1321

CMYK

Ziar ul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Doar două exemple.

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,4328 lei 1$ = 3,2815 lei 1₤ = 5,2850 lei

joi, 7 noiembrie 2013 Anul VI nr. 1321 12 pagini Preţ: 1 leu

Iată unde se duc banii din Valea Jiului, când se duc!

S-a discutat mult asupra faptului că, în baza unor interese personale, de grup sau de partid, cei înscăunaţi la conducerea unor entităţi publice din Valea Jiului dau dovadă de lipsă de patriotism local. Sigur că, din punct de vedere legal, este greu (dar nu imposibil) să condiţionezi participarea la o procedură de achiziţie publică pe criterii ce ţin de sediul social ori implicarea unor angajaţi din Valea Jiului în derularea unui eventual contract. Dar, în condiţiile în care viaţa economică locală e la pământ, largheţea cu care actualii diriguitori ai unor entităţi de stat din Valea Jiului scot banii din zonă nu face bine, pe termen mediu, niciunui cetăţean al zonei.

Am ales să analizăm...

... contracte recent sau foarte recent atribuite la nivelul Văii Jiului. Spre exemplu, cele cu Mecanoprod SA Motru, judeţul Gorj, care a câştigat anul acesta un număr de 4 (patru) proceduri organizate de către Societatea Naţională de Închideri Mine Valea Jiului SA, mai exact în lunile aprilie, iunie, august şi septembrie. Vorbim de contracte a căror valoare, cu tot cu TVA, reprezintă aproape 6,6 miliarde de lei vechi. Mecanoprod SA a furnizat SNÎMVJ, în banii ăştia, lugne metalice şi bride. Fără să facem pe deştepţii, considerăm că – dacă s-ar fi străduit mai mult – cei de la SNÎMVJ ar fi găsit nişte bride şi lugne metalice mult mai aproape. Iar banii ar fi rămas în Valea Jiului.

Important de adăugat, credem, că Mecanoprod SA face parte din imperiul financiar controlat de omul de afaceri gorjean Nicolae Sarcină, mai cunoscut dvs. – poate – în calitate de proprietar al lanţului de producţie şi distribuţie (alimentare, carburanţi etc.)

„Succes”. Dl. Sarcină nu e nici de la PSD, nici de la PNL însă, potrivit surselor noastre, omul este cu puterea. În 2012, spre exemplu, a refuzat propunerea USL de a candida pentru Senat într-un colegiu din judeţul vecin şi prieten.

De departe foarte interesantă...

...este combinaţia, de ani de zile, a factorilor din industria minieră cu Kopex SA Katowice (Polonia). Deşi industria locală, conexă celei miniere, poate duce în spate necesarul pentru unităţile miniere, aşa cum a făcut-o zeci de ani de-a rândul, responsabilii de ieri şi de azi din industria minieră au preferat să se aboneze la Kopex. Iar treaba asta face ca, periodic, să

fie obligatorii noi achiziţii din Polonia.

Pe stil nou, acestea sunt făcute de către Complexul Energetic Hunedoara SA. Cea mai recentă achiziţie, făcută publică la 15 octombrie a.c., a vizat aprovizionarea cu stâlpi hidraulici portanţi, dublu telescopici, pentru secţii mecanizate. Procedura a fost aceea a negocierii fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare. Aţi prins ideea? Trădând interesele economice

ale României, în general, şi ale Văii, în special, responsabilii de ieri din industria minieră au achiziţionat diverse utilaje de la Kopex.

Implicit, i-au obligat pe responsabilii de azi ca, atunci când au nevoie, să se aprovizioneze cu cele necesare pentru secţiile mecanizate TAGOR tot de la Kopex SA. Valoarea contractului a fost estimată la 303.000 lei plus TVA şi, aşa cum am spus, singurii întrebaţi de vorbă au fost cei de la Kopex SA. Care au răspuns prezent şi au ofertat “în buza” preţului maxim, adică 302.022,40 lei + TVA. Ar fi putut oferi şi 302.999,99 lei plus TVA, că tot de la ei s-ar fi cumpărat marfa. Asta e un fel de: de ce să nu moară românii, ca să trăiască polonezii.

Subiect asupra căruia, vă promitem, vom reveni cu un amplu material.

Cătălin DOCEA

Ziarul Vãii Jiului

2 LA ORDINEA ZILEI Ieri,

Joi 7 noiembrie 2013

Aeroportul a intrat la… apă

Ne-a fost bine la 15-20 de grade, dar pe timp de ploaie ne intră apa până la chiloţi. Aeroportul a fost ieri complet sub apă. Imaginile alăturate nu ne sunt deloc străine, dar ne sunt de ajuns.

Canalizarea, bat-o vina, nu face faţă deloc surplusului de apă.

9:00-9:15 Ştiri (r) 9:15-9:30 Valea Jiului pe faţă şi pe dos (r) 19:00-19:15 Ştiri 19:15-19:30 Valea Jiului pe faţă şi pe dos 19:30-21:00 Oameni şi fapte - talk show Televiziunea Parâng poate fi recepţionată în reţeaua UPC pe următoarele frecvenţe: Petroşani şi Petrila - 423,25 MHz (canal S 36), Vulcan, Lupeni şi Aninoasa - 391,25 MHz (canal S 32). * Televiziunea Parâng îşi rezervă dreptul de a modifica grila de programe în cursul zilei curente.

Uricani

Au început

Ploile toamnei De marţi seara a început să plouă în toată Valea Jiului. Cum ieri ploaia nu a mai contenit, am verificat dacă nu cumva a intrat în vigoare vreo atenţionare de cod galben sau portocaliu. „Nu este nicio atenţionare de cod galben.

Este doar o simplă atenţionare făcută de INMH, prin care suntem înştiinţaţi că precipitaţiile vor putea ajunge până la 35 de litri pe metrul pătrat. Conform avertizării meteo, aceste ploi vor ţine până joi la orele 10:00. Mai departe nu ştim nimic, aşteptăm noi informaţii. Dar, din câte ştim din prognoza lărgită, deocamdată nu vor fi încă probleme cu vremea, temperaturile vor fi pe plus şi în această săptămână.

Acestea sunt nişte ploi de toamnă normale şi e foarte bine pentru natură că plouă acum”, ne-a declarat ing. Sorin Corici, şeful SHI Petroşani, din cadrul Apelor Române Jiu-Craiova. La munte va fi lapoviţă.

Corneliu BRAN

)

Ziarul Vaii Jiului

26 noiembrie 2013

nici gropile, trecerile de pietoni sau gurile de canal.

Localităţi am văzut noi sub apă şi în America, deci nenorociri se pot întâmpla oriunde. Dar noi suntem domiciliaţi într-un oraş de munte, unde precipitaţiile sunt la ele acasă, aşadar, nu ne tot putem plânge că plouă prea mult, mai mult decât ar trebui. Prin urmare, noi cui să ne mai plângem că suntem uzi la şosete?

Alina PIPAN

Lucrările ţin cont de prognoza meteo

Nou termen în procesul grupului Simota - Litera

Pe timpul iernii lucrările la proiectul de reabilitare a străzilor şi trotuarelor din Uricani vor fi suspendate, ele urmând să fie reluate la primăvară.

Curtea de Apel Alba Iulia a dat un nou termen în procesul grupului Simota - Litera deoarece familia Biriescu nu s-a putut prezenta în faţa instanţei fiind reţinută la Bucureşti în dosarul în care este cercetat şi fostul şef al BCCO Alba, Traian Berbeceanu.

La termenul de marţi, în urma verificării din oficiu a legalităţii şi temeiniciei măsurii arestării preventive a celor şase inculpaţi trimişi în judecată în acest dosar, Curtea de Apel Alba Iulia a dispus: „Menţine măsura arestării preventive a inculpaţilor Litera Constantin Cristian, Varodi Mihăiţă Mircea, Simota Alin, Moldovan Ioan Petru, Muntean Florin Ioan şi Bota Gheorghe”.

Reamintim că prin rechizitoriul întocmit de procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Alba Iulia, în dosarul grupului Simota - Litera au fost trimişi în judecată la Curtea de Apel Alba Iulia 14 persoane, dintre care şase inculpaţi în stare de arest preventiv, un inculpat pentru care este dispusă arestarea în lipsă şi şapte persoane în stare de libertate, dintre care trei inculpaţi aveau stabilită obligaţia de a nu părăsi ţara. Aceştia sunt acuzaţi că au făcut parte dintr-o grupare specializată în comiterea unor infracţiuni de şantaj şi fapte de violenţă care a acţionat în principal pe raza judeţului Hunedoara.

