Ziarul Vaii Jiului - nr. 1144 - 21 februarie 2013

CMYK

"Am luat-o încetişor, pe etape, pentru că nu vrem 3 să bulibăşim treburile!"

Gheorghe Ile despre rezultatul discuţiei de ieri de la Spitalul Municipal Vulcan:

PAGINA

Ziarul Vãii Jiului

Comentează subiectele zilei accesând site-ul

JOI

21 februarie 2013

Anul VI Nr. 1144 12 + 4 pagini Preţ: 1 LEU www.zvj.ro Răsărit: 07:17 Apus: 17:55

ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!

Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI! Director: Cătălin DOCEA

Curs valutar: 1€ = 4,3779 lei 1$ = 3,2670 lei 1₤ = 5,0025 lei

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

CA Alba Iulia zguduie scaunul preşedintelui CJH

R

MARCĂ ÎNREGISTRATĂ

Incompatibilitatea lui Moloţ, constatată de ANI, a fost reconfirmată de instanţă

Curtea de Apel Alba Iulia a reconfirmat, ieri, constatările Agenţiei Naţionale de Integritate: “Moloţ Ioan Mircea s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 26.09.2008 - 30.01.2009, deoarece a deţinut, simultan, atât funcţia de Preşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara, cât şi funcţia de Preşedinte al Adunărilor Generale ale Acţionarilor (AGA), respectiv reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local la S.C. DRUMURI ŞI PODURI S.A. Deva, încălcând, astfel, dispoziţiile art. 87, alin.

1), lit. e) şi lit. f) din Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare”.

Nu puţini au fost aceia care, atunci când cotidianul nostru a prezentat - în exclusivitate documentul care a determinat intrarea lui Moloţ în stare de incompatibilitate, în aprilie 2012, ne-au contestat vehement dezvăluirile. Ştiau dumnealor sigur că preşedintele Moloţ nu este incompatibil. Ulterior, în mai 2012, mai precis în data de 22 mai, comunicatul oficial al ANI confirma, oficial, incompatibilitatea lui Moloţ. Nici măcar atunci, în preajma campaniei electorale, susţinătorii lui Moloţ n-au vrut să se recunoască învinşi, în ciuda comunicatului oficial al instituţiei, document care indica exact şi dispoziţiile legale încălcate în mod evident de Mircea Ioan Moloţ.

THE PUB

Sigur că, pe trendul electoral al USL, prea puţin a contat la alegerile de anul trecut faptul că incompatibilitatea lui Moloţ (constatată de ANI şi confirmată în instanţă) ar putea determina alegeri anticipate pentru şefia judeţului Hunedoara. Asta ar însemna că statul va băga încă o dată mâna în buget, unul deloc bogat, pentru a suporta costurile însemnate ale organizării de alegeri parţiale strict pentru funcţia de preşedinte al CJ Hunedoara.

Sigur că, vor spune unii, preşedintele Moloţ are dreptul la recurs, iar recursul i-ar putea fi favorabil. Foarte adevărat. Vă invit însă la o analiză raţională. Dacă din câteva sute de cazuri similare ajunse în recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie doar vreo 3, spun sursele noastre, au dat dreptate persoanelor declarate incompatibile, oare din punct de vedere statistic şansele preşedintelui Moloţ or fi mari sau mici? În altă ordine de idei, există perspectiva ca - la nivelul judeţului Hunedoara - să fie organizate alegeri. Treaba aceasta va agita, la maxim, spiritele în mediul politic.

Din partea PSD, cel ce se visează urmaş al lui Moloţ în fotoliul de căpitan de judeţ este senatorul Cosmin Nicula. Numai că, realist vorbind, şanse maxime are Tiberiu Balint, actualmente vicepreşedinte, cunoscut drept apropiat al lui Moloţ. Care Balint, dacă-l pui lângă Nicula, e cam şi cum ai pune un Bugatti Veyron lângă un Trabant. Dar, la o adică, nimeni nu-l poate opri pe Nicula să se facă, încă o dată, de... păcat.

Cătălin DOCEA

KARAOKE NIGHT

Premii surpriză pentru cele mai bune voci! joi - 21 februarie 2013 - ora 20:00

Anunţ

Primăria Municipiului Petroşani organizează joi, 21 februarie 2013, cu începere de la ora 12,00, în Sala da Marmură a instituţiei, DEZBATERE PUBLICĂ pe tema viitorului echipei de fotbal Jiul Petroşani

Toţi cei interesaţi de acest subiect sunt invitaţi să ia parte la discuţii.

PETROSANI, str. 22 Decembrie nr. 8 (fostul Tabbu Pub) Rezervari - 0760.484.300

Ziarul Vãii Jiului

2 ACTUALITATE

joi, 21 februarie 2013

Uricani

Patru bărbălăi alcoolizaţi şi-au cărat pumni în stradă

La 19 februarie, pe la orele 21:20, patru vlăjgani s-au găsit să-şi dea pumni chiar în apropierea sediului Poliţiei Uricani, pe strada Muncii.

Evident că au fost depistaţi de o patrulă de poliţie.

Poliţiştii s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că, în zona unui bloc de locuinţe, patru persoane s-au încăierat, pe fondul consumului de băuturi alcoolice. În definitiv, ce face

omul când este beat? Dacă nu doarme, înjură, se ceartă sau se ia la bătaie.

Patrula de poliţie a intervenit pentru aplanarea conflictului şi a condus la sediul poliţiei persoanele implicate în scandal. Trecând la legitimarea făptuitorilor, poliţiştii au stabilit că aceştia sunt toţi din Uricani şi au vârste cuprinse între 18 şi 42 de ani.

Din declaraţiile participanţilor la conflict şi a martorilor oculari a rezultat că, în cursul altercaţiei, unul dintre

ei, care avea asupra sa un pistol cu bile, (armă neletală pe care o deţinea legal) ar fi folosit pistolul trăgând un foc în plan vertical. Însă niciunul dintre participanţi nu prezintă urme vizibile de loviri sau alte violenţe ori de plăgi produse prin împuşcare. În cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de încăierare şi uz de armă neletală fără drept, totodată fiind ridicat şi pistolul, în vederea efectuării expertizei balistice.

Pentru a participa la o serie de ateliere,

22 de tineri din ţară vor urca în Parâng Vlad Căpraru, reprezentantul Asociaţiei Liga Studenţilor Universităţii din Petroşani, a cerut susţinerea Primăriei Petroşani pentru organizarea în perioada 22-24 februarie a unei tabere de ateliere în Parâng.

Petroşani

Cât costă închirierea terenurilor agricole

Pentru anul 2013, taxele pentru închirierea terenurilor agricole ce aparţin domeniului privat al municipiului Petroşani diferă în funcţie de categorii.

Acest lucru înseamnă că 22 de tineri din toată ţara vor participa la ateliere de lucru bazate pe metode şi tehnici de educaţie non-formală, utilizând metode de educaţie socială şi metodologii inspirate din educaţia în domeniul drepturilor omului.

Cazarea se va face la Cabana Clubului Sportiv Şcolar din masivul Parâng. În total, liga va avea de cheltuit 2.420 de lei, din care Consiliul Local Petroşani participă cu 1.500 de lei.

Şi UPC a ajuns Pentru terenurile din extravilan se plăteşte 0,03 lei/ mp/ an în cazul păşunii, fânaţul se plăteşte cu 0,06 lei/ mp/ an, iar terenul arabil cu 0,16 lei/ mp/ an. Pentru terenurile agricole aflate în intravilanul localităţii se plăteşte la fânaţ 0,10 lei/ mp/ an şi 0,23 lei/ mp/ an pentru terenul arabil.

Biroul cadastral şi registrul agricol vor întocmi contractele de închiriere a terenurilor agricole din domeniul privat al municipiului Petroşani, pe o perioadă de un an, după identificarea, măsurarea şi determinarea categoriei de folosinţă a terenului.

Banii de şomaj, via BCR,

Intră vineri pe carduri Deşi ar fi trebuit să fie în conturi în data de 15 februarie, banii şomerilor din Valea Jiului, care intră prin BCR, au întârziat.

Vor intra în conturi abia mâine, din cauza unor probleme apărute pe linia de finanţare BCR. Şeful ALOFM Petroşani, Iudith Băbţan, a explicat că lumea este neliniştită, dar vineri această aşteptare va lua sfârşit. Persoanele care beneficiază de indemnizaţie de şomaj sunt nevoite să mai numere măruntul pe care-l au în portofele şi să mai strângă puţin cureaua. Cinic este faptul că oamenii se gândesc, în primul rând, la ratele sau facturile scadente, nu la banii de pâine.

www.zvj.ro

Pradă hoţilor de fibră optică S-a întâmplat şi la case mai mari. În urmă cu doi ani, Netlog, firma locală de internet, acuza faptul că, în permanenţă, cablurile de internet îi erau tăiate de pe blocuri. Iată că hoţii se agaţă de cablurile tuturor, mai ales dacă sunt de fibră optică. Şi UPC au căzut pradă acestor furturi.

UPC România, prin Ştefan Stanciu manager regional de informare, a informat că „în cursul serii de sâmbătă, 16 februarie, o avarie tehnică a afectat reţeaua de fibră optică din zona Văii Jiului, ceea ce a determinat întreruperea serviciilor de internet, telefonie şi televiziune digitalã, între orele 19:15-01:00, la clienţii companiei din această zonă. Tehnicienii UPC au intervenit imediat pentru remedierea situaţiei, astfel încât clienţii companiei să beneficieze din nou de servicii în cel mai scurt timp.

Precizăm că întreruperea a fost cauzată de factori externi şi independenţi de compania noastră. Este vorba despre vandalizarea tronsonului de fibră optică ce face legătura între Paroşeni şi Petroşani, de către autori necunoscuţi. UPC cere scuze clienţilor afectaţi de acest incident”.

Ziarul Vãii Jiului

ACTUALITATE 3

joi, 21 februarie 2013

Gheorghe Ile despre rezultatul discuţiei de ieri de la Spitalul Municipal Vulcan:

"Am luat-o încetişor, pe etape, pentru că nu vrem să bulibăşim treburile!"

Întâi şi întâi, o remarcă pozitivă. Am apreciat faptul că primarul Gheorghe Ile a rămas şi nu a plecat, înainte de 12:30, de la şedinţa de ieri, programată la Spitalul Municipal Vulcan. Din asta am dedus că-i pasă şi acordă o mai mare atenţie problemei iscate la spital şi găsirii căilor de ieşire din impas, decât unei festivităţi începute, după orele amiezii, la Petroşani.

Festivitate despre

care, nu o dată, mi-am spus părerea personală.

Anume că abundă în pupincurism şi în urmărirea intereselor personale ale celui care a iniţiat-o. În fine, trec la subiect. L-am aşteptat cuminte, în holul de sus al primăriei, pe Gheorghe Ile, iar când gipanul său albastru a intrat în parcare, îmi pregăteam deja bucata de hârtie pe care urma să-i consemnez spusele.

La început

acestea nu au fost multe. Cum nu m-am mulţumit cu "s-a efectuat analiza personalului de la spital", m-am ţinut după dumnealui şi, în birou său, l-am rugat să detalieze puţin. Asta, deşi în preajmă erau persoane care-l aşteptau să plece, împreună, la Petroşani. "S-a discutat numărul de personal existent pe fiecare secţie şi s-a ajuns la concluzia că trebuie efectuată o reducere de personal. 15 angajaţi din administraţie şi 9 asistente medicale. Asta a fost, iar data viitoare, la a treia rundă de discuţii, vom vedea ce-i cu cheltuielile pe medicamente şi cu contractele încheiate de spital, a spus primarul Gheorghe Ile, înainte de a zice noroc bun. Am luat-o încetişor, pe etape, pentru că nu vrem să bulibăşim treburile!".

Ulterior, pe surse,

am aflat că majoritatea asistentelor medicale din cele noi care, probabil, vor fi date afară sunt din Petrila. Din acelea care au fost repartizate la Vulcan, odată cu închiderea spitalului din această localitate. Iar printre cei de la administrativ care-şi vor pierde locurile de muncă sunt şi

muncitori, şi personal TESA. În materialul prezentat de conducerea spitalului se vorbea ca, pe lângă reducerea numărului de personal, să fie luată în calcul şi varianta reducerii salariilor cu 10 la sută, prin diminuarea de la 21 la 18 zile a normei de lucru a salariaţilor. O măsură de neacceptat, pentru că nu se poate trece peste legea care pune în vedere respectarea cu sfinţeÎncă un nie a normei de lucru lunare de 168 de ore.

