1233 bis

CMYK

Ziar ul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,4514 lei 1$ = 3,4337 lei 1₤ = 5,2388 lei

joi, 4 iulie 2013 Anul VI nr. 1233 12 pagini Preţ: 1 leu

Don' Titel, eşti degeaba! De ani de zile, cel puţin un spaţiu comercial Kenaan din Petroşani funcţionează ilegal! Fără punct de lucru, fără casă de marcat, fără controale de la Poliţie!

După tricourile cu Atomis şi Simar (firmele mafiotului evazionist Simota), devenite uniforme pentru poliţiştii din Petroşani, posibil ca d-lui comandant Titel să-i placă, la nebunie, pâinea de Kenaan.

Altfel, de ce i-ar permite lui Mansour Abugararah şi interpuşilor săi să efectueze ILEGAL, de ani de zile, acte de comerţ în buricul Petroşaniului?

Kenaan Land SRL Vulcan, cândva cel mai important producător în domeniul panificaţiei din Valea Jiului, a ajuns în faliment. Pe cale de consecinţă, pentru a se salva pe ultima sută de metri, Mansour a transferat activitatea comercială de pe vechea societate (în care figura alături de Apostol Carmen Florica), pe una nouă – Amira Lehel SRL Vulcan, înfiinţată în luna octombrie 2010, în cadrul căreia regăsim alte două nume (Abugararah Florentina Mirela şi Abugararah Lehel). Spaţiile de producţie şi cele comerciale ale firmei Kenann au trecut în administrarea unui lichidator judiciar care, până la valorificarea acestora prin licitaţie publică, le-a închiriat societăţii Amira Lehel SRL Vulcan. Până aici, toate bune.

Prin interpuşii săi, Mansour a

continuat să deruleze activităţi comerciale în numele SC Amira Lehel SRL inclusiv în chişcul situat în strada Aviatorilor nr. 13, lângă blocul ANL. Din verificările derulate la Registrul Comerţului de pe lângă Tribunalul Hunedoara rezultă faptul că Amira Lehel SRL Vulcan a organizat un număr de 15 (cincisprezece) puncte de lucru, adică sedii secundare, unele inclusiv pe raza municipiului Petroşani, însă niciunul nu funcţionează la adresa Aviatorilor nr. 13. De altfel, nici n-ar fi posibil ca la adresa Aviatorilor nr. 13 din Petroşani să funcţioneze legal un punct de lucru al unei societăţi comerciale pentru simplul motiv că respectiva construcţie (un chioşc) este amplasată ILEGAL! Din investigaţiile derulate la nivelul Serviciului Public Administrarea Domeniului Public şi Privat Petroşani am aflat, prin adresa nr.

9153/04.06.2013, că „în urma verificării contractelor de concesiune sau închiriere” nu a fost identificat „nici un contract în ceea ce priveşte terenul de sub chioşcul situat în Petroşani, str. Aviatorilor nr. 13”. Cu alte cuvinte, chioşcul este amplasat ilegal pe domeniul public, un prim păgubit fiind administraţia locală, care nu încasează nici un leuţ de ani de zile. În Petroşani, sub comanda vajnicului comandant

Titel, s-au făcut dosare penale pentru un trei metri de gard de lemn şi s-au dat amenzi usturătoare. Un chioşc de 12 mp însă, amplasat într-o zonă comercială intens frecventată atât ziua cât şi noaptea, n-a trezit atenţia vajnicului comandant Titel şi a subordonaţilor săi. Probabil pentru că nu stă în drumul d-lui Titel spre La Belle Epoque, restaurantul la care dl. comandant vrea musai să prindă ora deschiderii, cât mai aproape de cea a închiderii.

Ca să fie treaba treabă, din verificările derulate la nivelul SC Apa Serv Valea Jiului SA (care ne-a răspuns prin adresa nr. 23.894R din 14 iunie 2013), a rezultat că respectivul chioşc este amplasat pe conducta de canalizare a blocului 13 de pe strada Aviatorilor. Cu alte cuvinte, nici nu putea funcţiona

vreodată legal pentru simplul fapt că nu a solicitat vreodată şi nici nu ar fi primit aviz de la ASVJ SA. Îl invităm pe dl. comandant Titel să facă un exerciţiu inedit: să gândească în INTERESUL LEGII şi AL CETĂŢENILOR MUNICIPIULUI PETROŞANI! Dacă va face un astfel de exerciţiu, chiar şi costumat într-un tricou cu ATOMIS (peste unul cu SIMAR, desigur!), dl.

Titel va ajunge la concluzia că vorbim de o evaziune în stil barbar, derulată de ani de zile, întrucât, potrivit legii, chioşcul de pe Aviatorilor funcţionează fără evidenţe contabile şi casă de marcat fiscală. Pentru a putea deţine o casă de marcat fiscalizată pe Aviatorilor nr. 13, firma trebuia să prezinte la AFP Petroşani mai multe documente, inclusiv dovada punctului de lucru. Cum însă vreun punct de lucru, aşa cum a rezultat din verificările derulate la Registrul Comerţului, nu a existat vreodată pe firma respectivă la Aviatorilor nr.

13, e lesne de dedus că nici casă de marcat nu poate exista. De altfel, chiar ieri, am verificat personal acest aspect. Nici vorbă de vreo casă de marcat la chioşcul de pâine de pe Aviatorilor 13. Pe cale de consecinţă, cum am precizat, dl. comandant Titel e degeaba.

Dacă n-a prins un chioşcar din buricul târgului, cum să pună laba pe vreun evazionist veritabil din inima economiei subterane?

Cătălin DOCEA

2 LA ORDINEA ZILEI Joi 4 Iulie 2013

9:00-9:15 Ştiri (r) 9:15-9:30 Valea Jiului pe faţă şi pe dos (r) 19:00-19:15 Ştiri 19:15-19:30 Valea Jiului pe faţă şi pe dos 19:30-21:00 Oameni şi fapte - Talk Show Televiziunea Parâng poate fi recepţionată în reţeaua UPC pe următoarele frecvenţe: Petroşani şi Petrila - 423,25 MHz (canal S 36), Vulcan, Lupeni şi Aninoasa - 391,25 MHz (canal S 32) * Televiziunea Parang îşi rezervă dreptul de a modifica grila de programe în cursul zilei curente

Ministerul Economiei recunoaşte că

Are nevoie de angajaţi tineri în sistemul minier

La cei 5.114 angajaţi pe care-i are SNH SA, media de vârstă este de 42,6 ani. Vârsta de pensionare în minerit este 45 de ani.

Aşadar, Ministerul Economiei consideră justificat ca în viitor să existe şi alte angajări, pe lângă cele 60 de la EH Lupeni. Însă, având în vedere fuziunea cu CEH, se va reanaliza structura de personal a întregului complex.

Cum obiectivul principal al noului CEH este rentabilizarea activităţii, conform angajamentelor asumate de statul român cu FMI şi Uniunea Europeană, politica de personal trebuie adaptată viitoarelor condiţii de desfăşurare a activităţii, iar Ministerul Economiei se va supune iniţiativelor propuse pentru atingerea obiectivului de rentabilizare.

Alina PIPAN

Hidroelectrica

A amânat licitaţia pentru microhidrocentrale

Hidroelectrica a prelungit termenul de depunere a ofertelor pentru cumpărarea microhidrocentralelor scoase la licitaţie până în data de 11 iulie, ora 16.

Prelungirea acestui termen este datorată solicitărilor repetate de decalare a termenului de depunere a ofertelor, din partea mai multor firme din Europa şi SUA. Conform datelor oficiale, deschiderea plicurilor cu documentele de partici-

Vulcan

de fapt nişte copii, cu vârste cuprinse între 15 şi 18 ani, toţi din Vulcan. Folosind chei potrivite, aceştia au pătruns în garajul unui bărbat din Vulcan, de unde au sustras diferite bunuri (schiuri, clăpari, placă snowboard, undiţe, truse de pescuit etc.), în valoare totală de 2.500 lei. Prejudiciul a fost recuperat în totalitate, iar învinuiţii sunt cercetaţi în stare de libertate, în vederea documentării întregii activităţi infracţionale. (A.P.)

Patru adolescenţi, patru hoţi

Patru suspecţi, dintre care 3 minori, sunt cercetaţi de poliţişti pentru comiterea unei infracţiuni de furt calificat. În urma activităţilor întreprinse, poliţiştii Biroului de Investigaţii Criminale Vulcan au identificat prezumtivii autori ai unei infracţiuni de furt calificat comise în noaptea de 16/17 iunie.

Poliţiştii au stabilit că suspecţii sunt

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. Petroşani

Petroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330 ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623 e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă:

CURSUL DE INIŢIERE pentru OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101) Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator.

Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice.

Preţul include TVA.

IMPORTANT!!!

Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Ministerul Educaţiei Naţionale.

Persoana de contact: ing. Manuela Popescu Telefon: 0254.546071, 0731.010762

www.zvj.ro

pare la licitaţie se va face în data de 12 iulie.

Din judeţul nostru este scos la vânzare Grupul de active - CHEMP-uri situate în bazinele râurilor Valea Cracului, Muncel, Valea de Peşti şi Buta: MHC Valea Cracului 1, MHC Valea Cracului 2, MHC Valea Cracului 3, MHC Zeicani, MHC Baru Mare, MHC Valea de Peşti şi MHC Buta.

Mihaela PETROŞAN

Ziarul Vãii Jiului joi, 4 iulie 2013

În competiţia zonală de descarcerare

Se bat şi pompierii hunedoreni

Echipajul de pompieri de la ISU Hunedoara, alături de cele din judeţele Timiş, Arad, Alba şi Caraş Severin, va participa astăzi, de la ora 9, pe stadionul Colegiului Silvic “Casa Verde” din Timişoara, la etapa zonală a competiţiei naţionale de descarcerare şi acordare a primului ajutor calificat.

După cum a transmis organizatorul competiţiei, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Banat” al judeţului Timiş, pe parcursul celor două probe - descarcerarea din vehicule şi acordarea primului ajutor calificat -, “cele cinci echipe vor lucra simultan, urmând să fie apreciate atât îndemânarea şi rapiditatea, dar şi respectarea cu stricteţe a tehnicilor specifice armei pompieri”.

Evenimentul se va încheia vineri, la ora 14, cu o festivitate de premiere, iar echipajul format din cei mai buni pompieri va merge mai departe la faza naţională.

Mihaela PETROŞAN

După Campionatul Naţional de Enduro de la Lupeni

Petroşaniul dă startul unei noi competiţii hard enduro

Mâine, 5 iulie, se va da startul din Petroşani pentru „Red Bull Romaniacs” spre Sibiu. Sportivii vor petrece două zile la Petroşani.

Între 2–6 iulie, efective din cadrul Jandarmeriei Hunedoara vor asigura măsurile de ordine şi siguranţă publică, pe timpul desfăşurării celei de-a X-a ediţii a competiţiei internaţionale de hard enduro. În primele zile concurenţii se întrec la Sibiu. Concurenţii vor ajunge

în Petroşani astăzi, 4 iulie, unde vor avea o competiţie, iar mâine, 5 iulie, vor lua startul din Petroşani, finish-ul fiind în Sibiu. Jandarmii recomandă participanţilor să respecte indicaţiile forţelor de ordine şi organizatorilor, să respecte normele de convieţuire socială, iar în situaţia în care observă săvârşirea unei fapte ilegale să se adreseze jandarmilor din dispozitivul de ordine publică sau să apeleze numărul de urgenţă 112. (A.P.)

