceasornicului public mereu adăugând trântă zile şi nopţi la rând cu hăţişurile birocratice clipe de răgaz româneşti şi europene. Erau zile în care telefonul în vremea aceea gândurilor ce se încheagă în noi suna fie prea devreme, fie prea târziu, dar totdeauna noi beam rom pirat cu un motiv perfect scuzabil. Ionel Zmău câştiga un fumam carpaţi fără şi iată-ne trişti proiect sau pregătea un eveniment cultural sau toc- şi învăluiam oraşul în rotocoale de fum în dimineaţa ce-a risipit vraja din noi mai primise e-mail de la un artist francez care dorea în rotocoale de fum eu – ultimul magician sa cunoască asociaţia şi oamenii din care aceasta era tu – învăţând alfabete noi xxxxx constituită. De fiecare dată la sfârşitul convorbirii auay! inocent miracol – clepsidra zeam un „Hai c-avem de lucru”. Avem încă treabă, ay! fragil miracol clepsidra arde într-una o torţă prietene! Să ducem mai departe ceea ce ai început tu. şi ce frumos ştiau să vorbească mâinile tale amânând iluzia dimineţăă

Beam şi fumam

Radu CHINŢA

Ionel ZMăU

IV SPECIAL Cum a debutat în volum, fără să debuteze, poetul Ionel Zmău

joi, 24 septembrie 2015

Ionaşcu), înainte de Revoluţie, vreo 5.000 de lei, urmând ca acesta să-l împroprietărească cu un… frigider. Fapt ce nu s-a mai întâmplat vreodată.

Cu „captura” în Vale În fine, mă întorc la Petroşani şi-l bat la cap pe Zmău să meargă la Ionaşcu Puţină lume cunoaşte faptul că, deşi nu şi-a adunat niciodată ver- cu „dovada”. Insistă să-l însoţesc. Sunăm. Ne deschide „Maestrul”. Zmău îi surile într-un volum, Ionel Zmău a avut surpriza să şi le descopere cere să îi înapoieze manuscrisul. Maestrul, în slip, cu burta goală, cu pipa publicate. Reiau povestea spusă în ZVJ în urmă cu ceva ani. în mână, îi spune că o să-l caute, că „ce să fac eu cu el?". Zmău scoate dovada şi i-o arată. Nici că s-a sinchisit „Efendi”. A spus să-l mai căutăm, că Nume de „cod” literar: „Pipaşu’”/ „Maestru’” o să aducă manuscrisul de la Severin. Zmău, în stilul său blajin moldoveDumitru Dem Ionaşcu a fost un scriitor mare la stat, fumător de pipă, care nesc, resemnat, nu a mai întreprins nimic… O, dulce delăsare! a combătut puternic pe meterezele „literaturii angajate", spun unii nu fără anumite „oculte" interese. Întrucât nu i-am citit dosarul (încă), nu pot spune O carte într-adevăr de lut decât că în unele medii, înainte de ‘89, când intra D.D.I. se schimba brusc Citesc într-o revistă care apărea la Deva câteva poeme semnate Dumitru discuţia ori frecvenţa radioului (de pe „Europa liberă" pe cântecele auto- Dem Ionaşcu din volumul său de versuri (?!), aflat „în pregătire” ori „sub htone pline de elan patriotic). tipar” nu mai ţin minte, „Madona de lut”. Fără greutate, identific plagiatul. Îi I se spunea „Maestrul", fiind în acea vreme, în Petroşani, unul dintre puţinii comunic lui Zmău. Care, molcom, spune că va face ceva, dar că… nu are scriitori care aveau volume tipărite. Frecventa Cenaclul „Panait volumul. Prin amabilitatea prozatorului I.C. intru, după ceva timp în posesia Istrati". Bănuiesc că acesta avea oareşce legături informative (şi) cu volumului „Madona de lut”, publicat la Editura „Lumina” din Drobeta Turnu supravegherea acestui „focar” artistic, unde se citea (şi) literatură „pe bune”. Severin. I-l ofer lui Zmău spre lectură. Mă întâlnesc cu Ionel Zmău, care-mi „Maestrul" (sau „Pipaşul”) era cel care te putea debuta într-o revistă literară mărturiseşte că 27 de poeme sunt ale lui. Terifiantă dezvăluire literară. Cum de circulaţie. Pe vremea aceea era mare lucru! E drept că el lua grosul să dovedească paternitatea acestor poeme? Multe dintre acestea sunt pubspaţiului tipografic, iar restul poeţilor, la grămadă ca celelicate în „Tribuna”, „Drumul socialisbrii „fraţii Petreuş" din lumea tacâmurilor… „Maestrul” mului”, „Ritmuri”, „Generaţia interzisă”, avea oareşce relaţii în lumea literară a acelor timpuri. Nor„Bulă de aer într-un borcan cu miere”, mal, el fiind organizatorul celebrelor excursii de docu„Suplimentul literar artistic al Scânteii mentare ale scriitorilor - redactori la revistele de cultură Tineretului”, „Cronica”. Celelalte au ale timpului. Şi să te ţii documentări, pe la cabanele Comfost citite, de-a lungul timpului, în binatului Minier „Valea Jiului". Aceştia se reîntorceau şedinţele cenaclurilor Văii. Prin urfericiţi că trebuie să comită mai puţine texte, publicau mare, dovezile plagiatului existau. pagini de lirică „minerească" ale condeielor autohtone.

