1692 marti 19 mai 2015

CMYK

Ziarul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,4455 lei 1$ = 3,9014 lei 1₤ = 6,1165 lei

Marţi 19.05.2015

• Ciorbă ţărănească de văcuţă • Ficăţei în sos de vin • Pilaf de orez şi salată

marţi, 19 mai 2015 Anul VIII nr. 1692 12 + 4 pagini Preţ: 1 leu

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Ce secrete ar ascunde agenda sinucigaşului Pantilimon. Misterul şpăgilor nelămurite pe plan regional - reclamat în extenso, la pachet cu alte posibile fapte de corupţie, direct la Bucureşti Surse demne de încredere dau drept chestiune de timp o nouă descindere de proporţii a organelor de cercetare penală în Valea Jiului. În ultima perioadă, plecând de la informaţii colectate din 2012 încoace, mai mulţi lideri zonali (PSD şi PNL) din Valea Jiului au fost lucraţi informativ intens în scopul de a obţine informaţii şi documente numai bune de pus între copertele unor dosare penale, sursele fiind inclusiv stimulate financiar din fondurile pe care instituţiile de profil le au la dispoziţie în acest scop.

Societate comercială oferim spre închiriere

SPAŢIU COMERCIAL (CHIOŞC)

situat în Vulcan, zona giratoriu – Primărie (lângă Succes),

din termopan, suprafaţă totală 12 mp, branșat la utilităţi, posibilitate extindere la 20 mp, în următoarele condiţii: chirie 200 EUR + TVA / lună + taxe în valoare de 762 lei (TVA inclus)/an. Perioadă minimă de închiriere: 12 luni.

Spaţiul este ocupabil imediat. Se percepe în avans chiria pentru lunile contractuale X, XI și XII. Solicităm și oferim seriozitate. Spaţiul comercial se află într-o zonă cu vad comercial foarte bun și a funcţionat mult timp în domeniul panificaţiei.

Relații la telefon 0773.349513.

Una dintre cele mai valoroase informaţii astfel colectate se referă la şpaga livrată, la propriu, într-o geantă (culoarea nu fost, ţinem să precizăm, în mod clar specificată) pentru direcţionarea contractului de pază a unităţilor miniere viabile unei firme din Vestul ţării, aflată în combinaţie (subcontractare) cu o societate din judeţul nostru.

Informaţia ar fi fost confirmată, spun sursele noastre, mai mult decât tangenţial inclusiv de agenda lăsată în urmă de către Ion Pantilimon, fostul preşedinte al clubului sportiv din Vulcan. Banii sar fi împărţit frăţeşte între trei membri marcanţi PSD din Valea Jiului,

ajungând inclusiv la ocupantul unui loc fruntaş în ierarhia Complexului Energetic Hunedoara SA. Vă închipuiţi că, fiind vorba de trei personaje la încasare, suma din geantă nu a fost una de neglijat. Informaţia nu este foarte nouă, ea fiind însă abandonată de o instituţie cu atribuţiuni specifice din Alba Iulia pe de o parte din motive de blocaj instituţional – politic, pe de altă parte din lipsă de elemente suficiente. După colectarea şpăgii, perfectarea detaliilor a avut loc la Hotel Onix din municipiul Petroşani, unitate aparţinând Complexului Energetic Hunedoara SA. Există probe indirecte suficiente pentru a demonstra că lucrurile s-ar fi produs în modul anterior descris.

O altă chestiune intens monitorizată se referă la protecţia pe care un important lider PSD din Valea Jiului susţine (adică se laudă) că l-a obţinut angajând indirect o rudă a unui procuror. Cu sau fără vreo legătură cu angajarea de care am făcut vorbire, asaltul anchetatorilor asupra liderului PSD în cauză întârzie suspect de mult. De frica implicării într-un dosar penal, un jurist angajat al unei entităţi de stat a preferat să demisioneze în speranţa că nu va fi luat în calcul faptul că avea cunoştinţă de manevrele cu bani publici derulate în societatea controlată de facto de acelaşi lider PSD, dar nu a denunţat posibila comitere a unor infracţiuni (inclusiv dare şi luare de mită disimulate sub forma unor contracte absolut reale, dar referitoare la prestări fictive de servicii).

Deţinem informaţii concrete referitoare la aspectele anterior expuse însă, la acest moment, simpla lor dezvăluire ar periclita grav bunul mers al cercetărilor care deja se derulează.

Un amplu dosar a fost transmis, încă de la finele anului 2014, structurii centrale a unei apreciate instituţii cu atribuţiuni în domeniul cercetării penale. Drept urmare, promitem că revenim, în chiar dimineaţa percheziţiilor ce vor fi făcute, cu amănunte absolut uluitoare.

Ziarul Văii Jiului

2

LA ORDINEA ZILEI

Campanie antirabică a vulpilor

Vaccinul pică din cer Începând din data de 11 mai, a fost demarată campania de vaccinare antirabică a vulpilor. În judeţul Hunedoara încă nu se ştie data exactă când vor începe acţiunile în acest sens.

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), prin structurile sale specializate, de la nivel central şi teritorial, desfăşoară în această perioadă campania de vaccinare antirabică a vulpilor de pe teritoriul României, prin distribuirea aeriană şi distribuirea manuală a momelilor vaccinale antirabice.

Acţiunea se înscrie în Programul naţional privind supravegherea, controlul şi eradicarea turbării la vulpe în România. În cadrul acestuia este inclus şi Programul de monitorizare, control şi eradicare a rabiei, care beneficiază de cofinanţare din partea Comisiei Europene. Rambursarea din partea Comisiei Europene va fi de 75 la sută din suma cheltuită de România pentru implementarea vaccinării antirabice pe teritoriul ţării.

Campania urmează să se deruleze pe o perioadă de 30 de zile, cu ajutorul a 24 de avioane, care vor efectua zilnic zboruri pentru a distribui momelile vaccinale antirabice destinate imunizării vulpilor din România. Administrarea aeriană a vaccinului presupune distribuirea a 25 de momeli vaccinale/ kilometru pătrat, din avion, respectându-se regimul meteorologic, densitatea de distribuire şi rutele de zbor stabilite de către specialişti.

Administrarea manuală a momelilor vaccinale se realizează de către reprezentanţii fondurilor de vânătoare împreună cu medicii veterinari oficiali din cadrul direcţiilor sanitar-veterinare judeţene, prin amplasarea de momeli vaccinale la vizuină.

Potrivit reprezentanţilor ANSVSA, este interzisă distribuirea vaccinului pe teritorii locuite, în apă, pe drumuri publice

Primăria Lupeni

La AFDPR

Vă invită la Ziua Eroilor

Pe 29 mai, din nou, adunare generală

Vă invităm să participaţi joi, 21 mai, la tradiţionalul ceremonial dedicat sărbătoririi „Zilei Eroilor”, care se va desfăşura la Cimitirul Eroilor din municipiul Lupeni, începând cu ora 12:00.

Programul manifestărilor va cuprinde o slujbă de comemorare a eroilor, oficiată de preoţi din localitate, rostirea de alocuţiuni şi depunerea de coroane.

)

Ziarul Vaii Jiului

VICEPRIMAR Cornel Damon LUNGAN

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

sau în apropierea spaţiilor locuite din cadrul zonelor vizate.

Potrivit declaraţiilor purtătorului de cuvânt al Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Hunedoara, Leontin Laslău, şi în judeţul nostru va fi derulată campania de vaccinare antirabică a vulpilor, în cele două etape: „Deocamdată nu am fost infor-

maţi când va debuta campania în judeţul Hunedoara. Autoritatea Naţională ne va anunţa cu 3 sau 4 zile înainte de demararea distribuţiei aeriene. Avioanele vor decola de pe Aerodromul Săuleşti, nu doar pentru judeţul Hunedoara, ci şi pentru judeţele învecinate. Urmează apoi, în cel mai scurt timp, administrarea manuală a momelilor vaccinale, care va fi realizată de reprezentanţii fondurilor de vânătoare împreună cu medicii veterinari”.

La minim 45 de zile după finalizarea acestei campanii se va evalua eficienţa vaccinării. În acest sens, se vor efectua examene de laborator din probele prelevate de la animalele recoltate în urma vânătorii, pentru a se determina prezenţa anticorpilor antirabici postvaccinali.

Mihaela PETROŞAN

Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România (AFDPR) - filiala Petroşani face cunoscut că, din cauza neîmplinirii cvorumului necesar la adunarea generală programată în 15 mai a.c., aceasta s-a amânat pentru data de 29 mai 2015.

La această adunare pot participa doar membri cotizanţi ai AFDPR - filiala Petroşani.

Cine nu şi-a achitat cotizaţia, o poate face până la data de 29 mai a.c.

Informaţia ne-a fost comunicat de dl. Mircea Muntean.

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008.

ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ioan LASCU, Ion Hirghiduş, Sonia LIBERESCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Administrativ / Publicitate: Oana CROITORU - 0735.727264 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

N-a fost să fie prima dată, va fi a doua oară…

Avram Iancu va încerca din nou în august trecerea Canalului Mânecii

După ce anul trecut a fost oprit spre final de organizatori în trecerea înot a Canalului Mânecii, anul acesta neobositul sportiv petroşenean Avram Iancu, bibliotecar de meserie, revine în forţă, fiind decis să fie primul român care trece înot şi fără costum de neopren apa rece a canalului ce desparte coastele Angliei şi Franţei.

faleză. Înainte şi după concurs voi face cel puţin două sesiuni de înot, circa patru ore de înot încontinuu în mare pe distanţa Vama Veche-2 Mai. Vedeţi, am schimbat stilul, dacă anul trecut mă feream de concursuri, ca să-mi dozez efortul – cel puţin aşa credeam eu atunci, anul acesta particip şi la concursuri grele, iar anul l-am început cu multe antrenamente în forţă, antrenamente pe care le continui şi acum tot aşa. Înot, ciclism, maraton, antrenamente de tot felul, nimic nu-mi lipseşte, încerc astfel să ridic ştacheta cât mai sus şi să mă menţin în priză până reuşesc ce mi-am propus.

Antrenamente dure la lacul Ştiurţ

În exclusivitate pentru ZVJ, Avram Iancu a oferit, pentru prima dată, mai multe detalii în privinţa cursei de anul acesta, despre pregătire. „Aproape în fiecare zi am câte o sesiune de înot la lacul Ştiurţ, iar toată iarna m-am antrenat la bazinul şcolar din localitate. De cum a trecut iarna, m-am reobişnuit cu apa rece a lacului Ştiurţ, care are circa 100 de metri lungime. Fac în medie pe sesiune cam 20-30 de ture şi mă bucur că am apa mai rece, deoarece când voi trece Canalul Mânecii trebuie să fiu acomodat cu apa de 16-17 grade. Aici e una din cheile trecerii, plus rezistenţa şi ambiţia”, ne-a spus Avram Iancu. Adăugând că deocamdată, deşi s-a încălzit, apa din lac nu trece de 12-13 grade, ceea ce e mai mult decât bine.

Antrenament şi concurs dur la Marea Neagră

Tot acest antrenament făcut la lac, combinat cu exerciţii fizice şi pregătire de tot felul, inclusiv sesiuni de alergări pe munte şi pe zone cât mai abrupte se va încheia la 30 mai, când Avram va merge într-un cantonament de 4 zile la Marea Neagră, unde urmează o acomodare şi cu valurile mării. Înotătorul speră ca pe-atunci apa mării să nu fie prea caldă. „Ar fi bine să nu treacă apa de 19 grade, ca să pot să mă antrenez în condiţii aproape identice cu cele din Canalul Mânecii. O să vedem cum va fi, oricum în cele patru zile voi participa la triatlonul fără asfalt, o competiţie puternică unde participă anul acesta în jur de 800 de triatlonişti din toată ţara. Probele sunt una şi una: 1.000 m înot în mare, 33 km – probă de ciclism pe drum neasfaltat şi 10 km probă de alergare pe

www.zvj.ro marţi, 19 mai 2015

cu afaceri în Londra, va pleca cu un taxi spre Dover, unde va fi cazat, graţie sponsorului „Ice World” Bucureşti, timp de aproape trei săptămâni până la plecarea în marea aventură. În tot acest timp sportivului îi va fi asigurată de sponsorul numit mai înainte şi masa, iar sesiunile de antrenament, inclusiv în apa mării, vor continua neîncetat, din ce în ce mai intense până spre final, cu momente de odihnă şi exerciţii specifice păstrării tonusului. Atacul final, în funcţie şi de starea vremii, va fi în intervalul 9-13 august, când Avram Iancu va încerca să străbată cei aproximativ 34 de kilometri (în linie dreaptă, dar din cauza curenţilor vor fi probabil peste 42-43, poate şi mai mult).

Mai trebuie spus că sponsorul „Ice World” Bucureşti l-a dotat pe sportiv cu un ceas foarte scump şi foarte competitiv, „ceva ce-mi doream foarte mult şi care mi-a lipsit mult anul trecut”.

Ceasul monitorizează atât distanţa parcursă, cât şi starea fizică a concurentului, are tot felul de „chichiţe” care mai de care mai utile pentru un sportiv care doreşte să facă performanţă.

Gest de recunoştinţă faţă de susţinători

Mulţumesc sponsorilor şi celor care mă sprijină, mulţumesc celor din Valea Jiului care-mi trimit mesaje de încurajare, sute de oameni şi sper să aduc renume Petroşaniului şi Văii Jiului prin reuşita mea”, ne-a mai spus cu destulă modestie Avram Iancu.

Antrenamente în apele reci de munte

Luna iunie îi va aduce sportivului continuarea antrenamentelor dure de la Lacul Ştiurţ şi în râurile reci din apropierea Petroşaniului, unde va înota contra curentului de apă rece de munte, la Varniţa, plus antrenamentele de la lacurile din zona Haţegului. „Ca să nu mai fie discuţii de tot felul, am renunţat să mai traversez lacul artificial de la Valea de Peşti, mă voi antrena unde pot şi unde întâlnesc condiţiile minimale pe care mi le doresc. Cel mai important este să mă antrenez în apă cât mai rece”, mai susţine Avram Iancu.

„Ice World Bucureşti”,

şi alţi sponsori, plus persoane fizice, îl vor ajuta şi anul acesta! După luna iunie - luna iulie va aduce alte antrenamente până la plecarea spre Anglia. Pe data de 15 iulie, Avram Iancu se va afla în avionul care-l va duce spre Londra. De-acolo, graţie unui sponsor român

Avram Iancu ne-a vorbit şi de o tombolă interesantă, premiul pus la bătaie va face cu siguranţă fericit un cetăţean: „Până la plecarea de pe data de 15 iulie va mai fi ceva de făcut. Pe site-ul meu, www.iancuavram.ro, unde am trecut şi sponsorii de anul trecut, dar şi cei de anul acesta, am primit câteva donaţii pe conturile deschise pentru această nouă provocare. Am promis acolo că dintre cei care-mi vor dona bani, indiferent de sumă, voi trage la sorţi, pe data de 7 iulie, într-un cadru festiv alături de presa locală, un câştigător.

Acest câştigător al tombolei va avea drept câştig o excursie plătită de mine, din banii strânşi, în Dover, unde va ajunge cu autocarul înainte de intrarea în cursă. El va fi prezent pe ambarcaţiunea care mă va însoţi în tentativa mea, alături de cei din staff-ul meu. Apoi se va întoarce tot cu autocarul în ţară, tot pe cheltuiala mea. Este, dacă vreţi, un gest de recunoştinţă şi respect faţă de cei care au încredere în mine în tentativa mea de a fi primul român care reuşeşte să treacă înot Canalul Mânecii”.

Nu mai rămâne decât să aşteptăm să vedem ce va mai urma până la plecarea lui Avram Iancu spre Anglia.

Apoi, dacă lucrurile vor sta bine, va urma trecerea Canalului Mânecii. Să sperăm că de data asta Dumnezeu îl va ajuta pe petroşenean, în tentativa sa de a face această performanţă. Noi, prin ZVJ, vă vom ţine la curent. Baftă, Iancule!