Mihaela PETROŞAN

Deşi lucrările la Uricani pe proiectul privind reabilitarea unor străzi şi trotuare n-au început de foarte multă vreme, în momentul de faţă deja se văd o parte din rezultate destul de semnificativ. „Da, într-adevăr, cei de la firma Drupo, care se ocupă de aceste lucrări, au tras destul de bine, iar în momentul de faţă Bulevardul Republicii este finalizat cam în proporţie de 80%, iar podul de la poştă undeva spre 50%”, ne-a declarat primarul Dănuţ Buhăescu. Însă, iarna şi frigul se apropie. În aceste condiţii, lucrările vor fi suspendate până vremea o va permite, probabil la primăvară. „Nu avem ce să facem, sper să înţeleagă toată lumea, nu se poate efectua acest gen de lucrări iarna. Dar imediat ce temperaturile vor creşte, lucrările vor fi reluate. Oricum va fi, anul viitor vom avea un oraş mai frumos, cu multe trotuare şi străzi reabilitate”, ne-a declarat Dănuţ Buhăescu.

Corneliu BRAN

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0737.575582 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

www.zvj.ro

Când plouă cu găleata oraşul este… ud leoarcă. Practic, în Aeroport nu poţi nici să treci strada de pe o parte pe alta dacă eşti pieton. Iată cât de greu se deplasează autoturismele în zona Dacia, dar pietonii? Avea regretatul primar Gheorghe David o vorbă când era groasă situaţia: „Suntem în budă!”. Apoi, chiar suntem. Dacă nu în budă, în canal sigur. Situaţia nefastă a canalizării din Aeroport ne incomodează din totdeauna şi se pare că nu există soluţii de ameliorare a problemei, dacă nu de rezolvare a ei. Ne întrebăm cum coboară copiii care merg la şcoală din maxi-taxi şi pe unde o iau să ajungă în sala de clasă uscaţi la picioare. Doamne fereşte să mai stai undeva peste linia ferată, sau pe Slătinioara şi să vrei să ajungi la şcoală! O ploaie mai zdravănă şi o aşa canalizare te trimit direct la spital.

După ce că nu vezi asfaltul, nu se văd

joi, 7 noiembrie 2013

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380; 0737.352129 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008.

ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO, Daniela FILIMON - 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Ziarul Vãii Jiului

ACTUALITATE

joi, 7 noiembrie 2013

Pentru Daniel Moraru

Nu există pe lume plăcere mai mare decât s-o ardă pe FB la muncă, în deplasare…

Pentru că este un om informat (pe jumătate) şi îi place să fie la curent cu toate, consilierul local Daniel Moraru sacrifică orice. Inclusiv orele de muncă prestate la Spitalul Municipal Vulcan, pentru a verifica pe internet ce mai scrie presa locală, şi, mai ales, ce s-a mai postat pe Facebook. Şi dacă simte dumnealui că, pentru binele populaţiei pe care o reprezintă în Consiliul Local Uricani, trebuie să intervină cu comentarii şi like-uri, o face, doar are timp berechet.

Şi din postura de inginer la un spital municipal câtă treabă să ai?

Mai ales la cât de prost este plătit şi dumnealui, ca orice lucrător la stat, adică cu 18.000 de lei pe an.

Acum, nu o fi domnul Moraru cel mai indisciplinat angajat la stat din câţi are spitalul din Vulcan, de uitat pe net se mai uită şi alţii, dar măcar au bunul-simţ să nu se dea de gol, postând pe reţelele de socializare tocmai la ora la care programul de lucru a început deja.

Domnul Moraru intră pe Facebook de la prima oră şi postează prima opinie la 8:10, apoi continuă. A intrat cu subsemnata în vorbă, tot pe Facebook, pe la ora 10, ca să facă o ironie ieftină faţă de materialul pe care l-am scris în ediţia de ieri a ZVJ. Pe imaginea alăturată se vede ora conversaţiei (9:13), imaginea printată de pe ecranul laptopului pe care l-am deschis din Germania, unde mă aflu în vizită, şi unde, se ştie, este o diferenţă de o oră faţă de ora României. Aşadar, să fi fost două ore de muncă asiduă pe Facebook pe banii statului? Sau Daniel Moraru a mai luat o pauză să mai muncească ceva, sau poate să-şi facă o cafea?

Partea proastă este că, deşi mai mereu postează online, Moraru nici măcar nu ştie să se informeze corect. De exemplu, din câte cunoaşte dumnealui, SMURD oferă servicii doar dacă are sediul într-o localitate, când ştie orice muritor că SMURD, ambulanţa, pompierii acoperă toate localităţile din ţară, indiferent de sediu. Acestea sunt servicii de urgenţă. Aşadar, crede că face bine când spune că Buhăescu a fugărit SMURD-ul şi pompierii din Uricani, când ISU Hunedoara a

răspuns public întrebării de ce a decis relocarea departamentului de pompieri la Lupeni, motivând că datele arată că departamentul va avea o activitate mai eficientă pentru vestul Văii dacă va fi relocat, şi demonstrează statistic acest lucru.

Este normal, corect şi democratic să-ţi spui punctul de vedere şi să-ţi faci treaba din postura de consilier aflat în opoziţie, dar folosindu-te de informaţii corecte, şi nu în timp ce ar trebui să-ţi faci treaba în instituţia publică ce te plăteşte tot din banii contribuabililor. Iată discuţia purtată online, puţin după ora 10, (ora 9, ora Germaniei): „D.M.: Articolul dumneavoastră seamănă cu bancul acela cu Radio Erevan: nu era maşină era bicicletă, şi nu i s-a dat, ci i s-a luat.

A.P.: Bună dimineaţa, domnule Moraru, aveţi chef de Facebook şi glume, presupun că sunteţi la muncă şi câştigaţi bine pentru asta.

D.M.: Observaţi că nu răspund răutăţilor dumneavoastră, însă ar fi normal să am un drept la replică. Nu mă voi mai chinui însă să îl scriu.

A.P.: Păi să-l scrieţi, dacă tot aveţi timp, şi să-l trimiteţi pe adresa redacţiei... A bun... Înseamnă că aveţi şi alte lucruri mai bune de făcut, de exemplu, să munciţi.

D.M.: Îmi place preocuparea dumneavoastră pentru nivelul muncii mele. Vă doresc o zi senină!

A.P.: La fel”.

Alina PIPAN

Prin implicarea la timp a directorului general Costel Avram a fost posibilă o

3

Intervenţie promptă a SC Apa Serv Valea Jiului SA în cartierul Paroşeni-Intervenţii

Totul nu a durat decât două zile. Luni, 4 noiembrie, un locatar din bloc a sunat la SC Apa Serv Valea Jiului SA, a cerut să vorbească cu însuşi Costel Avram, directorul general al societăţii, i-a spus ce a avut de spus, iar, marţi, lucrătorii de la Ape erau deja la blocul 2 din cartierul Paroşeni-Intervenţii.

Asta este, pe scurt, ceea ce s-a petrecut, la începutul acestei săptămâni, la Paroşeni-Intervenţii. Problema locatarilor din blocul 2, legată de presiunea apei care le ajunge la chiuvetă, e de ceva vreme, cauza nu era greu de dedus: vechimea de câteva zeci de ani buni a ţevii pe care aceasta vine din conducta principală. Oamenii tot şi-au zis că vor sesiza şi vor cere să le fie înlocuită, dar niciunul nu a făcut nimic concret în acest sens.

Asta, până când domnului Lică Vieru i-a venit o idee. „Acum, dacă tot se sapă la noua reţea de canalizare, şi-a zis omul, şi tot e deranj în faţa blocului, ar fi momentul să încercăm să vedem şi ce-i cu ţeava aia de apă!”. Zis şi făcut. A telefonat la Apa Serv Valea Jiului, a vorbit cu directorul general Costel Avram, iar a doua zi, marţi, lucrătorii erau prezenţi în faţa blocului. Şi, ca să arate locatarilor de la Paroşeni-Intervenţii că el le tratează problema lor cu maximum de seriozitate, directorul general Costel Avram l-a trimis, ca să vadă cum stau lucrurile, pe însuşi şeful departamentului de investiţii, ing. Florin Donisa.

Miercuri, 6 noiembrie, după ce i s-a raportat finalizarea lucrării, Costel Avram a mers personal la faţa locului, pentru a vedea cum stau lucrurile.

