CMYK
Petru Drăgoescu
Abia astăzi va afla dacă societatea pe care o conduce există pe piaţă
3
La Brădet şi în Centrul civic,
VINERI
Hoţii au dat deja iama
Ziarul Vãii Jiului
Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI!
2 noiembrie 2012 Anul V Nr. 1075 12 + 4 pagini Preţ: 1 LEU www.zvj.ro Răsărit: 07:02 Apus: 18:17
ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!
Curs valutar: 1€ = 4,5318 lei 1$ = 3,5001 lei 1₤ = 5,6602 lei
* * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani
Salon Elitte Petroşani angajează în condiţii foarte avantajoase coafeză şi cosmeticiană. Relaţii la telefon 0726.662933
Tipar digital Cel mai bun preţ din judeţ!
Director: Cătălin DOCEA
Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului
Un obicei care nu moare în Valea Jiului
2
RUSTIC - PALACE angajează recepţioner, ospătar, maseur şi bucătar. Relaţii la 0751.199108 sau la Hotel Palace.
Transmite cererea ta de ofertă la office@zvj.ro
R
MARCĂ ÎNREGISTRATĂ
Jurnalul 3 fierbinte, de campanie, al candidatului Nimicula (III)
PAGINA
Ziua Morţilor sau Luminaţia, ziua în care oamenii merg cu dor şi respect la cimitir PAGINA
7
Fotbal. Liga a III-a. O declaraţie de sezon a lui Simota:
„Sunt nişte castraveţi muraţi” Pe bună dreptate, deputatul Monica Iacob-Ridzi
PAGINA
5 PAGINA
6
Acuză Guvernul Ponta de lipsă totală de implicare în problemele din Valea Jiului La Lupeni
PAGINA
8
Locuitorii de pe strada Parângului au gaz datorită unui demers personal al deputatului PSD Cristian Resmeriţă
Ziarul Vãii Jiului
2 ACTUALITATE
vineri, 2 noiembrie 2012
La Brădet şi în Centrul civic,
Hoţii au dat deja iama
Abia s-a încheiat simpozionul de închidere a lucrărilor de reabilitare a Centrului civic, că s-au şi apucat hoţii să se intereseze de bunurile de-acolo. Poliţia Locală este nevoită să asigure paza acestui obiectiv, pentru că în jur mişună hoţii. Unii ar fi încercat să fure. Dar ce? v-aţi putea întreba, din moment ce acolo s-au amenajat nişte alei, parcări, trotuare şi cam atât. Exact astea ar fi vrut să le
Traficul şi vremea rea
Tamponare în zona Jiul Shopping Center Ieri, în intersecţia străzii Nicolae Bălcescu cu Bulevardul 1 Decembrie 1918, a avut loc o tamponare între două maşini. Traficul infernal de ieri, vremea
fure: pavelele din alei şi trotuare. Însă nu au reuşit deloc, pentru că zona este păzită. Cel mai greu le este celor care sunt de pază la acest obiectiv, pentru că noaptea este foarte frig. Cu toate că sunt cu maşina, poliţiştii nu se pot încălzi peste noapte, pentru că nu prea este motorină de consumat aiurea. Cel mai probabil, Brădetul va fi dat în administrare unui investitor privat, care să şi asigure paza acestuia, pentru că, este evident, administraţia publică nu poate întreţine absolut nimic din cauza furturilor repetate.
urâtă şi asfaltul alunecos au fost principalele motive pentru care cei doi şoferi au ajuns să se buşească. Unul venea din centru şi se îndrepta spre Aeroport, altul venea dinspre Aeroport şi vroia să facă la stânga, pe Nicolae Bălcescu. Doar că la viraj nu a acordat prioritate, şi a urmat o tamponare de s-a făcut auzită peste tot împrejur. Accidentul a fost fără victime, aşadar, cel
Au fost aprobate şi au şi demarat
Lucrările Apa Serv de introducere a canalizării la Iscroni Aceste lucrări sunt cauza opririi traficului în zona Iscroni, unde funcţionează două semafoare pentru dirijarea circulaţiei.
Ieri, la Petroşani
Cerşetorii gorjeni au invadat cimitirul
Ieri, Cimitirul Central Petroşani era plin de cerşetori, majoritatea veniţi din Gorj. Aşa cum ne explica şi şeful Poliţiei Locale, Dorel Neag, aceşti cerşetori de prin alte părţi au venit încă de dimineaţă la cimitir în aşteptarea pomenii.
Cu toate că este noiembrie deja, aşa s-au primit aprobările şi de aceea abia acum au început lucrările la Iscroni. Primarul Nicolae Dunca spune că “nu avem ce face, circulaţia va fi incomodată de lucrări mai bine de o săptămână, dar partea bună este că lumea va avea canalizare şi apă curentă”. Şi la instalaţia de gaz se lucrează în forţă. Acum se tot fac probe pentru verificarea instalaţiei. În sfârşit, intră şi Aninoasa în lumea civilizată. În legătură cu banii pe care primarul îi tot speră de la Bucureşti, încă nu se aude nimic. Nici da, nici nu. Dar săptămâna viitoare acesta aşteaptă veşti de la judeţ, unde vor fi redistribuite ceva fonduri.
Preferă oraşul nostru pentru că la ei nu există tradiţia Ziula Morţilor. Agenţii de la Poliţia Locală i-au îndepărtat de pe scările de la intrare, ca să poată circula lumea. Dar în cimitir, pe alei era plin de ei. Cerşeau direct bani, un leu. „Doamne ajută! Să vă ia Dumnezeu în Rai! Să fiţi sănătoasă! Faceţi-vă milă!, sunt doar unele din îndemnurile care însoţeau mereu întrebarea: îmi daţi şi mie un leu? Majoritatea celor care cerşeau erau tineri, chiar copii. Am intrat cu unul dintre ei în vorbă şi mi-a spus că vine dintr-o comună din Gorj, că nu mai are părinţi, care ar fi murit acum 4 ani în accident de maşină, dar că îl creşte o mătuşă. Copilul nu avea mai mult de 12 ani. Când l-am întrebat cum a ajuns la Petroşani, mi-a povestit că vine la noi cu trenul. Controlorul nu-i ia bani, că-i este milă de el. Mătuşa lui îl lasă să plece, a mai venit de Ziua Morţilor şi anul trecut. Era însoţit de alţi şase băieţi, cam de vârsta lui, toţi vroiau acelaşi lucru: un leu. „La noi nu se dau bani, ca aici”, spunea copilul, a cărui reabilitare este zadarnică. Agenţii au fost mai mereu cu ochii pe ei. Şi în oraş se înmulţise numărul cerşetorilor. Aceştia s-au plasat strategic chiar lângă florării, unde oamenii se opreau cel mai frecvent. Pagină realizată de Alina PIPAN
www.zvj.ro
mai probabil, intervine înţelegerea amiabilă.
Prinşi cu sacii în căruţă
100 de kilograme de cărbune furat
Miercuri, în jurul orei 17, un echipaj din cadrul Formaţiunii de Ordine publică Petrila i-a depistat, pe strada Traian Vuia, pe Dumitru, de 27 de ani, şi Ana, de 21 ani, ambii din localitate.
Aceştia transportau 16 saci din rafie încărcaţi cu cărbune, fiecare sac având aproximativ 50 kg. În urma cercetărilor, s-a stabilit că suspecţii au sustras cărbunele din garniturile de tren ce transportă cărbune de la mina E.M. Lonea la E.M. Petrila. Sacii cu cărbune au fost ridicaţi de la suspecţi, urmând a fi predaţi reprezentantului E.M. Lonea.
Ziarul Vãii Jiului
ACTUALITATE 3
vineri, 2 noiembrie 2012
Jurnalul fierbinte, de campanie, al candidatului Nimicula (III) Petru Drăgoescu
Abia astăzi va afla dacă societatea pe care o conduce există pe piaţă
Pentru că nu avea un răspuns de la Registrul Comerţului, ieri, Petru Drăgoescu, cel care va ocupa scaunul de director al Societăţii Naţionale pentru Închiderea Minelor de Huilă, încă nu ştia dacă s-a înfiinţat ori ba societatea. Miercuri nici nu participase la şedinţa de consiliu local, pentru a rezolva această problemă. Abia astăzi va afla dacă judecătorul s-a pronunţat asupra acestui dosar. În mod normal, începând
La Deva
de ieri, ar fi trebuit ca societatea de închidere a minelor să funcţioneze, conform calendarului înfiinţării acesteia. Urmează, în lunile ce vin, un şir de disponibilizări. Noua societate de închidere a minelor va prelua 2.455 de angajaţi de la minele Paroşeni, Petrila şi Uricani. În plus, noua societate va gestiona şi disponibilizaţii, numărul fiind deja stabilit. Anul acesta ar fi trebuit să existe deja un proces de disponibilizări, dar nu a avut loc, poate din cauza alegerilor. În ianuarie sau februarie 2013 vor fi disponibilizaţi 515 angajaţi, numărul stabilit pentru anul 2012 şi 2013. Alina PIPAN
Poliţia hunedoreană încearcă să stârpească cerşetoria
Încercând să elimine o practică destul de extinsă a cerşetoriei în diverse locuri publice din Deva, Biroul de Ordine Publică a desfăşurat o acţiune amplă de prevenire şi sancţionare a acestui gen de activităţi. Astfel, poliţiştii au identificat, pe raza municipiului Deva, peste 20 de persoane care apelau la mila publicului, practicând cerşetoria
www.zvj.ro
şi care au fost sancţionate contravenţional cu amenzi cuprinse între 100 şi 500 de lei. Poliţiştii structurilor de ordine publică din cadrul I.P.J. Hunedoara vor intensifica acţiunile de combatere a cerşetoriei în perioada următoare şi fac apel la opinia publică să nu încurajeze această activitate antisocială şi ilegală, oferind sume de bani sau alte bunuri. Mihaela PETROŞAN
Nimicula a intrat direct în febra campaniei. A primit două comisioane, un plin de motorină şi a ciordit doi covrigi. Ultimii de la o bătrână care nu era atentă. Dacă e pensionară, de ce dă banii pe mâncare? Să-şi cumpere medicamente, ca să nu moară până la alegeri! Au şi început să vină mesajele din partea cetăţenilor. E din ce în ce mai clar: Nimicula va ajunge primul în Parlament. Să predea cheia de la birou, maşina şi cartela de la hotelul de lux.
Joi, 1 noiembrie 2012. Azi e Ziua Morţilor. Trebuie neapărat să mă plimb prin colegiu, să încep să promit câte ceva. Orice, dar musai în funcţie de evenimentele la care mă duc. Azi, promit şi la vii, şi la morţi. Eu care în 2008 am dat un anunţ de condoleanţe de numai 10 cuvinte pe o pagină întreagă de ziar pentru cei morţi în explozia de la EM Petrila, sunt maestru în arta cerşitului de voturi de la familiile îndoliate. Morela Dolăraşu îmi zice numele mortului în cască, eu mă duc şi zic de Ionel că a fost băiat bun, săracu’, şi toată familia mă votează. Chiar dacă o să-mi pătez costumul ou de raţă cu ceva ceară, n-ar fi prima oară când mă votează mai mult numele de pe crucile din cimitir. În paranteză fie spus, am furat nişte bibliorafturi de la Parlament să scriem în ele numele tutoror celor ce ştiu sigur că mă vor vota. O ard deja de vreo două săptămâni prin Vale, am dat mese de vreo două miliarde şi am un singur votant: pe Costy, fratele meu de la Ape. Eu nu pot să votez, pentru că nici măcar nu locuiesc în Vale. L-am trimis azi pe Costy la o emisiune, să mă scoată cumva, să spună că el votează cu mine şi că nicicum nu putem reduce preţul apei cu 25%, cum ar fi normal pentru că s-au făcut investiţii. Cum dracu’ să reducem preţul apei? Păi partidul meu de unde mai fură? De la Pompe Funebre? A venit săracu’ de Costy julit tot. L-au fugărit telespectatorii de la Universitate până în Colonie, unde s-a ascuns în curte la Cheliota, zis Ariciul Galben. L-a fugărit şi Cheliota, că l-a aflat că-i face cârcote cu Piticoţ de la judeţ şi vrea să-l deposedeze de scaun.
Mă enervează şi amărâţii ăştia din Vale. Debranşăm la ei în prostie, iar de bogaţii pe care încă nu i-am sclavagizat, şi deci încă mai au bani de factura de apă, ne batem joc într-un hal fără de hal (am pus nişte senzori: dimineaţa, când detectăm că sunt cei mai mulţi sub duş ori pe tron, Costy apasă un buton şi le taie apa. Când ies ăia cu şamponul în cap să plece la muncă, găsesc pe preş câte o factură în care pierderile sunt de vreo 10 ori mai mari decât consumul). Facem tot posibilul să le arătăm că suntem şmecheri, iar ei tot nemulţumiţi sunt. Nenorociţii dracu’! În loc să fie bucuroşi că le dăm voie să trăiască de la alegeri până la alegeri, cât să nu moară şi să ne voteze... M-am luat cu gândurile şi am uitat că trebuie să merg până la cimitir. Dacă nu inventez ceva promisiuni, se termină ziua şi nu apuc să-mi fac campanie nici azi. Aşadar, iată promisiunile pentru morţi şi vii: Locuri de veci mai în faţă pentru toţi votanţii mei. Ca să nu existe discuţii, toate mormintele vor fi mutate, unul lângă altul, de-a lungul viitoarei căi ferate. Voi face o linie de cale ferată, musai suspendată, care va lega viitoarea staţiune Dobraia de Herculane, cu haltă în Parâng, Pasul Vâlcan, Dealu Babii, în Straja şi la Tulişa. La halta de pe raza Vulcanului, colegul meu Ghiţă Candel îi va servi pe turişti cu un Distonocalm şi, la alegere, un tichet pentru vălaiele de pe bulevard ori o plimbare cu telegondola care stă pe loc de bună ce e. Opţional: plăcintă momârlăneascu cu cartofi. Acţiunea “sicriul social”. Îi încurajăm pe cei ce vor să moară urgent. Dacă ei mor, nu ne mai cer pensii. Dacă nu mai cer pensii, în ţară este mai mult de furat. “Sicriul social” ne va ajuta să furăm mai mult. Facem aşa: folosim un singur sicriu / localitate, transportăm mortul de la capelă până la groapă şi, foarte rapid, trecem la următorul pensionar. Din pensiile celor ce mor, îmi trag un BMW nou. Al treilea. Am sloganul zilei încă de când m-am trezit, pe la 14:29: Ieftinim apa! Toţi debranşaţii care consumă apă de ploaie direct din natură vor plăti doar apa meteorică evacuată. (va urma)
Ziarul Vãii Jiului
4 SPORT
vineri, 2 noiembrie 2012
Handbal
Încă un hop, în Banat, pentru CSŞ Petroşani După ce echipa de handbal junioare I a CSŞ Petroşani a reuşit o victorie importantă în seria D a campionatului naţional, elevele profesoarei Edith Mileti trecând cu 31-27 (13-12) de LPS Slatina şi au urcat pe locul doi în grupă, handbalistele din Valea Jiului au ajuns la cel de-al patrulea succes din acest an şi sunt neînvinse pe teren propriu.
