Zile și Nopți Sibiu, 1-15 Octombrie 2021

POP CULTURE MAGAZINE. SIBIU. 01 - 15 octombrie 2021

MUZICĂ. ARTĂ. FILM. CULINARIA

INTERVIU

LUMINIȚA BÎRSAN Interviu: Cum se pregătesc balerinii sibieni să participe la Maraton Chestionar de #Sibiu: Fawzia G. Rehejeh Cronica de gastronomie: Mâncare la înălțime, în Țara Colibelor

01 - 15 octombrie 2021

POP CULTURE MAGAZINE

Salut, Sibiu Răzvan SĂDEAN, redactor

Minți plictisite la umbra statuii lui Brukenthal

Î

mi amintesc de lunile petrecute sub semnul stării de urgență din 2020, când mulți sperau că reversul timpului petrecut închiși în case va fi o lume mai bună, mai profundă, mai empatică. Timpul a trecut, iar moneda odată întoarsă ne-am izbit de oameni mai înverșunați, cu idei fixe și cu zero respect față de tot ceea ce nu le seamănă în înfățișare, gândire, purtare.

Pentru unii, adevărul a ajuns o chestiune de gust, care nu mai trebuie căutat în cărți, documente, arhive, studii și cercetări, pentru că atârnă în toate formele pe canalele de socializare. Și tocmai pentru că în aparență e atât de accesibil și-l poate obține oricine cu un minim de efort, în prezent cu toții putem vorbi și acționa cu lejeritate în privința unor subiecte fierbinți, cum ar fi recent inaugurata statuie a lui Brukenthal.

O întreagă filă din istoria orașului nostru e astăzi redusă la un ”adevăr” de tip punchline: ”Brukenthal se face vinovat de crime împotriva românilor”. E același tip de Ediţia de Sibiu Apare bilunar - gratuit nr. 17 (372) | 01 - 15 octombrie 2021  Str Mărăști nr. 9, Sibiu  /zilesinoptiSibiu  zilesinopti.ro Ediţiile Zile și Nopţi în România: 235.000 exemplare lunar.

(Bucureşti, Cluj, Timişoara, Braşov, Sibiu, Bacău, Piatra Neamţ, Galaţi, Oradea, Piteşti, Bistriţa, Tg. Mureş, Iaşi, Baia Mare, Satu Mare, Suceava) Pentru publicitate în ediţia tipărită sau online, vă rugăm să ne contactaţi: Publisher: Marius Dicoiu 0744 35 99 10 | marius.dicoiu@zilesinopti.ro

www.zilesinopti.ro

gândire reducționistă uzitat și-n cazul altor momente controversate din istoria lumii, care nu ține cont de un întreg ansamblu, de contextul istoric, ci doar de un element anume, ales și înfățișat după nevoile și cu instrumentele prezentului. Ce s-a întâmplat la Sibiu, protestul la umbra statuii lui Brukenthal, e o tentativă lamentabilă de cancel culture, în care un fost primar cunoscut doar pentru băncile și pubelele tricolor, o Veta Biriș venită să înmoaie sufletele românilor prin cântec patriotic și un preot care se ruga mai ceva ca Gigi Becali când sfințea Piața Victoriei după marșul LGBT+, ne oferă încă o lecție despre mediocritatea, ipocrizia și plictiseala în care se scaldă mințile unor contemporani ai noștri, în speță, 200 la număr. Bineînțeles, poți surprinde frumusețea și-n grotescul acestei situații, așa cum excelent au făcut-o cei de la Muzeul Brukenthal într-o postare pe Facebook, pe care vă las să o descoperiți singuri, fără spoilere.

Redactor: Răzvan Sădean | razvan.sadean@zilesinopti.ro Redactor colaborator: Monika Tompos Layout & DTP: Gabriela Hogea | hogea.gabriela@gmail.com Dacă vrei să primeşti revista Zile şi Nopţi Sibiu te rugăm să contactezi departamentul de distribuţie: Alex Fălămaș | 0755 02 29 57 Administrativ-Vânzări: Mariana Cătană Trif 0755 02 29 55 | secretariat.sibiu@zilesinopti.ro Dacă doriţi să semanalţi un eveniment: e-mail sibiu@zilesinopti.ro.

Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentru modificările survenite ulterior.

PAGINA

3

CUPRINS

POP CULTURE MAGAZINE

Artă

Film

PERFORMING ARTS ��������������� 18 Cristian Măcelaru “Mă inspiră constant ideea de a nu mă specializa”

FESTIVAL ����������������������������������� 22 Luminița Bârsan ”DATfest este un DAT cultural oferit tuturor”

POP-UP STORiEs ����������������������������������������������������������������������������41

DRACULA FILM FESTIVAL �����������������48 Claudiu Bleonț POINT OF VIEW �������������������50 ÉTÉ 85 O dragoste de-o vară

Muzică ANIVERSARE Graceland Vizita lui Paul Simon pe tătâm african �������������������������� 52

din Sibiu

/

pagina 3

SALUT SIBIU . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 Minți plictisite la umbra statuii lui Brukenthal VIAȚA ORAȘULUI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6 COVER . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16 CUM SE VA DESFĂȘURA NOUL AN UNIVERSITAR LA SIBIU? SIBIAN/CĂ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8 Fragment din „Săpunul lui Leopold Bloom”, de Nora Iuga INTERVIU . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22 Luminița Bîrsan

Eat&Drink CRONICA DE GASTRONOMIE ���������������������� 60 Mâncare la înălțime, în Țara Colibelor SPUMANTUL (ÎȚI) FACE VIAȚA BUNĂ ������������������������������������������������������� 62 5 O'CLOCK Ceai bun de băut din toată lumea ������������������������������������������������������� 66

CHESTINAR DE #SIBIU . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74 Fawzia G. Rehejeh PAGINA

4

www.zilesinopti.ro

NOUA DACIA DUSTER CUTIE AUTOMATĂ ECRAN MULTIMEDIA 8” MOD 4X4 ASISTENȚĂ LA COBORÂREA ÎN PANTĂ

Emisii CO 2 de la 126 la 157 g/km, consum de la 4,9 la 7 l/100 km, în ciclu mixt, în funcție de motorizare, omologări conform ciclului WLTP. Emisii și consum în curs de omologare. Dotările enumerate sunt prezente pe anumite versiuni de echipare. Mașina din imagine este cu titlu de prezentare.

VINO SĂ ÎL VEZI ÎN SHOWROOM SAU SOLICITĂ OFERTA PE SITE 0731 33 44 55 | WWW.EMILIANAUTOSIBIU.RO

01 - 15 octombrie 2021

TEXT DE RĂZVAN SĂDEAN

Viața orașului...

C

hiar dacă maratonul festivalurilor a ajuns la final, luna octombrie debutează cu Maratonul Sibiului, cea mai apreciată competiție sportivă a orașului. Noul an universitar se deschide pe 1 octombrie cu DATfest, un festival organizat de Departamentul de Artă Teatrală din cadrul ULBS. Tot în primele zile ale lunii, va fi vernisată cea de-a 22-a ediție a Salonului Internațional de Artă Fotografică de la Sibiu. Să înceapă sezonul cultural de toamnă!

DATFEST

Cum ar fi dacă ai avea șansa să descoperi viitoarele nume grele ale teatrului românesc în perioada lor de început? DATfest oferă iubitorilor artelor spectacolului tocmai această șansă neprețuită.

Odată cu deschiderea noului an universitar, între 1 și 10 octombrie, la Sibiu va avea loc cea de-a VI-a ediție a DATfest. Sibienii și nu numai au ocazia să vadă cele mai recente producții studențești, create de nume precum Ofelia Popii, Florin Coșuleț, Eugen Gyemant, Codruța Vasiu sau Bobi Pricop, cu tineri absolvenți sau studenți ai Departamentului de Artă Teatrală din cadrul ULBS. Unul dintre spectacolele din program va fi selectat pentru a fi jucat pe una dintre scenele unui teatru din România. Urmează zece zile cu poftă de teatru și spectacol!

NOAPTEA ALBĂ A GALERIILOR

O mână de artiști locali continuă și în acest an evenimentul Noaptea Albă a Galeriilor. A șasea ediție organizată la Sibiu propune între 15 și 17 octombrie un traseu inedit printre diferite spații din oraș în care publicul se va bucura de artă și artiști.

AMURG

Teatrul de Balet Sibiu prezintă miercuri, 13 octombrie, ora 19, la Centrul Cultural Ion Besoiu: ”Amurg. 304 zile de lămâie”, un poem coregrafic despre singurătate ca sursă de inspirație și forță pentru liniștea psihicului uman. Bilet: 20 lei.

PAGINA

6

MARATONUL INTERNAȚIONAL SIBIU

În 2 octombrie, Maratonul Sibiului marchează ediția aniversară în context ceva mai provocator și în formulă puțin atipică, dar alături de lume bună și pe traseele dragi cu care și-a obișnuit deja publicul. ”Chiar dacă ne e dor să ne revedem în zile însorite din mai, toamna asta facem zilele mai lungi și mai luminoase, alergând pentru și susținând 34 de cauze, în condiții de siguranță pentru toată lumea”, transmit organizatorii.

www.zilesinopti.ro

01 - 15 octombrie 2021

TEXT DE RĂZVAN SĂDEAN

Ce ne place și ce nu ne place la statuia lui Brukenthal

Î

ncepând cu luna septembrie, Piața Mare a Sibiului are un nou locatar, statuia baronului Samuel von Brukenthal. Realizarea ei s-a întâmplat în anul în care se aniversează 300 de ani de la nașterea baronului. Dezvelirea a avut loc în prezența președintelui Klaus Iohannis și a autorităților locale. Am fost prezenți la acest moment important pentru oraș și vă spunem cu ce impresii am rămas.

Ne place

Nu ne place

 Ne place că din toate variantele propuse de artiști la concursul de proiecte a fost aleasă cea care îl pune în valoare cel mai bine pe baronul Brukenthal.

 Nu ne place că există tentative de cancel culture în stil pur românesc: ba că era sas, ba că i-a tras pe roată pe revoluționarii Horea, Cloșca și Crișan, ba că a susținut discriminarea românilor.

 Ne place că că statuia e plasată în inima Sibiului, în fața Muzeului Brukenthal, și că absolut toată lumea, de la localnici la turiști, va putea să o admire oricând gratuit.  Ne place că e o statuie monumentală, la fel ca și personalitatea baronului, și că se încadrează într-un mod fericit în Piața Mare, cartea de vizită a orașului.  Ne place că dezvelirea statuii a avut loc într-un cadru ceremonios, un gest de respect pentru o figură marcantă care a contribuit la formarea Sibiului cultural de astăzi.

PAGINA

8

 Nu ne place că au fost oameni care au încercat să deturneze atenția de la importanța momentului și au venit în Piața Mare doar pentru a-l huidui pe președinte.  Nu ne place că unele site-uri de știri au preferat titlurile senzaționaliste care au căutat să-i pună într-o optică rasistă atât pe baron cât și pe președinte.  Nu ne place că am auzit oameni prezenți la eveniment vorbind în aceeași propoziție despre statuia lui Brukenthal, fenomenul ”Black Lives Matter” și pandemia de Covid-19. www.zilesinopti.ro

01 - 15 octombrie 2021 COVER

TEXT DE RĂZVAN SĂDEAN

Cum se va desfășura noul an universitar la Sibiu?

Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu a anunțat că e gata să înceapă anul universitar 2021-2022 în format ”față în față”, în sălile de curs. Începerea cursurilor în primele zile ale lunii octombrie, cu prezența fizică a studenților și profesorilor, înseamnă venirea sau revenirea la Sibiu a câtorva zeci de mii de studenți. Am încercat să aflăm cum se va desfășura noul an universitar și, mai ales, cât de pregătite sunt facultățile sibiene în plin val 4 al pandemiei.

Dacă în 2020, universitatea sibiană se lăuda cu un număr record de dosare de admitere, în 2021 entuziasmul s-a mai potolit. În sesiunea din vara acestui an au fost validate aproximativ 6000 de dosare, 5000 pentru concursurile de licență și 1000 la programele de master, ceea ce înseamnă o scădere de peste 30% față de anul trecut. Cu toate acestea, PAGINA

10

reprezentanții ULBS susțin că se bucură de încrederea pe care le-au acordat-o cei care au ales programele de studii de licență sau de masterat ale universității: ”Mulțumim tuturor candidaților care au ales universitatea noastră.

Suntem o comunitate vie și, cu noii studenți care vor păși pentru prima dată în universitatea noastră, avem șansa să creștem, să ne dezvoltăm, să depășim cu bine provocările.” În egală măsură, primirea a zeci de mii de tineri în sălile de curs și în oraș e și o responsabilitate imensă: www.zilesinopti.ro

01 - 15 octombrie 2021

”Suntem convinși că, alături de studenții din anii mai mari, alături de cadrele didactice și de personalul administrativ, vom reuși să trecem cu succes peste orice provocare pe care o vom întâlni, cum a fost și continuă să fie această pandemie.” În acest sens, ULBS a încurajat și încurajează în continuare campania de vaccinare. La nivelul ULBS, un procent de 80% dintre angajați sunt vaccinați și un număr de peste 200 de studenți au fost implicați în diferite activități de voluntariat împotriva Covid-19. ”Am făcut aceste eforturi și le vom face în continuare pentru că ne dorim ca viața noastră, a tuturor, să revină la normalitate și suntem convinși că doar vaccinarea poate fi soluția în lupta cu acest virus”, transmite conducerea universității. Până în momentul în care nu vor exista alte prevederi legale în acest sens, ULBS anunță că nu va condiționa de vaccinare accesul în sălile de curs. Și totuși, cum se vor organiza și desfășura activitățile didactice în anul universitar care tocmai începe? Activitățile didactice (activități de predare, seminar, lucrări practice și de laborator, îndrumare de proiecte de an, îndrumare elaborare lucrări de licență, de disertație, teze de doctorat, activități de evaluare și susținere publică a tezelor de doctorat și alte activități didactice practice și de cercetare științifică înscrise în planurile de învățământ) se vor desfășura prin participarea fizică, cu respectarea și aplicarea tuturor www.zilesinopti.ro

POP CULTURE MAGAZINE

normelor de protecție, astfel încât să fie asigurată o suprafață de minim 1mp per student. În situația în care infrastructura și resursele disponibile nu permit desfășurarea activităților didactice în format fizic, acestea vor fi mutate în online.

Scenariul de organizare și desfășurare a activității didactice va fi actualizat săptămânal, în fiecare zi de vineri, și va ține cont de situația epidemiologică transmisă de DSP Sibiu.

Cursurile se vor desfășura între orele 8-21, inclusiv în zilele de sâmbătă și duminică.

Atunci când e posibil se recomandă susținerea activităților didactice în aer liber, iar atunci când au loc indoor, sălile de curs trebuie aeriste cel puțin 10 minute înainte de intrarea studenților.

Biblioteca și cantina își vor derula activitatea cu respectarea și aplicarea tuturor normelor de protecție pentru a preveni îmbolnăvirile cu virusul SARS-CoV2.

Chiar dacă pandemia a schimbat într-un timp foarte scurt viața studențească, cu toate aspectele ei, Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu se străduiește să ofere măcar un început de an universitar sub semnul normalității. Cum va continua anul universitar în iarnă sau în 2021 va depinde foarte mult de situația epidemiologică la nivel local. O explozie de cazuri noi sau apariția de focare pot duce, din nou, la mutarea cursurilor în online.

PAGINA

11

SIBIAN/CĂ

fragment din

„Săpunul lui Leopold Bloom”

„

de Nora Iuga

Dar, de fapt, voiam să vorbesc despre cu totul altceva.