Din 68 de „piese" câte sunt strânse „Maestrul" era un factotum literar al vremii. Te ajuta la „tre(de fapt „antologate") în volum, 27 îi buri” grele, însă nu de pomană. De la sticle de vodcă aparţin, fără putinţă de tăgadă, lui poloneză la ness. Dacă nu deţineai sau nu puteai procura, Ionel Zmău. Între timp, Dumitru Dem „Maestrul” nu se supăra. Primea şi bani.

Ionaşcu se mută din Petroşani la Edificator e cazul lui Ionel Zmău, care i-a oferit, reţineţi, în Severin. Unde îşi dă sfârşitul obştesc 1986, suma de 5.000 de lei (salariul de încadrare a unui cam aşa: pe o vreme câinoasă, pe o meseriaş care lucra în subteran cu categoria a II-a, era ploaie demenţială, sicriul e dus pe un de… 2.550 de lei). În schimbul acestei sume, Ionaşcu se tractor, la locul de veci… Cu plaobliga să intervină la Editura "Cartea Românească" pengiatul lui Ionel Zmău rămânea cum tru a se tipări volumul de versuri al lui Zmău. am dovedit. Însă, ce folos.

Bineînţeles că nu a intervenit, dar nici banii nu i-a mai reDe data aceasta, „Maestrul” a fost turnat păgubaşului poet… Căruia, ca să fie treaba, i-a fost „învingător”, faţă de alte ori când a confiscată, „aşa din senin”, şi maşina de scris. Oare cin’ fost dovedit ca plagiator. Din acest să-l fi turnat pe Ionel? motiv nu a ajuns niciodată membru al Uniunii Scriitorilor din România, „Ast(r)a” amintire din apartamentul "Maestrului" oricât de mult şi-a dorit aceasta, După ‘89, „Maestrul" s-a „băgat” în presă. M-a convocat oricât de mult a „lucrat” şi i-a „lucrat” şi pe mine la publicaţia pe care o realiza, oferindu-mi cu pe alţii. „generozitate” pagina de cultură. Spun cu „generozitate” pentru că era neretribuită. În cele din urmă, „Maestrul” a Încă un păgubit cedat presiunilor celor care trudeau la această pagină, orLa o şedinţă a Cenaclului „Boema", ganizând un fel de banchet, cu „strigare” (sub formă de în timp ce citea Zmău, un poet, premii… literare) la urmă. A fost bine şi aşa. răsfoind volumul „Madona de lut", exclamă siderat: „Măi, poezia asta e a Şi tot mergând eu pe la apartamentul său, văd o revistă, „Astra”. Citesc mea!”. Era tăcutul poet Ion Pascal Vlad (şi el trecut în Lumea umbrelor – două poeme. „Să se fi ţăcănit Maestru, de-a cotit-o pe poezii?", mă întreb n.a.), care-şi identificase şi el o poezie în opul „maestrului”. După părerea neliniştit. Mai citesc încă o dată. Mă înroşesc. Poeziile erau, indubitabil, mea, câteva poeme din aceeaşi „făcătură” de carte îi aparţin poetului Conscrise de Ionel Zmău. Nu-i spun aceasta. Îi cer împrumut revista. Deşi îmi stantin Câmpeanu. împrumuta frecvent cărţi, acum „Maestrul” mă simte şi mă refuză categoric. Şedinţa cenaclului s-a încheiat frumos, boemii „felicitându-l" pe Zmău penÎl anunţ pe Zmău. Care nepăsător cum îi era felul nu întreprinde nimic. Anii tru debutul în… volum. trec. Colaborarea mea cu Ionaşcu se întrerupe. El stă mai mult pe la Sev- Dincolo de glumă, acest plagiat rămâne un fapt foarte grav, realizat de un erin. Eu nu. răposat „Maestru”, Dumitru Dem Ionaşcu, pe fondul non-combativităţii unui poet plagiat Ionel zmău, care, cât timp mai trăia Ionaşcu, putea să obţină Un scriitor braşovean păgubit măcar o reparaţie "morală".

Aflat, prin ‘94 -’95, cu probleme organizatorice ale Festivalului „Aici ne sunt Da şe sî fac, dacî aşî mi fielu"?! visătorii” în redacţia revistei „Astra”, îi povestesc d-lui A.I. Brumaru toată În urmă cu ceva ani, locul de plagiator al lui D.D. Ionaşcu a fost luat de întâmplarea de mai sus. Acesta, amabil, îmi caută în colecţia „Astra”, Ştefan Nemecsek. Care, pur şi simplu, a înspăimântat scriitorii judeţului cu numărul cu pricina. Îi mulţumesc, ne despărţim (după o seară întreagă de tâlhăriile sale literare…

Marian BOBOC poveşti), nu înainte de a-mi mărturisi că şi el i-a trimis lui „Efendi” (adică