Ziarul Vãii Jiului joi, 4 iulie 2013

O nouă „victorie” a USL: Paroşeniul fierbe! Liderul Domokoş:

ACTUALITATE 3

„România este împărţită în moşii. Clar, au fost desemnaţi moşieri care să conducă aceste moşii, una dintre moşii este şi CEH…” Ziarul Văii Jiului a atenţionat demult că politizarea (în detrimentul competenţei) funcţiilor de conducere ale societăţilor miniere va îngropa mineritul Tot ZVJ a arătat că liderii minerilor sunt demotivaţi în lupta sindicală, din cauză că sunt pensionabili de mult timp şi şantajabili Tot pensionabili sunt şi cei mai mulţi conducători ai societăţilor miniere Minerii ameninţă că vor ieşi în stradă Ca gestul lor să nu fie tardiv şi să aibă consistenţă, ar fi trebuit să-şi aleagă lideri activi şi neşantajabili, cărora să le pese cu adevărat de menţinerea locurilor de muncă Ortacii de la mina Paroşeni se pregătesc de acţiuni menite să deschidă ochii guvernanţilor. Pe lângă un miting de protest, prin sala de apel a minei se vehiculează din nou ideea blocării ortacilor în subteran!

Situaţia din luna mai de la mina Paroşeni, când mai multe schimburi de ortaci s-au autoblocat în subteran, s-ar putea repeta în aceste zile.

Conform unor zvonuri, se pare că, nemulţumiţi de faptul că din nou nu li se preia cărbunele rezultat din producţia la zi, ortacii ar decide mai multe forme de protest, printre care aublocarea în subteran, greva foamei şi greva de protest. Mai mulţi mineri au ameninţat că vor sparge capetele celor care vor să pună pe butuci mineritul şi mina Paroşeni.

Cum toate acestea au fost auzite şi de liderii de sindicat şi suntem convinşi şi de către cei din administraţie, ieri la sediul Sindicatului Minier „Huila”, liderul Laszlo Domokos a organizat o conferinţă de presă. Din ea am înţeles imediat că toate zvonurile, începute de luni seara, sunt perfect adevărate, că minerii de la Paroşeni sunt pe jar, gata să explodeze din cauză că din nou cărbunele de la Paroşeni nu e preluat de CEH. Ba chiar am mai aflat o informaţie în plus, anume că în portul Constanţa se pregăteşte descărcarea a altor cinci garnituri de tren, a câte 35 de vagoane pline cu cărbune adus de peste mări şi ţări, în condiţiile în care huila de Valea Jiului nu este preluată de Mintia pentru diverse motive. Unele, de-a dreptul comice şi total anormale chiar dacă ţin de aşa-zisă latură a economiei de piaţă.

Lucruri grave care au de-a face cu dezorganizarea, cu neputinţa guvernanţilor şi a administraţiei CEH de a-şi organiza bine treaba.

Aceasta dacă nu există interesul cumva de închidere mai rapidă a celor trei mine neviabile.

Ba chiar, de ce nu?, în viitorul apropiat şi ale unora dintre minele aşa-zis viabile, dacă nu chiar toate! Cel puţin aşa a lăsat să se înţeleagă însuşi liderul Domokos, dar şi alţi lideri, cu alte ocazii.

Redăm mai jos pasaje importante din cele spus de Domokoş care reflectă adevărul.

Se refuză din nou cărbunele de Paroşeni!

„Începând de la 1 iulie nouă, celor de la Paroşeni, ni s-a refuzat iarăşi preluarea cărbunelui. Se repetă situaţia din luna mai. Numai că situaţia de-acum e mult mai gravă şi probabil va fi mai de durată, pentru că am constatat, după toate cele întâmplate atunci, prin toate demersurile – scrisori către premier, preşedinte, preşedintele Camerei Deputaţilor, preşedintele Senatului, scrisoare deschisă adresată tuturor parlamentarilor – că nu prea îi interesează pe dumnealor ceea ce se întâmplă în energie şi în latura socială. Am primit un singur răspuns la cele două adrese către premier, un răspuns dat doar ca să fie dat… Am atras atenţia şi în luna mai, prin toate aceste adrese referitoare la siguranţa sau securitatea energetică naţională, că se periclitează siguranţa zăcământului în subteran şi a oamenilor. Cei care ne conduc se pare că nu

conştientizează, nu te poţi juca cu o mină de huilă, să o opreşti când vrea unul sau altul! Din discuţiile pe care le-am avut şi cu conducerea societăţii, ca să încerc să aflu motivele pentru care nu ni se ia cărbunele şi din ce am văzut şi din declaraţiile domnului director general de la CEH, eu vă spun că nu-i bine ce se întâmplă. Iar acele declaraţii sunt nişte declaraţii pe care nici dumnealui nu le crede. Dacă ne raportăm doar la prima declaraţie a dumnealui, referindu-se la criteriul economic, în sensul că nu ne poate lua cărbunele, nouă, celor de la minele neviabile, pentru că vezi, Doamne, pe plan mondial preţul este scăzut undeva la 43 de lei şi preţul megawattului este de 108 lei, dacă discutăm din punct de vedere economic, atunci normal ar fi să ia în primul rând de la noi, pentru că îl iau cu 52 de lei, deci mai ieftin. Domnul director se contrazice singur (…). Tot în declaraţia dumnealui, domnul director spune că, dacă am băga cărbunele prin preparaţie, ni l-ar lua… Atunci înseamnă că are posibilitatea să preia cărbunele nostru, dar nu vrea.

Trebuie să vă spun ce e şi cu preparaţia. Au fost nişte condiţii impuse ca acel cărbune, pe care noi trebuia să-l băgăm în preparaţie pentru spălare, să coste foarte mult. Mai exact, ni s-a făcut o ofertă ca pentru spălarea unei tone de cărbune să se plătească 540 de lei! Înainte, preţul era de 72 de lei pe tonă! Or, la 540 de lei nu capeţi atâţia bani pe o tonă de cărbune nici dacă o vinzi! Cum să plăteşti 540 de lei pentru spălarea unei tone de cărbune?! În plus, atenţie, spălarea unei tone de cărbune ajunge la un grad de recuperare de 42%! Adică să primim înapoi 42% dintr-o tonă de cărbune, la o putere calorică în jur de 3.300-3.400… Deci, în concluzie, noi băgăm în preparaţie cărbune cu putere calorică de 3.500 şi primim înapoi nici jumătate de cărbune şi cu o putere calorică mai mică – să nu mai vorbim şi de preţul de spălare! E ceva ce sfidează logica!”.

„Vor să deturneze subvenţia…”

„Este clar că ne forţează mâna. Se doreşte deturnarea subvenţiei către partea de complex energetic. Vreau să vă mai spun că şi dacă ar fi să închizi o mină de pe-o zi pe alta, să presupunem, sau toate minele neviabile, aceleaşi probleme ar exista şi la minele viabile. Deci, dumnealor au alte probleme: ei nu ştiu cum să ia mai mulţi bani de la noi din subvenţie”.

Marţi, 9 iulie, miting în faţa CEH din Petroşani

„Astăzi am avut o şedinţă de Birou Executiv cu colegii mei şi i-am informat şi pe ei de toate acestea. În prealabil, eu am mai avut o întâlnire luni seara la noi, la mina Paroşeni, cu conducerea minei, cu şefii de sectoare şi cu liderii de sindicat, pentru că noi suntem în cea mai grea situaţie, avem cea mai mică capacitate de însilozare a cărbunelui, undeva la 1.800 de tone. S-a hotărât de către conducerea minei oprirea abatajului mecanizat, pentru că, dacă acesta funcţionează, în două zile

am umplut silozurile de cărbune… În Biroul Executiv am hotărât un calendar de acţiuni. În cursul zilei de mâine (astăzi – n.r.) vom depune documentele către Primăria Petroşani, prin care vom solicita autorizare pentru un miting, în ziua de marţi, 9 iulie. Locaţia o s-o cerem să fie în faţa sediului CEH. La acest miting vom face un apel cu adresă scrisă, de solidaritate, către Sindicatul „Muntele”, colegii de la partea viabilă. La fel vom cere sprijin de solidaritate de la pensionarii minieri ai Văii Jiului, care şi dumnealor au o problemă foarte gravă, după cum bine ştiţi din 2014 nu vor mai beneficia de acele gratuităţi. Adrese către miniştri n-o să mai facem că nu are rost, vom mai face doar una singură către premierul României, prin care vom solicita o întrunire cu dumnealui. În schimb, vom face plângere către Consiliul Concurenţei (abuz de putere dominantă pe piaţă – ce face acum CEH, tratament inegal cu parteneri comerciali etc.) şi o sesizare către Consiliul Europei, Comisiei Europene”.

„Dirijorul” a sperat că-şi rup gâtul…

„Repet, după acţiunile de blocaj din mai, noi am fost dirijaţi, din 14 mai, să virăm cărbunele către Termocentrala Paroşeni. După cum foarte bine se ştie, centrala Paroşeni are standardele de calitate mai ridicate decât Termocentrala Mintia, acel grup modernizat având nevoie de un cărbune de calitate superioară. Dirijarea noastră către Paroşeni a fost făcută intenţionat. Se credea că noi nu vom putea vira cărbune la standardele Paroşeniului şi sigur vom fi trimişi spre preparaţie. Dar, spre surprinderea tuturor, prin măsurile noastre de îmbunătăţire a calităţii cărbunelui am reuşit să livrăm cărbunele la puterea calorică de 3.600, acesta fiind standardul minim pe kilogram. În momentul în care am avut 3.580 puterea calorică, am fost refuzaţi şi am fost nevoiţi să direcţionăm cărbunele spre preparaţie.

S-a întâmplat şi aşa ceva… Astăzi nouă nu ni se preia cărbunele, dintre minele viabile doar mina Lupeni livrează cărbunele la Mintia, restul - Lonea, Vulcan şi Livezeni - îl livrează la Paroşeni, dar bineînţeles cu alte standarde de calitate, nu cum ni s-au impus nouă! Eu ştiu că nu au posibilitatea aceste mine să livreze cărbunele la 3.600, cum ne-au cerut nouă…

România este împărţită în moşii, clar, au fost desemnaţi moşieri care să conducă aceste moşii, una dintre moşii este şi CEH…”.

Huila de Vale face vechime în silozuri.

Pe mare se pregăteşte un nou import de cărbune!

„Apropo de o informaţie primită de noi astăzi, pe care o vom urmări să vedem dacă se întâmplă aşa, am aflat că în cursul acestei luni, iulie, CEH ar avea încheiat un contract cu un transportator de cărbuni, pentru a aduce cinci garnituri de câte 35 de vagoane de cărbune, în Portul Constanţa din import.