Toleranța era cuvîntul care îmi dădea ghes. Ca un nume de fată, ca Importanţa sau Chitanța sau Transhumanţa îmi imaginez un microroman cu aceste personaje - ‘altădată carnea mea visa’, spunea atît de frumos un tînăr poet. Un tratat despre toleranţă, o toleranţă religioasă, o casă de toleranţă şi iată că aici apare handicapul. Ce este de fapt toleranţa? Citesc: îngăduinţă, indulgenţă, interval de variație

PAGINA

12

admis pentru o anumită mărime sau dimensiune caracteristică (greutate, volum etc.) a unui material, piesă sau obiect. Nu mă lămuresc. Între catolici şi protestanți, între iezuiţi şi jansenişti, între părinţi şi copii, între prostituatele şi clienţii caselor de toleranţă, cine pe cine tolerează, şi cum se stabileşte intervalul de variație admis între două fenomene adverse, chemate să conviețuiască pe parcursul unui timp nedefinit?

O singură dată, într-un

cimitir din Sighișoara, am simțit materialitatea palpabilă, trupul cald al ideii de toleranţă. Mă aflam la limita care despărţea mormintele sașilor de cele ale ungurilor şi românilor. De o parte pe coasta de sus a dealului, pietrele funerare se aliniau într-o ordine perfectă, numele defuncților erau scrise cu aceleași caractere de bronz şi dedesubt în paranteză ocupația fiecăruia: curelar, ceasornicar, măcelar, croitor, condamnați parcă și în moarte să poarte stigmatul nobil al breslei din care făceau parte. De atîta disciplină nu mai puteai să suferi, să te emoționezi. Ei stăteau acolo grupați milităreşte ca un batalion pe loc repaus și nu aveau nicio şansă de eliberare pentru că erau încorporaţi în eternitate. Ceva mai jos aceeaşi ordine perfectă, morminte identice, lespezi de marmură neagră sau albă cu inscripții aurite - o sobrietate austeră care nu se distingea de cea dinainte decît prin numele maghiare gravate pe cruci. Doar înspre vale, unde povîrnișul devenea mai abrupt, mormintele, străjuite la fel de pietre funerare cu litere de bronz, îşi rupeau alinierea, aici nu mai apăreau ocupațiile ca într-o fişă de recensămînt, în schimb puteai citi fel de fel de stihuri ‘Tu care eşti pierdută în neagra veşnicie...’ sau ‘Te-ai dus ca un crin de curată/copilă pe veci adorată’, ‘nemîngîiatul tău mire’ și altele. În vase de tablă se decolorau trandafiri de hîrtie, într-o mică vitrină improvizată moţăia o păpuşă cu pleoapa căzută. Era atîta ridicol şi atîta kitsch în tot acest bazar sentimental şi totuși atunci am înțeles pentru o clipă ce înseamnă cuvîntul toleranţă. Mă aflam în cimitirul românesc şi m-am emoţionat şi mi-a venit să plîng.”

(

foto © Gabriela Cuzepan

TEXT EDITAT DE ANGELA ZAPOROJAN

Proiect dospit de Fundația Comunitară Sibiu, alături de wenglor Romania www.zilesinopti.ro

INTERVIU

TEXT DE RĂZVAN SĂDEAN de voluntari care vor lucra alături de organizatori la buna desfășurare a evenimentului. Cauza Asociației SUS INIMA ne-a sensibilizat pe toți și am ales fără ezitare să alergăm pentru această cauză și să ajutăm astfel la strângerea de fonduri.

OVIDIU DRAGOMAN Ce anume v-a determinat să alergați alături de alți artiști și angajați ai Teatrului de Balet Sibiu la ediția din acest an a Maratonului? Maratonul Internațional Sibiu e un eveniment care dă foarte multă coerență scenei de evenimente a Sibiului și care an de an ne aduce pe toți împreună, uniți în jurul cauzelor care au nevoie de ajutorul comunității. E un eveniment la care ținem foarte mult, în care credem și poate printre foarte puținele evenimente care aduc rezolvări concrete unor cauze ale orașului. Cred că doar împreună, uniți, putem schimba în bine lumea în care trăim. Totodată, ne-a sensibilizat pe toți cauza Asociației SUS INIMA: ”600 de nopți cu somn liniștit pentru pacienții oncologici”.

Câți dintre noi nu avem sau nu știm măcar o persoană PAGINA

14

care să fi trecut prin calvarul acestei boli cumplite.

Cât de important e pentru artiștii internaționali ai TBS să conștientizeze și să vină în sprijinul comunității lor adoptive? Suntem o echipă tânără la TBS, majoritatea artiștilor noștri sunt internaționali, veniți aici de peste tot din lume: Cuba, Republica Dominicană, Columbia, Australia, Franța, Italia, Spania, Statele Unite ale Americii, Portugalia. Deși unii dintre ei sunt la primul contact cu orașul și poveștile lui, sunt foarte receptivi cu toții și au înțeles imediat nevoia de implicare în viața comunității.

Sunt foarte bucuros că toți dansatorii noștri, dar și colegi din echipa administrativă, s-au implicat în ediția din acest an a maratonului. Cei mai mulți dintre ei vor alerga pe 2 octombrie la maraton, iar unii vor face parte din echipele

Cât de mult v-ați pregătit, fizic și mental, pentru Maraton? În luna iulie am revenit pe scenă, în spectacolul de dans-teatru ”Sînt o babă comunistă!”, pe care sper să îl putem dansa din nou curând, spectacol pentru care am avut o perioadă intensă de repetiții și pentru care am revenit în studio, alături de dansatorii noștri. Dincolo de pregătirea fizică pentru eveniment, cauza pentru care participăm la maraton e motorul care ne motivează, care ne dă forța de care avem nevoie.

Cum pot dona cei care doresc să vă susțină și ce beneficii le oferiți acestora în noua stagiune? Toate donațiile pot fi făcute de prietenii noștri, de publicul nostru, pe site-ul oficial al Maratonului Internațional Sibiu (www.maratonsibiu. ro) și vor merge direct către cauza pentru care alergăm.

Mai mult decât atât, tuturor spectatorilor noștri, care aleg să ne susțină cu o donație, le vom oferi cadou invitații la spectacolele noastre din perioada septembrie - decembrie și postere cu autograful artistului preferat. www.zilesinopti.ro

INTERVIU

01 - 15 octombrie 2021

până sâmbătă, de cele mai multe ori de la 10 dimineața până la 6 seara. Începem fiecare zi cu studii și continuăm cu repetiții pentru spectacolele programate sau pentru premierele viitoare. Deși genul de efort cu care suntem noi învățați în studio nu e neapărat genul de efort presupus de participarea la un maraton, nu avem emoții în ce privește prezența noastră la Maratonul Internațional Sibiu. Suntem motivați de cauza pentru care alergăm, vom fi împreună acolo toți din echipă iar asta poate fi suficient de multe ori.

GABRIELLA DELGADO Ce te-a făcut să te alături echipei TBS în participarea la Maraton?

La Teatrul de Balet Sibiu suntem cu toții o familie.

Poate părea greu de înțeles asta, dar o dată ce vii în companie, te alături echipei, e o energie anume, o stare de spirit, pe care nu am întâlnit-o niciunde altundeva.

Când a venit propunerea și idea de a participa împreună la maraton, pentru cauza Asociației SUS INIMA, cred că niciunul dintre noi nu am avut niciun singur moment de ezitare.

Cât de diferită e rutină zilnică a unui balerin de pregătirea pentru un Maraton Noi suntem în studioul de repetiții în fiecare zi, de luni www.zilesinopti.ro

Publicul e obișnuit să vă vadă evoluând pe scenă. În locul aplauzelor, acum aveți nevoie ca oamenii să doneze pentru cauza pe care o susțineți.

Cum i-ai încuraja să doneze?

M-am bucurat foarte mult să pot face cunoscută cauza Asociației SUS INIMA în rândul prietenilor și familiei mele din Republica Dominicană, prin intermediul rețelelor de socializare și nu vă ascund faptul că m-am bucurat foarte mult pentru toate donațiile care au venit pentru această cauză de la toți ai mei de acasă. Totodată, pe canalele oficiale ale Teatrului de Balet Sibiu (Facebook, site) au fost comunicate linkurile unde oamenii pot dona pentru fiecare dintre noi, cei care alergăm. Sper ca aceste vremuri tulburi prin care trecem împreună de aproape doi ani deja, să ne fi sensibilizat pe toți suficient cât să alegem să fim împreună uniți pentru o cauză a orașului. Dacă ne-am

gândi fiecare dintre noi cât de puternici putem fi împreună, sigur ne-am face bine. Binele vine din lucruri și gesturi mici. Sper tare mult ca publicul nostru să fie și de această dată alături de noi și să doneze pentru cauza pe care o susținem: ”600 de nopți cu somn liniștit pentru bolnavii oncologici”.

Cât de importantă e participarea la Maraton pentru ”moralul” colectivului TBS, greu încercat de pandemie?

Pentru noi, ultimii doi ani nu au fost dintre cei mai buni pe care i-am avut.

Au fost doi ani în care mulți dintre dansatorii de la TBS nu ne-am văzut familiile, în care întâlnirile cu publicul, din rațiuni pe care le cunoașteți deja cu toții, au fost mai rare ca în trecut, sau deloc. E foarte greu pentru un dansator să nu poată avea ora aceea de studii de care e nevoie pentru a se menține în formă, să nu poată interacționa cu publicul. Dincolo de toate momentele urâte prin care am trecut, tot familia TBS a fost cea care ne-a adus motivația de care am avut nevoie în toate momentele în care am fost cu toții demoralizați. Fiecare ocazie, creată pentru noi de Ovidiu Dragoman și echipa TBS, de a interacționa cu publicul, online sau offline, în ultimii doi ani, a fost picătura aceea de speranță care te ajută să crezi în visul tău.

PAGINA

15

CITYZEN

Adăpostul global Când Jeff Bezos a zburat in spațiu, copiii au exclamat anticipativ: când vom fi mari, facebook-ul generației noastre se va umple de poze din vacanțele din spațiu! Iar Pământul, va deveni o destinație turistică de mâna a doua.

Dar asta nu pentru că n-ar mai fi destul de fancysă ne mai fotografiem în Spania sau în Dominicană, ci pentru că nu știm ce va mai rămâne de fotografiat peste niște zeci de ani, când urgența climatică nu va mai fi fost demult o urgență, ci realitatea în care vor trăi copiii noștri.

Consecința deciziilor noastre, a zilei de azi în care trăim în negarea zilei de mâine,

PAGINA

16

TEXT DE SMARANDA BALAN

este acest pământ care devine tot mai mic pe măsura ce calotele glaciare se topesc.

O planetă care a fost odinioară frumoasă și generoasă cu oamenii ei, dar care se va sluți după ce furtunile și tornadele fără precedent o vor devasta în unele regiuni, iar în altele, va fi arsă de incendii, un loc unde vom vorbi mai mult despre instabilitatea vremii decât despre stabilitatea meteo, iar poveștile de searā ale copiilor vor începe cu “ au fost odată păduri și izvoare cu apă bună de băut”.

Mi-aș dori să fiu o pesimistă, dar asta ne va fi moștenirea dacă nu vom găsi soluția unei mobilizări globale. Însă conștientizarea nevoilor unei planete aflate în suferință este un exercițiu din ce în ce mai greu de făcut de către locuitorii ei, obosiți de lupta în buclă cu un virus care de doi ani, ne confiscă viețile.

www.zilesinopti.ro

TEATRUL DE BALET SIBIU PROGRAM SEPTEMBRIE – DECEMBRIE 2021

FRAGILE. RHAPSODY IN BLUE

BALET NEOCLASIC

29 septembrie 2021 • ora 19:00 CENTRUL CULTURAL „ION BESOIU” SIBIU

Coregrafia: Aleisha Gardner Muzica: George Enescu Cu participarea muzicienilor Monica Florescu Fernandez – pian Maxim Fernandez Samodaiev – violoncel Costume: Răzvan Iacob DURATĂ APROXIMATIVĂ – 70 MIN .

AMURG. 304 zile de lămâie – în cadrul proiectului „DialogUE: Cercetări și creații artistice în perioada pandemiei DANS CONTEMPORAN

13 octombrie 2021 • ora 19:00 CENTRUL CULTURAL „ION BESOIU” SIBIU

Coregrafia: Sandra Mavhima Asistent coregrafie: Antonin Faraut Muzica: colaj muzical realizat de Sandra Mavhima DURATĂ APROXIMATIVĂ – 70 MIN .

GALĂ DE BALET

DANS CONTEMPORAN, BALET CLASIC ȘI NEOCLASIC

20, 21 octombrie 2021 • ora 19:00 CENTRUL CULTURAL „ION BESOIU” SIBIU

Cu participarea elevilor de la International Ballet High School & Tokyo International Ballet Company DURATĂ APROXIMATIVĂ – 1 H 30 MIN .

DAMA CU CAMELII

PREMIERĂ DE BALET NEOCLASIC

11, 12 noiembrie 2021 • ora 19:00 CENTRUL CULTURAL „ ION BESOIU” SIBIU

Coregrafia: Mehmet Balkan Asistent coregrafie: Lale Balkan Muzica: Giuseppe Verdi, Pietro Mascagni, Aram Khachaturian Decoruri: Çebi Tayfun Costume: Korkut Dinç Gülay DURATĂ APROXIMATIVĂ – 2H

SPĂRGĂTORUL DE NUCI

BALET CLASIC

8, 9, 10 decembrie 2021 • ora 19:00 9, 10 decembrie • ora 12:00 CENTRUL CULTURAL „ION BESOIU” SIBIU

Coregrafia: Vasile Petruțiu Muzica: Piotr Ilici Ceaikovski DURATĂ APROXIMATIVĂ – 2 H

Preț bilet

20lei

ONLINE 0% COMISION

Elevii, studenții și pensionarii beneficiază de 50 % reducere.

Biletele pot fi cumpărate de la sediul administrativ (Parcul Tineretului, nr.1) sau online, fără niciun comision, de pe platforma Kompostor.ro și de pe site-ul oficial al Teatrului de Balet Sibiu: www.sibiuballet.ro

Primăria Municipiului Sibiu

Casa de Cultură a Municipiului Sibiu este o ins�tuție publică aflată sub directa autoritate a Consiliului Local al Municipiului Sibiu și finanțată de această autoritate.

Spectacolele Teatrului de Balet Sibiu au loc în Sala Mare a Centrului Cultural „Ion Besoiu”, str. Emil Cioran nr. 1A

PERFORMING ARTS

POP INTERVIU DECULTURE IOAN BIG MAGAZINE

PAGINA

18

imperiul muzicii, după cum partenerii săi de comunicare sunt membrii ansamblurilor pe care le dirijează, tinerii muzicieni pe care îi îndrumă sau spectatorii cărora ţine să le ofere experienţa unui act interpretativ memorabil.

