1244

CMYK

Ziar ul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Scrisoarea lui Alin Simota:

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,4339 lei 1$ = 3,3814 lei 1₤ = 5,1434 lei

vineri, 19 iulie 2013 Anul VI nr. 1244 12 + 4 pagini Preţ: 1 leu

„...am şi eu defectele mele, dar, crede-mă că trăiesc o dramă, şi, după moartea părinţilor mei, trec prin cele mai grele momente din viaţa mea. Stau într-o mizerie de nedescris, cu goange şi alte animăluţe, dar, mai ales, într-o lume ciudată (hoţi, violatori, criminali, te mai miri ce!) şi încerc să nu cedez psihic sau să mă îmbolnăvesc...”

Salut Cătălin, M-am gândit să-ţi aştern câteva rânduri în primul rând pentru a-ţi mulţumi pentru faptul că ai fost alături de mine la botezul fetiţei mele, sper să-ţi întemeiezi şi tu o familie cât mai repede, să faci copilaşi şi să pot să fiu şi eu alături de tine, dar cine o mai şti ce ne rezervă viitorul într-o lume ca a noastră. Oricum, apreciez şi îţi mulţumesc încă o dată. De asemenea, vineri a fost soţia mea la mine şi am aflat că a decedat prietenul nostru Lucian Iftimie, un mare patriot naţional şi zonal, un om de mare omenie, caracter şi înţelepciune. Este târziu acum, dar poate poţi transmite un mesaj din partea mea familiei, şi D-zeu să-l odihnească. Sunt convins că, acolo sus, în ceruri, sufletul lui va fi lângă nea Viorel Bonea. Doi oameni adevăraţi pe care i-a interesat Valea Jiului şi destinul ei. Din păcate, încet dispar bărbaţii adevăraţi şi oamenii cu coloană vertebrală şi cei

depăşesc momentul, pentru că în viaţă am fost un luptător, îmi duc crucea, iar ceea ce nu te omoară, te întăreşte. Vreau să-ţi spun cu mâna pe inimă că e o mare nedreptate şi făcătură, nu ştiu încă unde se va ajunge, dar cu mâna pe inimă îţi spun că eu n-am dat în viaţa mea un leu cu camătă, n-am şantajat pe nimeni şi n-am dat o palmă la nimeni vreodată. 95% din dosar sunt evenimente de după 2008,

doi prieteni erau incontestabil din această categorie. D-zeu să-i odihnească şi să-i aibă în pază. (...) Din păcate, Valea noastră nu se îndreaptă spre bine şi lucrurile se simt, nu există nimic cert pentru viitorul Văii. E păcat, dar poate aşa vrea bunul D-zeu. Despre mine, ce să îţi spun... Nu credeam vreodată să ajung aici, am trecut peste momentele grele (sau sunt mai rare, ca să fiu corect), mă gândesc la familie, copii şi la cei de acasă care nu m-am uitat şi asta mă întăreşte şi mă face să lupt, să încerc să

Comunicat de presă

Având în vedere blocarea în subteran a minerilor de la minele Paroşeni, Uricani şi Petrila, precum şi situaţia dificilă în care se găsesc Societatea Naţională a Huilei, Societatea Naţională Închideri Mine Valea Jiului şi Complexul Energetic Hunedoara format din cele două termocentrale, Paroşeni şi Mintia, fac următoarele precizări: Sunt solidar cu minerii din Valea Jiului care doresc să muncească şi să aibă o producţie de cărbune cât mai mare, dar care sunt obstrucţionaţi să-şi exercite acest drept, fie prin metoda lipsei de comenzi pentru cantitatea de cărbune produsă, fie prin trimiterea în mod abuziv în concediu. Potrivit art.41, alin.1 din Constituţia României, dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Solicit miniştrilor Constantin Niţă şi Varujan Vosganian, parlamentarilor USL din judeţul Hunedoara şi preşedinţilor organizaţiilor judeţene de partid componente ale USL să depună eforturi susţinute pentru nu se bloca producţia de cărbune de la minele din Valea Jiului în schimbul aducerii de cărbune din import. Interesul pentru minele din Valea Jiului nu poate exista doar la momentul numirilor politice în funcţii de conducere şi la încheierea de contracte pentru clientela de partid. Solicit premierului Victor Ponta să facă publice rezultatele anchetei Corpului de Control în ceea ce priveşte importul de cărbune de la Termocentrala Mintia şi să prezinte măsurile dispuse pentru tragerea la răspundere a vinovaţilor. Haralambie Vochiţoiu Senator PP-DD de Valea Jiului

nu cunosc pe nimeni din aşa-zisul grup infracţional în afară de “soţii Litera”, iar evenimentele ce-mi sunt puse în “cârcă”, majoritatea sunt după ce am divorţat, după ce Litera s-a încurcat cu fosta soţie şi cred că e un troc, tu zici de Simota ceva să-l agăţăm, iar noi ţi-o eliberăm pe soţia ta. (...) Oricum, îţi mulţumesc pentru că eşti alături de mine, de familia mea şi te felicit pentru verticalitatea şi profesionalismul tău. (...) Cătă, am şi eu defectele mele, dar, crede-mă că trăiesc o dramă, şi, după moartea părinţilor mei, trec prin cele mai grele momente din viaţa mea. Stau într-o mizerie de nedescris, cu goange şi alte animăluţe, dar, mai ales, într-o lume ciudată (hoţi, violatori, criminali, te mai miri ce!) şi încerc să nu cedez psihic sau să mă îmbolnăvesc. Şi pentru asta mă rog la D-zeu, fiind convins că adevărul va ieşi la iveală. Asta-i viaţa, trăim cu speranţa că vom fi îndreptăţiţi... (...) Aştept un semn de la tine, îţi doresc sănătate, putere de muncă, înţelepciune şi ai grijă de tine, sper că nu mă vei uita. Doamne ajută! Cu respect şi prietenie, Alin Simota Alba Iulia 15.07.2013

Petru Drăgoescu, directorul general al S.N.Î.M.V.J.:

„Fireşte că este o soluţie pentru deblocarea situaţiei: guvernul să-şi respecte acordul încheiat cu forurile europene” Secretarul de stat Nicolae Badea vine astăzi la Petroşani

Directorul Petru Drăgoescu a intrat ieri în toate minele Societăţii Naţionale de Închideri de Mine Valea Jiului pentru a vorbi cu minerii care s-au blocat în subteran.

La Paroşeni, minerii erau hotărâţi, în sensul că nu vroiau cu niciun chip să renunţe la proteste. Vor sta în mină până se găseşte soluţia preluării cărbunelui la preţul stabilit în acordul cu Comisia Europeană. Doar atunci vor ieşi din mină. Nervoşi, văzând indiferenţa miniştrilor şi a premierului, minerii s-au încăpăţânat să nu renunţe în nici un chip la protestul pentru drepturile lor. Vor rămâne în subteran, dar, în acelaşi timp, vor şi lucra. Minerii din schimbul unu vor intra în şut dimineaţă, dar nu vor ieşi la suprafaţă. Petru Drăgoescu, directorul general al SNÎMVJ, a declarat că minerii de la Petrila au fost mai uşor de abordat, dar, şi ei respectă „actul” solidarităţii, şi nu ies nici ei din mină.

Întrebat dacă există o soluţie economică pentru deblocarea crizei, directorul Drăgoescu a spus: „Fireşte că este o soluţie pentru deblocarea situaţiei: guvernul să-şi respecte acordul încheiat cu forurile europene. Să preia cărbunele produs de minele din Vale la preţul stabilit din acord. Implicit, pe piaţa din România fiind doar doi producători de huilă, SNH şi SNÎMVJ, conform Consiliului Concurenţei, nu poţi să iei de la unul cărbunele cu 4 lei şi de la altul cu 6 lei. Dacă se respectă acordul încheiat cu forurile Uniunii Europene, totul se rezolvă”. Cum ministrul Economiei este plecat din ţară, în Valea Jiului va ajunge astăzi secretarul de stat Nicolae Badea. Care nu trebuie să vină cu planuri de negociere, sau cu vorbe de bine, ci cu soluţia deblocării. Căci minerii nu vor fi impresionaţi nici de costumul şi nici de vocabularul lui. Guvernanţi, fiţi tari în pix! Daţi verde semnării unui contract de preluare a cărbunelui pe termen lung! Alina PIPAN

Ziarul Vãii Jiului 2 LA ORDINEA ZILEI Vineri Minerii de la Paroşeni nu mai vor promisiuni 19 Iulie 2013 deşarte, ci garanţii scrise vineri, 19 iulie 2013

9:00-9:15 Ştiri (r) 9:15-9:30 Reportajul zilei (r) 9:30-11:00 Oameni şi fapte-talk show (r) 19:00-19:15 Ştiri 19:15-19:30 Reportajul zilei 19:30-20:00 Puncte cardinale – Bansko lecţia de turism 20:00-20:30 Puncte cardinale – De la Edirne la Istanbul - Traseul civilizaţiilor

Ieri, pe la ora douăsprezece şi jumătate, autocarul şi microbuzele parcate în faţa minei Paroşeni, care-i aduseseră la şut pe ortacii din schimbul II şi care, mai apoi, s-au pus pe stand by, în aşteptarea minerilor din primul schimb al zilei, nu s-au mai umplut ca de obicei.

Fapt care a adeverit

spusele ortacilor, rostite în sala de apel în jurul orei cinci, înainte de a coborî în subteran. Anume că ei, 202 la număr, au de gând să se blocheze în adâncul minei, până când se va găsi soluţia funcţionării şi livrării ritmice a producţiei de cărbune extras de la Paroşeni. Fiindcă învăţaseră bine lecţia din Minerii de la Petrila şi Uricani luna mai, când, prin comanda de zece mii de tone de cărbune, li se oferise doar un paleativ, au avertizat că, de data aceasta, nu La fel ca şi la protestele de stradă, şi la protestele mai sunt dispuşi să din subteran, minerii de la Petrila şi Uricani s-au audă promisiuni şi alăturat cauzei celor de la Paroşeni. vorbe amăgitoare. Ei doresc o garanţie scrisă Minerii care au intrat în schimbul doi la Petrila şi Uricani, aflaţi în aceiaşi situaţie limită ca şi ortacii lor cum că producţia de cărbune a minei va fi de la Paroşeni, au anunţat că se alătură protestului. preluată imediat şi va Încă de miercuri, depozitul de 1.800 de tone al fi plătit exact la preţul exploatării de huilă Paroşeni s-a umplut cu producţia exploatărilor miniere realizată de luni până miercuri, iar termocentralele catalogate ca viabile. nu au mai preluat cărbunele de la această mină. Şi la mina Uricani cărbunele zace în curte, deşi există Lor li s-au pericolul autoaprinderii, iar la mina Petrila silozul de 9.000 de tone este aproape plin. alăturat, Minerii au renunţat de-a lungul anilor la tot felul de după ce au ajuns la drepturi şi pretenţii, dar la dreptul la muncă nu vor locurile de muncă, şi şi nu au cum să renunţe. cei 86 de mineri din Alina PIPAN schimbul al doilea. InTeleviziunea Parâng poate fi recepţionată în reţeaua UPC pe următoarele frecvenţe: Petroşani şi Petrila - 423,25 MHz (canal S 36), Vulcan, Lupeni şi Aninoasa - 391,25 MHz (canal S 32) * Televiziunea Parâng îşi rezervă dreptul de a modifica grila de programe în cursul zilei curente.

de acceptat, fiindcă nu minerii sunt cei care trebuie să pătimească din cauză că, undeva sus, având vreun interes, probabil, cineva a decis să importe cantităţi masive de cărbune destinat termocentralelor Mintia şi Paroşeni.

Fraţi de suferinţă la proteste, fraţi de suferinţă în subteran

Înainte să iasă

iţial, aceştia ar fi vrut să protesteze la suprafaţă, dar, ulterior, au acceptat să coboare în subteran, pentru a le fi alături ortacilor care stăteau acolo de la primele ore al dimineţii zilei de joi. Decizia minerilor de a se autobloca în subteran nu l-a luat prin surprindere pe ing. Laszlo Domokos, preşedintele Sindicatului Huila.

În declaraţia

pe care dumnealui a făcut-o presei şi reporterilor de la televiziunile locale a precizat că, în urma rezolvării pompieristice, în mai, a problemei producţiei de cărbune extras la mina Paroşeni, era de aşteptat un asemenea protest. Domnia sa a fost, de fapt, cel căruia minerii care aveau de gând să se blocheze în măruntaiele pământului îi spuseseră că, de data aceasta, nu mai acceptă vorbe deşarte. Pentru că, dacă se va continua tot aşa, se va ajunge ca, după cele lunare, Paroşeniul să primească comenzi săptămânale, zilnice sau chiar de o oră-două. Ceea ce nu este

în faţă cu o declaraţie pentru presa locală, ing. Laszlo Domokos a fost solicitat la greu, prin telefonul mobil, de mai multe posturi de televiziune. Cei de la RTV, bunăoară, îl aveau în studio pe Miron Cozma, care, conform declaraţiilor liderului Sindicatului Huila, l-a acuzat direct pe el de situaţia actuală de la mina Paroşeni. Laszlo Domokos a răspuns la toate întrebările puse de mediatorul emisiunii, a explicat care este situaţia de la faţa locului, dar a refuzat să intre în polemică cu invitatul din studio.

La ora unu şi jumătate,

când jurnaliştii se pregăteau să plece de mina Paroşeni, nu apăruse niciun semnal cum că se acţionează pentru detensionarea situaţiei. Doar factorul politic poate lua o măsură capabilă să pună capăt acestei stări de fapt, a concluzionat Laszlo Domokos. Care a mai spus că ar fi interesat să afle şi punctul de vedere al primarilor din localităţile Vulcan, Petrila şi Uricani, în ale căror mine au avut loc proteste similare în cursul zilei de ieri. Gheorghe OLTEANU

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. Petroşani

Petroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330 ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623 e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă:

CURSUL DE INIŢIERE pentru OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101) Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator. Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice. Preţul include TVA.