De unde şi pentru ce, când cărbunele nostru stă, nu pot să-mi închipui aşa ceva… Cred că se doreşte închiderea minelor neviabile mai repede de 20162018. Asta cred. Şi mai cred că după aceea şi complexul va avea probleme, iar lucrurile rele nu se termină odată cu închiderea minelor neviabile, probabil se doreşte dispariţia mineritului de huilă de pe harta energetică a ţării”.

Corneliu BRAN

www.zvj.ro

4

Ziarul Vãii Jiului

SPORT

joi, 4 iulie 2013

Primarul Iacob-Ridzi:

„Noi o să sprijinim tot ce înseamnă mişcarea sportivă”

Tudorache şi-a arătat disponibilitatea de a pune pe picioare o echipă nouă pe o societate nouă, dar nu fără un suport, cel puţin moral, din partea Primăriei. Aşa că cei doi s-au aşezat la masa discuţiilor şi începutul este unul promiţător. „Cred că vom înscrie echipa în Liga a IV-a, şi cu voinţă vom realiza foarte multe. Clubul Jiul are o tradiţie şi nu poate să dispară aşa, pur şi simplu. Am discutat despre întreţinerea bazei şi multe alte aspecte care ţin de echipă. Cred că va ieşi ceva bun.

Contractul în ceea ce priveşte baza cu primăria trebuie refăcut, pentru că Jiul va trece pe o nouă societate, fără datorii”, a declarat Tudorache.

Primarul Tiberiu Iacob-Ridzi a declarat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, că echipa Jiul trebuie revigorată şi că se caută soluţia pentru un posiUrmare a campaniei ZVJ, primarul bil parteneriat public-privat.

Petroşaniului, Tiberiu Iacob-Ridzi, şi „Am avut o întâlnire cu domnul George Boboc, cu antrenorul Marin Tudorache au purtat, Marin Tudorache şi cu Damian Militaru. Ideea ieri, o discuţie referitoare la viitorul principală a fost aceea ca Jiul să poată activa în echipei de fotbal Jiul Petroşani.

Liga a IV-a. Aici sunt mai multe aspecte de discutat, dar ei ne-au arătat că s-au înregistrat cu o asociaţie sportivă, AS Fotbal Jiul Petroşani, una nouă, cu care vor să înscrie echipa în SC REALCOM SA PETROªANI campionatul din Liga a IV-a. Rămâne să disLaboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie, cutăm cu ce putem noi ajuta această echipă. str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), Pentru că trebuie să existe şi o echipă de aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase juniori, aşa cum prevede regulamentul”, a şi delicioase specialităţi: declarat Tiberiu Iacob-Ridzi, primarul muPreluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile: nicipiului Petroşani. mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente. În ce priveşte ideea lansată de afaceristul din

Torturi de ciocolată Torturi cu frişcă Torturi cu fructe Sortimente diversificate de prăjituri Fursecuri Alune prăjite şi alte sortimente Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439 Laborator: 0733.960320, int. 315 Depozit: 0733.690319, int. 342

Foştii fotbalişti

Petroşani Emil Bercea, primarul Iacob-Ridzi s-a arătat dispus să colaboreze: „Soluţia este să se găsească un investitor sau cineva care îşi doreşte să investească în echipă. Noi să sprijinim tot ce înseamnă mişcarea sportivă. Acest investitor nu trebuie decât să ia legătura cu cei care sunt la asociaţia sportivă şi să se înţeleagă. În ceea ce priveşte baza sportivă, pentru că ea este proprietatea consiliului local, noi suntem de acord cu orice soluţie.

Rămâne să se pună de acord şi cu cei care au în comodat baza sportivă. Este vorba despre acea asociaţie sportivă, iar reprezentanţii ei vor fi chemaţi peste câteva zile, ca să avem o discuţie şi din punct de vedere juridic. Din bugetul pe anul acesta nu mai putem aloca bani”, a concluzionat Tiberiu IacobRidzi.

Ar da zile de la ei pentru Jiul

După cum v-am mai informat, Marin Tudorache, Damian Militaru, Viorel Stancu, Ion Radu, Cosmin Kanduth, Siro Ciocoi, Sorin Ghiţan, dar şi alte foste glorii ale Jiului vor să îşi facă propria echipă în care să joace, tocmai în Liga a V-a.

Se spune că atunci când vrei nimic nu este imposibil, nici măcar atunci când eşti trecut de prima tinereţe. Tehnicianul Marin Tudorache este decis ca împreună cu foştii jucători ai Jiului să se înscrie în Liga a V-a, din vară, în cazul în care Jiul nu se va prezenta în niciun eşalon, fie el superior sau inferior. Tudorache recunoaşte că lucrurile se mişcă greu în acest sens şi că este nevoie de sprijin financiar pentru ca Jiul să renască. „Se mişcă greu căruţa la noi, dar sunt convins că până la urmă lucrurile vor intra pe făgaşul

Atletism

lor normal. Oricum, ne-am decis ca noi, foştii jucători ai Jiului, trecuţi de 40 de ani, cum ar fi Damian Militaru, Siro Ciocoi, Viorel Stancu, Sorin Ghiţan, Cosmin Kanduth şi mulţi alţii, să ne înscriem în Liga a V-a, să ne plătim cotizaţiile, tot ce trebuie şi să jucăm. Poate aşa vom trage un semnal de alarmă cu fotbalul din Vale”, a declarat Marin Tudorache.

Reamintim că Jiul Petroşani a fost exclusă atât din competiţia Ligii a III-a, cât şi din Liga a IV-a, din cauza unor datorii uriaşe, de aproximativ două miliarde de lei vechi, către foştii jucători, dar şi către arbitri. Singurul reprezentant oficial pe care Jiul îl mai are este George Boboc, patronul Alin Simota fiind arestat. obiectiv prezenţa pe podium în ambele probe în care va lua startul, pentru a „câştiga moral”, în vederea Campionatelor Europene care vor avea loc la finalul lunii, în Italia. „În mod normal, şansele la medalia de aur sunt mici, deoarece va alerga în compania unor adversare mai experimentate şi mai mari ca vârstă. Totuşi, ne dorim medalii în ambele curse în care va concura”, a declarat antrenorul Emerson Toma.

Se „încălzeşte” la Balcaniadă

Maria Florea (18 ani), atleta hunedoreană, a fost selecţionată în lotul României, care va participa la Campionatele Balcanice ale juniorilor I, programate la finalul acestei săptămâni în Turcia.

Sportiva, antrenată de Emerson Toma, are ca

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului joi, 4 iulie 2013

Mesajul mamei unui fotbalist din Vale:

„Am crescut un campion" Marius Mareş, care în luna august va împlini 18 ani, a semnat deja un contract pe o perioadă de şase ani cu formaţia din Liga I, FC Vaslui.

Jucătorul născut la Petrila şi crescut la Jiul Petroşani a fost susţinut în activitatea sa de cea mai dragă persoană: mama sa. Mai mult decât atât, mama lui Marius, jucător despre care specialiştii spun că ar avea ceva din stilul lui Mirel Rădoi, i-a transmis un mesaj emoţionat fiului său, înainte ca acesta să plece la

Judeţul nostru,

Capitala minifotbalului

SPORT

5

S-a stabilit componenţa grupelor Turneului Final al Campionatului Naţional de minifotbal de la Hunedoara, competiţie care se va desfăşura în perioada 4-7 iulie.

Vaslui. Doamna Mareş şi-a inscripţionat pe un tricou un mesaj special pentru fiul său: „Am crescut un campion".

Reacţia jucătorului a fost promptă pe facebook: „A fost cea mai mare surpriză pe care am avut-o când am ajuns acasă. Îţi mulţumesc din suflet, mama, şi te voi iubi întotdeauna”, a scris vădit emoţionat jucătorul din Valea Jiului.

Anunţ

Conform indicatorilor de valoare din clasamentul naţional întocmit de Federaţia Română de Minifotbal, cele 20 de echipe participante au fost repartizate în 5 urne valorice. Astfel, campioana municipiului Deva, C.S.D., a fost repartizată în Grupa A alături de echipele: Salamandra Zalău, Phoenix Craiova, Railex Suceava şi Dolce Vita Târgu Jiu. Phoenix, campioana municipiului Hunedoara, va face parte din Grupa C împreună cu formaţiile: Lis Affair Tomeşti Iaşi, Oz-Er Golden Boys Bacău, Euro Impact Roman şi Oţelul Galaţi. În grupe se va juca în sistem campionat – fiecare cu fiecare. În fazele eliminatorii ale competiţiei se vor califica echipele clasate pe locurile 1 şi 2 din fiecare grupă.

Toate meciurile se vor disputa pe cele două terenuri ale Bazei Sportive Elite Center Sport din Hunedoara.

Primăria oraşului Petrila organizează licitaţie publică în data de 24.07.2013, ora 10:00 pentru Concesionarea prin licitaţie publică a unui amplasament în vederea executării unui garaj, în suprafaţă de 20 mp, situat în oraşul Petrila, str. 8 Martie, jud. Hunedoara.

Durata concesiunii este de 25 ani.

Preţul de pornire al licitaţiei este de 6 lei/mp/an conform HCL 194/2010.

Taxa de participare la licitaţie este de: 75 lei.

Garanţia de participare la licitaţie este de: 30 lei.

Costul caietului de sarcini este 10 lei, iar acesta este disponibil la sediul instituţiei.

Ofertanţii rămân angajaţi prin termenii ofertelor lor 90 de zile.

Ofertele se depun până în data de 24.07.2013, ora 9:00, la sediul Primăriei oraşului Petrila.

Informaţii suplimentare se pot solicita la sediul Primăriei oraşului Petrila, str. Republicii, nr. 196, jud. Hunedoara, la telefon/fax 0254.550760 sau 0254.550977, interior 218 sau pe adresa de e-mail: primaria.petrila2008@yahoo.com

Judo

Două medalii la Naţionale

Generaţia tânără a secţiei de judo a CNS CSŞ „Cetate” Deva s-a descurcat onorabil la Campionatele Naţionale U13 (sub 13 ani) derulate la Arad.

Alexandru Novacovici şi Bryan Boar au cucerit medaliile de bronz, iar alţi trei sportivi s-au clasat pe locul cinci, ratând astfel la mustaţă medaliile. Ambii sportivi pregătiţi de Dan Gârbovan, care au reuşit să urce pe podiumul de premiere, au câştigat toate meciurile disputate cu excepţia celui cu viitorul campion naţional.

Alexandru Novacovici (ctg. 30 kg) i-a învins pe Mihai Băloi (CSM Piteşti) şi Robert Andronache (CSS Oneşti), dar a cedat în semifinale în faţa lui Alexandru Jenariu (Şoimii Sibiu), cel care a cucerit medalia de aur. În partida pentru ocuparea locului trei, sportivul devean s-a impus în faţa lui Răzvan Mărginean, de la CSŞ Alba Iulia.

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

www.zvj.ro

CMYK

6

Ziarul Vãii Jiului

INTERVIU

joi, 4 iulie 2013

Părintele Nicolae Călin Tănase, parohul Parohiei Livezeni I:

„Cât de frumos este cât sunt fraţii împreună!”

Episodul nr. 4 al proiectul ZVJ „Nimic fără Dumnezeu!”