Un dialog de fond cu un muzician pentru care nu există no man’s land-uri între muzica clasică şi cea contemporană, între arta cultă şi cea pop(ulară) a fost pentru noi realmente un privilegiu.

foto © Thomas Brill

O

baleiere sumară a biografiei sale este mai mult decât suficientă pentru a realiza că unul dintre cei mai valoroşi dirijori contemporani cu noi, Cristian Măcelaru, trăieşte eminamente cu, prin şi pentru muzică. Şi asta din primii săi ani de viaţă petrecuţi în Timişoara ca violonist în “orchestra” unei familii cu zece copii educaţi să iubească culorile sunetelor şi o adolescenţă dedicată studiului care l-au făcut cel mai tânăr concertmaestru din istoria Orchestrei Simfonice din Miami, debutant la Carnegie Hall la numai 19 ani şi câştigător al Premiului Solti pentru Dirijori la 24, şi până la actuala sa poziţie de dirijor principal al Orchestrei Simfonice a Radiodifuziunii din Köln şi de director muzical al Orchestre National de France, dar şi al Festivalului de Muzică Contemporană Cabrillo din California. Ignorând în mod deliberat frontierele trasate formal, indiferent că acestea sunt geografice, stilistice sau de limbaj muzical, dar foarte atent la prezervarea spiritului şi identităţii creaţiei şi performanţei artistice, Cristian Măcelaru se relevă a fi deopotrivă un conducător şi un slujitor în

foto © Adriane White

CRISTIAN MĂCELARU “Mă inspiră constant ideea de a nu mă specializa”

www.zilesinopti.ro

01 - 15 octombrie 2021 foto © Markus Schlaf

Luna trecută aţi susţinut două concerte în cadrul Festivalului George Enescu la pupitrul Orchestre National de France. În repertoriu au fost Șostakovici, Dutilleux și Ravel, apoi Messiaen, Grieg, Enescu şi, din nou, Ravel. Cum reflectă, în general, repertoriul identitatea muzicală a unei orchestre?

Identitatea e un lucru care e foarte important pentru mine când creez un concert de acest fel, mai ales cu o orchestră pe care eu o conduc și e responsabilitatea mea directă de a crea această identitate sau de a menține această identitate legată de tradiție, legată de o misiune, ca să spun așa, pe care orchestra și-o asumă. Iar în cazul Orchestrei Naționale a Franței, în ADNul orchestrei, în tradiția ei, întotdeauna a fost ideea aceasta de ambasadori culturali ai culturii franceze, ai muzicii franceze, și de aceea toate programele pe care le concep cu ei au un context aparte… sigur, orchestra nu cântă numai muzică franceză dar ea e ca un fir roşu, orchestra creează un cadru în al cărui context există toate aceste lucruri, deci în plan principal este repertoriul francez. Este destul de reprezentativ prin aceste două concerte felul în care gândesc eu deoarece o altă parte a misiunii noastre este de a aduce apoi în Franța repertoriul global în mare... căci nu este neapărat o specializare pe un anumit stil sau pe o anumită perioadă de timp cum există la foarte multe alte instituții care fac acest lucru. Pentru noi se numește grand répertoire sau repertoriu mare și atunci sigur, Grieg, concertul de Șostakovici, un Enescu, intră în această categorie. Și această combinație de a crea un context pentru muzica franceză dar și o platformă pentru muzica internațională e de fapt la baza identității noastre. www.zilesinopti.ro

POP CULTURE MAGAZINE

În afară de Orchestre National de France conduceţi alte două mari orchestre, WDR Sinfonieorchester şi World Youth Symphony Orchestra din Michigan. Vorbind de identitate, ce le particularizează astfel încât să vă fi atras să continuaţi să lucraţi constant cu fiecare dintre ele? În Germania, orchestra are o tradiție foarte bogată care atinge de fapt două poluri diferite, și în mine și în identitatea lor. În primul și în primul rând au o tradiție bogată creată în ultimii 30-40 de ani de repertoriu germanic. Vorbesc de Richard Strauss, vorbesc de Wagner, vorbesc de Brahms, chiar și cu o înclinare către Est... aceste lucruri se dezvoltă în timp. Amprenta dirijorilor șefi rămâne de obicei foarte lungă pe identitatea orchestrei și de aceea amprenta aceasta rusă, ca să spun așa, vine de la Semyon Bychkov care a fost dirijor șef, cu doi dirijori șefi înainte de mine, și care s-a axat foarte mult pe Șostakovici, pe Ceaikovski, deci are această tradiție. Dar, în același timp, Köln este orașul care în marea parte a anilor ‘60 și ‘70 a fost locul în care s-a creat cea mai multă muzică contemporană în Germania. [...] În timp, orchestra s-a specializat mai mult sau mai puțin pe acest lucru iar pe mine dintotdeauna m-a fascinat și am promovat muzica contemporană deoarece nu pot să gândesc o înaintare a muzicii clasice care să fie lipsită de muzica contemporană, pentru că atunci ne oprim din a continua mersul cultural sau mersul artei. Cât despre World Youth Symphony Orchestra din Michigan, ea este o reprezentare a efortului pe care eu îl depun, la maxim chiar, de a colabora cu tineri... deci este orchestra de tineret la care am mers eu când aveam 17 ani ca și student şi e de fapt locul în care m-am decis să devin dirijor. [...] Această parte de a da înapoi tinerilor, copiilor, în mod direct, e o responsabilitate pe care mi-o impun în viață, pentru că nu mi-o impune nimeni, dar este un lucru la care nu pot și nu vreau să renunț pentru că e atât de important... mă și autoîncarc de energie când lucrez cu tineri, pentru că au o energie aparte, dar vreau ca să le și dau ceva înapoi. [...]

Citiţi interviul complet cu CRISTIAN MĂCELARU pe www.zilesinopti.ro PAGINA

19

CITYZEN Pentru ce suntem aici?

Că am uitat Simt că protestele din ultimele luni mai ales au devenit niște manifestații al căror singur scop este refularea. Ca jurnalist, am fost de multe ori pe teren, în mijlocul protestatarilor. Iar acum, în această perioadă, nu îmi mai este mare mirarea când întreb simplu „pentru ce protestați?” iar de cele mai multe ori răspunsul este unul pe lângă subiect sau complet inexistent.

E trist, că într-o țară în care libertatea de exprimare este atât de importantă și de încurajată, noi nu știm să comunicăm ceea ce ne supără și, mai ales, că nu putem face asta fără urlete, încălcări de reguli și incoerență. Ultimul protest din Sibiu a fost un foarte bun exemplu pentru ceea ce înseamnă acum manifestațiile - adunări

PAGINA

20

TEXT DE CRISTINA BĂLĂUMAGAZINE POP CULTURE

de oameni care aparent au totul în comun dar de fapt îi leagă doar faptul că sunt în același timp, în același loc.

Ce putem să facem pentru ca una din cele mai des întâlnite activități ale românilor la momentul actual să aibă mai mult bun simț și mai multă înțelegere față de conceptul de protest? Cum putem să îi ajutăm pe acești oameni să se înțeleagă pe ei înșiși, apoi tema dezbătută și într-un final cerințele față de autoritatea căreia i se adresează? Și, mai ales, cum putem să îi convingem să acționeze mai bine mai devreme decât prea târziu?

Acestea sunt câteva dintre întrebările care îmi vin în minte la fiecare manifestație la care particip, în Sibiu. Sunt convinsă că nu sunt singura și că alături de mine mai sunt, poate, și alți sibieni care se întreabă dacă are rost să iasă în stradă sau dacă fac bine ce fac.

Cum facem să ajungem pe aceeași pagină?

www.zilesinopti.ro

SIBIU

Opera FESTIVAL Ediția a XX-a

Multumim ,

cã ati , fost alãturi de noi la editia , a XX-a!

Mulțumim publicului și voluntarilor noștri!

Urmăriți-ne în continuare online:

www.filarmonicasibiu.ro facebook.com/FilarmonicaSibiu instagram.com/filarmonicasibiu

youtube.com/filarmonicadestatsibiu tiktok.com/@filarmonicadestatsibiu

FESTIVAL

TEXT DE RĂZVAN SĂDEAN ca o platformă de promovare a creației contemporane a tinerei generații sub egida ”Studenții sibieni cuceresc orașul”, festivalul a crescut an de an, ajungând astăzi la o identitate specială, având drept scop implicarea tinerilor artiști în viața socialculturală a comunității prin crearea unui cadru favorabil comunicării deschise.

LUMINIȚA BÎRSAN ”DATfest este un DAT cultural oferit tuturor”

D

upă cinci ediții și un an de pauză, DATfest revine la Sibiu. Cea de-a VI-a ediție va avea loc între 1 și 10 octombrie, marcând începerea anului universitar 2021-2022. Am aflat mai multe despre festival și ediția din acest an de la conf. univ. dr.

Luminița Bîrsan, manager de proiect.

PAGINA

22

Sibiul are un palmares bogat în ceea ce privește festivalurile dedicate artei spectacolului. Într-un astfel de peisaj luxuriant și divers, care e particularitatea evenimentului DATfest?

DATfest, de la lansarea lui în 2015 a propus comunității evenimente de calitate realizate de și cu cei mai tineri creatori ai orașului. Început

Cu ce spectacole ne inspiră și ne racordează la sensibilitatea noastră contemporană cea de-a șasea ediție a festivalului?

Ca în fiecare an, orașul va fi animat de cele mai recente producții studențești, create de colegii mei Eugen Gyemant, Adriana Bârză, Ofelia Popii, Alexandru Malaicu, Florin Coșuleț, Codruța Vasiu, Vlad Robaș, Bobi Pricop, Anca Arnău, Ianoș Petrașcu, cu tinerii absolvenți sau studenți. Suntem bucuroși să arătăm comunității sibiene spectacolele celor mai tineri: ”Ziua iertării”, regia Eugen Gyemant - un spectacol despre povestea a patru surori, pe care dispariția bruscă a mamei lor le aduce din nou împreună, după 15 ani, în care lucrurile nespuse dintre ele le-au făcut să se îndepărteze: ”O sărbătoare a ispășirii, a judecății, a iertării le obligă să își regăsească una în cealaltă rădăcinile pierdute și, în ciuda temperamentului lor mediteranean, să se împace în primul rând cu propria identitate și să accepte pe ele însele, așa cum se văd oglindite în celelalte”. ”Lo spirito” de Ofelia Popii - un spectacol de Commedia dell’Arte în care ”viața unor locuitori dintr-un mic oraș e bulversată de apariția www.zilesinopti.ro

FESTIVAL

01 - 15 octombrie 2021

unui virus, un spirit. Nimeni nu se mai comportă firesc, e căutat frenetic antidotul, deşi nu e pe deplin dorită o vindecare, aşa cum nu vrei să scapi de chinul iubirii”. ”Jocul de-a vacanța” - regia Florin Coșuleț, care propune punerea în scenă a piesei lui Mihail Sebastian ”dintr-o nevoie de a scoate la lumină, într-o viziune nouă a marilor autori ai literaturii române”. ”The Climbers” - regia Ofelia Popii, un spectacol despre ”căutare, despre Scormonire, despre cum nu vrei să fii învins, despre iubire, despre manipulare.

Escaladăm pericolele vieții de cuplu, încercăm să ne ridicăm spre cer, să respirăm când ne simțim striviți de propriile neputințe și frici”. ”BAMBI” regia lui Bobi Pricop, despre ”povestea unui animal tânăr cu copite care a fost cândva curios și apoi nu a mai fost. După evadarea traumatică din pădurea incendiată, Bambi, Bocănilă și sconcsul Floare locuiesc într-un apartament comun în orașul dinozaurilor. Ei caută un sprijin în viața lor. Unde îl pot găsi? Pe internet, pe stradă, în droguri, în memoria unei lumi pierdute? Oare iubirea ar fi o alternativă dacă ar putea să o găsească? Bambi are o mulțime de întrebări, până când pricepe că: Vreau să distrug tot ceea ce e cumplit până când, în sfârșit, vor reveni sensul în viață și pacea. Dar nici asta nu e soluția”. ”Amintiri și emoții de cinema” un spectacol de Anca Arnău, cu texte inspirate din lucrările unor mari autori: Jorge Luis Borges, Octavian Paler, Eugen Jebeleanu, Margareta Sterian, Pablo www.zilesinopti.ro

POP CULTURE MAGAZINE

Neruda, Radu Stanca, Rajiv Joseph sau Marin Sorescu, care conturează o poveste frumoasă pe muzica cinematografiei (Once Upon a Time in the West, Gloomy Sunday, Titanic, The Mission, Powder, Les Miserables, Cinema Paradiso, The Godfather sau Romeo and Juliet), în timp ce dansul completează o trăire înălțătoare. ”Puzzle” - regia Ianoș Petrașcu, un spectacol de teatru coregrafic, în care publicul poate decide cum evoluează povestea.

O producție despre relații interumane și reguli impuse de societate. Trei povești în care fiecare își are propriul adevăr.

Oare are dreptul cineva sa îi judece?

Dacă despre profesorii îndrumători de ani, cei care semnează regia spectacolelor, am auzit și vom mai auzi multe de acum încolo, ce ne puteți spune despre numele din distribuție? Cine sunt ei pentru publicul care (încă) nu îi cunoaște?

Sunt peste 100 de tineri actori, dansatori, manageri culturali și teatrologi, fie că-i vedeți pe scenă, fie că scriu texte, fie că manageriază proiecte, ei sunt generația de tineri talentați, frumoși, care vin cu bucurie, cu entuzism și multă creativitate. Și spun asta pentru că ei sunt o echipă, în care fiecare își are rolul lui. Sunt foarte mândră de ei, de ceea ce au realizat și sunt sigură că îi veți revedea, în viitor în teatrele din țară, fie ele de stat sau independente.

Ce premii sau oportunități profesionale le oferă tinerilor studenți evenimentul DATfest?

Premiile lor sunt în primul rând publicul, fără de care ei nu vor putea fi ”văzuți”.

Omenirea trece prin momente dificile și am învățat că întâlnirile sunt cele mai importante. Vom invita la festival directori de teatre și festivaluri pentru a vedea spectacolele. Ei vor alege spectacolul care va fi prezentat pe una dintre scenele unui teatru din România.

Foarte mulți studenți ai departamentului de Artă Teatrală din cadrul ULBS ajung să fie colaboratori sau chiar să fie angajați ai TNRS. Cât de importantă e vecinătatea dintre facultatea de teatru și naționalul sibian?

Foarte importantă. Modelul creat de domnul Constantin Chiriac, înființând o școală de teatru, care să fie strâns legată de teatru, de festival și de bursa de spectacole e, cred, unic în România. Acest model ar trebui preluat în orașele în care există universități de artele spectacolului.

Cum ați recomanda DATfest cuiva care n-a participat până acum la nicio ediție?

DATfest vine de la Departamentul de Artă Teatrală, dar nouă ne place să spunem că e un DAT cultural oferit tuturor. Vă așteptăm la festival în perioada 1-10 octombrie.

PAGINA

23

1 octombrie 2021 2 ora 11:00 STUDIOUL DE TEATRU CAVAS

Atelier Video cu Alexandru Condurache realizarea unui video-documentar „Making of DATfest”.

cu Minodora Sălcudean

2 ora 12:00 STUDIOUL DE TEATRU CAVAS

Atelier Video cu Alexandru Condurache realizarea unui videodocumentar „Making of DATfest”.

4 octombrie 2021 2 ora 19:00 TEATRUL PENTRU COPII ȘI TINERET „GONG”, SALA ETAJ

Lo Spirito

FACULTATEA DE LITERE ȘI ARTE

Atelier Foto cu Dragoș Dumitru

2 ora 18:00 PROMENADA MALL

Flashmob Tineri, cuceriţi oraşul!

Coregrafia: Adriana Bârză și Adrian Strâmtu

2 ora 17:45 TEATRUL PENTRU COPII ȘI TINERET „GONG”

Flashmob Tineri, cuceriţi oraşul!