IMPORTANT!!!

Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Ministerul Educaţiei Naţionale. Persoana de contact: ing. Manuela Popescu Telefon: 0254.546071, 0731.010762

)

Ziarul Vaii Jiului

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0254.549121, 0737.575582 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

www.zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 0737.352129 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO, Daniela FILIMON - 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Ziarul Vãii Jiului

ACTUALITATE 3

Sătui de minciunile sfruntate ale USL şi de impotenţa Guvernului Ponta, Valea Jiului regretă PD-L

vineri, 19 iulie 2013

Minerii de la Paroşeni s-au autoblocat ieri în subteran

Când se vorbea despre împărţirea minelor din Valea Jiului în viabile şi neviabile, Laszlo Domokos, liderul angajaţilor de la mina Paroşeni, a stat cu orele în sălile de mese şi de şedinţe, încercând să vorbească cu minerii, şi să-i asigure că, în cazul minelor neviabile, activitatea până în 2018 era asigurată. Traşi pe sfoară de Ponta şi-ai lui

După multe explicaţii oamenii şi-au socotit şansele, şi-au socotit cam cât mai aveau de lucru până la pensie, au luat la cunoştinţă despre acordul guvernanţilor cu Comisia Europeană şi despre faptul că activitatea lor era asigurată prin acest acord. Acum au ajuns cu toţii să se vadă traşi pe sfoară de guvernanţi. Iar aceştia din urmă, evident, nu au nicio soluţie şi nu-şi pot respecta nici măcar obligaţia de a asigura activitatea minelor neviabile până în 2018. Guvernul Ponta şi ministrul Constantin Niţă nu au soluţii clare. După cum evoluează lucrurile, susţine şi Domokos, mineritul din Valea Jiului va intra în colaps cât de curând.

pentru că vorbim de preţul energiei pe piaţă, preluarea acesteia în sistem, lucruri ce aparţin de strategia energetică naţională. Chestiunile acestea nu depind doar de decizia directorilor CEH sau SNÎMVJ. „Ni se spune mereu că este vorba despre o decizie politică şi doar aşa se va putea rezolva această situaţie, dacă factorii de decizie politici trasează un plan de acţiune, sau sunt de acord cu unele strategii. Asta am înţeles, dar de când tot semnalăm situaţia minelor neviabile, decizia politică nu se mai manifestă. Unde este politicul şi ce face el în acest caz? USL are 70 la sută din putere, ar trebui să aibă putere de decizie şi, totuşi, nu avem nicio reacţie”, spune Laszlo Domokos. Care mereu este plimbat la discuţii între directorii CEH şi SNÎMVJ, dar din Capitală niciun semn.

Sesizare la Consiliul Concurenţei

Dacă nu s-a autosesizat nimeni despre situaţia dramatică a minerilor, Laszlo Domokos a făcut el o plângere la 15 iulie la Consiliul Concurenţei, în care cere să se evalueze situaţia minelor din SNÎMVJ. În aceeaşi cerere Domokos spune că a menţionat faptul că următoarea plângere va fi depusă la Comisia Europeană. Paşi absolut necesari, din moment ce guvernanţii noştri nu-şi respectă acordul pe care l-au negociat cu Comisia Europeană, iar nerespectarea acestui acord sabotează activitatea şi dreptul la muncă al minerilor din Valea Jiului. Să nu uităm că acordul încheiat cu Comisia Europeană a plecat de la datele tehnice şi economice transmise de guvernanţii români, unde se preciza că în Valea Jiului sunt 4 mine viabile care nu au nevoie de subvenţie. Şi, în plus, tot partea română a stabilit preţul de achiziţie al cărbunelui de la minele nevia-

bile, preţ şi cantitate care acum nu mai sunt respectate. Când şi-au asumat acordul faţă de comisie, guvernanţii au fost de acord cu toate datele conţinute de acord, dar acum nu mai sunt în stare să le respecte.

Metoda propusă de Domokos

„Ar exista o soluţie logică prin care cărbunele ar putea fi preluat de CEH, fără să se creeze blocarea aceasta, şi fără ca minele să ajungă să aibă spaţiile de depozitare pline. Trebuie realizată o situaţie despre posibilitatea de stocare de la fiecare mină din Valea Jiului, viabilă sau nu. De acolo unde posibilitatea de stocare este mică să se preia mai des cărbune, iar acolo unde capacitatea de stocare este mai mare să se preia cărbunele mai rar, astfel încât minele să aibă mereu loc de depozitare, astfel şi oamenii ar avea activitatea asigurată”, explică Domokos.

Minerii ţin la pâinea lor

Este important de menţionat că minerii care s-au blocat în mină nu au boicotat producţia. Ei au rămas în mină după terminarea şutului, iar cei de la schimbul doi au lucrat şi ei. Aşadar, oamenii nu vor să-şi piardă banii de pe şuturi. Este simplu, oamenii vor să muncească, nu să stea acasă şi, până la pensie, să poată să-şi întreţină familia. „Le asigurăm apa şi mâncarea în mină. Sper să nu fie probleme, ţinem mereu legătura cu ei. Nu vrem să punem viaţa nimănui în pericol, dar oamenii sunt nevoiţi să reacţioneze, ca să poată să fie auziţi şi să li se rezolve problema”, a declarat Laszlo Domokos. Dacă din stradă nu au fost auziţi, poate de sub pământ minerii vor avea mai multă sonoritate, iar miniştrii Energiei şi Economiei vor reacţiona, la fel ca şi prim-ministrul Ponta, care tace în continuare. La fel ca şi Cosmin Nicula, senatorul USL de Valea Jiului, şi de Cristian Resmeriţă, deputat USL pe Colegiu de Vest Valea Jiului. Alina PIPAN

Unde este decizia politică

După un miting stradal, în faţa sediului Societăţii de Închideri Mine Valea Jiului, minerii de la Paroşeni s-au autoblocat în subteran. Laszlo Domokos a luat legătura cu directorul Societăţii de Închideri Mine Valea Jiului, care era plecat la Mintia, pentru discuţii. Sorin Vasilescu, prefectul Hunedoarei, cunoştea problema şi a promis că se implică. Dar singurul care poate lua decizii pe termen lung este Cabinetul Ponta,

www.zvj.ro

4

Ziarul Vãii Jiului

SPORT

Îmblânzitorii cailor putere

Ei sunt piloţii Văii Jiului care trăiesc la maxim competiţiile de raliuri

Paul Brănişteanu, Cosmin Negrilă, Mihai Frandoş şi Cristian Zaharia sunt cei patru piloţi din Valea Jiului care trăiesc la maxim fiecare cursă din Campionatul Judeţean. Cu forţe proprii, cei patru piloţi încep să se impună, încet, dar sigur, în acest circuit costisitor dedicat în special oamenilor cu foarte mulţi bani.

SC REALCOM SA PETROªANI

Laboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie, str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi: Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile: mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.

Participanţi constant în ultima perioadă la cursele de gen, cei patru au reuşit să atragă atenţia

Torturi de ciocolată Torturi cu frişcă Torturi cu fructe Sortimente diversificate de prăjituri Fursecuri Alune prăjite şi alte sortimente Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439 Laborator: 0733.960320, int. 315 Depozit: 0733.690319, int. 342

Rugby

vineri, 19 iulie 2013

prin măiestria şi tehnica lor, Paul Brănişteanu obţinând un onorant loc doi la Cupa Hunedoara Hăşdat, eveniment ce a avut loc recent. „Avem nevoie de sprijinul celor din Valea Jiului, orice fel de sprijin, mai ales financiar, şi din partea autorităţilor locale. Noi reprezentăm Valea Jiului la concursuri şi facem eforturi deosebite. Costă foarte mult să participăm la astfel de concursuri şi de aceea avem nevoie de orice fel de susţinere”, spune Paul Brănişteanu. Piloţii din Vale sunt conştienţi de faptul că îşi pun în pericol viaţa la fiecare concurs. La ultima cursă la care a participat, Cosmin Negrilă a suferit un accident, cei drept minor. „Eu merg pe principiul ori la bal, ori la spital. Suntem conştienţi la ce ne expunem şi ne asumăm lucrul acesta”, afirmat Cosmin Negrilă. Cei patru erau pregătiţi şi pentru raliul din Straja dar, din păcate, ediţia din acest an ce ar fi trebuit să aibă loc în Straja, în luna august, s-a anulat din cauză că drumul este unul rău şi nu permite desfăşurarea cursei în condiţii normale.

Ştiinţa Petroşani şi-a amânat reunirea

Unica grupare de rugby din judeţ şi-a amânat încă o dată reunirea. Petroşenenii se află, din nou, în impas, după ce conducerea n-a fost de acord decât în parte cu doleanţele rugbiştilor.

Mai mult, cei ce se află în fruntea echipei se gândesc să pună pe liber 7 dintre oamenii care au început sezonul în Dealul Institutului şi cu care Ştiinţa a promovat de două ori în Superligă. Întâlnirea dintre oficialii Ştiinţei şi cei din teren n-a decurs deloc în favoarea celor din urmă. „Sunt de 8 ani la Ştiinţa şi am fost aici şi la bine şi la greu. Nu ştiu cât de corect este să se renunţe la serviciile noastre. Am suferit trei intervenţii chirurgicale în tot acest timp şi tot aici am rămas cu

www.zvj.ro

sufletul”, spune căpitanul Daniel Cojocaru. Returul campionatului Diviziei Naţionale de Seniori este programat să se reia pe 3 august. Ştiinţa Petroşani ocupă, după prima jumătate a sezonului, locul patru, cu 21 de puncte şi are ca obiectiv calificarea în play-off. Lideri sunt rubiştii de la Stejarul Buzău, podiumul fiind completat de Poli Agro Iaşi şi RC Bârlad.

Ziarul Vãii Jiului vineri, 19 iulie 2013

Universitatea Petroşani, pepinieră pentru eşalonul secund fotbalistic

SPORT

Trei jucători din Vale au făcut pasul spre Liga a II-a

Trei fotbalişti din lotul echipei de fotbal Universitatea Petroşani, Sebastian Bobină, Rareş Popa şi Răzvan Făurică, vor juca din sezonul ce va începe la toamnă la divizionara secundă FCM Tg. Mureş. Cu toate că au ratat promovarea în Liga a III-a cu echipa de seniori şi finala campionatului naţional de juniori A1, evoluţiile tinerilor jucători de la Universitatea Petroşani în sezonul trecut nu au rămas nerăsplătite. Trei dintre fotbaliştii care fac parte din tânăra generaţie păstorită Ionuţ Stelescu la trupa din Dealul Institutului au urcat două eşaloane. Sebastian Bobină, Răzvan Făurică şi Rareş Popa, toţi având vârsta de 18 ani, s-au prezentat la startul pregătirilor fostei prim divizionare FCM Tg. Mureş, echipă ce joacă în seria de vest a ligii secunde. Tinerii fotbalişti din

Fotbal. Cupa României

Petroşani l-au urmat acolo pe Ionuţ Stelescu, care va fi secundul antrenorului principal al grupării mureşene, Edi Iordănescu. Echipa unde au ajuns jucătorii din Valea Jiului a schimbat în această vară atât conducerea tehnică, cât şi pe cea administrativă, şi a pus la cale un proiect ce are drept finalitate promovarea în Liga I. Alături de Edi Iordănescu, la FCM Tg. Mureş a ajuns şi Daniel Stanciu, care va fi manager general. Universitatea Petroşani se află în continuare în vacanţă, urmând a-şi relua pregătirile în data de 29 iulie. Tot în acea zi va fi făcută public şi noua conducere tehnică a „studenţilor”, după ce Dan Voicu a preferat să plece la Hercules Lupeni. Pe lângă Bobină, Făurică şi Popa, echipa din Petroşani are „şanse” mari să rămână şi fără Vlad

5

Tudorache, internaţionalul de juniori fiind în discuţii cu unele echipe din eşaloanele superioare, după cum chiar tatăl acestuia, apreciatul antrenor Marin Tudorache, a declarat.

AS Voinţa Pietroşiţa (DB) – FCM TÂRGOVIŞTE (DB): 0-2: AS PODARI (DJ) – AS ASRA Apa Craiova (DJ): 2-0; CS SPORTING LIEŞTI (GL) – CSM Focşani (VN): 4-0: BOLINTIN VALE MALU SPART (GR) – Concordia Chiajna II (IF): 6-3; AS Ştiinţa Turceni (GJ) – FC PANDURII TÂRGU JIU 2 (GJ): 0-1; FC Csikszereda Miercurea Ciuc (HR) – FC ZAGON (CV): 0-1; AS AURUL BRAD (HD) – CS Vulturii Lugoj (TM): 3-1; CS VOINŢA COCORA (IL) – CS Victoria Chirnogi (CL): 3-0 - oaspeţii nu s-au prezentat; AS POPEŞTI LEORDENI (IF) – SC FC Rapid 2 Bucureşti (B) - Nu s-a disputat; AS AVÂNTUL BÂRSANA (MM) – CS Plimob Sighetul Marmaţiei (MM): 8-5; CS Baia de Aramă (MH) – CS MUNCITORUL REŞIŢA (CS): 0-2; ACS MIERCUREA NIRAJULUI (MS) – FCM Avântul Reghin (MS): 8-7 (2-2, 3-3); FC Cetatea Târgu Neamţ (NT) – SCM PETROTUB ROMAN (NT): 0-1; AS INTER MĂRKUŞ SLATINA (OT) – CS Vişina Nouă (OT): 2-1; CS PETROLISTUL BOLDEŞTI (PH) – CS Tunari (IF): 6-1; AS TÂLNA ORAŞU NOU (SM) – CS Europa Alba Iulia (AR): 3-0 - oaspeţii nu s-au prezentat; CS Barcău Nuşfalău (SJ) - FC SESO CÂMPIA TURZII (CJ): 1-4; AS SPICUL ŞEICA MARE (SB) – FC Girom Albota (AG) 3-0 - Nu s-a disputat; 35. AS PROGRESUL FRĂTĂUŢII VECHI (SV) – ACS Bucovina Rădăuţi (SV): 1-0; CS SPORTING ROŞIORII DE VEDE (TR) – FCM Alexandria (TR): 2-1 FC RIPENSA TIMIŞOARA (TM) – CS Flacăra Făget (TM): 3-0 - oaspeţii nu s-au prezentat; CS IZBÂNDA HAGILAREA MIHAIL KOGĂLNICEANU (TL) – CS Eolica Baia (CT); 3-0 nu s-a disputat; FC 2007 GÎRCENI (VS) – FC Oţelul 2 Galaţi (GL): 1-0; ACS HIDRO RÂMNICU VÂLCEA (VL) - ACS Urban Titu (DB): 1-0; ACS NAŢIONAL GOLEŞTI (VN) – ACS Young Stars Panciu (VN): 6-5 (1-1, 1-1); AS ILIE OANĂ (AMFB) – SC FC Sportul Studenţesc 2 (B): 3-0 - oaspeţii nu s-au prezentat.