Petroşenencele au alergat mult pentru a se impune în derbiul rundei cu LPS Slatina, însă roadele se văd din plin: al doilea cel mai bun atac din grupă (155 de goluri) şi un joc mai mult decât plăcut ochiului.
Democraţie absolută la fanii fotbalului hunedorean Fanii fotbalului hunedorean au fost invitaţi la vot pentru a alege conducerea organizaţiei neguvernamentale Asociaţia Suporterilor Corvinişti.
Suporterii au de ales cinci persoane pentru Consiliul Director al asociaţiei de pe o listă de 14 candidaţi şi îşi pot exprima opţiunea prin intermediul site-ului oficial al fanilor www.corvinul1921.ro. Sistemul de vot permite ca fiecare „alegător” să voteze trei dintre cei 14 candidaţi, din 28 octombrie până duminică, 4 noiembrie, la ora 22.00, când se va încheia scrutinul. Apoi, primii cinci clasaţi vor forma conducerea asociaţiei. Cei cinci aleşi vor stabili după o şedinţă internă numele preşedintelui şi al vicepreşedintelui asociaţiei.
Şi CSŞ Hunedoara a avut parte de o zi bună pe semicerc şi a învins CSŞ Drobeta Turnu Severin cu 31-26 (18-11), hunedorencele profesoarei Cristina Lasconi neavând emoţii decât în finalul actului secund în partida cu mehedinţencele de la Severin, după ce prima jumătate o terminaseră la plus opt. Runda viitoare, CSŞ Petroşani se deplasează la Timişoara pen-
Foştii fotbalişti din Vale
Fac ravagii la Hunedoara
Robert Cristian, mijlocaşul dreapta al FC Hunedoara, crede că echipa sa poate încheia turul de campionat cu zero în dreptul remizelor şi înfrângerilor şi aşteaptă cât mai mulţi suporteri pe stadion, de la joc la joc.
tru duelul cu codaşa LPS Banatul, în vreme ce CSŞ Hunedoara va întâlni tot în deplasare LPS Slatina.
Fotbal. Liga a V-a
Se va împiedica Puiul?
Cetate Răchitova şi Măgura 2010 Pui merg, în continuare, cap la cap în seria I a Ligii a V-a Hunedoara.
Cele două echipe s-au impus la limită în meciurile disputate în weekend, primii trecând de Agrocompany Băcia cu 1-0, în vreme ce ultimii au învins cu 2-1 Dacia Boşorod. „Măgurenii” sunt primii în clasament, graţie golaverajului mai bun, dar au strâns acelaşi număr de puncte cu rivalii de la Răchitova, 26. În meciul direct, cele două echipe au terminat la egalitate, 1-1. Sfârşitul de săptămână programează ultima etapă a turului, campionatul primei serii a Ligii a V-a urmând să se reia doar în primăvară.
Alături de ex-jiulistul Bogdan Roiu, Robert este unul din cei mai buni pasatori ai seriei şi nu vrea să se oprească aici. Visează cu ochii deschişi la Liga a II-a şi spune că Hunedoara ar face faţă chiar şi acum în cel de-al doilea eşalon valoric al ţării. „Cred că nu este o serie mai grea decât cea din sezonul precedent. Din contră. Trebuie să fim însă atenţi să nu ne complicăm singuri viaţa. Vom fi concentraţi în jocurile ce urmează pentru că toate echipele vor avea tendinţa să se apere mai mult în faţa noastră. Vrem să încheiem turul numai cu victorii! Apoi să luăm pas cu pas meciurile din retur şi să sărbătorim promovarea alături de fanii noştri extraordinari. Personal pot spune că mă simt foarte bine acum şi că lotul actual e peste tot ceea ce am întâlnit până acum”, a spus Robert Cristian.
S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. Petroşani
Petroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330 ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623 e-mail: office@info98.ro www.info98.ro
SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă: CURSUL DE INIŢIERE pentru OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101)
Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator. Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice. Preţul include TVA.
IMPORTANT!!!
Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Persoana de contact: ing. Manuela Popescu Telefon: 0254.546071, 0731.010762
www.zvj.ro
Ziarul Vãii Jiului
SPORT 5
vineri, 2 noiembrie 2012
Fotbal. Liga a III-a. O declaraţie de sezon a lui Simota:
„Sunt nişte castraveţi muraţi” Alin Simota, patronul Jiului, şi-a criticat din nou, fără menajamente, jucătorii. Supărat că echipa sa nu joacă nimic şi că se află la nu mai puţin de 15 puncte în spatele conjudeţenei FC Hunedoara, patronul echipei din Valea Jiului a erupt. „Ne-am făcut de râs cu nişte castraveţi muraţi ori cu nişte străini de fotbal. vinovaţi de tot ceea ce s-a întâmplat. N-au nicio scuză, vor lua bani după cum joacă!”, a declarat Simota. După nouă etape, petroşenenii antrenaţi de Toni Sedecaru („principal” şi la echipa a doua şi la juniorii D ai clubului)
ocupă locul nouă în clasament, cu nouă puncte, nouă goluri marcate şi tot atâtea primite. Îi înţelegem supărarea patronului Jiului, însă nu înţelegem ce are cu castraveţii muraţi. Consumaţi în combinaţia potrivită, aceştia sunt, pur şi simplu, delicioşi…
Spectacolul are loc la Casa de Cultură a Sindicatelor Petroşani în data de 12 noiembrie 2012, ora 19. Preţul biletului este de 50 lei
Microbişti,
Mergeţi la fotbal! Meciuri interesante, în weekend-ul acesta, unde echipele din Vale nu vor avea deloc o viaţă uşoară. Un final de săptămână interesant pentru microbişti, care vor sta cu ochii pe meciurile din ligile inferioare. Jiul Petroşani se va deplasa la Sebiş, iar FC Hunedoara va juca, acasă, cu Şoimii Pâncota. Dar iată programul acestei etape din Liga a III-a, seria a V-a: Naţional Sebiş - Jiul Petroşani; FCM Turda - FC Zalău; Europa Alba Iulia - Sănătatea Cluj; CS Odorhei - Unirea Dej; FC Hunedoara -
Şoimii Pâncota; Plimob Sighetu Marmaţiei - Seso Câmpia Turzii; Olimpia Satu Mare va sta. În Liga a IV-a seniori, de asemenea, meciuri interesante, cu partida Hercules Lupeni Jiul în prim plan, dar iată programul etapei: CS CFR Simeria - Aurul Certej; Zarandul Crişcior - Victoria Călan; Metalul Crişcior - Dacia Orăştie 2010; CSO Retezatul Haţeg - CSA Aurul Brad; Hercules Lupeni - Jiul Petroşani; Gloria Geoagiu - AS Şoimul Băiţa; CS „U” Petroşani Retezatul Râu de Mori. Nici juniorii nu au pauză, programul etapei fiind următorul: CS CFR Simeria - Aurul Certej; Zarandul Crişcior - Victoria Călan; Metalul Crişcior - Dacia Orăştie 2010; CSO Retezatul Haţeg - CSA Aurul Brad; Hercules Lupeni - Clubul Jiul Petroşani; Gloria Geoagiu - AS Şoimul Băiţa; CS „U” Petroşani - Retezatul Râu de Mori; CS Minerul Uricani - CS Vulcan; CS Inter Petrila - CS Ghelari. Pagini realizate de Loredana JUGLEA
www.zvj.ro
CMYK
Ziarul Vãii Jiului
6 ACTUALITATE
vineri, 2 noiembrie 2012
La Vulcan
Ziua Morţilor a fost fără primarul Gheorghe Ile la dirijarea circulaţiei auto Ploaia rece care a început de la primele ore ale dimineţii i-a făcut pe cei vii să-şi scurteze simţitor popasul făcut la căpătâiul de la mormintele celor dragi lor şi duşi din această lume. La Vulcan
au fost foarte mulţi cei care au urcat cu autoturismele la cimitirele de la Morişoara. Am zis la plural, fiindcă de multă vreme, pe lângă cimitirul vechi, cel particular, cum i se spune, s-a întins şi s-a lăţit, fiind necesare, deja, terenurile alăturate pentru a se face faţă cererii de morminte.
Cimitirul vechi,
aflat în administrarea SC Pregoterm SA, arată bine. Cu ceva timp înainte de Ziua Morţilor, toate bălăriile înalte cât omul au fost puse la pământ de către o echipă de opt oameni coordonată de inginera Daniela Epure. Cu alte cuvinte, ceea ce făceau,
timp de două-trei săptămâni, cei cu ajutorul social a efectuat, cu câteva drujbe şi în câteva zile, echipa de muncitori.
Din fericire
pentru automobilişti, dar şi pentru poliţişti, circulaţia auto din zonă nu a mai beneficiat, în acest 1 noiembrie, de ajutorul primarului Gheorghe Ile. Ajutor vine vorba, fiindcă, îmi amintesc de anul trecut despre ce mărturisea cineva, primarul mai mult îi încurca pe cei de la circulaţie şi îi scotea din sărite pe şoferii de la volan. Agenţii indicau ceva, iar primarul le arăta să meargă în cu totul altă parte. Gheorghe OLTEANU
Încă de dimineaţă
la cimitir a fost prezent un echipaj al Poliţiei Locale care a avut grijă de circulaţia auto din zonă. Spre după-amiază, când a crescut numărul maşinilor care veneau la cimitir, poliţiştilor locali li s-au alăturat agenţi de la Formaţiunea de Poliţie Rutieră din Vulcan.
Pe bună dreptate, deputatul Monica Iacob-Ridzi
Acuză Guvernul Ponta de lipsă totală de implicare în problemele din Valea Jiului
Stoparea investiţiilor dăunează grav Văii
Declaraţiile electorale, sau nu, ale deputatului Monica Iacob-Ridzi, într-o comunicare făcută ziarului nostru, au un mare sâmbure de adevăr. Întrebată ce părere are despre situaţia stopării banilor pentru investiţii în localităţile Văii Jiului, parlamentarul petroşenean ne-a declarat: „Vă spun sincer că dacă actualul guvern ar dori să deblocheze fondurile care au fost tăiate ar trebui să aibă iniţiativă în acest sens, pentru că ei sunt la guvernare şi nu ar trebui să-i invite nimeni să facă acest lucru! Nimeni, nici primarul, nici parlamentarul din opoziţie, nici ziaristul n-ar trebui să-i facă să înţeleagă ce importante sunt aceste proiecte în teritoriu, mai ales în zone monoindustriale, cum este şi cazul Văii Jiului. Dar se pare că totul este politică şi mai puţin economie… Din păcate, aceste dispute politice nu fac decât rău municipiului Petroşani şi Văii Jiului, iar guvernul ar trebui să treacă peste culoarea politică, aşa cum susţineau cei de la USL înainte de guvernare, lucru se pare cam uitat acum. Dacă chiar le pasă de comunităţile locale, de cetăţeni, aşa cum susţin în mod extrem de populist de fiecare dată în mass-media, atunci ar trebui să se răzgândească şi să lase să meargă în continuare finanţările, pe diferite proiecte. Se ştie în mediul economic: tăind bani de la investiţii nu fac decât să lase în urmă tot mai mulţi
www.zvj.ro
şomeri şi oameni pe drumuri. Iar acum în prag de iarnă este un dezastru! Pe de altă parte investiţiile nu înseamnă decât progresul unei comunităţi. Or, ceea ce se întâmplă acum în toată ţara înseamnă un mare regres din toate punctele de vedere, dar mai ales din punct de vedere economic”.
Oamenii lăsaţi pe drumuri, în pragul iernii, n-au nicio vină!
Referitor la situaţia celor peste 1.800 de cetăţeni rămaşi fără loc de muncă în urma opririi acestor lucrări, deputatul Monica Iacob-Ridzi ne-a declarat: „Această politică neinspirată a actualului guvern nu face
decât să reducă numărul locurilor de muncă şi în Valea Jiului. În acest moment, în Petroşani, Petrila, Aninoasa, Vulcan, Lupeni sau Uricani, principala preocupare a oamenilor este găsirea unui loc de muncă.