BIBLIOTECA JUDEȚEANĂ ASTRA

Lansări de cărți

Ziua iertării

Cărțile DAT  „Teatru african contemporan de expresie franceză”  „Teatru francofon pentru publicul tânăr vol. 1 și 2”  „Mituri reinterpretate în dramaturgia francofonă contemporană”  Alba Stanciu: „Noul spectacol. Strategii colaborative și compoziții interdisciplinare”.

cu Nicoleta Lefter, cu studenții anilor II și III Actorie

TEATRUL PENTRU COPII ȘI TINERET „GONG” , SALA PARTER

The Climbers regia Ofelia Popii

de Eugen Gyemant

3 octombrie 2021 2 octombrie 2021 2 11:00 FACULTATEA DE MEDICINĂ, SALA SENATULUI

Atelier Management cultural Irina Ionescu

2 ora 11:00

Atelier de scriere și creație teatrală, performance „Face Time Space”

2 orele 18:30 și 21:30 TEATRUL PENTRU COPII ȘI TINERET „GONG”, SALA PARTER

5 octombrie 2021

 Irina Ionescu: „Marketing în artele spectacolului” și Management de proiect și elemente de marketing în artele spectacolului”

Coregrafia: Adriana Bârză

2 ora 19:00

Puzzle regia Ianoș Petrașcu

de Ofelia Popii

2 ora 16:00 2 ora 13:00

2 ora 19:00 TEATRUL PENTRU COPII ȘI TINERET „GONG”, SALA ETAJ

2 ora 19:00 TEATRUL PENTRU COPII ȘI TINERET „GONG” , SALA PARTER

Jocul de-a vacanța de Mihail Sebastian regia Florin Coșuleț asistenți regie Codruța Presecan și Vlad Robaș

8 octombrie 2021 2 ora 10:00 STUDIOUL DE TEATRU CAVAS

Atelier foto cu Dragoș Dumitru

2 ora 19:00 GALERIA UNIUNII ARTIȘTILOR PLASTICI SIBIU

Performance-ul

2 ora 19:00 FILARMONICA DE STAT SIBIU SALA „HENRY SELBING”

BAMBI regia Bobi Pricop

6 octombrie 2021 2 ora 11:00 BIBLIOTECA UNIVERSITĂȚII „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU

Atelier de jurnalism cultural cu Minodora Sălcudean

2 ora 19:00 TEATRUL PENTRU COPII ȘI TINERET „GONG” , SALA ETAJ

Amintiri și emoții de cinema

Face Time Space realizat de Nicoleta Lefter cu studenții actori ai anilor II și III Actorie

9 octombrie 2021 2 ora 18:00 FACULTATEA DE LITERE ȘI ARTE

Vernisaj Expoziție de Fotografie de teatru TINERI ÎN IMAGINI, EDIȚIA A V-A (VOR FI INVITAȚI TOȚI FOTOGRAFII CARE AU EXPUS ÎN TIMPUL EDIȚIILOR ANTERIOARE, PRECUM ȘI CEI CARE AU PARTICIPAT LA ATELIERUL FOTO)

2 ora 19:00 STUDIOUL DE TEATRU CAVAS

Puzzle

un spectacol de Anca Arnău

regia Ianoș Petrașcu

7 octombrie 2021

Prezentarea momentelor din DATFest, ediția a VI - a și Închiderea festivalului

2 ora 11:00 BIBLIOTECA UNIVERSITĂȚII „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU

Atelier de jurnalism cultural

FASHION

Editorial de ALIN GĂLĂŢESCU

« The New MIX »

L

umea de azi este una profund multiculturală.

Stilismul actual – de la Moda

Străzii la Editorialele de Concept – Arty, ca acesta, se bazează pe acest « NEW MIX ». El reprezintă punerea împreună a mai multor elemente specifice care, doar în raportul nou născut între ele, dau rezultatul vizat.

Acum am avut ocazia să creez – după un extraordinar show în Hanul Gabroveni – Expo Arte / ARCUB – cu Tema « Chimonoul Japonez vs IA Românească » - un editorial concept în care IA şi CHIMONOUL au întâlnit Cultura Hippie / Inspiraţia masculină / Cultura MARVEL / Neo-Senzualitatea / SM Style / Rustic-World / Neo-Monahalism / Maximalismul – toate aceste elemente de Istoria Stilurilor care, puse împreună, au creat aceste look-uri unice.

www.zilesinopti.ro

PAGINA

27

PAGINA

28

www.zilesinopti.ro

PAGINA

29

Concept şi Stilism: Alin Gălăţescu // Foto: Ciprian Strugariu // Make-up: Laura Perian // Accesorii: Atelier Danessa Modele: Maria Talpeanu şi Alexia Silinescu (MRA) // Designeri: Aleha Toncea / Alexandra Calafeteanu / Atelier Bolero - Anca Balas și Ketty Nicolescu / IE Clothing - Emilia Tudoran și Iulia Ghenea / Laura Caraman / Mihai Manciu / Mitiliane Couture Andreea Simona / Raluca Soare - Parapli Solèy // Locaţie: Hanul Gabroveni – ARCUB. PAGINA

30

DESIGN / ARHITECTURĂ

TEXT DE IOANA ALDEA

O noua viață pentru patrimonul industrial – Conversia Uzinei de Apă, Suceava Vizibile în fiecare oraș, amplasate în zone centrale sau rezidențiale de multe ori, clădirile cu valoare de monument al patrimoniului industrial creează întotdeauna controverse în ceea ce privește cea mai bună cale de urmat pentru conservarea și conversia acestora. Specific arhitecturii industriale a începului de secol XX, construcțiile au un predominant stil clasic și o atenție deosebită pentru armonizarea detaliilor fațadelor cu cerințele funcționale.

U

nzina de Apă din Suceava a suferit unul

proiectului în întregimea lui și-a propus și a reușit

dintre cele mai interesante procese

să recupereze un alt element prețios uitat timp de

de conversie funcțională realizate în

50 de ani – memoria și spiritul comunitar, una dintre

ceea ce privește patrimoniul arhitecturii

cele mai importante resurse ale locuirii urbane de

industriale, devenind Centru de Arhitectură, Cultură

calitate.

Urbană și Peisaj. Amplasat în zona industrială

Câștigător al premiului Bienalei Naționale

aflată în plin proces de transformare urbană a

de Arhitectura 2014 la secțiunea “Arhitectura

orașului Suceava, pe o zona înălțată, ansamblul de

patrimoniului cultural”, Centru de Arhitectură,

clădiri construite între anii 1908 și 1912 au participat

Cultură Urbană și Peisaj este integrat în viața

timp de peste 100 de ani la viața orașului. Inițial un

comunității printr-un program constant adresat

factor de modernizare și creștere al calității vieții

unui public educat larg, multicultural și devenind un

în oraș prin darea în folosință a rețelei de apă,

pol cultural al regiunii de Nord-Est.

funcțională până în anii 1960, uitată și lăsată în

Niveul inferior al construcției format din cele două

paragină timp de 50 de ani, a fost readusă în prim

bazine de apă este acoperit de un taluz înierbat

plan prin proiectul ambițios de restaurare demarat

ce participă că și volum la imaginea impunătoare

de un grup de arhitecți interesați de păstrarea

a construcțiilor supraterane. Astfel, acestea

valorilor fondului construit local.

sunt percepute într-o perspectivă ascendentă și

Parte dintr-un ansamblu inițial de 6 clădiri de

domină peisajul. Imaginea exterioară a ansamblului

utlitate tehnică proiectate de ingineri austrieci și

surprinde prin simplitatea aparentă a intervenției și

germani, 4 dintre acestea aflate în patrimoniul

totodată grija la detalii și contrastele delicate între

Primăriei Municipiului Suceava au fost clasate

modern și vechi. Ferestrele ample, cu tâmplăria

în anul 2011 că monument istoric. Noua funcțiune a vizat transformarea spatiilor

“Forma urmează funcției.”

originală restaurată și păstrată

arh. Louis Sullivan

Profilele metalice simple au fost

ca și grilaj, domină fațadele.

inițial tehnologice în spatii de

dublate cu geam termoizolant

expoziție, săli de conferințe

autoportant care participă la

și alte dotări, pregătite să

confortul termic al interiorului

adăpostească dezbateri

fără a afecta imaginea

publice, concerte și expoziții.

generală. Accentele de culoare

Alături de recuperarea și

roșie ale ochiurilor de geam

integrarea unui obiect de

mobile atrag atenția și invită

arhitectură valoros, altfel sortit

la descoperirea detaliilor din

distrugerii și uitării, demersul

interior.

www.zilesinopti.ro

Unzina de Apă din Suceava

PAGINA

31

DESIGN / ARHITECTURĂ

A

mplasate în volumul interior al bazinelor și al celorlalte elemente constructive, platformele care acoperă golurile tehnologice, scările

și balustradele au fost proiectate și executate din structuri și grilaje metalice, vopsite în culori neutre pentru a evidenția caracterul industrial al clădirii. În toată zona subterană s-au păstrat zone ample din textura inițială a peretelui interior ca fresce tehnologice și martori istorici.

PAGINA

32

POP CULTURE MAGAZINE

01 - 15 octombrie 2021

I

DESIGN / ARHITECTURĂ

mpactul intervenției prin care s-a creeat accesul de la nivelul bazinelor îngropate ale uzinei este integrată în volumetria urbană inițială deschizând o piață semi-

publică în fata clădirii. Taluzul a fost secționat la nivelul trotuarului iar accesul se face printr-o rampă lină către zona de recepție a ansamblului situată la nivelul inferior. Coborând către accesul principal regăsim contrastul între nuanțele neutre de gri, texturile betonului aparent și ancadramentul roșu al accesului principal în clădire.

PAGINA

33

DESIGN / ARHITECTURĂ

POP CULTURE MAGAZINE

S

ălile care adăpostesc spațiile expoziționale și zona dedicată conferințelor sunt amenajate în volumul bazinelor îngropate. Iluminatul natural al acestui nivel se face

exclusiv zenital, prin transformarea trapelor de acces și curățare în luminatoare. Trecerea între cele două ăali se face printr-o străpungere a peretelui structural masiv din beton.

Decuparea este păstrată cu tăietura brută, nefinisată. Același detaliu pe care îl regăsim în întreaga amenajare, golurile tehnologice de la nivelul pardoselii sunt acoperite cu grilaje metalice care păstrează traseele fostelor conducte vizibile fară să deranjeze noua funcțiune. Alegerea scaunelor pentru spațiul de conferință cu spătarul și șezutul din lemn încălzește imaginea interioară și scoate încă o dată în evidentă contrastul dar și armonia între elementul tehnologic – rece și cel cultural – cald.

PAGINA

34

www.zilesinopti.ro

01 - 15 octombrie 2021

DESIGN / ARHITECTURĂ

S

pațiile dedicate zonei de birouri și ateliere amplasat la cele două niveluri superioare ale clădirii beneficiază de ferestrele generoase cu deschideri

neobișnuit de mari pentru clădirile tehnologice. Ramele metalice păstrate creează un efect de vitraliu filtrând lumina și creeând un joc ce umbre în interiorul minimalist. Închiderile spațiilor sunt realizate din compartimentări din sticlă care permit perceperea spațiului în volumul inițial. Alegerea unui material brut, dar vibrat și cald cum este OSB-ul ca și element constructiv aparent și material pentru executarea elementelor de mobilier fix vine încă o dată să sublinieze intervenția minimală și caracterul industrial valoros al întregului ansamblu.

PAGINA

35

DESIGN / ARHITECTURĂ

PAGINA

36

POP CULTURE MAGAZINE

DESIGN / ARHITECTURĂ

01 - 15 octombrie 2021

“Principala preocupare trebuie să fie “re-umplerea”acestor rezervoare, altădată pline cu apă, (…) cu activități specifice unui centru cultural” arh. Șerban Țigănaș PAGINA

37

DESIGN / ARHITECTURĂ

POP CULTURE MAGAZINE

Centrul de Arhitectură, Cultură Urbană și Peisaj "Uzina de Apa” Suceava, Str. Apeductului nr.4, suceavauzinadeapa@gmail.com PAGINA

38

www.zilesinopti.ro

Dă play la

teatru pe w w w. s c e n a- d i g i ta l a . r o

Sunet HD • imagine HD • spectacole noi • premiere P latf orma de spectacol e onl i ne a Teatru l u i Nați o na l „R a d u Stan ca” Sibiu, cu acce s p e bază de bile t sau abon ame n t

01 - 15 octombrie 2021 TEXT DE ANAMARIA GRUMEZA

POP CULTURE MAGAZINE

POP-UP STORiEs Designerii favoriți ai vedetelor anilor ‘80

P

robabil ați remarcat preferințele din ultima vreme în materie de modă și putem spune cu certitudine că trendurile populare și articolele vestimentare în vogă de astăzi sunt, în mare parte, inspirate din ceea ce a reprezentat moda anilor ’80. Astfel, pentru a crea o imagine mai clară a acestei surse de inspirație - și anume perioada anilor ’80 – mă voi referi la câteva personalități importante din Pop culture care au reprezentat un reper al modei de atunci, articole vestimentare și accesorii pe care le-au popularizat, dar, mai ales, designerii favoriți ai lor, cu ajutorul cărora au fost posibile toate acestea.

Tendințele anilor ’80 în materie de modă erau reprezentate de lucruri cât mai provocatoare și pompoase; astfel, artiștii îndrăzneți, originali, care își devoalează personalitatea excentrică prin intermediul vestimentației și al propriului

www.zilesinopti.ro

look, devin exemple demne de urmat pentru publicul larg. Vedetele care activau în domeniul muzical al perioadei respective au lăsat cele mai pregnante amprente asupra modei de atunci, acestea făcându-și mereu apariția pe scenă purtând ținute cât mai

„ofertante”.

Una dintre cele mai apreciate și admirate vedete ale momentului era Madonna, a cărei vestimentație devine „literă de lege” pentru garderoba oricărei femei, odată cu intrarea sa în atenția publicului. Designerul favorit PAGINA

41

POP-UP STORiEs

Jean-Paul Gaultier

al Madonnei în perioada anilor ‘80 a fost Jean-Paul Gaultier, ale cărui creații îmbinau stilul masculin cu cel feminin, lucru ce se preta perfect stilului artistei. Una dintre cele mai memorabile creații purtate de aceasta a fost făcută de Jean-Paul Gaultier special pentru ea, după cerințele și indicațiile ei, fiind vorba despre body-ul roz cu sutien conic, pe care Madonna l-a purtat în prima seară a turneului Blond Ambition.

Un alt artist care a impresionat cu stilul său vestimentar în anii ’80 - și nu numai - este Michael Jackson, ale cărui apariții erau întotdeauna marcate de outfit-uri spectaculoase, unice, care străluceau sub privirea publicului fascinat.

Cei care se ocupau de itemurile pe care le purta - mai ales în cadrul concertelor sale - erau Michael Bush și Dennis Tompkins, Bush publicând chiar o carte despre Michael Jackson și PAGINA

42

POP CULTURE MAGAZINE

arta de a-i crea ținutele acestuia (The King of Style: Dressing Michael Jackson, 2012). Piesa de rezistență a unui outfit de-al lui MJ era întotdeauna jacheta. Jachetele lui Michael erau sclipitoare și ravisante iar crearea lor necesita o muncă asiduă, mai ales în cazul celor care conțineau și un sistem electric, artificiu stilistic ce le transforma într-un articol vestimentar de-a dreptul încântător și ce contribuia la realizarea celor mai spectaculoase show-uri. După moartea artistului, multe dintre aceste articole vestimentare care i-au aparținut au fost vândute contra unor sume colosale.