Aurul merge mai departe, Jiul nu a mai jucat Aurul Brad a învins, scor 3-1, pe Vulturii Lugoj – echipă din Liga a III-a, şi s-a calificat în turul 2 al Cupei României la fotbal, ediţia 2013-2014!

Moţii din Brad au fost mai tari în repriza secundă, când au marcat toate cele trei goluri, două dintre ele fiind semnate de… jucătorii de rezervă. Aurul Brad continuă drumul început sezonul trecut, când a câştigat Cupa României – faza judeţeană Hunedoara şi aşteaptă tragerea la sorţi pentru a afla cine le va fi viitorul adversar pe care îl vor înfrunta pe 31 iulie, sperând să joace cât mai multe tururi. Din păcate, echipa din Vale, Jiul Petroşani, nu a mai jucat în această competiţie, deoarece „minerii” au fost excluşi la finele sezonului trecut din toate competiţiile. Dar iată rezultatele care s-au înregistrat: CS PERFORMANŢA ALBA IULIA (AB) – CS Jiul Petroşani (HD): 3-0 - nu s-a disputat; CS GLORIA CTP ARAD (AR) – CS Vladimirescu (AR): 3-0 - nu s-a disputat; CS Sporting Piteşti (AG) – SCM ARGEŞUL PITEŞTI (AG): 1-3; SC Bacău 2 (BC) – CS AEROSTAR BACĂU (BC): 1-3 (1-1); FC HIDIŞELUL DE SUS (BH) – CS Naţional Sebiş (AR): 3-1; ACS VIITORUL LECHINŢA (BN) – FCM Turda (CJ): 3-0; nu s-a disputat; CS LUCEAFĂRUL MIHAI EMINESCU (BT) – CS Ştiinţa Miroslava (IS): 1-0; FC Braşov 2 (BV) – ACS CIVITAS FĂGĂRAŞ (BV): 0-3 - gazdele nu s-au prezentat; CONPET CIREŞU (BR) - Viitorul Domneşti (IF): 5-1; Voinţa Lanurile (BZ) – CS AFUMAŢI (IF): 0-7; AS Voinţa Lupac (CS) – CS AUTOCATANIA CARANSEBEŞ (CS): 0-3 - gazdele nu s-au prezentat; AS Dunărea Ciocăneşti (CL) – CS VOLUNTARI (IF): 1-10; AS Vulturii Vultureni (CJ) – CS SĂNĂTATEA CLUJ (CJ): 0-1; AS Danubius Rasova (CT) – AFC RAPID FETEŞTI (IL): 3-6 (1-1, 2-2); ACS FC PĂPĂUŢI (CV) – CS Conpet Ploieşti (PH): 2-0:

www.zvj.ro

CMYK

6

Ziarul Vãii Jiului

ACTUALITATE

vineri, 19 iulie 2013

Judecătorii ÎCCJ au dat cu ciocanul:

Patru ani de închisoare cu suspendare pentru fostul primar PNL al Devei, Mircia Muntean Deputatul PDL hunedorean Mircia Muntean, fost primar PNL al Devei, a primit 4 ani de închisoare cu suspendare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în dauna intereselor publice. Dosarul în care a fost condamnat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) datează din 2004, an în care fostul primar a fost acuzat de tranzacţii ilegale cu terenuri.

De fapt, fostul primar a fost acuzat că a făcut o jonglerie cu terenuri. Astfel, într-o primă etapă, primarul i-a împroprietărit pe Iosif Man, Carol Panduru şi

În Vulcan

Aurel Pop, în calitate de revoluţionari, cu terenuri în zona Bejan. Într-o a doua etapă, Mircia Muntean a abuzat de calitatea sa de primar, a cerut o anulare a primei cedări de terenuri. După care, printr-o dispoziţie, le-a dat celor trei un teren de aproape 6.000 de metri pătraţi în zona gării din Deva, dar acest teren se afla în proprietatea publică a statului. În acelaşi dosar, au mai fost condamnaţi Iosif Claudiu Man, la un an şi şase luni de închisoare cu suspendare, Ovidiu Horaţiu Boldor, la 2 ani închisoare cu executare, şi Cornel Moraru, la 2 ani închisoare, pedeapsa

Hoţii de cărbune nu acţionează doar la ore precise

Miercuri, 17 iulie, în jurul orei 21.30, o trasă de cărbune, garată temporar în Staţia Vulcan, a fost atacată şi prădată parţial de către hoţii de cărbune din Colonia de Jos.

fiind contopită cu o altă condamnare de 3 ani primită în alt dosar. De asemenea, ÎCCJ îi obligă pe Mircia Muntean şi Iosif Claudiu Man (în calitate de moştenitor al inculpatului Iosif Man – decedat) la plata sumei de 333.743 dolari sau echivalentul în lei, la care se adaugă dobânda de referinţă a BNR, calculată de la data de 25 martie 1999 până la data plăţii integrale. Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu recurs.

Conform informaţiilor

primite chiar în cursul acelei seri, garnitura de cărbune ieşise de la Preparaţia Coroeşti şi se îndrepta spre Termocentrala Paroşeni. Hoţii de cărbune, cărora, pe lângă trasele de cărbune al căror orar îl cunosc pe de rost, nu le scapă nici asemenea mişcări feroviare, au profitat că vagoanele au oprit pentru scurt timp în gara Vulcan şi au dat atacul. Cei câţiva poliţişti naţionali şi locali nu le-au putut face faţă, aşa că s-a apelat la jandarmi.

De obicei,

în ultima vreme, toate trasele de cărbune care veneau de la minele Vulcan şi Paroşeni spre Preparaţia Coroeşti erau însoţite de mascaţii unei societăţi de pază. Din câte am putut afla pe moment, parese că paza traselor nu mai este asigurată de către aceşti angajaţi, fapt ce ar putea explica tupeul şi curajul de care au dat dovadă hoţii în seara zilei de miercuri. Gheorghe OLTEANU

Rogvaiv TUR

www.zvj.ro

Fiind condamnat, Mircia Muntean şi-a pierdut şi statutul de membru al PDL. Mihaela PETROŞAN

La Lupeni

Taximetriştii iau pâinea de la gura şoferilor de maxi taxi

Răspunsul autorităţilor: „toată lumea trebuie să trăiască”

Toată lumea trebuie să trăiască, dar nici să trăieşti pe spatele cuiva, ca o căpuşe, nu este corect. Ca în toată Valea Jiului, şi la Lupeni taximetriştii ocupă locurile din staţiile de maxi-taxi şi ademenesc clienţii acestora.

Este evident nedrept. Clientul se gândeşte la confortul lui. Bani de taxi nu are. Dacă ar avea, ar da un telefon şi şi-ar chema taxiul acasă pentru a-l transporta exact unde doreşte. Aşadar, merge în staţia de maxi. Însă acolo, dacă îi strigă un taximetrist, „2 lei până la Petroşani, sau 1 leu prin Lupeni”, omul renunţă la maxi şi alege o deplasare mai rapidă şi mai confortabilă. Doar că taxiul nu poate prelua funcţia de maxi-taxi, contravine legii concurenţei. Un maxi-taxi încarcă zilnic 14 litri de benzină, iar un taxi - 6 litri. Ori, dacă maxi merge mai mult gol, este evident, lucrează în pierdere. La sesizările firmelor de transport în comun autorităţile locale şi Poliţia Rutieră din Lupeni sunt pasive, adepte a principiului „trebuie să trăiască toată lumea”. Adevărat, dar să trăiască corect. De furturi, păcăleli şi trăit pe spatele altora neam săturat cu toţii. Dacă, din lipsă de profit, firmele de maxi ar renunţa la serviciile oferite lupenenilor, sigur s-ar isca controverse la nivel local. Atunci, de ce se tolerează inegalitatea de şanse? Alina PIPAN

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

Escrocherie cu angajări fictive

vineri, 19 iulie 2013

Poliţiştii hunedoreni au reuşit să descopere o reţea de înşelăciune prin angajări fictive condusă de doi indivizi care se aflau în stare de detenţie. Ieri, la sediul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Hunedoara a fost prezentată o schiţă a modului de operare.

Miercuri, ofiţeri din cadrul Serviciului de Investigare a Fraudelor Hunedoara i-au reţinut pe Alina D., de 21 de ani, din Sibiu, şi Eugen V., de 25 de ani, din Slatina, cu antecedente penale, care, în perioada octombrie - decembrie 2012, au săvârşit şase infracţiuni de înşelăciune în dauna a şapte persoane, cauzând un prejudiciu total de 6.300 lei. De asemenea, cele două persoane au participat la organizarea unui sistem de săvârşire a acestui gen de infracţiuni, prin simularea unor interviuri în vederea angajării ca agent de vânzări la diferite societăţi comerciale, ur-

mată de încasarea de sume de bani, dosar în care s-a reţinut săvârşirea a nouă astfel de fapte, în judeţele Hunedoara, Timiş, Caraş-Severin, Vaslui, Braşov şi Teleorman în dauna a 14 persoane cu un prejudiciu total de 12.600 lei. În data de 23 octombrie 2012, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Hunedoara a înregistrat plângerea unei femei de 30 de ani, din Haţeg, care reclama faptul că a fost angajata unei societăţi comerciale, în care a avut funcţia de „director zonal”, calitate în care a făcut recrutări de personal pentru funcţia de agent de vânzări, determinând persoanele selectate să achite într-un cont bancar al unei terţe persoane 200 de euro ca avans pentru autoturisme de serviciu, fără ca angajarea să mai aibă loc. Extinzând cercetările, prin cooperarea cu alte inspectorate judeţene de poliţie, poliţiştii hunedoreni au constatat că modul de operare, iniţiat de persoane aflate în executarea pedepselor cu închisoarea şi a unui participant aflat în stare de libertate, presupunea obţinerea unui certificat de înregistrare al unei societăţi comerciale prin căutare imagini pe Google. Folosind imaginea respectivă, deschideau un cont de angajator pe siteurile www.bestjobs.ro sau www.ejobs.ro şi postau un anunţ pentru recrutarea a două categorii de personal: director zonal şi agent de vânzări. Prima persoană „angajată” era direc-

ACTUALITATE

torul regional, fără excepţie femeie, care era informată că va avea ca sarcină dezvoltarea unei reţele de vânzări de materiale de construcţii sau electrice. Acesta trimitea o copie a cărţii sale de identitate pe o adresă de e-mail după care, pe aceeaşi adresă primea un contract de muncă semnat şi ştampilat, împreună o lista cu 30-50 de nume, întotdeauna bărbaţi, centralizate de pe site-urile de recrutare a forţei de muncă. Cu aceste persoane urma să organizeze un interviu şi să selecteze aproximativ 10 persoane. Pentru a face ea însăşi angajările, persoana desemnată director obţinea, la cererea telefonică a angajatorilor, o ştampilă. Pentru a asigura credibilitatea acţiunii de recrutare, angajatorii făceau rezervări la hoteluri de minimum 4 stele precum şi o comandă de autoturisme cu cilindre mică, specifice reţelelor de vânzare astfel încât în eventualitatea în care directorul ori candidaţii ar fi dorit să verifice veridicitatea celor arătate, să poată avea confirmarea existenţei societăţii. Ulterior selectării personalului, celor aleşi li se întocmea contract de muncă semnat şi ştampilat de directorul

7

zonal. Cu această ocazie, aceştia depuneau într-un cont suma de 200 de euro cu titlu de garanţie pentru autoturismul de serviciu, bani pe care urmau să-i recupereze în prima lună de angajare. Sumele de bani ajungeau în contul altor persoane, angajate de aceeaşi organizatori ai schemei infracţionale în alte localităţi, pe care le transferau unor terţi care aveau rolul de a securiza transferul banilor. Persoanele în cauză au fost prezentate Parchetului de pe lângă Judecătoria Haţeg cu propunere de arestare preventivă, instanţa de judecată dispunând faţă de aceştia măsura interzicerii de a părăsi ţara. Mihaela PETROŞAN Coconea, îndeaproape de organizatorii Red Bull X Alps,

La „un pas” de finish

Toată lumea a stat şi ieri cu ochii pe Coconea, care ar fi trebuit să ajungă încă de acum două zile la finish, dar a întârziat foarte mult după ce a fost penalizat că a intrat în spaţiul aerian.