Corneliu BRAN

ACTUALITATE

3

4

SPORT

De la inimă la inimă

La Cupa „Universitas”

Pentru Andrei

Liceele au dat-o pe fotbal

Evenimentul caritabil organizat să ajute un copil bolnav de leucemie s-a bucurat de un mare succes. Nu mai puţin de 140 de concurenţi au răspuns prezent concursului de alergare montană, iar 50 de persoane au venit doar în calitate de donatori.

Sâmbătă şi duminică, iubitorii pasionaţi de alergare montană şi-au dat mână cu mână şi un număr de 140 de biciclişti din toată ţara au spus un DA hotărât pentru a ajuta un copil de şase ani bolnav de leucemie, Eduard Andrei Bălan. Amatorii de mişcare au concurat la probele de alergare montană şi mountain-bike pe traseul de 10 km, Cheile Tăii - Cabana Auşelu. Taxa minimă de participarea a fost 30 de lei. Printre voluntari s-a aflat şi Attila Santa, portarul echipei de fotbal Inter Petrila, cel care i-a aşteptat pe concurenţi îmbrăcat într-un costum de epocă.

Primăria Petrila, Eco Frigotehnica, Euro Jobs Petroşani, Universitatea din Petroşani, Iva X Sound, Electro Promex Invex SRL, Deneş Vass, Carmen Benea au pus umărul la acest eveniment caritabil.

facebook.com/ziarulvaiijiului

Asupra istericalelor unor dăştepţi din Dealul Institutului care au precedat Cupa „Universitas” vom reveni poate cândva, istericale soldate, în primă fază, cu ruperea unor afişe pe motiv că pe acestea era tipărită sigla ZVJ, ziar care l-ar fi deranjat pe un anumit… komunistor.

Astăzi ne vom limita doar la competiţia sportivă. (ZVJ)

Organizatorul concursului a fost Clubul „San Montan” Petroşani, preşedinte - Erika Santa. „A venit neaşteptat de multă lume. 140 de concurenţi din toată ţara, dar şi 50 de persoane care au venit doar în calitate de donator. Au venit din Reşiţa, Timişoara şi chiar o doamnă din Brazlia şi un domn din Danemarca. S-a strâns o sumă de bani frumuşică, aş putea spune eu. Au fost prezenţi edili ai oraşului Petrila, primarul şi viceprimarul din Petrila, un cântăreţ de muzică populară care s-a oferit să cânte gratis la acest eveniment, este vorba de Vlad Teodosiu Păducel”, a declarat Erica Santa.

Pe primul loc la open masculin biciclete s-a situat Ionuţ Alin Chiriac, iar la bicicletă feminin s-a situat Andreea Maria Izvoran. La proba de alergare masculine, primul loc i-a revenit lui Marian Geangă, iar la feminin proba a fost câştigată de Georgeta Manolache. „Edi (Andrei) are nevoie de noi, iar noi am făcut un mic pas în această luptă. Universitatea din Petroşani a răspuns şi va răspunde prompt la acţiuni de genul acesta. Parteneriatul dintre o instituţie de învăţământ superior, o administraţie locală, Primăria Petrila, un ONG, Asociaţia San Montan Valea Jiului, şi toţi cei implicaţi au dat cheia succesului acestei acţiuni. Mulţumim tuturor participanţilor şi partenerilor media, fără de care poate glasul nostru nu era auzit”, a declarat Marius Marcu, prorectorul Universităţii din Petroşani.

După cum aţi putut citi în ediţia ZVJ de vineri, liceele din Valea Jiului şi-au dat întâlnire la Cupa „Universitas”. Evenimentul a fost organizat de către echipa de fotbal a profesorilor Universităţii din Petroşani. Şi-au mai dat interesul pentru organizarea acestui eveniment: Primăria Petroşani, Sindicatul Cadrelor Didactice şi Personalul Muncitor din Universitatea din Petroşani, Şcoala Sanitară Post Liceală „Carol Davila” Petroşani.

Meciurile au avut loc pe terenul sintetic din cadrul bazei sportive a Universităţii din Petroşani. În încheierea evenimentului o selecţionată a elevilor liceelor Văii Jiului a disputat un meci demonstrativ cu echipa profesorilor Universităţii din Petroşani.

Lovitura de începere a fost dată de fosta glorie a Jiului şi a Stelei, Damian Militaru. „Universitatea din Petroşani prin acest eveniment încearcă să atragă cât mai mulţi potenţiali studenţi din rândul elevilor din Valea Jiului.

Această acţiune s-a desfăşurat sub coordonarea colectivului catedrei de Educaţie Fizică şi Sport şi este prima dintr-un şir de acţiuni pe care le vom continua în perioada următoare. Mulţumim tuturor liceelor ce au răspuns prompt la chemarea noastră cât şi Primăriei Petroşani, Şcolii Sanitare Carol Davila, un merit deosebit îl are Sindicatul Cadrelor Didactice si Personalului Muncitor din Universitatea din Petroşani, cât şi echipa de fotbal a cadrelor didactice”, a declarat Marius Marcu, prorectorul Universităţii din Petroşani. „Sindicatul este alături de Universitatea din Petroşani în toate acţiunile şi ne bucurăm de un parteneriat activ.

Această manifestare arată dorinţa noastră de prezentare a ofertei educaţionale şi prin alte moduri, decât cel tradiţional. Mulţumim tuturor celor ce ne susţin şi ne mediatizează”, a declarat Sorin Mihăilescu, preşedintele Sindicatului Cadrelor Didactice si Personalului Muncitor din Universitatea din Petroşani.

Echipele participante au primit câte o minge, diplome şi cupe.

Cu toate eforturile unor neica-nimeni de a rupe afişele, „Ziarul Văii Jiului” s-a aflat printre partenerii media ai acestui eveniment.

Clasamentul: Locul I – Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” Petroşani, locul II - Colegiul Teoretic „Mircea Eliade” Lupeni, locul III - Colegiul Economic „Hermes” Petroşani.

Fotbal judeţean

Voicu s-a ţinut de promisiune:

S-a întors cu toate punctele de la Băiţa

Cel mai priceput antrenor din Liga a IV-a, Dan Voicu, şi-a mobilizat elevii, întorcându-se cu toate cele trei puncte de la Băiţa, echipă care, la un moment dat, s-a bătut pentru supremaţia la primul loc.

Trupa din Valea Jiului s-a impus în derbiul cu Şoimul Băiţa (2-1), menţinându-se la cinci puncte în spatele liderului CNS Cetate Deva, cu trei etape înainte de finalul campionatului Ligii a IV-a. Echipa pregătită de Dan Voicu a reuşit să întoarcă rezultatul în duelul de la Crăciuneşti printr-o „dublă” semnată de Remus Moldovan, atacantul care, spre final de campionat, şi-a revenit la forma care în alte sezoane îl recomanda ca fiind golgheterul absolut.

Deşi mai aveau doar şanse teoretice la câştigarea campionatului, Şoimul şi Hercules nu s-au menajat, principala miză fiind locul secund în clasament.

Gazdele au avut prima mare ocazie în minutul 4, când Vişan a luftat în careu la o minge primită de la Pepenar, iar peste trei minute, Nicula a tras pe direcţia lui Farcaş de la 16 metri deşi era singur cu goalkeeperul oaspete.

Fotbal judeţean

Replica oaspeţilor a venit de la Savu, deviere cu 1. CNS Cetate Deva capul din careu, puţin pe 2. Hercules Lupeni lângă poartă, la o centrare 3. Şoimul Băiţa din lovitură liberă a lui 4. CS Vulcan Andrei Harangozo.

5. CS Gloria Geoagiu Jocul s-a animat după 6. CS Inter Petrila pauză, când s-au şi marcat 7. CSA Aurul Brad golurile. Mai întâi, gazdele 8. Aurul Certej au deschis scorul prin 9. Jiul Petroşani Vişan, acesta reluând cu 10. „U” Petroşani capul din careul mic o 11. Victoria Călan minge centrată de după 12. Retezatul Haţeg linia de fund de Pisoiu.

13. Dacia Orăştie Oaspeţii nu au cedat, 14. Minerul Uricani întorcând rezultatul prin 15. M.Crişcior Brad reuşitele lui Remus Moldovan, după două grave greşeli ale fundaşului Sevastiţa. Atacantul oaspeţilor a egalat cu un şut de la 15 metri, singur cu Paşca, şi a adus victoria lobând mingea cu capul din careu, la o neînţelegere între portarului Şoimului şi Andrei Sevastiţa.

Spiritele s-au încins în final, când arbitrul Coroiu a dictat penalty pentru gazde, dar s-a răzgândit pentru că asistentul Doarvaş semnalizase ofsaid.

Victorie de moral pentru Hercules care mai amână soarta campionatului. Devenii mai au nevoie de două succese pentru a se considera şi teoretic cu sacii în căruţă şi gata pentru barajul de promovare în Liga a III-a.

Şoimul Băiţa - Hercules Lupeni: 1-2

Rugby

Prima victorie acasă

Ciuca bătăilor în acest sezon pe propriul teren, după o serie de patru înfrângeri consecutive, Ştiinţa Petroşani s-a impus în faţa celor de la CSU AV Arad cu 41-24.

Conform superliga.ro, prima parte s-a jucat sub semnul echilibrului, iar după ce studenţii din Valea Jiului au condus cu 17-7, arădenii au egalat. Popovici dubla şi Mihalachi au marcat eseurile gazdelor, unul transformat de Barbu. Începutul reprizei secunde a fost decisiv pentru stabilirea învingătoarei, între minutele 41 şi 52

www.zvj.ro marţi, 19 mai 2015

Şoimul: Paşca – Petresc, Sevastiţa (min. 79 - Mâcnea), Popovici, Lupulescu – Jicmon (min. 61 - Benea), Nicula (min. 87 - Bobelică), Pisoiu (cpt.) – Stamatin (min. 57 - Dărăban), Vişan, Pepenar.

Antrenor: Ciprian Adrian Pepenar.

Hercules: Farcaş – Ungurianu (min. 46 Ciorîia), Dumitrescu, Savu, Crişan – An. Harangozo, Ciocârlan Ştiinţa Petroşani a marcat trei încercări, autori Cebotari dubla şi Chiriac, respectiv o transformare semnată de Răzvan Barbu şi scorul devine 34-17.

Arădenii au redus diferenţa prin eseul lui Afloare, transformat de Puşcaşu, ultimele modificări ale tabelei de marcaj aparţinând tot petroşenenilor cu Zaharescu la finalizare în terenul de ţintă şi Răzvan Barbu transformare. Ştiinţa Petroşani va evolua în etapa următoare la Suceava împotriva celor de la CSM Bucovina, iar CSU AV Arad va primi vizita Stelei U23 Bucureşti.

Fotbal judeţean 25 25 25 25 25 25 25 25 25 26 25 25 26 26 25

Clasament 21 19 17 15 14 14 12 11 8 7 6 6 5 2 3

2 3 5 1 3 2 2 3 6 7 7 3 4 7 3

2 3 3 9 8 9 11 11 11 12 12 16 17 17 19

99-24 70-19 72-30 58-35 48-38 49-41 40-34 61-54 36-38 40-53 38-55 35-55 36-74 20-77 22-97

65 60 56 46 45 44 38 36 30 28 25 21 19 13 12

(cpt.), Al. Harangozo, Brînduşa – R. Moldovan (min. 88 Soare), Ursachi.

Antrenor: Dan Voicu.

Arbitri: Flavius Coroiu (Deva) – Claudiu Doarvaş (Mintia), Andrei Fodor (Deva).

Au marcat: Vişan (min. 50), R. Moldovan (min. 68 şi min. 77).

Stadion: „Comunal” din Crăciuneşti; spectatori 100.

Rezultate: CSA Aurul Brad - Dacia Orăştie 2010: 2-0; AS Aurul Certej - CS Inter Petrila: 4-3; CS Gloria Geoagiu - CNS Cetate Deva: 1-6; Retezatul Haţeg CSM Jiul Petroşani: 3-1; „U” Petroşani - Metalul Crişcior Brad: 3-0; AS Victoria Călan - ACS Minerul Uricani: 2-0; AS Şoimul Băiţa - AS Hercules Lupeni: 1-2; CS Vulcan a stat.

Etapa viitoare, 23 mai: CS Inter Petrila - CSA Aurul Brad; CNS Cetate Deva - AS Aurul Certej; CSM Jiul Petroşani - CS Gloria Geoagiu; AS Hercules Lupeni Retezatul Haţeg; CS Vulcan – „U” Petroşani; Metalul Crişcior Brad - AS Şoimul Băiţa; Dacia Orăştie 2010 - AS Victoria Călan; ACS Minerul Uricani stă.

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

SPORT

5

CMYK

6

Gheorghe Boantă:

TRADIŢII

„Sâmbătă, 16 mai, au fost scoase oile în Preluca, Bou, Dealul Popii şi Muncelu Tăii, iar luni, 18 mai, la aceste stâne a avut loc deja măsuratul”

Se ştie că unele dintre cele mai cunoscute preocupări ale momârlanilor noştri din Valea Jiului au fost şi vor fi agricultura, creşterea pomilor fructiferi, îngrijirea şi creşterea animalelor. Despre animale şi stâne vom vorbi în cele ce urmează cu profesorul Gheorghe Boantă din Petrila.

Care după materialul publicat dinainte de Sfintele Paşti, ne-a promis că revine cu alte poveşti şi aspecte frumoase din viaţa şi tradiţiile momârlanilor din zona de est a Văii Jiului, respectiv de pe plaiurile petrilene.

Oieritul nu-i de făcut „miştouri”!

Oieritul a fost şi este ocupaţia de bază a momârlanilor din cele mai străvechi timpuri, acesta aducând continuitate locuitorilor din Petrila şi, fireşte, locuitorilor întregii zone. Momârlanul Gheorghe Boantă susţine că este o ruşine ce se întâmplă azi, când unii terchea-berchea folosesc apelativul de „ciobane”. Asta este o mare nemulţumire a sa. „Nu înţeleg de ce unii terchea-berchea folosesc azi în râs cuvântul cioban, sau chiar cuvântul ţăran. Se ştie că ciobanii şi oieritul au fost aici de mii de ani, aceştia fiind oameni gospodari, înţelepţi, cu dragoste de animale şi frică de Dumnezeu. Tot ei ne-au dat baladele, doinele, au purtat peste munţi limba românească, portul şi melodiile frumos cântate din fluier sau frunză, devenind peste timp melodii populare mult îndrăgite şi jucate la nunţi, botezuri, nedei, baluri, clăci şi alte evenimente de familie sau din comunitate. Apoi, ţăranii sunt de râsul unor mucoşi sau analfabeţi? Ţăranul român, de oriunde din ţară, a fost primul care

facebook.com/ziarulvaiijiului

şi-a apărat glia strămoşească! Doreau sau nu, ţăranii erau primii luaţi la oaste, la războaie, ca să apere acest neam. Mulţi dintre ei au venit decoraţi şi cu fruntea sus după faptele eroice săvârşite, iar alţii săracii au venit şchiopi sau orbi, ori n-au mai venit deloc. Tot ţăranul este cel care ne-a dat pâinea cea de toate zilele şi clasa socială care a crescut animale, pomi fructiferi, care au cultivat, pe lângă grâu, porumb, cartofi şi varză, astfel din munca lor s-a hrănit o ţară întreagă. Şi acum ce facem, râdem de ei? Să nu uităm că dacă mergem cu una-două-treipatru generaţii înapoi, oricărei familii de la oraş, inclusiv din Bucureşti, îi găsim origini de la ţară.

Ruşine să le fie!”.

Coafatul oilor

Profesorul Boantă ne povesteşte cum sunt pregătite oile înainte de a fi duse la munte. „Oile sunt îngrijite

paralel), pe ele rămânând nişte valuri paralele de lână fină, care le deosebeşte şi îi dă mândria ciobanului care le îngrijeşte la munte. Pentru recunoaşterea lor, noi, momârlanii, crestăm mielele în urechi, cu semnul fiecărui proprietar. La fel se face apoi cu toate oile ciobanului, la plecarea spre munte, ele se boiesc cu vopsea neagră şi roşie, pe spate şi pe cap fiind boite semne specifice fiecărui proprietar (dungă, pup, în formă de „v” etc.)”.

