Zile și Nopți București | Noiembrie 2023 by Zile si Nopti

Noiembrie 2023

editorial

POP CULTURE MAGAZINE

Capitalele culturale ale țării, între experiment și entertainment Ioan BIG, publisher Se apropie sfârșitul toamnei, vremea se răcește, iar sezonul festivalier se află la apus, în trena celui turistic, lăsând loc premierelor stagionale și diverselor turnee indoor, menite să satisfacă în primul rând variatele preferințe pentru experiențe culturale ale comunităților locale. Există însă o sumă de evenimente care atrag atenția și ar putea naște interesul pentru (măcar) o scurtă incursiune de weekend într-o altă urbe decât cea de reședință, iar ele sunt concentrate, în principal, în cele două Capitale culturale ale României din 2023, București și Timișoara, ambele cu oferte ce înglobează deopotrivă demersuri potrivite amatorilor de experimente artistice surprinzătoare și cele din spațiul Pop culture, de pur entertainment escapist, destinate publicului larg. Capitala de facto a țării strălucește în noiembrie în ceea ce privește artele performative, în primul rând, prin festivalul de dans contemporan Iridescent, organizat de Centrul Național al Dansului București, care se întinde pe durata întregii luni, propunând câteva zeci de evenimente, de la spectacole Aerowaves și performance-uri create de coregrafi contemporani celebri la filme tematice și discuții explorative. Dans contemporan vom întâlni și în evenimente performative inedite din festivalul internațional de muzică nouă Meridian (5-12 noiembrie), a cărui temă este „Persona” și care se va desfășura preponderent în Bucureşti, dar cu evenimente și la ClujNapoca, Timişoara şi Iaşi. La Cluj va ajunge și binecunoscutul festival de muzică de cameră SoNoRo, după încheierea în Capitală www.zilesinopti.ro

a programului de concerte susținute sub umbrela tematică “On the Couch”. Ca factori de balansare, metropola dâmbovițeană ne așteaptă la o primă ediție a Bucharest Jazz Festival Syndicate (9-12 noiembrie), în cadrul căreia vor concerta muzicieni precum Kenny Garrett sau Avishai Cohen, plus câteva festivaluri realmente agreabile, precum cel de scurtmetraje comice, Film 4 Fun (3-5 noiembrie). Ne îndreptăm privirea spre Timișoara și, dacă e să rămânem la cinematografie, Capitala culturală europeană începe luna cu producții documentare (deja tradiționalul One World Romania), o continuă cu filme premiate în regiune (Festivalul de film și cultură balcanică Taifas, 05-12 noiembrie), pentru a se încheia în spațiul entertainment-ului prin festivalul de film fantastic Dracula TiMes (29 noiembrie-3 decembrie), ediție specială a Dracula Film Festival, o experiență Pop culture care combină proiecțiile de filme cu celelalte forme de expresie ale fanteziei, de la arte vizuale până la cineconcerte. Cel puțin încă două evenimente, de factură diferită, merită însă o atenție aparte. Network – Întâlnirea Școlilor de Teatru din Europa (10-16 noiembrie) aduce publicului român cele mai bune spectacole ale acestor școli de teatru, dar și ateliere conduse de artiști consacrați în Europa și în întreaga lume, un complement binevenit la recent încheiatele X-Fest și FNT de la București, iar FAST, primul festival dedicat școlilor de arhitectură din România (1-5 noiembrie), oferă șansa interacțiunii cu profesori și practicieni renumiți ai arhitecturii mondiale. Dacă celor de mai sus le adăugăm o necesară vizitare a expozițiilor Picasso și, respectiv, Brâncuși, ne dăm seama că un city break cultural în București sau Timișoara nu ar fi deloc lipsit de interes în luna noiembrie. PAGINA 7

Noiembrie 2023

www.zilesinopti.ro www.faceboook.com/zilesinopti ZILE ȘI NOPȚI - POP CULTURE MAGAZINE ISSN 2559-172X Apare gratuit, lunar. Nr. 11 (565) - Noiembrie 2023 Tiraj: 30.000 exemplare București, Brașov, Cluj, Constanța, Iași, Timișoara. Director General: Marian Gîlea, marian.gilea@zilesinopti.ro Publisher: Ioan Big, ioan.big@zilesinopti.ro Director Vânzări: Simona Stoichici, simona@simone-advertising.ro Publicitate agenții: Florentina Păuna, florentina.pauna@gmail.com Digital & Print Manager: Aurel Martinescu, aurel.martinescu@zilesinopti.ro Director Financiar: Mihaela Oană, mihaela.anutoiu@zilesinopti.ro