Rămas pe locul 10 în clasamentul general, Toma s-a deplasat ieri, destul de greu, mai mult în alergare, către ultimul punct din traseul concursului, cel de finish. Până la el, 8 concurenţi au terminat cursa, înaintea lui ajungând la finish ieri austriacul Guschlbauer. Ieri dimineaţă Coconea se afla la 35 de km de finish, şi a luat la pas restul traseului, la fel ca şi restul concurenţilor rămaşi pe traseu, din cauza vremii care nu a fost prielnică pentru zbor. Organizatorii Red Bull X Alps l-au urmărit îndeaproape pe Coconea. Din imaginile postate de ei se vede că sportivul nostru este extenuat, dar extrem de ambiţios, determinat să termine circuitul. Hai, Leule! Alina PIPAN

www.zvj.ro

8

DIN JUDEŢ

Ziarul Vãii Jiului

Arestări într-o anchetă cu un prejudiciu uriaş

Trei persoane au fost arestate pentru 29 de zile în urma mai multor percheziţii desfăşurate în judeţul Hunedoara, iar pentru cel de-al patrulea suspect s-a luat măsura preventivă de obligare de a nu părăsi ţara. Potrivit poliţiştilor Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Alba Iulia, grupul acţiona în scopul obţinerii unor sume importante de bani, din săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune, cămătărie în formă continuată şi evaziune fiscală. Prejudiciul cauzat se ridică la 1.000.000 de lei şi 54.200 de euro. Poliţiştii Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Alba Iulia, sub coordonarea DIICOT Serviciul Teritorial Alba Iulia, au efectuat marţi patru percheziţii la locuinţele membrilor grupării, în urma cărora au fost descoperite sumele de 9.100 de dolari şi 1.100 de euro.

Dobânzi între 10 şi 50 la sută

Din investigaţiile desfăşurate, s-a reţinut faptul că, în perioada 2008, până în prezent, pe raza judeţului Hunedoara, cei patru suspecţi, cu vârste cuprinse între 41 şi 48 de ani, au constituit o grupare infracţională, în scopul obţinerii de bani şi foloase materiale din comiterea unor infracţiuni de înşelăciune şi cămătărie. „Membrii grupării sunt suspectaţi că ar fi acordat împrumuturi cu camătă şi ar fi majorat ulterior, dobânzile stabilite iniţial, nu ar fi eliberat chitanţe pentru plăţile din capital şi dobânzi, pretinzând în continuare bani, deşi sumele împrumutate şi dobânda erau achitate”, spun procurorii. Astfel, suspecţii le-ar fi luat persoanelor împrumutate bani,

www.zvj.ro

vineri, 19 iulie 2013

bunurile imobile aflate în propri- prezentaţi Tribunalului Alba, cu etatea acestora sau a unor rude propunere de arestare prevenapropiate. tivă, pentru comiterea infracţiu„Începând cu 2008, mai multe nilor de constituire a unui grup persoane ar fi apelat la aceştia infracţional organizat, înşelăcipentru împrumutul unor sume de une, cămătărie în formă continubani, de regulă în valută, pentru ată şi evaziune fiscală. Instanţa care suspecţii impuneau în mod de judecată a dispus arestarea obligatoriu o dobândă între 10 şi preventivă a celor în cauză pen50 la sută săptămânal sau lunar, tru 29 de zile. precum şi constituirea unor Mihaela PETROŞAN garanţii imobiliare, ce se realizau prin contracte auten- Viaţa bate filmul… tice încheiate de notari din judeţul Hunedoara. Din cauza dobânzilor foarte mari percepute, persoanele vătămate nu reuşeau să plătească la termene şi astfel pierdeau proprietatea bunurilor ipoteMiercuri, un tânăr din Hunedoara a cate”, se arată într-un comufugit cu autoturismul chiar de lângă nicat de presă al DIICOT poliţiştii care îl verificau, reuşind Serviciul Teritorial Alba Iulia. performanţa să facă şi un accident, Până în prezent, în cauză au intrând drept în grădina unui localfost identificate şapte părţi nic din Teliucu Inferior. Ulterior, vătămate. oamenii legii au descoperit că individul transporta o cantitate mare Sechestru pe zece de ţigări de contrabandă.

Contrabandistul ghinionist

imobile din Vale

De asemenea, din cercetări a rezultat că suspecţii ar fi realizat împrumuturi de 348.790 de euro, pentru care ar fi încasat dobânzi de 113.890 de euro, fără a declara aceste sume, pentru calcularea impozitului datorat bugetului de stat. Pentru acoperirea prejudiciului în cauză, s-a instituit sechestru asigurator asupra a zece imobile (o casă şi nouă apartamente) din zona Valea Jiului, aflate în proprietatea suspecţilor, precum şi asupra sumelor de 9.100 de dolari şi 1.100 de euro, descoperite în urma celor patru percheziţii efectuate în cursul zilei de marţi. Miercuri, trei suspecţi au fost

În fapt, poliţiştii l-au oprit pe Mircea S., din Hunedoara, de 29 de ani, pentru un control de rutină. Totul a fost în regulă până când oamenii legii i-au cerut tânărului să deschidă portbagajul maşinii. Speriat, acesta a demarat în trombă, dar a pierdut controlul maşinii, a ieşit de pe carosabil şi a intrat într-o grădină. Prins de poliţişti, şoferul fugar a motivat că s-a sustras controlului întrucât a consumat băuturi alcoolice, dar în urma testării cu aparatul alcoolscop rezultatul a fost negativ. Ulterior, în grădina în care a fost depistat bărbatul, au fost găsite 939 pachete de ţigări, care nu prezentau timbru românesc. În timpul audierii, hunedoreanul a recunoscut că transporta ţigări netimbrate, totodată declarând că este cercetat într-un dosar penal privind traficul de ţigarete şi că, pentru astfel de fapte, a executat o pedeapsă privativă de libertate de 5 luni şi jumătate. El a fost reţinut şi prezentat instanţei cu propunere de arestare preventivă. Mihaela PETROŞAN

Ziarul Vãii Jiului

Cu (H)umorul, în Shengen

vineri, 19 iulie 2013

În perioada 5-7 iulie 2013, s-a desfăşurat Festivalul Internaţional de Grafică Satirică şi Literatură Umoristică „Umor la... Gura Humorului”, organizat de Primăria Oraşului Gura Humorului, Centrul Cultural Bucovina, din cadrul C. J. Suceava şi Primăria Comunei Mănăstirea Humorului. Această ediţie, a XXIII-a, a fost una specială. Umoriştii au cunoscut ospitalitatea bucovinenilor, datorită unui om inimos, Constantin Moldovan – epigramist… primar. Nu am putut onora invitaţia, dar, din relatările confraţilor care au participat, am înţeles că am ratat ocazia de a petrece trei zile minunate, cu activităţi diverse: Balul Gospodarilor, excursia la mănăstirile Slatina, Voroneţ şi Gura Humorului, vizita la Casa Memorială „Nicolae Labiş” şi la Muzeul Oului din Vama, plimbarea cu telescaunul deasupra pârtiei „Şoimul”, ospăţul cu berbecuţ la proţap. Tema concursului de literatură umoristică a fost „Schengen” şi am obţinut menţiune, la secţiunea „Poezie umoristică”, înaintea mea situându-se talentaţii umorişti Vasile Vajoga (Iaşi), Lucian Perţa (Vişeu de Sus) şi PetruIoan Gârda (Cluj-Napoca). Vă propun să citiţi poeziile cu care am participat la acest concurs.

Din însemnările unui reporter Dorind un reportaj documentat, Am mers în satul X, de la câmpie, Să aflu de ţăranu-i informat Şi despre Spaţiul Schengen ce se ştie. Când am ajuns în sat, era spre seară, Cam pe la 5, deci nu era târziu, Dar, culmea, nimeni nu era pe-afară, Deci, cui să iau eu, oare, interviu? O bunicuţă ce mergea spre casă, Aflând ce vreau, la poartă s-a oprit Şi-a început a-mi povesti, sfătoasă, Cum e cu Schengen şi m-a lămurit

Că-n Schengen lumea-i bucuroasă tare Şi intră liber cei ce-au aderat, Ei n-au de completat chestionare Şi nici acorduri de implementat. Drăguţă interlocutoarea mea! I-am mulţumit, apoi, de osteneală Şi i-am mărturisit c-aş discuta Şi c-un bărbat, ales la nimereală,

Spre a surprinde varii situaţii, Dar uliţa fiind aici pustie, Am întrebat-o unde sunt bărbaţii... „Păi, sunt în Schengen, maică, un’ să fie?” Dar, ca să nu mai povestesc degeaba, Un amănunt se cere precizat, Să înţelegeţi, totuşi, cum stă treaba: Că „Schengen” este... cârciuma din sat!

Discuţii despre aderarea la Acordul Schengen E seară şi Vasile cu Marina, Familie vestită, din Humor, În timp ce savurau, în tihnă, cina, Priveau jurnalul, la televizor.

– Vasile dragă, văd că-i tare greu, Femeia a rostit, făcând pe trista, Ajută-mă să înţeleg şi eu Cum este, bre, cu Schengen-ul aista?

UMOR ÎN HA... MAJOR

9

– În Spaţiul Schengen, fiecare ţară Din Europa să adere-ar vrea… – Aşa cum tu, Vasile, bunăoară, Ai „aderat”, cândva, la mâna mea?

– Şi ţara noastră asta şi-a dorit, Iar aderarea pare-a fi aproape, Dar, până în prezent, n-a reuşit, Deşi-a parcurs vreo câteva etape.

Întâi, o declaraţie-a trimis, Aşa, spre-a fi terenul pregătit… – Se-aseamănă, un pic, precum am zis, Când tu ai mers, atunci, de m-ai peţit!

– Pe urmă, un chestionar extins A completat, cu întrebări o mie… – Cum ai răspuns, când tata a pretins, De neamurile tale tot să ştie?

Pagină realizată de Petronela-Vali SLAVU

S-a întocmit raport de analiză, Dar ce-a cuprins, exact, eu nu pot spune Şi-a mai rămas un pas doar, pân’ la viză, Depinde-acum de cei din Uniune. Dar România nu-i pe drumul bun Şi aderarea văd că stă pe loc Mai sunt şi state care se opun… – De-aş fi avut şi eu aşa noroc!...

Vis de libertate (Fabulă) De-o vreme, Azorel a auzit Că oamenii la Schengen vor s-adere Şi-a devenit extrem de plictisit, E gânditor şi fără vreo plăcere. Păi, dacă oamenii-şi doresc atât Să treacă graniţa, necontrolaţi, De ce nu ar visa un amărât De câine să ajungă la confraţi,

În strada cu miros de libertate, Acolo unde nicio grijă nu e… În fond, la el e simplu, deci se poate, Căci nu depinde de Consiliul U.E.

Doar lanţul ăsta… lanţul e problema, Căci, altfel, poarta curţii n-are cheie! Şi, uite-aşa, a început dilema: Mai pleacă sau renunţă la idee?

Sperând că va găsi o strategie De a-şi schimba, cumva, umila soartă, I-apatic, de nimic nu vrea să ştie Şi nici nu se mai uită către poartă. Atuncea când stăpânii-s la serviciu, De paza bătăturii nici că-i pasă, Lătratul i se pare un supliciu, Iar hoţii pot intra în voie-n casă.

De când ideea i-a-ncolţit în minte, S-au scurs ani buni, dar fără vreun folos, C-o duce mult mai rău ca înainte Şi-abia de mai primeşte câte-un os. Morala întâmplării este clară Şi ne serveşte drept învăţătură: Decât să tot visezi să ieşi afară, Păzeşte ce-i la tine-n bătătură!

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

10 ACTUALITATE

Pe bună dreptate,

vineri, 19 iulie 2013

Medicii de familie nu vor să distribuie carduri de sănătate

Societatea Naţională de Medicina Familiei (SNMF) şi Federaţia Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF) protestează faţă de intenţiile Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) de a face din medicii de familie intermediari administrativi între casa de sănătate şi pacienţi, mai ales în cazul cardurilor de sănătate.

naţional al donatorilor de organe, ţe- „cititoarele de carduri nu pot fi finalizate de CNAS”. cumpărate de medicii de familie, Aceştia aduc şi câteva argumente în suturi şi celule, gestionat de Minisacest sens: cardul de asigurat este terul Sănătăţii şi Agenţia Naţională de acestea fiind incluse în proiectul CNAS. Cititoarele de carduri compatiproiectul CNAS, nu al medicilor de Transplant, iar grupa sanguină şi RH bile şi contractele de mentenanţă familie, şi reprezintă un document de nu sunt căutate pe card în cazul unei transfuzii, chiar într-o situaţie de urpentru acestea trebuie cumpărate de identificare care, conform legii, către CNAS, printr-o licitaţie genţă, de un medic responsabil faţă poate fi eliberat titularului doar de naţională, transparentă, urmând să fie emitent (CNAS); editarea datelor pe de pacientul său. Mai mult, pacientul date în folosinţă medicilor printr-un card este consumatoare de timp şi, în va trebui să plătească efectuarea contract de comodat”. grupei sanguine şi declaraţia notariplus, este inutilă, în contextul lanÎn consecinţă, conform declaraţiilor sării Dosarului Electronic al Pacientu- ală privind donarea, acestea nefiind oficiale, medicii de familie nu vor dislui începând cu 24 ianuarie 2014, acoperite de asigurare. tribui cardurile de sănătate. conform calendarului declarat De asemenea, reprezentanţii Comisiei Europene în cadrul proiectu- medicilor de familie menţionează că Mihaela PETROŞAN lui DEP, finanţat din fonduri europene; Potrivit reprezentanţilor medicilor de acordul privind familie, „distribuirea cardului, edidonarea de organe este tarea datelor pe card şi achiziţia citiconţinut deja conform SC Complexul Energetic Hunedoara SA – Punct de lucru Electrocentrale Paroşeni, cu sediul în toarelor de card trebuie să fie legii în Registrul Vulcan, str. Paroşeni, nr. 20, jud. Hunedoara, telefon nr. 0254 /570012, fax nr. 0254/570481 anunţă scoaterea la vânzare prin licitaţie deschisă cu strigare a următoarelor: deşeuri rezultate din procesul de producţie, din activitatea de întreţinere şi reparaţii, dezmembrări etc. Tipurile La aniversarea a 65 de ani de la înfiinţare de deşeuri supuse valorificării, cantităţile şi preţul de pornire al licitaţiei pentru acestea sunt prezentate în tabelul alăturat.

Număr special al buletinului informativ UPET

A N U N Ţ

Tipul de deşeu

U.M.

Universitatea Petroşani se pregăteşte de o aniversare specială. Cei 65 de ani de existenţă vor fi clădiţi din amintiri.