Or, prin reducerea acestor fonduri, fie că vorbim de diminuarea fondurilor pentru domeniul schiabil, fie că vorbim de tăierea totală a banilor pentru anveloparea blocurilor, sau pentru reabilitarea drumurilor, pe proiecte câştigate cu mult efort din partea autorităţilor locale, toate acestea înseamnă, pe lângă dezvoltare, şi mărirea confortului cetăţenilor şi locuri de muncă. Or, dacă banii au fost luaţi de la investiţii, înseamnă că angajatorii trebuie să-i trimită în şomaj pe lucrători. Asta, fireşte, dacă dumnealor îşi îndeplinesc criteriile de obţinere a şomajului, pentru că dacă nu, aceşti oameni vor rămâne acasă, în pragul frigului şi a iernii, fără niciun venit. Şi vorbim aici de aproape 2.000 de oameni! Este, pur şi simplu, o crimă pentru oamenii din Valea Jiului ceea ce se întâmplă, vorbesc de oamenii care, în acest moment, din cauza tăierilor de finanţare nu mai au nicio şansă sau perspectivă în aceste luni de anotimp rece. Cred că un guvern responsabil nu s-ar fi gândit niciodată să ia bani de la investiţii, eventual s-ar fi gândit la alte soluţii pentru acordarea la timp a pensiilor şi salariilor bugetarilor”. Monica Iacob-Ridzi a răspuns cu inteligenţă provocării noastre şi a schiţat portretul unui candidat la alegerile parlamentare: „În ceea ce mă priveşte, m-am zbătut şi mă zbat să vină în continuare cât mai mulţi bani în Valea Jiului, fie că vorbim de fonduri de la guvern, fie că vorbim
de fonduri europene. Tot în ceea ce mă priveşte, cât am fost în Parlamentul Europei, în Comisia de Buget, am acumulat o vastă experienţă în acest domeniu al absorbţiei fondurilor europene, iar în Parlamentul României o preocupare constantă a mea a fost aceea de a aduce bani în zona pe care o reprezint, Valea Jiului, şi de a ajuta primarii şi administraţiile locale de-aici. Am încercat să ajut toate comunităţile locale din Vale, pentru că eu am crezut şi cred că nu contează culoarea politică a primarului, ci cetăţenii şi localităţile în care ei trăiesc. Din păcate, cei care sunt de fapt la guvernare acum, dar încă se cred în opoziţie, vin şi spun că nu sunt rugaţi să facă ceva pentru comunitate. Şi atunci nu fac şi cu asta cred că scapă. Dar unde le este iniţiativa? Probabil că eu am fost mai motivată, având soţ chiar pe primarul municipiului Petroşani, poate că am fost mai motivată să fac ceva pentru Petrila deoarece am copilărit acolo, de aceea îmi doresc în continuare să ajut această zonă, dragă mie. De aceea cred că la alegerile parlamentare pentru un colegiu trebuie să candideze oameni din zonă şi nu oameni care nu au nicio legătură cu acel colegiu şi care nu cunosc îndeaproape toate problemele oamenilor locului şi ale localităţilor. Dacă nu depui suflet nu poţi fi aproape de electorat, or asta se simte, iar oamenii în acest caz te acceptă sau nu”. Corneliu BRAN
CMYK
Ziarul Vãii Jiului
REPORTAJ 7
vineri, 2 noiembrie 2012
Un obicei care nu moare în Valea Jiului
Ziua Morţilor sau Luminaţia, ziua în care oamenii merg cu dor şi respect la cimitir O zi cu ploaie şi lume multă
Pentru scriitori, ziua de ieri ar fi fost una plină de inspiraţie. Vorbim despre cum arăta ea din punctul de vedere al condiţiilor meteo. O zi umedă, cu ploaie deasă, vânturoasă, însă caldă pentru o zi de toamnă. Parcă toată lumea se îndrepta ieri spre cimitir. Multe maşini încercau să parcheze, oamenii îşi făceau loc printre ele. Dinspre poarta cimitirului, pe scări, se scurgea apa ce dizolvase noroiul galben al cimitirului. Dar cum ploaia nu era torenţială, apa şi noroiul nu formau o capcană cleioasă. Mai degrabă dădeau intrării cimitirului un colorit aparte. La intrarea în cimitir stătea Poliţia Locală, să degajeze scările şi să vegheze asupra
traficului. Căci se mai ivesc tot felul de situaţii neplăcute, de care trebuie să se ocupe. De la intrarea în cimitir au dispărut barăcile acelea vechi, cu aspect dezordonat. SPADPP-ul a organizat un avizier mare la intrarea în cimitir, unde transmite petroşenenilor diferite lucruri, cum ar fi
preţul gropilor, al strămutării mormintelor, al unei înhumări. Oamenii au fost rugaţi printr-un afiş, în zilele trecute, dacă-şi curăţă mormintele, să aducă gunoiul la intrarea în cimitir, de unde să poată fi preluat de muncitorii de la salubritate. Fântâna de la intrarea în cimitir a curs întruna ieri, dar cu folos. Lumea îşi spăla recipientele pentru flori, le umplea cu apă, îşi curăţa încălţările de nămolul din cimitir, sau îşi spăla mâinile. Oamenii veneau toţi cu braţele pline. Duceau la morminte flori, mâncare şi băutură de pomană. Cei mai bătrâni urcau greu, se opreau să-şi tragă sufletul din când în când, frecându-şi genunchii şi încheieturile mâinilor bolnave de reumatism. Cei mai tineri mergeau grăbit şi cărau plase mari. Pe alee, aliniaţi, erau oamenii săraci, care veniseră să primească de pomană. La cât este cimitirul de mare, părea că este puţină lume în el, cu toate că veniseră deja, până la 12, câteva sute, iar după-masa urmau să vină restul, de obicei mai mulţi decât pe timpul dimineţii. Crizantemele, aceste flori atât de colorate şi vesele, se ascundeau la baza crucilor albe, alături de candele. Aici, în cimitir, păreau neînsemnate. Pe tarabele florăreselor, cantitatea şi culoarea lor altfel atrage privirea trecătorilor.
Bogdaproste
O fetiţă şi-a făcut la un moment dat loc printre cruci şi a ieşit pe alee cu o pungă plină, căutându-şi bunica. Mulţumesc, a strigat ea celor care-i dăduseră de pomană. „Se spune Bog-
daproste, nu mulţumesc, că acum ai primit de pomană!”, i-a spus bunica uscăţivă ce o aştepta în alee. Bogdaproste sau Bodaproste este un cuvânt care provine din limba bulgară. Este o formulă de mulţumire a creştinilor ortodocşi când primesc ceva de pomană. În bulgară, bogu da prosti înseamnă Dumnezei să-i ierte. La noi, pe lângă această formulă, se mai foloseşte şi româneasca expresie să fie primit. Se spune că ce dai de pomană primeşte sufletul după moarte, tocmai de aceea aceste formulări. Cei care vin să-şi omagieze morţii, de obicei, dau de pomană pentru sufletul lor, sau se cinstesc între ei, în familie. Cei vii se aşează în jurul mormitelor, îi pomenesc pe morţi, ca să şi-i aducă aminte, vorbesc cu ei. Dacă-şi toarnă un pahar de vin, toarnă mai întâi un strop peste mormânt, pentru sufletul celui plecat de pe lumea aceasta. Este un moment de detaşare, în
care moartea nu ni se mai pare un lucru de speriat, este ziua în care moartea nu mai pune barieră între cele două lumi, pentru că se deschid porţile comunicării cu spiritele celor dragi, care ne-au părăsit. Bunici plecaţi de pe această lume împovăraţi de anii mulţi de viaţă, părinţi măcinaţi de boală, prieteni care ne-au lăsat cu amintiri, copii al căror zâmbet a rămas viu doar în fotografia de pe postament sau în sufletul părinţilor întristaţi. Moartea nu alege.
Banca din jurul mormintelor
Tot pe la noi, prin Ardeal, am văzut băncuţe în jurul unor morminte. Băncuţe, uneori măsuţe, chiar lângă mormânt. Este dovada clară că pătura de pământ şi trupul putrezit nu pun capăt comunicării celor vii cu cei morţi. Oamenii amenajează mormintele celor dragi aşa cum îşi amenajează casa, sau curtea. Le împrejmuiesc, le fac bordură de ciment, pun cruci de marmură, sapă mormintele, plantează flori, aduc lumânări. Fac totul ca acest loc să fie primitor. Să poată veni să se aşeze pe o bancă, să se gândească la cel dispărut dintre noi, să vorbească cu el, să-i spună supărările şi să aştepte o soluţie. Noi mulţumim morţilor, pentru că avem credinţa că spiritul lor ne veghează în viaţă, pentru că ştim că de la ei am avut de învăţat. Iubirea faţă de cel dispărut se manifestă prin grija faţă de locul de veci. Sub atâta ploaie şi nor, cimitirul a fost ieri unul frumos şi liniştit.
Din pământ vii şi acolo te întorci
Când intri în cimitir, vezi o mare de cruci, şi cu toate că ţi se pare mare cimitirul poate fi totuşi mic. Tocmai de aceea, primăria a extins cimitirul. Pe loturile noi au apărut deja morminte. Din păcate, noua zonă nu este bine amenajată. Scările de la aleea spre morminte sunt săpate în pământ şi pe ele aplicată scândură. Sunt multe gunoaie, PET-uri mai ales. Pământul este încă moale şi cleios aici. Aleea cimitirului este asfaltată doar până la jumătate. În sus a fost odată cărată piatră, dar s-a spălat. Dar observăm că cimitirul arată mult mai bine ca acum câţiva ani. Aici se vede preocuparea şefului SPADPP, care a făcut toate eforturile ca cimitirul să arate mai bine. Partea de sus a cimitirului nu mai este invadată de buruieni, este construită o alee care permite accesul mai uşor, au fost tăiaţi arborii uscaţi iar deşeurile eliberate din cimitir. În plus, ieri, o echipă din câţiva oameni ai acestui serviciu a fost prezentă în permanenţă la lucru în cimitir. Alina PIPAN
www.zvj.ro
Ziarul Vãii Jiului
8 ACTUALITATE
vineri, 2 noiembrie 2012
La Lupeni
La I.G. Duca,
Locuitorii de pe strada Parângului au gaz datorită unui demers personal al deputatului PSD Cristian Resmeriţă O veste minunată au aflat, ieri, 1 noiembrie, locuitorii de pe strada Parângul din Lupeni. Iar ceea ce i-a uimit pe toţi este că vestea le-a venit de la biroul din localitate al deputatului PSD Cristian Resmeriţă. O porţiune de conductă
în lungime de 180 de metri a făcut ca blocurile din acest cartier lupenean să nu poată să aibă gaz metan. Azi aşa, mâine aşa, până când deputatul Cristian Resmeriţă s-a hotărât să ia pe cont propriu rezolvarea acestei probleme. Aşa se face că, miercuri, la o întâlnire cu deputatul, oamenii de pe Parângului au aflat despre demersul benefic al celui care-i reprezintă în Parlamentul României.
Cei care nu
au aflat acest lucru chiar de la parlamentar l-au aflat, ulterior, de la biroul deputatului. Mulţi dintre ei s-au grăbit chiar din ziua aceea să meargă la E.On gaz, pentru a-şi
Dacă tot a început lupta pentru ciolan...
A început maratonul campaniei electorale. Urmează din nou (din ce în ce mai des...) o perioadă cu promisiuni, jurăminte şi rugăminţi fierbinţi. O perioadă în care poporul e din nou ridicat în slăvi, venerat, ajutat, lăudat, iubit, proslăvit. Trece pe primul loc în topul priorităţilor, primeşte ajutoare, ceaiuri calde la cozile moaştelor, mici cu muştar, găleţi cu ulei, făină şi ce-o mai fi să fie. Tot ce-i moca-i bun şi binevenit, cu atât mai mult când e vorba doar de o ştampilă pusă pe... cine trebuie. Spectacolul „Titanic Vals”, ce se va juca sâmbătă, 3 noiembrie, ora 18, este o paralelă perfectă cu ceea ce se întâmplă în perioada asta şi n-ai cum să nu faci haz de necaz. N-ai cum să nu ieşi la final, pe uşa Teatrului Dramatic „Ion D. Sîrbu”, mult mai binedispus decât ai intrat.
www.zvj.ro
întocmi documentaţia necesară montării conductelor de gaz de la cea principală, care-i gata datorită iniţiativei deputatului Cristian Resmeriţă, la blocurile lor.
În blocurile
A şi F din cartierul de pe strada Parângului există în jur de 850 de apartamente, iar mulţi dintre locatarii lor aveau deja instalate centrale termice pe gaz. Care, iată, în puţin timp, în funcţie de cât de repede se vor mişca proprietarii lor, vor putea să intre în funcţiune. Gheorghe OLTEANU „În 1931, la Paris, mi-am pus în gând să scriu o piesă care să se numească Titanic Vals şi a cărei acţiune să se petreacă în provincie şi, mai exact, în Câmpulungul meu natal, fiindcă, oriunde aş fi auzit Titanic Vals” şi în orice stare sufletească m-aş fi gândit la mine, melodia aceasta însemna Câmpulungul, provincia cu oamenii ei buni şi modeşti sau ridicoli, cu întâmplările ei vesele sau triste, cu dramele şi comediile ei publice sau familiale (...)”, spunea Tudor Muşatescu la premiera din anul 1932. De asemenea, duminică, 4 noiembrie, ora 12, cei mici sunt aşteptaţi la spectacolul „Floricica Purpurie”, care va deschide stagiunea pentru copii. Lăsaţi-i să se bucure de inocenţă şi puritate cât mai mult. Le va fi dor de perioada asta...
Oana TUŢU, secretar literar la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroşani
Implementarea proiectelor de informare cu privire la consumul de tutun, alcool şi droguri În urmă cu ceva timp, directorul Nicoleta Demeter al Şcolii Gimnaziale I.G. Duca din Petroşani atrăgea atenţia asupra consumului de tutun printre elevii şcolii, un obicei periculos şi răspândit printre elevi. Iată că, aşa cum a promis, în cadrul şcolii se vor derula mai multe proiecte, în colaborare cu autorităţile, părinţii şi ONG-urile. Un program de informare şi conştientizare a avut deja loc.