Autori & contributori

EDIȚIA DE CLUJ: Redacție și vânzări: cluj@zilesinopti.ro Distribuție: Pop Eugen Claudiu EDIȚIA DE CONSTANȚA: constanta@zilesinopti.ro

| 2023 ��15-29 ediția 2023 barbatidesucces.ro

PUBLISHER

FILM/ pag. 31

ALIN GĂLĂȚESCU SENIOR EDITOR

GRUIA DRAGOMIR SENIOR EDITOR

HORIA GHIBUȚIU REDACTOR

ALEX MUȘAT REDACTOR

CLAUDIA ALDEA REDACTOR

EUSEBIU TUDOROIU

EDIȚIA DE BRAȘOV: site@zilesinopti.ro Distribuție: Andrei Paul, paul.andrei@zilesinopti.ro

POP-UP STORIEs/ pag. 11

IOAN BIG

Dezvoltare online: Radu Ganea, radu.ganea@zilesinopti.ro

EDIȚIA DE BUCUREȘTI: Publisher: Ioan Big, ioan.big@zilesinopti.ro Online: Anastase Ștefania-Antonia, bucuresti@zilesinopti.ro Distribuție: Dan Budoi

salvează planeta

POP-UP STORiEs: Călătorind prin fricile viitorului: Distopiile secolului XXI �� 13 DE SUCCES: Sunday Bites �� 88 POVEŞTI prezintă

DELIA MITRACHE

Redacție Print/Online/Social Media: Anastase Ștefania-Antonia, stefania.anastase@zilesinopti.ro Adrian Brănescu, site@zilesinopti.ro

Sumar

minte sănătoasă în corp sănătos

Contabilitate: Mihaela Stoica, contabilitate@zilesinopti.ro

Coordonator calendar evenimente naționale, zilesinopti.ro/evenimente-romania/ tibi.oprita@zilesinopti.ro

timp liber pentru tine

REDACTOR

TEODORA BRATU REDACTOR

MĂDĂLINA LEFTER REDACTOR

IULIANA CIOCÎRLAN REDACTOR

Contributori Ioana Aldea Berti Barbera Mădălina C. Diaconu Cosmin Dragomir Ștefan Iancu Andrada Dincă Alexandra Bujeniță Adriana Sohodoleanu Silvia Trașcă

e cool să faci sport o campanie

Premiere de filme româneşti în noiembrie ��31 cititul PREMIERE: PREMIERELE LUNII NOIEMBRIE ��32 reduce stresul „Anatomia unei prăbușiri” ... 35 | „Fiica regelui din mlaştină” ... 36 | „Bodyguardul: Misiune în junglă”... 37 | „Răul din interior” ... 39 | „Jeanne du Barry”...41 | „The Marvels” ... 42 | „MMXX” ... 44 | „De ce mă cheamă Nora, când cerul meu e senin” ... 45 „Jocurile foamei: Balada șerpilor și a păsărilor cântătoare” ... 46 | „Wish” ... 49 | „NAPOLEON” ... 51 | Istoria şi istorisirile lui Sir RIDLEY SCOTT �� 52 FESTIVAL Dracula TiMes �� 54 POINT OF VIEW: „BARRY” �� 56

ARTĂ/ pag. 57 În lumina și umbra lui El Greco �� 57 DANS CONTEMPORAN: JÉRÔME BEL �� 58 FESTIVAL: Festivalul SoNoRo 18 – On the Couch �� 60 BD: România 100 la Jocurile Olimpice �� 63 PERFORMING ARTS: ANITA HARTIG �� 64 ARTĂ FOTO: Mary Ellen Mark (Berlin) �� 67 ANIME: Interviu cu KEIICHI HARA �� 68 ARTIȘTI URBANI: Pulsar Sinaps �� 70

MUZICĂ/ pag. 73 2023, anul care, muzical,n-a omis (aproape) pe nimeni �� 73 MUZICĂ NOUĂ: �� 75 DIALOGURI FĂRĂ NOTE: TSAR B �� 76 ANIVERSARE: Bruce Springsteen �� 79 OMUL CU DISCURILE: Erik Truffaz �� 80