1. Deşeu de fier nepregătit

Kg.

17.04.05

300.000

1,50

Actualii şi foştii profesori, preparatori, asistenţi ai facultăţii, dar şi foşti şi actuali studenţi, care doresc să transmită un gând, o amintire, o fotografie, sau să împărtăşească o experienţă, sunt rugaţi să trimită mesajele pe adresa de e-mail biblioteca_u@yahoo.com până la sfârşitul lunii septembrie. Acest demers are ca scop editarea unui număr special al Buletinului informativ al Universităţii.

3. Deşeu capete de ţeavă inox 4. Deşeu de aluminiu

Kg.

17.04.05

20

4

2. Deşeu de oţel inox

5. Deşeu de cupru

6. Deşeu de alamă

7. Deşeu de cauciuc

8. Deşeu de cărămidă 9. Deşeu de lemn

Kg. Kg. Kg. Kg. Kg.

Cod deşeu Cantităţi estimate Preţ pornire licitaţie Lei/UM

17.04.05 17.04.02 17.04.01 17.04.01 19.02.04

Buc. 17.01.02 Kg.

17.02.01

3.599 2,2

125 20

2.738 165

1.191

5,5 6,5 26 15

1,10 0,10 0,30

Licitaţia va avea loc la sediul S.C. Complexul Energetic Hunedoara SA – Punct de lucru Electrocentrale Paroşeni, în data de 05.08.2013, ora 11:00, iar reluarea în caz de neadjudecare în data de 12.08.2013, ora 11:00 în aceleaşi condiţii . Condiţiile de participare şi documentele necesare pentru participarea la licitaţie sunt prezentate în “Instrucţiuni de licitaţie” care pot fi procurate de la sediul organizatoarei, începând cu ziua imediat următoare apariţiei anunţului publicitar, între orele 7:00-14:00. Relaţii suplimentare la telefon: 0254/570012 – int. 366; Potenţialii cumpărători (ofertanţi) vor depune la sediul Vânzătorului în plic sigilat, documentele de participare până la data la care are loc licitaţia, ora 10:30, această dată fiind termenul de decădere . Plata contravalorii documentelor de participare la licitaţie în valoare de 200 lei se face cu ordin de plată, în contul nr. RO54RNCB0165130003640001 BCR Fil. Petroşani sau se achită direct la casieria Vânzătorului. Plata contravalorii taxei de participare la licitaţie în valoare de 300 lei se face cu ordin de plată, în contul nr. RO54RNCB0165130003640001 BCR Fil. Petroşani, suma astfel constituită trebuie să se găsească în contul Vânzătorului până la data la care are loc licitaţia, ora 10:30 sau se achită sub formă de sumă cash, depusă la casieria organizatoarei licitaţiei, contra unei chitanţe cu care să facă dovada plăţii la data şi ora ţinerii licitaţiei . Plata contravalorii garanţiei de participare în valoare de 47.650 lei se face cu ordin de plată, avalizat de bancă, iar suma trebuie să intre în contul RO54RNCB0165130003640001 BCR Fil. Petroşani al Vânzătorului până la data la care are loc licitaţia, ora 10:30 sau se poate constitui sub formă de scrisoare de garanţie bancară, în original, transmisă pe canal bancar, emisă în favoarea agentului economic vânzător. Scrisoarea astfel constituită trebuie să intre în posesia vânzătorului prin intermediul BCR Fil. Petroşani, până la data la care are loc licitaţia, ora 10:30 . Contestaţiile trebuie formulate în scris şi se depun la secretariatul Punct de lucru Electrocentrale Paroşeni sau prin fax nr.0254570481, în termen de 24 ore de la data încheierii licitaţiei. Documentele pe baza cărora se eliberează instrucţiunile de licitaţie sunt: dovada achitării dosarului de prezentare; buletin/carte de identitate sau paşaport al persoanei care ridică dosarul de prezentare; copie după certificatul de înmatriculare al firmei. Pentru participarea la licitaţie este obligatorie cumpărarea instrucţiunilor de licitaţie.

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului vineri, 19 iulie 2013

DIVERSE

SC BRAICU & SONS SRL, cu sediul în localitatea Lupeni, Aleea Castanilor, nr. 10/15, anunţă elaborarea primei versiuni a planului/ programului PUD – construire pensiune turistică în localitatea Câmpu lui Neag, str. DN 66A, nr. F.NR. şi declanşarea etapei de încadrare pentru obţinerea avizului de mediu. Consultarea primei versiuni a planului/programului se poare realiza la sediul APM Hunedoara, Deva, str. A. Vlaicu, nr. 25, zilnic între orele 08:00 – 16:00. Comentariile şi sugestiile se vor transmite în scris la sediul APM Hunedoara în termen de 18 zile calendaristice de la data prezentului anunţ, începând cu data de 19.07.2013 şi până în data de 05.08.2013.

Cursuri de dans sportiv!

Vrei să înveţi să dansezi? Vrei să ai o siluetă de invidiat? Înscrie-te la cursurile de dans sportiv pentru copii şi adulţi! Poţi practica dansul la nivel de începători, intermediari sau avansaţi, cursurile predate fiind la acelaşi nivel cu cele din marile centre din ţară! Grupele de vârstă în care te poţi înscrie sunt: 1) Clasele I-VIII; 2) Liceu - adulţi. Poţi participa la spectacole, concursuri! Instructorul oferă la cerere pregătire pentru “valsul mirilor”! Sălile de dans sunt în: - Petroşani (Şc. Gen. „Avram Stanca”) - Vulcan (Centrul Şansa) - Lupeni (Clubul Sindicatelor) Te poţi înscrie la numărul de telefon: 0726.620840 Ofer autoturism pentru programul Rabla, îndeplineşte toate condiţiile pentru a putea fi valorificat prin acest program. Informaţii şi negocieri la nr. de telefon 0724.930338.

AUTO Vând Renault Trafic, an fabricaţie 2005, taxe plătite și nerecuperate. Preţ 3800 euro. Relaţii la telefon: 0723.838117

Vând Ford Mondeo, an 1998, 1.8 benzină, airbag, radio cass original, închidere centralizată, stare foarte bună, un singur proprietar de nouă, recent adusă în ţară. Tel. 0765.459316

Vând Opel Corsa B, a.f. 1994, distribuţie schimbată, cauciucuri iarnă + vară, maşina se prezintă într-o stare foarte bună. Tel. 0765.591522

Vând Ford Fiesta model 2006, fab 2005, 4 uşi, 1.4 diesel, 4 airbag, abs, închidere centralizată, radio cass original, consum ff mic, euro 4, taxa mediu 300 euro. Un singur proprietar de nouă. Preţ 2890 euro. Tel. 0765.459316 Vând Ford Focus model 2002, 1.8 diesel, aer condiţionat, abs, geam el., închidere centralizată, radio cass original, 4 airbag, un singur proprietar de nouă, statul austriac, recent adusă în ţară. Preţ 1950 euro. Tel. 0765.459316

IMOBILIARE Vând apartament cu 2 camere, zona 8 Martie, Petrila, cu îmbunătăţiri, decomandat, situat spre soare. Preţ 10.000 euro. Telefon 0725.065800 Vând apartament 3 camere în Dimitrov, situat la stradă, parter înalt, îmbunătăţiri, centrală termică, geamuri termopan, izolat exterior, balcon închis, bine întreţinut, 2 boxe. Ideal de transformat şi în spaţiu cu altă destinaţie. Preţ 170.000 lei. Telefon 0724.571408

Vând Ford Fiesta 1,4 diesel, a.f. 2004, 2 locuri, utilitară. Taxă plătită. Telefon 0761.756839

COMEMORARE

PUBLICITATE 11

Astăzi se împlineşte un an de când a trecut la cele veşnice dragul nostru fiu, tată, soţ, frate, cumnat şi unchi,

BOBOC Florian

Dumnezeu să-i aibă în pază sufletul său bun!

ANGAJĂRI

GRĂBEŞTE-TE, OFERTĂ LOCURI DE MUNCĂ! Eşti ambiţios, respectuos, harnic şi cu mult bun-simţ? Noi îţi putem oferi un loc de muncă în următoarele domenii: Bucătar(diplomă), ajutor bucătar, aprovizionator, distribuitor, secretară Cerinţe: bărbaţi şi femei cu vârsta între 20 şi 50 ani. Se oferă: cazare, salariu bun. Punctul de lucru este în Timişoara. CV-ul dvs. la telefon 0724.244383, e-mail: mlevente@quick-lunch.ro

Societate comercială angajează agenți de vânzări pe raza Văii Jiului. Cerințe: - permis de conducere categoria B, - aspect fizic plăcut, - experiență în domeniu. CV-urile se pot depune la adresa de e-mail: adinistoroiu@yahoo.com Telefon: 0751.517298

Angajez barman pentru bar în Petroşani. Relaţii la telefon 0766. 301556 GAMBRINUS IMPEX SRL – RESTAURANT GAMBRINUS angajează bucătar cu experienţă de minim 5 (cinci) ani consecutivi în domeniu. Relaţii suplimentare la telefon 0721.322.662

HOROSCOP

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Legea se opune planurilor tale, chiar dacă tu nu te consideri deloc vinovat că ai încălca vreo regulă.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Drumurile pe care le faci au un scop productiv, deci merită să fii toată ziua pe drumuri, de vreme ce la finalul zilei vei avea o mulţime de treburi rezolvate.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Ai grijă să nu laşi latura ta obscură să te domine azi, pentru că ai tendinţa de a apela la răzbunări, la răutăţi, la ironii, doar pentru a te pune mai bine în valoare.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Nu se ajunge uşor la succes, dar atât timp cât crezi în ţinta ta finală şi în forţele proprii, vei observa progrese majore către scopul ales.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Nu te poţi concentra serios la muncă, deşi şeful are pretenţii mari de la tine, dar de fiecare dată când încerci să te apuci de treabă, apare altceva care-ţi distrage atenţia.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

propus.

E nevoie de mari investiţii de energie, de timp, poate şi de bani, dar eşti conştient că fără ele nu poţi ajunge acolo unde ţi-ai

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Ai curaj să spui ce gândeşti, pentru că părerile tale sunt bine documentate şi se bazează pe date foarte clare, ce pot rezolva cu succes o dilema.

Firmă taxi angajează dispecer. Relaţii la telefon 0732.635071

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

SC EURO JOBS SRL recrutează personal pentru posturile de: • menajeră • baby sitter • îngrijitori vile • grădinar Persoanele interesate sunt rugate să ne contacteze la nr. de tel. fix: 0354/100.019 sau mobil 0731.301.162

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Cabana Groapa Seacă angajează ospătar, bucătar şi ajutor de bucătar. Relaţii la telefon 0766.337077

SC EURO JOBS SRL recrutează lectori (formatori) pentru adulţi, în vederea angajării, în următoarele domenii/ ocupaţii: - Construcţii - Asistenţă socială - Turism - Instalaţii - Frigotehnist Acte necesare pentru înscriere: - CV Europass - Diplomă de studii - Buletin (CI) - Certificat de naştere - Certificat de căsătorie - Alte acte de studii (certificate de competenţe) Actele se depun la sediul firmei din Petroşani, str. 22 Decembrie, nr. 1 (lângă Capela Bobocul).

Nu te grăbi să ajungi repede la ţinta pe care ţi-ai propus-o, ci încearcă să-ţi păstrezi energia de acum mai mult timp, deoarece proiectul început mai durează.

Undeva în lumea largă are loc un eveniment care are o însemnătate aparte şi pentru tine. Poate nu îţi dai seama chiar acum care e, dar într-o zi, privind înapoi, vei înţelege că acesta a fost momentul decisiv pentru tot ceea ce se va schimba de acum înainte.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Când e în joc binele familiei tale, eşti capabil de eforturi susţinute pentru a le oferi tot ce au nevoie. De dragul copiilor sau al partenerului de viaţă, îţi asumi sarcini dintre cele mai dificile.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Merită să te lupţi pentru rezultatul care se prefigurează la orizont, pentru că ţi se potriveşte şi vei şti să-l valorifici cel mai bine.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

piept.

Încearcă să nu te implici în disputele prea tensionate, pentru că nu deţii resursele necesare pentru a le ţine

www.zvj.ro

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

12 AGORA

Fostul poliţist Iustinian Ivanciuc către Liviu Dumitru, şeful IPJ Hunedoara:

vineri, 19 iulie 2013

„Te previn: te-am bătut la Tribunalul Hunedoara, la Alba te rad!”

Răbufnirile unui „nebun în acte” sau o altă nedreptate marca Sucilă?

La un an de când a fost dat afară din poliţie, Iustinian Ivanciuc se revoltă în mediile publice împotriva şefului IPJ Hunedoara. Reamintim că Ivanciuc a lucrat la Poliţia Lupeni timp de 5 ani, susţinând că a fost dat cu capul de pereţi de comandantul poliţiei lupenen pentru că nu vroia să bea cot la cot cu el şi cu poliţiştii cu nărav.