Dascăl de religie, apoi preot

- Părinte Nicolae Tănase, sunteţi deja de ceva timp parohul celor două Biserici, cea din Aeroport, cu hramul „Sfânta Mare Muceniţă Varvara” şi cea din Sălătruc, una dintre cele mai vechi Biserici din Valea Jiului, cu hramul „Sfântul Gheorghe”. Pentru cei care încă nu vă cunosc, cititori fideli ai Ziarului Văii Jiului, vă rugăm să vă prezentaţi.

- Da, după retragerea la pensie a părintelui Octavian Pătraşcu am preluat parohia Livezeni I cu cele două Sfinte Biserici. Eu am ajuns în Valea Jiului ca şi titular în învăţământ, pe catedra de religie la Şcoala Generală nr. 7 din Petroşani. Originar sunt de pe meleagurile Streiului, mai precis de la Strei-Săcel, născut fiind la Boşorod. Aşadar, copilăria mi-am petrecut-o la ţară, dar tot în judeţul Hunedoara. Fiind hunedorean, probabil că acomodarea cu un oraş hunedorean, cum e Petroşaniul, a fost mult mai uşoară decât dacă aş fi ajuns prin alte locuri, multe din cele întâlnite în Valea Jiului fiindu-mi oarecum familiare. Şi mă gândesc la ţăranii de aici, momârlanii cum se numesc ei, care muncesc pământul şi cresc animalele tot ca ţăranii de unde mă trag eu, la minerii de-aici care muncesc tot la fel de greu şi au aceleaşi nevoi tot ca minerii din nordul judeţului, iar asemănările pot continua.

Revenind la viaţa mea, provin dintr-o familie de creştini, cu un tată medic veterinar şi o mamă învăţătoare, doi părinţi minunaţi care mi-au insuflat dragostea de Dumnezeu şi de Biserică încă de mic. Pot spune că, faţă de alţi copii, eu am fost binecuvântat să cunosc de mic, repet, prin părinţii mei, învăţătura Bisericii Ortodoxe şi apoi de a mă forma în ideile sale.

Aşa se face că atunci când am dat la Facultatea de Teologie mie mi-a fost foarte simplu să mă acomodez acolo şi apoi să trec examenele cu brio până la sfârşit.

Liceul l-am făcut la Călan, la secţia de MatematicăFizică, dar pot spune acum că nu m-am regăsit niciodată în aceste două ştiinţe exacte, fiind preocupat tot timpul spre latura umană. După absolvirea liceului, am plecat la Sibiu, la Facultatea de

Teologie pe care am absolvit-o în anul 1998, iar în 1999 am luat şi masterul. Apoi am dat examen la Inspectoratul Şcolar Judeţean Hunedoara, la Deva, unde am obţinut postul de la catedra de religie de la şcoala din Petroşani. Mai am o soră, care este medic de familie în Călan. Sunt căsătorit din 2003 cu o petroşeneancă, pe nume Laura-Ramona, mama celor doi copii ai noştri, o fată şi un băiat, cu vârste de opt, respectiv nouă ani. Pot spune că încă de la începutul venirii mele la Petroşani m-am ataşat de Biserica „Sfânta Varvara” din Aeroport, eu găsind-o deja ridicată, dar plină de schele, urmând ca muncitorii care erau să se apuce de tencuială şi apoi de pictură.

Secretarul protopopiatului, preot II, preot

- Ştim că o perioadă aţi fost şi secretarul Protopopiatului Ortodox Petroşani…

- Da, am ajuns acolo printr-o solicitare. Pe-atunci eu înclinam să mă întorc spre locurile natale, dar întâmplarea a făcut să fie nevoie de preoţi la Bisericile din Valea Jiului, multe parohii fiind descoperite, erau destui de puţini preoţi pe-atunci (nu că azi am fi foarte mulţi, din contră, la volumul de muncă este mereu nevoie şi de alţi şi alţi preoţi). După ce am fost hirotonit ca preot pe parohia Livezeni I, condusă atunci de inegalabilul şi preţiosul părinte Octavian Pătraşcu, era nevoie la protopopiat de un nou secretar.

O perioadă, timp de patru ani, am fost funcţionar la protopopiat, până în 2009. După care am revenit pe postul de preot la parohia unde am fost hirotonit preot. Am fost preot II, alături de venerabilul părinte Pătraşcu – care are peste 40 de ani de preoţie în Valea Jiului, fiind o bună perioadă şi preot protopop – câţiva ani, secondându-l, iar când dumnealui a ieşit la pensie am fost numit paroh. Practic am preluat din mers parohia, acum suntem trei colegi care ne ocupăm de cele două Biserici şi de toate activităţile, părintele Octavian Pătraşcu, care a rămas alături de noi, eu şi părintele Iulian Selaje, care a venit de la Catedrala din Caransebeş.

Prima biserică din Vale sfinţită de un patriarh

- Cum aţi găsit Biserica „Sfânta Varvara” la venirea în Petroşani? Ce paşi s-au făcut de-atunci?

- Aşa cum spuneam, când am ajuns prima dată la Sfânta Biserică din Aeroport, am găsit-o pregătită pentru tencuială şi pictură.

Au fost câţiva ani de muncă asiduă, dar înainte vreau să le spun celor care nu ştiu că Biserica „Sfânta Varvara” a fost ctitorită în 4 decembrie 1994. Apoi, în anul 2001, pe 7 octombrie, a avut loc sfinţirea Bisericii, fiind prima Biserică din Valea Jiului sfinţită de un Patriarh al României, pe-atunci Preafericitul Părinte Teoctist, Dumnezeu să-l aibă-n grijă în lumea celor drepţi! Ctitorii Bisericii sunt părintele Octavian Pătraşcu – dumnealui iniţiind acest minunat proiect, minerii, prin LSMVJ la vremea aceea condusă de Miron Cozma, şi Compania Naţională a Huilei, firma Consmin - prin domnul ing. Emil Tutunaru şi doamna ing. Vila Loiş. Şi alţi generoşi oameni au contribuit la apariţia acestui extraordinar locaş şi se cuvine să-i amintim. Astfel, înălţarea bisericii, care e din lemn şi în stil tradiţional maramureşean, s-a făcut cu meşteri pricepuţi din zona Maramureşului, mai exact din Bârsana, o echipă condusă de tânărul Vasile Pătcaş. Biserica s-a construit din lemnul cumpărat prin bunăvoinţa domnului ing. Nicolae Codreanu de la Ocolul Silvic Petrila. S-a acoperit cu şindrilă cu turlă înaltă de 36 de metri după proiectul executat

www.zvj.ro

benevol de către venerabilul maestru arhitect Nicolae Goga din Bucureşti. De peste un an lucrările de construcţie au fost proiectate pentru scări, centrală termică şi casă parohială de către inginerul constructor Emilian Tomulescu, coordonatorul tehnic al lucrărilor din prezent, maistru fiind Dumitru Văcăriuc.

Iconostasul, din lemn de stejar, a fost făcut special în Maramureş, de sculptorul Vasile Mircea din Sighetul Marmaţiei. Ce vedeţi placat în Biserică a fost executat în atelierele noastre. Am beneficiat, ca şi Biserică, de un proiect PHARE în anul 2001, cu reconversie de forţă de muncă, iar unii dintre beneficiarii proiectului au ajuns meseriaşi în lucrările de lemn.

Muzeul Etnografic „Sfânta Varvara”

- Încet, aţi ajuns cu povestirea şi în prezent.

Spuneţi-ne ce lucrări aveţi în momentul de faţă, pentru că vedem că la Biserica “Sfânta Varvara” se tot lucrează, ceea ce e de bun augur.

- Nu facem altceva decât să continuăm un plan pe care l-a avut părintele ctitor Octavian Pătraşcu, fireşte, cu ajutorul lui Dumnezeu, pentru că altfel nu se poate.

Părintele a dorit să se construiască aici, pe lângă Biserica propriu-zisă, un Complex Etnografic „Sfânta Varvara”. Or complexul acesta presupune multe, exact ce facem noi azi. Dacă o luăm din partea stângă a Bisericii, unde împreună am fost, avem acolo deja o stână-muzeu. Apoi, în continuare, avem o casă veche, de peste 100 de ani, cu un cuptor vechi, funcţional, unde facem prescurile la slujbă din pâine coaptă pe vatra cuptorului respectiv, focul fiind alimentat cu lemn de fag. Mai avem, de asemenea, porţi momârlăneşti, care vor fi intrarea în curtea momârlănească. În partea dreaptă a Bisericii, avem porţile maramureşene, o altă casă, mai veche, de peste 200 de ani, transformată în muzeu, iar lângă casă avem o capelă mortuară cum era pe vremuri, un altar şi lângă acestea va fi construită o clopotniţă. Sub Biserică avem demult deja un centru social, unde funcţionează o cantină acreditată cu toate avizele necesare, unde o dată sau de două ori pe săptămână (în primul rând, sâmbăta, dar şi în anumite sărbători sau alteori şi duminica) servesc masa undeva la 270 de persoane.

Sărbătorile Bisericii

- Aveţi pe lângă toate acestea şi implicaţii în zona folclorului şi tradiţiilor locale, organizaţi felurite acţiuni, de sărbători, dar şi cu alte ocazii…

- Da, e normal să ne implicăm, când avem în zonă tradiţii populare aşa de frumoase! Organizăm aici la noi nedeile momârlăneşti din zona noastră, unde participă de fiecare dată toţi cei 500-600 de momârlani. Se mănâncă bucatele tradiţionale, cu carne de oaie, varză şi păsat, dar şi colaci şi alte bunătăţi. Apoi de hramul Bisericilor facem din nou mare sărbătoare, aşa cum e normal, lumea din tot cartierul şi nu doar vine să se bucure împreună cu noi, nu înainte de slujba specială care se ţine în Biserică.

Mai organizăm cetele de piţărăi, care se strâng în curtea Bisericii, grupuri de colindători de Crăciun şi altele. La toate acestea ne ajută oamenii din cartier, săritori şi de bună credinţă, momârlanii noştri, oameni de asemenea cu frică de Dumnezeu, minunaţi, şi uneori câte un om-doi cu potenţă financiară, care ştiu că,

CMYK

Ziarul Vãii Jiului joi, 4 iulie 2013

dând la Biserică şi la oamenii săraci, vor primi înzecit de la Dumnezeu. Să nu uit aici şi de ajutorul dat de administraţia locală, în decursul timpului. Cel puţin în ultimii patru ani am avut deschiderea şi bunăvoinţa domnului primar şi a consiliului local, astfel încât ne-au mai ajutat să rezolvăm unele probleme. De exemplu, dumnealor ne-au alocat nişte bani, nu puţini, să cumpărăm aparatură necesară acusticii.

Biserica noastră fiind de lemn are două avantaje: e răcoroasă vara şi e călduroasă iarna.

Dezavantajul este că, fiind de lemn, Biserica n-are acustică. Şi atunci a trebuit să facem o investiţie foarte serioasă, o sonorizare profesionistă, care a costat peste 20.000 lei, bani cu care am fost ajutaţi de administraţia locală în frunte cu domnul primar Iacob-Ridzi. Acum slujba se aude bine în orice colţ al Bisericii, astfel că enoriaşii se pot bucura de acest lucru.

O sală pentru tineri

- Mai aveţi şi alte planuri de viitor legate de investiţii sau proiecte?