După ce au săpat, cei de la Ape au constatat că vechea ţeavă de doi ţoli prin care apa venea până atunci la bloc era ciuruită ca o strecurătoare. „Era doar găuri şi pământ”, a remarcat cineva dintre cei de acolo. În locul ei a fost pozată subteran, pe o distanţă de 30 de metri, o conductă din polietilenă cu diametrul de 63 de milimetri. „Asta o să ţină o mie de ani”, a remarcat, cu umor, domnul Lică Vieru, o veche cunoştinţă de-a mea. Care, apoi, nu m-a lăsat până nu a văzut că-i consemnez pe hârtie şi următoarele cuvinte: „Noi, cei din bloc, îi aducem mulţumiri domnului Avram şi celor de la Ape care au venit să facă lucrarea şi, neapărat să scrii asta, fetelor de la casieria din Vulcan. Cărora, întotdeauna când le-am sesizat ceva, a venit cineva şi s-a rezolvat!”.

Vizibil măgulit de cele auzite, directorul general Costel Avram a fost sincer în răspunsul pe care l-a dat: „În asemenea situaţii nu pot nicidecum să rămân insensibil la solicitările oamenilor. Operaţiunea de faţă de la IntervenţiiParoşeni este făcută pe investiţie proprie de către SC Apa Serv Valea Jiului SA. Am purces la înfăptuirea ei, cu toate că încasările şi starea financiară ale societăţii nu sunt dintre cele mai bune. Mă bucur că, acum, cei de aici sunt mulţumiţi. Dacă o situaţie asemănătoare se va constata şi la blocul nr. 1, cel dinspre Vulcan, şi acestuia i se va schimba ţeava de alimentare cu apă potabilă”.

Gheorghe OLTEANU

www.zvj.ro

4

Ziarul Vãii Jiului

SPORT

joi, 7 noiembrie 2013

Astăzi, finala cupei AJF

FC Hunedoara, care a trecut cu 5-0 de Victoria Călan şi cu 4-0 de Primavera Deva.

Cele două învingătoare din grupe s-au întâlnit în finala competiţiei, în fapt o reeditare a ultimului act de anul trecut, atunci impunându-se hunedorenii. De această dată, CFR Simeria şi-a luat revanşa, şi a învins echipa de pe Cerna cu un categoric 5-1. În finala judeţeană, CFR Simeria o va întâlni pe Pro Fotbal Petroşani, antrenori Marin Tudorache şi Viorel Stancu, câştigătoarea zonei de sud, meciul urmând să se dispute în Valea Jiului, astăzi.

Pro Fotbal Petroşani – CFR Simeria

Grupa de copii născuţi în anul 2004 a clubului CFR Simeria a câştigat zona de nord a Cupei Asociaţiei Judeţene de Fotbal (AJF) Hunedoara.

Echipa feroviară s-a impus clar în grupa A a competiţiei desfăşurate la Simeria, învingând cu 3-0 pe Aurul Brad şi cu 4-0 pe T&O Hunedoara. În cealaltă grupă, pe primul loc s-a clasat

Karate

Ipate a plecat la Mondiale

Sportivul de la secţia de karate a CSM Petroşani, Ionuţ Ipate, va reprezenta Valea Jiului la Campionatul Mondial de la Guadalajara, Spania.

La Campionatul Mondial de Karate WKF, petroşeneanul a plecat împreună cu lotul naţional. Campionul din Petroşani speră într-o clasare foarte bună la cel mai important eveniment din cariera sa.

Multiplu medaliat anul acesta, Ionuţ Ipate este la 19 ani unul dintre cei mai talentaţi sportivi din ţară, iar antrenorul său Radu Polifronie crede că elevul său va face o surpriză frumoasă în Spania.

Fotbal. Liga a IV-a

Ce se întâmplă cu Universitatea?

Dacă CS Vulcan s-a impus clar în derbiul etapei a XI-a a Ligii a IV-a Hunedoara, Universitatea Petroşani a pierdut al patrulea joc în campionat.

Fotbal. Liga a V-a

Bilanţ bun

Oficialii Asociaţiei Judeţene de Fotbal Hunedoara consideră că turul campionatului Ligii a V-a Hunedoara, încheiat la finalul lunii octombrie, este unul reuşit.

Motivaţia aprecierii oficialilor constă în faptul că doar o singură echipă din cele două serii ale Ligii a V-a a abandonat competiţia, iar jocurile au fost

www.zvj.ro

Gabriel Niţu, antrenorul Universităţii, s-a plâns că jocul echipei nu se leagă, iar schimbările survenite în ultimul timp au afectat şi mai mult moralul grupării petroşenene. Declinul „studenţilor” a început din etapa a V-a susţinută la Deva, 0-5 cu CNS Cetate, şi a continuat cu alte înfrângeri: 1-3 la Aurul Certej şi 1-2 la Dacia Orăştie.

Universitatea a început cu stângul sezonul 2013-2014, 0-1 cu Aurul Brad, la Deva, în Supercupa Hunedoarei 2013. lipsite de incidente majore şi au avut multe goluri marcate. „În seria I, Strei – Poiana Ruscăi, unde au participat 10 echipe s-au desfăşurat 90 de jocuri, s-au înscris 233 goluri şi nu au fost consemnate neprezentări ale echipelor. Din seria a II-a s-a retras echipa Victoria Dobra din cauza lipsurilor financiare, dar s-au desfăşurat 71 de jocuri în care s-au înscris un total de 164 goluri”, se arată într-un comunicat semnat de preşedintele AJF Hunedoara, Mircea Sîrbu.

Pagină realizată de Loredana JUGLEA

Ziarul Vãii Jiului joi, 7 noiembrie 2013

O chestiune care frământă cititorii ZVJ de pe str. Păcii din Petroşani:

Problema anvelopării blocului 6

La ultima şedinţă de consiliu local, primarul Tiberiu Iacob-Ridzi a fost informat de către consilierul Ioan Rus că firma care execută lucrări de anvelopare la blocul 6 de pe strada Păcii şi-a strâns schelele înainte de finalizarea lucrării, aceasta după ce „a aflat că nu mai sunt bani”.

Primarul Petroşaniului a cerut lămuriri imediat şefului SPADPP, Daniel Vişan. Acesta a explicat că firma îşi poate lua oricând schelele, pentru o altă lucrare, dacă consideră de cuviinţă, mai ales în condiţiile în care nu-şi primeşte banii. Tot directorul Vişan a ţinut să liniştească consiliul local şi pe primar, susţinând că „constructorul va reveni curând, nicio problemă. Dar vreau să ştiţi că situaţia aceasta nu e doar la blocul şase, ci şi la altele, însă proprietarii trebuie să înţeleagă că trebuie să plătească contribuţia, altfel nu se poate”.

„Nimeni nu-l poate obliga pe constructor să nu-şi ridice schelele dacă nu e plătit”

Am explicat pe scurt care a fost discuţia legată de acest subiect. A trecut ceva timp de la această discuţie purtată la punctul „diverse” în Consiliul Local Petroşani. De atunci am fost sunaţi sau căutaţi de alte câteva persoane din blocul respectiv, care au ţinut să ne anunţe că nici până azi constructorul, firma d-lui Tecar, Max Asalt, nu şi-a mai remontat schelele, „lucrarea rămânând în aer deşi nu mai e mult de lucrat la ea”. Cel mai insistent dintre reclamanţi a fost Ioan Opriş, locatar în blocul 6 de pe str. Păcii, care ne-a sunat de câteva ori şi care a mers şi personal la primărie. „Este inadmisibil ce se întâmplă cu această lucrare. Vrem un punct de vedere al directorului SPADPP, domnul Vişan, să ştim şi noi ce se întâmplă”, ne-a spus printre altele Ioan Opriş.

Pentru dumnealui, dar şi pentru ceilalţi doi locatari ai blocului 6, care ne-au căutat, precum şi pentru ceilalţi din bloc, putem da astăzi răspunsul directorului SPADPP, Daniel Vişan, în legătură cu acest subiect: „Din câte probabil se ştie, dacă nu, reamintesc, la anveloparea blocurilor primăria trebuie să vină cu o contribuţie de 30% din lucrare, ministerul cu o contribuţie de 50%, iar restul, de 20%, reprezintă contribuţia asociaţiei de proprietari, respectiv a celor ce locuiesc în

aceste imobile. Trebuie să spun acum o chestiune care poate că o să-l supere pe domnul Opriş, sau pe alţii: constructorul poate, la un moment dat, dacă consideră, să-şi retragă schelele, mai ales pe considerentul că nu se face plata lucrărilor la timp. Nimeni nu-l poate obliga pe constructor să nu facă asta, mai ales că nu există un termen final de predare-primire a lucrării.