În perioada 1 octombrie 2012 -15 iulie 2013, Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Hunedoara - structura locală a Agenţiei Naţionale Antidrog desfăşoară alături de proiectele naţionale mai multe proiecte locale de informare-educare în unităţile şcolare din judeţ, iar Petroşaniul a fost unul dintre centrele în care s-a făcut această informare. Proiectele sunt următoarele: Şcoala
deprinderilor sănătoase este un proiect de informare-educare cu privire la consumul de alcool şi tutun la elevii claselor a II-a; Şcoala deprinderilor sănătoase - un proiect de informare-educare cu privire la consumul de alcool şi tutun la elevii claselor a III-a şi a IV-a şi Poveşti cu final fericit - un proiect de informare-educare cu privire la consumul de droguri şi noi substanţe legale cu efecte psihoactive la elevii claselor a V-a şi a VI-a. Până în prezent, în judeţ proiectul a fost implementat la o clasă a II-a din cadrul Liceului Tehnologic „Ovid Densuşianu” Călan - structura Şcoala Generală clasele I-VIII Călan, la o clasă a V-a şi o clasă a VI-a de la Şcoala Gimnazială „I.G. Duca” din Petroşani. Activităţile desfăşurate au avut un caracter interactiv, au fost adaptate nivelului de înţelegere specific grupului ţintă şi s-au folosit materiale didactice şi audio-video. Alina PIPAN
tribuire al ajutoarelor, dar nu există motiv care să-i îngrijoreze. „Situaţia este sub control, nu este niciun fel de problemă. Realitatea este că, faţă de anul trecut, numărul beneficiarilor s-a dublat. Sunt peste 8.000 de hunedoreni are beneficiază de aceste ajutoare alimentare. Distribuirea acestor alimente se va face până în luna martie a anului viitor. Această aglomeraţie e doar acum, la început”, a declarat Viorel Arion. Ca şi în alte părţi, paradoxal, mulţi dintre cei care s-au îmbulzit să primească ajutoare au plecat acasă cu taxiul.
Hunedorenii s-au călcat în picioare
Pentru ajutoare europene
Ieri, la una din intrările în complexul Piaţa Dunărea din Hunedoara zeci de oameni s-au călcat în picioare pentru a primi ajutoarele alimentare trimise de Uniunea Europeană. În ciuda încercărilor poliţiştilor locali şi ale unui echipaj de jandarmi de a-i linişti pe oameni, aceştia au continuat să se îmbulzească. Primarul municipiului Hunedoara, Viorel Arion, spune că oamenii se înghesuie acum când a început procesul de dis-
Mihaela PETROŞAN
Câştigătorii concursului „Invitaţie la... vals!” Aşa cum am anunţat înaintea premierei „Mici crime conjugale”, toţi cei care au cumpărat bilete pentru spectacolul din 28 octombrie şi s-au înscris la concurs au participat la o tragere la sorţi. În urma acesteia, s-au extras numele a zece spectatori care vor beneficia de câte o invitaţie pentru două persoane la spectacolul „Titanic Vals” din data de 3 noiembrie, ora 18. Iată numele câştigătorilor: TURNEANU CRISTINA; TIRINTICĂ DANIELA; HOLHOREA CRISTINA; STROE ECATERINA; KASZONI MĂDĂLINA; DOBAI ONIKA ANA-MARIA; SZILVESZTER DORIN; VĂTĂŞELU SIMONA; MARIUS MANOLE; STROE VIOREL CONSTANTIN. Toţi cei care se regăsesc pe lista câştigătorilor sunt rugaţi să se prezinte, cât mai curând posibil, cu buletinul, la intrarea de la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroşani. Vă aşteptăm cu drag!
Ziarul Vãii Jiului
ACTUALITATE 9
vineri, 2 noiembrie 2012
Ieri,
Vochiţoiu, Monica Iacob-Ridzi şi Tunaru au dat ochii cu presa poporului şi… a ciocoilor În conferinţa de presă organizată joi, 1 noiembrie 2012, de organizaţia PP-DD Hunedoara, respectiv de către preşedintele organizaţiei judeţene şi consilierul judeţean Haralambie Vochiţoiu, de preşedintele organizaţiei municipale şi vicepreşedintele organizaţiei Hunedoara şi consilierul personal al lui Dan Diaconescu, Raj Tunaru, precum şi de Dan Toma, consilier municipal şi vicepreşedinte al organizaţiei municipale Petroşani, membru în Biroul Permanent Judeţean Hunedoara, trei au fost subiectele de bază. Desfăşurată într-una dintre sălile Hotelului Petroşani, conferinţa de presă a decurs într-un mod alert, cei trei politicieni axându-se pe cele trei subiecte, astfel că ziariştii prezenţi n-au prea avut timp să se plictisească cu tot felul de poveşti, cum se mai întâmplă uneori pe la astfel de acţiuni.
Raj Tunaru, antrenor, nu jucător
Primul subiect abordat de preşedintele PP-DD Hunedoara, Haralambie Vochiţoiu, a fost cel legat de anularea candidaturii lui Raj Tunaru la Senatul României: „Vizavi de lista de candidaţi aş vrea să clarific un lucru: domnul Raj Tunaru, preşedintele organizaţiei noastre la Petroşani şi vicepreşedintele organizaţiei judeţene, are însărcinări personale şi speciale de coordonare a campaniei electorale la nivel de regiune a ţării, în mod special în judeţele Gorj, Sibiu şi Hunedoara. Şi, bineînţeles, sarcini legate în principal de Valea Jiului, aici unde vrem neapărat să câştigăm cele trei colegii, unul la Senat şi celelalte două la Camera Deputaţilor. Domnul Raj Tunaru, ca să se ştie în mod corect, rămâne în continuare un membru important al partidului nostru. (…) O echipă politică, precum o echipă de fotbal, are antrenori sau jucători. Eu nu cred că antrenorul este minimalizat într-o astfel de echipă. Dimpotrivă, antrenorul este apreciat şi este omul care are experienţa necesară să coordoneze jucătorii. La fel este şi cu domnul Raj Tunaru, nu va mai candida pentru că în ultima clipă s-a hotărât să antreneze, invers cum a procedat Dan Diaconescu”.
Pentru o ieftinire de 25%, Vochiţoiu cere… 5% semnături
Haralambie Vochiţoiu a abordat din nou problema ieftinirii preţului apei potabile în Valea Jiului, cu un procent de 25%, în opinia politicianului şi a colegilor dumnealui, în urma consultării cu diverşi specialişti şi mulţi cetăţeni, acesta fiind preţul corect: „Acest proiect de hotărâre care vizează ieftinirea apei potabile în Valea Jiului pentru consumatorii casnici, cu 25%, este iniţiat de mine, în calitate de consilier judeţean. Am cerut şi cer în continuare sprijin concetăţenilor noştri, deoarece pentru aprobarea acestui proiect ne trebuie minim 5% din cetăţenii cu drept de vot din Valea Jiului, care să aprobe această iniţiativă. Semnături cu care eu mă duc la Consiliul Judeţean Hunedoara, unde voi încerca să determin scăderea preţului la apă cu 25%, aşa cum cere marea majoritate a cetăţenilor şi cum o arată toate
calculele noastre şi ale specialiştilor în legătură cu preţul echitabil la apa noastră cea de toate zilele”.
Vochiţoiu şi PP-DD Hunedoara sprijină proiectul Monicăi Iacob-Ridzi, „Da pentru Parâng!”
La final, Haralambie Vochiţoiu a vorbit şi despre iniţiativa parlamentarului Monica Iacob-Ridzi, proiectul „Da pentru Parâng!”: „În paralel cu acest proiect de hotărâre, sau cu această iniţiativă legislativă cetăţenească, doamna deputat Monica Iacob-Ridzi a declanşat şi dumneaei, în calitate de parlamentar, strângerea de semnături pentru un alt Nu fiţi trişti, proiect foarte Săptămâna viitoare veţi râde mai mult important, Da pentru Parâng! După cum bine ştiţi, investiţia din Această notă se adresează cititorilor cu umor ai paginii 9, Umor domeniul schiabil în ha... major, care apare în mod tradiţional în ediţia de vineri. Parâng, care este foarte Doar din motive de spaţiu tipografic am fost nevoiţi să reproimportantă pentru gramăm pagina într-una din ediţiile din săptămâna viitoare. municipiul Petroşani şi Precizăm că distinsa noastră colaboratoare Petronela Vali Slavu pentru toată Valea şi-a onorat, ca de obicei, angajamentul, predându-ne din timp Jiului, este în pericol materialul. Dar uneori în rău se poate ascunde şi un bine: datorită stopării săptămâna viitoare veţi râde mai mult… (ZVJ) finanţării. Vrem, împreună cu dumneaei, toţi La Castelul Corvinilor, reprezentanţii PP-DD, să determinăm guvernul să reia investiţiile, deci şi finanţarea, pentru această mare investiţie. Acest proiect naţional este stopat, alături Cu ocazia Halloweenului, sărbătoare imde lucrările la hidrocentralele de pe Defileul Jiului, alături portată fără rezerve de către români, de lucrările la drumul aferent Defileului Văii Jiului, dar şi Asociaţia „Castelul din Carpaţi” a orgade lucrările care ţin de reabilitările de blocuri sau de nizat o primă ediţie a unui eveniment drumuri. Toate aceste stopări de proiecte, mai mari sau mai mici în Valea Jiului, au făcut ca în ultimele luni de numit „Halloween la Castelul zile peste 1.800 de oameni din zona noastră să devină Corvinilor”. Evenimentul a fost extrem şomeri. În Vale au avut loc în ultimele luni disponibilizări de colorat, spre încântarea vizitatorilor colective, care pun în pericol, acum, în prag de iarnă, mii români şi străini care au trecut pe acolo. şi mii de familii din zona noastră. Oricum erau probleme din punct de vedere al şomajului şi al locurilor de muncă, La întreaga „nebunie”, care a început dis-de-dimineaţă, au acum Guvernul USL le-a amplificat. Noi dorim să nu participat, ca animatori, mai mulţi tineri costumaţi aşa criticăm prea mult, dar vrem să încercăm să determinăm cum vezi numai în filmele de gen, imitând vampiri, guvernul să întoarcă faţa spre Valea Jiului şi să reia zombi, stafii, vârcolaci, vrăjitoare şi, evident, nelipsitul refinanţările. De fapt Guvernul USL nu trebuia să ne dea Dracula. nimic în plus, trebuia doar să continue finanţările pe Vizitatorii proiectele obţinute cu greu şi începute, în toată Valea castelului, Jiului”. turişti sau nu, fie că Raj vs. Gigi s-au speDupă ce a explicat motivele retragerii sale de pe lista de riat, fie că candidaţi la Senatul României, aceleaşi povestite şi de au zâmbit Vochiţoiu, Raj Tunaru a povestit o picanterie cu Gigi înţelegăBecali. Dan Diaconescu se va bate la Gorj cu primultori, nu au ministru. Becali a intrat pe post la o televiziune şi a zis că ratat el va merge acolo şi cu oierii lui din Gorj îl va ajuta pe ocazia de a Ponta. Păi, dacă e aşa, intru şi eu în joc, o să fiu şi eu în se fozonă, mai ales că sunt din Gorj. Acolo am foarte mulţi tografia alături de animatorii acestui eveniment. colegi în minerit, oameni importanţi, cum e Vasile Râpu, Preşedintele Asociaţiei „Castelul din Carpaţi”, Cristian directorul general, şi mulţi alţii. Iar în Gorj n-am să merg Stan, a declarat că reuşita acestui eveniment s-a datorat singur, cu acordul domnului preşedinte vom merge cu celor mai tineri dintre voluntari: „Acest eveniment se află toată caravana din Valea Jiului, stăm două-trei ore, la prima ediţie şi a fost în mare parte organizat şi pregătit susţinem şi mobilizăm lumea, după care ne întoarcem. de cei mai tineri membri ai asociaţiei noastre, care au Probabil că o să-l conving pe domnul Dan Diaconescu să vârste cuprinse între 14 şi 18 ani. Ei au surse inepuizabile vină şi dumnealui cu caravana prin judeţ şi în mod special de imaginaţie şi energie, ocupându-se de decoruri, cosprin Valea Jiului. Fiind judeţe limitrofe o să facem o tume şi machiaj”. campanie comună din unele puncte de vedere”. Mihaela PETROŞAN Corneliu BRAN
Halloween
www.zvj.ro
Ziarul Vãii Jiului
10 REMEMBER
vineri, 2 noiembrie 2012
Astăzi se împlinesc
40 de ani de la explozia de la mina Uricani îşi dreg cuvintele Pe 2 noiembrie a.c., Natură vie cu morţi chemând poeţii să scrie printr-o dureroasă o poezie care să dea cărbune În giurgiuvele trosnesc coincidenţă, chiar în florile de gheaţă cât mai mult cărbune cât mai ieftin cărbune făurar îşi vântură preajma Zilei zăpezile închizând Morţilor, se femeile cernite galeriile cariilor din tocuri împlinesc 40 de ani cuibăriţi prin poduri cu părul despletit şterg pragul Golgotei porumbeii de la catastrofalul oraşul înnourat şi-a trimis mătură funinginea oraşului accident colectiv de porumbeii cu aripi însângerate din când în când îmbucându-se muncă, explozia de ortacii au tras sirena să binecuvânteze martirii botezându-i în numele un nou accident la mina Uricani, în Lui a închis drumul de-ntoarcere care şi-au pierdut deschizându-le porţile spre viaţă viaţa 45 de oameni câţiva tovarăşi spre dincolo. de profesii şi vârste care au supravieţuit acestei tragice întâmplări să-i invit diferite. a omagia memoria prietenilor şi ortacilor noştri, aprinzânDomnule redactor-şef, Îngăduiţi-mi să beneficiez de atenţia pe care o acordaţi, ca ziarist şi scriitor, acestor nedorite evenimente din istoria Văii Jiului reflectată prin articolele şi cărţile ce le-aţi publicat, ca, prin intermediul cotidianului Ziarul Văii Jiului, să transmit sincere condoleanţe familiilor afectate, iar pe cei
Ortacii
MOTTO: „Mina este ca o femeie care,/ cu cât te complexează/ cu atât o iubeşti mai mult”. Ortacii sunt printre puţinii dintre cei care ştiu ceva despre lumina ce aparţine lui Dumnezeu tot ei - trainice pârghii din grinda casei stau temelie la temelia simplităţilor.