Stâna Bou

cu pricepere şi multă dragoste de stăpânii lor, chiar după fătare hrana oilor fiind îmbunătăţită cu grâu, porumb şi otavă. Spun după fătare, deoarece se ştie că înainte de Sfintele Paşti, cam cu 5-6 săptămâni înainte, oile fată mieii, iar înainte de marea sărbătoare creştinească mieii ajung cam la 10-12 kilograme, fiind sacrificaţi de cetăţenii care vin să-i cumpere. Cei care scapă rămân de prăsilă, în acest sens fiecare proprietar îşi calculează din timp câte miele îi rămân de prăsilă, plus unul-doi berbecuţi.

Imediat după Paşti, oile se tund, fiecare proprietar fiind cu stilul lui de tuns.

Noi, familia noastră, tundem oile în vergi (în

Gheorghe Boantă ne-a povestit ce s-a întâmplat sâmbăta şi duminica trecută la Petrila, legat de oierit. Totodată profesorul ne-a vorbit şi de cum arată azi stâna din Bou, o stână cu probleme în trecut, care în urmă cu doi ani a luat foc, iar acum trei ani au fost trăsnite peste 150 de oi: „Sâmbătă, 16 mai, au fost scoase oile în Preluca, Bou, Dealul Popii şi Muncelu Tăii, iar luni, 18 mai, la ora la care vorbim, la aceste stâne a avut loc deja măsuratul. Duminică am fost la stâna Bou şi la cea din Dealul Popii, unde se făceau intense pregătiri pentru măsurat.

Bărbaţii făceau oboare de oi, strunga de muls cu acoperiş, pregăteau conductele pentru apa de la izvor. Băciţele, două, Anica şi Tamara pregăteau vasele pentru caş şi mâncărurile pentru ziua de duminică şi de luni. La cele două stâne la care am fost, şefii de strungă, Dumitru Jitea şi Adi Boantă, sunt oameni deosebit de gospodari şi cu experienţă în creşterea oilor. În Bou există în momentul de faţă una dintre cele mai moderne stâne. Este o stână nouă, adusă gata fabricată din Harghita, cu un staul cu o capacitate de peste 800 de oi, cu paratrăsnete pentru evitarea tragediilor, cum au fost cele din anii trecuţi, cu toaletă modernă şi tot ce trebuie ca acei 30 de sâmbraşi (dintre ei sunt şi ciobani) care au grijă de oi să poată locui până la mijlocul lui septembrie. Stâna a fost plătită de sâmbraşi. Mai vreau să vă spun că păşunea este curăţată de arbuşti, de buruieni şi de muşuroaie, astfel că oile pot acum să pască liniştit.

Aceste rezultate provin din faptul că subvenţia de la APIA este primită de Asociaţia Proprietarilor de Oi din Bou, şi nu de alţii care fac ei ce vor cu banii!”.

Măsuratul oilor la Petrila,

şi nu doar, este etapa care vine după ce oile au fost urcate la munte, această operaţiune fiind executată cam cu două-trei zile înainte de marea sărbătoare Constantin şi Elena de pe data de 21 mai din fiecare an. (continuare în pagina 7)

(urmare din pagina 6) Momârlanul Gheorghe Boantă continuă povestea cu măsuratul oilor la Petrila: „Revenind la măsurat, conform tradiţiei, baciul cu cele mai multe oi iese primul la brânză, pregătindu-şi în prealabil mahaleaua. În ziua scosului la munte, pâlcuri de ciopoare se îndreaptă spre munte. În a treia zi de la scosul oilor are loc măsuratul. În jurul prânzului, toţi bacii aşteaptă să-şi mulgă oile, dar până atunci ei sunt vizitaţi de preotul paroh care oficiază rugăciunea de sfinţire, ocrotire şi

bunăstare a stânei şi a animalelor. După acest ritual de sfinţire urmează mulsul oilor, fiecare baci îşi mulge oile lui. Cei cu oi mai multe mulg primii, urmaţi apoi, treptat, de ceilalţi, terminând toţi aproape deodată. Şeful de strungă şi un baci desemnat se apucă apoi de măsuratul laptelui. Trebuie să vă spun că în mijlocul stânei este aşezată încegătoarea, practic un butoi de lemn sau de inox, unde se pune laptele şi unde se măsoară, pe rând, de la fiecare. Şeful de strungă măsoară laptele cu haracul (un băţ de un metru crestat special, gradat din litru în litru sau din cioi în cioi, cum se zice Martin Ferencz, antrenor de pe la noi), la fiecare, notând pe karate la CS Vulcan: brânzar (o prismă lungă de lemn) cât lapte a făcut fiecare.

Matematic, 7 cioiuri reprezintă o găleată, 7 găleţi o vadră, iar 7 vedre o cupă. Aplicăm şi în ciobănit sistemul de enumeraţie 7, să mai spună cineva că matematica nu-i baza societăţii… Mai demult, trebuie să spun asta, ciobanul care măsura laptele cu cioiul se făcea de râs, oamenii spuneau că e departe de a fi un om harnic şi gospodar, mai degrabă spuneau că e un om puturos. După fiecare măsurare, şeful de strungă anunţă cu voce tare cât lapte are cel măsurat, astfel că toată lumea va şti, la final, cât Sâmbătă, 16 mai, karatiştii antrenorului lapte are. Urmează apoi stabilirea Martin Ferencz de la CS Vulcan s-au aflat ciobănitului, atâţia ciobani câte la Făgăraş, localitate în care s-a desfăşusute întregi de oi sunt. De exemplu, rat prima ediţie a Cupei Internaţionale la 200 de oi sunt doi ciobani, la 500 SKIF România de Karate. La întrecere s-au sunt cinci ciobani şi aşa mai înscris 240 de sportivi din ţară şi din departe. Laptele măsurat este cluburi europene afiliate la SKIF. închegat şi i se face caş primului baci, cel cu brânza mai multă.

Secţia de Karate a CS Vulcan Laptele închegat este atârnat în a fost prezentă cu şaptesprezece sportivi, tifon (străcător) de grinzile caşeriei iar rezultatele cu care ei s-au întors din pentru scurgerea zerului şi apoi, Ţara Făgăraşului ne-au fost aduse la cunoştinţă de către antrenorul lor. Încep cu proba de kata individual, la care rezultatele se prezintă astfel: Narcis Girescu, locul I; Diana Maria Băncilă, locul I; Ioan Flavian Cândea, locul al II-lea; Andrei Tomele, locul al IIl-lea; Remina Todoran, locul al II-lea; Iasmina Elena Vass, locul al II-lea; Anca Cărăşel, locul al II-lea; Eduard Mihai Berechet, locul al III-lea; Daria Marina Bilboc, locul al III-lea; Diana Denisa Dolcu, locul al III-lea; Rareş Lucian Miron, locul al III-lea; Iulia Cărăşel, locul al III-lea; Erika Şoo, locul al III-lea; Oana Maria Ferenczi, locul al III-lea; Oana Diana Oprea, locul al III-lea; Andrei Iliuţă, locul al III-lea.

„Întotdeauna am avut încredere în potenţialul sportivilor coordonaţi de mine!”

după câteva zile, se sărează şi se pune în butoi, pentru obţinerea brânzei telemea de oaie. Zerul se fierbe în găleată mare de cupru şi se obţine astfel urda, bună pentru plăcintă. O menţiune specială: fiecare baci de la aceleaşi oi, pe aceleaşi păşuni, în timpul sâmbrei obţine brânză cu gust diferit! Acesta este secretul fiecărui baci, de a-şi face brânza cum vrea.

Ultima etapă de la măsurat este şi cea mai plăcută, fiecare familie îşi întinde pătura şi aşează bunătăţile aduse: de obicei predomină friptura de miel, brânza sărată şi caşul de oaie, ouăle vopsite în roşu ca de Paşti, cozonacul, plăcintele, pâinea, ţuica de prună, vinul şi, în ultimii ani, berea. Unii mai prepară şi balmoş, alţii mămăliga cu brânză, fiecare după tradiţia casei.

Dintre ciobanii care ştiu zice din fluier, se aud apoi cântece specifice muntelui

şi oieritului, cântate şi acum 1.000 sau 1.500 de ani de strămoşii noştri. Răsună an de an codrii de muzica plăcută a fluierului, de strigăturile feciorilor şi de chiuitul fetelor. Se joacă învârtitele noastre jiene cu mult foc, de sar scântei din călcâiele dansatorilor, până la plecarea spre casă, undeva spre seară”.

În următoarea povestire

momârlănească, profesorul de matematică Gheorghe Boantă ne va povesti cum era viaţa la munte prin anii 1960-1970. O viaţă grea în comparaţie cu ceea ce se întâmplă azi, dumnealui fiind pe-atunci un mic ciobănaş cu responsabilitate mare, având în grijă peste de 50 de oi, 10 vaci, doi cai şi 3 câini.

Corneliu BRAN

La proba

de karate echipe mixt: Ioan Flavian Cândea, locul al III-lea; Narcis Andrei Girescu, locul al III-lea; Daria Maria Bilboc, locul al III-lea. La kumite feminin, Iulia Cărăşel, locul al III-lea; Anca Cărăşel, locul al III-lea.

“Fiind a doua competiţie internaţională la care am participat în acest an, a notat, la sfârşitul corespondenţei sale, antrenorul Martin Ferencz, mă bucur că am terminat din nou pe locuri fruntaşe. Sportivii coordonaţi de mine au dovedit că au potenţial şi că pot face faţă oricăror competiţii. Le mulţumesc lor şi celor care cred în noi şi ne sprijină!”.

Gheorghe OLTEANU

www.zvj.ro marţi, 19 mai 2015

TRADIŢII

7

8

Deşi şefii nu le stau pe cap,

DIVERSE

Fac treabă bună şi nu-şi bat joc de lucrul lor O lucrare care ar fi trebuit să fie începută cam de multişor este în curs de desfăşurare pe strada Nicolae Titulescu. Gurile de canal au rămas cu mult sub nivelul carosabilului, iar situaţia devenise nu doar stânjenitoare, ci şi de-a dreptul periculoasă pentru traficul auto.

Amintiţi-vă, vă rog,

maşinii le-a plătit el. Asta e clar. Repararea gurilor de canal a început săptămâna trecută şi, din câte am observat ieri, continuă.

Primele care au încăput

pe mâinile membrilor celor două echipe de la Pregoterm, societate care se ocupă de asta, au fost cele din dreptul supermagazinului Penny. După care băieţii s-au dus mai departe, la deal, adică spre parcul de la şcoala 1. Oamenii lucrează fain, m-am uitat atent la ei, au materiale, au tot ce le trebuie. Şi, cinstit, ce mi-a plăcut e că nu au şefi pe lângă ei care să-i... ăsta la cap. Ei ştiu ce au de făcut şi nu-şi bat joc de lucrul lor.

După ce fixează

temeinic suportul metalic (este din acela vechi, vechi, dar rezistent. Oare cum or fi scăpat astea de ştiţi dumneavoastră cine?), gura de canal ajunge la nivelul asfaltului şi lucrarea se finalizează prin turnarea unui brâu de beton. Băieţii vorbeau că, după ei, ar urma să vină cei cu montarea de borduri noi şi, apoi, cu asfaltarea drumului. Posibil, deşi, acum, pe moment, nu-mi amintesc să fi văzut lucrarea asta prinsă în bugetul pe acest an.

Gheorghe OLTEANU

fiindcă am scris, cum, cu ceva timp în urmă, un automobilist a intrat cu maşina în gura de canal de peste drum de fostul restaurant Straja. În centrul vechi, pe partea cu biserica catolică. Nu ştiu, e posibil ca omul să-l fi pomenit, la modul deloc adulator, pe primar, dar cheltuielile cu stricăciunea

ANUNŢ

Primăria municipiului Lupeni, prin compartimentul Protecţie civilă, situaţii de urgenţă, anunţă pe această cale cetăţenii localităţii că, în perioada 12 – 19 mai, la sistemul de alarmare în cazul situaţiilor de urgenţă şi protecţie civilă se vor executa mai multe lucrări de mentenanţă şi modernizare.

Astfel, pe tot parcursul perioadei menţionate anterior, este posibil ca sirenele din localitate să fie acţionate în timpul probelor ce vor fi efectuate.

De asemenea, începând cu orele 12 în zilele de 18 şi 19 mai, întreg sistemul de alarmare va fi pus în funcţiune, ocazie cu care se vor transmite toate semnalele de alarmare, după cum urmează: - începând cu ora 12:00 ALARMA AERIANĂ (15 sunete a 4 secunde fiecare cu pauză de 4 secunde între ele)

- ora 12:05 ALARMĂ LA DEZASTRE (5 sunete a 16 secunde fiecare, cu pauză de 10 secunde între ele)

- ora 12:10 PREALARMĂ AERIANĂ (3 sunete a 32 secunde fiecare, cu pauză de 12 secunde între ele)

- ora 12:15 ÎNCETAREA ALARMEI (un sunet continuu de aceeaşi intensitate cu durata de 2 minute).

Rugăm cetăţenii să nu se alarmeze, iar în cazul în care observă persoane panicate să îndemne la calm explicând că este vorba doar de probe la sirenele de alarmare.

Viceprimar, Cornel Damon LUNGAN

facebook.com/ziarulvaiijiului

INFORMARE

Această informare este efectuată de Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Timişoara, str. Coriolan Băran, nr.18, tel. 0256/246619 ce intentionează să solicite de la Administraţia Bazinală de Apă Jiu, aviz de gospodărire a apelor/aviz de amplasament pentru desfăşurarea activităţii de Consolidare DN66A, km 29+000 – km 30+604, localizată în Câmpu lui Neag, jud. Hunedoara.

Această investiţie este existentă.

Ca rezultat al lucrărilor vor rezulta temporar ape pluviale ce se vor evacua în râul Jiul de Vest după ce au fost epurate prin separatoare de hidrocarburi.

Această solicitare de aviz este conformă cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare.

Persoanele care doresc să obţină informaţii suplimentare cu privire la solicitarea avizului de gospodărire a apelor pot contacta solicitantul de aviz la adresa menţionată.

Persoanele care doresc să transmită observaţii, sugestii şi recomandări se pot adresa solicitantului sau la adresa Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Timişoara, str. Coriolan Băran, nr.18, tel.

0256.246619 după data de 12.05.2015.

marţi, 19 mai 2015

Deva

Alegeri în partidul lui Băsescu Duminică, la Deva, a avut loc conferinţa judeţeană de alegeri a organizaţiei hunedorene a Partidului Mişcarea Populară (PMP). Delegaţii la conferinţă au votat componenţa Consiliului Executiv Judeţean al PMP Hunedoara (partidul lui Băsescu şi al Elenei Udrea).

La conferinţa PMP Hunedoara au participat, din partea conducerii centrale a partidului, preşedintele Eugen Tomac, vicepreşedintele Clement Negruţ, secretarul general adjunct Gelu Vişan şi secretarul executiv Roxana Iliescu.

Dincolo de lucrările conferinţei de alegeri, conferinţă în care, prin vot, în fapt, a fost reconfirmată conducerea organizaţiei hunedorene şi a fost încheiat interimatul pe funcţii, preşedintele PMP, Eugen Tomac, a ţinut să facă o serie de declaraţii legate de activitatea formaţiunii şi iniţiativele politice din această perioadă.

Una din temele abordate de liderul PMP a fost aceea a măsurilor care trebuie luate pentru a nu se mai ajunge în situaţia ca românilor care trăiesc în străină-

La PSD Deva şi Hunedoara

tate să li se obstrucţioneze dreptul la vot. Eugen Tomac a declarat că PMP se va adresa Comisiei Europene în cursul acestei săptămâni, exprimând nemulţumirea faţă de cadrul juridic ce reglementează exercitarea votului de către românii din diaspora. „Cadrul juridic, în ceea ce-i priveşte pe românii din afară, este depăşit şi ultimele alegeri demonstrează acest lucru cât se poate de clar, pentru că au putut vota doar 400.000 de cetăţeni români din patru milioane, deci doar 10 la sută.