- Da, urmează ca anul viitor să construim o casă parohială cu o sală pentru tineri, pentru că vrem ca după aceea să facem întâlniri mai dese cu tinerii din parohia noastră, toate acestea sub cupola unui Centru Cultural pentru Tineri „Sfânta Varvara”. Vom avea aici ore de religie şi discuţii legate de Biserică şi de învăţăturile Sfinţilor Părinţi, discuţii de cultură generală şi îndrumarea tinerilor spre adevăratele valori morale, vizionări de filme, organizarea de serate culturale pentru tineri, formarea unui cor care să se axeze pe cântece bisericeşti şi nu numai, organizarea unor activităţi pe

diferite teme, inclusiv excursii la Biserici, mănăstiri, monumente istorice, muzee etc.

Biserica din Sălătruc funcţionează din 1750

- Vorbiţi-ne puţin şi de istoricul Bisericii „Sfântul Gheorghe” de la Sălătruc, cea de-a doua Biserică a parohiei.

- Această este cea mai veche Biserică din Valea Jiului în funcţiune. Există Biserica Sânionilor, mai veche ca şi a noastră, dar ea nu mai are viaţă publică.

Biserica „Sfântul Gheorghe” funcţionează fără întrerupere din anul 1750! De asta spun că e cea mai veche în funcţiune. Momentan, ea se află într-un proces de transformare.

- Ce presupune această transformare?

- Pentru că în decursul timpului s-au făcut lucrări, unele mai noi, mai moderne, am convenit, la părerea unor specialişti acreditaţi de Ministerul

Cultelor şi Monumentelor Istorice, să o readucem la forma iniţială. Asta presupune o cheltuială în plus, deoarece ştim că tot ce este vechi este costisitor, mai ales sculptura. La ora actuală, cu paşi mărunţi, am făcut o parte din lucrări, dar mai urmează multe alte lucrări, devizul ajungând undeva la 50.000 lei. Nu e o sumă foarte mare, dar nici mică. Tot ce s-a făcut s-a făcut până acum din donaţiile credincioşilor şi cu sprijinul domnului primar Iacob-Ridzi şi al consiliului local.

Am sperat să primim bani şi de la Ministerul Cultelor, dar e perioadă mai de criză, cel puţin noi aşa înţelegem. În orice caz, când Biserica va fi gata, ministerul de resort se va bucura că avem în România o aşa Sfântă Biserică veche, funcţională, o adevărată mărturie a acestui popor încercat peste timp. Biserica, cum spuneam, are forma iniţială, grinzile sunt cele originale de la 1750. Doresc să spun un amănunt important: Biserica „Sfântul Gheorghe” din Sălătruc este Biserica cu o încărcătură spirituală deosebită! De ce? Toţi preoţii care slujesc acolo spun lucrul acesta şi ei simt aceasta. Enigma ar fi următoarea: în Biserica „Sfântul Gheorghe” şi-au plâns morţii localnicii, în mod special mamele şi surorile şi după primul şi după al doilea război mondial. Nu ştim cine sunt ctitorii, dar ştim un lucru, anume, în anul 1750 turcii au venit în Valea Jiului prin Pasul Vâlcan, trecere prin care au ars mai multe conace, case, dar şi Biserica „Sfântul Gheorghe”. Părintele Octavian Pătraşcu a găsit în acest sens mărturii scrise la Arhivele Statului. Momârlanii fiind fugiţi din calea turcilor în munte, adăpostiţi cu familiile, când s-au întors au reconstruit Biserica, muncă începută în primăvara aceluiaşi an, după ce turcii plecaseră demult. Aşa se deduce faptul că prima Biserică avea pe aceste meleaguri alte câteva sute de ani! Turcii au ars Biserica atunci, nu neapărat ca o

INTERVIU

7

batjocorire păgână, ci cât să se încălzească în iarna aceea, una cruntă, cu zăpadă de peste un metru. Unii sunt de părere că au luat lemnele groase, grinzile, pentru foc, ca să supravieţuiască. Acea Biserică reconstruită atunci este, deci, Biserica de azi, în mărime naturală, singurele diferenţe fiind la pereţi, care sunt tencuiţi şi pictaţi. Acoperişul l-am refăcut din şindrilă, cum era, asta după ce în 1928 acoperişul se făcuse din ţiglă, un acoperiş care nu era reprezentativ pentru Biserica veche.

- Mai există enoriaşi acolo?

- Da, avem participanţi la slujbe şi din marginea Cartierului Aeroport şi, bineînţeles, localnicii din Sălătruc, din Saşa, câteva sute de oameni în orice caz.

Un psalm, doar un psalm…

- Sunteţi preot, sunteţi apropiat de inima enoriaşilor din parohie. Care sunt cele mai mari probleme ale oamenilor identificate de dumneavoastră?

- La ora actuală, am identificat la o bună parte dintre credincioşii noştri foamea şi frigul! Dacă le rezolvăm pe acestea două pentru cei mai năpăstuiţi, atunci celelalte vor veni de la sine. Şi să ştiţi, nu vorbim de un caz-două, vorbim de zeci, să nu spun sute…

- În încheiere vă rugăm să ne spuneţi o frază-două legate de comuniunea spirituală Dumnezeu-BisericăComunitate.

- Ca să fiu scurt şi să păstrăm unitatea de altă dată a celor din vechime aş spune că în Sfânta Scriptură găsim un psalm, care sugerează sugestiv: „Cât de frumos este cât sunt fraţii împreună!”.

Aşa trebuie să fim cu toţii, fraţi, să-L iubim şi să-L avem întotdeauna aproape pe Dumnezeu, Tatăl nostru şi Casa Lui, Biserica. Dumnezeu să ne ajute şi să ne apere de ce-i rău pe toţi!

Interviu realizat de Corneliu BRAN

www.zvj.ro

8 ACTUALITATE

Seminarul despre DJ 664 dă bine pe sticlă, dar

Decât vorbe, mai bine fapte!

Un lucru este clar. Atunci când este vorba de Valea Jiului, ne pricepem de minune la simpozioane, întâlniri, discuţii despre viitorul Văii sau seminarii având ca temă proiecte pentru această zonă.

Ziarul Vãii Jiului undeva în primele zile ale lunii mai.

Dar, decât deloc,

mai bine mai târziu, vorba aceea.

Dar nici nu prea târziu. Nu ştiu dacă mai e cazul să amintesc avantajele modernizării DJ 664, denumit ba "Drumul lui Mihai Viteazul", ba, mai nou, "Drumul spre Castelul din Carpaţi". E clar că el este o necesitate, din moment ce îi oferă Văii Jiului posibilitatea deschiderii unei noi căi de comunicaţie rutieră cu judeţul aflat la sud şi punerea în valoare a potenţialului turistic de care dispune aceasta. Au vorbit despre aceste avantaje primarul Gheorghe Ile, domnul Mircea Ioan Moloţ, preşedintele consiliului Judeţean Hunedoara, deputatul PSD Cristian Resmeriţă, prefectul Sorin Vasilescu şi directorul societăţii care a executat proiectul. Este o lucrare destul de dificilă, ne-a asigurat acesta din urmă, dar, când va fi terminată, va fi o bijuterie.

Drumul va fi modernizat

Cum, de fapt,

a fost şi cel desfăşurat, ieri, la Primăria municipiului Vulcan, tema constituind-o "Modernizarea DJ 644: Pas Vulcan-Vulcan, km 38+000-41+700". Trecând peste faptul că, în pliantul oferit de către organizator, am dat din nou dau peste Pasul Vulcan, denumire inexistentă pe nicio hartă a României pe care apar masivii muntoşi, ceea ce a avut loc în sala de şedinţe a fost mai mult un nou prilej pe care mai marii judeţului şi l-au oferit, pentru a trece în revistă proiectele derulate sau în curs de derulare în judeţul Hunedoara. Adică să se laude un pic. Asta, fiindcă s-a precizat clar că nu este vorba nicidecum despre o conferinţă de presă.

Sincer, mi-ar fi

plăcut mai mult ca, împreună cu colegii de la celelalte ziare şi cu reporterii de televiziune, să fi fost invitaţi să asistăm la amenajarea primului metru din tronsonul de drum amintit. Sau, măcar, la baterea primului ţăruş al perimetrului stabilit ca amenajare de şantier. Spun toate astea, fiindcă, după discuţia pe care am avut-o acum circa două luni cu primarul Gheorghe Ile, vulcănenii, îndeosebi cei cu cabane în Pasul Vâlcan, credeau că lucrările de modernizare vor începe imediat cum se face vremea faină. Adică

pe o porţiune de 3,700 km.

Adică de la intersecţia cu strada Nicolae Titulescu şi până sus în Pas. Consiliul Judeţean Hunedoara pune banul jos pentru tot ce înseamnă lucrare în afara intravilanului. Modernizarea la porţiunile de drum intravilan, pe care le-am enumerat în articolul scris după discuţia avută cu domnul primar, este finanţată de către Primăria municipiului Vulcan. De aici şi temerile unora că drumul nu va fi asfaltat până sus în munte. Nicidecum. Când se vor apuca de lucru, constructorii nu vor ierta niciun metru de drum.

Dar când vor începe

lucrările? am cutezat să întreb. Nu mi s-a dat o dată certă, în cutare sau cutare zi, ci mi s-a răspuns doar că s-a făcut amenajarea de şantier. Pe care, după seminar, presa a fost invitată să o vadă. Amenajarea de şantier pomenită aflată ceva mai sus de unde se termină porţiunea de asfalt, în zona izvorului - este de fapt un teren pe care nu se poate vedea nimic deocamdată. Ba, să nu greşesc. Am văzut câteva vaci, păzite cu străşnicie de un tăuraş, care a făcut un pic urât la mai marele judeţului.

Nu vă pot spune,

fiindcă nimeni nu ştie exact, când firma câştigătoare a licitaţiei - SC Transconstruct

DIICOT a destructurat

O reţea infracţională de afaceri cu fier vechi

Două percheziţii în judeţul Hunedoara, două în Mehedinţi şi 24 în Gorj au avut loc în cadrul unei acţiuni complexe a procurorilor din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Biroul Teritorial Gorj, împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul BCCO Craiova.

Anchetatorii vizează destructurarea unui grup infracţional organizat, constituit din 25 de persoane, specializat în săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală şi spălare de

www.zvj.ro

bani în domeniul colectării deşeurilor feroase şi neferoase.

Procurorii spun că membrii grupării au obţinut beneficii financiare prin înfiinţarea şi utilizarea unor societăţi comer-

joi, 4 iulie 2013

ciale având ca obiect de activitate colectarea deşeurilor feroase şi neferoase şi crearea unor circuite comerciale şi financiare fictive între aceste societăţi şi alte firme, controlate de către învinuiţi, prin înregistrarea în evidenţele contabile a unor operaţiuni comerciale nereale.

Prejudiciul cauzat prin sustragerea de la plata impozitelor şi taxelor aferente bugetului de stat este estimat la suma de 2.000.000 de euro.

La sediul DIICOT – BT Gorj sunt audiate 30 de persoane, urmând ca după finalizarea audierilor să fie dispuse măsurile legale.