Mai puțin extravagante dar la fel de strălucitoare și de impact erau și aparițiile lui Dave Gahan, acesta abordând ținute ce atrăgeau prin eleganța și impecabilitatea lor, designerul său preferat la acea vreme fiind Katharine Hamnett. Printre fashion icon-urile anilor ’80 se numără și Whitney Houston, al cărei stil vestimentar era reprezentat de articole colorate, cu diverse imprimeuri, paiete sau din piele, accesorizate ca atare. În cazul lui Whitney Houston, stilistul care se ocupa de ținutele sale alegea să colaboreze cu mai multe branduri și designeri pentru a-i compune look-urile artistei, unul dintre aceștia fiind Christian Siriano.

Cyndi Lauper și David Bowie sunt alte două imagini reprezentative pentru perioada anilor ’80, fiind doi artiști care apăreau întotdeauna în

ținute cu adevărat excentrice și atipice, și pe care publicul le adora. Designerul favorit al lui David Bowie era Alexander McQueen, cu care Bowie devine ulterior și prieten. Una dintre aparițiile vestimentare de succes ale artistului se datorează lui McQueen, care a creat redingota Union Jack pentru acesta, când Bowie nu era încă atât de cunoscut. Un alt designer apreciat de Bowie era Kansai Yamamoto, de origine japoneză, care a fost responsabil pentru multe dintre ținutele iconice ale lui Bowie din timpul perioadei Kansai Yamamoto

Ziggy Stardust, inclusiv de costumele sale din turneul din 1973 (Aladdin Sane).

Cyndi Lauper a fost cunoscută de-a lungul anilor ’80 pentru aparițiile sale îndrăznețe și originale, pentru că ea combina și asorta culori, modele, texturi și stiluri pentru a crea lookuri unice, care să-i devină semnătură personală. Despre Cindy Lauper se poate spune că încuraja și susținea designerii www.zilesinopti.ro

POP CULTURE MAGAZINE POP-UP STORiEs

01 - 15 octombrie 2021

și magazinele locale din New York, precum Bess, The Cast sau Screaming Mimi’s.

Așadar, iată care au fost designerii favoriți ai unora dintre cele mai apreciate vedete ale anilor ’80, cu al căror creații acestea reușeau să-și releve personalitatea, intrigând și inspirând oamenii de-a lungul vremii. Mulți dintre acești designeri nu mai sunt astăzi printre noi, Alexander McQueen, Kansai Yamamoto sau Dennis Tompkins, dar creațiile încă sunt la mare căutare; unii dintre ceilalți au avut parte de un succes constant, reușind de-a lungul timpului să țină pasul și să mulțumească gusturile publicului în materie de modă, fiind vorba despre Jean-Paul Gaultier sau despre Katharine Hamnett. Jean-Paul Gaultier anunța însă în ianuarie 2020 că se va pensiona, exact în momentul în care creațiile sale încep să fie din ce în ce mai purtate de vedete și fashion icon-uri ale momentului, precum Bella și Gigi Hadid, Kendall Jenner, Beyoncé, Cardi B, Miley Cyrus și multe alte personalități influente actuale în Pop culture.

Mulți designeri celebri ai anilor ’80 sunt chiar și astăzi în vogă. Ca de exemplu, Michael Schmidt, care a colaborat cu legende ale muzicii precum Tina Turner, Cher, Deborah Harry, Iggy Pop sau Steven Tyler, a avut de asemenea colaborări de succes cu personalități importante din domeniul muzical ale secolului al XXI-lea.

O creație de succes a acestuia www.zilesinopti.ro

este rochia LEGO purtată de Fergie în timpul celei de-a 24-a ediții a premiilor Nickelodeon Kids’ Choice Awards, cu care artista a făcut senzație în cadrul evenimentului, care a avut loc în 2013. Mai solicitat ca oricând, Michael continuă să creeze și să colaboreze cu mulți dintre artiștii cunoscuți de astăzi, precum Madonna, Lady Gaga, Rihanna sau Britney Spears.

Un alt designer consacrat, ale cărui creații se regăsesc astăzi în ținutele multor celebrități ale momentului este B. Akerlund,

B. Akerlund

care a fost responsabilă pentru unele dintre cele mai iconice look-uri din diverse videoclipuri muzicale și de pe diverse coperte de revistă, precum cel al lui Lady Gaga, din “Paparazzi” sau al lui Britney Spears din „Work Bitch”. Aceasta s-a ocupat de asemenea de look-urile lui Beyoncé din câteva clipuri ale pieselor albumului intitulat “Beyoncé”, apărut în decembrie 2013. Designerul Judy Blame a fost stilist și designer de bijuterii,

Judy Blame

iar în perioada anilor ’80’90 acesta a colaborat cu personalități din domeniul muzical precum Neneh Cherry, cei doi cunoscânduse pe un ring de dans în 1985, urmând să aibă împreună diverse colaborări de succes și devenind în același timp buni prieteni.

Acesta a colaborat și a dezvoltat o prietenie strânsă și cu artistul Boy George, după ce artistul poartă mai multe bijuterii create de Judy când el primește un premiu Grammy, în 1984.

Judy Blame a colaborat de asemenea cu Bjork și cu grupul muzical Massive Attack.

Iată, așadar, cum unii designeri s-au menținut pe „linia de plutire” de-a lungul anilor, bucurându-se chiar și astăzi de colaborări cu unele dintre cele mai apreciate personalități ale momentului - din domeniul muzical, și nu numai - și ale căror creații reușesc să fie la fel de cool și fresh, din perioada anilor ’80 și până astăzi!

PAGINA

43

POP-UP STORiEs 01 - 15 octombrie 2021

CULTURE TEXT DEPOP ALINA BĂLAN MAGAZINE

Haine cu personalități Muzică & Fashion ashion icon. Ce fel de persoană se află în spatele acestei sintagme? Simplist spus, avem în ecuație un om care pe lângă activitatea sa de bază, fie ea actoria sau politica, se face remarcată și prin modul său de a se îmbrăca. Și aici nu e vorba doar de țoale, ci de un simț estetic minunat, combinat cu mâna unui stilist priceput, ce împreună dau sens unor îmbinări care nu se bazează neapărat pe trenduri, ci pe o stare, un fel de a fi. Îndrăzneala de a te juca cu protocoalele modei este și ea un punct cheie. Prin stilul caracteristic, această personalitate ajunge să influențeze generații, case de modă, și să rămână în timp un model.

Muzicienii au îmbunătățit de multe ori drumul fashionului. Așa cum se știe, ceea ce îi definește pe aceștia este că își pun pe tavă în fața publicului trăirile, percepțiile personale transformându-

R

IHANNA, guru al modei cu acte în regulă. În 2014, Riri urca pe scena CFDA Fashion Awards, “shining bright like a diamond” într-o creație Adam Selman, pentru a-și revendica trofeul ce o desemna “Style Icon” din mâinile inegalabilei Anna Wintour. Acest titlu necesită o istorie lungă ce își are începuturile în blugii cu talie joasă ce o lăsau pe Rihanna să-și desfășoare mișcările R&B, în topurile scurte cu paiete, cerceii mari și buclele proeminente din piesa Pon de Replay. Au urmat schimbări numeroase de

PAGINA

44

se într-un sound specific. Mai departe, noi cei din jurul scenei reacționăm și astfel povestea lor se transformă în povestea noastră. Junghiul sau endorfinele produse de întâmplările vieții bat la ușa exuberanței și astfel industria muzicală nu e doar sunet ci și imagine. Așadar, artistul este reprezentat și de videoclipuri și de estetica pe care o alege în materie de haine, vorbind atât despre cele de scenă, cât și despre cele de luat în trecere o cafea. Cultura fanului dedicat spune că există și practici și, pe neașteptate, în dulapul personal apar piese ce le copiază pe ale artistului care vorbește pe limba noastră. Dacă acesta are din ce în ce mai mulți adepți, se metamorfozează în pinguin, pardon subiectul discuției, fashion icon.

Dacă v-am plictisit și m-ați crezut la momentul zoologic, vă spun direct că ţin să vă prezint trei artiști actuali care nu dezamăgesc niciodată prin stilul vestimentar. culoare ale părului, de tunsori, un machiaj accentuat al ochilor, multe animal prints, sclipici, look-uri grunge, hollywood classic pentru covoarele roșii, mai feminine sau androgine, prin toate a trecut cameleonic.

Toate acestea au fost posibile datorită unei pasiuni imense pentru modă, pe care o recunoaște și artista, și datorită afișării unei atitudini caustice pentru a susține orice stil. În plus, Riri a fost aleasă drept muză pentru colecția din 2014 a casei de modă Balmain, a crescut colosal veniturile Puma după ce a creat modele pentru aceștia și și-a creat propria linie de cosmetice și haine, Fenty. www.zilesinopti.ro

POP-UP STORiEs

01 - 15 octombrie 2021

F

LORENCE WELCH aka regina boho-ului. Cu o privire misterioasă și plină de farmec, artista a reușit să construiască de-a lungul vremii prin propriul fel de a se îmbrăca, o imagine pentru trupa în care activează, Florence and The Machine. S-ar putea ca pur și simplu să nu fii fan al formației, însă cu siguranță îți va ieși dintrun tufiș al gândirii imaginea unei tipe cu ten porțelanat, păr lung și roșu și rochie lejeră când citești numele lor pe vreun afiș de festival. Bineînțeles, stilul este o completare muzicii, a interpretărilor emotive ale mezzo-sopranei. Primul impact pe care l-am avut cu imaginea

ei mi-a lăsat impresia unei zâne datorită rochiilor din materiale ușoare, părului lăsat boem, lung, pe spate și al mișcărilor libere prestate în picioarele goale pe scenă. Și totuși, boho ar fi prea simplist, mai amplu putem spune gotic, rochiile au un anumit dramatism, vintage, pentru croiurile alese și hippie, pantaloni evazați, combinații de printuri, cardigane, pălării cu borul mare și foarte foarte mulți loafers și ankle boots. Cu acest stil specific a avut ocazia să se joace și Alessandro Michele, directorul creativ de la Gucci, în cadrul turneului trupei din 2018, reușind să integreze complet atitudinea artistei în ținute.

J

ESSE RUTHERFORD. Clișeistic, Sweather Weather pe fundal pentru că vorbim despre solistul trupei The Neighbourhood. Aici este nevoie de explicații, de ce l-am încadrat pe solist în această categorie? Pentru lejeritate, și aici vă povestesc mai multe. Născut, crescut și domiciliat în L.A., California, Jesse este mai mult decât un localnic cu tradiție, este reprezentarea pură a locului. Inscripționat cu diverse amintiri sau gânduri pentru totdeauna pe piele, artistul se mulează foarte ușor pe tot ceeea ce poartă și își asumă orice. Datorită platformelor de social, am apucat să-l vedem părăsind casa spre petrecerile specifice zonei în rochii, topuri scurte, pantaloni cu print animal, malete, lanțuri

masive și ochelari Kurt Cobain. Însă artistul mai are ceva în plus și anume propria estetică. The Neighbourhood s-a identificat până recent cu o imagine pur alb-negru, de la videoclipurile pieselor, la orice fotografie postată cu ei. Astfel, ținutele de scenă erau compuse din blugi tăiați, tricou sau fără, de obicei alb sau ceva mai punk și o geacă din piele neagră pe modelul anilor ’80. Părul a suferit mai multe schimbări, Jesse jonglând cu diverse tunsori, de la scurt la lung, de la blond, la șaten, la multicolor. Actualmente, artistul se joacă ceva mai mult cu machiajul și se afișează pentru a performa, în poleială argintie.

Acești artiști sunt sclavi ai artei și ai frumosului și au făcut din vestimentație un mod de exprimare. Oricât de mult sclipici ar pune sau cât de înalți pantofii ar fi, ei sunt cei care dau voce unei ținute și își asumă orice își propun. www.zilesinopti.ro

PAGINA

45

01 - 15 octombrie 2021

POP CULTURE MAGAZINE

Pentru că în data de 19 noiembrie sărbătorim Ziua Internațională a Bărbatului, Zile și Nopți și Rock Fm lansează campania Top Bărbați de Succes.

Haideți să aflăm împreună...

Care sunt cei mai de succes bărbați din România?

Participă la vot și poți avea șansa să câștigi unul din cele 52 de premii puse la bătaie:

50X

kit produse

1X

bicicletă

1X

ceas Perioada de votare este 1 - 20 octombrie 2021 iar rezultatele votului vor fi făcute publice pe site-ul barbatidesucces.ro și în revista Zile și Nopți ediția de noiembrie.

Top Bărbați de Succes este un proiect susținut de NIVEA MEN. Întrebările sunt deschise, fiecare participant la vot având libertatea de a alege 3 bărbați de succes din România din orice domeniu de activitate. Validarea rezultatelor este realizată de firma de studii de piață Brandberry. * Fiecare din cele 50 de premii NIVEA MEN conține Gel de duș, Deodorant, Gel pentru ras, After-shave, Cremă pentru uz general, Cană metalică NIVEA MEN. PAGINA

46

www.zilesinopti.ro

01 - 15 octombrie 2021

POP CULTURE MAGAZINE Powered by

Un proiect

www.zilesinopti.ro

Susținut de

PAGINA

47

DRACULA FILM FESTIVAL

01 - 15 octombrie 2021

POP CULTURE MAGAZINE

CLAUDIU BLEONŢ Vocea lui Dracula

M

embru al juriului competiției de lungmetraje la cea de-a IX-a ediție a festivalului internațional de film fantastic Dracula (DFF) de la Brașov, care se va desfășura în perioada 13-17 octombrie, talentatul și versatilul actor de teatru și film Claudiu Bleonț nu mai are nevoie de o prezentare în detaliu. În afară, poate, de faptul că printre cele câteva zeci de roluri de cinema, dintre care rămâne îndeobște cunoscut pentru interpretările memorabile din Concurs și Pas în doi ale lui Dan Piţa sau O vară de neuitat al lui Lucian Pintilie, se numără o serie de apariții inedite în filme horror și fantastice între care ocupă un loc important cele cu vampiri și, implicit, Vlad Dracul(a). Asta dacă ne gândim la Dark Prince: The True Story of Dracula (2000), în care a jucat alături de Peter Weller, Roger Daltrey și Jane March, Vlad (2003), cu Billy Zane și Brad Dourif, Dracula: Ascension & Legacy (2003/5), sequel-urile lui Patrick Lussier la filmul lui Wes Craven sau The Wanderers, câștigător al Dracula Trophy la DFF în 2017. Nu în ultimul rând însă, din 2012, Claudiu Bleonț își împrumută vocea lui Dracula în ultrapopulara franciză Hotel Transilvania, al cărui ultim episod, cel de-al patrulea, Hotel Transilvania: Transformania, va avea premiera pe marile ecrane din România în toamna acestui an. Natural, am fost curioși să aflăm, printre altele, cum este să îi dai glas personajului creat de Bram Stoker care a devenit apoi parte a brand-ului nostru de țară.

PAGINA

48

Claudiu, cu aproape 10 ani în urmă, pentru Dracula din Hotel Transilvania, ai interpretat prima ta voce într- o animație...

La o asemenea anvergură, da. Dar mai făcusem dublaje, din care am învățat enorm. De exemplu, l-am dublat și am avut plăcerea extraordinară să-l am în căști pe Gary Oldman. Iar înainte de Hotel Transilvania, l-am avut pe Mr. Bean, pe Rowan Atkinson, fiindcă eram papagalul în The Lion King [Zazu în animaţia din 1994 – n.r.].