www.zvj.ro
Ceva din sângele lor curge prin răsărituri dizolvând orizontul oglinzilor oarbe…
du-le spre veşnică pomenire candela creştinească a iluminării şi neuitării. Dumnezeu să-i odihnească în pace! Cu pioşenie, Ion Ţigăntele, fost electrician la Sectorul I al I.M. Uricani Uricani, 30 octombrie 2012.
sfidând banalităţile cotidiene îşi dau mâna cu moartea asemenea apostolilor uneori hulindu-L sunt printre primii care se-nchină deschizând dimineţile nopţilor nu obosesc niciodată murind în picioare
asemenea copacilor fulgeraţi se transformă în păduri carbonizate curgând prin arterele pământului
se descompun arzând mocnit în banalitatea cerinţelor cotidiene uneori răzvrătindu-se deseori ridicându-se la cer aburi curaţi din răsuflarea sângelui … Lui
Ziarul Vãii Jiului
PUBLICITATE 11
vineri, 2 noiembrie 2012
IMOBILIARE
Vând apartament 2 camere, bloc F7, etaj 2, ap 10, str. Preparaţiei, Vulcan. Telefon 0737.580343 Vând teren zona Rusu, electricitate şi apă, 1107mp, 19 euro/mp. Telefon 0722.138186 Vând garsonieră spaţioasă în Petrila, str. 8 Martie. Telefon: 0726.046735
Vând casă (are apă, canalizare, energie electrică etc., acces auto) + 600 mp teren, zona Peştera Bolii. Tel. 0725.068828 Vând casă + anexe şi 4.000 mp teren în Livadia. Preţ 30.000 euro. Telefon 0766.568419
Vând apartament 2 camere în Lupeni, zona Penny Market, Aleea Trandafirilor, bl. 12/41. Tel. 0728.980100 Vând apartament 2 camere, Lupeni, str. Viitorului, bl. K2, stare bună, termopane, uşă metalică, preţ negociabil. Telefon 0728. 272117
Vând apartament 3 camere în Dimitrov, situat la stradă, parter înalt, îmbunătăţiri, centrală termică, geamuri termopan, izolat exterior, balcon închis, bine întreţinut, 2 boxe. Ideal de transformat şi în spaţiu cu altă destinaţie. Preţ 43.000 euro. Rel. la tel. 0724.571408
AUTO
Vând Ford Mondeo combi, 2004. Preţ 3700 euro. Telefon 0722.138186 Vând rulotă turistică, două dormitoare, baie, aragaz, dresing, foarte bine întreţinută. Preţ neg. Telefon 0760.922123 Vând Ford Fiesta model 2006, fab 2005, 4 uşi, 1.4 diesel, 4 airbag, abs, închidere centralizată, radio cass original, consum ff mic, euro 4, taxa mediu 300 euro. Un singur proprietar de nouă. Preţ 2890 euro. Telefon 0765.459316 Vând Ford Focus model 2002, 1.8 diesel, aer condiţionat, abs, geam el., închidere centralizată, radio cass original, 4 airbag, un singur proprietar de nouă, statul austriac, recent adusă în ţară. Preţ 1950 euro. Telefon 0765.459316 Vând Ford Focus Titanium, 1.6 TDCI 109 cp cu toate dotările, anul 2008. Preţ 6700 euro. Telefon +393279193894
Vând Ford Mondeo, an 1998, 1.8 benzină, airbag, radio cass original, închidere centralizată, stare foarte bună, un singur proprietar de nouă, recent adusă în ţară. Telefon 0765.459316
ANGAJĂRI
Complex Valahia din Lupeni angajează bucătar şi ospătar cu experienţă, cu domiciliu stabil în Lupeni. Relaţii la telefon: 0769.299303 SC Mito Edil SRL angajează şofer cu experienţă, deţinător al categoriilor C, E şi atestatele aferente. Relaţii la telefon 0769.299300
Angajez barman pentru bar în Petroşani. Relaţii la telefon: 0766.301556 Vila Alpin din staţiunea Straja Lupeni angajează: - cameriste - ospătari - ajutor bucătari pentru sezonul de iarnă 2012-2013. Relaţii la nr. de tel: 0723.596059 DUMITRAŞCU MIHĂIŢĂ
MULŢUMIRI
Familia Boia din Vulcan mulţumeşte colectivului secţiei ATI - Spitalului Municipal Lupeni, în special medicilor dr. Nicolae Costinaş, dr. Camelia Costinaş, dr. Liliana Voiculescu, dr. Mariana Donica şi dr. Al Hames pentru profesionalismul, abnegaţia şi omenia de care dau dovadă.
Anunţ public
Popa Lucian Aurel, cu domiciliul în localitatea Petroşani, str. Sirenei, nr. 4, anunţă elaborarea primei versiuni a planului/ programului: P.U.D. – Schimbare de destinaţie din locuinţă în spaţiu comercial – showroom auto – şi concesionare teren în vederea extinderii în localitatea Petroşani, str. Aviatorilor, bl. 14, ap. 2 şi declanşarea etapei de încadrare pentru obţinerea avizului de mediu. Consultarea primei versiuni a planului/ programului se poate realiza la sediul A.P.M. Hunedoara, Deva, str. Aurel Vlaicu, nr. 25, zilnic între orele 08:00 16:00 Comentariile şi sugestiile se vor transmite în scris la sediul A.P.M. Hunedoara în termen de 18 zile calendaristice de la data prezentului anunţ.
PIERDERI
Pierdut carnet de vânător şi permis de vânătoare eliberate de AGVPS - Filiala de Vânătoare Petroşani pe numele Pop Emil, domiciliat în Petroşani, str. 1 Decembrie 1918, bl. 76, ap. 14, jud. Hunedoara. Se declară nule.
Berbec (21 Mar - 20 Apr) Aveţi reuşite pe plan profesional, dar cu preţul unor ore de muncă suplimentare. Partenerul de viaţă este nemulţumit de faptul că trebuie să lucraţi peste program.
Taur (21 Apr - 21 Mai)
Puteţi avea mici întârzieri, cauzate de evenimente neprevăzute. Amânaţi deciziile importante şi păstraţi-vă calmul! Spre seară, nemulţumirile şi starea de iritare dispar.
Gemeni (22 Mai - 21 Iun)
Sunteţi stresat pentru că nu primiţi niciun sprijin la serviciu. Aveţi grijă să nu-i jigniţi pe cei din jur! Spre seară vă vizitează prietenii.
Rac (22 Iun - 22 Iul)
Dimineaţă un grup de prieteni vă invită într-o excursie. Partenerul de viaţă este nemulţumit pentru că sunteţi nevoit să vă împrumutaţi, deşi mai aveţi şi alte datorii.
Leu (23 Iul - 22 Aug)
Sunteţi hotărât să plecaţi într-o călătorie de afaceri. Partenerul de viaţă vă reproşează că nu aţi ales cel mai bun moment, pentru că aveţi probleme acasă. Acordaţi mai multă atenţie problemelor de familie.
Fecioară (23 Aug - 21 Sep)
S-ar putea ca partenerul de viaţă să vă reproşeze că aţi cheltuit prea mult pentru un obiect de care nu era nevoie acum. Fiţi mai atent cum vă purtaţi cu prietenii!
Balanţă (22 Sep - 22 Oct)
Pentru comenzi de MICĂ şi MARE PUBLICITATE ne puteţi contacta la: 0254.549020, 0254.549121, office@zvj.ro, publicitate@zvj.ro, zvj2008@yahoo.com sau direct la sediul redacţiei noastre. Sonorizări, filmări profesionale, fotografii - pentru diverse evenimente: nunţi, botezuri, onomastice, petreceri private. Relaţii la telefon: 0723.788664 0768.688465 0762.695556
HOROSCOP
Se pare că vă treziţi indispus şi sunteţi irascibil toată dimineaţa. Stăpâniţi-vă nervozitatea pentru a nu vă certa cu cei din jur. Spre seară intraţi în posesia unei sume de bani.
Scorpion (23 Oct - 21 Noi)
Sunteţi nevoit să plecaţi într-o călătorie lungă, împreună cu partenerul de viaţă. Dacă mergeţi cu maşina, circulaţi cu atenţie!
Săgetător (22 Noi - 20 Dec)
Începeţi o lucrare de pe urma căreia veţi câştiga bine. Spre seară sunteţi vizitat de un prieten de la care aflaţi veşti nu foarte bune.
SC REALCOM SA PETROªANI
Laboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie, str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi: Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile:
Torturi de ciocolată Torturi cu frişcă Torturi cu fructe Sortimente diversificate de prăjituri Fursecuri Alune prăjite şi alte sortimente mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente. Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439 Laborator: 0733.960320, int. 315 Depozit: 0733.690319, int. 342
Capricorn (21 Dec - 19 Ian)
Dimineaţă este posibil să vă enervaţi pentru că nu aveţi bani să plecaţi într-o călătorie în interes de familie. Fiţi mai înţelegător şi evitaţi certurile!
Vărsător (20 Ian - 18 Feb)
Sunteţi lăudat de şefi pentru felul în care vă faceţi treaba. Evitaţi întâlnirile cu prietenii şi nu circulaţi cu maşina. Ar fi bine să vă limitaţi la activităţi de rutină şi să acordaţi mai mult timp odihnei.
Peşti (19 Feb - 20 Mar)
Aveţi tendinţa să fiţi irascibil din cauza oboselii. Ar fi bine să evitaţi discuţiile în contradictoriu. Amânaţi întâlnirile de afaceri. Ar fi bine să nu vă fortaţi norocul în domeniul financiar.
www.zvj.ro
CMYK
Ziarul Vãii Jiului
12 DIVERSE
vineri, 2 noiembrie 2012
Weekend cultural
Aduceţi copiii la teatru!
Din nou „Titanic Vals” Premiera spectacolului „Titanic Vals” (14 octombrie a.c.) a umplut până la refuz sala Teatrului Dramatic „Ion D. Sîrbu” din Petroşani. Biletele se epuizaseră cu trei zile înaintea spectacolului, iar locurile au fost suplimentate, întrucât cererea depăşea capacitatea sălii. Evident că au fost şi spectatori care au rămas doar cu dorinţa de a viziona acest spectacol. Trei ore în care publicul a fost „hipnotizat” de prestaţia actorilor. Un decor superb, costumaţia impecabilă şi o coloană sonoră potrivită. Toate acestea au mers direct la sufletul spectatorilor. Prin urmare, sâmbătă, 3 noiembrie, ora 18, se joacă din nou „Titanic Vals”. O comedie
extraordinară, scrisă de Tudor Muşatescu, al cărei mesaj a avut, are şi va avea însemnătate mulţi ani de-acum înainte. „Am fost întrebat, de multe ori, dacă personajele din şi subiectul piesei au existat în realitate sau au vreo înrudire directă cu oameni şi fapte petrecute aievea. Da, au existat, şi tot ce se întâmplă în Titanic Vals s-a întâmplat în realitate, şi chiar la Câmpulung. Fireşte, nu toate faptele s-au petrecut în cadrul aceleiaşi familii. Moştenirea lui Tache Necşulescu – mort nu într-un naufragiu, ci de moarte bună – a
Petroşani
rămas unei familii sărace, de funcţionar la prefectură, ca Spirache; dar dragostea Mizei cu locotenentul de cavalerie s-a întâmplat în cu totul altă familie”, spunea Tudor Muşatescu, despre comedia „Titanic Vals”. Oana TUŢU, secretar literar la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroşani
Creştem, trăim şi ne formăm într-o lume nebună. „Inhalăm” zi de zi mizeriile de lângă noi sau de la televizor. Avantajul nostru este că suntem în stare să filtrăm ce e mai bun. Suntem în stare să facem diferenţa între bine şi rău. Însă copiii noştri sau din jurul nostru n-au încă această abilitate. Ei pot fi marcaţi de orice, se pot uita la orice, începând de la ştiri imbecile până la hidoasele desene animate ale perioadei în care ne aflăm. Începând de duminică, 4 noiembrie, ora 12, se deschide stagiunea pentru copii, cu spectacolul „Floricica Purpurie” de I. Brausevich şi I. Karnauhova. Astfel, ei pot fi îndreptaţi şi spre alte activităţi decât cele de rutină, pentru formarea şi educarea lor. Aduceţi copiii la teatru!
Un hoţ găinar i-a mobilizat pe locatarii unui bloc Locatarii din blocul F de pe str. Nicolae Titulescu îl caută să-l dea pe mâna poliţiei pe un tânăr care a furat din casa unuia dintre ei. Tânărul este brunet, are până în 30 de ani şi la momentul când a furat purta o geacă de piele neagră. Dacă l-ar vedea, oricare dintre locatari l-ar recunoaşte. Păgubitul este Nicolae Bulbuca, un pensionar
care, în ziua în care suspectul i-a furat din casă, aştepta un zugrav. Când tânărul i-a sunat la uşă, acesta i-a deschis crezând că-i zugravul. A început să-i arate prin casă ce are de lucru, când l-a întrebat cum îl cheamă şi de unde este tânărul a evitat răspunsul. S-a făcut că ştie despre zugrăveală omului şi apoi l-a întrebat dacă ştie cumva unde stă un maistru cu care a lucrat el acum ceva timp. Înainte de a pleca, după ce a luat telefonul mobil de pe maşina de spălat din baie, tânărul i-a mai cerut pensionarului 12 lei pentru ţigări. Şi bătrânul i-a dat.