Mihaela PETROŞAN

Import SRL, cu sediul într-o comună hunedoreană îşi va aduce aici utilajele şi oamenii şi se va apuca de lucru. Dar, cum suntem doar în 4 iulie, este posibil ca, până la sfârşitul lunii în curs, să vedem ceva mişcare de şantier la faţa locului. Însă mare minune dacă, până la sosirea anotimpului friguros, se termină de modernizat porţiunea de drum până la Crucea lui Bogdan, aşa cum l-am auzit pe primarul Gheorghe Ile că s-ar preconiza...

Gheorghe OLTEANU

Cabana Groapa Seacă angajează ospătar, bucătar şi ajutor de bucătar.

Relaţii la telefon 0766.337077.

Ziarul Vãii Jiului joi, 4 iulie 2013

REPORTAJ

Proiectul ZVJ „Dacă reportaj nu e, atunci poveste de unde?”

Autobuzul care voia să treacă Dunărea cu elicopterul (II)

Fosta Miliţie populară e, acum, o proprietate privată

Actualul sediu al Poliţiei din Pui se află la parterul unui bloc aflat peste drum pe primărie. Pe bloc se află o tablă discretă care anunţă pe cei interesaţi că acolo e chiar sediul poliţiei. Şeful de post, alături de ajutoarele lui, pot fi lesne contactaţi la o cafea. Ei o beau fierbinte, pe rând, la unul din localurile aflate la parterul comercial al aceluiaşi bloc.

Sediul miliţiei populare se afla, la 23 august 1981, într-o casă boierească, pe jumătate naţionalizată, aflată cam la vreo jumătate de kilometru de locul unde îţi desfăşoară activitatea poliţiştii de astăzi. Am fost să vedem casa. Un gard cu grilaj de fier delimitează o curte generoasă de drumul naţional ce face legătura între Deva şi Petroşani. În fundul grădinii zărim un domn mic de statură care stătea cu burta la soare. Îl rugăm sa vină până la poartă. Insistăm şi, în cele din urmă, vine. Ne confirmă că, într-adevăr, în acea casă a fost odinioară sediul miliţiei. În momentul în care Drăgănescu şi complicii lui au dat atacul asupra miliţiei, în cealaltă jumătate de casă se afla mama sa cu unul dintre nepoţi. Ei ar fi auzit ceva zgomote în partea din casă unde era miliţia dar, fiind noapte, le-a fost frică să facă vreo mişcare. După revoluţie oamenii şi-au revendicat jumătatea de casă care le-a fost luată abuziv şi, după opt ani de zile, au reuşit. Îl rugăm pe actualul proprietar să ne dea voie să-i fotografiem casa.

Omul ne-a invocat faptul că, acum, casa sa fiind integral o proprietate privată ne poate refuza. Deasemenea, ne-a mai spus că are dreptul constituţional de a-şi conserva propria imagine. În timp ce discutam cu dl.

Proprietar, amicul meu, Gezu, se juca cu aparatul său digital, pe care tocmai şi-l cumpărase, îndreptându-l, nevinovat, spre obiectiv.

- Mă, Gezu, dacă ţi-a zis proprietarul că n-ai voie să fotografiezi de ce continui să-i dai emoţii?

Proprietarul casei se interesează, profesional, ce marcă este aparatul nostru şi, apoi, ne spune mândru că domnia sa are un aparat digital KODAK cu zoom (Dacă aţi auzit de marca asta… ne ia dânsul peste picior).

- De ce vreţi să scrieţi despre Acţiunea Autobuzul? ne întreabă omul

direct. S-a mai scris… Îi spunem de ce am vrea şi noi să scriem despre acest subiect dar proprietarul casei ne-o retează scurt: De ce nu scrieţi despre securiştii care sunt şi astăzi la putere? Îi spunem de ce.

Proprietarul strâmbă din nas şi ne întreabă dacă suntem din Bucureşti. Îl dezamăgim încă o dată: Nu, suntem din Petroşani. La aflarea acestei teribile veşti, omul se înviorează brusc şi ne întreabă dacă am auzit de cei de la Sartex. Îi confirmăm: Am auzit.

Atunci, omul ne întreabă unde poate schimba el buteliile de la Sartex că nu găseşte un centru în apropiere de unde să le poată umple. I-am spus şi ne-am luat la revedere.

Cu fiul lui Petru Groza, pe urmele lui Deiu, fiul lui Andrei

Am luat, din nou, personalul, spre Pui. Ne facem planul că vom vorbi, dacă ne va merge bine, cu soţia şi copilul lui Andrei Drăgănescu. De la Primărie se oferă să ne însoţească dl.

Ilie Groza, fiul preotului Petru Groza din Federi. El îl cunoaşte pe Deiu, diminutivul de la Andreiu Drăgănescu.

El e angajat acum în două locuri. Ilie îşi alimentează Dacia la pocăiţii din Ponor care, ni se plânge şoferul, nu mai sunt de acord să alimentezi de 50 lei ci doar de minimum 100. Aşa e regula la ei pentru că respectivii nu lucrează sâmbăta şi, probabil, trebuie să-şi recupereze, cumva, ziua lipsă. Şoferul nostru se conformează şi ajungem, după vreun kilometru de mers de-a lungul unui drum de ţară, la fermă. Aflăm că Deiu n-a venit azi la serviciu. Ne întoarcem. Nu departe de locul unde ar fi trebuit să-l găsim pe Deiu vedem două corturi acoperite cu folii de plastic prinse împreună cu un scoci lat de culoare cafenie. Afară, la umbră, stătea o ţigancă, la vreo 3540 de ani, împreună cu un băiat cu o privire pierdută în gol. Cei doi curăţau fasolea verde şi se pregăteau s-o pună în oală. Pe un pom, aflat la marginea apei, era improvizat un raft pe care trona, la loc de cinste, o pungă roşie de cafea Aroma. Intrăm în vorbă cu ţiganca, care mai păstra pe faţă urmele unei frumuseţi trecute dar evidente.

Silenzio stampa, a hotărât d. Rotundu

Fosta soţie a lui Andrei nu a vrut să stea de vorbă cu noi. Când ne-a văzut a venit, speriată, la poartă împreună cu o domnişoară la fel de speriată.

Ne-a spus că nu vrea să vorbească cu ziariştii din cauză că nu vrea să aibă necazuri cu soţul. Nu am fost noi primii care o deranjau dar i-a refuzat

pe toţi. Actualul ei soţ e un om care îşi vede de treabă la CFR şi cu care are patru copii. Pe urmă, am aflat de la Deiu că mama lui s-a recăsătorit când el avea trei ani şi jumătate.

Când i-a murit tatăl, Deiu avea doi ani şi două luni. Dl. Rotundu, un om bun care nu a făcut, niciodată, vreo diferenţă între copii, l-a înfiat pe Deiu, încă de când era mic. Acum el se numeşte Andrei Rotundu. Andrei s-a însurat, în 2001, cu Liliana Albu din Ponor, o fată frumoasă pe care a cunoscut-o la discoteca din sat.

Ceilalţi fraţi ai lui Andrei sunt Adrian (Adi) în vârstă de 20 de ani, Cătălin, de 18 ani, Costel, de 16 ani şi Ramona, de 14 ani. Adi a terminat de curând armata la unitatea de pompieri din Petroşani iar ceilalţi trei fraţi sunt la şcoală. După ce am plecat, urmăriţi de privirile ascunse după perdea ale Ramonei, mama sa a plecat la primărie şi l-a rugat pe dl. primar să ne spună, dacă ne mai vede prin comună, să o lăsăm în pace. Nu vrea să aibă necazuri cu soţul, ne-a spus dl. primar.

Naşul din fotografie a căzut la datorie

Fratele lui Andrei Drăgănescu ne-a arătat, când am stat de vorbă, o fotografie de nuntă pusă într-o ramă lată de lemn. În fotografie alături de miri era şi familia naşului. Naşul se numea Vulc Ştefan şi era din OhabaPonor. Lumea îl ştia de Ariton. După revoluţie s-a judecat pentru un pământ. Cinci ani a durat procesul dar, în cele din urmă, l-a câştigat.

Bucuros că dreptatea a fost de partea lui, omul s-a dus să-şi vadă locul pe care tocmai l-a dobândit. Nu mică i-a fost mirarea când a observat că cel care pierduse procesul cosea liniştit pe locul care nu mai era al său său.

De furie că cel care îşi câştigase locul în instanţă a venit să i-l ceară s-a enervat foarte tare şi a văzut negru în faţa ochilor. Drept pentru care l-a omorât cu coasa şi l-a ascuns sub o claie de fân. Când a căzut secerat pentru că-şi revendicase ceea ce era al său, naşul era în vârstă de 67 de ani. Povestea ne-a fost spusă de dl.

Albu, socrul lui Deiu Rotundu. Când s-a întâmplat omorul, omul era la pădure şi, când a coborât din munte, a aflat de omor. Asta s-a întâmplat nu de mult. Nu-s mai mult de doi ani ne asigură dl. Albu. Cred că era şi o zi de sărbătoare, da’nu mai ştiu care.

Povestea lui Deiu, adnotată de tata socru

- Eu m-am căsătorit în 2001. Atâta-i de mult că nu mai ştiu exact. Avem o poză de la nuntă cu dl. primar. Cu fata am vorbit cu mult înainte de a ne lua. A venit şi la mine la armată…

- Unde aţi făcut armata?

9

- La Garda Naţională Bucureşti. Pază şi apărare obiective speciale, ceremoniale şi onoruri militare. (Sună telefonul lui Deiu. Am timp să-mi revin din uimire.)

- Când aţi făcut armata?

- În 1999-2000. După eliberare am lucrat în iarnă la dl. Tulio. Apoi s-a născut băiatul meu, Răzvan Alin Andrei. În acest moment intră pe uşă socrul lui Deiu. Uite stau de vorbă cu oamenii ăştia, zice Deiu cu un aer vinovat. De tata. De treaba cu tata…

- L-aţi cunoscut pe tata lui Andrei? Încerc să-l provoc pe bătrân.

- Da. - Eraţi prieteni?

- Nu. Omul este cam bănuitor şi răspunde în silă întrebărilor noastre: Da’ pentru ce vreţi să ştiţi? Îi spunem pentru ce vrem să ştim. Nu e prea Lămurit şi îl lăsam baltă. Îl întrebăm pe Deiu dacă are vreo amintire cu tatăl său cu toate că, pe atunci, era foarte mic, mai mic decât vârsta pe care o are azi fiul său.

- Aţi auzit, mai târziu, vorbindu-se prin casă, povestea tatălui dv.?

- Ştiu doar că a fost omorât înainte de a fi judecat. Nimeni nu mi-a zis de ce sau ce-o făcut el.

- Nici dv. nu ştiţi mai multe? îl întreb pe tata socru.

- Cine ştie mai mult e ăia care au fost atunci la miliţie. Ăia ştie. Da’ şi ăia îs morţi. Numai ei ştiu ce-or făcut.

Numai ei şi Dumnezeu ştie.

- Cu mama aţi vorbit vreodată de tatăl dv.?

- Ea nu vorbeşte nimic. Tata nu le-o spus nimic. Nici la fraţii lui. Absolut la nime.