Fireşte,

o cale de economisire, menţionată în materialul ascultat cu atenţie şi de primarul Gheorghe Ile, ar putea fi, desigur, economiile cu cheltuielile la utilităţi sau aceea a trecerii de la gărzile duble la cele simple. Nu prin reduceri salariale va ieşi spitalul din impas, este opinia cea mai auzită în spital, şi care se bazează pe argumentul că, oricum, din acest punct de vedere spitalul vulcănean nu s-ar putea încadra în bugetul venit de la Casa de Asigurări de Sănătate.

mister elucidat de ZVJ

Angajaţii ASVJ au bătut ieri la uşile Şi Costel Avram, locatarilor de pe Păcii directorul general al N-au mers cu citirea, ci cu scuzele…

Relatam în ediţia precedentă despre necazul d-lui Gal cu pierderile la apă. Pentru că nu rezolvă problema pierderilor, s-a supărat aşa de tare pe şeful SC Apa Serv Valea Jiului SA (ASVJ), Costel Avram, încât i-a cerut acestuia demisia.

Numai că pe factura de 43,92 de lei, pentru cei 4 metri cubi de apă, nu erau neapărat pierderi, cât un calcul bazat pe o eroare umană. Dar vorba aceea, de ce să înjure lumea la director dacă sunt de vină angaO soluţie care jaţii? Dar să vă spunem ce s-a întâmplat. La ar detensiona situaţia ar fi aceea ca citirea contoarelor de la scară de către Direcţia de Sănătate Publică şi Casa de angajaţii ASVJ, contorul nu a fost citit bine, şi a rezultat un consum mai mare, ulterior Sănătate să ajungă la un consens în privinţa numărului de paturi de la Spi- facturat. Cel puţin aşa ne-a explicat Costel talul Municipal Vulcan. În evidenţa DSP, Avram, care, când a deschis ziarul şi a acest număr este de 110, pe când Casa văzut cum îi cere un client demisia, a asigură salariile doar pentru un număr trimis o comisie de control la faţa locului.

Comisia a constatat eroarea. Aşadar, angade 72. Or, dacă banii de la Casa de jaţii care nu au citit corect apometrele au Sănătate ar veni pentru numărul aflat fost trimişi, din uşă în uşă, să-şi ceară în evidenţa DSP, nu ar mai exista scuze de la locatari. Din câte am înţeles, probleme. Asta e, cel puţin, părerea au ajuns şi la domnul Gal la uşă. Luna unor salariaţi care nu sunt deloc străini viitoare vor fi făcute rectificările de rigoare pentru ca oamenii să-şi recapete banii cu ceea ce este în spitalul vulcănean.

Gheorghe OLTEANU cheltuiţi în plus luna aceasta. (A. PIPAN)

SC Apa Serv Valea Jiului SA,

Îşi cere scuze consumatorilor atunci când angajaţii greşesc

Dl. Costel Avram ne-a contactat personal la redacţie, declarându-ne că îşi cere scuze public pentru greşeala angajaţilor SC Apa Serv Petroşani: „Când mai greşesc şi angajaţii mei, trebuie să-mi cer scuze consumatorilor. Este un gest de elementară politeţe şi de bărbăţie. Îmi cer scuze public locatarilor de pe str. Păcii pentru disconfortul creat. Cu siguranţă, chestiunea financiară, adică ce s-a încasat în plus, va fi rezolvată luna viitoare. Angajaţii care au greşit vor fi sancţionaţi.

Mulţumesc Ziarului Văii Jiului pentru că mi-a adus la cunoştinţă acestea. Când are dreptate, are. Rămân în continuare deschis oricăror sesizări bazate pe realitate”. (M. BOBOC)

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. Petroşani

Petroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330 ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623 e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă:

CURSUL DE INIŢIERE pentru OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101) Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator.

Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice.

Preţul include TVA.

IMPORTANT!!!

Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

Persoana de contact: ing. Manuela Popescu Telefon: 0254.546071, 0731.010762

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

4 SPORT

joi, 21 februarie 2013

Emil Bercea:

„Dacă Simota semnează actele de cedare a clubului, eu astăzi vin şi fac echipă” După anunţul făcut de omul de afaceri Emil Bercea că este gata să preia Jiul, mai mulţi oameni de fotbal l-au contactat pe acesta pentru a veni în Vale. Deocamdată, însă, Alin Simota, actualul „finanţator”, nu a făcut nicio mişcare şi nu a dat niciun răspuns privind cedarea echipei. La rândul ei, nici Primăria Petroşani nu a venit cu o altă soluţie viabilă pentru salvarea echipei. Oricum, problema unei echipe private ca Jiul excede aria de competenţă a administraţiei locale.

Vestea că omul de afaceri Emil Bercea ar putea prelua echipa Jiul Petroşani a provocat un val de reacţii de simpatie şi de sprijin din partea suporterilor care au organizat mitingul de salvarea a clubului fanion al Văii Jiului. Aceştia au declarat că zilele acestea îi vor cere o întâlnire omului de afaceri.

Mai mult decât atât, Emil Bercea a declarat că a fost sunat de către Alin Simota, dar că finanţatorul Jiului nu a vorbit nimic Rugby concret:

„Dacă Simota semnează actele de cedare a clubului, eu astăzi fac echipă şi mergem în campionat. Chiar şi într-o săptămână pun clubul în picioare. M-au sunat foarte mulţi oameni de fotbal să mă felicite şi să îmi spună că ei vor veni să mă sprijine. Gigi Borugă mi-a confirmat că este oricând dispus să revină la Petroşani”.

Astăzi, de la ora 12:00, suporterii Jiului şi Tiberiu Iacob-Ridzi, primarul Petroşaniului, vor avea o dezbatere publică pe această temă.

Ştiinţa, debut oficial pe 30 martie

Peste 5 săptămâni, Divizia Naţională de Seniori la rugby îşi reia activitatea.

Competiţia va debuta la 30 martie cu meciurile din tur pentru calificarea în Play Off şi Play Out. Dar iată cum arată programul primei etape în care echipa din Vale, Ştiinţa Petroşani, va juca, acasă, cu CS Năvodari.

CS Poli Agro - RCM Galaţi - ora 15.00; Ştiinţa Petroşani - CS Năvodari - ora 10.00; CSUAV Arad - CSM Bucovina - Sânnicolau – ora 10.00; RC Bârlad RC Stejarul Buzău - ora 14.00.

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

SPORT 5

joi, 21 februarie 2013

Şah

Daria, invincibilă

Maestra FIDE Daria Vişănescu (16 ani), legitimată la Clubul de Şah Deva şi CS Studenţesc Timişoara, este neînvinsă după primele patru runde ale Campionatului Naţional Individual de Şah rezervat senioarelor, fiind implicată în lupta pentru medalii. Campionatele Naţionale Individuale de Şah ale senioarelor şi seniorilor se desfăşoară la Olăneşti şi se vor încheia duminică, 24 februarie. La feminin participă 31 de jucătoare, iar la masculin - 113 şahişti.

Şahista din Valea Jiului, Daria Vişănescu, vicecampioană europeană, îşi măsoară forţa minţii cu cele mai bune jucătoare senioare din România la competiţia naţională ce se desfăşoară în aceste zile la Olăneşti. După primele patru runde, Daria este neînvinsă, acumulând trei puncte din patru posibile şi fiind între jucătoarele care au speranţe şi şanse la medalii. Şahista noastră a început turneul cu unele emoţii, obţinând doar remize în primele două runde, cu mai experimentatele Olga Porcoleanu (Elo-1684, Conpet Ploieşti) şi cu Liliana Olea (Elo-1926, CS Ioios Braşov). În rundele trei şi patru, talentul Dariei, care are un coeficient Elo de 2068 şi este cotată ca favorita numărul 10 a turneului, s-a manifestat deplin. Ca dovadă, „Micuţa Kasparova” a câştigat întâlnirile disputate luni şi ieri cu Ana-Maria Prunariu (Elo 1769, CS Studenţesc Medicina Timişoara) şi cu Georgiana Morea (Elo 1870, CSM Bucureşti). „Cu excepţia a una sau două jucătoare care nu contează ca rezultate, Daria este cea mai tânără dintre cele 31 de participante. Cele două şahiste cu care a remizat în primele runde sunt foarte experimentate, deşi au un Elo mai mic decât al Dariei. Începutul e promiţător şi sper ca Daria să ajungă să joace cu şahistele de top şi să conteze în lupta pentru medalii, deşi e mai tânără decât adversarele sale”, a declarat Corneliu Hotăran, preşedintele Clubului de Şah Deva. În competiţia seniorilor, Iuliu Tudor (Elo 2225, favorit nr. 30) şi Codruţ Florescu (Elo 2212, favorit nr. 34), cei

doi reprezentanţi ai clubului devean, ocupă, după primele cinci runde, poziţii sub potenţialul lor. Codruţ Florescu a strâns 2,5 puncte din cinci posibile şi este undeva între locurile 50 şi 60 din 113 participanţi. Iuliu Tudor a acumulat doar 1,5 puncte şi se află între codaşii clasamentului, însă el are scuza că nu a jucat în prima rundă. „Codruţ a început cu o victorie la un jucător slab şi apoi a pierdut în faţa unuia dintre favoriţi. Din păcate, în continuare a oferit remize unor şahişti mai slab cotaţi, fără să lupte prea mult, semn că e cam supărat pe club. În schimb, Iuliu Tudor (23 de ani), care e un fost junior al clubului nostru revenit la echipă după o perioadă de timp petrecută în străinătate, se implică la maximum, dar pare că îi lipseşte inspiraţia”, a declarat Corneliu Hotăran.

Popice

La Petrila vine campioana

Meci foarte greu pentru echipa de popice Inter Petrila care, sâmbătă, de la ora 10:00, la sala de popice din localitate, va da piept cu CFR Cluj, nimeni alta decât campioana României.

„Va fi un meci foarte greu pentru noi. Pentru a ne putea califica la turneul final mai avem nevoie de un singur punct din următoarele două meciuri”, a declarat antrenorul Marcel Dobrică.

Inter Petrila ocupă locul patru în Divizia Naţională şi are cel mai tânăr lot de jucători, cu vârsta medie de 18 ani.

SPECTACOLUL ARE LOC ÎN DATA DE 25 FEBRUARIE 2013, LA ORA 19.00, LA CASA DE CULTURĂ “ION DULĂMIŢĂ” PETROŞANI

Fotbal. Amical

Hunedorenii s-au mai împiedicat o dată

FC Hunedoara, lidera seriei a V-a a Ligii a III-a, a pierdut, scor 0-1, amicalul cu prima clasată în seria vest a eşalonului doi, Corona Braşov.

În ciuda eşecului şi a manifestării unor slăbiciuni, hunedorenii au fost câştigători, deoarece s-au convins că pot juca de la egal la egal cu echipe cu pretenţii. „A fost un meci cu o echipă bună şi cu pretenţii, din care am câştigat mai mult decât din victoriile cu formaţii modeste, chiar dacă la capitolul scor am pierdut. Meciul a stat sub semnul echilibrului, iar Corona a marcat la una dintre puţinele lor ocazii. Şi noi am avut unele oportunităţi bune de a puncta, dar a fost una din zilele în care mingea a refuzat parcă să intre în poartă. Sunt mulţumit de ce au arătat băieţii, mai ales că prin acest meci ei şi-au dat seama că pot juca de la egal la egal cu echipe din eşalonul doi în care noi ne dorim să promovăm”, a spus Marius Opric.

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

www.zvj.ro

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

6 DIN JUDEŢ

joi, 21 februarie 2013

Cu acte în regulă

Sarmizegetusa Regia a trecut în administrarea CJ Hunedoara În şedinţa de ieri a Consiliului Judeţean (CJ) Hunedoara a fost aprobat procesul verbal de predare-primire a monumentului istoric Sarmizegetusa Regia Grădiştea de Munte din administrarea Ministerului Culturii în administrarea instituţiei judeţene.

„Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei reprezintă obiective de interes naţional înscrise în lista patrimoniului UNESCO, conservarea şi restaurarea lor, precum şi dezvoltarea durabilă a întregii zone în care sunt amplasate acestea, fiind o prioritate. Monumentul de la Sarmizegetusa Regia - Grădiştea de Munte ilustrează una dintre cele mai semnificative perioade din istoria antică a României, şi prin urmare administrarea acestuia presupune o serie de măsuri de administrare specifică, pază şi întreţinere, care necesită soluţii rapide şi ample, de durată şi extrem de

atent elaborate”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de hotărâre aprobat ieri.

„Sarmizegetusa Regia are deja un stăpân”

La sfârşitul anului trecut, mai exact prin hotărârea 1237/12.12.2012, Guvernul României a aprobat înscrierea monumentului istoric de la Sarmizegetusa Regia, cuprins în lista patrimoniului mondial UNESCO, în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, precum şi transmiterea acestuia din administrarea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional în administrarea Consiliului Judeţean Hunedoara. „În sfârşit reuşim să intrăm în administrarea acestor cetăţi. Exerciţiul financiar 2014-2020 ne dă posibilitatea să atragem fonduri pentru a pune în

La un restaurant din Hunedoara

valoare acest edificiu impresionant”, a declarat Mircea Ioan Moloţ, preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara.

La rândul său, Vladimir Brilinsky, consilierul preşedintelui Consiliului Judeţean Hunedoara pe probleme de patrimoniu, spune că nicio veste nu putea să fie mai bună decât că: „Sarmizegetusa Regia are deja un stăpân. Protocolul de preluare a cetăţilor a fost semnat, urmează să fie semnat şi protocolul între preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara şi ministrul Culturii. Atunci, da, Sarmizegetusa va avea un stăpân”.

Normalitate la Sarmizegetusa Regia

Consiliul Judeţean Hunedoara îşi doreşte să instaureze normalitatea la Sarmizegetusa şi, pe parcurs, în toate celelalte cetăţi dacice. „Modificarea Legii 422 odată aprobată de către Parlament va da dreptul Consiliului

Judeţean Hunedoara să administreze automat şi celelalte cetăţi dacice din Munţii Orăştiei. Pentru moment vorbim doar de cele 19 hectare care sunt date în administrare de către Ministerul Culturii către Consiliul Judeţean Hunedoara. Acum, priorităţile sunt paza, conservarea şi protejarea acestui perimetru. Probabil la primăvară vă veţi plimba într-o Sarmizegetusă normală”, spune Vladimir Brilinsky.

Mihaela PETROŞAN

Şase persoane fără forme legale de angajare

În perioada 2-15 februarie, Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Hunedoara a efectuat un control complex la punctul de lucru al unei societăţi comerciale din municipiul de pe Cerna. Inspectorii de muncă au desfăşurat acest control pe o perioadă mai mare de timp întrucât aveau informaţii că la restaurantul situat pe bulevardul Dacia din Hunedoara se lucrează cu personal fără forme legale de angajare. Unul din controale s-a efectuat chiar şi după ora 24. În urma acestei acţiuni de control, firma respectivă a fost dată pe mâna judecătorilor, pentru şase persoane care lucrau fără forme legale.

Inspectorii ITM Hunedoara au verificat evidenţele firmei din perioada mai 2012 - februarie 2013. Ast-

www.zvj.ro

fel, s-a descoperit că, la data controlului, firma îşi desfăşura activitatea cu zece salariaţi. Până la finalizarea controlului, angajatorul a încheiat doar şase contracte de muncă cu normă întreagă pe perioadă nedeterminată şi un contract cu fracţie de normă de două ore pe zi.

Controlul efectuat la punctul de lucru, în cooperare cu agenţi din cadrul Poliţiei municipiului Hunedoara, a reliefat că şase persoane lucrau fără forme legale. „Firma a fost programată la un control ulterior la sediul Biroului teritorial Hunedoara al Inspectoratului Teritorial de Muncă cu care ocazie s-a prezentat o persoană care, din verificări s-a constatat că nu avea nicio calitate în firma respectivă. O săptămână mai târziu persoanei respective i s-a încheiat un contract individual de muncă cu timp parţial aferent funcţiei de director general.

Totodată noul director general a prezentat un aşa-zis contract între angajator şi trei lăutari care cântau în localul respectiv, încercând să dea un aspect de legalitate. În plus de aceasta directorul general îl folosea pe propriul fiu minor pe post de supraveghetor în localul respectiv”, se arată într-un comunicat oficial al ITM Hunedoara. În cadrul acestei acţiuni, inspectorii ITM au controlat şi statele de plată, iar persoanelor găsite la punctul de lucru li s-a solicitat să completeze câte

o fişă de identificare care a fost confruntată cu situaţia existentă şi care trebuia transmisă cu ajutorul aplicaţiei de evidenţă a personalului Revisal.

Potrivit datelor oficiale, angajatorul nu a putut face dovada plăţii drepturilor salariale prin semnarea statelor de plată de către angajaţi. De asemenea, s-a constatat că şase persoane au lucrat la negru. Pentru acestea inspectorii de muncă au dispus încheierea retroactivă a contractelor de muncă şi transmiterea contractelor prin aplicaţia Revisal cu obligaţia plăţii contribuţiilor aferente acestor contracte către bugetele asigurărilor sociale de stat, şomaj şi sănătate. „Societatea va rămâne sub observaţie urmând ca pe viitor să se facă noi controale inopinate. Totodată, s-a transmis către Parchetul de pe lângă Judecătoria Hunedoara un denunţ pentru primirea la muncă a mai mult de cinci persoane fără forme legale de angajare, contrar prevederilor art. 264, alin. 3 şi art. 265, alin. 1 din Legea 53/2003 republicată - Codul Muncii.

Constatăm, din păcate, că încă de la începutul acestui an s-au descoperit deja două cazuri grave de încălcare a legislaţiei muncii concretizate cu tot atâtea denunţuri îndreptate împotriva unor angajatori”, precizează reprezentanţii ITM Hunedoara.

Mihaela PETROŞAN

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

DIVERSE 7

joi, 21 februarie 2013

După o colaborare de 15 ani, anul acesta

Petroşani şi Varpalota îşi propun 13 evenimente

bilirea unei date în care oaSecţia de handbal a Şcolii menii de afaceri din cele două Sportive Petroşani va participa, ţări să se întâlnească faţă în în perioada 14-19 august, la Cupa Cell, care se ţine în oraşul faţă. De asemenea, se vor înfrăţit. Secţia de handbal de la realiza oferte turistice pe bază de reciprocitate, pentru excurclubul sportiv din Varpalota va sii de 4-5 zile, pentru tineri, participa ulterior la turneul de pensionari şi familii, de către handbal organizat la Petroşani, agenţii locale de turism, în coîn ultima decadă a lunii august. laborare cu primăriile oraşelor Competiţiile sportive nu se înfrăţite. Termenul de realizare opresc aici. 10-15 sportivi din al ofertelor este 1 aprilie 2013.

Petroşani sunt invitaţi să participe la concursul internaţional Dacă proiectul european depus de Primăria Petroşani în februde semimaraton în oraşul Activităţile vor începe la 14 arie va obţine finanţare, activimaghiar. martie, prin participarea unei În noiembrie va avea din nou loc tăţile din cadrul proiectului ce delegaţii din Varpalota la sărbă- şedinţa de lucru a Comisiei se vor desfăşura în cele două torirea Zilei Naţionale a oraşe înfrăţite vor fi parte din Comune Varpalota - Petroşani Ungariei de către comunitatea acest program. pentru a stabili programul pendin Petroşani. În perioada Ultimul moment, unul festiv, tru 2014.

30 mai - 2 iunie, delegaţia este acela de aniversare jubiliColaborările continuă şi în maghiară va veni din nou la ară a 15 ani de când s-a semnat domeniile turismului, economic Petroşani la manifestările dediprotocolul de înfrăţire între sau al proiectelor europene. În cate Zilelor Municipiului cele două oraşe, în cadrul acest sens, pentru promovarea Petroşani. Vizita se întoarce zilelor celor două oraşe sau în turistică, cele două oraşe vor când o delegaţie formată din cadrul finanţării proiectului mai asigura amplasarea unui stand funcţionarii Biroului de Manage- cu broşuri, publicaţii şi produse, sus amintit. ment al proiectelor cu finanţare dar şi servicii specifice lointernaţională şi achiziţii publicalităţii respective.

Ieri, la Gala premiilor Exclusiv ce va face schimb de experienţă În vederea unei întâlniri cu omologii lor de la Primăria dintre oamenii de afaceri Varpalota. dintre cele două localităţi, Anul acesta se repetă şi tabăra în anul 2014, specialişti din Tiberiu Vinţan realizează, în fiecare an, de reciprocitate, în care 20 de cele două primării vor anaGala premiilor Exclusiv. Anul acesta s-a elevi dintre cei mai buni din liza care sunt acele domenii desfăşurat cea de-a XIII-a ediţie, în Sala Petroşani merg în excursie în de activitate economică şi de Marmură a Primăriei Petroşani.

Ungaria, în acelaşi timp elevi de agenţi economici care pot la Varpalota vin la noi. Tabăra participa la acest eveniÎncepând cu ora 13, invitaţii au luat loc în sală va avea loc în perioada ment. Urmează apoi stapentru a primi distincţiile, iar sala a fost plină.

22-27 iulie la Varpalota şi Presa locală, cea care vine în faţa oamenilor 23-28 iulie la Petroşani.

Pagină realizată de Alina PIPAN zilnic, cu noi ştiri, a fost premiată la diferite categorii, atât cele trei televiziuni locale cât şi cele trei ziare. Mondo TV nu a ratat ocazia să se folosească de acest eveniment pentru a promova Campania Salvaţi Valea Jiului, purtând tricouri cu acest mesaj şi cerând factorilor decizionali din sală ca anul viitor să aducă mesajul prin care să anunţe că au salvat Valea Jiului.

Iată care sunt premiile din celelalte domenii în care au fost făcute nominalizările. În domeniul politic şi al administraţiei publice au fost următorii câştigători: cel mai bun funcţionar public - Rodica Peter, cel mai bun consilier personal - Eduard Wersanski, cel mai bun consilier local - Lucia Muntean, cel mai bun consilier judeţean - Adrian David, cel mai bun viceprimar - Corneliu Braia, cel mai bun primar - Tiberiu Iacob-Ridzi, cel mai bun primar de oraş - Dănuţ Buhăescu, cel mai bun om politic - Gabriel Lungu, cel mai bun parlamentar - Monica Iacob-Ridzi.

Premii de excelenţă pentru activitatea parlamentară: Iuliu Winkler, activitate politică Dumitru Răscolean, activitate administrativă Mircea Ioan Moloţ. În domeniul social, cea mai activă asociaţie neguvernamentală în mass-media Les Amis de la France, Nicolae Stoi a primit premiul pentru

În cadrul şedinţei Comisiei Comune Petroşani - Varpalota, întrunită la Petroşani la 9 noiembrie 2012, a fost finalizat programul comun de colaborare între cele două localităţi înfrăţite, pentru 2013.

Omul anului a fost desemnat Emil Părău

implicare socială, Cornel Todea pentru susţinerea tradiţiilor şi cel mai bun lider de sindicat a fost prezentat Zoltan Lacataş. Premiul de excelenţă l-a luat preotul Gabriel Bulf. În domeniul managementului public-privat, primarul Gheorghe Ile a fost premiat pentru cea mai bună investiţie publică, cea a reabilitării şcolilor. Petru Gălăţan pentru cea mai bună investiţie privată Muzeul Momârlanilor, Casa Amicii este considerată cel mai bun brand, cel mai bun manager de organizaţie sindicală a fost numit Domokos Laszlo. Ecaterina Ilyeş este cel mai bun manager al unei unităţi de învăţământ gimnazial, iar la liceu - Malvine Socaci, pentru învăţământul superior fiind premiat Aron Poantă.

Alin Vasilescu este cel mai bun manager de spital, Mariana Mateescu a fost premiată pentru activitatea în domeniul Sănătăţii, Doru Vişan a fost numit cel mai bun manager, Georgel Lascăr cel mai bun om de afaceri, Costel Avram - cel mai bun manager al unei unităţi publice şi Constantin Brânduşe cel mai bun manager al unei firme private.