EAT&DRINK/ pag. 81 România. Campioană mondială. �� 81 PE GUSTUL NOSTRU: Varză murată vs. kimchi �� 82 GURMAND: Bucate de văzut și de ascultat �� 83 TOP: 6 restaurante de tip steakhouse �� 85 TENTAȚII: Mere în alte preparate, nu doar în plăcinte �� 86 DRINK: Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul! �� 90 TOP: 6 wine bars din țară �� 91 RECOMANDĂRI: Băuturi calde pentru zile calme �� 92

EDIȚIA DE IAȘI: Redactor: Laura Cozmîncă, iasi@zilesinopti.ro

LIFESTYLE/ pag. 93

EDIȚIA DE TIMIȘOARA: timisoara@zilesinopti.ro

Noiembrie: „ultimul bal” �� 93 AWARDs: Parfumul lunii noiembrie ... 94 | Spirits Award, noiembrie ... 95 DESIGN: Sharareh Aghaei �� 96 FASHION: „În căutarea lui YVES SAINT LAURENT” �� 98 DESIGN & ARHITECTURĂ: Centrul rezidenţial pentru vârstnici „Szilvássy Carola” �� 101 TRENDS: „Wear clothes that matters” | Bazele garderobei �� 106 FASHION EVENT: SOIREES DE LA MODE, Ediția 33 „140 de Ani de CHANEL” �� 109 IN MEMORIAM: Marc Bohan �� 114

Francize ZILE ȘI NOPȚI: Sibiu, Oradea. Tipărit la tipografia Conphys. www.conphys.ro ZILE ȘI NOPȚI este marcă înregistrată. Editor: City Guide Media SRL. Brașov, str. Octavian Goga nr. 9A PAGINA 8

TEXT DE CLAUDIA ALDEA

POP CULTURE MAGAZINE

PoP-UP STories Călătorind prin fricile viitorului:

Distopiile secolului XXI

n anul 2008, inspirată atât de mituri antice, cât și de fenomene observate în timpul Războiului din Irak (cum ar fi desensibilizarea publicului față de actele de violență în masă, în contextul informațiilor oferite de mass-media), scriitoarea americană Suzanne Collins a publicat primul volum din seria The Hunger Games, devenită una dintre cele mai populare distopii din ultimii ani.

Prin criticarea sistemelor care permit elitelor corupte să se îmbogățească prin exploatarea celor mai puțin privilegiați din punct de vedere social sau monetar, universul Panemului, care revine anul acesta, începând cu 17 noiembrie, în producția The Ballad of Songbirds & Snakes, pentru a spune www.zilesinopti.ro

povestea primelor Jocuri, a captivat imaginația fanilor, amintind cum, în Pop culture, societățile distopice create după anul 2000 au devenit instrumente puternice în analizarea problemelor cu care se confruntă lumea contemporană. Când ne gândim la cele mai folosite teme, pentru început, automatizarea și inteligența artificială sunt adesea prezentate ca forțe ce pot duce la dezastre. Unul dintre cele mai populare exemple, care explorează consecințele pierderii identității umane în fața tehnologiei, este The Matrix. În această PAGINA 11