Nu vrem să pară că mergem cu pâra la Bruxelles, doar că statul român, prin lipsa de reacţie, contravine cu principalul avantaj pe care UE îl pune la în-

Conducerea PMP Hunedoara

Cu votul unanim al celor 158 de delegaţi, componenţa Consiliului Executiv Judeţean al PMP Hunedoara este următoarea: preşedinte Mihaela Brate, secretar general Emil Lasconi, secretar general adjunct Adrian Andronache, vicepreşedinţi Florian Copil, Ovidiu Stoicuţa, Bogdan Porosnicu, Gelu Andriescu, Alexandru Biro şi Victor Tivarog, secretari executivi - Gheorghe Gliga, Florinela Nistor, Nicoleta Caraza, Valentin Rus, Victor Tărbău, Ioan Gălăţan, trezorier - Simona Gros.

Alegeri interne

La sfârşitul săptămânii trecute, organizaţiile municipale ale PSD Deva şi Hunedoara au avut adunări de alegeri pentru structurile de conducere. Votul pentru liderii organizaţiilor a fost unanim şi la Deva şi la Hunedoara.

Lider al PSD Deva a fost ales doctorul Ioan Demeter, până acum preşedinte interimar al organizaţiei, iar preşedinte executiv a fost ales Petru Lobonţ, de asemenea interimar pe funcţie până în 15 mai.

La Hunedoara, preşedinte al Organizaţiei mu-

Accident grav pe trecerea de pietoni

www.zvj.ro

marţi, 19 mai 2015

este membru al UE: libertatea de mişcare, libertatea de a-şi alege locul de muncă, libertatea de a-şi alege locul de trai”, a mai declarat Eugen Tomac.

Referitor la organizaţia hunedoreană a PMP, Eugen Tomac a declarat că aceasta merge bine şi are oameni pe care se poate baza partidul.

Mihaela PETROŞAN

nicipale a PSD a fost ales Dan Bobouţanu, actualul viceprimar al urbei. Viorel Răceanu, primarul Hunedoarei din epoca dezvoltării oraşului, a devenit preşedinte executiv al organizaţiei.

Noile structuri de conducere din PSD Deva şi Hunedoara se declară pregătite „să câştige alegerile locale” din 2016. La Hunedoara, aproape sigur, va candida la funcţia de primar liderul PSD Dan Bobouţanu. La Deva nu se ştie care va fi candidatul la primărie, dar pesediştii spun că se vor face sondaje de opinie în acest sens.

Liderul judeţean al PSD, deputatul Laurenţiu Nistor, nu a pierdut acest prilej de întâlnire cu membrii de partid, reiterând discursul său de susţinere personală a lui Liviu Dragnea, care, după condamnarea în dosarul „referendumului”, se află într-o situaţie delicată în PSD. Mihaela PETROŞAN

Hunedoara

O bătrână din Hunedoara a ajuns în stare gravă la spital după ce a fost lovită de o maşină pe o trecere de pietoni din oraş.

demâna cetăţenilor, acela de liberă circulaţie. Credem că este timpul ca şi Comisia să intervină în această chestiune pentru ca Guvernul, iar dacă nu doreşte Guvernul, cel puţin Parlamentul să analizeze cu seriozitate legea votului prin corespondenţă”, a declarat preşedintele PMP. Tomac mai spune că există şi un proiect de lege referitor la votul prin corespondenţă, depus în Parlament. „Cei patru milioane de români care muncesc în UE nu sunt cu nimic mai diferiţi decât, de exemplu, europarlamentarii pe care-i avem la Bruxelles. Ei beneficiază de aceste avantaje, pentru că România

Accidentul s-a produs ieri, în jurul orei 11:00, când un tânăr în vârstă de 25 de ani, din Deva, în timp ce conducea un autoturism pe strada Avram Iancu din municipiul Hunedoara, nu a acordat prioritate de trecere unei femei în vârstă de 72 de ani, care traversa strada pe trecerea de pietoni, marcată şi semnalizată. În urma accidentului a rezultat rănirea gravă a bătrânei. Conducătorul auto a fost testat cu aparatul alcooltest, rezultatul fiind negativ. În cauză a fost întocmit dosar de cercetare penală.

Mihaela PETROŞAN

DIN JUDEŢ

9

10

MACARENA - IMOBILIARE

GARSONIERE 1. Garsonieră confort sporit - 35 mp, zona Institutului, bloc cărămidă, boxă, branşată termoficare, zonă liniştită, amenajări şi îmbunătăţiri, geamuri termopan, uşi şi instalaţii schimbate, baia amenajată, parţial mobilată (mobilată complet la 20.000 euro neg.).

2. Garsonieră zona Hermes-Dragalina, etaj 3/4, poziţionată pe mijloc, centrală termică, geamuri termopan, instalaţii schimbate, bine întreţinută, preţ 55.000 lei neg.

3. Garsonieră Petroşani Nord, etaj 1/4, în zona Bulevardului, renovată complet, multiple amenajări interioare şi îmbunătăţiri, parchet laminat, instalaţii şi uşi schimbate, 2 focuri gaz, termopan, preţ 55.000 lei neg.

4. Garsonieră zona Piaţa Petroşani, la stradă, poziţionată pe mijloc şi la soare, mobilată şi utilată, centrală termică, geamuri termopan, gresie şi faianţă, parchet, preţ 16.000 euro neg.

5. Garsonieră confort 1, blocurile noi Aeroport, parter, mobilată şi utilată, modificări interioare, geamuri termopan, uşi schimbate, poziţionată la soare, preţ 35.000 lei sau 30.000 lei nemobilată.

6. Garsonieră confort 1, Unirii, mobilată şi utilată, centrală termică, geamuri şi balcon închis termopan, izolată termic, decomandată, parchet laminat, bine întreţinută, preţ 9.000 euro neg.

7. Garsonieră Aeroport, etaj 2/4, bucătărie si baie mare, geamuri termopan, gresie şi faianţă, uşă metal, gresie şi faianţă, poziţionată pe mijloc, foarte călduroasă, preţ 25.000 lei.

8. Garsonieră zona Hermes-Primărie, etaj 2/4, pe bulevard, renovată, balcon închis termopan, baia şi bucătăria amenajate, parchet, instalaţii şi uşi schimbate, 2 focuri gaz, preţ 48.000 lei.

9. Garsonieră Dimitrov, etaj 1/3, suprafaţă mare, gaz, zonă foarte liniştită, boxă, preţ 15.000 euro.

10. Spaţiu comercial, garsonieră Aeroport blocurile noi - zona Nicuşor Gociu, 33 mp, multiple amenajări interioare şi îmbunătăţiri, pretabil locuit sau sedii firme, cabinete medicale, birouri, preţ 7.000 euro.

APARTAMENTE 2 CAMERE 1. Ap. 2 cam., Dimitrov, zonă liniştită, aproape brutărie, grădiniţă, farmacie, standard, preţ 60.000 lei neg.

2. Ap. 2 cam., Dimitrov, zona foarte liniştită, etaj 1/3, poziţionat pe mijloc şi la soare, decomandat, boxă mare, standard, bine întreţinut, preţ 74.000 lei neg.

3. Ap. 2 cam., zona Primăriei Petroşani, etaj 2/4, la stradă, 2 focuri gaz, geamuri termopan, branşat termoficare cu gigacalorimetru, izolat termic, poziţionat pe mijloc, foarte călduros, preţ 75.000 lei.

4. Ap. 2 cam., zona Hermes-Mignon, etaj 3/10, standard, poziţionat la soare, 2 balcoane, bine întreţinut, preţ 70.000 lei uşor neg.

5. Ap. 2 cam., Dimitrov, etaj 2, zonă foarte liniştită, modificări interioare, centrală termică, geamuri termopan, mobilat complet, poziţionat la soare şi pe mijloc, boxă, preţ 20.000 euro neg.

6. Vând sau schimb cu ap. 2 cam. în zona centrală plus diferenţa - ap. 2 cam., zona Independenţei-Dacia, decomandat, bloc cărămidă, geamuri şi balcon închis termopan, centrală termică, poziţionat la soare, zonă foarte liniştită, preţ 60 00 lei neg.

7. Ap. 2 cam., zona Piaţă-Poliţie Petroşani, etaj 3/4, centrală termică, geamuri termopan, mobilat şi utilat, poziţionat pe mijloc şi la soare, bloc anvelopat, preţ 25.000 euro neg.

8. Ap. 2 cam., Dimitrov, etaj 2/3, balcon, zonă foarte liniştită, boxă, sobe teracotă cu gaz, poziţionat pe mijloc şi la soare, preţ 18.000 euro neg.

9. Ap. 2 cam., zona Mignon Petroşani, etaj 6/10, 2 balcoane, gaz, standard, preţ 55.000 lei.

10. Ap. 2 cam., zonă foarte liniştită Petroşani Nord, bloc cărămidă, boxă, suprafaţă mare, sobe teracotă şi centrală termică, gaz, geamuri termopan, preţ 90.000 lei.

11. Ap. 2 cam., zonă centrală, strada Horea, suprafaţă mare, dec, centrală termică, parchet, gresie şi faianţă, bine întreţinut, poziţionat la soare, preţ 17.000 euro.

12. Ap. 2 cam., Aeroport-Nicuşor Gociu, modificări interioare şi amenajări, centrală termică, 2 balcoane şi geamuri termopan, parchet laminat, baia amenajată, aer condiţionat, instalaţii noi, mobilat şi utilat complet, totul nou, izolat termic - posibil rate, preţ 17.000 euro sau 19.000 euro mobilat.

13. Ap. 2 cam., Dimitrov, zona RAAVJ, etaj 2/3, suprafaţă 56 mp, geamuri termopan, parchet, bloc cărămidă, foarte liniştit, boxă, 2 focuri gaz, bine întreţinut, preţ 85.000 lei neg.

14. Ap. 2 cam., Aeroport-Aviatorilor, la stradă, etaj 3/4, balcon, geamuri termopan, o cameră izolată, preţ 32.000 lei.

APARTAMENTE 3 CAMERE 1. Ap. 3 cam., zona Piaţa Petroşani, etaj 1/4, bucătărie modificată, centrală termică, geamuri termopan, bine întreţinut, preţ 26.000 euro.

2. Ap. 3 cam., Independenţei, decomandat, etaj 2/4, centrală termică, geamuri şi 2 balcoane închise termopan, parchet laminat, gresie şi faianţă, izolat termic, poziţionat la soare, zonă foarte liniştită, deosebită, preţ 22.000 euro neg.

3. Ap. 3 cam., Bulevard Petroşani Nord, mobilat şi uti-

facebook.com/ziarulvaiijiului

lat, centrală termică, geamuri termopan, baia amenajată, parchet laminat, preţ 26.000 euro/schimb cu garsonieră plus diferenţa.

4. Ap. 3 cam., Aeroport, etaj 1/4, amenajat, geamuri termopan, gresie şi faianţă, parchet laminat, uşi şi instalaţii schimbate, preţ 45.000 lei neg.

5. Ap. 3 cam. mobilat complet, zona Primăriei Petroşani, modificări interioare, geamuri termopan, gresie şi faianţă, parchet laminat şi parchet stejar, izolat termic, uşi şi instalaţii schimbate, racordat termoficare, geamuri termopan, baia amenajată, instalaţii şi uşi schimbate, preţ 35.000 euro neg.

6. Ap. 3 cam., Uricani, parter înalt, pretabil locuit sau sedii firme, cabinete medicale, birouri, amenajări interioare, gresiat, faianţat, mochetă, poziţionat la soare, geamuri termopan, zugrăvit lavabil, preţ 25.000 lei neg.

7. Ap. 3 cam., zonă centrală şi liniştită Petroşani, bloc cărămidă, parter, balcon închis, amenajări interioare, geamuri termopan, centrală termică şi sobe teracotă, parchet laminat, bucătărie modificată, beci, 2 boxe, preţ 145.000 lei neg.

8. Ap. 3 cam. + 2 cam. amenajate demisol, zona foarte liniştită Dimitrov, amenajări, geamuri termopan, centrală termică, bine întreţinut, preţ 45.000 euro neg.

9. Ap. cam., Petroşani Nord, zona Bancpost, bloc BCA, modificări interioare şi amenajări, 2 balcoane, geamuri termopan, 2 băi amenajate parchet laminat, bine întreţinut, preţ 28.000 euro neg.

10.Ap. 3 cam., Dimitrov, etaj 1, geamuri termopan, zugrăvit, standard, boxe, balcon mare, bine întreţinut, zonă liniştită, preţ 30.000 euro neg.

11. Ap. 3 cam., zona Parc-Astral Petroşani, etaj 1, standard, 3 balcoane, 2 focuri gaz, geamuri termopan, preţ 40.000 euro neg.

12. Ap. 3 cam., zona Parâng-Oituz, neamenajat, etaj 1/4, centrală termică, poziţionat la soare, zonă foarte liniştită, preţ 70.000 lei.

APARTAMENTE 4 CAMERE 1. Ap. 4 cam., zona Mignon Petroşani, suprafaţă 120 mp, amenajări interioare, parchet în stare impecabilă, geamuri şi balcoane închise termopan, uşi şi instalaţii schimbate, baia amenajată, branşat termoficare, poziţionat la soare, izolat termic, panoramă, 2 focuri gaz/ schimb cu ap. 2 cam., cu diferenţa discutabilă.

2. Ap. 4 cam., zona ultracentrală - Bulevard-Petroşani Nord, etaj 1/4, standard, poziţionat pe mijloc şi la soare, balcon mare, panoramă, preţ 45.000 euro neg.

3. Ap. 4 cam., zona Piaţă-Poliţie Petroşani, etaj 2/4, bine întreţinut, centrală termică, geamuri termopan, parchet, amenajări interioare, izolat termic exterior, preţ 45.000 euro neg.

4. Ap. 4 cam., zona Mignon Petroşani, suprafaţă 120 mp, amenajări interioare, parchet în stare impecabilă, geamuri şi balcoane închise termopan, uşi şi instalaţii schimbate, baia amenajată, branşat termoficare, poziţionat la soare, izolat termic, panoramă, 2 focuri gaz, preţ 49 900 euro neg.

5. Ap. 4 cam., Aeroport blocurile noi, etaj 1/4, izolat termic, suprafaţă mare, centrală termică, parchet laminat, geamuri termopan, bai amenajate, bine întreţinut sau schimb cu ap. 2 cam., plus diferenţa discutabilă, preţ 35.000 euro neg.

TERENURI 1. Teren zona comunei Baru Mare,la 1 km de şoseaua naţională, pretabil construcţii case, casă vacanţă, acces auto, acte, ieşire din indiviziune, utilităţi (apă, gaz, curent), zonă pitorească, preţ 9 euro/mp neg.

2. Teren intravilan + proiect casă, zona Sălătruc, suprafaţă 500 mp, pretabil construcţii case, case vacanţă, pensiuni, apă curgătoare, acces auto, canalizare, preţ 10.000 euro neg.

3. Teren Burdeşti-Cimpa, 4500 mp, drept, la stradă, apă, curent, front stradal 20 m, posibil construcţii case, case vacanţă, firme, preţ 5 euro/mp neg.

4. Teren în Parâng, 1000 mp, zona pârtiilor schi, acte, ieşire indiviziune, preţ 50 euro/mp.

5. Teren intravilan, zona Spital Petroşani, suprafaţă 1000 mp - pretabil construcţii case, acte, ieşire din indiviziune, acces auto, apă, curent, canalizare, preţ 25 euro/mp neg.

6. Teren Parâng, zona Rusu, la stradă, 1000 mp, front stradal-40 m, acte, ieşire indiviziune, pretabil construcţii case, case vacanţă, pensiuni, preţ 30.000 euro.