Domeniul artă-cultură-sport îi are ca şi câştigători pe: Valeriu Butulescu - cel mai bun om de cultură, Olimpiu Stoicuţa - drept cel mai bun profesor, Mariana Boboc - cel mai bun profesor preuniversitar, cel mai bun artist - Lorena Lalau, cel mai bun sportiv - Sorin Sanda, cel mai bun scriitor - Dumitru Gălăţan Jieţ, cel mai bun coordonator ONG - Ion Barbu. Cel mai bun club sportiv este CS Vulcan, iar cel mai bun coordonator de instituţii de cultură - Maria Albescu.

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

8 AGORA

joi, 21 februarie 2013

Prof. univ. dr. Mircea POPA vă prezintă:

Un devotat fiu al Partidului Comunist: Ştefan Nemecsek

Moto:

„Ziaristul nu va scrie la ordinul nimănui împotriva propriei sale conştiinţe, şi va face uz de clauza de conştiinţă atunci când între propriile sale convingeri şi politica ziarului se manifestă dezacorduri ireconciliabile” (Ştefan Nemecsek, Presa hunedoreană, I, 2007, p.298).

E curios cum într-o teză de doctorat, prezentată în 2007 spre lectură la o Facultate de Filologie din această ţară, autorul ei să nu fi perceput ritmul şi dinamica schimbărilor social-politice, drumul spre libertate al unui popor scăpat din lesa cenzurii şi a dictaturii personale, ceauşiste. Pentru acest lucru au luptat şi s-au jertfit tinerii revoluţionari din 1989, pentru acest lucru a avut loc amplul proces de schimbare din domeniul presei. Or, cartea lui, în loc să oglindească acest inevitabil proces, vine să consacre presei comuniste osanale de nepermis, mai ales că sunt văzute prin optica luptei de clasă din acei ani şi prin viziunea restrictiv-nostalgică a unuia care a preluat clişeele limbii de lemn şi le-a transpus în câteva capitole demne de a fi situate nu într-o lucrare cu profil filologic-umanist, cum a fost ea direcţionată de subsemnatul, ci într-un fel de galimatias politico-propagandistic de cea mai pură factură comunistă. Sunt de neconceput astăzi aceste capitole, care aduc grave prejudicii opticii de interpretare a autorului care se dovedeşte că n-a făcut saltul „dialectic” al integrării din punct de vedere ideatic, al racordului la etapa trăită în clipa de faţă. Dar acest lucru nu se reflectă nici în modul „partinic” în care autorul abordează presa din anii 1949-1964, numită în genere în literatură drept etapa presei staliniste, şi etapa presei aservite din perioada 1964-1971 (de ce 1971, nu ştim), care la el figurează cu denumiri greu de acceptat. Perioada 1949-1964, perioada represiunii jdanoviste împotriva intelectualităţii, Bisericii şi a chiaburimii, e numită de el „etapa proletară”, iar cealaltă, a anilor 1964-1971, când s-au introdus la noi dogmele ceauşiste e numită pur şi simplu şi total neadecvat „etapa speranţei” (poate a speranţei de supravieţuire!), etapă pe care o consideră la un moment dat însuşi autorul ca o etapă nefastă: „În contextul adoptării şi promovării unui stil şablon, actul jurnalistic s-a degradat continuu” (p.165), pentru ca apoi să urmeze alte câteva capitole parcă scrise de altă mână, care să nu facă altceva decât să se plieze pe gândirea comunistă. Sunt capitolele intitulate Minerii chemaţi prin presă la efortul refacerii, Un ziar pentru minierii din Valea Jiului şi Qui prodest?, care seamănă cu două picături de apă cu nişte texte din „Era socialistă”, „Scânteia” sau „Lupta de clasă”. Autorul acestor texte preia pur şi simplu jargonul neevoluat al propagandei de partid, însuşindu-şi atât limbajul activistului de partid din epocă, cât şi optica revolută de judecare a fenomenelor sociale. Peste o sută de pagini sunt plasate aici ca umplutură, părând mai degrabă notiţele studentului Ştefan Nemecsek de la cursurile Şcolii

www.zvj.ro

Prof. univ. dr. Mircea POPA

superioare de partid „Ştefan Gheorghiu”, pagini scrise cu o rudimentară înţelegere a fenomenelor, garnisite cu citate din N. Ceauşescu despre sarcinile Frontului Unic Muncitoresc şi obiectivele etapei de trecere spre socialism, în „bătălia pentru democraţie şi progres”. Se vorbeşte despre preocuparea principală a comuniştilor, care preconizau organizarea batalioanelor proletare în frunte cu „minerii puternic detaşament al clasei muncitoare”. În cunoscutul stil propagandistic se vorbeşte despre crearea Frontului Unic Muncitoresc şi se aduc laude îndrumărilor date de CC al PCR, într-un stil deplorabil, amintind de lucrările lui Lotar Rădăceanu, M.Roller, Mihai Novicov et ejusdem farinae. Se insistă pe moţiunile celor din Vale, pe cuvântările unor lideri locali, citându-se chiar din Gh.Gheorghiu-Dej, semn că nici etapa dejistă n-a fost depăşită de absolventul la FF de la „Ştefan Gheorghiu”, în capul căruia e o confuzie lamentabilă. Stilul de raport muncitoresc coboară până la nivelul de dare de seamă la învăţământul de partid, iar frazele se înşiră una după alta într-un ritm de discurs agitatoric călăuzit doar de indicaţiile preţioase ale lui N. Ceauşescu, cum sunt cele de la p.

240-241, de un enorm ridicol, pe care autorul se pare că nu l-a intuit îndeajuns. Iată o mostră din acest discurs apocaliptic, de o rară redundanţă sforăitoare: „În concepţia partidului, educaţia socialistă maselor de oameni ai muncii a fost înţeleasă ca parte integrantă a construcţiei socialiste, a activităţii productive, a muncii libere, pornind de la considerentul că numai în acest context se poate realiza OMUL NOU. În centrul procesului educativ Partidul a situat cultivarea răspunderii şi datoriei de a munci, fapt ce presupune spirit creator, iniţiativă şi promovarea noului. În definirea acestui deziderat, presa vremii consemna o apreciere a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu” etc. Halucinant discurs, care te face să te crezi la marile mitinguri ale Tovarăşului! Or, Şt. N. trece cu ochii închişi pe lângă toate aceste aberaţii, obligându-ne să-l mai ascultăm o dată pe Geniul Carpaţilor vorbind la adunarea

populară de la Petroşani din 10 noiembrie 1977. În loc ca aici să intervină spiritul critic şi reacţia persiflantă, Şt. N. reacţionează ca un adevărat fiu al partidului promovând tezele şi ideile ceauşiste, ca fiind purtătoare „al largului democratism asigurat de PCR”, la care el, ca ziarist la „Steagul roşu” contribuia concepând foi volante, broşuri, pliante şi alte instrumente propagandistice. Şt. N. se identifică astfel cu politica partidului comunist, reproducând numeroase articole şi clişee de presă prin care este apreciată ca de înalt nivel această nesfârşită vorbărie fără sfârşit a activiştilor de partid, în rândul cărora se integra şi el ca om al presei. Pagini întregi din acest anacronic raport de partid se potrivesc ca nuca-n perete cu analiza directă şi obiectivă a acestei prese aservite, de care el ar fi trebuit să se detaşeze cu conştiinţa clară a omului care a fost manipulat din copilărie până la maturitate, ajungând masa de manevră a partidului. În loc s-o facă, el macină în gol fraze, care crede el că ţin de analiza lucidă a fenomenului presei contemporane. Mare eroare!

La timpul potrivit i-am returnat aceste capitole, propunând să fie scoase dintr-o lucrare care tindea să fie teză de doctorat, dar a fost în zadar. Activistul Nemecsek nu numai că n-a înţeles sugestia mea, dar s-a considerat chiar lezat, crezând că i se confiscă o parte din trecutul său de luptător proletar, care a avut şansa să fie ridicat de la munca de jos şi promovat printre susţinătorii de bază ai regimului. Din păcate, a unui regim falimentar şi mincinos, în spiritul căror principii s-a format şi gândirea sa neevoluată, ce suferă de un puternic complex de inferioritate. Dornic să-şi epateze colegii cu lucrările lui de mare iniţiativă şi originalitate, el n-a reuşit decât să-şi etaleze nivelul scăzut de cultură, precaritatea pregătirii intelectuale, aversiunea atavică asupra oricărui ins care îl contrazice sau este de altă părere. Bântuit periodic de falsul său trecut, pe care încearcă să-l ascundă confecţionându-şi o nouă biografie, N. este prizonierul unei gândiri rudimentare care l-a dus făcut să eşueze de fiecare dată când s-a apropiat de munca scrisului. Depăşit vizibil în gândire, concepţie de lucru şi ideatică constructivă, el rămâne vizibil handicapat la nivelul realizării şi definitivării proiectului său doctoral.

Avea vreo noimă ca într-o lucrare de doctorat care trebuia să pună în valoare conţinutul literar şi cultural al unor preferinţe gazetăreşti să-şi înnămolească cititorul cu astfel de confecţionări partinice? Evident, nu!

Mai dau un exemplu: „Un accent deosebit a fost pus pe ridicarea conţinutului învăţământului politicoideologic şi ancorarea lui în realităţile colectivelor miniere, pe eliminarea formalismului din această importantă activitate educativă, de înrâurire a cunoştinţelor. Pornind de la noile cerinţe ridicate de viaţă, învăţământul a fost orientat spre explicarea detaliată a

„Presa hunedoreană” este un început. Sunt conştient că are scăpări, lipsuri şi greşeli. Mulţumesc de pe acum tuturor celor care le vor sesiza şi critica, toate aceste demersuri fiind un pas înainte spre corectarea şi completarea lucrării...” (Ştefan Nemecsek, Prefaţă)

Stelian Ionescu (sic!). Evident că şi în domeniul presei autorul nostru dovedeşte mari lacune informative şi documentare, deoarece numele real al directorului „Universului” a fost Stelian Popescu (şi Nu Ionescu!), acesta preluând ziarul de la întemeietorul său, italianul Luigi Cazzavillan. Dar pentru N., ce mi-e Tanda, ce mi-e Manda, ce e Ionescu, ce e Popescu! Cu astfel de cunoştinţe de strânsură, cum poate cineva să scrie cărţi în domeniu, terfelind marile nume ale culturii naţionale şi ducând în eroare pe cititori!

Dornic să-şi epateze colegii cu lucrările lui de mare iniţiativă şi originalitate, el n-a reuşit decât să-şi etaleze nivelul scăzut de cultură, precaritatea pregătirii intelectuale, aversiunea atavică asupra oricărui ins care îl contrazice sau este de altă părere. Bântuit periodic de falsul său trecut, pe care încearcă să-l ascundă confecţionându-şi o nouă biografie, N. este prizonierul unei gândiri rudimentare care l-a făcut să eşueze de fiecare dată când s-a apropiat de munca scrisului. Depăşit vizibil în gândire, concepţie de lucru şi ideatică constructivă, el rămâne vizibil handicapat la nivelul realizării şi definitivării proiectului său doctoral.

noului mecanism economic-financiar, a semnificaţiilor sale şi implicarea asupra creşterii venitului naţional...” etc. etc.

Vorbe! Vorbe! de un cinism demn de epoca Ceauşescu, al cărui „fiu de sânge şi de crez” se consideră şi Şt. N., respectiv un emanat al unui regim catastrofal, ale cărui principii false, metode greşite şi tehnici ale manipulării le-a deprins şi le foloseşte şi acum, bătându-şi joc cu cinism de oamenii care au produs şi produc prin munca lor valori şi bunuri culturale. Or, el e obişnuit doar să primească de-a gata, cel mult să „împrumute” din stânga şi din dreapta idei, cărţi, articole, creaţii pentru care au asudat alţii, apoi, sub presiunea timpului că cineva are să-l tragă la răspundere pentru aceste laşităţi vanitoase, se împopoţonează cu scrierile sale de un lamentabil diletantism, lucrate fără rigoare şi simţ critic, compilaţii de un pur amatorism menite să impresioneze doar pe cei care privesc lucrurile la suprafaţă şi nu în adâncime, şi-l cred onest şi harnic. E vorba de o onestitate de contrabandă şi de folosirea celor mai descalificante metode de parvenire şi de reclamă. E demnul fiu al Partidului Comunist, de care nu s-a debarasat şi ale cărui stigmate le poartă înscrise în chiar gena lui formativă.