Apropo de asta, am fost chemat să dau audiție şi pentru filmul The Lion King care a ieșit în 2019 unde m-am văzut făcând pe leul cel rău [Scar], fratele care-l omoară pe tată, un rol întunecat, pentru care aveam și de cântat. Am luat audiția şi a fost o experiență extraordinară. A trebuit să cânt... eu am fost definit ca tenor dar aici culoarea ducea spre bariton. Şi aici mi-a prins bine exercițiul meu de canto și de lucrul cu vocea, căci printre alții am făcut canto cu Nicolae Gafton, un profesor extraordinar, www.zilesinopti.ro

01 - 15 octombrie INTERVIU2021 DE IOAN BIG

Dumnezeu să-l odihnească!, și pe urmă la Opera Națională am făcut cu Vasile Martinoiu [reputatul bariton şi formator de talente de la ONB – n.r.], și deci m-am tot pregătit... am cântat în audiția lui Andrei Șerban, am avut Nessun Dorma, Elixirul Dragostei, am cântat Carmina Burana la examen, aveam deci acumulată experiența asta a jocului cu vocea până la The Lion King. După aia, cu Dracula la Hotel Transilvania, a fost la fel: am venit, am ascultat - eram fan Adam Sandler de ani de zile - și m-am bucurat foarte mult că am luat audiţia. M-am bucurat… Da, am vrut să-l fac pe Dracula!

Anul acesta ți se aude vocea în 4 filme, căci până la Hotel Transilvania: Transformania ai avut deja Tom și Jerry, Paw Patrol și Jungle Cruise. Cum se pregătește un asemenea rol, care presupune doar utilizarea vocii?

Mai ales la Hotel Transilvania am avut șansa să colaborez cu Anca Sigartău [cunoscuta actriţă, o veterană a dublajelor de voci, care a asigurat regia acestora la Transformania - n.r.], față de care am respect mare și admirație... este ca o soră de-a mea, mai mică ca vârstă dar cu o experiență și cu o practică în lumea muzicii devastatoare, ea făcând pian de mică, bună pe canto, cu o voce senzațională. Să ai un www.zilesinopti.ro

POP CULTURE MAGAZINE

regizor la dublaje te ajută foarte mult, pentru că este cel care te aude. De multe ori, personajele în filmele de animație pornesc de la înregistrarea vocii: ei știu ce caracter va avea, că va fi o nevăstuică sau un elefant, dar îl înregistrează pe respectivul actor cu o voce cu un anumit parfum pe care ei îl definesc - “Asta e vocea personajului X” -, și abia în momentul acela îi desenează lui X și detaliile. Și atunci, practic, e bine să am un regizor foarte mișto de platou, de sunet, iar în căști să am o direcție dată de inflexiunile de intențiile ascunse în replici... unde este un pic dificil (dar este provocator) fiindcă noi jucăm textele în română şi este o altă frazare, sunt alte cuvinte, alte accente.

Joaca asta devine un antrenament teribil. Este mai bogat decât practica de teatru. Și decât practica de înregistrare radiofonică. Pentru că în scenă, în practica de teatru, tu te desfășori cu instrumentul tău - corpul și vocea - și dacă ajungi la o combinație, dacă stabilești cu regizorul că are nevoie de o culoare vocală a ta, de un anume fel, eu o voi ține în tot rolul și conform cu tiparul meu. Când mă duc însă la dublaje, vocea şi timbrul îi aparţin deja lui Adam Sandler, sau lui Gary Oldman, sau lui Jeremy Irons, şi atunci ele sunt pentru mine ca niște ștachete, niște ținte, și se produce un fenomen foarte dinamic în interiorul meu ca actor. [...]

Citiţi interviul complet cu CLAUDIU BLEONŢ pe www.zilesinopti.ro PAGINA

49

POINT OF VIEW

CULTURE TEXT DEPOP ŞTEFAN IANCU MAGAZINE

ÉTÉ 85 O dragoste de-o vară all Me By Your Name a fost unul dintre cele mai apreciate filme ale anului 2017 și chiar și azi își menține statutul de favorit printre cinefilii care au apreciat povestea de dragoste dintre Elio și Oliver.

La vie d’Adèle s-a bucurat de un succes uriaș atât printre criticii de film cât și printre spectatori. Moonlight a câștigat Oscar-ul pentru cel mai bun film într-un an în care totul părea predestinat pentru La La Land.

Filmele ale căror subiect principal gravitează în jurul dragostei dintre doi oameni de același sex au încetat să fie ceva tabu (în mare parte) și reușesc să devină etaloane în ceea ce privește felul în care se poate spune o poveste de iubire.

De orice fel ar fi ea.

PAGINA

50

Având acest lucru în minte, în peisajul destul de pestriț al genului a apărut un nou competitor. Unul care nu reinventează roata sau care rupe normele, dar unul plin de candoare și naivitate încât e aproape imposibil să nu trezească empatie în spectatori. Été 85 (Vara lui ’85) este ultimul film al lui François Ozon, unul dintre cei mai iubiți realizatori de filme de origine franceză ai ultimilor ani. Bazat pe cartea cu același nume, filmul îl prezintă pe Alexis, un băiat de doar 16 ani care în timpul unei furtuni este salvat de la înec de către David, un băiat ceva mai mare ca el care începe să devină mai mult decât un prieten. Cu zâmbetul perfect, părul pieptănat pe spate, tot timpul pe motor și etalând geci de piele, David se prezintă ca fiind arhetipul de băiat rău dar cu o inimă de aur.

Dragostea dintre cei doi crește odată cu filmul și devine ceva de-a dreptul palpabil, trezind în spectator senzația de familiaritate: că într-un fel sau altul cei care urmăresc filmul au trăit ceva asemănător și ei, într-o vară, undeva, departe. Ozon clădește totul pe o fundație de nostalgie, apelând la elemente retro, de la muzică la lumini sau chiar și la lentila pe care a folosit-o să filmeze.

Poveștii nu îi lipsește nici caracterul dramatic, astfel că destul de repede ne dăm seama din faptul că Ozon pendulează între secvențe de flashback și altele din prezent, că David nu mai e printre cei vii, și dintr-un motiv sau altul Alexis este singurul care știe cu adevărat ce s-a întâmplat.

Creionându-l ca un bildungsroman căruia i se alătură o doză de coming of age, Ozon mizează pe personaje pentru a reuși să aducă spiritul ludic și plin de candoare al verii din acel an, 1985, pentru a-și spune povestea cât mai exact cu putință. Été 85 e o producție mai mult decât binevenită în contextul actual și pentru cei care vor să vadă povești frumoase cu care să rămână măcar și 5 minute după ce începe genericul, filmul e o alegere mai mult decât înțeleaptă. Emoționează, iar secvența finală cu Alexis care dansează nestingherit pe mormântul lui David ca și când s-ar reconecta cu dragostea de atunci este o imagine care sigur rămâne întipărită în memorie. www.zilesinopti.ro

iadasareacasa prezintă o producție MANDRAGORA un film de CRISTI PUIU, o adaptare după Trois entretiens de VLADIMIR SOLOVIOV

AGATHE BOSCH UGO BROUSSOT MARINA PALII FRÉDÉRIC SCHULZ-RICHARD DIANA SAKALAUSKAITÉ ISTVÁN TÉGLÁS

EDITH ALIBEC VITALIE BICHIR SORIN DOBRIN BOGDAN GEAMBAȘU SIMONA GHIȚĂ LEVENTE NEMES JUDITH STATE ZOE PUIU co-producători LUCIAN PINTILIE MIRSAD PURIVATRA MILAN STOJANOVIĆ DAN WECHSLER LABINA MITEVSKA JÖRGEN ANDERSSON IVICA VIDANOVIĆ PETER POSSNE KJELL ÅHLUND ILEANA PUIU producător executiv JAMAL ZEINAL ZADE ANDREAS ROALD director producție ANA MARIA PÎRVAN producător delegat ANAMARIA ANTOCI make-up DANA ROȘEANU hair stylist ELENA TUDOR costume OANA PĂUNESCU scenografie CRISTINA BARBU director imagine TUDOR PANDURU director casting SIMONA GHIȚĂ asistent regie ANDREEA IGNAT recuziter MUGUR SZABO șarfeur MIHAI BURTAN regizor secund ANCA OPROIU DIT BOGDAN ZĂRNOIANU montaj DRAGOȘ APETRI ANDREI IANCU BOGDAN ZĂRNOIANU editare sunet ZORAN MAKSIMOVIĆ OGNJEN POPIĆ NIKLAS SKARP FLORIN TĂBĂCARU priza sunet JEAN PAUL BERNARD sound design CHRISTOPHE VINGTRINIER producător SMARANDA PUIU ANCA PUIU scenariu și regia CRISTI PUIU MANDRAGORA IADASARECASA SENSE PRODUCTION CINNAMON FILMS FILM I VÄST DOPPELGANGER BORD CADRE FILMS PRODUKCIJA 2006 SARAJEVO SISTERS AND BROTHER MITEVSKI in association with SOVEREIGN FILMS ASOCIAȚIA CULTURALĂ IADASARECASA CNC România, Studioul de Creație Cinematografică al Ministerului Culturii in association with SRTV, Canton Sarajevo, North Macedonia Film Agency Ministry of Culture and Sports/Republic of Serbia, Ministry of Culture and Information, Film Center Serbia

Din 1 octombrie în cinematografe

ANIVERSARE

01 - 15 octombrie 2021

POP CULTURE TEXT DE ALEX MUŞAT MAGAZINE

GRACELAND

Vizita lui Paul Simon pe tărâm african

S

cufundat în influențele muzicii tradiționale africane, bogat în comentarii sociale și producții ce aduc aminte de sonoritățile deceniului MTV, Graceland, magnum opus-ul cantautorului american Paul Simon este privit astăzi nu doar ca o nesperată descoperire muzicală, ci și ca un autentic și asumat statement împotriva apartheid-ului. De altfel, implementarea atât de firească a unor tehnici de compoziție și interpretare străine culturii occidentale a surprins fără doar și poate publicul obișnuit să îi asculte compozițiile lui Paul din cadrul duo-ului folk Simon & Garfunkel. Ce-i drept, de la Mrs. Robinson, cântec etalon al generației hippie și theme song pentru pelicula The Graduate până la îmbrățișarea lejeră a sonorităților africane este o cale lungă, dar nu imposibilă, având în vedere dezamăgirile materialelor discografice solo ce au precedat lansarea LP-ului în 1986. Astfel, aproape părăsit de casa de discuri și proaspăt divorțat de actrița Carrie Fisher, Simon se afundă în explorarea muzicii africane, ale cărei ritmuri conduc fastuos și hotărât materialul întregului LP. De

PAGINA

52

altfel, melanjul dintre limbajul african și cel occidental a fost “testat” cu maxim succes cu ceva timp în urmă și de Fela Kuti, ilustru muzician, compozitor și activist nigerian care a împreunat discursurile jazzistice cu Yoruba, muzica tradițională a Nigeriei, dând naștere afrobeat-ului, gen muzical amplu cântat și disecat până în ziua de astăzi.

Revenind însă la Graceland, observăm imediat unicitatea abordării componistice, Simon călătorind până în Johannesburg, Africa de Sud, doar pentru a improviza și înregistra bucăți instrumentale alături de muzicieni etalon ai genului. Odată reîntors în State, acesta are istovitoarea datorie de a scrie versuri peste materialul deja înregistrat, dând naștere unor frazări destul de neobișnuite, pe alocuri nefirești. Ce-i drept, simplitatea armoniei îi oferă lui Simon un spațiu amplu de desfășurare și de abordare a subiectelor ce atacă atât subiecte sociale, cât și întâmplări inspirate din viață cotidiană.

Remarcăm aici single-ul Graceland, cântec al cărui poveste relatează vizita lui Paul la somptuoasa reședință a lui Elvis, din Memphis, Tenneessee. Îmbinând subiecte ce țin de cultura pop americană cu ritmuri și sonorități sud-africane, Simon creează un univers unic, ușor de consumat, dar teribil de greu de recreat. Astfel, molipsitoarele ritmuri de tobă, instrumentele ce provin din culturi aflate la poli opuși, autenticele coruri africane, dar și liniile de bas ce conduc hotărât întregul discurs muzical transformă LP-ul Graceland într-un savuros melanj stilistic ce rămâne la loc de cinste în galeria marilor experimente muzicale, chiar și la 35 de ani de la lansare. www.zilesinopti.ro

CITYZEN

01 - 15 octombrie 2021

POP CULTURE TEXT DE MARIA DIMA MAGAZINE

Cum știu că nu ești din Sibiu?

D

acă ți s-au oprit ochii pe pagina asta și deja îți simți bolborosind prin vene pomelnicul de motive pentru care tu, sibian pur sânge, ești mâniat pe cei care au venit să-ți ocupe orașul, să-ți burdușească străzile și să-ți murdărească accentul, află că nu este acel gen de articol. N-am să înșir motivele pentru care unii suntem mai țanțoși, sau mai politicoși, ori mai cumpătați la vorbă și simțiri. Și nici cele pentru care cu toții am putea să fim mai buni. Astea țin de alegeri, nu de locul trecut în certificatul de naștere.

O parte din mine - aia

PAGINA

54

care nu face zilnic plângeri la primăriile din localitățile adiacente - e chiar mândră că ai ales Sibiul. Când vorbesc cu tine pe stradă, ne întâlnim la cafenele sau evenimente, nu regionalismele te trădează. Nici comportamentul. Ci faptul că nu ai auzit de A.L.E.G. Asta îmi spune instant că nu au făcut liceul în Sibiu (pentru sprâncene indignate, reiterez faptul că nu e nimic rău în asta, e doar o realitate).

Liceenii din Sibiu, ăia cool cel putin, au pășit în lumea voluntariatului la braț cu Asociația pentru Libertate și Egalitate de Gen (A.L.E.G).

Le cunosc pe Camelia Proca

și Eniko Gall de când au pus bazele asociației nonguvernamentale în 2004 și s-au implicat într-un fel sau altul pentru a preveni și combate violența de gen. Au crescut odată cu A.L.E.G., ca oameni, profesioniști, cetățeni.

A.L.E.G. a umblat prin școli, cu proiecte naționale de educație pentru egalitate de gen. Ne-a învățat ce este aceasta și ce nu e, ne-a dăruit un limbaj corect pentru relații sănătoase și precum și fabuloasa posibilitate de a ne uita în jurul nostru cu ochi avizați în loc de temători. Împreună cu A.L.E.G. am învățat să identificăm și să dărâmăm stereotipuri de gen, care sunt semnele unei relații abuzive, ce înseamnă violența domestică.

Tot ce nu am învățat la școală, am aflat de la A.L.E.G. De 17 ani, Asociația organizează un Festival special - Festival Egalității de Gen (F.E.G)- care adună invitați ca Gáspár György & Prințesa Urbană în acest an, voluntari și participanți ce se implică într-un dialog între generații și educație sub formă de distracție. Asadar, dacă vrei să te simți cu 100% sibian, pune accentul pe experiențele și evenimentele cu care acest oras a crescut.

Implică-te. Fă voluntariat.

Susține inițiative locale care schimbă legi și destine, ca A.L.E.G. Informează-te despre și participă la F.E.G. în 17-30 Oct. Laudă-te cu asta! www.zilesinopti.ro

01 - 15 octombrie 2021 HORECA

POP CULTURE TEXT DE TUDOR POPA MAGAZINE

Cele mai populare/ cele mai frumoase

C

tersase din Sibiu

ele mai populare terase din Sibiu - Wine Not și Terasa Arini. Cele mai frumoase NOD, Wine Not și Cotton. Terasa Wine Not? este cea ce s-a remarcat anul acesta în cadrul concursului “Cea mai frumoasă terasă din Sibiu” organizat de Asociația pentru Înfrumusețarea Orașului Sibiu și finanțat de Primăria Municipiului Sibiu, fiind terasa cea mai populară în urma voturilor sibienilor dar și cea cu punctajul cel mai mare primit din partea juriului format din specialiști.