Aşa cum susţine şi Ivanciuc, trei medici specialişti l-au declarat „nebun în acte”. Ivanciuc sare acum la gâtul lui Liviu Dumitru, şeful IPJ Hunedoara, pe care-l acuză că ar sprijini ticăloşia: „Dispreţul pe care ţi-l port e lesne de argumentat: reprezinţi suma a tot ce are mai detestabil poporul român. Fără a avea măcar una din însuşirile admirabile ale acestui popor. Te recunoşti? Ai un obicei prost: îmi trimiţi mesaje prin alţii, susţii că subordonaţii tăi sunt plătiţi să-ţi spună adevărul. Eu întotdeauna ţi-am trimis mesaje directe, pe care le-ai ignorat. Nu mă îndoiesc că ai oameni mult mai dotaţi ca tine, care ţi le pot traduce. Problema este că ei le şi adaptează. Iar când, în sfârşit, am avut ocazia să te cunosc, între patru ochi, la finele anului trecut, mi-ai spus între patru ochi: în definitiv orice puşcă rămâne fără gloanţe, domnule Ivanciuc”. Nu putem să susţinem că tot ce spune poliţistul este adevărat, dar nu putem să nu ne întrebăm dacă şi în acest caz nu vorbim de oareşce ambiţii personale,

www.zvj.ro

cum pare a fi şi cazul Sucilă. Odată ce există un precedent care dovedeşte oarecum că, dacă te pui împotriva valului, o poţi păţi, nu este greu să pleci urechea şi către vocea unui „nebun în acte”. Ivanciuc povesteşte despre protejarea contrabandiştilor de ţigări de către Poliţia Lupeni, dar pe de altă parte nu se sfieşte să povestească despre legitimaţia şi insigna de poliţist pe care încă le mai deţine: „Pe de altă parte, sunt ferm convins că nu ştiai că un poliţist dat afară de tine (Liviu Dumitru, şeful IPJ Hunedoara – n.r.) încă mai are şi legitimaţia de poliţist şi insigna! Le mai port şi eu din când în când, mai ales când mă duc în alte judeţe, în care nu sunt aşa de cunoscut din ziare şi de la televizor. Sper să nu fiu nevoit să le folosesc!”. Înverşunarea fostului poliţist lupenean atinge paroxismul într-o luare de poziţie postată pe un site de socializare: „Te felicit şi pentru încăpăţânarea de care dai dovada şi pentru sârguinţa cu care aduci prejudicii patrimoniului IGPR şi pentru faptul că, în loc să dispui de resursele pe care le ai, în mod constructiv, porţi războaie pe banii statului şi pierzi. Acum ai făcut recurs, pentru că am câştigat. Te

previn: te-am bătut la Tribunalul Hunedoara, la Alba te rad! Îţi promit solemn că vei plăti din banii tăi. Chiar şi peste 10 ani. Să ştii că mi-am dezamăgit de multe ori prietenii! Inclusiv pe domnul Remus Sabău şi pe domnul Mircea Pitulescu! Însă dumneata faci parte din categoria celor pe care nu i-am dezamăgit niciodată!”. Evident, şeful IPJ Hunedoara nu este la inima tuturor angajaţilor, ba unii s-ar putea să-i plătească şi nişte vrăji pe la ghicitoare. Este evident însă că înverşunarea răsare şi din partea fostului poliţist şi din parte şefului de la inspectorat. Să vedem cine cedează primul. O vorbă din popor spune că înţeleptul… Alina PIPAN

facebook.com/ziarulvaiijiului

CMYK

Prãvãlia cu istorii

Apare sub direcþia lui Marian Boboc ISSN: 2065-510X

Publicaþie de istorii din Valea Jiului Anul VI Nr. 185 19 iulie 2013 4 pagini Supliment al Ziarului Văii Jiului

O fotografie document. Lupeni. 16 iunie 1935

ASR Marele Voievod Mihai împarte 72.300 lei la 107 familii După ce la 11 septembrie 1934 vizitase mina Ştefan, ASR Marele Voievod Mihai revine în Valea Jiului la 15 şi 16 iunie 1935. În contextul vizitelor regale în Valea Jiului, amintim şi vizita istorică efectuată la 4 mai la Lupeni de către MS Ferdinand I, rege al României şi bunicul Marelui Voievod, la câteva zile după producerea celei mai mari catastrofe miniere din Valea Jiului, întâmplată la mina Aurelia la 27 aprilie 1922, când şi-au pierdut viaţa 82 de mineri. Cum povestea vizitelor regale în Valea Jiului am publicat-o şi în presă şi în volumele mele, nu mai zăbovesc asupra acesteia, amintind doar vizitele ASR Marele Voievod Mihai la Lupeni.

1

2

11 septembrie 1934

La orele 16, 11 septembrie 1934, Marele Voievod Mihai ajunge în extremitatea vestică a Văii Jiului, la Lupeni. Lupenenii şi oficialităţile locale membri de frunte ai PNL (primarul Gheorghe Furnică, preotul V. Şandru, canonicul greco-catolic N. Zugravu ş.a.) - îl primesc în faţa primăriei. Fata căpitanului Constantinescu, domnişoara Sanda, îi oferă un frumos buchet de flori. După momentul oficial, Marele Voievod Mihai şi suita sa se îndreaptă către Mina Ştefan, pe care o vizitează. Nu avem date din care să reiasă că Marele Voievod Mihai a coborât în mină, cel mai probabil acesta vizitând doar instalaţiile de la suprafaţă. Spre seară, Marele Voievod Mihai revine la Petroşani, unde, în noaptea de 11-12 septembrie, şi doarme. A doua zi, a părăsit Petroşaniul, prin minunatul defileu al Jiului, îndreptându-se către judeţul Gorj.

16 iunie 1935

În fotografia alăturată este imortalizat un aspect al vizitei ASR Marele Voievod Mihai la Lupeni. Dintre oficialităţile civile şi militare îi recunoaştem pe ASR Marele Voievod Mihai (1) şi pe prefectul liberal dr. Romulus Miocu (2). Mai exact, fotograful a surprins, în faţa primăriei Lupeni, momentul împărţirii ajutoarelor către şomerii lupeneni chiar de către ASR Marele Voievod Mihai. Data fotografiei: 16 iunie 1935. În această zi, ASR Marele Voievod Mihai este primit cu pâine şi sare în faţa primăriei Lupeni. Autorităţile civile şi militare, lupenenii de rând, elevii şi profesorii de la şcolile din localitate îl ovaţionează îndelung pe

Amănunte tehnice despre

Marele Voievod Mihai, în acordurile Imnului Regal. După consumarea momentului oficial, Marele Voievod Mihai împarte 72.300 lei la 107 familii sărace din Lupeni. La orele 13, Marele Voievod Mihai şi suita sa iau masa la Cazinoul Societăţii Lupeni, prânzul fiind oferit de Soc. Petroşani. Nu zăboveşte prea mult la masă, la orele 15 fiind prezent în extremitatea estică a Văii, la Lonea. Ca o concluzie a acestei ultime vizite regale interbelice în Valea Jiului reţinem un fragment edificator dintr-o informare a prim-pretorului Plasei Petroşani, I. Tocaci: „Distribuirea sumelor s-a făcut în comunele aici arătate în cadrul unor serbări grandioase, izvorâte din căldura sufletului populaţiei din Valea Jiului. Ziua de 16 iunie a.c. pentru populaţia din Valea Jiului a fost o adevărată zi de sărbătoare înălţătoare, când a doua oară (de fapt a treia oară, dacă ţinem cont şi de vizita din anul 1934 - n.a.) a descins în regiune Marele Voievod Mihai”. Se spune că o fotografie „vorbeşte” uneori cât mai multe texte la un loc, prin publicarea acestei fotografii-document poate fi vizualizat un episod important al vizitei ASR Marele Voievod Mihai la Lupeni. Marian BOBOC

Arena sportivă a Clubului Atletic al Minelor Petroşani

De câte ori trec prin parcul de lângă Hotel Petroşani (care nici până astăzi nu am aflat de ce trebuie să poarte numele lui Carol Schreter…) îmi amintesc că aici a fost stadionul Jiul. Rememorez cu nostalgie antrenamentele din anii când regretatul antrenor nea Marcel Golgoţiu mă învăţa să dau cu piciorul în lobdă (când trăgeam câte un şut anemic la poartă nea Marcel spunea că „se cacă musca pe minge”…), de expediţiile sub tribune făcute împreună cu prietenii copilăriei de pe strada Vasile Roaită (sub tribună găseam bani, seminţe ori… ţigări scăpate printre lemnele podelei de spectatorii energizaţi de meciurile Jiului). Nici acum, după atâţia ani, nu pot să uit spaima prin care a trecut tot cartierul meu când a auzit strigătul „Arde Iaşul!”, atunci când a luat foc tribuna stadionului. Ehee, trecute sunt toate… În vremurile acelea dulci ale copilăriei nu mă gândeam că peste zeci de ani voi fi primul care va scrie documentat despre inaugurarea stadionului Jiul, arena sportivă a Clubului Atletic al Minelor Petroşani (CAMP) petrecută la 23 septembrie 1922 în prezenţa ASR Principele Carol (documentar reluat cu tupeu cuvânt cu cuvânt de către unii confraţi, fără a avea decenţa de a aminti măcar autorul, dar asupra acestor năravuri voi reveni altă dată), despre meciurile internaţionale din perioada interbelică ale echipelor de fotbal din Valea Jiului, despre minunatele baluri şi serate ale cluburilor sportive. Acum sporesc această zestre minimală a minunatei istorii sportive din Valea Jiului publicând o schiţă la scara 1:500, pe spatele căreia scrie 25 I 1923, a Arenei Sportive a Clubului Atletic al Minelor Petroşani. Din aceasta aflăm câteva

detalii tehnice importante (lungimea terenului, lăţimea, configuraţia anexelor sportive ş.a.), pe care vă invit să le descoperim împreună. Marian BOBOC

II

PRĂVĂLIA CU ISTORII

vineri, 19 iulie 2013

Din volumul „Liberalii lui Miocu” de Marian Boboc:

Procesul Romulus Miocu - „Solia Dreptăţii” – Dr. Aurel Vlad (II) Denunţ penal cu iz de ţuică. Sau, unde dai şi unde crapă… III. Şi acum să trecem la examinarea contractului încheiat între Societatea Corvin şi M.A.T., vizat în a doua interpelare adresată domnului prim-ministru şi domnului ministru de finanţe. În vara anului 1939 luna Iulie, Societatea Corvin, a cărei stăpâni sunt şi astăzi domnii deputaţi Miocu şi Dânşoreanu, a încheiat un contract cu M.A.T., adică Monopolul Alcoolului şi Tutunului, în baza căruia s-a obligat să plătească S.A. Corvin cinci bani pro hectolitru grad pentru ajutorul ce-l dă această societate la strânsul ţuici din judeţul Hunedoara. Acest comision s-a ridicat mai târziu la 6%, ceea ce însemna că M.A.T. plăteşte societăţii Corvin un comision de 16-18 mii lei după fiecare vagon preluat. Acest contract oneros pentru M.A.T. şi favorabil pentru domnii Miocu si Dânşoreanu s-a încheiat la stăruinţele acestora, ceea ce se poate dovedi prin depoziţiile martorilor Petru Guia Moţu, comerciant Deva, Leontin Pârvu, avocat, Bucureşti, Badea Gheorghe, fost director general al monopolului, Iosif Pernicek, director de Bancă, Ilia, şi Bogdan Nicolae, învăţător pensionat în Ilia. Prin aceşti martori se poate dovedi că domni deputaţi Miocu şi Dânşoreanu au intervenit direct atât la M.A.T., cât şi la domnul Mitiţă Constantinescu, ministru de finanţe pe acele vremuri, ca acest contract să se încheie şi să fie aprobat de minister, apoi că domnii Miocu si Dânşoreanu au condus şi supravegheat personal executarea acestui contract luând toate dispoziţiile de lipsă. Că această afacere a fost prejudicioasă pentru M.A.T. şi în folosul reclamanţilor se poate constata din următoarele: 1. Din contractul de comision încheiat între Corvin şi între Banca Pruna din Ilia şi 2. Din scrisoarea adresată mie de domnul Iosif Pernicek director de bancă din Ilia, cu data de 7. XI. 1940. Aceste scrisori le pun la dispoziţia parchetului. Din aceste scrisori se poate constata că Societatea Corvin a angajat în Plasa Ilia pentru toate serviciile şi cheltuielile pentru care era ea angajată faţă de M.A.T. pe Banca Pruna din Ilia, dându-i acestei bănci un comision de 2% pentru toate serviciile prestate. Aşadar, din comisionul de 6% pe care-l primea Societatea Corvin 4% îi rămâneau ca beneficiu net, ceea ce făcea la 130 de vagoane preluate în judeţ, socotind numai 16.000 lei de vagon, cam 1.400.000 lei. Iată beneficiul minimal a tovărăşiei Miocu-Dânşoreanu - grupat în Societatea Corvin. Acest beneficiu a fost însă mult mai mare, fiindcă din scrisoarea domnului Pernicek Iosif din 7. XI. 1940 se poate constata că Societatea Pruna a realizat şi ea un beneficiu net de lei 224.547 lei din suma de 71.195.000 încasate bruto ca şi comision de 2% după ţuica achiziţionată în plasa Ilia. Pentru lămurirea acestei afaceri scandaloase, rog binevoiţi a cere să fie pus la dispoziţia întreg dosarul M.A.T., privitor la această afacere şi a asculta ca martori şi experţi pe domnii Iosif Pernicek, director de bancă, domiciliat în Ilia şi domnul Petru Guia Moţu, comerciant Deva.