7. Teren Vulcan - Valea Ungurului, 13.000 mp (eventual parcelat), acces auto, posibilităţi multiple case, case vacante, construcţii hale, zonă pitorească şi liniştită, apă, curent, preţ 7 euro/mp neg.

8. Teren Livadia-intravilan - 950 mp, cu casă veche (casă si anexele necesita renovare completa), apă, curent, acces auto, stradă betonată, preţ 10.000 euro.

CASE DE VACANÞÃ 1. Cabană zona turistică Rusu, acces auto, 2 surse apă, panoramă deosebită, mobilată şi utilată complet, P+M, garaj şi beci cu cramă, cameră centrală, la parter cu living, bucătărie, baie, scară interioară, la mansardă - 3 dormitoare, baie, balcon mare, curte amenajată, terasă exterioară cu foişor şi cuptor, geamuri termopan cu lemn mahon, băi amenajate, parchet laminat, 750 mp teren, acte,ieşire indiviziune, preţ 150.000 euro.

2. Cabană zona Rusu,mobilată şi utilată, 3 nivele, mag-

azie, la demisol - bucătărie, sală biliard, cu scară interioară, la parter - living, hol, baie, la mansarda - 3 dormitoare - balcoane, amenajări interioare, geamuri termopan, şemineu şi încălzire centrală gaz, 1000 mp teren drept, acte, ieşire indiviziune, preţ 80.000 euro neg.

3. Casă vacanţă Parâng (aproape de pârtia de schi) la parter - living, bucătărie, baie - scară interioară, la etaj 2 cam., baie, 2 balcoane, beci, anexă, mobilată şi utilată complet, pe teren concesionat - 214 mp, preţ 65.000 euro neg.

4. Pensiune nefinisată în Parâng, P+E+M, suprafaţă construcţie-93 mp la sol, la subsol-2 garaje mari, la parter - living, bucătărie, baie, la etaj - 3 cam. cu baie proprie; mansarda - 3 cam. cu baie proprie, curent, apă, fosă septică, aproape de telescaun, 120 mp teren concesionat, preţ 75.000 euro neg.

5.Casă - casă vacanţă, zona Maleia-Rusu, cu 450 mp teren, P+E+M, la parter cu 2 garaje, beci, cameră centrală pe combustibil solid, la etaj living cu scară interioară, bucătărie, hol grup sanitar, la mansardă - 2 cam., terasă mare, cu fundaţie beton, pereţi bolţari şi lemn, zonă deosebită, pitorească, apă curgătoare, pomi fructiferi, panoramă, preţ 55.000 euro neg.

6. Cabană zona Rusu, mobilată şi utilată, 450 mp teren, acces auto, demisol - 70 mp-nefinisat (pretabil crama-bucătărie vară), la etaj - living, bucătărie, baie amenajată, mansarda cu 2 dormitoare + 1 nefinisat, centrală termică, geamuri termopan, preţ 55.000 euro neg.

7. Casă vacanţă pt. familie, mobilată şi utilată, Parâng, zona Căsuţei din poveşti, P+1, la parter living, bucătărie, cameră, baie, scară interioară, etaj - cameră mare-30 mp, teren concesionat 190 mp-posibilitate extindere, beci, acces auto, preţ 45.000 euro neg.

SPAÞII COMERCIALE 1. Spaţiu comercial amenajat, 90 mp, stradal, compartimentat, vitrină, vad comercial, pretabil orice fel activitate (posibil preluare chiriaşi), preţ 80.000 euro neg.

2. Spaţiu comercial-130 mp, transformat din 2 ap. cu 3 cam. la parter bloc alăturate, zona centrală Petroşani Nord - ENEL, la stradă, pretabil activităţi birouri, sedii firme, cabinete medicale, acces exterior, parcare, amenajări interioare - (posibil parcelat).

3. Spaţiu comercial în Petroşani, zona centrală, teren în suprafaţă de 1360 mp; suprafaţă construită de 750 mp, 2 clădiri, una cu garaj la parter, etaj şi mansardă, cea dea doua parter şi etaj, posibilităţi multiple, apă, energie electrică, preţ 52.000 euro.

4. Spaţiu comercial Vulcan, central - M.Viteazu, suprafaţă totala 240 mp (120 mp, terasa-50 mp, parcare), pretabil orice fel activitate, vitrină, 3 focuri gaz, curent trifazic, canalizare, internet sau chirie, preţ 90.000 euro neg.

5. Hală în zona industrială Livezeni, la DN, suprafaţă construită-690 mp, curte - 1800 mp, acces auto - intrare tir, rampă, curent trifazic, gaz metan, preţ 130.000 euro neg.

6. Garsonieră Aeroport blocurile noi - zona Nicuşor Gociu, 33 mp, multiple amenajări interioare şi îmbunătăţiri, pretabil locuit sau sedii firme, cabinete medicale,birouri, preţ 7000 euro.

7. Spaţiu comercial pentru închiriere, la parter bloc (ap. cu 3 cam.), strada Horea, parcare, la şosea, vad comercial, pretabil activităţi birouri, sedii firme, cabinete, suprafaţă 68 mp , preţ 200 euro/lună + garanţie (eventual 2 cam. - 120 euro/lună).

8. Spaţiu pentru vânzare, în Vulcan, zonă centralăM.Viteazu, suprafaţă de 80 mp, vitrina 10 m, scări exterioare şi interioare, gaz, CT, pardoseală granit, pretabil activităţi diverse, preţ 50.000 euro neg.

CASE 1. Casă Lonea, zona foarte liniştită, 3 cam., bucătărie,baie, mansarda, curte, centrală termică gaz, la stradă, acces auto, bine întreţinută, bucătărie vara, anexe/ schimb cu ap. 2 cam. în Petroşani - Petrila cu diferenţa discutabilă, preţ 160.000 lei neg.

2. Casă P+1, zona rezidenţială Petroşani, construcţie nouă 2013, suprafaţă 300 mp, parţial finisată, 650 mp curte, acces auto, gaz metan şi termoficare, 2 surse apă,la parter - bucătărie, living cu baie serviciu, 2 dormitoare cu băi proprii, cu scară interioară, la etaj living, balcon mare, 2 dormitoare cu băi proprii, birou, 3 beciuri, izolaţie termică, instalaţie electrică şi sanitară, geamuri şi uşi termopan, preţ 120.000 euro neg.

3. Casă zona rezidenţială Petroşani, P+1, la parter living, hol mare, bucătărie, baie cu scară interioară, la etaj 3 dormitoare, hol, baie, 6 balcoane, centrală termică gaz, garaj şi beci la parter, curte amenajată, acces auto, îmbunătăţiri şi amenajări interioare, parţial mobilată, 1400 mp teren/schimb cu ap. 3-4 cam. centrală

Petroşani, preţ 130.000 neg.

4. Casă zona Dimitrov, cu 520 mp teren, casă 1 camera, bucătărie si baie, proiect pentru gaz, acces auto, zona foarte liniştită, preţ 62.000 euro.

5.Casă zona comunei Baru Mare, 3 cam., cămară, hol, beci, anexe gospodăreşti, 2 bucătării vara, 600 mp teren, acces auto, preţ 80.000 lei neg.

6. Casă zona Dimitrov Petroşani, 3 cam., bucătărie, baie, hol, anexe, centrală termică gaz, amenajări şi îmbunătăţiri, curte dreaptă -700 mp, acces auto, curte amenajată, zonă liniştită, preţ neg.

6. Casă zonă liniştită colonie, mobilată şi utilată - totul nou, 2 cam., bucătărie, baie, hol, camera centrală termică, mansarda necompartimentată, anexe, terasa amenajată, amenajări interioare, parchet laminat, baia amenajată, izolaţie termică exterioară, geamuri termopan, uşi şi instalaţii schimbate, preţ 150.000 lei neg.

7. Casă Vulcan, zonă liniştită, acces auto, 2 intrări, garaje, casă are 2 cam., bucătărie, baie, 2 beciuri, bucătărie vară, anexe, centrală termică gaz, poziţionată la soare, canalizare, 1500 mp teren, pomi fructiferi, preţ 160.000 lei neg.

8. Casă P+M, zona centrală şi liniştită Petroşani, mobilată, la parter - bucătărie, baie, dormitor, living, cămară şi hol; la mansardă - baie, dresing, 2 dormitoare, living, 2 balcoane, amenajări şi îmbunătăţiri, 520 mp teren, curte amenajată + o construcţie separată, mobilată complet, - cu dormitor, bucătărie, baie, living, preţ neg.

9. Vila zona Maleia, mobilată şi utilată, construcţie nouă, din cărămidă, suprafaţă construită 350 mp, 120 mp amprenta sol, parter - living, hol, bucătărie, baie, etaj - 3 dormitoare, baie, mansarda nefinisată, amenajări şi îmbunătăţiri multiple, izolată termic, acces auto, centrală termică combustibil solid, fosă septică, curent 380 V, 2 beciuri, cramă, anexe, preţ 125.000 euro neg.

10. Casă - casă vacanţă în zona comunei Pui, P+M, la parter living, bucătărie, cămară, baie, cu scară interioară, la mansardă - 2 dormitoare, pereţi izolaţi, geamuri duble, baia amenajată, gresie şi faianţă, parchet, fântână în curte, acces auto, pomi fructiferi, 1000 mp teren, preţ 32.000 euro.

11. Casă Dimitrov, 2 cam.,living, bucătărie, baie mare, scări interioare, la mansardă 1 cameră, amenajări interioare, centrală termică, şemineu, geamuri termopan, gresie şi faianţă, parchet laminat, uşi şi instalaţii schimbate, curte 200 mp, zonă foarte liniştită, preţ 69.000 euro neg/ schimb cu ap. Petroşani –Petrila cu diferenţa discutabilă.

12. Casă zonă liniştită Petroşani, 2 cam., bucătărie, hol, anexe, terasă, centrală termică pe combustibil solid, 260 mp curte, canalizare, renovată, amenajări interioare, geamuri termopan, uşi şi instalaţii schimbate, baia amenajată sau schimb cu ap. + diferenţa, preţ 160.000 lei neg.

13. Casă – casă vacanţă, 2 cam., bucătărie, baie, hol, pretabil locuit sau case vacanţă pe Valea Streiului - zona pitorească, - Baru Mare, amenajări şi îmbunătăţiri, geamuri termopan, gaz metan, sobă teracotă, 200 mp curte + 2000 mp grădină, teren drept, utilităţi, acces auto, preţ 33.000 euro neg.

14. Casă zona Haţeg - Valea Dîljii, 2 corpuri: o casă cu 3 cam., baie, hol 20 mp, mobilată complet, cu amenajări şi îmbunătăţiri + 1 casă cu bucătărie, 2 cam., baie serviciu, hol, terasă, amenajată, îmbunătăţiri, 2 beciuri, anexe, 2500 mp teren, curte şi grădină, pomi fructiferi, acces auto, fântână cu hidrofor şi apă reţea, preţ 40.000 euro neg.

15. Casă Petroşani Nord, P+ E, la parter - living, bucătărie, 2 cam., 2 băi, scară interioară, la etaj - 2 cam., baie, debara, 2 terase (1 închisă), 2300 mp teren, curte amenajată, centrală termică, garaj, sală sport, anexe, acces auto, preţ 75.000 euro neg.

16. Casă la roşu, zonă centrală şi liniştită Petroşani, la parter - hol, living, anexă centrală, bucătărie, baie, la etaj 3 cam., hol, baie, instalaţii noi, acoperiş nou, izolată exterior, 180 mp curte, canalizare, acces auto, preţ 40.000 euro neg.

CHIRII 1. Garsonieră zona Hermes-Dragalina, nemobilată, etaj 3/4, curată, bine întreţinută, preţ 100 euro/lună + garanţie.

2. Ap. cu 3 cam., strada Horea, parcare, la şosea, vad comercial, pretabil locuit sau/şi activităţi birouri, sedii firme, cabinete, suprafaţă 68 mp, preţ 200 euro/lună + garanţie (eventual 2 cam. - 120 euro/lună).

Pentru relaþii sau alte oferte vã puteþi adresa zilnic la sediul firmei, str. Horea, 2/23 sau la telefoanele: 0254.545.393, 0727.832308.

www.agentia-imobiliara-petrosani.ro e-mail: agentia_macarena@yahoo.com

ANGAJĂRI

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

mica publicitate

Nu te poţi detaşa de o situaţie conflictuală din trecut care încă te irită. Momentul e prielnic pentru a dezamorsa vechi tensiuni, dar trebuie să existe dorinţă de ambele părţi să stingeţi scânteia de scandal de odinioară.

Angajez în condiţii foarte avantajoase doamnă/ domnişoară pentru îngrijire copil în Petroşani.

Relaţii la telefon 0766.301556

Taur (21 Apr - 21 Mai)

E o zi veselă, în care merită să te dedici şi lucrurilor frumoase şi amuzante. Adu-ţi aminte să mai fii copil, din când în când, iar atmosfera care se resimte în preajma ta, te îmbie la un comportament lipsit de griji.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Lasă-te un pic la voia întâmplării, fără să încerci să le controlezi pe toate cu atâta înverşunare. Controlul exagerat al tuturor detaliilor nu e în beneficiul succesului visat, deci mai lasă-te dus de val.

REALCOM PETROŞANI Vă oferă zilnic

prin Magazinul Alimentar nr. 16 Piaţa

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Centrală cele mai ieftine şi de calitate sortimente de

carne de porc:

• pulpă de porc cu os - 10,80 lei • fleică porc - 13,80 lei • carne tocată - 14,50 lei • pulpă porc fără os - 14,90 lei • cotlet porc cu os - 15,50 lei • ceafă porc cu os - 15,90 lei • ceafă porc fără os - 18,50 lei • costiţă porc cu os - 10,50 lei • ciolane porc - 6,00 lei • grăsime pentru topit - 5,90 lei Preţurile conţin TVA.

PIERDERI

mica publicitate

Pierdut Certificat constatator nr. 22899/24.04.2009 al firmei Filep Gheorghina Persoană Fizică Autorizată, cu sediul profesional în municipiul Petroşani, str. Saturn, bl. 10, sc.3, parter, ap. 66, jud. Hunedoara, CUI 25481724, număr de ordine în registrul comerţului F20/352/2009. Se declară nul.

Noi suntem mereu în slujba dumneavoastră!

Telefon util 0733.960311 Servire promptă, ireproşabilă!

RESTRICŢII APĂ

mica publicitate

SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani anunţă restricţii în furnizarea apei potabile pentru astăzi, 19 mai 2015, în oraşele: - Petroşani, între orele 09:00-13:00. Zona afectată: str. Unirii. Motivul restricţiei: înlocuire robinet 2" la bl.

26, str. Unirii.

- Aninoasa, între orele 08:00-15:00. Zona afectată: str. Bujorului, Costeni, Bănciloni. Motivul restricţiei: executare branşament Capela Iscroni (fost PT Iscroni).

- Lupeni, între orele 10:00-14:00. Zona afectată: Cartier Braia. Motivul restricţiei: reparare hidranţi str.

Plopilor zona bl. 5 şi str. Narciselor zona Grădiniţa „Lumea Copiilor”.

IMOBILIARE

Valabil pentru vineri - 22 mai 2015

mica publicitate

Vând apartament 2 camere, Petroşani – Saturn, fără îmbunătăţiri. Preţ negociabil.

Telefon 0724.774683 Vând spaţiu ultra central, lângă Piaţa Centrală Petroşani, 346 mp, din care 206 mp construiţi + curte, bun pentru dispensar veterinar, sală fitness, atelier auto, diverse.

Telefon 0722.318.892

Vând spaţiu 2000 mp şi curte 3500 mp, zona depozitelor Colonie Petroşani, pentru depozit, producţie, acces TIR, rampă de încărcare, birouri, toate utilităţile, merită văzut.