Voturile sibienilor s-au îndreptat spre terasa Wine Not?, fiind cea mai votată dintre cele aflate pe domeniul public, Terasa Arini primind și ea voturile sibienilor pentru categoria teraselor aflate pe domeniul privat.

Clasamentul celor mai populare terase, stabilit în urma voturilor sibienilor acordate în ultima lună în mediul online, este următorul: Cea mai populară terasă de pe domeniul public 1. Wine Not? - 10,30% din voturi 2. Amber Cafe - 9,80% din voturi 3. Pardon Cafe - 9,50% din voturi Cea mai populară terasă de pe domeniul privat 1. Terasa Arini - 11,10% din voturi 2. Cafe Wien - 9,50% din voturi 3. Turtha - 9,20% din voturi Cea mai populară terasă de pe domeniul privat: Terasa Arini „Suntem plini de recunoștință față de toți cei care ne-au votat în aceasta competiție.

Desemnarea noastră ca și câștigători este o încununare a muncii echipei noastre precum și a investiției făcute de către actionarului companiei. Am plecat cu dorința de a fi unici și de a deveni locația preferată a sibienilor iar această distincție ne spune că suntem pe drumul bun. Pasiunea personalului, materiile prime de înaltă calitate și adaptarea meniului PAGINA

56

conform preferințelor clienților sunt o constantă în activitatea noastră. Aprecierea acestora este cel mai bun parametru de măsurare a performanțelor, le mulțumim pe această cale pentru votul acordat și ii așteptăm cu drag în viitor!” spun reprezentanții Terasei Arini.

Cea mai populară terasă de pe domeniul public: Wine Not? „În ultimii 6-7 ani prietenii ne-au devenit clienți, iar clienții ne-au devenit prieteni. Împreună am dat naștere unei adevărate case de vinuri, reușind www.zilesinopti.ro

01 - 15 octombrie 2021

o extraordinară călătorie printre cele mai bune vinuri din România, dar și din întreaga lume.

Am deschis o terasă frumușică, mică și cochetă, chiar lângă fântâna arteziană de pe str. Târgu Vinului. Cu ghirlande luminoase și mușcate înflorite în geam, seară de seară ne place să savurăm un pahar de vin și o gustărică, într-un cadru cât se poate de romantic, o piațetă parcă doar a noastră. Iar de astăzi suntem siguri că nu suntem singuri! Cu o mare bucurie în suflet, plini de emoție: Vă Mulțumim!” a declarat Ovidiu Balaban, manager Wine Not? Votul juriului Specialiștii, arhitecți și peisagiști, au jurizat și ei terasele din Sibiu în funcție de câteva criterii ce țin de estetică dar și de originalitatea cu care agenții economici au reușit să își amenajeze în acest an terasele sezoniere. Modul de ralaționare al teraselor cu contextul urban a fost criteriul ce a făcut departajarea, acesta având o pondere de 40% din nota finală acordată de fiecare jurat în parte.

Calitatea amenajării a contat în proporție de 20%, calitatea mobilierului folosit 20% și originalitatea www.zilesinopti.ro

POP CULTURE MAGAZINE

20%. Punctajele primite de terasele câștigătoare se pot găsi pe site-ul organizatorului: www. aios.ro/terase2021-2 Cea mai frumoasă micro-terasă de pe domeniul public: Wine Not? Cea mai frumoasă terasă de pe domeniul privat: Cotton Cea mai frumoasă terasă de pe domeniul public: NOD Juriul a fost alcătuit din: arh. Mircea Țibuleac (președinte Uniunea Arhitecților din România, filiala Sibiu și membru în Senatul UAR); arh. Martha Toth (vicepreședinte Ordinul Arhitecților din România, filiala Sibiu-Vâlcea); conf. dr. arh. Dorin Ștefan Adam (arhitect, conferențiar Univ. de Arhitectură și Urbanism "Ion Mincu", București); arh. Andreea Tănase (arhitect, specialist în regenerare urbană); Mădălina Burghelea (inginer peisagist, Grădina Viselor).

Proiectul „Cea mai frumoasă terasă din Sibiu” este

organizat de Asociația pentru Înfrumusețarea Orașului Sibiu și cofinanțat de Primăria Municipiului Sibiu prin Agenda Comunității și de Tineret.

PAGINA

57

01 - 15 octombrie 2021

PAGINA

58

POP CULTURE MAGAZINE

www.zilesinopti.ro

PE GUSTUL NOSTRU

TEXT DE COSMIN DRAGOMIR

Elefantul din bucătăria noastră: fine-dining românesc Ultimul deceniu a fost prielnic dezvoltării unei bucătării românești moderne.

M

ulți chefi s-au întors din străinătate, mulți antreprenori au crezut în noile concepte și nu le-au considerat doar fandoseli de bucătari cu ifose, s-au deschis restaurante fine dining cu ADN neaoș, micii producători locali s-au autorizat, au priceput cum e treaba cu HoReCa și și-au diversificat ofertele și din ce în ce mai mulți români nu se mai plâng de porțiile mici și au început să se dedulcească la meniurile de degustare. A venit și Gault & Millau, cramele au început să producă vinuri din ce în ce mai bune, mass media să îi bage în seamă pe bucătari, meserie ce a redevenit aspirațională. Avem și wagyu de la mama ei și kale de Dobrotești, am redescoperit leurda și claponul. Am reușit să recuperăm din defazajul față de Occident cu pași mari și repezi, salturi chiar, uneori ignorând etape importante, dar asta e, poate, mai puțin important.

Apoi a venit pandemia. Iar spuma de mangold de lângă calcan nu se pupă cu caserola de delivery. Doi pași în spate, dar pare că ne revenim. Cătinel, că dau turcii. Încă suntem departe, dar suntem pe drumul cel bun.

Chefii au lansat pe piață tot felul de concepte (teoretic aproape similare) pe care,

www.zilesinopti.ro

orgolioși fiind, au ținut morțiș să le nășească. Fiecare după cum l-a dus capul sau echipa de copywriteri. Destul de derutant pentru client, și așa debusolat toate aceste schimbări. Dar și asta o să se regleze din mers, nu e vreo dramă. În mare, bucătăria românească de secol XXI (am folosit sintagma lui Cezar Ioan, ca să evit terminologiile lor pentru ca cumva să credeți că țintesc pe cineva anume) e tranșată, cu satârul, în două: folosim ingrediente locale și facem din ele orice ne taie capul, cu condiția să funcționeze (în cazul fericit) împreună în farfurie.

Adică să facem un dish frumos și gustos cu ce ne dă pământul strămoșesc plivit cu migală și know-how contemporan de producători din ce în ce mai specializați. Mâncarea e fancy,

trendy, cool, omfg, dar e mai mult farm-to-table.

Deloc antagonică, ba chiar complementară, dar ceva mai restrictivă, bucătăria modernă aspirațional tradițională se trage din rețetarul folosit și răsfolosit pe actualul teritoriu românesc de secole sau decenii. Valorifică patrimoniul imaterial culinar autohton, schimbându-i tehnicile și forma. În sine gustul nu derivă ci ar trebui să fie recognoscibil din blidul din copilărie. O îmbracă pe mamaie cu blugi rupți și hanorac de la Prada.

Dă brâul pe o curea D&G și opincile pe Jimmy Choo. Dar dacă, așa înțolită, mamaie e goală ca împăratul din poveste, dacă ciorba aia are gust de ramen, iar pilaful de paella nu mai putem vorbi de tradițional ci de invențional.

PAGINA

59

CRONICA DE GASTRONOMIE

POP CULTURE TEXT DE CRISTIAN VALENTIN CISMARU MAGAZINE

Mâncare la înălțime, în Țara Colibelor Mi-am petrecut o mare parte din vară urcând la colibele de fân din zona Rău Sadului.

Acolo, sus, totul se face lent, totul are nevoie de efort mai mare și mâncarea are gust mai bun.

Dar care e povestea colibelor și de ce sunt ele așa de importante pentru specificul gastronomic local?

Zona de pășune și de fâneață din Râul Sadului se găsește la o altitudine cuprinsă între 900 și 1.400 de metri, în Munții Cindrel. Acest perimetru adăpostește, prin colibele de fân, ciobanii cu turmele lor de oi, de la Paște până în luna iunie și din septembrie până în februarie.

Din cele 213 colibe de fân care existau în 1955 pe cei 4 munți aparținători comunei din masivul Cindrel, în prezent au mai putut fi inventariate doar 70, și nici acestea nu sunt toate într-o stare foarte bună – doar 35 sunt funcționale, 20 fiind vizibil degradate, iar 15 deja căzute. Numărul celor folosite astăzi pentru activități tradiționale este și mai redus: ca. 10 sunt folosite vara și doar 2 iarna. În ultimii 30 de ani, situația s-a PAGINA

60

schimbat radical, turmele fiind duse din ce în ce mai puțin la munte din cauza condițiilor dure pentru oameni și a veniturilor scăzute rezultate din creșterea animalelor.

Ca să schimbăm ceva, noi ne-am propus renovarea podului și a acoperișului unor colibe și să determinăm astfel apariția unei modalități alternative de cazare la dormitul în fân. Următorul pas va fi brandingul produselor și al serviciilor legate de colibe pentru produse.

Adică vom gândi o strategie de promovare pentru brânză și tot ce se poate face sus la colibe.

Astfel sperăm să creștem valoarea mâncării produsă în această regiune și să aducem o schimbare de imagine a acestor plaiuri frumoase. Mâncarea ne ajută în acest fel pe toți să conservăm și salvăm un peisaj cultural unic, cel al zone subalpine din Munții Cindrel.

E uimitor câte roluri poate avea mâncarea și decizia noastră zilnică de a consuma produse locale, nu? www.zilesinopti.ro

01 - 15 octombrie 2021

TEXT DE ȘTEFAN CHIRIȚESCU

Spumantul (îţi) face viaţa bună

P

cam închid papilele, în timp ce bulele ţi le deschid. Începe o masă cu un spumant şi vei mânca mai cu plăcere şi vei simţi mai bine multe dintre arome. E încă vreme de plajă. Ce vreau să zic că un pahar de spumant se împacă bine cu soarele de care vrei să te bucuri, nu îţi rupe capul şi lasă loc şi pentru un drink de seară.

Drink de seară am zis?

Păi da, căci mă gândesc la un mix pe bază de spumant.

De exemplu, celebrul Hugo sau #mixurileZAZ pe care le-am văzut pe multe terase în vara aceasta. Arată bine în pahar, dă bine la Instagram (da, ştiu că pozezi tot ce ai pe masă), te răcoreşte după o zi grea la plajă/zoom/job la prânz se vede mai bine cu şi îţi dă şi un aer un pahar de bule în faţă. Ajută mai sofisticat (da, la relaxare şi la zâmbet. Apoi, Hugo da, toţi suntem am auzit că vă plac deserturile. superficiali uneori, Bulele sunt un exemplar pairing e ok). de desert. Nu doar că Du-te la raft, intră “taie” dulceaţa, dar pe un magazine te şi ajută să te online, cumpărăbucuri mai mult de ţi un spumant ce ai în farfurie. (de preferinţă Recomand aici românesc că e nişte spumante din bine să susţinem soiuri româneşti, localul) şi gândeştede exemplu o te că e ziua ta, că Fetească Neagră, o ai promovat sau Frâncuşă sau aromata vine, deja, Crăciunul.

Busuioacă. Cu plăcere, Glumesc, doar bucură-te o să-mi mulţumeşti mai de un spumant. Îţi face viaţa târziu. mai bună. Dau scris. Ştiu că preferăm “tăriile” la începutul unor Ștefan Chirițescu, mese copioase. Nimic mai Publicitar și marketer greşit pentru că “tăriile” îţi

opular îi zicem “şampanie”. Un preşedinte rus zice că doar în Rusia există un tip de şampanie. Oamenii din Champagne (apropos, de văzut pe Netflix “A year in Champagne”) se mândresc că doar ei pot folosi această titulatură. În fine, unde vreau să vă aduc este să avem o discuţie deschisă despre “şampanie”.

Nu o să intru în discuţia tehnică despre diferenţele între champagne, prosecco, vinuri perlate, vinuri spumoase sau petiante, dar o să vă vorbesc, de fapt, o să vă invit să vă bucuraţi mai mult de “bule”. Zic asta, căci în România consumul acestei categorii se face în două, hai trei momente mari: ziua ta de naştere/ziua unuia de naştere, sărbătorile alea mari şi vreo reuşită în familie. Altfel spus, vorbim despre o băutură de celebrare. Păi e păcat, fratilor, să îngustaţi această băutură minunată la aşa momente puţine.

Eu zic că e un început minunat de brunch (da, masa aia de leneşi care ţine loc şi de prânz sau ajunge până la prânz), iar fiecare lună are cel puţin 8 ocazii de brunch. Eu zic că viaţa la 12 www.zilesinopti.ro PAGINA 62

www.zilesinopti.ro PAGINA 62

#HAILAȚARĂ #hailaţară | Plimbare prin Sibiel şi Fântânele

Primele zile de octombrie aduc mireasmă şi culori de toamnă. In Sibiel şi Fântânele, oamenii încep a zori spre livezile de meri.

E timpul culesului, o excelentă ocazie să te bucuri de peisajul idilic din Mărginime – căruţe şi tractoare cu remorci vârfuite de saci plini cu zemoasele fructe animă uliţele.

PAGINA

64

TEXT DE ADELA DADU

Povestea livezilor din Sibiel dăinuie de secole iar soiurile pomilor fructiferi sunt variate: mere ierdaşe (un soi tare parfumat, prezent de peste 200 de ani în zonă); mere cacoveneşti (sătenii mergeau adesea cu aceste mere la piaţă în Sibiu, mai ales în preajma sărbătorilor de iarnă fiind folosite ca ornamente în bradul de Crăciun); mere Golden Delicios, mere London Pepping (de origine englezească cu o poveste de peste patru secole); mere Pătul (numele vine de la modul de păstrare a fructelor în timpul iernii, în pătule de fân).

Merele au devenit un simbol în cele două localităţi iar în fiecare octombrie le sunt dedicate târguri unde nu doar că puteţi cumpăra delicioasele fructe dar şi tot felul de preparate special pregătite de localnici. Iar dacă ajungeţi zilele acestea în Sibiel nu ezitaţi să (re)vizitaţi Muzeul de Icoane pe Sticlă.

Recent restaurat, cu o colecţie de icoane şi etnografică reorganizată, aduce un suflu nou, mult mai atractiv.

NOU

Acum poți comanda și online !!!

5 O’CLOCK

TEXT DE IULIANA CIOCÎRLAN

Ceai bun de băut din toată lumea

A

tunci când ne gândim la toamnă, ne apar în minte copacii ai căror frunze capătă diverse nuanțe de galben, portocaliu sau roșu și la vremea care s-a răcit și pentru că sezonul de frappe și ice coffee este înlocuit de cel al băuturilor fierbinți, în continuare vom observa ce fel de ceaiuri sunt consumate în anumite colțuri ale lumii.

În China, unul dintre cele mai populare ceaiuri este pu-erh. Frunzele din copaci cunoscuți sub denumirea de „cei sălbatici și bătrâni” sunt culese manual și întinse în încăperi bine ventilate pentru a se ofili. Apoi urmează oxidarea acestora prin lăsarea la soare. În funcție de metoda de oxidare există pu-erh de tip sheng și pu-erh de tip shu. Diferența dintre cele două este în intensitatea aromei.