Ziarul Vãii Jiului

POLITICĂ 9

joi, 21 februarie 2013

Uitaţi în post de atâta amar de vreme,

Sindicaliştii îi ţin din scurt pe parlamentari Sindicaliştii organizaţi, alături de alţi reprezentanţi ai societăţii civile, în ceea ce poartă numele de Coaliţia 52 intenţionează să realizeze o monitorizare în detaliu a activităţii parlamentarilor hunedoreni.

comisiile parlamentare. Pentru început dorim o prezentare a poziţiilor deţinute de parlamentarii hunedoreni, urmând apoi să facem şi o analiză efectivă a activităţilor desfăşurate de către aceştia. Sperăm ca prin acţiunile noastre să putem realiza o radiografie exactă a randamentului politic al fiecărui parlamentar hunedorean”, a declarat Paul Rusu, persoana de contact pentru relaţia cu Coaliţia 52 din judeţul Hunedoara.

Potrivit liderului hunedorean, deşi comisiile de bugetfinanţe sunt conduse de doi parlamentari hunedoreni, efectele nu se prea văd pentru judeţul Hunedoara, dar speră că acestea vor apărea în timp.

Iată o prioritate pentru parlamentari

Doi parlamentari - efecte 0

Intenţiile asociaţiei vizează urmărirea activităţii fiecăruia dintre aleşi în structurile parlamentare din care fac parte. „Noi facem parte din Regiunea Vest, cea mai mică din ţară, dar judeţul Hunedoara, raportat la acest aspect, are o prezenţă consistentă în

Paul Rusu, reprezentantul Coaliţiei 52, care este şi preşedintele Sindicatului din Învăţământul Preuniversitar (SIP) Hunedoara, deja pune în faţa aleşilor hunedoreni ceea ce ar putea fi încadrat drept o prioritate de gradul zero pentru Parlamentul României: scăderea într-un viitor nu prea îndepărtat, cu peste 40 la sută, a populaţiei şcolare din judeţul Hunedoara. Datele oferite public de liderul sindical sunt rezultatele unui

Responsabilităţi ale parlamentarilor hunedoreni Camera Deputaţilor

Dan Radu Ruşanu - preşedinte al Comisiei de buget-finanţe. Din această comisie mai fac parte, ca membri, Carmen Hărău şi Monica Iacob - Ridzi.

Laurenţiu Nistor şi Natalia Intotero sunt vicepreşedinţi ai comisiilor de administraţie publică şi, respectiv, de politică externă.

Bogdan Ţîmpău este secretarul comisiei pentru industrii şi servicii, iar Cristian Resmeriţă este membru în comisia pentru învăţământ.

Senat

Cosmin Nicula este preşedinte la buget-finanţe, Haralambie Vochiţoiu este secretar al comisiei pentru muncă şi protecţie socială, Dorin Păran este membru în comisia de privatizare, iar Mariana Câmpeanu este ministrul Muncii.

studiu realizat în 2005, de către Institutul Naţional de Statistică. „Nu este vorba doar despre reducerea numărului de elevi, ci de scăderea populaţiei în general. În particular, profesor fiind, mă interesează evoluţia populaţiei şcolare. Judeţele Hunedoara şi Caraş-Severin au fost zone industrializate, iar acum industria a dispărut. Nu mai sunt locuri de muncă, iar tinerii se îndreaptă spre alte zări. Fără perspective de viitor aici, nu se mai întemeiază familii, nu se mai nasc copii”, a declarat Paul Rusu.

Mihaela PETROŞAN

Monica Iacob-Ridzi, deputat PP-DD, îl întreabă pe ministrul Transportului, Relu Fenechiu,

Despre reabilitarea staţiei CFR Petroşani Stimate domnule ministru, Investiţiile începute de Guvernul României pentru dezvoltarea domeniului schiabil şi a turismului în staţiunile turistice din Valea Jiului (Parâng, Straja, Pasul Vâlcan) au făcut ca numărul turiştilor care aleg aceste staţiuni drept destinaţie de vacanţă să crească în mod semnificativ, iar perspectivele pentru viitor se anunţă, la rândul lor, încurajatoare.

Este bine ştiut faptul că, atunci când vine vorba despre aprecierile turiştilor, „prima impresie” este întotdeauna importantă, de multe ori decisivă pentru etichetarea unei staţiuni. În acest sens, doresc să vă informez, domnule ministru, că pentru turiştii care vin în Valea Jiului folosind ca mijloc de transport trenurile de călători „prima impresie” pe care o constată atunci când coboară în gara Petroşani este una deplorabilă. De ani buni, gara din Petroşani se află într-o perpetuă stare de degradare, cauza

principală constând, în opinia mea, în primul rând în nepăsarea celor care au obligaţia de gestiona acest obiectiv.

Doresc să vă aduc la cunoştinţă că, prin efectuarea unor necesare lucrări de reabilitare, gara CFR din Petroşani poate deveni nu doar o frumoasă poartă de intrare în zona turistică Valea Jiului, ci şi un important reper turistic al regiunii – gara din Petroşani fiind una dintre cele mai vechi şi mai frumoase din România, dată în folosinţă în anul 1870, odată cu linia ferată Petroşani-Simeria. De asemenea, investiţia este în măsură să asigure un confort sporit pentru călătorii care utilizează ca mijloc de deplasare trenurile de călători.

Având în vedere cele de mai sus, dar şi faptul că, la nivel declarativ, toţi factorii politici şi guvernamentali susţin dezvoltarea turismului din zona Văii Jiului, vă întreb, domnule ministru, care sunt intenţiile Ministerului Transporturilor în ceea ce

priveşte modernizarea staţiei CFR de la Petroşani?

Solicit răspuns scris.

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

10 HOBBY

joi, 21 februarie 2013

La mulţi ani şi… fir întins!

Pro Pescar a împlinit doi ani de dat la peşte

În cinstea acestui lucru, conducerea asociaţiei pregăteşte să populeze cu peşte lacul artificial de pe Maleia şi să amenajeze zona pentru agrement, oricine putând să se relaxeze astfel, la vară, într-un cadru civilizat.

1.000 de membri în doar doi ani!

Asociaţia Pro Pescar Petroşani a împlinit pe 14 februarie doi ani de când şi-a început activitatea. Dar ştirea cea mai tare privind această asociaţie de pescuit recreativ este că după doi ani şi un pic de viaţă ea poate ajunge la cifra 1.000 de membri! Cum? Simplu, până la finalul anului 2012 asociaţia avea înscrişi 858 de membri, adică pescari cu permise de pescuit valabile.

Anul acesta, până acum s-au înscris 80 de noi pescari. Cifra aceasta adunată cu numărul membrilor de anul trecut dă exact numărul 938. Ţinând cont că luna aceasta nu s-a sfârşit, iar martie este întotdeauna o lună bună de înscrieri, putem spune, fără să greşim, că la 1 aprilie, şi nu-i o păcăleală, asociaţia va ajunge la cifra, istorică, de 1.000 de membri. „Da, dacă toţi pescarii înscrişi îşi reînnoiesc permisele, ceea ce se va întâmpla în proporţie de 80-90%, putem spune că din aprilie sau mai vom avea 1.000 de pescari sportivi înscrişi în asociaţia noastră. Este un număr ex-

traordinar, ţinând cont că nu avem decât doi ani de activitate”, ne spune preşedintele asociaţiei, Ion Carvaschi.

Cel mai mare merit la această reuşită o au Ion Carvaschi şi cei din conducerea asociaţiei care l-au ajutat. Mai rar găseşti o asociaţie care are om permanent la sediul de lângă Piaţa Centrală, un sediu modernizat mereu în ultimii doi ani, care arată ca un sediu de pescari adevăraţi, dotat cu tot ce trebuie în materie de pescuit. Apoi, şi nenumăratele concursuri organizate, cam 4-5 pe an, denotă seriozitate. Concursuri unde se dau şi premii frumuşele, în acest sens asociaţia găsindu-şi un sponsor permanent, firma „Andrei Pescarul”, care sponsorizează de fiecare dată concursurile organizate de Pro Pescar. Care de anul acesta va avea şi echipă înscrisă în campionatul naţional de pescuit! Mai rar aşa ceva în Valea Jiului, dar uite că se poate când depui efort şi faci activitatea din plăcere. Apoi, cum să nu se înscrie lumea, nu neapărat pentru tariful redus, când asociaţia are pe lângă concursurile de pescuit amintite şi alte activităţi, unde sunt atraşi membri de fiecare dată: controale pe zonele autorizate, acţiuni de popularizare a sponsorului principal soldate la sfârşit tot cu premii (ustensile de pescuit, undiţe, fire, plute etc.), iar mai nou preluarea lacului artificial de pe Maleia-Petrila, un viitor loc unde se vor desfăşura concursurile de pescuit sportiv sau de agrement. Câte asociaţii de pescuit din România, nu doar din judeţ, se pot mândri cu atâtea acţiuni şi activităţi? Vă răspundem noi, nu multe…

Crap, caras, plătică şi roşioară la lacul de pe halda EM Petrila

În ianuarie vă relatam că Asociaţia Pro Pescar a reuşit să obţină prin votul consilierilor petrileni lacul artificial de pe halda EM Petrila şi a terenului aferent în suprafaţă de 9 hectare, luciul de apă având peste 2,5 hectare, cu adâncimea cuprinsă între 2-7 metri.

De la Ion Carvaschi am aflat care sunt planurile

www.zvj.ro

S-a deschis

Biroul de mediator

TOMESCU DUMITRU DANIEL

Pro Pescar cu acest lac: „Avem planuri mari şi deja ne-am apucat de treabă, vorbesc de partea de documentaţie şi aprobări. Pe care sper să o terminăm până la mijlocul lunii viitoare, urmând să începem apoi munca efectivă acolo. În perioada următoare noi vom sonda lacul cu o aparatură specială (sonare), astfel că vom fi în măsură să întocmim o hartă a fundului apei, să calculăm debitul apei şi, în funcţie de volumul de apă existent, să ştim cam ce cantitate de peşte să ducem acolo, astfel ca acesta să aibă posibilitatea de dezvoltare optimă. Vor fi aduşi peşti din speciile crap, caras, plătică şi roşioară, toţi peşti paşnici şi buni şi pentru consum. La sfârşitul lunii martie vom face prima populare cu cel puţin o tonă de peşte - crap şi caras adus de la crescătoria de lângă Orăştie. Înainte de asta vom face însă o ecologizare a lacului, care va începe imediat după ce zăpada se va topi.

Pentru că vorbim şi de peşte de consum, nu doar de pescuit sportiv, fiind vorba de o zonă de agrement. Iar agrement înseamnă şi să prinzi peşte.

Mai trebuie să obţinem avizul fitosanitar, dar şi aprobări de la Direcţia de Mediu Hunedoara, Direcţia Ape Jiu Craiova, precum şi aprobări pentru practicarea acvaculturii. Acvacultura noi o facem şi pentru ca pescarii să poată să pescuiască şi în perioada de prohibiţie. La toate acestea lucrăm în prezent”.

Taxa de pescuit pe Maleia - 10 lei/ zi

Referitor la taxa de pescuit, Ion Carvaschi ne asigură că va fi suportabilă: „Nu, taxa nu va fi mare. Vom percepe doar 10 lei pe zi, taxă de pescuit cum se spune, cu posibilitatea ca pescarul să plece acasă cu maxim 2 kg de peşte, la dimensiunea stabilită prin Ordonanţa 342”.

Ion Carvaschi ne-a vorbit şi despre amenajările care vor fi făcute lângă lac: „Tot anul acesta, până în vară, sperăm să amenajăm şi pontoanele de lemn pentru pescuit, dar şi câteva locuri pentru picnic. Vom monta grătare, câteva mese şi bănci, două toalete şi tot ce trebuie pentru ca atunci când vine la lac cetăţeanul să-şi petreacă împreună cu familia o zi reuşită de vară, sau de toamnă. Orice cetăţean va putea să intre în baza lacului, aşa cum am promis consiliului local, dar scăldatul, atenţie amatori!,

Oferim: - şedinţe de informare privind medierea - activităţi de pre-mediere - activităţi de mediere

Atenţie! Începând cu data de 15.02.2013, medierea este o procedură prealabilă obligatorie în cazul diferitelor litigii.

Ne găsiţi în Petroşani, str. Anghel Saligny nr. 12A, jud. Hunedoara Contact tel./fax: 0254 540041 mobil: 0732 773755

va fi cu desăvârşire oprit. Spun asta deoarece trebuie respectat cu stricteţe regulamentul pentru pescuit.