Acum, că am lămurit treaba aceasta, mai spun şi altceva care n-o să placă: beneficiarii direcţi sunt locatarii. Ceea ce înseamnă că dumnealor trebuie să plătească, în primul rând, toată suma ce-o datorează prin contribuţia de 20%, şi apoi primăria şi ministerul. Şi vă şi spun de ce: există şi azi, după multe luni de la finalizarea unor astfel de lucrări, asociaţii şi, implicit, locatari care n-au plătit nici acum partea ce le revenea. Or, împreună cu cei din primărie şi cu domnul primar s-a luat hotărârea ca nicio lucrare să nu se termine până ce locatarii nu-şi plătesc integral contribuţia. Aşa nu vom mai avea surprize neplăcute ca pe str. Dragalina sau în alte zone, unde mai există restanţe de la locatari. Referitor la lucrările de la blocul 6, dar şi de la altele, constructorul respectiv a făcut unele lucrări în avans. Noi am trimis devizele la minister şi aşteptăm de ceva timp ca ministerul să plătească acele lucrări. Aşa se pune problema, nu ce spun unii sau alţii, tot felul de variante ale locatarilor, pe care le luăm în seamă dar care nu întotdeauna sunt reale”.

V-a surprins titlul, nu-i aşa, dar, până să vă daţi seama cum stă treaba, vă servesc câteva amănunte.

Imobilul respectiv este un apartament cu două camere, bucătărie şi baie, aflat în blocul 4 de pe strada Mihai Eminescu. În microcartierul 3B, Dallas, cum este cunoscut mai bine. Apartamentul a fost scos la vânzare de către lichidatorul judiciar Euro Quality Insolvency SRL Deva, societate care se ocupă de valorificarea bunurilor aparţinând decedatei SC Almaserv SA Vulcan, în vederea recuperării găurii produse de aceasta în bugetul de stat.

Societatea lichidatoare cere pe acest apartament, pentru care i-a expediat primăriei vulcănene adresa nr. 28481/30.09.2013, suma de 2.000 de lei. Douăzeci de milioane pe stil vechi. Ăsta-i ultimul preţ, am auzit de la consilierul local PSD Daniel Duna, fiindcă, iniţial, societatea

5

cine face parte din comisia care stabileşte cine intră la social, deci nu plăteşte aceste lucrări, şi cine nu? La noi în bloc sunt opt familii trecute la social, dar pe noi nu ne-a întrebat nimeni nimic. Poate ne dă un răspuns d-na Lucica Simota, preşedintele asociaţiei de proprietari nr. 3, din care eu nu fac parte, dar sunt locatarproprietar cu drepturi depline, ca orice om din bloc.

Tot de la domnia sa am vrea să vedem afişată la bloc lista cu lucrările care trebuie efectuate, că e ţinută la secret mai ceva ca la NASA. O astfel de listă trebuie afişată, trebuie să fie transparentă, nu ţinută ascunsă. Şi dacă tot spun Ziarului Văii Jiului, deschis, ce probleme avem, aş vrea să le arăt celor de la primărie că am şi lucruri bune de spus despre activitatea dumnealor.

Astfel, în numele locatarilor îi mulţumesc domnului Stegar şi celor de la SPADPP pentru promptitudinea de care au dat dovadă în legătură cu cererea noastră de toaletare a copacilor”, ne-a declarat domnul Ioan Opriş.

Prezentând ambele puncte de vedere punem punct acestui subiect, sperând în grabnica rezolvare a celor reclamate de dl. Opriş.

Corneliu BRAN

Enigmatica listă de lucrări

De partea cealaltă, Ioan Opriş susţine că la blocul 6 banii adunaţi pentru lucrare sunt în valoare de 24.585 lei, în timp ce suma restantă ar mai fi de 5.145 lei. „Vă daţi seama, din aproape 30.000 lei a mai rămas puţin peste 5.000 lei (adică 1/6 din valoarea lucrării – n.r.). Aceasta n-ar fi un motiv să se oprească lucrarea, cel puţin nu din vina noastră, a locatarilor. Vreau să vă spun că la blocul 8 firma de construcţii a domnului Gui a terminat deja lucrarea, fără banii oamenilor! Felicitări domnului Gui! La noi văd că s-au luat schelele, vin ploile, lucrarea a rămas neterminată şi se va distruge. E păcat ce se întâmplă. Şi dacă tot întrebăm ce se întâmplă, am vrea şi noi să ştim, cei din blocul 6,

Primăria Vulcan cumpără ceea ce i-a aparţinut odinioară

Unul dintre proiectele de hotărâre luate în discuţie, la Vulcan, în şedinţa de consiliu local din ultima zi a lunii octombrie a fost cel „privind achiziţionarea unui bun imobil aparţinând societăţii în faliment SC Almaserv SA Vulcan”.

ACTUALITATE

ceruse pe el o sută de milioane, apoi cincizeci şi, văzând că primăria nu pune botul, a scăzut la douăzeci.

Primarul Gheorghe Ile, cel care a iniţiat proiectul de hotărâre şi care a întocmit nota de fundamentare, a fost de părere că ocazia nu trebuie ratată. Preţul e mic, apartamentul poate fi pus la punct şi dat, spre folosinţă, unei familii care are nevoie de el.

Corect punct de vedere şi lăudabilă iniţiativă. Numai că liberala Alina Anamaria Cîrstoiu a fost un pic mai curioasă şi a dorit să afle cum de a ajuns acest apartament în proprietatea Almaservului? „Nu a fost al Primăriei municipiului Vulcan?”, s-a interesat ea. „Da, i-a confirmat bănuiala primarul Gheorghe Ile, a fost, numai că, printr-o hotărâre de consiliu local, a fost donat către SC Almaserv SA”. “Iar acum îl dă înapoi!”, s-a grăbit el să adauge. Odată lămurit şi faptul că nu mai sunt alte imobile în situaţia acestuia, s-a trecut la vot. În unanimitate, aleşii vulcăneni au votat, apoi, pentru dislocarea din bugetul local a sumei destinate să meargă pe achiziţionarea apartamentului de la parterul blocului 4 din Dallas. Acum rămâne de văzut cine-i fericitul care se va muta în el.

Gheorghe OLTEANU

www.zvj.ro

CMYK

6

PUBLICITATE

www.zvj.ro

Ziarul V達ii Jiului joi, 7 noiembrie 2013

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

DIVERSE

joi, 7 noiembrie 2013

Restanţă la un reuşit eveniment

7

Halloween, cu dovleci şi personaje simpatice. Şi bune şi rele

Sâmbăta, în mod tradiţional, Clubul Elevilor din Petrila este plin-ochi de copii de toate vârstele. În ultimul sfârşit de săptămână, animaţia şi forfota au fost mult mai mari ca de obicei. Încă de la intrare te întâmpinau personaje de tot felul.

Parte dintre acestea erau inspirate de spiritul Haloween-ului, parte din folclor şi din basmele româneşti. Spiritul sărbătorii americane a fost amendat de harul Alexandru Mihălţan (O mască de criminal în serie mică), Miriam Capotă (Pocahontas), Maria Izabela Mocanu (O pisică neagră), Sebastian Spiridon (O mumie zglobie), Roxana Spiridon (Fata de la cantină), Miruna Ţurcanu

poveştilor noastre. A rezultat, ca şi în viaţă, un amestec de rău şi de bine, o ciocnire permanentă între frumos şi urât şi, ca de obicei, a învins cine nu te aştepţi. Un juriu imparţial format doar din copii (Andreea Dârdă, Mădălina Ionescu, Alexandra Pătraşcu, Andreea Ţurcanu, Denisa Zbora, Raluca Bolohan, Felicia Voicu şi Klara Bartha) a desemnat-o pe „Fata de la cantină”, interpretată de d-ra Roxana Spiridon, drept cea mai inspirată „mască” a balului mascat şi a defilării de pe podium. Sufletul manifestării a fost d-na profesoară Liliana Matei care

(Păpuşa cu obrajii roşii), Adrian Negoiţă (Karatistul nebun), Lorena Lupulescu (Un ren rătăcit), Gabriela Domşa (O prinţesă fără lesă), IuliaAndreea Negoiţă (Mica vrăjitoare), Mădălina Sîrghi (Vulpea Foxy), Andrei Brânzan (Puşcăriaşul Adiţă), Andreea Timofte (O vampiriţă cu codiţă), Andrei Simion (Un schelet de fantomă), Erika Zatrog (O prinţesă din Vale), Ionuţ Vartolomei (O fată din popor), Elisa Maier (Vampirul Vasilică), Angela Ştefania Coman (Vârcolacul Val Vârtej), Delia Voinea (Vampirul Nicuşor), Iulia Voinea (Vampirul Vlăduţ), Amalia Sava (O balerină ca o figurină), Iarina Sava (O vampiriţă fără codiţă), Roxana Rahela Sebastian (Albă ca Zăpada), Elena Miruna (Frankestein Vasile), Elena Crina Mihăilă (Zombi Alfons), Antonia Luciana Jacotă (Dracula), Raluca Rogobete (Vrăjitoarea magiei albe), Florentina-Mihaela Vâlc (O pisică singurică), Sabrina Valentina Vâlc (Un fluture pe lampă) şi Alexandru Istrate (Un schelet

incomplet).