Astfel, pu-erh de tip sheng va avea un gust mai puternic deoarece frunzele din el sunt aburite, comprimate în diverse forme și lăsate la soare timp îndelungat, în timp ce pu-erh shu va avea frunzele stropite cu apă și lăsate să oxideze doar câteva zile. Pu-erh de tip sheng poate fi lăsat la soare chiar și decenii, ceea ce îl plasează printre cele mai scumpe ceaiuri din China.

Yerba mate

Pu-erh

În cazul în care dorim să renunțăm la cafea, iar ceaiul negru nu ne place, o foarte bună opțiune este ceaiul argentinian, yerba mate, întrucât este foarte des utilizat ca un energizant. Frunzele de yerba mate sunt uscate și pisate, rezultând un ceai de culoare verde. Acesta este servit întrun recipient tradițional realizat din rădăcinile de tărtăcuță și cu un pai din metal. Un lucru interesant este că metoda tradițională de yerba mate presupune utilizarea de apă caldă, niciodată fierbinte sau în clocot deoarece se crede că ceaiul și-ar pierde din propietăți.

PAGINA

66

www.zilesinopti.ro

01 - 15 octombrie 2021

POP CULTURE MAGAZINE

concentrație mai mare. Cha yen este realizat dintr-o bază de ceai negru cu scorțișoară de Ceylon, iar pentru a balansa gustul puternic al condimentului, peste se adaugă lapte condensat și apă.

Ceaiul care combină sezonul cald cu cel rece este probabil Arnold Palmer din SUA. În cadrul acestei băuturi ceaiul negru este combinat cu limonada. Numele său vine de Bubble tea la celebrul jucător de golf care este cunoscut pentru invenție și plăcerea de a consuma această Să presupunem că suntem o persoană care combinație. Arizona Beverage până și iarna își comandă băuturi reci și vrea a cumpărat drepturile de să încerce un ceai. Bineînțeles că odată ce vara Arnold Palmer comercializare pentru această băutură a trecut, nici gând ca o cafenea să mai vândă care în prezent este cunoscută sub denumirea ice tea, dar ceea ce încă putem face este să de half & half și pentru contrastul de culori comandăm poate cel mai popular ceai din ultima dintre ceaiul negru și limonadă. vreme: bubble tea, deoarece se servește doar Poate cel mai interesant rece. Acesta este originar din Taiwan și își are ceai este cel din Tibet prima atestare în jurul anilor ’80. Varianta clasică preparat cu unt. este cu boabe de tapioca, însă în prezent poate fi Acesta poartă consumată și cu alte topinguri precum jeleul de denumirea de po lychee. Bubble tea poate fi comandat în diverse cha și reprezintă variante, cele mai populare fiind cel realizat un amestec de cu ceai negru și cel realizat cu matcha. Prima ceai negru, unt din variantă de bubble tea a fost realizată cu boabe lapte de iac, sare și de tapioca, ceai negru taiwanez, lapte condensat, apă. Acest tip miere și gheață.

Po cha de ceai a devenit La un moment dat, erau foarte popular în secolul al XIII-lea în populare acele mystery box-uri, timpul dinastiei Phagmodrupa ei bine, în Coreea acest trend și era utilizat doar în timpul exista deja prin ceaiul omijaceremoniilor religioase. cha. Băutura este realizată Astăzi, po cha este atât de din petale de magnolie și popular în Tibet încât se în funcție de cantitatea de estimează că un locuitor bea petale adăugată,aceasta până la 60 de căni tradiționale poate fi: dulce, amară, acră, de ceai pe zi și dacă la prima sărată sau iute. Omija-cha Omija-cha vedere acest lucru pare imposibil, este utilizat cu preponderență trebuie menționat că o ceașcă în scopuri medicinale întrucât se tibetană are capacitatea de 30 de mililitri. crede că ajută la combaterea tensiunii arteriale În încheiere trebuie să menționăm și clasicul scăzute. ceai de fructe de pădure pe care sigur îl vom Cha yen este un ceai tradițional thailandez cumpăra măcar o dată de la diverse târguri care cumva satisface pe toată lumea deoarece în lunile ce urmează și care reprezintă cu poate fi consumat atât în varianta caldă, cât și adevărat trecerea la un sezon mai rece pentru în cea cu gheață. Asemeni unei cafele, acest ceai majoritatea dintre noi. este preparat în presa franceză pentru a avea o PAGINA

67

CITYSPORT

Echipajul sibian Barbu-Iancu a prins podiumul la Raliul Clujului La finalul lunii septembrie s-a încheiat cea de-a 40-a ediție a Raliului Clujului. Pe podium au urcat, alături de echipajul învingător Bogdan Marișca și Sebastian Itu și brașovenii Dan Gîrtofan și Tudor Mârza, clasați pe locul

PAGINA

68

POP CULTURE TEXT DE RĂZVAN SĂDEAN MAGAZINE

trei, și piloții sibieni Sebastian Barbu și Bogdan Iancu, care au terminat competiția pe poziția a doua, la 42 de secunde în spatele echipajului câștigător. La finalul primelor două probe speciale din prima zi a Raliului, cei doi sibieni erau lideri cu aproape 2 secunde în fața echipajului Dan Gîrtofan Tudor Mârza și aproape 5 secunde în fața echipajului Bogdan Marișca - Sebastian Itu. Sibienii au evoluat la bordul unei Skoda Fabia Rally2. Concurenții au avut de parcurs câte două treceri pe deja consacratele “Făget”, în prima zi, “Tarnița” și “Dângău”, în cea de-a doua zi. Festivitatea de premiere a avut loc duminică, 26 septembrie, moment în care câștigătorii și-au primit cupele.

Raliul Clujului Star Lubricants powered

by MotoIntegrator are 107 kilometri cronometrați pe asfalt și contează pentru etapa a 9-a a Campionatului Național de Raliuri Betano, dar și ca etapă în Calendarul Sportiv Internațional FIA, în calitate de candidat pentru European Rally Trophy.

www.zilesinopti.ro

CITYSPORT

Eveniment de alergare în Mărginimea Sibiului: ”Urme pe play” Concursul ”Urme pe play”, care se va desfășura sâmbătă, 16 octombrie, se adresează tuturor iubitorior de mișcare în natură, în special din zonele montane. "Urme pe play" e nu doar un concurs de alergare montană, ci și o invitație ”să

PAGINA

70

POP CULTURE TEXT DE RĂZVAN SĂDEAN MAGAZINE

pășești pe cărările păstorilor sibieni, să te bucuri de priveliște, să alergi pe colinele ce străjuiesc satul Rășinari din Mărginimea Sibiului și să simți energia naturii”.

Evenimentul se adresează atât alergătorilor cu experiență, pentru care se pregătește un traseu de semimaraton de 25 de km cu startul și finișul în Rășinari (Piața Bisericii Sf. Paraschiva - Prislop - Măgura - Fraga Rășinari), cât și celor care vor să-și încerce limitele într-un cros de alergare montană, pe un traseu de aproximativ 13 km.

Pentru că sportul joacă un rol esențial în dezvoltarea și sănătatea celor mici, pentru copii vor fi organizate mai multe curse, adaptate și împărțite pe mai multe categorii de vârste. Traseele de alergare pentru copii se vor desfășura exclusiv prin satul Rășinari și au ca lungime 2 km. Managerul de proiect al concursului e Răzvan Morariu, de traseu se ocupă Mihai David, de identitate vizuală, artistul Radu Ștefan Crețu, iar de mâncare, Cristian Cismaru.

www.zilesinopti.ro

YOU PRINT. WE PLANT.

FII TU EROUL!

IMPADURIM-ROMANIA.RO

www.badunicorn.ro

01 - 15 octombrie 2021

POP CULTURE MAGAZINE

Horoscop Berbec

Octombrie va fi o luna a dragostei. Stelele vă vor favoriza, așa că este momentul perfect să o duceți la un nou nivel.

Vă va fi ușor să analizați relațiile în profunzime și să vă gândiți la ceea ce vreți cu adevărat de la viață. În relații, nu ar trebui să vă lăsați pe lauri, ci, ar trebui să acționați.

Taur

Influența lui Venus va conferi în special femeilor un farmec magic care va uimi atât vechii prieteni, cât și noile cunoștințe. vă veți bucura de această abundență de frumusețe. Nu ar trebui să ezitați să purtați haine mai colorate sau să vă evidențiați formele.

Gemeni

Luna aceasta de toamnă va aduce o viață de creativitate și curaj. Le puteți folosi pentru a îndeplini planuri pe care le aveți în cap de mult timp, dar nu a fost niciodată momentul potrivit pentru a le pune în aplicare. În plus, este un moment bun să ne grăbim să reparăm casa, de exemplu. www.zilesinopti.ro

Rac

Racii vor fi foarte comunicativi. Deși, de obicei, evitați să cunoașteți oameni noi, în acest timp, vă veți bucura de compania oamenilor și vă veți putea înțelege cu ușurință cu oricine. Puteți utiliza această abilitate și în negocierile comerciale.

Leu

Eul romantic al Leilor se va trezi. Ar trebui să pregătiți o surpriză pentru partenerul dvs., deoarece cu siguranță nu vă va lipsi inspirația.

Amândoi meritați un moment singuri după mult timp, dar aveți grijă să găsiți momentul potrivit pentru surpriză.

Fecioară

Este în natura Fecioarelor să nu se îngrijoreze prea mult de opiniile altora și să aibă grijă de ei înșiși. Prietenii dumneavoastră pot lua acest lucru ca un semn de dezinteres și pot evita să vă contacteze. Încercați să ascultați ce au pe suflet. S-ar putea să fiți surprins.

Balanță

Balanțele își vor găsi echilibrul interior.

Această lună excelentă pentru propriul progres și cel mai bun lucru de făcut este să vă faceți timp pentru dumneavoastră și să vă bucurați de puțin timp singur. Trebuie să vă analizați gândurile și, pentru asta, aveți nevoie de intimitate.

Scorpion

Pur și simplu vă veți remarca la locul de muncă. Veți putea obține orice doriți.

Soarele vă va oferi puterea de care aveți nevoie și va face posibil să realizați lucruri pe care nu le-ați crezut niciodată posibile.

Cu toate acestea, ar putea apărea probleme pentru Scorpionii.

Săgetător

Vă veți simți complet echilibrat și veți putea transfera sentimentul de pace și celorlalți și, prin urmare, veți fi probabil foarte popular în echipa de colegi de la muncă. Cu toate acestea, dacă vi se întâmplă să vă lipsească satisfacția într-o relație, este posibil să faceți și pași radicali pentru a o reînvia.

Capricorn

Capricornii vor prefera singurătatea și gândurile profunde.

Veți reflecta deseori asupra semnificației vieții și veți analiza relațiile cu ceilalți.

Acest lucru ar putea duce la dorința de a cunoaște oameni noi.

Veți spera să găsiți partenerul potrivit.

Vărsător

Vărsătorii vor fi destul de contraproductivi în viața profesională.

Relațiile cu colegii vor fi grozave, deoarece sunteți foarte comunicativ și distractiv. Pe de altă parte, superiorii ar putea observa și ei, și ar putea considera asta ca pe o lipsă de sârguință.

Pești

Luna aceasta va fi destul de dură pentru Pești. De multe ori vă veți simți fără speranță, ceea ce probabil se va transforma în furie și va trebui să vă răzbunați pe cineva. Înainte de a ști ce se întâmplă, mulți oameni din jurul dumneavoastră pot suferi. În schimb, încercați să faceți exerciții intense.

PAGINA

73

CHESTIONAR DE #SIBIU

TEXT DE RĂZVAN SĂDEAN

ÎN SIBIU MĂ INSPIRĂ Sibiul mă inspiră prin implicarea civică din partea comunității și prin faptul că e un oraș care se deschide turiștilor dar și imigranților din România și din străinătate.

UN GUST, UN PREPARAT SPECIFICE SIBIULUI Tocănițele cu specific săsesc, cu carne de vită.

CEA MAI BUNĂ MÂNCARE DIN ORAȘ O GĂSEȘTI O comoară ascunsă în chiar centrul orașului e Pivnița de vinuri. Aromele tradiționale devin și mai gustoase într-un loc discret și elegant.

FAWZIA G.REHEJEH

F

awzia Rehejeh e fondatoarea Centrului Cultural Arab din Sibiu. S-a născut în Siria și locuiește în Sibiu din 2016. A absolvit Comunicare și Relații Publice la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, iar în prezent urmează studii de master. E mămica a doi băieți, Sultan (motan) și Pablo (cățel).

DE CE SĂ LOCUIEȘTI ÎN SIBIU Sibiul e orașul în care am găsit educație, iubire, șansa la dezvoltare, cultură și liniște interioară. Un oraș pe gustul meu, cosmopolit și divers, dar ancorat în trecut.

TREI LOCURI PE CARE ORICINE AR TREBUI SĂ LE VADĂ ÎN SIBIU Primul loc care merită văzut și citit e ”Ziarul Orizontal” - un ecran critic al orașului și țării. Apoi, pe Strada Centumvirilor poți lua pulsul orașului medieval. Iar în Piața Cibin admir de fiecare dată viața plină de forfotă și gust a orașului.

UN FESTIVAL TARE CU CARE ASOCIEZI SIBIUL Primul meu contact cu viața culturală a Sibiului a fost Festivalul Astra Film. Prin documentarele proiectate, festivalul ne reaproprie de realitate. Mai mult, e educativ fără să fie elitist și se adresează tuturor categoriilor de vârstă.

PAGINA

74

CE TE FACE SĂ ZÂMBEȘTI PE STRĂZILE SIBIULUI Zâmbesc cu o oarecare nostalgie ori de câte ori mă întreabă oamenii cu care interacționez ”De unde ești?”. Cu toate eforturile mele de a-mi ascunde accentul, primesc aceeași întrebare de fiecare dată când vorbesc prima dată cu cineva.

UN LOC PREFERAT DE UNDE POȚI VEDEA TOT ORAȘUL Cel mai bun loc de a ”vedea” orașul e în oamenii lui. Și fac asta zilnic, atunci când îmi plimb cățelul în parc, când conduc mașina în trafic sau aștept la rând la supermarket.

SPAȚII DIN ORAȘ CARE MERITĂ SĂ FIE REVITALIZATE Întrega zonă a Orașului de Jos, cu străduțele sale întortocheate, merită restaurată și pusă în valoare. E păcat că această parte a orașului e uitată și eclipsată de străzile comerciale din jurul Pieței Mari.

FORMULA CARE DEFINEȘTE STAREA DE SPIRIT A SIBIULUI Angajament civic și proiecte culturale pentru dezvoltare comunitară.

SIBIULUI ÎI LIPSEȘTE Sibiului îi lipsește ”periferia”. Sibiul e mai mult decât centrul său istoric, iar zonele din afara acestuia trebuie să își facă loc pe agenda de dezvoltare a municipalității. www.zilesinopti.ro

SIBIU

Opera FESTIVAL Ediția a XX-a

Multumim ,

cã ati , fost alãturi de noi la editia , a XX-a!

Ia-ți prietena care nu vorbește în timpul concertelor

Mulțumim publicului voluntarilor noștri! și haiși la filarmonică. Începe noua stagiune!

www.filarmonicasibiu.ro facebook.com/FilarmonicaSibiu instagram.com/filarmonicasibiu

youtube.com/filarmonicadestatsibiu tiktok.com/@filarmonicadestatsibiu