- Unde aţi copilărit?

- Am stat la bunica, de la deal de casa unde stau părinţii mei. Bunica e mama lui mama. Mai trăieşte şi acum.

Am stat la ea până când mama cu tata or făcut casa mai la vale.

Socrul lui Deiu nu se lasă: - Nu vă supăraţi pe mine că vă întreb şi io: de ce faceţi asta? Pentru ce? Îi mai explic o dată.

- A, deci, să daţi nişte probleme? Ne daţi nişte despăgubiri sau ceva?

Intră în vorbă şi Liliana, soţia lui Deiu: - Mi-a zis mama că nu-i nimic adevărat din ce s-a scris în ziare. A scris că tata lui Deiu a avut 26 de condamnări la 28 de ani. Da’ n-a avut decât două. Două sau trei. (Înclin să-i dau dreptate. Pare o imposibilitate tehnică. Cum poţi ispăşi 26 de condamnări la doar 28 de ani?)

- Apropo, ce muzică vă place domnule Deiu?

- În special populară. Din Banat.

Seamănă cu a noastră din Pui. - Aţi fost vreodată în străinătate, domnule Deiu?

- Niciodată. Dar lucrez la nişte italieni, aici, în Pui. Mihai BARBU

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

10 DIVERSE

joi, 4 iulie 2013

Orătăniile de pe carosabil

Cea mai discutată problemă în consiliile locale din vestul Văii Jiului sunt câinii maidanezi În Valea Jiului problema animalelor lăsate libere pe stradă nu este de glumă.

Pe drumul Jieţului circulă zilnic vaci, cai, de poţi trezi în cale cu orice fel de orătanie, absolut anormal, atunci când vorbim de un drum public.

La Livezeni, la Iscroni, îţi poate ieşi în cale oricând o vacă sau un cal. La Lupeni şi la Uricani - aceeaşi situaţie. Cauza nepăsării proprietarilor de animale o reprezintă amenzile mici, care nu-i sperie. De aceea consilierii lupeneni şi-au propus să discute creşterea amenzilor pentru nesupravegherea animalelor. Dar la

Care dintre crize este mai mare?

Lupeni şi Uricani marele chin îl reprezintă pe departe câinii vagabonzi. La Uricani sesizările faţă de acest aspect curg lanţ. Câinii sunt din ce în ce mai agresivi şi atacă la orice oră din zi, şi mai ales noaptea. La Lupeni, punctul diverse de la ultima şedinţă de consiliu local a fost dedicat doar unui singur subiect: câinii vagabonzi. Agresivitatea şi numărul lor îngrijorează pe toată lumea. Şi din partea oamenilor sunt semnale de nelinişte. Cu toate acestea, viceprimarul este de părere că de vină sunt şi oamenii care îi hrănesc.

Cel puţin până la finele lui august va trebui să mai aşteptăm până ce asociaţia interjudeţeană va începe activitatea şi în Valea Jiului.

diniţe, dar părinţii refuză să-i trimită. „Este o mare problemă şi trebuie să ne alarmeze pe toţi. Este o lipsă mare de preşcolari la grădiniţă.

Sunt educatoare care nu au specializare pentru a preda la clasa pregătitoare. Clasa pregătitoare este acum la primară şi clasele de grădiniţă nu se completează. Copii pentru grădiniţe ar fi. Sunt mulţi de etnie romă, din Bărbăteni şi de pe Viitorului, dar nu vor să-i trimită la grădiniţă, cu toate că noi le Cu toate că s-a ridicat de multe ori problema creşelor care lipsesc în Valea Jiului, iar proaspeţii oferim inclusiv rechizitele. Nu trebuie să cheltuiască nimic, doar să-i trimită la grădiniţă. Ar fi părinţi nu au unde să-şi lase copiii de vârste mici când trebuie să se întoarcă la muncă, profesorii şi benefic şi pentru ei, şi pentru noi, şi pentru comunitate”, le-a spus Rodica Cîmpean colegilor din educatorii se lovesc de lipsa copiilor în şcoli.

Consiliul Local Lupeni. Aceasta a cerut ajutorul consilierilor pentru a lămuri populaţia despre imporRodica Cîmpean, profesor la Lupeni şi consilier local, a pus problema lipsei copiilor în grădiniţe. Mai tanţa şcolii. De asemenea, a întrebat dacă nu ar putea primăria să condiţioneze cumva ajutoarele pe grav este că s-ar găsi copii care să meargă la grăcare le oferă de trimiterea copiilor în grădiniţă. Acest COLEGIUL NAŢIONAL lucru nu se poate face. Şi la Petroşani ar mai fi „MIHAI EMINESCU” PETROŞANI nevoie de o grădiniţă.

Finalizarea lucrărilor grăUltima medie la examenul de admitere în clasa a IX-a:

Nu avem bani de grădiniţe. În unele zone nu avem nici preşcolari

Pagină realizată de Alina PIPAN

diniţei de la Şcoala Gimnazială „I.G. Duca” ar fi evident o soluţie. La întrebarea adresată de deputatul Monica Iacob-Ridzi privitor la terminarea acestei investiţii, ministrul Remus Pricopie a răspuns că ministerul nu are bani de investiţii. Problema este că au fost deja cheltuiţi 1.186.994 lei din valoarea totală de 2.436.997. Ar fi ideal dacă ministerul ar renunţa la aceste investiţii pe care nu şi le poate permite sau nu le mai găseşte de interes, şi să le scoată la licitaţie. În Vulcan este o şcoală rămasă nefinalizată, la Petroşani o casă de cultură a studenţilor şi grădiniţa cu pricina. Acestea nu sunt decât risipe de bani pe care ministerul nu le mai contorizează de mult.

Un titlu lung, dar interesant:

Bani pentru profesorii care fac naveta de câţiva kilometri şi lipsa fondurilor pentru elevii care vin de la peste 50 de kilometri depărtare

OFERTA EDUCAŢIONALĂ PENTRU CLASELE A IX-A - AN ŞCOLAR 2013-2014 -

Profilul Real, specializările: - matematică-informatică, intensiv engleză (28 locuri, o clasă) - matematică-informatică, intensiv informatică (28 locuri, o clasă) - ştiinţe ale naturii ( 28 locuri, o clasă) Profil Uman, specializările: - filologie (28 locuri, o clasă) - filologie intensiv engleză (14 locuri), intensiv franceză (14 locuri) - 2 grupe, o clasă

Înscrierea în liceu a absolvenţilor de gimnaziu care au fost declaraţi admişi la liceul nostru se face în perioada 17 - 26 iulie 2013 prin depunerea la secretariatul unităţii a dosarelor de înscriere ce conţin următoarele acte:

1. cererea de înscriere; 2. cartea de identitate (dacă este cazul) şi certificatul de naştere în copie legalizată; 3. adeverinţă cu notele şi media generală obţinute la Evaluarea naţională din clasa a VIII-a; 4. foaia matricolă pentru clasele V-VIII (cu calculul mediei generale); 5. fişa medicală

IMPORTANT!

După afişarea elevilor admişi în liceul nostru se va face repartizarea lor la clasele cu predare intensivă a unei limbi moderne în urma unei testări ce va avea loc în data de 19 iulie 2013 începând cu ora 9:00 la sediul liceului.

Pentru informaţii suplimentare ne puteţi contacta la secretariatul liceului din strada 1 Decembrie 1918, nr.7 sau la telefon 0254 541574 sau puteţi accesa site-ul www.ltme-petrosani.ro

www.zvj.ro

Este, totuşi, revoltător şi uneori imoral să vezi unele nedreptăţi, cum sunt cele ale decontării transportului din sistemul educaţional. Profesorii care parcurg câţiva kilometri până la şcoală beneficiază de decontarea drumului până la instituţia la care predau. În acelaşi timp, pentru elevii care vin de la 50 de kilometri pentru a ajunge la cursuri, fondurile se termină rapid, iar aceştia sunt obligaţi să plătească din buzunarul părinţilor banii de drum pentru a ajunge la şcoală.

În principiu, există în permanenţă fonduri pentru transportul elevilor, dar din cauza divergenţelor de sistem, acestea se cheltuiesc repede. Aceasta pentru că Ministerul Educaţiei face decontările, reglementările de trafic Ministerul Transportului şi consiliul judeţean face atribuţiile pentru transportori.

Există fonduri pentru decontarea transportului elevilor, în funcţie de cheltuielile de anul trecut a fost stabilit bugetul şi pentru anul acesta. Pe parcursul anului 2012, cu ocazia de-

contării abonamentelor elevilor, s-a constatat practicarea de către operatorii de transport a unor tarife cu diferenţe foarte mari, pe distanţe similare, sau comparativ cu transportul feroviar, ceea ce a determinat insuficienţa fondurilor prevăzute pe întregul an. Acolo unde există concurenţă între transportatori preţurile sunt rezonabile. Acolo unde operatorul este singular se practică tarife pe care părinţi le pot suporta cu greu, uneori acest lucru având ca rezultat abandonul şcolar.

Ministerul Educaţiei Naţionale a informat Consiliul Concurenţei, Ministerul Transporturilor şi Ministerul Administraţiei, a trimis listele cu operatori şi preţurile practicate, cerând o anchetă.

Ministerul Educaţiei propune modificarea cadrului legislativ, astfel încât să fie asigurată utilizarea eficientă a fondurilor alocate şi pentru a permite elevilor să poată achiziţiona abonamente la preţuri corecte. În luna iunie, pentru a asigura transportul şi a preveni abandonul şcolar s-au alocat 30.000.000 de lei.

Ziarul Vãii Jiului

PUBLICITATE 11

joi, 4 iulie 2013

RAPID IEFTIN CONFORTABIL

TAXI COMSION RENT A CAR

0254 512512 0720 512000 0254 512500

O rog pe persoana care, duminică dimineaţa, a găsit un capodastru Dunlop pentru chitară în spatele scenei Nedeii Vulcănene de pe stadion să aibă amabilitatea să mi-l înapoieze. Dacă vrea să-l păstreze, ceea ce, desigur, nu mi-aş dori, o rog să mă sune la 0724.930338, pentru a-i da şi ambalajul original al acestuia.

PIERDERI

Pierdut legitimaţie de student eliberată de Universitatea din Petroşani, Facultatea de Ştiinţe pe numele Creţu Gabriela Roxana, domiciliată în Vulcan, str. Traian, nr. 3, bl. A3, ap. 43, jud. Hunedoara. Se declară nulă.

Pierdut Certificat de Înregistrare cu anexe seria B 0469571 eliberat pe SC Tami Farm SRL, la data de 07.10.2004, având CUI 14917004, J20/289/1999, cu sediul în Deva, jud. Hunedoara. Se declară nul.

AUTO

Vând Ford Fiesta model 2006, fab 2005, 4 uşi, 1.4 diesel, 4 airbag, abs, închidere centralizată, radio cass original, consum ff mic, euro 4, taxa mediu 300 euro. Un singur proprietar de nouă. Preţ 2890 euro.

Tel. 0765.459316 Vând Ford Focus model 2002, 1.8 diesel, aer condiţionat, abs, geam el., închidere centralizată, radio cass original, 4 airbag, un singur proprietar de nouă, statul austriac, recent adusă în ţară. Preţ 1950 euro.