S.C. LASCĂR SERVICE COMPANY SRL
„Numai după ce a plecat tânărul acela mi-am dat seama că-mi luase telefonul. Am să merg la poliţie, depun plângere. Vecinii mei spun că-l recunosc şi ei şi că l-au văzut prin piaţă. Dacă-l văd şi eu îl ştiu. Mai am o vecină la etaj, care i-a dat şi ea 10 lei pentru ţigări, şi ea îl recunoaşte dacă îl vede. Oricum, îl prindem noi undeva. Vrei să faci omului un bine şi el te fură”, ne-a spus pensionarul, tare necăjit că a rămas fără telefon. Abonamentul şi l-a blocat, dar a rămas fără aparat, un Nokia model nou, pe care şi-l cumpărase în primăvară. Alina PIPAN
Str. Dărăneşti, nr 36, Petroşani - Hunedoara Tel. 0254/545.522 şi 0254/540.931
Ziarul Vãii Jiului
www.zvj.ro zvj2008@yahoo.com office@zvj.ro
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT ISSN 2065 - 5096 Telefoanele redacþiei: 0254.549 020 0254.549 121 (fax) 0737.575 582
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro Redactor şef: Marian BOBOC 0761.756840
Colectivul de redacþie:
Alina PIPAN alinapipan@yahoo.com 0766.678380; 0737352129 Corneliu BRAN 0766.728688 Mihaela PETROŞAN petrosan@zvj.ro 0732.413134 Gheorghe OLTEANU Loredana JUGLEA 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Colaboratori permanenþi:
Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ, Mihai BARBU, Valeriu BUTULESCU, Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Robert HUMMEL, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Ilie PINTEA, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP:
Bogdan SOVAGO Daniela FILIMON 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839
Redacţia şi administraţia: Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. 2
www.zvj.ro
CMYK
Prãvãlia cu istorii
Apare sub direcþia lui Marian Boboc ISSN: 2065-510X
Publicaþie de istorii din Valea Jiului Anul V Nr. 163 2 noiembrie 2012 4 pagini
Ieri a ieşit de sub tipar o carte singulară în peisajul editorial:
„Casinoul Muncitoresc din Colonia de Jos a Petroşaniului. Pag Corso de la George Enescu... la A.R.L.U.S.” inil eI În 575 de pagini Peste 700 de evenimente întâmplate între 1925-1950 la Casinoul Muncitoresc Petroşani
Un viu instrument de lucru pentru societatea civilă
Dacă precedentele volume-document ale lui Marian Boboc, cetăţean de onoare al municipiului nostru, au focalizat mişcările sociale ale minerilor (grevele din august de la Lupeni din 1929 şi din 1977 - primul protest muncitoresc anti-comunist de amploare din România) şi marile tragedii întâmplate în abatajele minelor din Valea Jiului, cu acest volum autorul începe un ciclu nou, la fel de inedit ca abordare şi informaţii, dar de altă respiraţie documentaristică: biografia clădirilor din Valea Jiului. Teza pe care autorul îşi fundamentează scrierea noului ciclu este aceea că, dincolo de farmecul arhitectonic al clădirilor vechi ascunse de iedera istoriei, între zidurile lor există viaţă. De fapt, nu o viaţă, ci mai multe… vieţi, pe care Marian Boboc le reînvie cu multă căldură în volumul „Casinoul Muncitoresc din Colonia de Jos a Petroşaniului. Corso de la George Enescu la A.R.L.U.S.”. Primul capitol - povestea construirii Casinoului Muncitoresc între 1923-1925, refăcută cu minuţiozitate în acest volum - are, în afara şarmului său de epocă, şi o corespondenţă tristă în realitatea zilelor noastre: uneori iniţiativele cu miză cetăţenească durabilă se pot lovi (din lipsă de comunicare ori din „alte” interese) şi de obtuzitatea sau de reaua voinţă chiar a unor viitori beneficiari. După cum sugerează chiar titlul, Marian Boboc face un corso (nostalgic sinonim al… plimbării!) pe bulevardul istoriei locale, reuşind să reunească între coperţile acestui volum, după o cercetare laborioasă, evenimentele petrecute vreme de un sfert de secol la Casinoul Muncitoresc din Colonia de Jos a Petroşaniului. Autorul se transformă într-un operator de film, rulând cronologic pe ecranul acestei cărţi peste 700 de evenimente desfăşurate între 1925-1950: filme, concerte, spectacole, reprezentaţii teatrale, baluri, serate (cu sau fără program), ceaiuri dansante, întruniri ale asociaţiilor culturale, religioase şi sportive sau ale partidelor ori sindicatelor. Toate acestea recompun cu minuţiozitate un timp cultural şi social efervescent şi fascinant, care poate reprezenta şi în zilele noastre un viu instrument de lucru, care ar trebui studiat şi (de ce nu?) asumat şi de actuala societate civilă a Petroşaniului. Impresionează şi acum mobilizarea exemplară a societăţii civile interbelice petroşenene în sala Casinoului Muncitoresc pentru diferite nobile cauze sociale şi culturale. Datorită lui Marian Boboc, numele doamnelor, domnişoarelor şi domnilor petroşeneni de diferite etnii (români, maghiari, germani, romi) şi confesiuni religioase, care însufleţeau aceste manifestări, sunt scoase din praful istoriei şi repuse în „albumul” cultural-social. Prin volumul „Casinoul Muncitoresc din Colonia de Jos a Petroşaniului. Corso de la George Enescu la A.R.L.U.S.” este redată comunităţii petroşenene o parte importantă, necunoscută până acum, a zestrei sale culturale şi civice. Aştept cu interes şi biografiile celorlalte clădiri importante ale Petroşaniului, anunţate de Marian Boboc, rămase până acum… nepovestite. Dr. ing. Tiberiu IACOB-RIDZI, Primarul municipiului Petroşani
Nota autorului
-IV
Volumul „Casinoul Muncitoresc din Colonia de Jos a Petroşaniului. Corso de la George Enescu la... A.R.L.US.” deschide o serie nouă în ciclul documentaristic dedicat istoriei locale Vieţile Văii Jiului, pe care am intitulat-o Biografia clădirilor din Valea Jiului. În Prăvălia cu istorii, supliment editat de Ziarul Văii Jiului, sub titlul generic Viaţa venerabilelor ori repausatelor clădiri din Valea Jiului, monumente istorice sau nu am publicat câteva fragmente, apreciate de cititori, fapt care a constituit o încurajare pentru autor. Ideea principală a „Biografiei clădirilor din Valea Jiului” este aceea de a readuce în actualitate viaţa acestor clădiri (unele dispărute, altele nu) concretizată prin activitatea (socială, culturală, educativă, sportivă, politică, caritabilă, ori de divertisment) desfăşurată înăuntrul lor. Primul volum din această serie documentaristică reface viaţa unei clădiri cu valoare de simbol pentru Petroşani: Casinoul Muncitoresc, situat în Colonia de Jos a Petroşaniului. Titulatura clădirii este una care ne poate duce în eroare, ducându-ne cu gândul la un cazinou, cu ruletă şi jocurile de noroc. Sextil Puşcariu susţine că substantivul „casină” nu ar are nicio legătură cu „casinò” - localul jocurilor de noroc, „casina” reprezentând un împrumut lingvistic al cuvântului german kasino, care reprezenta un club cu circuit închis. Totuşi, la Casinoul muncitoresc exista, în afara bibliotecii şi sălii de spectacol, şi o sală de distracţii, dotată cu şah, domino, biliard. În Petroşani, mai funcţionau în 1925, când a fost inaugurat Cazinoul muncitoresc, şi Casinoul funcţionarilor superiori (o parte a actualei clădiri a Teatrului Dramatic „Ion D. Sîrbu”), Casinoul Român şi Casinoul Suboficianţilor (clădiri care nu mai există astăzi). Spectacole şi concerte mai aveau loc la sălile „Apollo” (a Primăriei Petroşani) şi „Urania”, dar şi la diferite restaurante, Hotel Bucureşti (şi această clădire a fost demolată) fiind cel mai notoriu dintre acestea. Despre amplasamentul şi arhitectura clădirii reţinem o notă edificatoare de presă: „Considerăm important să subliniem că amplasamentul Casinoului (construit jos, în colonia muncitorească) nu este ales întâmplător, ci tocmai pentru a fi cât mai la îndemână celor cărora le este destinat: în mijlocul cartierului muncitoresc. Fără îndoială, privit din exterior, ochiul format al unui expert va percepe alura monumentală a Casinoului. Clădirea cu turnuri, alături de terasa largă, copleşeşte privitorul prin grandoarea sa. Iar în ceea ce priveşte interiorul, spaţios şi bine luminat, totul a fost ales cu bun gust, în concordanţă cu activităţile care se vor desfăşura aici”. În volumul de faţă am urmărit cronologic evenimentele desfăşurate în primul sfert de veac de funcţionare la Casinoul Muncitoresc, 1925-1950. Poate, dacă va exista interes, vom continua cercetarea până în zilele noastre, relevând transformările acestei clădiri, care, din fericire, există şi astăzi. Am preferat să păstrăm forma învechită a substantivului „casinou” (în loc de cazinou) pentru a nu răpi din farmecul poveştii. Mulţumesc tuturor acelora care mi-au fost alături la scrierea acestui volum şi invit cititorii să păşească în… Casinoul Muncitoresc. Marian BOBOC
II
PRĂVĂLIA CU ISTORII
Din sumar:
Intenţia construirii Casinoului Muncitoresc datează din 1921 Şi Uniunea Sindicatelor Muncitoreşti din Valea Jiului a vrut să ridice un cazinou 26 august 1923. O primă relatare, un prim document „programatic” 16 septembrie 1923. Sfinţirea pietrei fundamentale a Căminului muncitorilor August 1925. Zvonuri de vară 16 octombrie 1925. Repetiţia generală Inaugurarea se amână. Lămuririle directorului general I. Winklehner Polemici petroşenene. Problema Casinoul muncitoresc văzută de partea cealaltă... Probe de cinematograf Cadrul 1. Casinoul - luminat feeric Cadrul II. Domni şi doamne în elegante garderobe Cadrul III. Semiîntuneric cu... alămuri Cadrul IV. Reverii în pauză Cadrul V. Final, pe ritm de foxtrot, în sala de cetire Cadrul VI. 3 reprezentaţii pentru mineri Cadrul VII. Reprezentaţiile de probă sau inaugurarea provizorie Primul film, cu Charlie Chaplin Peste un an şi jumătate Gazdă bună Cine şi cum închiria sala ASTRA. Disponibilitate şi încurcături Muncitorii vs. petreceri fără danţuri Teatrul Naţional şi G.M. Zamfirescu Cât costau biletele la Cinema Muncitoresc Abuz de... legitimaţii Cinematografe sub lupa Poliţiei Petroşani Ţepe cazone la restaurantul Casinoului Teatrul evreiesc reclamat de un... evreu Serată cu dans clasic şi cântece La Cinema Muncitoresc Serata studenţilor hunedoreni Serată împreunată cu dans Balul Pompierilor Film, gustare gratuită, dans... Balul inginerilor şi funcţionarilor Bal mascat Balul evreiesc Balul mascat al sportivilor Primele anunţuri ale unor filme Cetăţean de onoare şi decoraţii Despre un anumit spirit cultural Cinema minelor Petroşani Povestea marelui concurs de coruri Opera Bucureşti: Tosca şi Rigoletto Seară de dans La Cinema Muncitoresc Doar la Casinou Teatrul Naţional Cluj: Finul coniţii şi Frumoasa aventură O comisie culturală pentru teatru Concurs naţional de lupte greco-romane Licitaţie americană la o serată în stil mare Teatrul Naţional Bucureşti: Ovidiu Conferinţa lui Nicolae Iorga Petroşenenii au aflat Secretul lui Polichinelle Celebrul Leonard dănţuieşte… ciardaşul Ministrul Grigore Trancu-Iaşi Casinoul ca o grădină cu flori „Dubla” lui Victor Eftimiu Mare Bal - pentru pictura bisericii ortodoxe Linişte! Au început concertele simfonice Beethoven - la al doilea concert Concertul nr. 3, „concert popular” cu basul Balogh Balul muncitorilor Teatrul Naţional Cluj: Amicii falşi Ceva ce n-a văzut Petroşaniul! Bal social-democrat în favoarea… bibliotecii Minunatele muzici ale vestitului Timotei Popoviciu Regalul unui monstru sacru al Thaliei: C. Nottara Artizanii ofensivei culturale de la Casinou Cel mai mare artist dramatic al Ungariei Teatrul Naţional Craiova: Crimă şi pedeapsă Vraca, Finteşteanu, Calbureanu: Comedia fericirii Serată teatrală a muncitorilor - în favoarea şomerilor Teatrul Naţional din Cluj: Glovea Publicul de teatru s-a cam lăsat pe tânjeală Serată petrileană - în folosul