Telefon 0722.318.892

www.zvj.ro

marţi, 19 mai 2015

PUBLICITATE

Visele tale financiare sună din ce în ce mai bine, pentru că ai la orizont o perspectivă promiţătoare de la care ai mari speranţe.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

calm.

Ai un efect benefic asupra celor nervoşi care nu-şi pot ţine sub control agresivitatea fizică sau verbală.

Eşti un exemplu de detaşare şi

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Mare atenţie la planul pe care vrei să-l porneşti azi! Eşti încurajat de persoane din jur care te determină să nu mai aştepţi, dar intuiţia ta spune cu totul altceva.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Nu te lăsa influenţat negativ de persoanele din jurul tău care nu văd decât piedici la tot pasul. Ele nu au nici atitudinea ta, nici cunoştinţele tale, ca atare nu te compara cu ele.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Proiectele tale de viitor au toate şansele să se concretizeze dacă reuşeşti să-i implici şi pe alţii. Încearcă să le susciţi şi lor interesul pentru ceea ce ai dori să atingi.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Primeşti exact veştile de care aveai nevoie pentru a redresa o situaţie pe care o făceai să pară mai gravă decât era în realitate.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Eşti captiv în propriile tale frici care nu te lasă să te manifeşti aşa cum ar trebui. Lasă în urmă tot ce te ţine pe loc şi fă un pas în faţă, ca să arăţi ce poţi.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Dacă un anumit plan a ajuns la final, nu trebuie să-l priveşti ca pe un capăt de drum, ci ca pe o provocare spre etapa următoare.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Eşti blocat de ceva vreme într-o zonă sumbră încărcată de stres, griji şi frică, dar, dacă ai fi mai atent, ţi-ai da seama că ai fost victima unui proces de îndoctrinare cu iz negativ...

HOROSCOP

11

CMYK

12

EDILITARE

Acum, la intrarea în Lupeni dinspre Vulcan

Pluteşti, nu alta, pe stratul nou de asfalt

Nicio săptămână, dacă ţinem seama că lucrările s-au încheiat vinerea sau sâmbăta trecută, a durat asfaltarea tronsonului de drum cu probleme de la intrarea în Lupeni.

A durat un pic

mai mult până ce administraţia publică locală lupeneană a dat verde asfaltării celor 1.300 de metri ai DN 66A de la intrarea dinspre Vulcan şi până la intersecţia acestuia cu strada Revoluţiei.

Cam până-n dreptul clădirii primăriei.

Desigur, au existat cauze obiective, care nu au permis efectuarea mai devreme a lucrării, dar, iată, cu efortul viceprimarului Cornel Lungan şi al echipei sale, dar şi cu sprijinul consistent oferit de deputatul Cristian Resmeriţă, s-a rezolvat şi asta.

Îmbucurător mai este

faptul că au dispărut şi adânciturile din carosabilul din Bărbăteni. Începând cu ciupercăria de gropi din dreptul societăţii de salubrizare şi terminând cu cele aflate aproape de graniţa cu Uricaniul. Şi în zona aceasta se circulă mult mai bine, nu mai e nevoie să învârţi disperat covrigul maşinii, ca să le ocoleşti. Şi, cine ştie, poate că, în viitor, şi tronsonul acesta de drum va face cunoştinţă cu straturi noi de asfalt.

Gheorghe OLTEANU

facebook.com/ziarulvaiijiului

Supliment gratuit al cotidianului Ziarul Văii Jiului • Anul VI • Nr. 162 • • 19 mai 2015 • • 4 pagini •

ISSN 2068 - 3650 Apare sub îngrijirea

prof. Irina Boboc

Regretul lui Claude Karnoouh

La prima vedere, cartea pe care ne-o propune profesorul şi scriitorul Claude Karnoouh – „Raport asupra postcomunismului şi alte eseuri incorecte politic”, Editura „Alexandria Publishing House”, poate părea unei conştiinţe antrenată exclusiv în spaţiul cultural est-european o dare de seamă a evenimentelor şi mentalităţilor care s-au derulat în această parte a Europei în ultimul sfert de secol.

Cartea de faţă conţine, într-adevăr, analize ale multor evenimente majore care au marcat această perioadă istorică în această zonă, o bună parte dintre ele cu referire strictă la spaţiul cultural şi politic românesc, dar ea reprezintă mult mai mult decât atât, deoarece „postcomunismul” a avut şi are efecte în plan mondial, indiferent dacă ne referim la regiunile intra- sau extra-occidentale. Nici nu s-ar fi putut altfel într-o epocă în care relaţiile internaţionale au devenit suportul unui domeniu atât de solicitat/ solicitant şi în care structurile supranaţionale şi marile puteri decid practic asupra destinului multor naţiuni. În aceste condiţii, primul eseu al „Raportului asupra postcomunismului…” este intitulat, inspirat, „Cum se fabrică omul providenţial” şi tratează conjuncturile în care Barack Obama a fost ales preşedintele Statelor Unite. De altfel, prima parte a cărţii – „Capitalism şi modernitate tardivă” are ca obiect de investigaţie multe fenomene importante care privesc spaţiul din afara Estului Europei fără a evita impactul pe care aceste fenomene le au în zona noastră: de la criza economică mondială până la funcţionarea instituţiilor Uniunii Europene, de la criza universităţilor occidentale la conferinţele mondiale privind degradarea condiţiilor climaterice, de la profitori ajunşi în funcţii inimaginabile la cetăţenii fraieriţi de sistem ş.a.m.d.

Partea a doua este dedicată în exclusivitate „postcomunismului românesc”, partea a treia raportului dintre arta contemporană şi societate, iar în final citim câteva mărturisiri autobiografice, printre care şi impresii despre dosarul pe care Securitatea română i la fabricat lui Claude Karnoouh între 1973 şi 1984, perioadă în care a întreprins anchete antropologice şi sociologice în România.

Aşadar, „Raport asupra postcomunismului…” analizează o serie de teme care afectează într-un fel sau altul funcţionarea societăţilor actuale. În ciuda acestei diversităţi, lecturând această carte rămânem cu o impresie unitară pe care ne-o imprimă spiritul critic al profesorului Claude Karnouuh. Nu întâmplător, pentru unii dintre cei care-i cunosc textele, mai ales pentru cei care au făcut din noul limbaj de lemn al politicilor occidentale un mijloc de a accede în diverse instituţii, fie de învăţământ, fie politice, sociale sau de orice fel, Claude Karnoouh este un scriitor foarte incomod. În general, el insistă

în intervenţiile sale publice asupra aspectelor inadecvate, uneori inumane sau ridicole, pe care le observă în cadrul manifestărilor marilor state capitaliste şi ale organizaţiilor supranaţionale. În acest sens, nu mă pot abţine să nu reproduc câteva fragmente dintr-o critică, presărată cu ironiile caracteristice autorului, pe care o face prin exemple cât se poate de concrete unor măsuri ale U.E.: „...birocraţia din U.E. şi-a pus, de pildă, în cap să interzică tăierea porcilor şi fabricarea ţuicii; nici să vinzi brânză nepasteurizată nu mai e în regulă – cică n-ar fi igienic... (...) Totuşi, de aproape patruzeci de ani de când vin în România, n-am auzit să se fi îmbolnăvit careva din pricină că ţăranul n-a asasinat porcul ca la carte; în schimb, au existat destule cazuri de intoxicaţii provocate de produsele din carne cumpărate de la supermarket! Pe de altă parte, se ştie că în fostele ţări comuniste, UE autorizează fără probleme companiile străine să lanseze pe piaţă tot felul de produse alcoolice îndoielnice – imitaţii de coniac, armagnac, mărci ieftine şi groaznic de ieftine, făcute din alcool pur îndoit cu apă şi îmbogăţit cu coloranţi de departe mult mai periculoşi decât o duşcă de ţuică tradiţională, corect distilată în alambicul ţăranului”. Veţi găsi multe pasaje în această carte în care reflexia profundă este triplată de exemplele aflate la îndemâna oricui şi de ironiile subtile.

Dincolo de criticile, uneori virulente, alteori savuroase, pe care Claude Karnoouh le aduce decidenţilor occidentali în ceea ce priveşte „grija” lor pentru funcţionarea tuturor (?!) societăţilor contemporane, nu putem să nu sesizăm un regret pe care autorul îl strecoară printre atitudinile şi intervenţiile sale: regretul , sau mai mult, tristeţea în faţa lipsei de reacţie sau în faţa reacţiilor palide ale cetăţenilor afectaţi în chip nefericit de aceste decizii. Orbiţi de „societatea spectacolului”, tinerii şi mai puţin tinerii, laolaltă, se complac într-o pasivitate convenabilă celor care le decid soarta. Şi în acest sens Claude Karnoouh vine cu un exemplu absolut concret: „...70.000 de participanţi au fost înregistraţi, de pildă, la concertul AC/DC de la Bucureşti, din mai 2010, şi doar 45.000 de manifestanţi reuşiseră să adune sindicatele, cu câteva zile în urmă, în Piaţa Victoriei, pentru a protesta împotriva tăierilor de salarii şi de pensii”. Evident că aceste aspecte nu se înregistrează doar în România.

Dimpotrivă, noi venim în urma unui model vestic occidental deja (şi bine!) instaurat. Astfel că e greu de întrevăzut o schimbare a mentalităţilor colective în acest sens. A devenit greu de înţeles citatul din Henry Miller pe care Claude Karnoouh îl foloseşte ca motto într-unul din eseurile sale: „Când rahatul se va plăti în aur, nici de cur n-or să mai aibă parte proletarii”.

Gilbert DANCO

Pentru Claude Karnoouh Valea Jiului înseamnă:

„Munca grea de miner, o viaţă socială cam crudă şi o solidaritate de clasă”

Marian BOBOC: Când aţi auzit prima dată de Valea Jiului?

Claude KARNOOUH: Cred că în anii ’73-’74, nişte ţărani din Maramureş mi-au spus că au fost acolo să lucreze un timp la mină...

Marian BOBOC: Ce ocupaţie aveaţi în anii 1990-1991, anii de foc ai mineriadelor noastre/ lor?

Claude KARNOOUH: Eram profesor universitar.

Marian BOBOC: Cu ce gânduri porniţi în această expediţie în Valea Jiului?

Claude KARNOOUH: Cu curiozitate...

Marian BOBOC: În privinţa Văii Jiului aţi fost/ sunteţi manipulat de „povestea” mineriadelor?

Claude KARNOOUH: Nu sunt manipulat de nimeni în acest sens...

Marian BOBOC: Ce mai reprezintă pentru clasa muncitoare (în care intră şi minerii Văii Jiului) social-democraţia?

Claude KARNOOUH: Trădarea intereselor ei...

Marian BOBOC: Care este prima imagine care se declanşează atunci când rostiţi Valea Jiului?

Claude Karnoouh: Munca grea de miner, o viaţă socială cam crudă şi o solidaritate de clasă.

Marian BOBOC: Cum ar trebui calibrate - teoretic, dar şi organizatoric – sindicatele în România?

Claude KARNOOUH: Ar trebuie o realegere pornind de jos până sus pe de o parte, şi nicio relaţie organizaţională cu puterea statală şi cu partidele... autonomia totală a sindicatelor.

Marian BOBOC: În perioada interbelică, în presa editată de breasla minerilor erau publicate sporadic poezii, povestiri, inspirate din viaţa lor grea, bineînţeles.

Cum ar trebui să fie definită/ scrisă literatura zilelor noastre pe „înţelesul şi placul” clasei muncitoare?

Mai are clasa muncitoare nevoie de lecturi?

Claude KARNOOUH: Literatură populară a clasei muncitoare. Clasa muncitoare are nevoie nu numai de lectură, dar şi de explicaţii ale textelor sau cum trebuie să se citească un ziar cu spirit critic... Deci, ar trebuie universităţi populare...

Marian BOBOC: Să presupunem că vă aflaţi faţă în faţă cu câţiva mineri însetaţi de lectură. Ce cărţi le-aţi recomanda?

Claude KARNOOUH: „Dreptul la lene” a lui Lafargue...

Marian BOBOC: Ce arme de persuasiune a masselor mai are socialismul în acest timp super tehnicizat?

Claude KARNOOUH: Foarte puţine are.

Marian BOBOC: Care este autorul dvs. favorit?

Claude KARNOOUH: Depinde: Romane: Dostoievsky şi Céline.

Eseuri si memorialistică: Ernst Jünger.

Filozofie: Nietzsche, Adorno şi Heidegger.

Marian BOBOC: Este Valea Jiului o insulă a lui Robinson Crusoe (chiar şi în varianta postmodernă a lui Michele Tourniere)?

Claude KARNOOUH: A priori nu cred.

Marian BOBOC: Dacă v-aţi afla în faţa călăului (nu neapărat din Statul Islamic…), cu ce cuvinte v-aţi despărţi de această lume?

Claude KARNOOUH: Cu gândurile către femeia pe care o iubesc, fetele mele şi nepoata mea, şi motanul meu...

II

SPECIAL

marţi, 19 mai 2015

Vasile Ernu:

„Povestea distrugerii acestei zone, a mineritului şi a minerilor este poate cea mai tragică poveste postcomunistă” O amintire din studenţie…

Marian BOBOC: Ce ocupaţie aveaţi în anii 1990-1991, anii de foc ai mineriadelor noastre/ lor?

Vasile ERNU: Eram student la Iaşi, la facultatea de filosofie. Eram foarte pasionat de ce se întâmplă, de politică, de proteste etc.

Marian BOBOC: Când aţi auzit prima dată de Valea Jiului?

Vasile ERNU: Eu am luat cunoştinţă de loc şi zonă abia în 90, când am ajuns în România la studii. O prietenă bună, care studia la Iaşi, m-a invitat la Aninoasa de Paşti. M-a impresionat foarte mult zona. Acolo în sate am văzut prima dată băştinaşii numiţi parcă „momârlani” cum vin la slujba de înviere în haine tradiţionale.

Până atunci nu am mai văzut aşa ceva. După aceea miam făcut mulţi prieteni în Valea Jiului. Este una din zonele mele preferate.

Oamenii şi birturile lor

Marian BOBOC: Cu ce gânduri porniţi în această expediţie în Valea Jiului?

Vasile ERNU: Pe mine mă interesează, în primul rând, oamenii. Vreau să-i văd în viaţa lor de zi cu zi, să povestesc cu ei. Vreau să văd minerii şi birturile lor ieftine. Nimic nu e mai impresionant decât birturile ieftine din satele şi oraşele mici din România. Pentru mine astfel de momente sunt aproape mistice, eu fiind un antimistic de felul meu.

O nebunie prost explicată

Marian BOBOC: În privinţa Văii Jiului aţi fost/ sunteţi manipulat de „povestea” mineriadelor?

Vasile ERNU: În anii ’90 aveam o viziune, acum am o cu totul altă viziune asupra lucrurilor. Eu am un respect deosebit faţă de aceşti oameni. Am cunoscut mulţi, am fost la faţa locului să-i văd cum lucrează şi trăiesc. Nebunia mineriadelor este şi astăzi destul de prost explicată. Domină o interpretare a elitei noastre conservatoare, căreia îi place să se oblojească la sânul puterii. Istoria a fost foarte nedreaptă cu aceşti oameni. Istoria i-a aruncat la coşul de gunoi şi li s-a creat şi o imagine negativă, un soi de paria socială. Ei au dus greul şi în vechiul regim, iar cel nou i-a distrus definitiv. În clipele grele ei s-au solidarizat cu diverse pături sociale, au luptat. Cu ei, în clipele grele, nu s-a solidarizat nimeni. Să nu uităm asta. E povestea tragică ce va trebui spusă cândva.

Cinismul strigător la cer al social-democraţiei

Marian BOBOC: Ce mai reprezintă pentru clasa muncitoare (în care intră şi minerii Văii Jiului) social-democraţia?

Vasile ERNU: Dacă ne referim strict la Valea Jiului atunci ar trebui să vedem ce a mai rămas din ea acolo după ce au distrus toată industria şi mai toate marile întreprinderi. Dar clasa muncitoare fireşte că nu a dispărut. Ea sa transformat. Oare ce sunt muncitorii din marile supermarketuri care fac în România profituri uriaşe şi-şi plătesc angajaţii cu salarii minime?