POP-UP STORiEs lume, oamenii sunt păcăliți să trăiască într-o simulare computerizată (filtrată prin lumina verde, care domină cromatica), în timp ce mașinăriile au cucerit și acaparat lumea reală. Ei sunt monitorizați și controlați în permanență, neavând libertate de mișcare sau control asupra propriilor vieți, Neo luptând împotriva sistemului pentru a elibera umanitatea din captivitate (mitul eroului, al „Celui Ales”, având un rol cheie în societățile apocaliptice). Un alt produs cultural devenit extrem de cunoscut odată cu apariția conceptului de Metaverse (o realitate virtuală care există în paralel cu lumea reală sau se suprapune acesteia) este cartea lui Ernest Cline, Ready Player One, ecranizată în 2018 (în regia lui Steven Spielberg), în care potențialul tehnologic de a schimba modul în care oamenii comunică, lucrează, învață și se distrează în mediul digital este folosit pentru a crea un univers unde existența fizică este aproape abandonată în favoarea celei interconectate, iar fiecare individ devine un jucător într-o simulare numită Oasis. Putem regăsi motive asemănătoare și în franciza Terminator, unde viețile noastre moderne se transformă într-o luptă continuă pentru supraviețuire, într-o societate complet prăbușită, eroii, Sarah și John Connor, încercând să împiedice un viitor distopic, în care rețeaua Skynet declanșează un război nuclear care distruge majoritatea omenirii, în A.I. Artificial Intelligence, o realitate în care resursele naturale ale Pământului sunt epuizate, iar umanitatea a creat roboți care seamănă izbitor cu oamenii și pot experimenta emoții, filmul abordând și teme etice legate de tratamentul ființelor artificiale, în I, Robot, inspirat de lucrările lui Isaac Asimov, o poveste a unui detectiv care investighează o crimă misterioasă ce are ca suspect principal un robot, în filmele Blade Runner, în care personajele pun la îndoială esența umană, și în toate elementele definitorii universului Black Mirror. PAGINA 12

POP CULTURE MAGAZINE

O altă temă întâlnită în multiple distopii aparținând secolului XXI este cea a guvernului totalitar, care exercită control absolut asupra cetățenilor săi, limitândule libertatea, supraveghindu-i și suprimându-le drepturile prin propagandă și violență. La un an după apariția primului volum The Hunger Games, Games scriitorul american James Dashner a lansat seria The Maze Runner, Runner ce are în prim-plan aventurile unui grup de adolescenți care se trezesc într-un labirint uriaș, în continuă schimbare, fără posibilitatea de a evada. Ei nu își amintesc nimic despre trecut sau cum au ajuns acolo, devenind subiecții unui experiment științific desfășurat de o organizație care încearcă să găsească un antidot pentru o boală virală care s-a răspândit rapid în întreaga lume, ducând la distrugerea societății.

În 2011, Veronica Roth a construit un nou univers totalitar, în care cetățenii sunt împărțiți în cinci facțiuni, fiecare reprezentând o valoare fundamentală a societății: Altruism, Amiciție, Onestitate, Curaj și Educație. Când împlinesc 16 ani, indivizii trebuie să aleagă o facțiune care devine determinanta identității și locului lor în această lume. Eroina, Tris, este denumită Divergent, o categorie care nu se încadrează într-un singur tipar și care nu poate fi controlată de cei aflați la putere, distrugând astfel ierarhiile existente. Mai departe, în Equilibrium (2002), emoțiile umane sunt interzise, iar societatea este condusă de un guvern care are misiunea de a reprima și eradica orice manifestare a sentimentelor prin intermediul unui medicament numit Prozium (ce www.zilesinopti.ro

Noiembrie 2023

amintește de Soma lui Aldous Huxley), în The Truman Show, omul devine un produs media manipulat de cei care controlează camerele de filmat pentru profit, V for Vendetta urmărește un personaj misterios care inițiază o serie de acțiuni violente simbolice pentru a declanșa o revoluție împotriva regimului totalitar care stăpânește o formă distopică a Regatului Unit, iar în In Time, oamenii sunt modificați genetic pentru a înceta să îmbătrânească la vârsta de 25 de ani, timpul înlocuind banii ca monedă de schimb. Alături de cele două mari teme, unii autori și regizori s-au orientat asupra consecințelor schimbărilor climatice și asupra unui Pământ distrus de dezastre globale. Putem începe această categorie cu o animație semnată de Pixar: WALL-E.. Plasându-se într-o lume părăsită și contaminată de gunoaie și deșeuri, în care oamenii au plecat în spațiu și au lăsat în urma lor o armată de mașinării pentru curățarea planetei, un mic roboțel face o descoperire care ar putea schimba soarta umanității, oferind o viziune emoționantă asupra responsabilității noastre față de locul în care trăim. În Mortal Engines, acțiunea se petrece într-un viitor postapocaliptic în care civilizația s-a prăbușit, iar orașele au devenit mobile, călătorind pe roți uriașe și „mâncând” orașe mai mici pentru a obține resurse. Apoi, The Road spune povestea unui tată care călătorește alături de fiul său, în căutarea unui loc sigur, în urma unui eveniment cataclismic, în Elysium, oamenii săraci trăiesc pe un Pământ devastat, în timp ce cei bogați locuiesc pe o stație spațială luxoasă, ideea catastrofei globale fiind prezentă și în Snowpiercerul lui Joon-ho Bong, pe care îl amintim și pentru Okja, www.zilesinopti.ro

ZILE ȘI NOPȚI

unde avem teme precum relația om-animal și impactul industriei alimentare asupra mediului înconjurător, în timp ce Mad Max: Fury Road este o exprimare a consecințelor încălzirii globale, reflectând aspecte precum deșertul în expansiune, dispariția naturii și lupta acerbă pentru resurse, lumea noastră, de astăzi, fiind Paradisul căutat de personajele din film.