A imortalizat pentru dv. imagini ale sărbătorii din weekend talentata elevă Andra Toterman, îndrumată de profesorul Constantin Barbu.

Au consemnat numele artiştilor (şi rolurile poznaşe pe care le-au interpretat) Alexandra-Diana BUDĂU şi Nicolae-Levente SIMON (zis şi „Nicu jurnalistu’”).

Mihai BARBU

a reuşit, deopotrivă, să-i motiveze atât pe elevi, cât şi pe părinţi ca să dea curs fanteziei creatoare şi să o materializeze în costume frumoase şi surprinzătoare.

Au participat următorii mici artişti: Jesica Denisa Dubina (O doamna frumoasă cu coasa), Daria-Giorgiana Bărbălan (Mary Poppins), Andra Luca (Un personaj de două feluri: jumătate monstru, jumătate domnişoară),

www.zvj.ro

8

Ziarul Vãii Jiului

INTERVIU

Preotul paroh Leon Gheorghe Tetileanu, Parohia Ortodoxă Română „Sf. Gheorghe” - Petrila I:

„Dacă ai un pahar de apă şi o bucată de pâine şi pe Dumnezeu în tine, înseamnă, creştine, că ai de toate!” (I) Proiectul ZVJ „Nimic fără Dumnezeu” (episodul nr. 17)

Patru copii. Origini gorjene

- Părinte Leon Gheorghe, vă rugăm să vă prezentaţi, pentru a vă cunoaşte şi cititorii noştri.

- Sunt născut în anul 1972 în familia părintelui Mirică Tetileanu, împreună cu încă trei fraţi, mai exact două surori şi un frate, în localitatea Bumbeşti-Jiu, judeţul Gorj. Familia mea este originară din satul Buzeşti, comuna Crasna, tot din acelaşi judeţ. În ordinea naşterii, fraţii mei se numesc Pantelimon - slujitor al aceleiaşi Biserici din Petrila unde slujesc şi eu, Ana-Maria, sora cea mare, şi Angelica-Nicoliţa, sora cea mică. În Valea Jiului am ajuns împreună cu familia în anul 1979. Practic, în anul în care tata a fost hirotonisit ca preot, primind parohia la care sunt eu azi, tata activând până în urmă cu vreo trei ani, când a ieşit la pensie. O parohie în care noi, copiii, ne-am dezvoltat şi unde ne-am trăit copilăria şi adolescenţa. Mama mea, Angelica, a fost cea care a ţinut ca noi să primim o bună educaţie şi să avem cam tot ce îi trebuie unui copil în dezvoltare.

din el, le-am făcut la Petrila. Pe atunci şcoala se numea Şcoala Generală nr. 6, cea din centrul oraşului situată în spatele Bisericii „Sfânta Treime”. După şcoală am urmat cursurile de la Liceul Industrial Petrila, actualul Colegiu Tehnic „Constantin Brâncuşi”. Dar aici am făcut doar primii doi ani, clasele a IX-a şi a X-a, restul anilor i-am urmat

la Seminarul Teologic Craiova.

- Vorbiţi-ne puţin de copilăria dumneavoastră, de anii de şcoală din Petrila…

- Copilăria am petrecut-o în oraşul Petrila, cu excepţia a patru ani, atât timp cât tata a urmat cursurile facultăţii de la Sibiu. Ea s-a desfăşurat pentru mine într-o permanentă navetă datorată

Anii de şcoală

- Şcoala generală aţi făcut-o la Petrila?

- Da, şcoala generală şi liceul, o parte

www.zvj.ro

joi, 7 noiembrie 2013

vacanţelor şcolare. Spun asta, deoarece vacanţele şcolare le petreceam la ţară, la Buzeşti, în Oltenia, iar după terminarea vacanţei mă întorceam împreună cu fratele şi surorile la Petrila. Ceea ce este foarte important să spun despre copilăria mea, şi asta arată că nu întâmplător am ajuns preot, este că eu am deschis ochii în Biserică încă de foarte mic.

- Cu siguranţă păstraţi în fiocul personal câteva amintiri din şcoală de la Petrila…

- Da, sunt destule. Ţin minte că aveam mulţi prieteni dintre colegi, unii care ne-au rămas prieteni adevăraţi până azi. Îmi aduc aminte că unul dintre cei mai buni prieteni de la şcoala generală nici măcar nu era ortodox, era penticostal. Dar niciodată nu ne-am influenţat unul pe altul sau nu ne-am atacat pe învăţătura de credinţă.

Evitam şi unul şi altul să abordăm acest subiect şi astfel n-au fost niciodată discuţii contradictorii.

La liceu, când am ajuns, de asemenea, mi-am făcut foarte mulţi prieteni, dintre colegii de clasă mai ales. Tot acolo am avut şi nişte profesori minunaţi. Primul nume care-mi vine acum în minte este cel al doamnei profesoare de franceză, Speranţa Bulz, apoi domnul diriginte, fostul inspector şcolar judeţean Ionel Moş, profesor şi de matematică. Deşi n-am fost niciodată grozav la

matematică, învăţam atât cât trebuie la domnul Moş, deşi câteodată îmi era groază de orele de matematică, dar n-aveam ce face… Cu toate acestea, şi în mod paradoxal, pe cât nu ştiam la matematică anumite chestiuni, la fizică eram unul dintre cei mai buni din clasă, nu neapărat la partea de aplicaţie care se baza totuşi pe matematică, ci la partea teoretică, unde prindeam totul din clasă şi învăţam pe de rost, la sfârşitul orei eu deja ştiam lecţia. Culmea, datele teoretice le ţineam minte, asta probabil că nu le învăţam mecanic ci logic, ştiam oricând tot ce ţine de teorie la fizică, inclusiv formulele.

Probabil că mi-a plăcut fizica şi datorită domnului profesor Ioan Szabo, un profesor maghiar cu o mustaţă proeminentă, un dascăl deosebit pe care nu ai cum să-l uiţi. Îmi amintesc cu plăcere şi de doamna profesoară Maria Tecar, care azi cred că a ieşit la pensie. Dumneaei m-a făcut să-mi placă limba română, unde învăţam de plăcere, fiind atras de lectură, de clasicii români mai ales.

Din păcate, mulţi dintre profesorii pe care i-am avut fie au ieşit la pensie, fie au plecat la alte unităţi de învăţământ. Astăzi corpul profesoral este schimbat aproape total, inclusiv prin unii dintre foştii mei colegi de şcoală, pe care-i cunosc şi îi apreciez.

În „exil” pe meleaguri arădene

- Până să ne spuneţi cum aţi îndrăgit Biserica, vă rugăm să ne spuneţi ce s-a întâmplat în cei patru ani de care vorbiţi. Aţi plecat iar în Oltenia?

- Nu am plecat în Oltenia, ci în judeţul Arad! Eu eram mic tare, tata încă nu era preot – a ajuns când împlinisem şapte ani. Era o situaţie grea atunci pentru familie, tata era la facultate, student la cursurile de zi de la Sibiu, iar mama muncea să ne întreţină pe noi. De aceea, familia a fost nevoită să recurgă la acest mic artificiu, cu plecarea în judeţul Arad, şi cu căminul de copii unde eram duşi noi copiii.

- Locuiaţi acolo la un cămin de copii?

- Da, în mare parte. Dar să vă explic mai bine… În acea perioadă mama a

Ziarul Vãii Jiului joi, 7 noiembrie 2013

fost ajutată mult de unul dintre fraţii cei mai mari ai lui tata, unchiul Mihalache Tetileanu, pe vremea aceea contabil-şef la o unitate agricolă de lângă Arad. Patru ani, cât a fost tata în facultate, noi am locuit acolo, mama fiind angajată la IAS-ul respectiv ca o simplă muncitoare, iar noi, copiii, locuiam la cămin, unde eram duşi de luni dimineaţa şi luaţi acasă sâmbăta după-amiaza. Era o situaţie grea pentru toţi, dar care s-a impus pe moment, alte soluţii nu prea existau. Până la urmă, Dumnezeu ne-a ajutat şi a ieşit bine.

Bucuria Bisericii

- Să revenim la dragostea pentru Biserică.

- Eu şi fratele meu eram duminică de duminică la Biserică, acolo în judeţul Arad, unde mergeam împreună cu mama. În afară de zilele de duminică nu puteam să mergem la Biserică, deoarece pe timpul săptămânii stăteam la căminul respectiv, iar mama avea de lucru în agricultură. Totuşi, ne-a fost suficient să îndrăgim Biserica. Copil mic fiind, ţin minte că abia aşteptam duminica să merg la slujbă.