Problema actuală a clasei muncitoare o reprezintă precaritatea, fragmentarea ei, lipsa locurilor de muncă, instabilitatea şi mai ales depolitizarea ei. Iar social-democraţia românească este de un cinism şi conservatorism strigător la cer. Politicile duse de aşa zisul partid de stânga sunt politici duse împotriva clasei muncitoare şi în folosul marelui capital.

Poate, cea mai tragică poveste…

Marian BOBOC: Care este prima imagine care se declanşează atunci când rostiţi Valea Jiului?

Vasile ERNU: Este o imagine cu două feţe: pe de o parte, frumuseţea locului şi a oamenilor extraordinari pe care i-am cunoscut aici, iar pe de altă parte tragedia unei co-

munităţi aruncate şi lăsate de izbelişte. Povestea distrugerii acestei zone, a mineritului şi a minerilor este poate cea mai tragică poveste postcomunistă. Construcţia luminoasă a capitalismului se pare că produce nu mai puţine cadavre decât vechiul regim. Dar despre asta nu dă bine să vorbeşti.

Imaginea proastă a sindicatelor

Marian BOBOC: Cum ar trebui calibrate teoretic, dar şi organizatoric, sindicatele în România?

Vasile ERNU: Poveste sindicatelor de la noi este o poveste tristă. Ele au o imagine proastă, sunt văzute ca o moştenire a vechiului regim. În vechiul regim ele au fost instituţii formale, iar în noul regim nu au putut să se adapteze, şi mulţi dintre liderii sindicatelor au făcut pact cu puterea devenind doar un instrument al acesteia. Au uitat de menirea şi funcţia lor. Practic, ele ar trebui refăcute. În contextul actual însă este foarte dificil din mai multe cauze. Prima cauză e una legată de situaţia precară a clasei muncitoare. Lipsa locurilor de muncă face ca muncitorii să fie total lipsiţi de minime siguranţe. Noul cod al muncii e făcut în avantajul proprietarilor şi împotriva muncitorilor. Dacă la finele secolului 19 muncitorii se luptau pentru o zi mai mică de muncă şi strigau: exploataţi-ne mai puţin!, acum muncitorii strigă: Exploataţi-ne!!! Şi nimeni nu mai vrea să-i exploateze.

Mai este problema locurilor de muncă ce nu mai pune la un loc un număr mare de muncitori. Care fragmentează şi sparge grupurile. Azi nu mai avem mari întreprinderi, fabrici, uzine etc. În sectorul privat nu avem sindicate pentru că proprietarii îi aruncă imediat afară pe cei care au astfel de idei „comuniste”. Cunosc cazuri când în interiorul unor mari corporaţii occidentale din România oamenii au vrut să facă sindicat şi şi-au pierdut jobul imediat. Ce se poate în Occident nu e permis la noi, unde suntem trataţi ca o colonie de „lumea a treia”. Dar sindicalizarea este un drept şi este unul din cele mai bune instrumente de luptă politică ale omului simplu, ale muncitorilor.

Establishmentul cultural românesc…

Marian BOBOC: În perioada interbelică, în presa editată de breasla minerilor erau publicate sporadic poezii, povestiri, inspirate din viaţa lor grea, bineînţeles.

Cum ar trebui să fie definită/ scrisă literatura zilelor noastre pe „înţelesul şi placul” clasei muncitoare? Mai are clasa muncitoare nevoie de lecturi?

Vasile ERNU: Asta face parte din proiectul de emancipare al modernităţii. Şi în comunism a fost la fel. Ba chiar putem spune că în comunism li s-a creat o adevărată infrastructură în acest sens. Cu părţile bune şi proaste, pentru că era şi multă propagandă ieftină. Însă această clasă socială avea acces la educaţie şi sistem sanitar bun şi gratuit, acces la cinema, teatru şi tot soiul de case de cultură, la odihnă etc. Lucruri care în mare parte s-au pierdut. În tradiţia culturală românească există o dominaţie a unui discurs elitist, conservator şi rupt de talpa ţării. Establishmentul cultural românesc chiar dacă este încălţat de o generaţie, maxim două, se comportă de parcă sunt toţi fii de aristocraţi, se cred aleşi şi cu sânge divin. Şi-a trădat total menirea şi lupta pentru a reprezenta interesele şi nevoile păturilor de jos în faţa puterii. Ei au devenit parte a puterii. Ţăranii, bunicii lor adică, sunt leneşi, beţivi şi put. Minerii sunt pentru ei nişte brute, needucate şi violente. Nişte „necivilizaţi”, cuvânt mistic pentru elita noastră. Puţini sunt cei care apleacă urechea şi vin să vadă, să stea alături de aceşti oameni. Să le audă păsul şi să-i înţeleagă. Însă, totuşi, apare o generaţie tânără care pare mai sensibilă la astfel de grupuri sociale, la probleme sociale şi

încearcă să le povestească istoria şi viaţa lor. Încep să apară filme, spectacole, cărţi. Unul dintre proiectele cele mai interesante văzute recent legat de Valea Jiului e spectacolul SubPământ, text de Mihaela Mihailov, în regia lui David Schwartz.

Lecturile minerilor

Marian BOBOC: Să presupunem că vă aflaţi faţă în faţă cu câţiva mineri însetaţi de… lectură. Ce cărţi le-aţi recomanda?

Vasile ERNU: Eu aş recomanda cărţi pe care le recomand şi intelectualilor. Sincer să fiu, am mai mare încredere în minerii români decât în intelectualii români. Nu cred că dacă au citit câteva cărţi în plus intelectualii au o poziţie privilegiată şi superioară. Câtă prostie şi orgoliu de doi bani am întâlnit în mediul intelectual românesc nu am întâlnit nicăieri. Dar aş merge pe clasică: Gogol, Tolstoi, Hemingway etc. Ştiu ei mai bine ca mine ce trebuie să citească.

La o adică, tot furca, coasa şi „cocktailul molotov” îs baza

Marian BOBOC: Ce arme de persuasiune a masselor mai are socialismul în acest timp super tehnicizat?

Vasile ERNU: Tehnica s-a sofisticat, dar nu atât de mult pe cât vrem noi să credem. Până la urmă ele sunt nişte instrumente care pot fi folosite bine sau prost. Toată tehnica din spatele revoluţiilor acestea twitter este supraestimată. Până la urmă, oamenii trebuie să fie prezenţi fizic, în grup, să vorbească, să polemizeze direct.

Nu cred în solidarizări şi proteste virtuale. Am renunţat de mult să semnez petiţii şi proteste virtuale. Merg doar la cele reale, cu mize clare. Ca să te solidarizezi, ca să lupţi alături de cineva trebuie să-i simţi mirosul, să-i simţi transpiraţia, să-i vezi ochii, să-i strângi mâna.

Dar să nu fim naivi. Când vom vrea să dăm jos o anumită orânduire despotică, că-i comunistă sau capitalistă, tot furca, coasa şi „cocktailul molotov” vor sta la bază. Că doar nu o să foloseşti tastatura?! Uită-te cum arată poliţia în ţările „civilizate”. E mai dotată ca armata. Aici s-a ajuns. Eu repet mereu pentru putere şi intelectualii lor: cocktailul este făcut nu din sticlă, benzină şi foc, ci din dispreţul, ignoranţa şi nesăbuinţa puterii care-şi tratează cetăţenii ca pe nişte sclavi. Când amestecăm asta şi cu sărăcie atunci „cocktailul molotov” explodează. Fitilul şi focul sunt în mâinile puterii, nu în cele ale muncitorilor şi ţăranilor.

Valea Jiului – un continent, nu o insulă

Marian BOBOC: Care este autorul dvs. favorit?

Vasile ERNU: Gogol, fără discuţie.

Marian BOBOC: Este Valea Jiului o insulă a lui Robinson Crusoe (chiar şi în varianta postmodernă a lui )?

Vasile ERNU: E mai degrabă un continent. Din păcate, încă puţin explorat şi cunoscut. Valea Jiului aşteaptă încă să fie descoperită, povestită, explicată şi înţeleasă.

În faţa călăului…

Marian BOBOC: Dacă v-aţi afla în faţa călăului (nu neapărat din Statul Islamic…), cu ce cuvinte v-aţi despărţi de această lume?

Vasile ERNU: Greu să te pui într-o astfel de situaţie. Probabil m-aş gândi la copilul meu, pentru că e cel mai scump lucru pe care-l am.

SPECIAL III

marţi, 19 mai 2015

Citizen K. şi incorectitudinea politică

Înainte de a scrie despre Claude Karnoouh şi cartea sa Raport asupra postcomunismului şi alte eseuri incorecte politic am gândit puţin, nu mult, asupra felului în care noi, ca postmoderni, ne raportăm la Celălalt, îl înţelegem/tratăm, felul în care prejudecăţile ne afectează gândirea în ceea ce înseamnă el. Nu pot să vă ascund faptul că preambulul a ceea ce scriu a însemnat căutarea pe internet a unor informaţii despre Karnoouh, dar nu ca să aflu ceva precis, ci mai degrabă ca o reacţie spontană a cuiva obişnuit oarecum cu mediul virtual. Aici, primele informaţii, din milioane de pagini, ni-l prezintă pe Karnoouh fie ca gânditor de stânga, fie ca radical comunist, fie un antimodern pasionat de Heidegger, Céline, Jünger, Carl Schmitt. În ciuda informaţiilor, uneori contradictorii, nu scrie nimic, ori nu am găsit ceva, despre omul Karnoouh. Aici cred că e greşeala societăţii noastre de consum în a-l categorisi pe celălalt, a-l reduce la o etichetă, a refuza să-l înţelegem. Omul a devenit un asterix al postmodernităţii.

Cred că etichetările gen stânga, dreapta, comunist, radical etc… ar trebui să constituie nota de subsol a ceea ce înseamnă personalitatea cuiva.

Pe Claude Karnoouh l-am cunoscut din ipostaza de student la filosofie la UBB din Cluj unde ţinea un curs despre aspecte ale modernităţii târzii în postcomunism. Îmi amintesc foarte bine de un curs referitor la distrucţia alterităţii, la faptul că atunci când nu putem să-l asimilăm pe celălalt, pur şi simplu îl distrugem, iar Karnoouh dădea ca exemplu extincţia indienilor de către americani printre alte exemple pe care nu mi le mai amintesc.

Ceea ce-mi amintesc este vorba d-lui Karnoouh, o română uşor franţuzită cu accente ardeleneşti, argumentaţia teribil de clară şi elocventă, caracterul direct şi tăios al discursului dar, în acelaşi timp, dureros de adevărat. E drept că în timp, dl. Karnoouh şi-a creat un orizont de antipatie din partea celor care se simţeau vizaţi de critica sa. Spre exemplu mi-aduc aminte că în acel curs făcea o critică consistentă Americii şi sistemului său, oarecum imperialist, care a distrus orice urmă de alteritate, ca mai apoi să inventeze fabuloasa noţiune de political correctness, ce avea să legitimeze destructurarea socială sub falsa idee de reprezentativitate a tuturor grupurilor sociale. Or, e simplu, să invoci un astfel de principiu care ar diviza şi opune pături largi ale populaţiei într-o puzderie de grupuri care sunt mai uşor de manipulat, mai uşor de condus. Cam acest tip de discurs îl caracteriza pe dl. Karnoouh în perioada studenţiei mele, un discurs contestatar, care punea multe întrebări şi probleme într-o manieră directă, obiectivă, uşor nostalgică, dar adevărată.

Apoi, nu era greu de ghicit orientarea unui astfel de discurs care vorbeşte de pauperizarea muncitorilor simultan cu maximizarea profiturilor companiilor multinaţionale, de sistemul precar de ajutor social şi despre mizeria sistemului public de sănătate- discurs de stânga ori mitologie de stânga. Dar această formă de încadrare strict politică a unui discurs, mai târziu am înţeles-o, reprezintă, ceea ce Foucault a denumit, efectul de putere din interiorul şi exteriorul acestuia, efect poate mai percutant decât cel al adevărului cu care trebuie echipat orice discurs. Cel mai vizibil lucru, pentru cineva naiv, este orientarea politică a discursului lui Karnoouh în detrimentul adevărului, ceea ce face ca el să fie mereu contestat din zona politică sau mascat politică, a se vedea în text ce vrea să spună pentru un blid de linte. Făcând o scurtă paranteză pot afirma cu certitudine că orice formă de gândire reprezintă simultan gândire a adevărului, cam în aceeaşi manieră în care Foucault defineşte filosofia drept politică a adevărului. Ceea ce înţeleg de la Karnoouh, din cărţile sale, din reacţiile sale publice mediatice, este faptul că tocmai producerea adevărului nu poate fi subiectul principal al politicii, ci reversul.

Aşadar ne întoarcem la Raport asupra postcomunismului şi alte eseuri incorecte politic, editată de Alexandria Publishing House, anul apariţiei 2014, culegere de eseuri scrise de Karnoouh între anii 20082013, apărute în revista Cultura şi pe platforma Critic Atac. Cartea reprezintă o critică adusă liberalismului economic occidental (nici nu avea cum să fie altfel Karnoouh fiind un Marxist declarat), a societăţii hiperconsumului care prin proliferarea masivă a mărfii creează necesităţi artificiale consumatorului lăsat perplex, a celor care pe vremea comunismului lăudau sistemul, ca mai apoi, să se transforme în anticomunişti feroce, în cei care fac procesul comunismului condamnându-l public şi, nu în ultimul rând o critică adusă felului în care jocul sociopolitic ne trasează viaţa în prezent. Pe de altă partea cartea mai poate fi citită şi ca o critică a felului în care se subiectivează omul contemporan, felul în care aservirea a devenit un modus vivendi, asemenea felului în care populaţii întregi se supun ordinelor aberante dicate de o clasă economică şi politică inaptă şi coruptă. Să începem cu critica capitalismului tardiv, denumit de Karnoouh capitalism financiar şi de consum, al treilea capitalism, cel care consideră capitalul noua substanţă a metafizicii, la fel de volatilă ca aceasta, numai că mai percutantă. Capitalul e unicul şi adevăratul subiect al modernităţii… în funcţie de el oamenii îşi concept propriul mod-de-a fi în lume, scrie Karnoouh, şi cum alfel poate fi când FMI

sau Banca Mondială pot dicta guvernelor, statelor îndatorate lor peste măsură (a se vedea situaţia Greciei) ce industrie poate să rămână, ce alta să dispară, ce sector trebuie restructurat şi care trebuie subvenţionat, ca, în final, jocul Marii Finanţe să fie câştigător. Şi de unde altundeva pot veni acestea dacă nu din America, ţara tuturor posibilităţilor (şi a nici uneia), ţara în care Obama se vinde ca ultima versiune de ultragadget, a cărui apariţie a fost semnalată cu câteva luni înainte “Entuziasmul a venit dimpotrivă, aposteriori, ca efect al unei publicităţi agresive într-o ţară cuprinsă de o criză economică fără egal în ultimii şaptezeci de ani. Obama a apărut pe piaţă ca ultimul volum din Harry Potter sau aşa cum apare cea mai nouă versiune de iPod Mac: imediat ce se anunţă ieşirea lui pe piaţă, încep să se formeze cozi la poarta supermarketului. Dovadă că, prin repetare intempestivă şi conform legii lui McLuhan, mesajul s-a instalat deja în creiere, cu efecte scontate” (op. cit. 30). Am spus mai înainte că America este ţara niciunei posibilităţi pentru că însuşi Obama pare să fie, dacă nu girantul, măcar cel care prin administraţia sa a permis apariţia crizei din 2008, fiind doar interfaţa elitei economice de pe Wall Street. După cum argumentează Karnoouh pe Obama nu-l legitimează decât o publicitate agresivă şi faptul de se fi aliniat la logica unor Warren Buffet, George Soros… care înţeleg că profitul e mai important decât miliarde de oameni “dl. Obama conţine toate ingredintele de servitor al elitei politico-financiare americane dominate fără îndoială de albi”(op. cit.31). Dar Obama nu poate fi făcut responsabil de toate derapajele economice şi sociale ale momentului, el nu e decât un continuator. Fiind produsul unei Americi pseudoimperialiste, a imaginii intens mediatizate a acelei American way of life, după care standardele democraţiei ar fi liber-consumul, marfa şi publicitatea, Obama reprezintă apusul democraţiei liberale sub masca corectitudinii politice.