IV. Pentru a ilustra activitatea dezastruoasă a domnului Romulus Miocu de la Camera de industrie şi comerţ, a cărui preşedinte e acest nefast personaj, şi a dovedi că domnul Miocu abuzează de situaţia ce o ocupă la această cameră pentru a-şi menaja afacerile sale şi a Societăţii Corvin, mă provoc la dovezile şi la depoziţiile ce se află în cauza nr. 251 din 16. VII. 1940 la cabinetul II de Instrucţie Deva, dosarul nr. 64/ 1940. Probele ce se vor produce în această cauză vor dovedi şi ele veracitatea afirmaţiunilor mele. Şi acum, după toate acestea, să vedem cu ce drept se plâng reclamanţii pentru faptul că în articolul Acţiunea politică a F.R.N. se contestă dreptul de a figura în rândul celor mai aleşi şi mai aleşi fii ai naţiunii, care pun binele public şi interesul obştesc deasupra oricărui interes, deasupra propriilor persoane. V. În privinţa aceasta, viaţa publică şi privată a domnilor reclamanţi ne oferă cea mai bogată documentare. Domnul Romulus Miocu şi-a început cariera în judeţul Hunedoara ca preot, apoi protopop unit al Petroşaniului. Acest domn, la înfiinţarea României Mari, era sărac lipit pământului şi ducea de multe ori lipsă, astăzi e multimilionar. Averea sa este apreciată la minimum 50.000.000 lei. Acest demn reprezentant al afacerismului s-a lăsat de popie şi a ajuns primar, prefect, deputat şi are aspiraţiuni să ajungă rezident regal, ba chiar ministru. Evident că formidabila sa avere nu şi-a putut-o câştiga decât numai prin politică. Aceasta i-a fost sursa materială de întreţinere şi îmbogăţire. Pentru a dovedi acest fapt, de altfel îndeobşte cunoscut, rog să fie audiaţi ca martori şi informatori domnii Ioan Duma, protopop Petroşani, Victor Ianza,

întreprinzător, Petroşani, Ioan I. Vulcu, comerciant, fost senator, Orăştie, Petre Groza, fost ministru, Deva, şi Dr. Ioan Jantea, notar public Geoagiu. Domnul Romulus Miocu dispune astăzi de următoarea avere vizibilă: o casă în Petroşani, a doua casă a vândut-o societăţii Petroşani pe preţ de 1,5 milioane lei, un palat în Bucureşti, str. Dumbrava Roşie, casă şi moşie în Oraviţa, judeţul Caraş. În afară de aceasta se vorbeşte că ar fi cumpărat un palat în Viena pe numele fiului său. Averea mobilă a domnului Miocu e mai greu de stabilit; nu încape însă îndoială că domnul Miocu e mare acţionar la Cassa de Păstrare din Petroşani, la Societatea Corvin şi este angajat cu capital considerabil la o mulţime de afaceri şi întreprinderi. Cassa din Petroşani a câştigat-o acest profitor, graţie influenţei sale politice, anume: în calitatea sa de paroh a bisericii unite a cerut de la minele Lonea necomercializate să i se dea un loc de casă foarte valoros pe preţ de nimic, pentru a putea locui în mijlocul enoriaşilor săi. Pe acest motiv, guvernul ţării de atunci i-a făcut lui Miocu acest favor, iar popa Miocu, în loc să cumpere lotul pe seama parohiei sale, l-a cumpărat pe seama domniei sale. Aceasta se poate constata şi din monitorul oficial în care a apărut decretul prin care i s-a vândut domnului Miocu terenul. Dosarul ce se află la cartea funciară din Petroşani privitor la intabularea dreptului de proprietate ne poate da lămuriri concrete în această chestiune. Lacom cum este, domnul Miocu nu s-a mulţumit cu un singur lot de casă şi, ajungând primar al Petroşanilor, cu toate că, conform legii numai cei care nu aveau loc de casă puteau să fie împroprietăriţi, domnul Miocu şi-a mai asigurat pe nedrept încă un loc de casă. Dispunând de două locuri, domnul Miocu abuzând de calitatea sa de primar, şi-a clădit pe ele două case, fără a-l costa un singur ban. Zidirea a condus-o şi a făcut-o domnul antreprenor Nicolae Todea din Petroşani, care, în schimb, sub primariatul domnului Miocu a monopolizat toate întreprinderile comunale. Materialul de lipsă pentru zidire i s-a pus, în parte, gratis la dispoziţia D-lui primar de marile întreprinderi, iar pe cealaltă parte şi-a făcut-o el însuşi cadou, fiindcă Dl. Miocu nu are obiceiul să-şi achite datoriile, şi nimeni nu cutează să-şi prezinte conturile spre plată, fiind terorizaţi şi intimidaţi de acest potentat lipsit de scrupule; aşa încât şi astăzi d-l şi d-na Miocu au pe piaţa Petroşanilor datorii de vreo 40.000-50.000 lei, şi nimeni nu cutează să ceară achitarea, temându-se de răzbunarea acestui Baubritier modern. Dovadă pentru aceasta, D-nii Victor Ianza, întreprinzător, şi Ioan Duma, protopop ortodox, locuitori în Petroşani, ca martori şi informatori. Pentru cunoaşterea caracterului acestui tip, trebuie să relev faptul că Dl. Miocu, căruia îi plac chefurile, nu prea are obiceiul să-şi plătească consumaţia, că lasă întotdeauna această sarcină pe seama altora. Aşa a păţit-o, de exemplu, dl. Emeric Löwy, de prezent comerciant în Caransebeş. Acest domn, pe vremea când locuia în Petroşani, cu ocazia unui chef straşnic făcut de dl. Miocu, a fost către sfârşitul chefului invitat personal de D-l Miocu la masa lui, ca să ciocnească împreună câteva pahare de şampanie cu el. Această onoare a fost scump plătită de bietul Löwy, fiindcă Dl. Miocu, conform obiceiului său, s-a sustras de la plata şi a lăsat această sarcină pe seama D-lui Löwy, care a trebuit să plătească peste 30.000 de lei pentru cinstea pe care i-a făcut-o Dl. Prefect de a şedea un sfert de oră cu el la masă. Pentru dovedirea acestui fapt caracteristic cer să fie ascultat Dl. Emeric Löwy, comerciant în Caransebeş, şi Dl. Victor Ianza, întreprinzător din Petroşani ca martor. În felul acesta, Dl. Miocu a ajuns să aibă două case în Petroşani. În una locuieşte D-sa, iar pe cealaltă a vândut-o societăţii Petroşani. Iată primul milion şi jumătate câştigat de Dl. Miocu, celelalte milioane au urmat cu o rapiditate uimitoare, fiindcă D-sa, abuzând de situaţia sa oficială şi de trecerea pe care o avea pe lângă diferiţi bărbaţi politici cu influenţă, a constrâns aproape toate întreprinderile (…) să intre, pe lângă condiţiile fixate de D-sa, în tovărăşie cu el personal, sau cu Societatea Corvin. Iată şi lista de altfel incompletă a acestor tovărăşii: 1. Brad: Fraţii Kugel depozit de băuturi cu ridicata, în brevet figurând domnul Boilă Porfiriu, prin Societatea Corvin; 2. Petroşani, Tipografia Românească; 3. Petroşani, Librăria Jiul Cultural; 4. Hunedoara, Mălai Niţu, depozit de bere şi subdepozit M.A.T., prin Leopold David, societatea Corvin; 5. Petroşani şi Haţeg Sbuchea, Herbay et comp. Societatea Comandită Depozit coloniale, fierărie şi făină, prin casa de păstrare; 6. Haţeg, Maier Andrei, depozit de băuturi cu ridicata, trecut în toamnă în tovărăşie cu Miocu; 7. Petroşani, Pop Emil et. comp. Depozit de fierărie şi benzină personal; 8. Vulcan, Schmilovici Nicolae, fostul proprietar al depozitului de

vineri, 19 iulie 2013

băuturi până la Paşti 1940, în urma intervenţiei lui Miocu acesta a semnat un contract de tovărăşie cu el, schimbându-i-se brevetul pe numele lui Pardos I. fost crâşmar în Iscroni; 9. Vulcan, cârciuma din casele lui Schmilovici prin Casa de păsstrare; 10. Lupeni, Roth Alexandru, depozit de băuturi, în brevet figurează Ghedeon I., Roth Alexandru a fost somat de Miocu să facă tovărăşie cu el; 11. Caransebeş, depozit de băuturi cu ridicata pe numele lui Sbuchia Herbaz et. comp. Societate în comandită”. (…)

21 de martori audiaţi

După o asemenea depoziţie… rechizitoriu, judecătorul-instructor Ioan Ivanovici dispune audierea, la 24 august 1940, a… 21 de informatori (domiciliaţi în Hunedoara, Deva, Ilia, Orăştie, Brad, Petroşani, Vulcan şi Lupeni), invocaţi de dr. Aurel Vlad în declaraţia sa.

Afacerea „Pruna”

Avocatul Dr. Petru Groza confirmă şi dezvoltă afirmaţiile lui Vlad în privinţa „afacerii pruna”: „Recolta de prune în sezonul 1939 a fost atât de abundentă, cum producenţii nu-şi mai aminteau decât din bătrâni. Producenţii, şi în special ţărănimea, au legat mari speranţe de această conjunctură, potrivită pentru a le uşura greutăţile financiare prin care treceau în aceste vremuri de criză economică şi financiară. Ştiu, în calitate de producent şi cetăţean domiciliat în acest judeţ, că problema valorificării s-a agitat în rândurile celor interesaţi, încă la începutul sezonului, când se prevedea această recoltă neobişnuită, şi era timp îndestulător pentru reglementarea producţiei. O grupă de oameni ai regimului, în frunte cu parlamentari, îndeosebi însă deputatul şi preotul Dr. Romulus Miocu, cunoscut ca om de afaceri, cointeresat şi în exploatarea vânzărilor de sare, zahăr etc. în acest judeţ, şi-au înstăpânit această chestiune, stabilind tratative şi legături directe cu M.A.T. Este notorie febrilitatea cu care se discuta această problemă, constituind ocupaţia principală pentru unii din aceşti domni. Natural era, cum toţi producenţii se aşteptau, să se stabilească un preţ minimal pentru cumpărarea prunelor de la producent, care preţ să asigure o rentabilitate pentru producenţi, lăsându-se restul, ce nu poate fi absorbit de către monopol, comerţului liber. Pe la sate se anunţau prin tobă şi alte mijloace de publicitate, măsuri diferite, care au creat o stare de nesiguranţă. S-a oprit vânzarea prunelor, s-a anunţat că se va cumpăra toată recolta de către M.A.T. Ca urmare, producenţii nu s-au îngrijit la timp de vase (vouzuri) necesare, iar în ultimul moment s-a anunţat că se va cumpăra numai vinarsul, pe lângă preţul maximal stabilit, întrucât îmi reamintesc, 40 bani de grad. Din toate acestea a rezultat, cum este notoriu, o adevărată catastrofă pentru ţărănimea

PRĂVĂLIA CU ISTORII III acestui judeţ, nevoită să-şi distrugă o mare parte a produselor, pe care o aduna în gropi săpate în pământ, unde recolta a putrezit, şi, vânzând numai o parte a produselor cu un preţ de cca. 30 bani per hectolitru, în loc de 50-60 bani transportat la centru, deci, pe lângă un preţ de batjocură faţă de profitul realizat la revânzarea ţuicii (întrucât îmi reamintesc, cca. 1 leu de grad). Pe lângă dauna materială suferită de către regiunile, unde această producţie constituie un venit important, s-a pricinuit şi nemăsurată daună morală prin atingerea prestigiului unui regim inaugurat în acelaşi timp în zodia unei lumi noi, care se anunţa cu înlăturarea politicienilor şi afaceriştilor din domeniul vieţii publice (aici declaraţia lui Groza seamănă leit cu începutul declaraţiei lui Vlad - n.a.). Centrul de operaţie în această materie a rămas, ca şi pe vremuri, tot birourile Blum din Deva, sub egida succesorului acestuia, Rapaport, în strânsă colaborare şi tovărăşie cu deputatul preot Dr. Romulus Miocu şi alţi parlamentari, ai căror rosturi erau însă numai subsidiare, furnizând numai aport formal, nefiind iniţiaţi şi pricepuţi în astfel de afaceri. Beneficiul de milioane realizat afirmativ cu această operaţie de către tovărăşia Dr. Mioc, Rapaport, sub forma soc. Corvin, primind această societate 6 bani provizie de fiecare grad, fără ca ea să facă vreo investire, fiindcă toată operaţia valorificării s-a făcut cu personalul, capitalul, vasele etc. Casei Monopolului, şi fără alt aport decât existenţa unor delegaţi (…), a fost viu comentat de către opinia publică din judeţ, contribuind la adâncirea nemulţumirii ţărănimii pe urma pierderii unei conjuncturi, care nu obvine decât în zeci de ani o dată. Asupra detailurilor acestei operaţii , cred că cel mai potrivit pentru a informa este dl. Ioan Ghişa, director al Băncii Crişana din Brad, care, ca specialist în materie, s-a ocupat şi în sezonul menţionat cu această problemă, rezolvită apoi, întrucât ştia, cu înlăturarea lui, de către cei menţionaţi”. Iosif Bernicek, directorul Soc. Pruna din Ilia, furnizează alte detalii în „afacerea pruna”: „Soc. Pruna a făcut cu societatea Corvin un angajament, conform căruia Soc. Pruna, a cărui director sunt, se angajează ca să achiziţioneze ţuică din Plasa Ilia pe seama Monopolului pe sezonul septembrie, octombrie, noiembrie, decembrie 1939, şi pentru aceasta Soc. Pruna plăteşte un comision de 0,2 bani per grad litru. În timpul sezonului, a fost după cum rezultă din registrele Soc. Pruna, aceasta a achiziţionat ţuică în cantitate de 38 de vagoane, pentru care am încasat un venit brut de 224.547 lei, rămânând societăţii un venit de 70.000 lei”. Şi declaraţia pensionarului Nicolae Bogan se referă tot la „afacerea pruna”: „Soc. Corvin ne-a încredinţat ca să ajutăm la recepţionarea, preluarea şi predarea ţuicii către Monopol, pe septembrie, octombrie, noiembrie, decembrie ’939, pentru care ni s-a acordat un comision de 0,2 la grad pentru ţuica recepţionată în Plasa Ilia. Această ajutorare s-a făcut de către Soc. Pruna, care în acest fel a beneficiat de un venit brut de 70.000 lei. Din cauză că Monopolul, deşi a spus la început că va concesiona prune, pune la dispoziţie vase pentru strânsul prunelor, şi le-a dat vase pentru strânsul prunelor, o mare cantitate de prune au rămas neculese. (…) În acest sens nu s-a făcut contractul cu Monopolul. Condiţiunea de recepţie a prunelor a Monopolului a fost întreţinută de Soc. Pruna pe tot timpul sezonului”. Afacerea Corvin Dumitru Epure, cenzor al societăţii Corvin, lămureşte chestiunea înfiinţării acesteia: „Declar că n-am fost şi nici nu sunt preşedinte la Soc. Corvin din Deva. Preşedinte, la înfiinţarea societăţii, a fost ales dl. deputat R. Miocu, care, cu ocazia alegerii D-sale ca deputat, a demisionat din această calitate. Postul de preşedinte a rămas vacant până la adunarea generală - când a fost ales d-l R. Herlea din Cugir. Sunt numai cenzor la această societate. Relativ la capitolul social declar că societatea de mai sus s-a