Este ceva ce nu se poate exprima în cuvinte, o chemare pe care numai Dumnezeu i-o poate da unui copil.

Revenirea din „exil”

- După „exilul” din Arad, aţi revenit la Petrila.

De-acum aveaţi peste şapte ani, începeaţi să fiţi măricel… Cum a fost, mai ales că de-acum era şi tatăl dumneavoastră acasă şi preot la o Sfântă Biserică Ortodoxă petrileană?

- A fost foarte bine, familia îşi revenise din toate punctele de vedere. Noi creşteam, ne bucuram de copilărie. Cum v-am spus, vacanţele le petreceam la Buzeşti, unde ajutam părinţii şi la munca câmpului, fireşte la ce puteam noi face, ţinând cont că eram totuşi nişte copii. Dar lucram şi acolo de plăcere. Să ştiţi că nu eram mofturoşi, ne plăcea să-i ajutăm pe părinţi sau pe cei din familie. Joaca în vacanţe era puţină, dar de calitate, în sensul că ştiam să ne jucăm frumos cu ceilalţi copii. Totuşi, pot spune că joaca noastră din copilărie a fost mai puţină decât a altor copii, deoarece în primii doi ani am locuit într-un bloc din Cartierul 8 Martie, unde nu cunoşteam prea bine copiii. Apoi, când i-am cunoscut, a trebuit să ne mutăm la casă, ceea ce era foarte bine pentru familie, deoarece clădirea era chiar în parohie, aproape de Biserică. Iar la casă, în zonă, erau prea puţini copii… Pe lângă aceasta, făceam anumite munci gospodăreşti, care, pe lângă şcoală, ne cam ocupau timpul. Eram mărişori deja, prin clasele a IV-a, a V-a, şi participam şi noi la muncile gospodăreşti de zi cu zi, cum se ştie la o casă sunt mai multe de făcut decât la un apartament de la bloc. Strângeam frunzele sau mizeriile din grădină, măturam curtea, iarna aprindeam focul şi ne

ocupam să-l întreţinem, făceam mici cumpărături, duceam gunoiul, lucruri uşoare, care ne-au învăţat de mici să avem spirit gospodăresc, lucruri care ar trebui învăţate, după părerea mea, de absolut toţi copiii. La fel când mergeam la ţară în vacanţele de vară, munceam cu pasiune chiar la munca câmpului.

Un greblat, un strâns de fân, un strâns de prune, sau o mică plimbare cu vitele pe câmp nu aveau ce rău să ne facă. Din contră, ne-au prins bine în viaţă, ne-au dezvoltat spiritul gospodăresc şi am înţeles de mici că fără muncă nu se poate trăi, indiferent de starea socială.

INTERVIU

9

La Seminarul Teologic Craiova

- Aţi ajuns la Seminarul Teologic Craiova.

Povestiţi-ne puţin de anii petrecuţi acolo.

- La Seminarul Teologic Ortodox „Sfântul Grigorie Teologul” de la Craiova am ajuns în anul 1989, anul marilor schimbări şi în viaţa mea, dar şi în viaţa ţării. Acolo am ajuns după ce am susţinut la liceu examenul de treapta a II-a, fără de care nu erai primit să dai examen la seminar. După ordinea mediilor de examen am fost al optsprezecelea la intrare, iar după primul semestru de studiu am fost al doilea. Şi am rămas al doilea până când am plecat de la Craiova…

La început am avut bursă, dar ea nu s-a putut susţine, deoarece a venit schimbarea din 1989, eveniment care a nivelat totul, toată lumea devenind egală, ceea ce însemna că fie învăţai, fie nu, toată lumea trebuia să plătească taxă.

La Seminarul Teologic Caransebeş

Pentru ca să fim mai aproape de parohiile din localităţile noastre, în 1992 mulţi ne-am transferat de la Seminarul din Craiova la Seminarul Teologic „Episcop Ioan Popasu” Caransebeş. Aici am absolvit seminarul teologic în 1994.

Din seminar am multe amintiri frumoase. Îmi amintesc cu drag şi de profesori, pe unii neputând să-i mai uit niciodată, cum ar fi profesorul Nicolae Bereanu, fostul director al Seminarului Caransebeş, actual inspector eparhial la Timişoara, un dascăl minunat, dar şi un gospodar-administrator extraordinar. L-aş putea asemui azi cu primarul din Petrila, Ilie Păducel, tot un gospodar desăvârşit, care din nimic face treabă. Din nimic fostul director făcea lucruri minunate. A lăsat în urmă multe treburi bune. Şi azi e pomenit acolo ca fiind unul dintre cei mai buni directori din toate timpurile. De asemenea, îmi aduc aminte cu drag de profesorul Ionel Popescu, profesor de Noul Testament, un dascăl minunat, care ştia să-şi apropie elevii spre aprofundarea materiei, ajuns între timp profesor la Facultatea de Teologie din Timişoara. Legat de colegi, pot spune că am avut colegi care azi au ajuns oameni iluştri. I-aş aminti aici pe Ionel Nemeş (în prezent preot-paroh la Konstanz din Germania, în apropiere de Elveţia) şi pe Daniel Trăilă (ajuns un tenor extraordinar cu o voce fantastică, actualmente renunţând la muzică şi revenind la preoţie, eclesiarh acum la Catedralala Mitropolitană Timişoara; nu demult a scos pe CD un minunat album de pricesne închinat Mântuitorului Iisus Hristos). Îmi aduc aminte că, pe parcursul seminarului s-au schimbat doi Episcopi, oameni de altfel minunaţi. A venit la un moment dat Episcop la Caransebeş

Preasfinţitul Emilian Birdaş, reînfiinţându-se atunci Episcopia Caransebeşului, după un timp, în 1996, dumnealui răposând. După ce am terminat seminarul şi am mers la „definitivat”, l-am întâlnit acolo şi l-am cunoscut, în toamna anului 1996, pe actualul nostru Mitropolit al Ardealului şi Arhiepiscop al Sibiului, Î.P.S. Laurenţiu Streza, un slujitor al Domnului nemaipomenit, cu multă activitate în viaţa ortodoxă şi cu o pregătire teoretică covârşitoare, Î.P.S. a condus Eparhia Caransebeşului timp de aproape nouă ani. Multe aş putea să mai vorbesc aici de anii de seminar, dar mă opresc aici de teamă să nu plictisesc.

Căsătoria. Hirotonisirea

- A urmat absolvirea seminarului. Ce a urmat după aceea?

- Da, în 1994 am absolvit seminarul teologic, an în care am fost şi hirotonisit ca preot, fiind trimis să slujesc într-o parohie mai micuţă, potrivită, cred eu acum, cu statutul pe care-l aveam eu atunci, deşi ca medie de absolvire am fost al doilea.

- Până să deveniţi preot, mai era de făcut un pas… căsătoria.

- Da, anul 1994 a fost un an cu de toate pentru mine şi familia mea. Într-adevăr, ca să fiu hirotonisit trebuia să mă căsătoresc. De aceea, tot în 1994, după absolvire, în toamnă, pe 24 septembrie, m-am căsătorit cu Maria Mateş, fiica domnului doctor Stelian Mateş, răposat în prezent, Dumnezeu să-l ierte. Cu această femeie, care urma să-mi devină soţie, m-am cunoscut în anii de liceu, noi doi fiind atunci doar colegi de clasă şi nimic mai mult. Ne-am apropiat mai mult în ultimul an de seminar al meu, dumneaei fiind atunci studentă în anul I la Facultatea de Ştiinţe de la Universitatea Petroşani.

Iubirea a venit dintr-odată, astfel că după ce am terminat seminarul, oricum aş fi cerut-o de soţie şi dacă n-aş fi devenit imediat preot. După căsătorie şi hirotonisire (care a avut loc la începutul lunii noiembrie 1994, la Mănăstirea Hodoş-Bodrog de către Î.P.S. Timotei Seviciu) au venit şi copiii.

Stelian s-a născut în 2003 şi Maria în 2006, cu mari riscuri pentru soţia mea, dar bunul Dumnezeu ne-a ajutat! Atunci când s-a născut fiica noastră, doctorii au şi spus: „Doamnă, nu ştim cine v-a salvat şi aţi reuşit să duceţi sarcina până la capăt…”. (va urma) Interviu realizat de Corneliu BRAN

www.zvj.ro

10 ÎNVĂŢĂMÂNT

Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida”

Ziarul Vãii Jiului joi, 7 noiembrie 2013

Activităţile de proiect s-au derulat în şcoală, unde s-a făcut o analiză a acţiunilor întreprinse până acum în cadrul proiectului şi ce urmează a se întreprinde, în vederea atingerii obiectivelor propuse de comun acord în cadrul proiectului de către coordonatori. Obiectivele constau în identificarea diferenţelor culturale de-a lungul Europei, moştenirea culturală şi digitalizarea civilizaţiei.