Asta înseamnă că nici urletele sau manelele date la maxim din maşini, cum se mai obişnuieşte din păcate, nu vor fi permise. Se poate asculta muzică, dar mai încet, se pot juca jocuri de tot felul, dar nu în ţipete, se poate face plajă, se poate mânca orice, inclusiv produse fripte pe grătarele pe care le vom monta, se poate face orice, dar civilizat, fără nebunia care uneori e prezentă vara pe marginea vreunui râu, cu urlete de tot felul şi muzică dată la maxim. Scuzaţi-mă, dar eu nu văd în aşa ceva relaxare, iar când mai şi aprinzi pădurea sau laşi tone de mizerie, astea înseamnă lipsă de bun-simţ. Aşa ceva nu se va întâmpla la acest lac. Va exista încă de la intrare un panou mare cu regulamentul de pescuit şi cu regulamentul de respectare a condiţiilor celor care se află la picnic, lucruri pe care toată lumea va trebui să le respecte. La plecare fiecare îşi va curăţa locul. Vor exista containere unde se poate arunca mizeria, care vor fi golite periodic de societatea petrileană care se ocupă de ridicarea gunoiului menajer, cu care vom încheia un contract de prestări servicii. Programul de funcţionare va fi de la 7:00 dimineaţa până apune soarele, pe timp de noapte fiind închis, cu excepţia cazurilor când avem concursuri sau alte acţiuni, dar în cadru organizat”.

Aproape că ne unge pe suflet ce ne spune la final Ion Carvaschi. Fără urlete, manele la maxim, mizerie lăsată în urmă şi pârjol parcă nu seamănă cu tabloul românesc de vară, mai degrabă seamănă cu un tablou nemţesc, elveţian sau norvegian. O să trăim să o vedem şi pe asta. Oricum, succes, Pro Pescar!

Corneliu BRAN

Ziarul Vãii Jiului

PUBLICITATE 11

joi, 21 februarie 2013

HOROSCOP

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Te bucuri de o perioadă de linişte în cuplu ca şi cum aţi fi plecat amândoi într-o vacanţă. Este o atmosferă prielnică unei bune înţelegeri între parteneri, deci profită de armonia aceasta cât mai mult timp.

Vând Ford Fiesta 1,4 diesel, a.f. 2004, 2 locuri, utilitară.

Telefon 0761.756839

DIVERSE

IMOBILIARE

DECESE

Vând mixer DJ Behringer VMX-100, puţin utilizat, preţ fix 150 lei.

Telefon 0720.946949.

Vând casă 3 camere, dependinţe şi grădină în Livadia. Preţ negociabil.

Relaţii la telefon 0724.853897

S-a oprit o inimă, un suflet minunat s-a înălţat la ceruri, un om de mare omenie, multă modestie şi bunătate ne-a părăsit. Amintirea bunului nostru profesor POPA IOAN va rămâne vie în sufletele noastre. Sincere condoleanţe familiei îndurerate.

Dumnezeu să-i dea odihnă veşnică!

Elevii clasei a XII-a C, promoţia 1982, Liceul Industrial Petrila

AUTO

Vând Ford Fiesta model 2006, fab 2005, 4 uşi, 1.4 diesel, 4 airbag, abs, închidere centralizată, radio cass original, consum ff mic, euro 4, taxa mediu 300 euro. Un singur proprietar de nouă. Preţ 2890 euro.

Tel. 0765.459316 Vând Ford Focus model 2002, 1.8 diesel, aer condiţionat, abs, geam el., închidere centralizată, radio cass original, 4 airbag, un singur proprietar de nouă, statul austriac, recent adusă în ţară.

Preţ 1950 euro.

Tel. 0765.459316 Vând Ford Mondeo, an 1998, 1.8 benzină, airbag, radio cass original, închidere centralizată, stare foarte bună, un singur proprietar de nouă, recent adusă în ţară.

Tel. 0765.459316 Vând Opel Corsa B, a.f. 1994, distribuţie schimbată, cauciucuri iarnă + vară, maşina se prezintă într-o stare foarte bună.

Tel. 0765.591522.

Vând apartament 3 camere în Dimitrov, situat la stradă, parter înalt, îmbunătăţiri, centrală termică, geamuri termopan, izolat exterior, balcon închis, bine întreţinut, 2 boxe. Ideal de transformat şi în spaţiu cu altă destinaţie. Preţ 42.000 euro.

Tel. 0724.571408 Vând teren în Petroşani, intravilan, zona Maleia, front stradal, acces auto, utilităţi, suprafaţa 2000 mp, pretabil orice construcţie, panoramă deosebită, preţ foarte mic neg.

Tel. 0726.291090

Vând laptop second hand Asus X54HR-SX067D, Intel i3,2, 15 GHz, AMD HD 7470 - 1 GB/RAM video, 750 GB HDD + accesorii (mouse, geantă), încă 1 an garanţie, preţ 1300 lei neg.

Telefon 0720.946949.

Vând receptor Dolce, fără datorii. Preţ 20 euro.

Relaţii la telefon 0761.756839

SC REALCOM SA PETROªANI

Laboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie, str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi: Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile: mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.

Torturi de ciocolată Torturi cu frişcă Torturi cu fructe Sortimente diversificate de prăjituri Fursecuri Alune prăjite şi alte sortimente Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439 Laborator: 0733.960320, int. 315 Depozit: 0733.690319, int. 342

Sindicatul „Huila Valea Jiului” - Departamentul Petrila este alături de colegul Dan Miclea în grelele momente pricinuite de pierderea dragei sale DAVID AURELIA Dumnezeu s-o odihnească în pace!

ANGAJĂRI

Societate comercială angajează doi şoferi profesionişti, cat. C+E, cu experienţă, pentru transport internaţional de marfă, intracomunitar, cunoştinţele de limbă engleză, franceză, germană constituie un avantaj, salariu atractiv, doar persoane serioase.

Relaţii la telefon 0765.459316.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Deciziile pe care le iei astăzi au efecte pe termen lung, dar îţi pun din greu răbdarea la încercare. Nu ajungi repede la capătul acestor planuri, ci e cale lungă până acolo.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Un plan în care ai investit multă pasiune şi suflet nu iese aşa cum ai dorit şi aluneci spre decepţie. Nu lăsa panica să te copleşească.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

aştepţi!

Deşi ai renunţat să mai aştepţi miracole, nu te poţi abţine să nu visezi frumos. Piedicile se pot da la o parte exact când nu te mai

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Eşti obosit, dar pentru că lucrezi la un proiect care îţi face plăcere nu mai simţi extenuarea fizică instalată.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Disputele se încing de la orice pe parcursul zilei, deci nu te aştepta la dialoguri paşnice sau la conversaţii amicale.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Dacă pleci la drum, ceea ce vei întâlni pe parcursul călătoriei te va face să vezi viaţa într-o lumină mai optimistă. Te întâlneşti cu oameni cu care îţi face plăcere să discuţi.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Un prieten bun ştie când ai nevoie de ajutor şi va interveni în favoarea ta chiar şi fără a-i cere sprijinul. Azi poţi descoperi cine ţine la tine cu adevărat.

Magazin încălţăminte, B-dul 1 Decembrie 1918, angajează vânzătoare, experienţă 3 ani.

Tel. 0727.881104

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Sală de fitness angajează instructor autorizat, part-time, condiţii de lucru foarte bune şi câştiguri motivante.

Detalii la telefon 0742.035.230

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Firmă de construcţii din Sibiu angajăm dulgheri, zidari, muncitori în finisaje interioare şi exterioare. Trimiteţi mesaj cu prezentare la numărul de telefon 0729.051729.

PIERDERI Pierdut Certificat Constatator nr. 33300 din 05.09.2011 al SC ALY-MONYK ŢUG SRL, cu sediul în Vulcan, str. N. Titulescu, nr. 67, bl. D10, ap. 11, jud. Hunedoara, pentru sediul secundar din Vulcan, str. Preparaţiei, nr. 3, jud. Hunedoara şi Certificat Constatator nr. 33300 din 05.09.2011 pentru sediul secundar din Vulcan, Bd. Mihai Viteazu, bl. 17, jud. Hunedoara. Se declară nule.

E ciudat ceea ce simţi astăzi, pentru că ai atitudini diametral opuse în funcţie de anturajul din jur. Unde sunt multe persoane, ţi-ai dori intimitate şi linişte, sau invers.

Nu merită să-ţi exerciţi puterea asupra persoanelor care se află azi în preajma ta, pentru că sunt insignifianţi, practic.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Lucrai cu sârg la un proiect care ajunge azi într-un punct critic, din care e posibil să nu mai meargă nimic. Eşti nevoit să abandonezi ceea ce făceai, pentru că ajungi la concluzia că nu ai urmat calea cea mai bună.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

E greu să te decizi unde te simţi mai bine: în trecutul plin de amintiri frumoase de care nu te poţi încă detaşa sau în visele pe care ţi le faci cu multă imaginaţie? Tu eşti undeva la mijloc între două timpuri...

www.zvj.ro

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

12 ACTUALITATE

joi, 21 februarie 2013

De Dragobete

Să ne iubim şi să ne fotografiem româneşte!

Printre surprizele pregătite, de Dragobete, pentru iubăreţii din Vulcan este şi panoul îndrăgostiţilor, dotat cu două găuri de băgat capul, pentru a rezulta o fotografie cu el şi ea, îmbrăcaţi în port popular.

Panoul

pe care, în partea de sus, scrie "Dragobete.

Iubim româneşte" va fi amplasat duminică, după-amiază, în faţa Primăriei municipiului Vulcan, cu ocazia sărbătorii de Dragobete. Variantă românească, menită să-l dea un pic la o parte pe Sfântul Valentin, adus ca import apusean.

Înainte de a ajunge

la panou, perechile vor trece printr-o inimă. Dar fără a pricinui dureri, fiindcă şi asta e tot din carton, iar după ce perechea îşi va arăta feţele prin cele două găuri, cineva va rosti păsărica! şi-i va fotografia pe îndrăgostiţi. Nu am întrebat, dar cred că poza e gratis, plus că, bănuiesc, se vor putea folosi şi aparatele de fotografiat digitale sau telefoanele personale.

Eu mi-am probat,

deja, aparatul, şi parcă nu a ieşit rău poza. Ca să nu le pricinuiesc necazuri acasă nu vi-i spun pe cei care au jucat rolurile lui el şi ea, dar pare-se că le stă bine împreună. Ca momârlani, desigur.

Gheorghe OLTEANU

Târgu Jiu. Ecologiştii de la Petro Aqua

Au participat la manifestările dedicate aniversării lui Constantin Brâncuşi

În cadrul proiectului pe care Asociaţia Petro Aqua l-a demarat anul trecut şi care va continua şi anul acesta, „Brâncuşi la Petroşani”, dar şi urmare a legăturilor strânse pe care asociaţia ecologiştilor din Petroşani le are cu Centrul Municipal de Cultură „Constantin Brâncuşi” din Tg. Jiu şi Muzeul de Istorie al Gorjului, membri ai Asociaţiei Petro Aqua au fost invitaţi marţi, 19 februarie, la simpozionul dedicat aniversării a 137 de ani de la naşterea marelui geniu român, Constantin Brâncuşi. „Manifestarea artistică s-a desfăşurat la Muzeul de Istorie al Gorjului, care are peste 110 ani de viaţă, la eveniment fiind prezentă foarte multă lume din Tg.Jiu, din judeţul Gorj şi din judeţele limitrofe, după cum se vede inclusiv din Petroşani.

Noi am participat cu o expoziţie de filatelie şi cartofilie, în care am prezentat 174 de piese filatelice, exponatele fiind expuse la muzeul de istorie. Delegaţia noastră a fost compusă din preşedintele asociaţiei, Imre Szuhanek, Constantin Pirici, membru susţinător al asociaţiei şi membru al Cercului Filatelic Minerul Petroşani, Vicenţiu Gurka, membru al asociaţiei, şi subsemnatul. Fac menţiunea că doar noi, cei de la Petro Aqua, am avut expuse piese filatelice la această manifestare, expoziţia noastră având un real succes. Exponatele filatelice, dedicate în totalitate operei lui Brâncuşi, au conţinut toate mărcile poştale emise de administraţia Poştei Române, mărci poştale dedicate lui Brâncuşi, cărţi maxime, plicuri prima zi, întreguri poştale şi multe exemplare de cartofilie sau vederi cum le ştie toată lumea.