Bineînţeles că discursul lui Obama a avut succes într-o ţară în care go fat, go nowhere, do nothing, just be părea să fie metafizica de lucru a poporului tocmai copleşit de începutul crizei din 2008.

Numai că salvarea acordată prin acele supbrimes, ajutoare, şi chiar naţionalizarea unor companii de stat ca AIG, de către administraţia Obama avea să demonstreze contrariul, cu efecte economice devastatoare pentru cei deja îndatoraţi, chiar pentru cei mai săraci. Mai înainte de a fi o criză a lichidităţilor actuala criză (care e departe de a se fi încheiat) reprezintă o criză a speculaţiei având la bază resurse băneşti fictive, după cum demonstrează Karnoouh căci “Amploarea operaţiei de volatilizare a banilor fictivi reprezentaţi

de datoriile angrenate în jocul speculativ al titlurizărilor subprime-lor a creat un haos total, în care suma datoriilor contractate de debitori a crescut infinit mai repede decât suma rambursărilor efectuate de aceştia, cu pierderi estimate acum de specialişti undeva între 2800 şi 6000 de miliarde de dolari! Această uriaşă ficţiune monetară a antrenat o amplă reacţie în lanţ, extinsă la toate sectoarele economiei”(op. cit. 38). Nu trebuie să uităm şi efectul globalizării, capitalul fiind cel mai percutant agent al acesteia, motiv pentru care o cădere a bursei de la New-York are consecinţe negative planetare. Pe de altă parte Karnoouh îşi pune problema cauzelor profunde care au făcut ca occidentul, - şi nu numai, pentru că, în ciuda progresului tehno-ştiinţei actuale şi a masificării consumului, suntem departe de sfârşitul necesităţii, - să anihileze pur şi simplu posibilitatea oricărui progres etic al societăţii. E vorba de mecanismele de putere care sunt prezente la toate nivelurile societăţii, mecanisme ce demonstrează fundamentul egocentric al naturii umane: “Acest tablou al destinului uman, sigur, schiţat în grabă şi în tuşe groase, pare totuşi să sugereze că omul, ca Dasein, perpetuează un comportament articulat în jurul voinţei de putere şi a rapacităţii sale fără limite, prefăcându-le în ipostaze ale Fiinţei-aruncate-în-lume (Geworfenheit) şi în însuşi proiectul de existenţă al omului în esenţa sa (Seiende) umană pur şi simplu umană…” (op. cit.109). Cred că baza argumentului folosit de Karnoouh o constituie faptul că natura umană, în ciuda avansului tehnic, n-a suferit ample modificări de-alungul istoriei, fiind vorba de acelaşi om care, punându-se pe sine în centrul existenţei (atât a lui cât, şi a celorlaţi, a se vedea hedonismul şi lipsa de empatie a contemporanilor noştri în faţa suferinţei celorlalţi), consideră că a avea putere întotdeauna e sinonim cu intensificarea acesteia. Tocmai în societatea contemporană putem vedea semnul intensificării puterii în logica acumulării rapide şi infinite a profitului câtorva pe spatele altor miliarde aflaţi la limita sărăciei. Karnoouh foloseşte exemplul companiilor multinaţionale care nu fac decât să-şi trateze propriii angajaţi ca pe nişte sclavi, pe de o parte, iar pe de altă parte, se vede în acţiunile lor speculative, pretinzând şi obţinând resurse importante sub sloganul eficienţei economiei private.

Noi, românii, o ştim prea bine, pentru că în numai 25 de ani industria a fost pusă la pământ, sub sloganul ineficienţei statului şi a proastei lui administrări, resurse importante au fost cedate unor companii occidentale pentru a putea construi economia privată de care aveam atâta

(continuare în pagina IV)

IV SPECIAL

marţi, 19 mai 2015

Vasile Ernu este născut în URSS în 1971. Este absolvent al Facultăţii de Filosofie (Universitatea Al.I.Cuza, Iaşi, 1996) şi al masterului de Filosofie (Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj, 1997). A fost redactor fondator al revistei Philosophy&Stuff şi redactor asociat al revistei Idea artă+societate. A activat în cadrul Fundaţiei Idea şi Tranzit şi al edituilor Idea şi Polirom. În ultimii ani a ţinut rubrici de opinie în România Liberă, HotNews, Timpul şi Adevărul, precum şi rubrici permanente la revistele Noua Literatură, Suplimentul de Cultură şi Observator Cultural.

A debutat cu volumul (Polirom 2006, ediţia a II-a în 2007, ediţia III-a în 2010, ediţia IV-a în 2013 ), care apare în anul 2007 şi la Editura Ad Marginem din Rusia, în 2009 la Editura KX – Critique & Humanism din Bulgaria, în 2010 la Editura Akal din Spania şi Editura Hacca din Italia, în 2011 la Editura L’Harmattan din Ungaria şi la Editura Sulakauridin Georgia, iar în 2014 la Editora Claroscuro din Polonia. Cartea a fost nominalizată la Premiul de debut al revistei Cuvîntul, Premiul pentru Roman şi Memorialistică al revistei Observator cultural şi Premiul Opera Prima al Fundaţiei Anonimul.

Volumul a fost distins cu Premiul pentru debut al României literare şi cu Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România. În 2009 publică la Editura Polirom volumul care apare în anul 2012 la Editura Hacca din Italia și e în curs de apariţie la Editura Ad Marginem din Rusia.Volumul a fost nominalizat la Premiul pentru Eseu al revistei Observator cultural (2009) şi a primit Premiul Tiuk! 2009. În 2010 publică (Editura Polirom) împreună cu Bogdan-Alexandru Stănescu volumul Ceea ce ne desparte. Epistolarul de la Hanul lui Manuc. În 2012 publică (Editura Cartier) volumul Intelighenţia rusă azi. În 2013 publică (Editura Cartier) volumul Sînt un om de stînga.

Vasile Ernu (alături de Costi Rogozanu, Ciprian Şiulea şi Ovidiu Ţichindeleanu) este coordonatorul volumului Iluzia anticomunismului. Lecturi critice ale Raportului Tismăneanu, Editura Cartier 2008.

Vasile Ernu (alături de Florin Poenaru) este coordonatorul volumului Ucraina live. Criza din Ucraina: de la Maidan la război civil, Editura Tact 2014.

Este unul din fondatorii şi coordonatorii proiectului www.criticatac.ro

(urmare din pagina III)

nevoie. Acum nu putem constata decât corupţia mediului politic care în schimbul unor şpăgi consistente au descompus nu numai industria ci şi sectorul energetic, alimentar, industria farmaceutică etc… Dar asemenea lucruri nu sunt apanajul exclusiv al românilor, ele s-au întâmplat pretutindeni şi nimeni nu s-a revoltat. Părerea lui Karnoouh este aceea că sistemul politico-economic actual a transformat posibilitatea reacţiei sociale în spectacolul ei. De aceea nu există miting, demonstraţie, mişcare de stradă care să nu conţină elementele unui spectacol de prost gust- cântece debile, danţăieli obscene ori sloganuri suburbane. Mi-aduc aminte de greva sistemului public, din 2010 cred, unde mii de funcţionari ai statului român, confruntaţi cu problema reducerii veniturilor, iminentul şomaj, au găsit de cuvinţă să lanseze şi danseze Pinguinul. Deci nicio reacţie consistentă.

Karnoouh consideră că revolta reală, sinceră, apare numai atunci când individul îşi vede ameninţată viaţa “…oamenii simpli nu declaşează de capul lor revoluţii sau războaie şi nu-şi riscă bunurile şi viaţa de dragul unor abstracţiuni ca Statul, Patria, Naţiunea aşa cum credea Hegel, ori Clasa, cum credea Marx, ci numai atunci când le este ameninţată supravieţuirea şi nu mai întrevăd altă soluţie paşnică de îndepărtare a unui destin fără speranţă, în ceea ce-i priveşte pe unii, sau de ostoire a lăcomiei, dacă vorbim de alţii” (op. cit. 108).

Reamintindu-ne că politica este războiul dus cu alte mijloace (Clausewitz) ori invers, în eseul Reflecţii asupra politicii practice Karnoouh constată că istoria universală ne demonstrează că dreptul reprezintă voinţa celui puternic de a nu răspunde pentru faptele sale. Pe de altă

parte războiul în sine răspunde raţiunii practice a scopului care scuză mijloacele poate de aceea dreptul nu poate limita violenţa ”…legea celui mai tare determină şi impune principiile dreptului, putând în ultimă instanţă să-l modifice în funcţie de interese şi de raporturile de putere existente” (op.cit. 185). O altă consecinţă neplăcută a războiului modern o constituie transformarea inamicului în speţă subumană, la limită el reprezintă Răul absolut ce trebuie eradicat fapt care conduce la criminalizarea războiului şi la punerea în scenă a unei lupte între oameni şi non-oameni “pe de o parte războiul s-a transformat în război total şi democratic, pe de alta, s-a declanşat deplasarea semantică modernă a ideii de inamic spre aceea de criminal (fapt ce incumbă şi o deplasare a valorii etice), o deplasare ce avea să schimbe şi scala masacrelor comise asupra populaţiei civile…” (op. cit. 189). Un exemplu în acest sens poate fi dat de actualul conflict între America şi Rusia, conflict în care fiecare vede în celălalt Răul absolut ceea ce se poate vedea foarte bine la nivelul declaraţiilor unor înalţi oficiali din cele două tabere. Numai că modul acesta de a vedea în inamic o specie infraumană nu este ceva neaşteptat dacă avem în vedere ceea ce Karnoouh denumeşte rasismul metafizic al occidentului, rasism care consideră globalizarea unicul mod de a fi al Occidentului, destinul său, împlinirea sa istorică, de a considera că libertatea omului, aparţinând celui deal treilea capitalism, e singura care poate fi împlinită de liberalismul economicopolitic. Karnoouh ne spulberă astfel toate iluziile în ceea ce priveşte credinţa în toleranţă, în integrarea străinului, citind eseul despre ţigani. Aşa cum arată el efor-

Claude Karnoouh s-a născut în martie 1940 la Paris, unde şi-a făcut şi studiile superioare. Din 1959 şi până în 1965 a urmat studii de ştiinţe (fizică şi chimie) la Sorbona, iar din 1966 până în 1969 studii de ştiinţe umane (filosofie, antropologie socială, sociologie şi lingvistică) la Universitatea Paris X Nanterre. Începând din 1970 este membru al Centrului Naţional de Cercetare Ştiinţifică (CNRS) şi a predat, de asemenea, la Universitatea Paris X Nanterre, Sorbona, INALCO, Universitatea din Gand (Belgia), Charlostville (Virginia, SUA), Urbino (Italia), ELTE (Budapesta). Din 1973 a întreprins mai multe anchete de etnografie şi folclor în satul Breb din Maramureş.

Din 1991 şi până în 2002 a fost profesor invitat al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj unde, în cel de al doilea semestru al anului universitar, a susţinut un curs despre aspecte ale modernităţii târzii în postcomunism, îmbinând diverse abordări (politice, culturale, economice). A publicat peste o sută de articole şi eseuri de antropologie culturală şi politică, filosofia culturii şi filosofie politică. În româneşte i-au apărut cărţile: Adio diferenţei (1994; 2001); Duşmanii noştri cei iubiţi: mici cronici din Europa Răsăriteană şi de prin alte părţi (1997); Rituri şi discursuri versificate la ţăranii maramureşeni: a trăi şi a supravieţui în România comunistă (1998); Cronica unui sfârşit de secol (1999); Comunism/postcomunism şi modernitate târzie (2000); Inventarea poporului-naţiune. Cronici din România şi Europa Occidentală (1973-2007) (2011). A editat, în versiune bilingvă, Odiseea bravului soldat Alexa. O cronică rimată a Primului Război Mondial (2013).

turile unor oficiali, fie de la Bucureşti, fie de la Bruxelles, de integrare a ţiganilor se loveşte pur şi simplu de nepăsarea noilor îmbogăţiţi şi raţiunea de a-i transforma în masa electorală pentru unul sau altul când interesele de partid o cer. Aşadar pe nimeni nu interesează situaţia ţiganilor, cu atât mai mult a săracilor. O demonstrează sistemul de protecţie socială şi cel de sănătate. Vorba lui Foucault, cred că spune în cursul Anormalii, – în vreme de foamete şi sărăcie e mai bine să fi bogat pentru a fi mai sănătos, a trăi mai mult etc… (de altfel e bine să fi bogat oricând).

Căci atâta timp cât noua clasă de mijloc de la noi, şi de pretutindeni, îşi construieşte viaţa după imperativul bio, săracii sunt împinşi la periferie pentru simplul fapt că societatea de consum nu-i poate tolera (şi astfel îi consideră inutili).

Dând dovadă de un ascuţit simţ al observaţiei şi al criticii Karnoouh consemnează: “Problema ţiganilor nu a adus nimic nou pe ordinea de zi a României: dacă preşedintele considera perfect normal emigrarea medicilor şi a celor mai buni intelectuali spre ţările bogate din UE, de ce s-ar mai încurca şi cu săracii? A guverna peste un popor pauperizat, mizerabil, prost hrănit şi pasiv şi a-i încuraja pe cei mai buni să părăsească ţara în masa este opţiunea unei clase politice pentru care a conduce nu înseamnă decât o modalitate de a-şi aduce bani în buzunar” (op. cit. 198). În situaţia dată devine evidentă lipsa de mijloace a majorităţii populaţiei şi reducerea la minim a drepturilor asigurate şi garantate de stat, traiul de azi pe mâine al românilor nevoiţi să cheltuie cel puţin 70% din venituri pe hrană (a se vedea statistica consumului în România, statistică publicată de cei de la

I.N.S), ce să mai vorbim de economii.

Toate acestea sunt un exemplu pentru modul defectuos, dacă nu dezastruos, al capitalismului nostru de al treilea tip (ar spune Karnoouh - primul capitalism reprezentat de capitalismul mercantil, cel de-al doilea fiind cel al revoluţiei industriale şi, în fine, capitalismul de al treilea tip, cel financiar şi de consum).

Last but not least, ca să-l parafrazez pe Karnoouh, postcomunismului românesc îi dedică autorul o importantă parte a cărţii. Cunoscând foarte bine societatea românească, atât cea postrevoluţionară dar şi pe cea a dictaturii ceauşiste, Karnoouh face o radiografie a situaţiei României lucidă şi reală. Căci e simplu de constatat că potenţaţii vechiului regim au ajuns la putere şi în noul regim, că odată comuniştii sadea s-au transformat peste noapte în disidenţi democraţi. Acest spectacol, lasă Karnoouh să înţelegem, e cel al unei ruine totale, spectacolul celor care de dragul unor mărunte sau importante privilegii consideră să înfiereze trecutul, chiar să-şi renege propriul trecut dacă urgenţa momentului o cere (pentru un pumn de linte). Vedem în situaţia tragică a României- pusă să aleagă între doi excomunişti (Năstase vs. Băsescu) conform spuselor lui Băsescu, situaţia unui condamnat la moarte care e pus să-şi aleagă modul în care să fie executat. Închei recenzia cu un citat: “După decembrie 1989, i-am văzut pe toţi aceşti promovaţi de la coada vacii şi profitori ai regimului, cum, într-o singură noapte, s-au preschimbat în anticomunişti convinşi, în adepţi ai laissez-faire-ului economic de tip Hayek şi ai şcolii de la Chicago (nu alta decât care ne-a blagoslovit cu criza actuală şi cu ştiutele piederi financiare colosale!)…

Ciprian DÎRJAN