orfanilor Şezătorile Astrei Teatrul Naţional din Cluj: Pescuitorul de umbre Din nou o analiză tăioasă a publicului Ministrul Muncii - încântat de casinou Concertul Veturiei Ghibu Doi profesori la conferinţele Astrei Pentru acoperirea bisericii romano-catolice Serată cazonă pentru monumentul Unirii Teatrul Naţional Cluj: Comedia fericirii Teatrul nostru Bucureşti: Moritz al II-lea Teatrul Naţional Cluj: Bărbatul domnişoarei Operetă maghiară Tenorul Adrian Cîrţia Serbarea şcolilor primare Corul Academiei Teologice din Sibiu Parohia romano-catolică - „o dublă”… Gogu Antal - baritonul Operei din Cluj Fotografii la minut, bătăi cu flori, poştă mondială… Serată pentru… orchestra muncitorilor Serata Societăţii femeilor reformate Compania Tănase: Cioc, cioc, cioc! Adunarea generală a Despărţământului Jiu al Astrei Seară dansantă pentru copiii săraci Serata fierarilor social-democraţi Reuniunea femeilor romano-catolice Conferinţă ASTRA: Tovărăşia de cultură Conferinţă bruiată… Ultima conferinţă ASTRA Cercul studenţilor hunedoreni din… Bucureşti Balul mascat de la clubul Jiul Serată ceferistă Societatea femeilor reformate Mega-petrecere pentru pictura bisericii ortodoxe Bal mascat evreiesc Conferinţe ASTRA: Educaţiunea, Aspectul vieţii din trecut şi prezent, Educaţia fizică, Guşe şi cretinism, Ce văd eu că trebuie în viitor în statul Român, din punct de vedere etnografic Tereza Raquin cu marea tragediană Mia Teodorescu Petrecerea femeilor evanghelice Corul Lira din Lugoj Petrecere cu dans (tot) pentru pictarea bisericii Scandal la o serată Cercul cultural-învăţătoresc Însufleţirea Prim-balerina Operei Române din Cluj Concertul d-şoari Herskovitz - elevă a Academiei de muzică din Budapesta Orchestra minieră - relocată din parc la Casinou Conferinţă ASTRA: Despre tuberculoză şi sifilis Piesa Copiii Ştiinţei Serata doamnelor izraelite Campania pentru pictarea bisericii continuă Şi ceferiştii adună bani pentru pictarea bisericii 17 noiembrie - regal George Enescu Conferinţe ASTRA: Despre români şi faptele
vineri, 2 noiembrie 2012
lor, Personalitatea lui Mihai Eminescu Balul Societăţii Principele Mircea Conferinţă ASTRA: Istoricul contractelor de muncă Balul mascat al CS Jiul Balul reformaţilor Teatru maghiar Balul femeilor romano-catolice Balul Corporaţiei Meseriaşilor Băiat cuminte cu Brezeanu Solo de vioară: prof. Tomm din Timişoara Concert de violină Teatrul de Vest Oradea: Omul care a văzut moartea 10 Mai: festival ocazional Serată ortodoxă cu cotilion naţional Teatrul Naţional Cluj-Napoca: Iubire şi Singur pe lume Premii pentru ucenicii români Despre eroi chiar de… ziua lor Teatrul de Vest: Muşcata din fereastră Un spectacol interzis: Mort fără lumânare Conferinţa ASTRA: Păstrarea sănătăţii Corul Cazacilor din Don Petrecerea cercetaşilor O piesă pentru glumeţi: Copilul Minune XYZ: Marieta Sadova, I. Finteşteanu şi N. Anastasiad Tripla celebrare a lui Mihail Pelger Concurs de frumuseţă pentru biblioteca muncitorilor Reuniunea femeilor izraelite: corso de copii Teatrul Românesc: dramă&comedie O ştire de la… concurenţă Teatrul de Vest: Plicul Corul bisericii romanocatolice: serată de binefacere Conferinţă ASTRA: Războiul chimic Conferinţă ASTRA: Faptele ostăşeşti ce au pregătit unirea din 1918 Conferinţă ASTRA: Lupta contra sifilisului Serată de poveşti… social-democrate Festival… Oastea Domnului… Trupa lui Malcoci: Demonul şi Arcanul morţii Uniunea Femeilor Izraelite: o producţiune muzical-teatrală Clubul Tineretului Român Jiul: serată cu program Serata C.F.R.: Bolnavul închipuit Concertul corului romano-catolic Conferinţe ASTRA: despre cercetăşie şi chestiuni muncitoreşti ASTRA: omagierea lui Nicolae Iorga Conferinţă ASTRA: Biserica în trecutul neamului Compania Artiştii asociaţi: Văpaia Serbarea Bisericii Unitare Conferinţa Clubului Cultural Petroşani: Orientarea profesională Societatea Sf. Gheorghe: Omul de zăpadă La Cinema Minelor: filmul românesc Ciocoii! O reprezentaţie de sezon: Concediul de vară Jubileul parohiei romano-catolice Asociaţia Sportivă Jiul: serată şi serbare populară Un interesant concurs: Cine-i actorul preferat?Cine-i actriţa preferată? Noutăţi tehnice la Cinema Minelor Adio, Cinema Minelor! Bun sosit, Cinema Astra! Compania română de operete: Contesa Mariţa Reclamaţii… etnice Şcoala primară nr. 1 Serate reformate şi romano-catolice Balul Corporaţiei meseriaşilor Serbarea corului muncitoresc ortodox Balul elitei - luat în tărbacă Lupte greco-romane Teatrul Naţional Bucureşti: Muşcata din fereastră Adunarea generală a Asociaţiei învăţătorilor hunedoreni Toamna la restaurantul Casinoului Cotilion şi alte dansuri Concertul orchestrei Regimentului 4 Grăniceri Deva Corul bisericii romano-catolice: două serate Conferinţă ASTRA: Alexandru cel Bun Gală de box La Cinema Muncitoresc Oastea Domnului la şezătoarea ASTRA Reuniunea femeilor israelite: festival artistic Balul Soc. Principele Mircea: balet şi… epigrame Cercul tinerimii adulte „Sf. Gheorghe” Serata teatrală a funcţionarilor CFR şi de stat Balul mascat al pompierilor 2 miniştri cam somnoroşi: Mirto şi Ioaniţescu Conferinţe ASTRA: Postul din punct de vedere medical, Ce-i foloseşte omului Soc. Carpatina Ardeleană a turiştilor Conferinţe ASTRA: Ideea de neam, Unirea Basarabiei şi Frumuseţea poeziei basarabene Şezătoare ASTRA: cohorta de cercetaşi Jiu Şcoala Primară No. 2 la şezătoarea ASTRA Cercul „Sf. Gheorghe”: Moşnenii Teatrul Naţional Cluj: Ginerele d-lui Chotard Adunarea generală a Cubului Sportiv Jiul Teatrul Naţional Bucureşti: Titanic Vals Hindus, hipnotizator, fachir: Dr. King Studenţi congresişti Hunedorenii, studenţi clujeni: Hai noroc, Hunedoara! Noul program al restaurantului Petroşenenii şi devenii s-au luat la pumni… Petrecerea culesului viilor Congresul Oastei Domnului Concurenţa îşi schimbă numele Serata Asociaţiei femeilor din Petroşani şi a comunităţii evanghelice Gală de box Striana cu Maria Giurgea Cercul de ski Jiul Concert simfonic ceferist Oferta concurenţei Uniunea femeilor izraelite: bal cu program Cercul „Sf. Gheorghe”: bal costumat Societatea Carpatină Ardeleană a Turiştilor Şezătoarea cercetaşilor şi cercetaşelor 10 Mai cu Liceul de băieţi şi Şcoala secundară de fete Minciuna… goală cu V. Brezeanu Teatrul Naţional Cluj: SexAppeal Depunerea legământului cercetaşilor O piesă aplaudată - Gaiţele Soc. Principele Mircea: concert de binefacere Concertul tenorului Ştefănescu Corul C.F.R. Petroşani Reuniunea femeilor ortodoxe Petroşani Serata vânătorilor Bal mascat cu pompieri 5 ani de cercetăşie feminină Tineretul român: serată cu jazz Clubul Sportiv Jiul: bal mascat Reuniunea femeilor reformate: bal mascat Ce mişto! Buluc la primul bal al ţiganilor Şcoala Profesională de Fete: serată de ceai Reuniunea comercianţilor, meseriaşilor şi industriaşilor români Jubileul de 30 de ani al lui Constantin Tănase: La calul bălan Poliţişti în… alertă Cercul „Sf. Gheorghe”: O noapte furtunoasă George Vraca: Intimităţi Corul absolvenţilor Academiei Teologice Andreiana O farsă de succes: Birlic Orchestra minelor:
vineri, 2 noiembrie 2012
PRĂVĂLIA CU ISTORII III
mari concerte de binefacere Cinema Oraşului s-a mutat Balul pompierilor de culesul viilor Centrul Pregătirii Premilitare: mare concert 1 Decembrie: festival artistic-cultural Reuniunea Femeilor Unite: serată de ceai Conferinţă ASTRA: Minunea de la Maglavit Cercetaşele din Centuria I din Cohorta Mândra Cercul „Sf. Gheorghe”: O noapte furtunoasă George Vraca: Intimităţi Corul absolvenţilor Academiei Teologice Andreiana O farsă de succes: Birlic Orchestra minelor: mari concerte de binefacere Cinema Oraşului s-a mutat Balul pompierilor de culesul viilor Centrul Pregătirii Premilitare: mare concert 1 Decembrie: festival artistic-cultural
„Sf. Nicolae” Compania „Cărăbuş”: Poftă bună la Tănase Teatrul Naţional Cluj: Omul care a văzut moartea 10 mai: conferinţa prof. Sîrbu Teatrul Naţional din Cluj: Hamlet Liga foştilor luptători pentru campania 1913-16-18: Marea taină Cinema Dacia Frăţia ortodoxă română Teatrul „Muncă şi voie bună”: primele spectacol Cinema Muncitoresc: cel mai modern aparat de proiecţie şi cel mai bun cinematograf din provincie! Teatrul Naţional din Cluj: Cârceii După 20 de ani… Teatrul „Nataliţa Pavelescu”: D’ale carnavalului Conferinţa prof. C. Nedelcu, inspector la Straja Ţării Compania teatrală „Ambasadorii”: Farsa de la Urziceni Teatrul Naţional
simfonic Conferinţă despre Regimul agricol Serbare în grădina de vară „Muncă şi lumină”: filme propagandistice Festival pentru mărirea fondului de patronaj Tartuffe de Moliere Compania de comedii muzicale „Cărăbuş”: Vasilache în Firfirică Corul şi orchestra simfonică ale armatei Petrecerea Batalionului Vânători de Munte Teatrul „Muncă şi Lumină”: Trăsnita Regimentul de infanterie: şezători&serbări Compania „Cărăbuş”: Aşa te vreau… Tănase Serbarea datinilor de Crăciun Garnizoana Petroşani: mare serată muzicală Din nou concert Filme de propagandă Compania „Cărăbuş”: Cavaler Gândac Conferinţă Astra:
Reuniunea Femeilor Unite: serată de ceai Conferinţă ASTRA: Minunea de la Maglavit Cercetaşele din Centuria I din Cohorta Mândra Şezătoare străjerească Reuniunea Ortodoxă a Femeilor Române: bal caritabil Conferinţă ASTRA: Activitatea Astrei Asociaţia Femeilor Evanghelice: serată dansantă Reuniunea femeilor reformate: bal mascat Parohia română unită: serată dansantă Primăria Petroşani: petrecere în folosul săracilor O.E.T.R.: serată dansantă Conferinţă ASTRA: Temeiul dragostei cinstite faţă de neam şi ţară Nouă conducere, mega… gustare Nereguli la Cinema Muncitoresc Clubul Cultural Petroşani: mare festival artistic Bazar la Balul copiilor Teatrul Naţional Bucureşti: Licuricii Cercul cultural al Astrei Petrila-Lonea: Crai Nou Asociaţia Culturală şi Sportivă C.F.R. Bucureşti Reuniunea femeilor unitare Teatrul Naţional Cluj: Avram Iancu Cohorta de cercetaşi Jiul: festival artistic Înghesuială de 1 Decembrie Liceul de băieţi: Obiceiuri de Crăciun Agapa prefectului Reuniunea ortodoxă a femeilor române Vânătorii au „împuşcat” o distracţie Serbarea Unirii Violonist cu studii la Viena Societatea Mutilaţilor din Război: serată dansantă Otto Elefantu Casinoul Românesc Jiul: bal cu confetti Turism Ion Brezeanu - omagiat Liceul de băieţi: Cine răspunde? Şcoala Primară Nr. 2 Petroşani: două zile de festival Corul CFR: serbare cu program Mare succes bucureştean: Coniţa are doi ocnaşi Cidul şi Horia, Cloşca şi Crişan Clubul Sportiv Jiul Arte&meserii Concert Nelly Pinciu de la Opera Română Compania „Cărăbuş”: Electro-Cărăbuş Teatrul Naţional Cluj: Suflete tari Teatrul Naţional Cluj: Duduca Sevastiţa Stolul de străjeri: serbare de Crăciun Reuniunea ortodoxă a femeilor Societatea mutilaţilor invalizi de război 24 ianuarie: festival artistic Reuniunea femeilor româno-unite Clubul Sportiv Jiul: bal mascat Reuniunea comercianţilor, industriaşilor şi meseriaşilor români Teatrului Naţional Bucureşti: Oameni pe un sloi de gheaţă Teatrul Naţional Cluj: Don Carlos Cinema Select Societatea corală ortodoxă română