Tel. 0765.459316 Vând Ford Mondeo, an 1998, 1.8 benzină, airbag, radio cass original, închidere centralizată, stare foarte bună, un singur proprietar de nouă, recent adusă în ţară.

Tel. 0765.459316 Vând Opel Corsa B, a.f. 1994, distribuţie schimbată, cauciucuri iarnă + vară, maşina se prezintă într-o stare foarte bună. Tel. 0765.591522

Vând Ford Fiesta 1,4 diesel, a.f. 2004, 2 locuri, utilitară.

Taxă plătită.

Telefon 0761.756839

VÂNZĂRI

Vând junincă de trei ani şi viţel, sat Petros, comuna Baru, nr. 191. Preţ neg.

Telefon 0765.547249 Muntean Elena.

Vând maşină de scris firma “Optima”, categorie profesională, stare bună, funcţională.

Telefon 0720.601012 Vând receptor Dolce, fără datorii. Preţ 20 euro.

Telefon 0761.756839

IMOBILIARE

Vând garaj intabulat în Petroşani, în spatele Şcolii Nr. 6 din Aeroport.

Telefon 0723.224784

Vând casă (P+E+M), SV=300 mp şi teren aferent (1500 mp), situate în Vulcan, strada principală. Preţ informativ 65.000 euro, neg.

Telefon 0751.199103 Vând teren 5000 mp Aninoasa, ieşire din indiviziune, cadastru, intabulare, canalizare, curent, apă.

Telefon 0731.805492

Vând apartament 3 camere în Dimitrov, situat la stradă, parter înalt, îmbunătăţiri, centrală termică, geamuri termopan, izolat exterior, balcon închis, bine întreţinut, 2 boxe. Ideal de transformat şi în spaţiu cu altă destinaţie. Preţ 170.000 lei.

Tel. 0724.571408

Vând teren în Petroşani, intravilan, zona Maleia, front stradal, acces auto, utilităţi, suprafaţa 2000 mp, pretabil orice construcţie, panoramă deosebită, preţ foarte mic neg. Tel. 0726.291090

ANGAJĂRI

Angajez barman pentru bar în Petroşani.

Relaţii la telefon 0769.525770 SC DIACOSTAMPET SRL din Petroșani, specializată în producție publicitară și activități tipografice, ORGANIZEAZĂ CONCURS pentru ocuparea postului vacant de: – DIRECTOR SOCIETATE – CV-urile pot fi trimise la sediul firmei din Petroşani, str. Livezeni, nr.3 sau la adresa de e-mail: office@diacostampet.ro Interviul va avea loc în data de 15 iulie, ora 10:00, la sediul firmei.

Pentru detalii ne puteți contacta la numerele de telefon: 0354.100.678 sau 0786.074.027.

SC angajează:

- dulgheri - fierari betonişti Relaţii la telefon 0731.573.602

Societate comercială angajează şofer de Tir. Relaţii la telefon 0751.199100.

Salon de cosmetică, coafură şi manichiurăpedichiură angajează coafeză şi frizeriţă.

Relaţii la telefon 0762.707544 Angajez mecanic auto.

Salariu atractiv.

Relaţii la telefon 0751.199100

ÎNCHIRIERI

SC angajează agent vânzari în domeniul materialelor de construcţii.

Relaţii la telefon 0751.199.100, Petroşani.

SC închiriază în condiţii avantajoase spaţii comerciale utilate, situate în Petroşani, zona Livezeni, pretabile aproape oricărei activităţi (bar, pizzerie, restaurant, cramă, sedii de firmă birouri, depozite, cabinete etc.).

Relaţii la telefon 0751.199100.

HOROSCOP

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Fii cât se poate de prudent chiar şi în situaţiile cu cel mai mic factor de risc, pentru că azi te scoate din încurcătură doar capacitatea de a te opri la timp.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Dacă profiţi de vântul prielnic care te împinge de la spate, ai putea ajunge mult mai repede la ce doreşti să se întâmple.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Călătoriile zilei nu se desfăşoară perfect, ci apar tot felul de piedici pe parcurs. Nu ajungi uşor la destinaţie, maşina îţi creează şi ea mici probleme iar traficul poate fi infernal.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Este ziua ta de succes, pentru că deţii toate resursele care te pot propulsa direct la ţelul tău cel mai mare. Găseşti oamenii care te pot ajuta, de la care ai multe de învăţat sau care te pot îndruma spre scopul cel mare.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Chiar dacă nu-ţi place să recunoşti, uneori, trebuie să te supui celor mai puternici decât tine, celor care îţi sunt cu ceva superiori şi de la care ai multe de învăţat.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

la capăt!

Îţi aduni forţele pentru a lupta cu toată fiinţa ta pentru o cauză dreaptă, în care crezi cu tărie.

Nimic nu te va opri până nu ajungi

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Faci echipă perfectă cu un colaborator care îţi seamănă mult ca fire şi nici măcar nu se resimte între voi vreo competiţie de a demonstra care e şeful sau care e primul.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

A sosit momentul să iei o pauză înainte de a extrage concluzia finală la proiectul care se apropie de sfârşit.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Pleci la drum cu sufletul închis, de parcă nu ai avea niciun chef să faci acum această călătorie sau cu teamă pentru ceea ce te aşteaptă la destinaţie.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Azi eşti în centrul atenţiei unui grup mai amplu de persoane care te laudă sincer pentru un succes pentru care ai muncit serios.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

E o plăcere să stai de vorbă cu lumea, chiar şi cu oameni complet necunoscuţi, pentru că din discuţiile pe care le porţi cu ceilalţi primeşti azi cele mai inteligente soluţii, cele mai practice idei, cele mai bune sfaturi.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Veştile care sosesc de la o oarecare distanţă de casă te îngrijorează, încât ai fi în stare să urci în primul tren ca să ajungi acolo unde se petrec toate aceste evenimente.

www.zvj.ro

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

12 ACTUALITATE

joi, 4 iulie 2013

Spre cinstea lor pompierii militari

Au venit chiar dacă a fost vorba de salvarea unui animăluţ neam pisicesc, un pui de pisică, iar salvatorul lui a fost tot un pompier. Numai că acesta este unul de-al nostru, de la Petroşani.

Acţiunea de salvare

la care mă refer eu a avut loc în Vulcan, pe strada Traian, lângă blocul Q. Unde se află o gură de canal al cărei capac a fost furat şi care, astfel, a devenit o adevărată capcană pentru cei neavizaţi şi neatenţi. Primul dintre aceştia nimerindu-se a fi, cu sau fără voia lui, un pui de pisică.

Animăluţul a căzut sau a fost aruncat acolo acum patru zile, am aflat de la domnişoara Irina Pungă, şi de atunci a mieunat întruna a jale. Ce să fac? Ce să fac? şi-a zis domnişoara, după care, la sugestia unei persoane, şi-a luat inima-n dinţi şi a sunat la 112.

Ieri, pe la unu şi ceva, mi-a atras atenţia o ştire dată pe ProTV. Nu că aş fi auzit prima dată despre aşa ceva, dar, culmea, s-a brodit exact cu ceea ce aveam eu de scris: salvarea unei pisici de către pompierii militari.

Dar or să vină

pompierii? se întreba ea neîncrezătoare, după ce a făcut apelul la numărul de urgenţă. Au venit, da. Fiindcă nu e prima dată când şi pompierii noştri militari sunt solicitaţi la astfel de acţiuni. Unul dintre ei a intrat în canalul rămas dezafectat după ce s-a

Dacă, la televizor,

era vorba despre un pompier american care nu a pregetat să intre într-o casă cuprinsă de flăcări, pentru a salva o pisică, în cele aflate de mine, ieri, în jurul orei unsprezece şi ceva, personajul salvat este tot de

Drumul principal din Aninoasa

E praf şi pulbere

Deşi am trecut de jumătatea anului, primarul Nicolae Dunca spune cu siguranţă că anul acesta „se repară”.

Investiţiile vor fi aproape de zero pe perioada cât Aninoasa se va afla în stare de insolvenţă.

Totuşi, există speranţe de atragere de bani pentru investiţii din alte părţi, cum ar fi Consiliul Judeţean Hunedoara, guvern, poate fonduri europene.

Dar investiţia care ar trebui să fie efectuată cel mai urgent, pentru că aşa nu se mai poate, ar fi drumul principal al localităţii, care arată ca după bombardament. E drept că şi lucrarea de introducere a canalizării, care e gata în proporţie de 90%, pe proiectul ADI Apa Serv, a contribuit la acest aspect. Vom vedea cum se va aduce drumul la „starea iniţială”, cum zice legea.

Primarul Nicolae Dunca e sigur că până la toamnă drumul va arăta mai bine. Noi nu ştim ce să mai zicem, dar îl credem, până la proba contrară, chiar dacă ştim că o astfel de lucrare presupune licitaţie de lucrări, traseul lung al banilor şi tot felul de chestiuni birocratice. Dar poate o fi ştiind primarul ce spune. „Treburile curente le putem face, cu avizul administratorului judiciar, pentru bunul mers al

)

Ziarul Vaii Jiului

comunităţii, cum spune Ordonanţa 46. Oricum, veniturile proprii sunt insuficiente pentru a realiza investiţii de genul asfaltare integrală a drumului principal, care leagă Aninoasa de Iscroni şi care trebuie reparat cât de repede.

Dar putem atrage alte forme de finanţare, de la consiliul judeţean sau guvern, ba chiar şi pe fonduri europene. De exemplu, la ADI Termoficare trebuie să contribuim şi noi cu 1.000 de lei. I-am explicat administratorului judiciar că această sumă trebuie şi nu e una mare, a înţeles, probabil va da avizul. Dar la lucrări de investiţii mari nu se pune problema. Drumul vrem să-l facem, clar, după canalizare el urmează. Mai exact după recepţia finală, când vor trebui să predea şi drumul la stadiul iniţial.

Noi am avut prin Banca Mondială nişte bani pentru ecologizarea EM Aninoasa. Ne-a transmis o adresă Ministerului Economiei, prin care ni s-a spus că nu mai sunt fonduri, dar totuşi noi am luat legătura cu ministrul Vosganian legat de această problemă. La o adunare generală, s-a pus problema acestor fonduri, iar ministrul a spus că suntem pe lista de priorităţi la rectificarea din iulie, ministrul aflând şi de situaţia grea a Aninoasei. Cu acei bani sperăm să facem drumul, măcar partea de la stadion până la primărie, care e de fapt bucata ministerului. Restul drumului îl vom plomba în prima fază, nu înainte de a face o solicitare de fonduri şi la consiliul judeţean”, ne-a declarat marţi primarul Nicolae Dunca.

Corneliu BRAN

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0254.549121, 0737.575582 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

www.zvj.ro

făcut noua canalizare din Dallas, a scos pisoiul care ajunsese ca vai de el şi i l-a pus în braţele fetei. După ce i-a dat de mâncare şi să bea nişte lăptic, aceasta l-a aşezat lângă pisica-mamă, alături de ceilalţi doi frăţiori ai lui.

Gheorghe OLTEANU

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 0737.352129 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008.

ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO, Daniela FILIMON - 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

facebook.com/ziarulvaiijiului