înfiinţat cu un capital de Lei 2.000.000. Din care, prima emisiune de Lei 1.000.000 s-a vărsat imediat, iar a doua emisiune a rămas ca să se facă ulterior, când Consiliul de Administraţie va găsi că este necesar. A doua emisiune s-a hotărât de Consiliul de administraţie, după cât nu ştiu, în noiembrie 1939, iar vărsământul complet, în decembrie 1939, respectându-se toate formele legale. Atât declar şi semnez”. De la directorul Băncii Ardeleana din Orăştie, Cornel Mihăilă, aflăm povestea unei fuziuni bancare, în care este incriminat indirect şi Miocu: „În luna noiembrie 1938, am luat decizia, văzând dispoziţia Legii Bancare, în calitatea de director al Băncii Ardelene din Orăştie, ca aceasta să fuzioneze cu Banca Comercială din Deva. În acest scop al luat contact cu Sigismund Schulhof, preşedintele Consiliului de Administraţie al acestei bănci, care a declarat că în principiu este de acord, şi mai târziu va reveni asupra acestei discuţiuni. După doi ani, la începutul lunii ianuarie 1940, Schulhof mi-a cerut să iau contact cu el pentru a dezbate fuzionarea celor două bănci. După discuţiile avute atât cu el, cât şi cu Rapaport şi Laszlo, membrii în Consiliul de Administraţie a Băncii Economice, am căzut de acord, în principiu, ca cele două bănci să fuzioneze, urmând ca chestiunile în detalii să fie dezbătute şi aprobate de Consiliul de Administraţie. Pentru a putea beneficia de scutirea de impozit, am avut interesul ca fuzionarea să se facă cât mai repede, fiindcă termenul pentru aprobarea scutirii, pe baza Legii pentru înlesnirea creditelor, expira la 20 aprilie 1940. Pentru aceasta am înainta o cerere, în numele Băncii Ardelene, Consiliului Superior Bancar, prin care am arătat intenţia noastră de fuzionare cu Banca Economică, şi am cerut ca să ni se aprobe în principiu sentinţa (…), în cazul în care se va face fuzionarea. Această cerere a fost înregistrată la Consiliul Bancar la 21 martie 1940. La data de 1-2 aprilie, Dl Schulhof m-a chemat la Deva prin telefon şi mi-a spus că Dl. Miocu a declarat D-lui Rapaport că are cunoştinţă că Banca Ardeleană a înaintat o cerere Consiliului Superior Bancar, prin care cere aprobarea, în principiu, a fuzionării cu Banca Economică şi cu Banca Corvineană din Hunedoara. Tot Schulhof a spus atunci că are cunoştinţă de la Rapaport că Miocu i-ar fi spus atunci că dacă se face fuzionarea Băncii Economice cu Banca Ardeleană, Rapaport va fi scos de la Soc. Corvin şi îi va face şi alte mizerii. Toate acestea le-am auzit de la D-l Schulhof. Tot de la Schulhof ştiu că Dl. Miocu avea intenţiunea să pună mâna pe Banca Economică, fie prin fuzionare sau lichidare, şi pentru aceasta i-a făcut mizerii Băncii Economice, prin Consiliul Superior Bancar, unde a intervenit să i se facă expertiză. Direct nu am nici o cunoştinţă, decât după spusele D-lui Schulhof. Menţionez că eu am cerut în petiţia adresată Consiliului Superior Bancar aprobarea prin fuziune numai cu Banca Economică. Dl. Schulhof mi-a spus că cererea s-a făcut pentru a se aproba fuzionarea şi cu Banca Corvineană din Hunedoara, care eu nu am menţionat în cerere. Ulterior, am aflat că cererea a fost completată de dl. Vlad, la Bucureşti”. Implicarea lui Vlad în această chestiune bancară mai reduce din credibilitatea declaraţiilor sale, deoarece a avut interes în afacere. Interesant că cei amintiţi în declaraţia lui Mihăilă că ar fi fost, într-o formă sau alta, ameninţaţi

IV PRĂVĂLIA CU ISTORII

de Miocu nu recunosc aceasta. Şi Rapaport Isak Ioan contrazice declaraţia lui Vlad, conform căreia ar fi fost ameninţat de Miocu: „Nu este adevărat că Dl. Miocu mi-a spus vreodată că în cazul când Ardeleana şi Banca Economică ar fuziona, eu voindu-mă la aceasta, mă va da afară şi îmi va face mizerii. Acţionarii Băncii Economice au vândut la un curs acţiunile (…) Cassei de Păstrare. Este adevărat că procedura de lichidare a Băncii Economice a fost suspendată din cauză că noi am prezentat un memoriu Consiliului Superior Bancar ca să suspende aceasta (…). Nu este adevărat că Dl. Miocu m-a ameninţat sub o formă sau alta, ca să intru cu acţiunile de 150.000 lei, deşi mi se cuveneau mai multe acţiuni după aportul ce-l aveam”. Frieda Rapaport, întăreşte spusele soţului său Isak Ioan: „Este adevărat că soţul meu a intrat în Soc. Corvin, subscriind acţiuni de 150.000 lei. Nu este adevărat că dl. Miocu i-a ameninţat pe proprietarii întreprinderii Blum că le va distruge întreprinderea, luându-le brevetul de comercianţi, dacă nu fac tovărăşie cu dânsul şi nu intră în Soc. Corvin. Eu, de altfel, nu am nici o cunoştinţă despre tratările duse de soţul meu cu Dl. Miocu. Precizez, însă, că în momentul în care soţul meu a început să trateze cu Dl. Miocu afacerea Corvin, brevetul nu-l mai aveam, fiindcă titularul brevetului, tatăl meu, a murit”. Preşedintele Băncii Economice din Deva, Sigismund Schulhof , arată împrejurările prin care banca sa a ajuns să fie lichidată de Cassa de Păstrare Petroşani, dezincriminându-l pe R. Miocu: „Am fost preşedintele Băncii Economice la Deva şi (…) înainte de anul 1931, la toate inspecţiile făcute din partea Băncii Naţionale s-a conchis că banca noastră este un model de bancă, veche, serios etc. În 1939 a venit Dl. Ştefanovici, casier la Banca Naţională Deva, în inspecţie şi, din contră, a constatat că Banca Economică este un institut iudeo-maghiar, nu este viabil etc. Astfel, că la câtva timp ne-am pomenit cu o citaţie din partea Consiliului Bancar. În raportul făcut de Ştefanovici, în concluziuni se cerea: lichidarea forţată şi numirea ca lichidator a Cassei de Păstrare Petroşani. În faţa acestei situaţiuni (…), am hotărât vinderea acţiunilor sau fuzionarea cu Banca Ardeleana, însă, din cauză că majoritatea acţionarilor au fost pentru vinderea acţiunilor numai pe bani gata, nu am putut ajunge la înţelegere cu Banca Ardeleană, şi atunci am vândut acţiunile Cassei de Păstrare din Petroşani. Dl. Miocu nu a fost ca să vindem lui acţiunile, şi nu ştiu cine a pus în mişcare procedura de lichidare în faţa Consiliului Bancar”. Ion Brâncoveanu (profesor secundar la Roşia-Sibiului): „După câte îmi amintesc în ziua de 31 octombrie ’939 se hotărâse de către Consiliul de administraţie al Soc. Corvin, majorarea capitalului de la un milion la două milioane lei. La această adunare am participat şi eu în calitate de membru. Nu mă pot declara dacă majorarea capitalului s-a făcut legal sau ilegal (…)”. Ana Schaffer din Deva şi David Leopold din Ghelari, şi ei pomeniţi de Vlad în declaraţia sa, declară la unison: „Eu nu ştiu nimic în cauză”.

vineri, 19 iulie 2013

Cum succesul în afaceri şi politică naşte invidia contemporanilor

Antreprenorul petroşenean Victor Ianza (care locuia în 1940 în comuna Bulzeşti): „Ştiu că fostul deputat Romulus Miocu, ca şi preot catihet în comuna Petroşani, era sărac, neavând nici o avere, astfel că de multe ori recurgea la tatăl meu şi-i servea diferite alimente, ca faină, zahăr etc. Astăzi, averea acestui om valorează mai mult de 5.000.000 lei. Această avere şi-a agonisit-o din diferite afaceri. Astfel, deşi preot, a intrat ca şi contabil la Consumul funcţionarilor, a ajuns director la Fabrica de Piele din Petroşani, apoi director la Cassa de Păstrare din Petroşani, precum şi la Uzina Electrică din Petroşani. De prezent, este în tovărăşia mai multor oameni de afaceri, ca Blum, unde a intrat în timpul cât a fost Preşedintele Camerei de Comerţ, societate care se ocupă cu desfacerea băuturilor spirtoase, monopolizând toată piaţa acestui judeţ. (…) Este mare acţionar la mai multe societăţi din judeţ. Am auzit că ar avea soţia lui şi azi datorie pe piaţa Petroşani. Mi s-a plâns odată Emeric Löwy, comerciant din Caransebeş, înainte de aceasta cu vreo 10 ani, că la un bal, fiind invitatul D-lui Miocu la un pahar de şampanie, după o jumătate de oră de ospitalitate a plătit consumaţia D-lui Miocu, în valoare de vreo 5.000-10.000 lei, ceea ce mi-a afirmat însă este faptul că l-a costat cam scump invitaţia de mai sus”. După cele scrise reiese că Victor Ianza (băiatul lui Vasile Ianza, fost pretor al plăşii Petroşani) nu era în relaţii prea amicale cu Romulus Miocu. Însă declaraţia este preţioasă pentru că aduce amănunte noi despre omul Miocu şi omul de afaceri Miocu. Mai reţinem şi faptul că Miocu şi Ianza erau coreligionari, amândoi fiind greco-catolici. Am mai amintit în această carte că relaţiile dintre Romulus Miocu şi protopopul ortodox de Petroşani, Ioan Duma, nu erau prea cordiale. De aceea declaraţia protopopului trebuia înţeleasă prin prisma acestor… neînţelegeri: „Cunosc pe Miocu de prin anul 1912, fiind numit în calitate de capelan cu dreptul de succesiune în comuna Petroşani, unde îl găsisem pe numitul stabilit acolo cam cu vreo ½ ani înainte. Ştiu că Miocu nu avea nici un fel de avere, încât s-a avizat la sprijinul lui Victor Ianza, care era şi epitropul lui; a luat însă o ascensiune vertiginoasă, sub raport material, în urma colaborării sale cu Valer Pop, fostul comisar de alimentaţie al Consiliului Diligent pe Valea Jiului. Această ascensiune era atât de bătătoare la ochi, încât a început să murmure lumea, iar eu, în calitate de deputat, am semnalat cazul D-lui Maniu, şi întrucât nu mi s-a îngăduit ca să dezvolt o interpelare în Cameră în această cauză, mi-am dat demisia din Partidul Naţional. Am cunoştinţă mai departe că Dl. Miocu, prin intermediul şi sprijinul lui Valer Pop, a intrat în legătură cu fostul Director General al Minelor din Valea Jiului, cu ajutorul căruia a înfiinţat o serie de instituţii comerciale, cum sunt Tipografia şi Libăria Jiul Cultural, în care era în mare măsură interesat, fiind tot factumul acestei societăţi. Tot atunci a pus mâna pe Banca (!) Cassa de Păstrare din Petroşani, cu sucursalele ei. Prin Banca Cassa de Păstrare din Petroşani, a cărei naţionalizare s-a făcut şi cu concursul Băncii Comerţului din Craiova, Dl. Miocu a reuşit să acapareze toată viaţa economică de pe Valea Jiului, neexistând vreo întreprindere în care să nu fie interesant prin Cassa de Păstrare. Prin Soc. de conturi Corvin, Dl. Miocu a reuşit să stăpânească viaţa economică din tot judeţul, fiind cointeresat ca membru în nenumărate întreprinderi de băuturi spirtoase. Apoi, prin creeri de filiale ale Cassei de Păstrare la Brad şi Deva (…), stăpâneşte şi financialmente tot judeţul. Dl. Miocu a intrat în diferite întreprinderi comerciale, având azi în stăpânirea sa diferite întreprinderi de mărfuri din Petroşani, Vulcan, Haţeg, Deva, şi este şi conducătorul efectiv al Uzinei Electrice din Petroşani. După declararea comunei Petroşani ca comună urbană a fost numit primar al comunei, precum şi şeful organizării liberale, pe plasă, datorită căror calităţi a reuşit să domine toată suflarea omenească din acest ţinut. Astăzi, averea acumulată pe căile mai înainte arătate a D-lui Miocu se ridică la o sumă de peste 50 - 60 milioane de lei, având casă mare în Bucureşti, în Petroşani, în Deva, precum şi pământ mobiliar în Banat”. Aspră „spovedania” protopopului Duma. Care, să nu uităm, fusese coleg de partid, PNL, cu Miocu, şi, prin urmare, putea aminti şi despre latura bună a lui Miocu în dezvoltarea edilitară a Petroşaniului şi întreg judeţului Hunedoara. Dar şi aşa, pentru timpul nostru declaraţia lui Duma aduce la lumină, chiar dacă cu obidă, aspecte neştiute din viaţa lui Romulus Miocu, dar şi a sa.

Dosarul e clasat

Printr-o „ordonanţă de zi”, judecătorul de instrucţie Iosif Stanciu pune punct, la 15 octombrie 1940, cercetării, dispunând: „Încetarea acţiunii penale în cauza de faţă (…). În ce priveşte eventuala pretenţiune civilă ale părţilor (…), se îndrumă la instanţa competentă”. Şi, pentru că faptele incriminate s-au amnistiat, la 24 octombrie 1940, dosarul este clasat. Nu şi pentru cercetătorii de „istorii”.