A fost vizitat cel mai important edificiu istoric din oraş - castelul Tarnowski, construit în secolul XV, mai întâi ca fort de apărare, devenind apoi conacul familiei Tarnowski, folosit ulterior ca şcoală, în zilele noastre fiind un muzeu de istorie.

Alte obiective încărcate de istorie au fost vizitate în Cracovia: Auschwitz-Birkenau, Castelul Wawel, dar şi minunatele biserici dominicane, franciscane sau catolice.

Proiectele „Europe In Our School” şi Comenius „New Wais of Living”

Elevi din întreaga Europă au posibilitatea să-şi facă prieteni adevăraţi prin mobilităţile organizate în cadrul proiectelor Comenius. Participarea şi activităţile din cadrul proiectelor europene reprezintă instrumente de prezentare şi organizare a propriului parcurs de dezvoltare şi formare, din perspectiva învăţării pe tot parcursul vieţii, reprezintă părţi componente ale portofoliului educaţional şi ale portofoliului de educaţie permanentă în vederea identificării şi recunoaşterii acestora în spaţiul european şi a facilitării accesului pe piaţa muncii.

Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” Petroşani este partener în două proiecte în derulare, prin colegiu şi Şcoala Gimnazială Nr. 2, finanţate de Comisia Europeană prin programul Longlife Learning, subprogramul Comenius, acţiunea Parteneriate multilaterale.

Mobilităţile din ambele proiecte au avut loc luna aceasta în Polonia.

Proiectul colegiului

În cadrul proiectului Comenius „New Wais of Living”, în care Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” Petroşani este partener alături de celelalte ţări participante la proiect (Cehia, Estonia, Polonia, Turcia şi Olanda), a avut loc cea de-a patra mobilitate din proiect.

Aceasta s-a desfăşurat în perioada 1-5 octombrie 2013, în oraşul Tarnobrzeg. Din delegaţia română au făcut parte: Atena Vlăduceanu - coordonatoarea proiectului, Mihaela Manolea, Mariana Boboc şi Alina Şarpe - membri în proiect.

Zespől Szkől Społecznych Nr. 1 este o şcoală privată. Înfiinţată în 1990, din iniţiativa unor profesori ambiţioşi, cu ajutorul părinţilor câtorva elevi şi al administraţiei locale, este prima şcoală de acest gen din zonă şi este clasificată ca fiind cea mai bună din oraş şi pe locul 114 din ţară.

Logo-ul şcolii este „Tendite la Astra viri”. Aceasta înseamnă: „Ajunge la stele”. Chiar aceasta este ceea ce încearcă să realizeze, prin studiul atâtor discipline de interes general, dar mai ales al celor spre care elevii au înclinaţii, sau combinând domenii aparent contradictorii, de exemplu, fizica şi arta. Elevii pot să se concentreze pe tematica aleasă de ei, învăţând elementele de bază, fără a fi supraîncărcaţi de cunoştinţe, dar fiind, totuşi, pregătiţi pentru examene.

Deschiderea festivă a lucrărilor proiectului a fost făcută la primăria oraşului. Aici delegaţiile din toate ţările implicate în proiect au beneficiat de o primire călduroasă din partea primarului Norbert Mastalerz, care a prezentat realizările oraşului Tarnobrzeg.

Proiectul Şcolii Generale Nr. 2

În cadrul proiectului „Europe In Our School”, proiect finanţat de Comisia Europeană, în localitatea Mlodow din Polonia, de la Şcoala Gimnazială Nr. 2 - structură a Colegiului Tehnic „D. Leonida” Petroşani, au participat la a patra reuniune de proiect, desfăşurată perioada 7 -11 octombrie d-na dir. adj. Gabriela Rus - coordonatoarea proiectului, d-na prof. Iuliana Simulescu şi elevii Denisa Munteanu, Valentina Scarlat, Gherghe Nemeth, Roberta Vesa, Marius Rad şi Narcis Munteanu.

La acesta reuniune au participat profesori şi elevi din şcolile partenere ale proiectului, şcoli din spaţiul european şi nu numai: România, Spania, Polonia, Estonia, Finlanda şi Turcia. În cadrul acestui proiect ţara noastră este reprezentată de Şcoala cu clasele I-VIII Vădeni (Brăila) şi de Şcoala Gimnazială Nr. 2 Petroşani.

Proiectul se derulează în perioada 2012-2014 şi are ca obiective: sprijinirea dialogului intercultural prin intermediul mobilităţilor şi promovarea diversităţii culturale; dezvoltarea competenţelor civice şi sociale şi a abilităţilor de comunicare în limba engleză.

Activităţile specifice proiectului s-au desfăşurat la şcoala din Mlodow. Dintre acestea amintim: vizitarea şcolii şi a „Brothers Classrooms”; prezentarea momentelor artistice de către reprezentanţii tuturor şcolilor din proiect; workshop pentru elevi (concursuri sportive, artistice…); plantarea de copaci în curtea şcolii („Memory Forest”); şedinţa de proiect, în care s-au stabilit modalităţile de atingere a obiectivelor proiectului din perioada următoare.

Am apreciat la superlativ primirea oaspeţilor, modul în care a fost împodobită şcoala, prietenia şi ospitalitatea gazdelor, interesul manifestat de părinţi şi mass-media locală.

Impresionante, şi pentru cei mici şi pentru cei mari, au fost obiectivele istorice vizitate în Cracovia: AuschwitzBirkenau, complexul Castelului Wawel.

Vizitele la obiective istorice

La Cracovia Multe şi interesante obiective turistice au fost vizitate la Cracovia. Dintre acestea consemnăm doar câteva.

Complexul Wawel este format din mai multe clădiri şi fortificaţii, cele mai mari şi mai cunoscute dintre acestea sunt Castelul Regal şi Catedrala Wawel. Castelul Regal a fost folosit ca reşedinţă şi loc de încoronare a regilor polonezi. Wawel a fost restaurat şi a devenit din nou un muzeu naţional, loc de cult şi centru care ilustrează istoria complexă a Poloniei.

La Auschwitz-Birkenau Elevii şi profesorii au vizitat cele mai mari lagăre de exterminare naziste, de la Auschwitz-Birkenau. Accesul în aceste două lagăre este gratuit. Mii de vizitatori de toate naţionalităţile, copii sau adulţi, în grupuri sau individual intră, sunt informaţi şi ies tăcuţi şi gânditori din acest loc, ca de infern.

La intrarea în lagăr, pe poarta principala de fier, stă inscripţia în limba germana: „Arbeit macht frei”, adică „Munca te eliberează”...

Profesorii şi elevii au văzut locul în care prizonierii erau triaţi, apoi barăcile în care erau obligaţi să stea în timpul nopţii după o muncă silnică de aproximativ 12 ore. Pereţii şi coridoarele sunt acoperite cu fotografii ale foştilor deţinuţi. Cei care au supravieţuit s-au putut socoti norocoşi. Gardurile de sârmă ghimpată, electrificate desigur, înconjoară locul, oferindu-i o identitate stranie, pe care o resimte acut fiecare vizitator. Sunt prezentate condiţiile de viaţă pe care le-au avut evreii, ţiganii, din toată Europa, dar şi un număr mare din populaţia poloneză, bărbaţi femei sau copiii, dar şi camerele de gazare şi crematoriile... O lecţie pe viu amară din istoria omenirii…

Prof. ing. Mariana BOBOC

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. Petroşani

Petroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330 ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623 e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă:

CURSUL DE INIŢIERE pentru OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101) Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator.

Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice.

Preţul include TVA.

IMPORTANT!!!

Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Ministerul Educaţiei Naţionale.

Persoana de contact: ing. Manuela Popescu Telefon: 0254.546071, 0731.010762

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului joi, 7 noiembrie 2013

DECESE

Suntem alături de domnul director Adrian Bodea în greaua încercare prin care trece la decesul tatălui săi, BODEA IOAN şi transmitem sincere condoleanţe familiei.

Colectivul serviciului MEA-PCVJ Vulcan Colectivul conducerii PCVJ Vulcan este alături de domnul director Adrian Bodea la decesul tatălui său, BODEA IOAN, şi transmite sincere condoleanţe familiei îndoliate.

Colectivul PCVJ Vulcan îşi exprimă regretul şi transmite condoleanţe domnului director ing. Adrian Bodea la trecerea în nefiinţă a tatălui său, BODEA IOAN Dumnezeu să-l odihnească!

Serviciul SSM din cadrul Staţiei de Salvare Minieră Petroşani este alături de doamna ing. Ileana Bodea în aceste momente grele pricinuite de decesul socrului şi îi transmit sincere condoleanţe.