Manifestarea propriu-zisă a mai cuprins o secţiune de comunicare susţinută de cei din conducerea administraţiei publice locale şi de conducerea muzeului, un spectacol cultural-artistic (în cadrul căruia au fost prezentate dansuri populare şi o secvenţă de balet) şi proiecţii cu operele realizate de marele Constantin Brâncuşi”, ne-a declarat Ovidiu Rizopol, vicepreşedintele Asociaţiei Petro Aqua Petroşani.

Cu ocazia acestei importante manifestări, Asociaţia Petro Aqua a semnat şi un contract de colaborare cu Centrul Municipal de Cultură „Constantin Brâncuşi” şi cu Muzeul de Istorie Gorj, care prevede, printre altele, prezenţe comune şi active ale membrilor celor trei entităţi la marile manifestări care vor avea loc în acest an.

Corneliu BRAN

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

www.zvj.ro zvj2008@yahoo.com office@zvj.ro COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT ISSN 2065 - 5096 Telefoanele redacþiei: 0 2 5 4 .5 4 9 0 2 0 0 2 5 4 .5 4 9 1 2 1 ( fa x ) 0 7 3 7 .5 7 5 5 8 2

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC

Colectivul de redacþie:

Alina PIPAN alinapipan@yahoo.com 0766.678380; 0737.352129 Corneliu BRAN 0766.728688 Mihaela PETROŞAN petrosan@zvj.ro 0732.413134 Gheorghe OLTEANU Loredana JUGLEA 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com

Colaboratori permanenþi:

Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ, Mihai BARBU, Valeriu BUTULESCU, Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA

DTP:

Bogdan SOVAGO Daniela FILIMON 0761.756837

Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia: Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. 2

şcoală & cultură CMYK

Apare sub îngrijirea prof. Irina Boboc

pe Jiul de Est şi Jiul de Vest

Supliment gratuit al cotidianului Ziarul Văii Jiului Anul V Nr. 119 21 februarie 2013 4 pagini ISSN 2068 - 3650

DAD, la fel ca ATD, ar putea da o lovitură, cum alta nu s-a dat!

Dumitru Augustin Doman/ Generaţia ‘80 văzută din interior

C

operta volumului despre care va vorbim este sobră, în alb şi negru, dar mai are o culoare prin care e marcată Generaţia `80. E vorba, desigur, de culoarea verde care marchează, cromatic, această grupare. Pentru noi această subtilă trimitere cromatică ni se pare a avea o dublă semnificaţie. Una care trimite la o primăvară veşnic verde datorată unor scriitori care au făcut, în ultima decadă a comunismului, o demonstraţie literară că dacă ai ceva important de spus cenzura şi dictura pot fi evitate şi ignorate.

A doua trimitere a verdelui de pe copertă ar fi că totul ne este spus, în paginile din interior, chiar “verde-n faţă”. Dumitru Augustin Doman a ales să spună povestea generaţiei sale printr-o carte de interviuri. Un prim volum a apărut, la Editura TracusArte din Bucureşti, în anul 2010. Cartea a apărut cu sprijinul financiar al Arhiepiscopiei Argeşului şi Muncelului care îşi are sediul la Curtea de Argeş. Faptul că Doman locuieşte tot în acest loc magic nu credem că a fost argumentul suprem pentru obţinerea acestei finanţări. Inclinăm, mai degrabă, să credem că P.S. Calinic ştia care e importanţa unei istorii care, dacă nu e spusă la timp, riscă să rămână nespusă pentru totdeauna. Biserica neamului lucrează în timp absolut şi ceea ce, azi, isprăveşte unul din ierarhi e continuat, mâine, de un altul. Ştafeta credinţei şi ctitoririi trece, în timp, din mână în mână într-un şir infinit de predări şi primiri. În literatură lucrurile stau, oarecum, diferit. Dacă DAD-ul nu ne spune, azi, povestea pe care o are de mărturisit, maîne putem intra în plin DADA-ism. Adică vom încerca să decupăm, de ici de colo, fragmente de mărturii şi să le punem într-un puzzle cu o constituţie incertă. Doman a stat de vorbă, pe îndelete, cu Adrian Alui Gheorghe, Liviu Antonesei, Dan Arsenie, Gabriel Chifu, Nichita Danilov, Gellu Dorian, Marian Drăghici, Ioan Groşan, Gheorghe Mocuţa, Ioan Moldovan, Nicolae Oprea, Viorel Padina, Marta Petreu, Constantin Stan, George Stanca, Liviu Ioan Stoiciu, George Vulturescu şi Ion Zubaşcu. Ca să înţelegeţi care e importanţa consemnării la timp a acestor mărturii o să dau exemplul cel mai trist cu putinţă. Cartea a fost tipărită în anul 2010, noi o citim şi scriem despre ea la începutul anului 2013 şi în acest interval de timp extrem de scurt, chiar la scara vieţii, doi dintre interlocutorii de marcă, Constantin Stan şi Ion Zubaşcu, au trecut, deja, Dincolo. În primul volum sunt prezenţi doar 18 optzecişti, pe care autorul i-a aşezat în ordine alfabetică. „Sunt nume dintre cele mai importante ale generaţiei. Probabil că voi mai publica trei-patru volume, depinde de bunăvoinţa scriitorilor. Până acum, doar unul m-a refuzat, alţii m-au amânat cu o lună, două, trei, alţii sine diae” Miza lui Doman este una cu bătaie lungă. El crede că Generaţia 80 e una care a ”revoluţionat literatura şi societatea de la amurgul comunismului”. Nu e puţin lucru să-ţi asumi misiunea de a fi biograful şi confesorul unor scriitori care fie că au sau nu sentimentul că aparţin acestei generaţii reprezintă, fiecare în sine, un model propriu de creator.

Cine citeşte această carte de interviuri simte, dela o poştă, faptul că DAD a lucrat, cu mare folos, în presa cotidiană. El scrie documentat şi alert, ştie să conducă inteligent discuţia pe căi doar de el ştiute pentru a ajunge, de fiecare dată, la confesiuni revelatoare. Interviurile se citesc pe nerăsuflate şi fiecare piesă are rolul ei bine gândit în tabloul generaţiei imaginat de Doman. Construcţia pe care a început-o e, pentru că ne referim la autori români, una de tip „se sparie gândul”. Pentru că locuieşte pe Argeş în jos, Doman ar trebui să se ferească de o tradiţie autohtonă total nefastă care vede în orice operă doar „un zid început şi neisprăvit”. El vede, în prefaţa intitulată „Generaţia 80 la maturitate”, acest volum ca primul dintr-o serie care, odată realizată, ar da o dimensiune exhaustivă unei mişcări literare care a marcat literatura română. Doman este convins că „toţi cei care au răspuns la întrebări sunt străluciţi, înţelepţi şi mai mult decât talentaţi”. El se vede, în faţa acestor oameni (ridicaţi de el pe piedestal) doar „un umil punător de întrebări”. Când vorbeşte de ceilalţi, Doman se obiectivează iar când, în sfârşit, zice ceva despre el se diminutivează în mod inutil. Nu oricine pune întrebări e un reporter, nu toţi cei care au în dotare un reportofon devin, automat, cronicarii timpului pe care îl străbat. El ştie ce, când şi cum să întrebe şi, în cele mai multe cazuri, răspunsurile sunt memorabile. Ceea ce face Doman din Curtea de Argeş este asemănător cu exemplul dat de regretatul Ion Zubaşcu în ultimul interviu din carte. Iată-l: „Bucureştenii sunt ca o castă închisă în care n-am reuşit să pătrund. Îţi reamintesc...cazul semnificativ al lui Aurealian Titu Dumitrescu, care i-a umilit pe toţi cei care-şi făceau micul veac al boemei lor în casa lui Nichita, publicând Antimetafizica, veritabilul testament literar al poetului, decedat la puţin timp după apariţia memorabilului volum.

Optzeciştii din preajma lui Nichita (şi nu numai) s-au simţit frustraţi că un oarecare Titu Dumitrescu, venit tocmai de la Slatina, Olt, le-a luat ceea ce părea să fie dreptul şi privilegiul lor exclusiv...” Similitudinile sunt tulburătoare...

Doman a aflat de la Dan Arsenie de ce, Doamne iartă-mă, România o duce ca dracu: „Am cunoscut în adolescenţă un poet, un mare poet, l-am văzut cum ajunge până la floare. A plecat. S-a întors, şi-au bătut joc de el din nou. Pentru totdeauna, a renunţat la limbă. Dacă o ţară îşi permite acest lux...” Din acest motiv, Doman trebuie să se grăbească foarte tare. Ţara noastră îşi permite orice lux când e vorba de mulţi alţii. Înafară de poeţi şi de prietenii lor...

II

SPECIAL

Joi, 21 februarie 2013

Criticul care operează cu dragoste. Atât fiinţele mici şi delicate cât şi fapturile urieşeşti...

Nicolae OPREA/ Sinteze critice Pe 28 iunie 2009, la Craiova, Nicolae Oprea îmi dăruia o carte de-a sa, „Sinteze critice”, cu un autograf măgulitor: „Pentru Mihai Barbu, prietenul şi literatul cu care mă înrudesc prin I.D. Sîrbu. Cu preţuire şi urări de succes doctoral”. „Sinteze critice” e o carte scrisă de un profesor universitar şi care a apărut, în mod firesc, în colecţia „Universitaria” a Editurii „Paralela 45”din Piteşti.

La Craiova, ne întâlnisem la un „Colocviu naţional I.D.Sîrbu”, pe vremea când de acest lucru se ocupau, împreună, Ioan Lascu şi Nicolae Coande. Cum, la români, lucrurile care încep bine sfârşesc, neaparat, prost, ediţia respectivă a fost şi ultima la care am participat în formula iniţiată şi organizată de cei doi. Apoi, Nicolae Coande şi-a asumat singur organizarea următoarelor colocvii şi, fiind percepuţi ca amicii d-lui Lascu, nu ne-a mai invitat.

La respectiva manifestare, din 2009, am fost împreună cu amicul Marian Boboc şi am prezentat câteva scene (savuroase) din viaţa scriitorului petrilean, aşa cum reieşeau ele din documentele aflate la Consiliului Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii. Eu am vorbit despre „Călătoriile scriitorului Ion D. Sîrbu, din colonia polietnică petrileană în vestul şi estul Europei” iar Boboc despre „Ion D. Sîrbu, în pat cu microfoanele”. La acea manifestare, Nicolae Oprea a prezentat o comunicare savantă privind „Distopia lui Ion D. Sîrbu”. Sigur, că mulţi din cei care veniseră acolo să ne asculte comunicările habar n-aveau ce e cu distopia. Cei care aveau telefoane mobile, cu acces la intenet, au aflat imediat de pe Wikipedia că: “O distopie (termenii alternativi sunt: cacotopie, kakotopie sau anti-utopie, contra-utopie) reprezintă chiar antiteza unei societăţi utopice sau chiar a unei utopii. O societate distopică se caracterizează prin prezenţa uneia din formele de guvernare autoritariste sau totalitare sau printr-o formă oarecare de

opresiune sau de control social”.

La acea vreme, Nicolae Oprea era, deja, profesor universitar la Universitatea din Piteşti şi autorul primei teze de doctorat despre scriitorul petrilean: “Ion D. Sîrbu şi timpul romanului”.