Cluj: Se caută un tată 80 de ani de la unirea principatelor române Asociaţiile inginerilor şi tehnicienilor Teatru „Muncă şi voe bună”: Ignatul Reuniunea ortodoxă a femeilor române Teatrul Naţional Bucureşti: Ion al Vădanei Societatea Carpatină Ardeleană a Turiştilor Teatrul „Muncă şi voe bună”: Zile vesele după război 10 Mai: festival artistic-cultural Teatrul „Muncă şi voe bună”: Străstrămoşul Caravana cinematografului popular Teatrul „Muncă şi voe bună”: Omul şi-a schimbat numele Caravana cinematografului popular Teatrul „Muncă şi voe bună”: Nuntă pe datorie Conferinţă ASTRA: Izvoarele de viaţă ale neamului Teatrul Naţional Cluj: Omul de zăpadă 1 Decembrie: spectacol, conferinţă, cor Conferinţă ASTRA: Elementele de informaţie necesare siguranţei naţional Teatrul „Muncă şi voe bună”: Şcoala femeilor Conferinţă ASTRA: Condiţiile de viaţă în trecut şi azi Traian Moşic: Crăciunul străbunilor noştri Reuniunea femeilor române unite: serată dansantă Gimnaziul industrial de fete: serată de ceai Orchestra de salon şi fanfara Atelierelor C.F.R. Simeria Alhambra girls în… Alhambra 1940 Teatrul „Muncă şi voe bună”: Slugă la doi stăpâni Compania „Cărăbuş”: Radio Tănase Constituirea Breslei funcţionarilor particulari din Valea Jiului Festival artistic - în folosul înzestrării armatei Conferinţa prof. C. Sîrbu Teatrul „Muncă şi voe bună”: D’ale carnavalului Inaugurarea cantinei legionare Trupa „Nataliţa Pavelescu”: Femeia-i dracu’ gol Cinema Muncitoresc după guvernarea legionară Conferinţa părintelui Popiţa Teatrul „Regina Maria”: Papa se lustruieşte Teatrul „Luptă şi lumină”: Rămăşagul Soc. „Principele Mircea”: Lucifer Serbarea şcolară de 10 mai Ziua Eroilor Teatrul „Luptă şi lumină”: Doctorul fără voie Conferinţa Aeroclubului „Petroşani”: Istoricul aviaţiei Teatrul Naţional Bucureşti: Ginerele d-lui prefect Compania „Cărăbuş”: Scandal la Savoy Conferinţa Credinţa în Dumnezeu şi războiul nostru sfânt împotriva comunismului Conferinţa Alianţa româno-germană Crucea Roşie Petroşani: concert
Naţiune şi rasă Asociaţia Creştină a Tinerilor: şezătoare cultural-artistică Teatrul Naţional ClujTimişoara: Conu Leonida faţă cu reacţiunea şi O noapte furtunoasă Conferinţă ASTRA: Naţionalismul în literatură Conferinţă ASTRA: Românii transnistreni Compania „Cărăbuş”: Noroc Tănase! Gimnaziul industrial de fete Umoristul Băjescu Oardă Bing Bang Melody 1 Mai sărbătorit la… 3 mai Ziua Temperanţei Compania „Gândăcel”: Aşa-mi place Turneu jubiliar Vasile Brezeanu Compania „Cărăbuş”: Săracu’ Gică Ziua Eroilor Conferinţa lui Demian, inspector genera Comemorarea Memorandului Ucenicii la lucru… Pe scenă Corul Armatei Teatrul „Tudor Muşatescu”: Doi sergenţi Muzica Batalionului VM Compania „Cărăbuş”: Apartamentul 54 Orchestra soc. Petroşani: concert simfonic Compania „Cărăbuş”: O seară la Tănase Conferinţa A.C.T.: Unitatea geografică a României Tony Bulandra în Soţul ideal Teatrul „Muncă şi Lumină”: Milionarul Teatrul „Muncă şi Lumină”: 10.000.000 Conferinţă ASTRA: Contribuţia muncitorilor la războiul actual Conferinţă ASTRA: Educaţia tineretului în spiritul creştin şi naţional Compania „Cărăbuş”: Străbunescu… Corpul didactic al Şcolii primare nr. 1 Petrila: Zorile Conferinţă ASTRA: Tifosul exantematic şi profilaxia lui Compania „Cărăbuş”: Avanti Tănase Conferinţă ASTRA: Horia, Cloşca şi Crişan Institutul de cultură italian Serbarea de 1 Mai Dr. I. Constantinescu conferinţă despre Iorga Prim solista Operei Române din Cluj-Timişoara Cursul profesional de ucenici: Avram Iancu Echipa de propagandă Deva: Expulzat din Ardeal şi Jertfa Teatrul „Muncă şi Lumină”: Eu şi tu şi Măicuţa Teatrul Naţional din Craiova: Vin bobocii şi Florin şi Florica Amoru-i un copil pribeag cu Radu Beligan Abuz de încredere Teatrul Naţional Bucureşti: Fascinaţia Din nou… Abuz de încredere Comitetul local de patronaj: petrecere câmpenească Conferinţă „Muncă şi Lumină”: Naţionalism şi comunism Asociaţia culturală Lyra C.F.R. Timişoara Teatrul „Muncă şi Lumină”:
IV PRĂVĂLIA CU ISTORII
vineri, 2 noiembrie 2012
Institutorii Compania „Cărăbuş”: Vila cu iluzii Tineretul studenţesc devean: Hai la expoziţie! Liceul din Petroşani: Nu-i pentru cine se nimereşte Conferinţa Rolul muncii în viaţa omului Reuniunea femeilor ortodoxe: serată cu bufet şi tombolă Centrul naţional de popularizare a schiului Conferinţa căpitanului invalid Gruia Conferinţe ASTRA: Ideea de unire la românii ardeleni, Munca în serviciul naţiunii, Medicină şi muncă Diletanţii şcolii primare nr. 1 Petrila: festival naţional-patriotic Music hall cu.. Fănică Luca Conferinţă „Muncă şi Lumină”: Războiul nostru de apărare şi reîntregire Comitetul local de patronaj: serată cu tombolă şi bufet Compania „Cărăbuş”: Într-un ceas bun Conferinţă
Serbarea şcolară a liceelor de băieţi şi de fete Şcoala Tehnică Industrială nr. 1 Noi preţuri la Cinema Muncitoresc Şcoala Industrială din Petroşani: serbarea de final de an Conferinţă „Artă şi cultură”: Revoluţia franceză U.F.A.R.: festival artistic Asociaţia de muzică Poiana Teatrul Armatei: Cântec de dragoste A doua conferinţă naţională a Uniunii Sindicatelor Unite din Industria Minieră Conferinţă la Universitatea Muncitorească Petroşani: Energia atomică Banchet în onoarea deputatului laburist John Platts Mills Blocul Partidelor Democrate: bal… popular Aniversarea Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie Serbare pentru copiii orfani moldoveni Uniunea Tineretului Socialist: Victoriţa şi straja din
Ziua Presei Sovietice Ziua Victoriei şi Independenţei Teatrul de Stat Petroşani: Cumpăna Inaugurarea bibliotecii Teatrului de Stat Teatrul de Stat: Vulpea pedepsită Constituirea A.R.L.U.S. la Teatrul de Stat Teatrul de Stat: prima consfătuire de producţie Asociaţia Romilor Petroşani Concert Mia Braia Şedinţa activului de Partid al Comitetului Judeţean P.M.R. Valea Jiului Şedinţa plenară a filialei Crucea Roşie Valea Jiului Conferinţa ARLUS: 150 de ani de la naşterea lui A.S. Puşkin Teatrul Naţional Bucureşti: Minerii de Davidoglu Şedinţa activului sindicatelor din Valea Jiului 23 August sărbătorit şi pe… 22 Ziua Minerului. A minerului sovietic, bineînţeles… Valea Jiului salută
ASTRA: Unitatea spirituală a românilor Compania „N. Vlădoianu”: Mascota cu Maria Tănase şi Ion Dacian Subcentrul extraşcolar de fete No. 24 Petroşani Opera Română Bucureşti: arii celebre Teatrul „Muncă şi Lumină”: Cumpăna inimii Diletanţii în Milionul buclucaş Gheorghe GheorghiuDej&tovarăşii Gimnaziul tehnic de ucenici al soc. Petroşani Şcoala Primară Nr. 2 Turneul Ionel Goga Bătrânii şi Ursache ghicitor Întrunire contra speculei Constituirea A.R.L.U.S. Petroşani Mare adunare muncitorească Şezătoare în limba maghiară Conferinţă A.R.L.U.S.: Literatura Sovietică Uniunea Tineretului Comunist Lupeni Ocnaşul Conferinţă A.R.L.U.S.: Constituţia sovietică Balul Batalionului 9 V.M. Vulcan Balul C.S. Jiul Uniunea Populară Maghiară Festivalul liceului de băieţi şi fete Festival A.R.L.U.S. Comemorarea lui Lenin Studioul „Artei progresiste”: sărbătorirea lui Horacsek Dezertorul Festivalul tineretului socialdemocrat Altă serie, aceeaşi şcoală de cadre: Gheorghiu-Dej Cooperativa „Minerul” Petroşani Teatrul „Vesel” - Fericire cu cartelă Potopul cu Al. Finţi şi Beate Fredanov Teatrul „Cărăbuş”: Pe gratis Compania „Voe Bună”: Afacerea Cubinski Extemporalul Teatrul Naţional din Bucureşti: Platon Krecet Campania ajutorării copilului Şedinţa O.T.P.R. Comemorarea măcelului de la Lupeni Prima conferinţă liberă din Regiunea Valea Jiului a PCR Chermeză pentru voluntarii din mine Primul 23 august sărbătorit la Casinoul Muncitoresc Petroşani Melody Chivu Stoica şi… bulgarul Adunare populară P.C.R. Petroşani 7 noiembrie cu Gheorghe Gheorghiu-Dej Savanta sovietică Ecaterina Leonteva Conferinţă A.R.L.U.S.: Impresii din URSS Teatrul Muncitoresc: Steaua fără nume Peste 100 de studenţi - în vizită Mireasa spânzuratului (Înfloresc cireşii) Alegerea Consiliului Judeţean al Federaţiei Femeilor Democrate Concertul pianistului maghiar Sebők Înfiinţarea Partidului Naţional Patriotic Minerii petrileni - şut pe scenă
Albac De la 5.700 t cărbune/ zi la 7.000 t/ zi Şcoala Tehnică Industrială gr. I Sindicatele Unite din Valea Jiului, P.C.R. şi P.S.D în şedinţă Conferinţa Resortului feminin sindical: Obstretica şi ginecologia românească Avizul Comisiei de cenzură Trei Crai de la Odobeşti Teatrul Muncitoresc VALEA JIULUI: Oameni fără zâmbet Cuvântări de 6 martie Secţia culturală a Atelierelor Centrale Prima conferinţă a U.T.M. Săptămâna Mondială a Tineretului Teatrul Muncitoresc VALEA JIULUI: Ion al Vădanei Teatrul Muncitoresc VALEA JIULUI: Am scăpat de soacră-mea UTM + brigada de reconstrucţie Mihai Mujic = festival artistic Prima conferinţa judeţeană UFAR 6 august: Dezrobirea Alegeri sindicale Minerii cheamă la întrecere petroliştii Alegerea Comitetului Comisiei Locale a Sindicatelor Unite din Valea Jiului 23 august. Vorbe&întreceri Un eveniment: Congresul miner nr. 2 Ziua Tineretului Mondial Adunarea Partidului Unic Muncitoresc Alegerea Comitetului Judeţean Valea Jiului al Partidului Unic Muncitoresc Adunarea judeţeană pentru unificarea organizaţiilor de femei Valea Jiului 100 de ani de la revoluţia maghiară Miting după victoria F.D.P. Ansamblul Grecia Liberă Miting pentru poporul grec La Cinema Muncitoresc: Balada Siberiei La Teatrul Poporului – nou record la bătutul… cuielor Se înfiinţează Asociaţia „Prietenii Teatrului Poporului” 25 de ani de la moartea lui V.I. Lenin Teatrul Poporului Petroşani: O zi de odihnă O adunare sindicală de alegeri cu scântei Aniversarea nr. 31 a Armatei Sovietice Conferinţa judeţeană de unificare a tineretului muncitor Ziua Internaţională a Femeii Liceul Mixt Petroşani: Evantaiul Conferinţă A.R.L.U.S.: Cum a câştigat muncitorul sovietic dreptul la o viaţă prosperă Muncitorii aderă cu mintea la hotărârile Congresului pentru apărarea păcii şi culturii Sărbătorirea deschiderii Congresului nr. 11 al Comsomolului Coruri&dansuri Comitetul Sindical al Teatrului de Stat Serbarea filialei Crucii Roşii Petroşani Conferinţă O.N.T: Turismul în R.P.R.
Congresul mondial al tineretului Ateneul Popular Salomon Ernö: concert de acordeoane Prima emisiune despre Valea Jiului a radioului România Liberă Filarmonica de Stat Oltenia din Craiova Ziua Scânteii. La Petroşani Conferinţa ARLUS Petroşani: 100 de ani de la naşterea lui Pavlov Teatrul de Estradă Bucureşti: Cântec şi Tinereţe Teatrul de Stat Valea Jiului: Medicul de plasă Prima Conferinţă pe ţară a inventatorilor, inovatorilor şi raţionalizatorilor din industria carboniferă Ansamblul artistic al pionierilor din Grecia Liberă Democrată Ziua Comsomolului Cravate roşii made in URSS Conferinţa tovarăşului Altman Conferinţa tovarăşei Eleonora Bodea Conferinţa tovarăşului Ioan Cosma Conferinţa profesorului Teodor Necşa „Stalin şi poporul rus/ Libertate ne-au adus” Aparate de proiecţie nou-nouţe din URSS Ansamblul sovietic de cântece şi dansuri Beriozka Constituţia Stalinistă Teatrul de Stat: Sacul cu surprize Conferinţa Originea vieţii pe pământ Republica Populară Română la a doua aniversare Întrecerea echipelor artistice ale căminelor culturale Consfătuire festivă care studiază Istoria Partidului Comunist (b) al URSS Teatrul de Stat: Hoţii la miere Inaugurarea staţiei de radioficare Conferinţa Viaţa şi opera lui V.I. Lenin, marele dascăl al proletariatului Mitingul femeilor pentru pace Concertele Ansamblului artistic nr. 1 al armatei Mitingul pentru tinerii din… colonii Conferinţa Armata Sovietică, armata libertăţii, a progresului şi a păcii între popoare Adunarea Comitetului de luptă pentru pace al plasei Petroşani Înfiinţarea filialei Petroşani a Societăţii pentru răspândirea Ştiinţei şi Culturii Premiile ARLUS Comemorarea lui Bela Breiner Teatrul de Stat Valea Jiului: Avarul Săptămâna Mondială a Tineretului Casinoul Muncitoresc ca acela al uzinelor Krupp, mai curat ca Terasa Otetelişanu Monsieurs, changez les dames! Casinoul Muncitoresc între Confidenţial şi Strict Secret.