Dumnezeu să-l odihnească!

Colectivul Staţiei de Salvare Minieră transmite sincere condoleanţe domnului ing. Adrian Bodea în aceste momente grele pricinuite de decesul tatălui.

Odihnească-se în pace!

RAPID IEFTIN CONFORTABIL

TAXI COMSION RENT A CAR

0254 512512 0720 512000 0254 512500

LICITAŢII

PUBLICITATE 11

Se vinde la licitaţie publică imobilul situat în municipiul Petroşani, str. 1 Decembrie 1918, bl. 95, sc. B, ap.13.

Informaţii la telefon 0374.086435 sau la BEJ Benteu Aron, Deva, str. Aurel Vlaicu, nr. 1, telefon 0254.231223.

ANGAJĂRI

Organizaţia Caritas Petroșani scoate la concurs următoarele posturi: - asistent social/psiholog - contabil.

Cerinţe obligatorii: studii superioare în domeniu.

Informaţii suplimentare la numerele de telefon: 0747.220029 sau 0354.549843 Cabana Atlas din staţiunea Straja angajează ospătăriţă cu experienţă.

Se oferă: 1. Carte de muncă pe perioada contractului; 2. Salariu motivant.

Se solicită: 1. Seriozitate; 2. Disponibilitate la program prelungit.

Experienţa în domeniu constituie un avantaj.

Relaţii la telefon 0761.296055.

CV-urile se trimit la adresa de e-mail: atlas.straja@gmail.com Plecări rapide pentru dansatoare în night-cluburi din Germania, Austria, Elveţia prin Agenţia de impresariat artistic Blue Star International Show.

Salarii începând de la 40 eur/seară.

Asigurăm cursuri de dans, costume, transport, cazare. În România se oferă 1.200 lei/lună salariu pentru dansatoare în club Viena din Slatina, jud. Olt. Tel: +40 764 720 735; +40 751 314 411.

E-mail: international_blue_star@yahoo.com

Rapid RO (şoseaua de centură, vizavi de stadion) - angajează femei cu vârsta maximă de 35 de ani pentru spălătorie.

Relaţii la telefon 0766.337077 sau la sediu.

IMOBILIARE

Valabil pentru vineri - 8 noiembrie 2013

Vând teren şi casă P+1 în Târgu-Jiu, strada George Coşbuc, Nr. 2A, realizată şi finisată în 2000 cu toate utilităţile: apă, gaze, canal, izolaţie termosistem şi termopane. Suprafaţă teren 800 mp, deschidere la stradă de 50 mp. Anexe: beci suprafaţă de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme. Preţ negociabil.

Telefon: 0727.874449

Vând apartament cu 2 camere, zona 8 Martie, Petrila, cu îmbunătăţiri, decomandat, situat spre soare. Preţ 10.000 euro.

Telefon 0725.065800

Vând teren în Petroşani, intravilan, zona Maleia, front stradal, acces auto, utilităţi, suprafaţa 2000 mp, pretabil orice construcţie, panoramă deosebită, preţ foarte mic neg.

Telefon 0726.291090

HOROSCOP

Berbec (21 Mar - 20 Apr) Nu eşti în apele tale, ori din cauza unei probleme de sănătate, ori din cauza unor emoţii negative care pun stăpănire pe tine.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Te afli într-un mediu care inspiră respect şi prestanţă şi eşti foarte mândru că ai fost şi tu primit în acest anturaj. În centrul atenţiei pare să se afle o celebritate.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Dacă ai pune în aplicare ideea de afaceri care îţi vine astăzi în minte, ai cunoaşte succesul deplin. Ar veni şi banii, ar veni şi faima, şi competiţia nu ţi-ar putea face faţă.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Toate merg de minune, ai o energie de invidiat, dar trebuie să recunoşti că acest tonus excelent se datorează şi încurajărilor care vin de la ceilalţi.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Visezi la o poziţie mai bună în carieră, dar ca să ajungi acolo e nevoie de o perioadă de acumulare de noi cunoştinţe care să te propulseze mai sus.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Îţi sunt puse în balanţă sentimentele, de parcă ar trebui să demonstrezi cu dovezi clare că eşti dispus să îţi asumi angajamente serioase faţă de persoana iubită.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Eşti un om al comunicării, excelezi în arta conversaţiei şi îţi faci extrem de uşor noi prieteni, deoarece găseşti de fiecare dată cuvântul potrivit la momentul potrivit.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Profită cât mai mult de atmosfera plăcută de acasă sau de orele libere. Parcă ai fi în concediu, de aceea doreşti mai multă odihnă şi activităţi pasive.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Tot elanul cu care ai pornit o acţiune nouă pare să pălească în momentul când intri în contact cu cei care ar fi trebuit să te susţină în acest demers.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Speri un miracol de undeva, să apară persoana potrivită care să te scoată din impas. Speră mai departe, pentru că gândirea pozitivă atrage spre tine omul care ar avea un rol cheie în problema care te preocupă.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Ai mari rezerve faţă de o situaţie asupra căreia intuiţia îţi atrage atenţia cum că ar exista pe undeva erori din care ai avea de suferit.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Cu banii de care dispui şi cu ideile inspirate pe care le ai, eşti capabil de mari reuşite. Afacerile pot cunoaşte o ameliorare simţitoare.

www.zvj.ro

CMYK

12

Ziarul Vãii Jiului

CULTURĂ

joi, 7 noiembrie 2013

Vă invităm la

Expoziţia „România în Afganistan” Marţi seara, la Casa de Cultură a Studenţilor din Petroşani a avut loc vernisajul expoziţiei „România în Afganistan”, cuprinzând fotografii de Ilie Balint şi Mario Balint.

La vernisaj au participat colegi de presă cu Ilie Pintea şi personalităţi

ale vieţii culturale-politice din Valea Jiului. Cei doi jurnaliştifotografi au devoalat publicului câteva dintre secretele (declasaficate, bineînţeles…) ale realizării acestor

inedite fotografii.

Cum „Ziarul Văii Jiului” a dedicat acestui eveniment cele 4 pagini ale suplimentului său „Şcoală şi cultură”,

O nouă apariţie editorială a colaboratorului ZVJ, Dumitru Gălăţan-Jieţ:

în care Ilie Pintea a oferit cititorilor multe amănunte din „experimentul Afganistan”, nu mai zăbovim asupra subiectului. Doar vă invităm să treceţi pragul Casei de Cultură a Studenţilor din Petroşani.

Vă asigurăm că merită.

Pagină realizată de Marian BOBOC

„Petrila dincolo de legende şi povestiri”

La prestigioasa editură MJM Craiova, a apărut zilele acestea, în condiţii grafice de excepţie, cea de a şaptesprezecea carte a colaboratorului nostru, etnologul Dumitru Gălăţan-Jieţ.

Cartea se intitulează „Petrila dincolo de legende şi povestiri”.

Este o istorie mai aparte a Petrilei şi a satelor petrilene alcătuită pe baza unor îndelungate documentări folosind în principal surse orale. În acest mod s-a concretizat o istorie mai puţin cunoscută, pe alocuri chiar inedită. Cartea ne mai oferă

şi surpriza de a găsi în ea prima încercare de alcătuire a monografiei nedeilor din Poiana Muierii. Aceste nedei care s-au ţinut sute de ani, fiind printre primele nedei din munţi, la concurenţă o vreme cu cele din Muntele Găina, şi-au întrerupt desfăşurarea din anul 1947. Tinerii chiar nu mai ştiu nimic de aceste nedei.

Cartea, deşi finalizată încă din primăvara acestui an, a văzut lumina tiparului abia acum. Deşi consilierii locali au aprobat încă din primăvară sprijinirea acestei lucrări, fiind vorba despre Petrila, conducerea primăriei nu a putut onora acest lucru.

Sprijinul pentru apariţia acestei minunate cărţi, una dintre cele mai bune cărţi ale autorului, a venit de la cunoscutul sprijinitor al culturii şi al actelor de caritate în Valea Jiului, dl. Emil Ilie Părău. Credem că domnia sa a pierdut şirul numărului sponsorizărilor de cărţi şi a actelor de caritate pe care le-a făcut de-a lungul timpului.

Dat fiind subiectul cărţii, poate ar fi oportun ca Primăria Petrila să sprijine lansarea acestei cărţi, cu atât mai mult cu cât în ultimii ani lansările de carte la Petrila au fost rare sau au lipsit cu desăvârşire. Aceasta, ca să fim corecţi, şi din vina autorilor. Într-o ediţie din suplimentul „Şcoală şi cultură” al ZVJ vom publica câteva fragmente din volumul prezentat astăzi.

www.zvj.ro

facebook.com/ziarulvaiijiului