După colocviu, i-am văzut atât pe d. prof. univ. Nicolae Sîrbu cât şi pe nedespărţitul său prieten, d. Dumitru Augustin Doman – redactorul-şef al revistei de cultură “Argeş” în postură de actori dezinhibaţi, alături de Nicolae Coande, într-o seamă de scene ludice petrecute chiar în Parcul “Romanescu”, cel atât de drag scriitorului omagiat de noi toţi. Ei nu aveau nimic din morga pe care, imaginarul colectiv, le-o atribuie unor oameni cu importante funcţii academice şi culturale. Ni s-au părut, şi cu acel prilej, nişte oameni normali care se comportau firesc şi în compania unora ca noi, veniţi dintr-o lume minieră, fără obişnuinţa participării la colocvii savante. Cred că acest firesc al relaţiilor umane, dincolo de funcţii şi onoruri, ne-a apropiat definitiv. Timpul ne-a confirmat, ulterior, ceea ce am intuit atât la colocviu cât şi în aer liber. Profesorul Nicolae Oprea a acceptat să fie unul din referenţii externi la teza mea de doctorat (“Scriitorul subteran. Studiu de caz: Ion D. Sîrbu”) pe care am susţinut-o, în anul următor, la Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. Tot el a fost acela care, în calitate de preşedinte al filialei Piteşti a Uniunii Scriitorilor din România a susţinut admiterea mea în U.S.R. şi a reuşit cu asupra de măsură. Aşa am devenit, în decembrie 2012, membru titular al U.S.R. Împreună cu d. profesor am pus la cale prima întâlnire a Comitetului Director al U.S.R. în Valea Jiului în primăvara anului trecut. Şi lucrurile, cu siguranţă, nu se vor opri aici…

Nicolae Oprea este un intelectual serios care poate face importante “Sinteze critice” dar care nu se dă în lături nici de la munci pe care mulţi le-ar socoti minore şi fără perspectivă. El ţine, de câţiva ani, în “România literară” o rubrică în care menţionează, cu o maximă acribie, ziua naşterii şi a trecerii Dincolo a tuturor scriitorilor români. Când oameni cu preocupări serioase în istoria literară sunt în stare a scrie articole şi studii doar pentru a fixa sau a muta data naşterii şi a morţii unui scriitor, Nicolae Oprea facea asta, cu o modestie exagerată, săptămână de săptămână.

Această seriozitate cu care priveşte orice misie culturală încredinţată l-a făcut pe profesorul piteştean o prezenţă nelipsită din Dicţionarele literaturii române. Marele Dicţionar, girat de Mircea Zaciu,

Marian Papahagi şi Aurel Sasu, îl are pe Nicolae Oprea printre cei mai destoinici colaboratori.

Dicţionarul său analitic cuprinde nume de toată mâna, de la Ioan Alexandru, Petru Dumitriu, Gheorghe Ene, Otilia Nicolescu, Liviu Rebreanu, M.N. Rusu, Mircea Săndulescu, Dinu Săraru, Zaharia Sângeorzan, Ion D. Sîrbu, Gheorghe Schwarz, George Silviu, Ştefan Stănescu, Mircea Şerbănescu, Virgil Tănăse, Costin Tuchilă, Dorin Tudoran, Damian Ureche, Mircea Vaida, Stan Velea, Mihail Vilara, Călin Vlasie, Vasile Voiculescu la Romulus Zaharia. Indiferent de subiectul pe care îl are sub lupă, el este tratat cu maximă atenţie. Criticul se poartă asemeni unui Harap Alb care acordă aceeaşi atenţie şi dragoste atât fiinţelor (literare) mici şi delicate cât şi făpturilor urieşeşti. El nu lasă să transpară, în aceste texte care fixează, cu precizie, locul fiecăruia în istoria mai mare sau mai mică a literaturii române marile sale iubiri. Faptul că Nicolae Oprea este, ca să adoptăm un limbaj adecvat timpurilor moderne, “in relationship” cu nume mari ale literaturii noastre precum Macedonski, Sîrbu şi Voiculescu nu este manifest atunci când vorbeşte de alţi poeţi şi scriitori români. Criticul îi tratează cu egală deferenţă pe toţi dar celor pe care îi iubeşte cu adevărat le închină monografii şi studii critice consistente. Aici el dovedeşte că spiritul Echinox-ului şi-a pus, definitiv, amprenta pe redactorul său de altădată. Echinocţiul este momentul în care ziua este egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ. Prin urmare, luminile şi umbrele se distribuie egal peste tot. Şi la Piteşti, şi la Curtea de Argeş, şi la Cluj şi la Petroşani. Ca şi la Cernăuţi, Paris, New York sau Calatafimi Segesta unde italienii l-au omagiat pe Nicolae Oprea cu Premiul internaţional “Teatro di Segesta”.

E drept că nici ai noştri nu s-a lăsat mai prejos premiindu-l la Salonul Naţional de Carte de la Cluj sau oferindu-i premiile filialelor USR din Sibiu şi Piteşti. Am zice, în acest final provizoriu, pe bună dreptate…

SPECIAL III

Joi, 21 februarie 2013

Totul, totul, totul (şi ceva în plus) despre... Valea noastră de altădată

Marian Boboc/ Prăvălia cu istorii de pe Jiul de Est şi Jiul de Vest (vol. I)

S

ingura prăvălie din Valea Jiului care pare că nu va da vreodată faliment, indiferent de vitregia vremurilor pe care le străbat autorul şi literatura, este cea cu istorii. În doar doi ani, din 6 august 2008 şi pînă la 12 noiembrie 2010, Marian Boboc a publicat în suplimentul intitulat “Prăvălia cu istorii” (unul din suplimentele de succes iniţiate de Ziarul Văii Jiului) un număr de 18 poveşti-document din Valea noastră de altădată. Când suplimentul a ajuns la nr. 100, autorul le-a “transferat” într-un volum care a preluat şi titlul suplimentului unde poveştile Văii au (re)văzut lumina tiparului. Unele dintre poveşti, ne avertizează autorul, au suferit “modificări şi completări” ceea ce, la urma urmei, sunt operaţii estetice lesne de înţeles. O carte este menită a înfrunta timpul cu o mai mare speranţă de supravieţuire decât un cotidian sau un săptămânal. De aceea merită să facem, pentru ea, orice sacrificii…

Prăvălia… d-lui Boboc face parte din ciclul “Vieţile Văii Jiului” care se inspiră, printre altele, din Arhivele Naţionale ale României - Serviciul judeţean Hunedoara, arhivele CNH, ale Tribunalului Hunedoara - Deva, ale Prefecturii Judeţului Hunedoara, ale comisariatelor de poliţie Petroşani şi Lupeni, ale Comandamentului Militar Valea Jiului, ale Chesturii de Poliţie Deva, ale Preturii plasei Petroşani la care se adugă 23 publicaţii locale şi centrale. Înşiruirea tuturor surselor pentru poveştile din Prăvălie ne-ar lua întreg spaţiul destinat acestei cronici. Am afirmat, mai sus, că Prăvălia gestionată de d. Marian Boboc nu va da faliment şi nici nu cred că va intra în insolvenţă. De ce? Printre multele răspunsuri posibile, avansăm şi noi o constatare la îndemână: pentru că “marfa” din Prăvălia lui Marian Boboc este de dimensiunea unui supermarket. Boboc ne vorbeşte de baluri, de Crăciunuri de altădată, de vizite regale, de inundaţii, de prostituate, bordeluri, case de rendez-vous, amoruri tarifate, de banda lui Mână Neagră, de hoţi de cărbune, de campanii electorale, de vidanjorii coloniilor miniere, de foot- ball şi şampionate, de inventatori şi invenţii, de bombe, de împuşcături, de un ochi şi de un timpan, aşa cum funcţionau ele în 1948. Textele sunt concepute alert, ca într-un montaj cinematografic iar desele subtitluri menţin trează atenţia cititorului. Cartea semnată de Marian Boboc are, în buna tradiţie cu care ne-a obişnuit autorul, un număr impresionant de pagini. Cele 440 de pagini sunt, fiecare în parte, tot atâtea centre de interes. Dacă autorul ar gândi în termenii unei afaceri financiare (şi în detrimentul proiectului intitulat Vieţile Văii Jiului) ar fi putut alcătui, din această carte, cel puţin vreo patru-cinci broşuri, bine plătite şi apreciate de beneficiari. În cazul lui Boboc sunt sigur că la această rubrică din formularele tipizate ar putea fi scris, negru pe alb: “Nu e cazul”. Pe de altă parte, dacă “Prăvălia cu istorii” nu ar fi apărut în regia autorului ci la o editură mare cu posibilităţi de a-şi putea desface, peste tot, produsele ei livreşti, cartea ar fi fost, fără îndoială, un best seller. Pentru că, a apărut într-un tiraj modest, la Editura MJM Craiova, “cartea cu prăvălie la scară” va trebui să ne bucure doar pe noi, cei din Vale. Să ne bucurăm şi să ne întristăm, totodată…

Pagini realizate de Mihai BARBU

Scriitorul şi criticul său

Dumitru Augustin Doman, Nicolae Coande, Nicolae Oprea şi Ion Maria, la Craiova

IV SPECIAL

Joi, 21 februarie 2013

O iminentă apariţie editorială

CUMPĂR ÎNŢELEPCIUNE sau 7x7=44?

Călătoriile. Reportaje şi studii de caz De ce trebuie să cumpere omul înţelepciune? Şi, totuşi, oare de ce merge omul, de 2000 de ani, la Ierusalim? Un posibil răspuns poate fi şi acesta pe care l-am aflat din “Cartea cu pilde” al lui Lascarov-Moldoveanu.

Se zice că un înţelept trăia într-un oraş în care îşi duceau veacul şi mulţi oameni fără minte. Într-o zi, el puse deasupra uşii casei, o firmă pe care era scris: „Aici se vinde înţelepciune!”

Trecând pe acolo unul, care se credea prea înţelept, a văzut firma şi s-a oprit. Surîse şi cum era cu servitorul său îi dădu câţiva gologani şi-i zise: - Du-te şi cumpără cu aceşti bani înţelepciune de la negustorul acela!

Servitorul merse la înţelept şi-i ceru înţelepciune. Înţeleptul îi spuse: - Spune stăpânului tău că, în tot ce va face, să nu piardă din vedere sfârşitul!

Servitorul veni şi spuse acestea stăpânului său. Omul, care se credea prea înţelept, rămase pe gânduri. Mergând acasă, începu a pune în lucrare vorbele ce le cumpărase şi văzu că-i aduc mari foloase.

Atunci le scrise, cu litere de aur, la intrarea casei lui. Ca să fie de folos şi altora....

------------------------------------------De ce trebuie, câteodată, ca 7x7 să facă exact 44?

Orice autor, mai mic sau mai mare, se va întreba, înainte de a se apuca să înegrească hârtia, care poate fi reţeta unei cărţi de (mare) succes? Chestiunea a fost dezbătută şi de G. Călinescu, încă din anul 1933. În Adevărul literar şi artistic, din ziua de 18 octombrie, (anul XII, seria a II-a, 670, p. 8) criticul relatează două anecdote cu tâlc. Pe noi ne intersează doar cea de-a doua pentru că ne lămureşte, definitiv, dilema. Un om visează că trebuie să cumpere un bilet în care să joace numărul cutare şi că, astfel, va câştiga, cu siguranţă, la loterie. Omul se conformează şi, într-adevăr, câştigă. Întrebat de un amic cum a făcut, în mod concret, ca să pună mâna pe premiul cel mare la loto, omul s-a explicat: “Păi, uite cum: am visat că dacă joc numărul 7 ori 7 câştig. Atunci am zis: 7 x 7 = 44. Şi am cumpărat un bilet cu numărul 44.” Concluzia criticului e în consens cu cea a norocosului jucător la loto: Norocul e orb. „Dacă cetăţeanul ştia să socotească, pierdea. Tot aşa se întâmplă şi cu succesele literare. Unii fac tot felul de socoteli. Ba trebuie stil, ba trebuie senzaţional, ba proustianism, ba reclamă, ba nu mai ştiu ce. În fond însă (logică ascunsă a succesului) vinde cartea cel pentru care 7 x 7 = 44”.

Invitaţie la lectură Un îndemn la călătorie. Prin lume şi chiar prin viaţă Prolog despre imposibilitatea de a călători liber 1. Tabere, concedii şi călătorii în anii puterii populare. Studii de caz a. Geoagiu, dragostea mea. Concediul în anii puterii populare. Studiu de caz b. O călătorie în timp. Colonia Deak şi Parcul Dr. Petru Groza c. Taberele pentru pionieri şi şcolari din România comunistă. Studiu de caz 2. Pe urmele lui Comenius a.Vezuviul văzut de pe Crater sau...

Bărbatul are vârsta femeii pe care o iubeşte b. Toamnă în Turcia sau... A la turca, bre! c. English Diary d. Italia. Destinazione Abruzzo sau...

De la Comenius la Sfântul Anton din Padova 3. Călătorii iniţiatice în căutarea Domnului a. Drumul spre Athos, Muntele Sfânt b. 11.11.2011. Ziua în care l-am vizitat pe Sadoveanu. Acasă şi în ultima sa casă c. Orice călătorie la Ierusalim este o călătorie în viitor.

O relatare obiectivă, în 14 opriri sentimentale, din anul 5573