În universul distopic regăsim și pelicule care explorează diferențele de clasă în diverse contexte, cum ar fi The Purge,, unde guvernul instituie un eveniment anual în care, timp de 12 ore, toate formele de crimă devin legale, sau universul Gotham City (Batman)) și alternative în care pandemii sau entități extraterestre forțează oamenii să lupte pentru supraviețuire, ca World War Z, The Last of Us, The Walking Dead și The 5th Wave. Chiar dacă noul mileniu ne-a adus progrese științifice, tehnologii avansate și schimbări sociale importante, creatorii universului Pop culture au continuat să se întrebe ce înseamnă această evoluție pentru umanitate, distopiile servind ca o oglindă în care oamenii pot reflecta asupra fricilor lor profunde legate de viitor și pot găsi inspirație pentru a construi, zi de zi, o lume mai bună. PAGINA 13

salvează planeta

timp liber pentru tine

minte sănătoasă în corp sănătos prezintă

ediția 2023 barbatidesucces.ro

e cool să faci sport o campanie

cititul reduce stresul

TEXTE DE GRUIA DRAGOMIR

BĂRBAȚI DE SUCCES | 2023

WWW.bArbATiDeSUCCeS.ro

Succesul nu se numără, se simte

acă ar fi să faci un top al bărbaților de succes din România, te-ai folosi de statistici, de algoritmi, de cifre, de inteligență artificială? Sau l-ai face după cum simți, după cum îți spune intuiția și felul în care sunt percepuți în mentalul colectiv acei bărbați pe care i-ai propune? Un bărbat de succes este unul care se compară constant cu ceilalți, cu concurența? Sau este unul căruia nici măcar nu-i pasă de ce fac și cum se plasează ceilalți, iar singura măsură pe care o are este propria-i persoană? An de an, avem această curiozitate, de a afla de la voi care sunt cei mai de succes bărbați din România. Suntem siguri că atunci când ne dați răspunsurile nu o să stați să căutați pe internet tot felul de cifre și statistici, nu o să vă puneți răspunsurile la îndoială, ci o să le dați fix pe alea pe care le simțiți a fi cele mai apropiate de voi. O să ne dați măsura voastră, cum ar veni, iar noi o redăm aici fără nicio modificare. Am observat că de la an la an ea diferă, uneori e una, alteori e alta, și e normal să fie așa. De aia și repetăm acest top la un interval destul de mare încât să permită o resetare, un refresh, o regândire și o reașezare, în funcție de ce s-a mai schimbat în lume și în voi, în noi toți. Nimic nu rămâne bătut în cuie, nici măcar succesul… sau poate cu atât mai mult succesul. Succesul e o chestie volatilă. Cei care îl au știu asta foarte bine, prea bine. Azi îl ai, mâine poate căpăta o cu totul altă valență, pentru că succesul nu stă în dovezi incontestabile. Succesul se simte. Se simte de către cei care-l oferă, se simte de către cei care îl primesc și se simte de către cei care și-l doresc. Poți să ai toți banii din lume, dar lumea să nu te perceapă drept o persoană care a cunoscut succesul. Poți face performanță, indiferent de domeniu, dar în mințile oamenilor să nu exiști, atunci când vine vorba de o scară ierarhică a succesului. Succesul se simte, îl simți și, cel mai important, îl faci să fie simțit de cei din jurul tău. Altfel, atunci când succesul nu e împărtășit, nu e oferit și nu e „simțit”, el se risipește și poate căpăta chiar conotații negative.

www.zilesinopti.ro

PAGINA 15

WWW.BARBATIDESUCCES.RO

1 PAGINA 16

Ion ȚIRIAC

LOCUL 1 / 43.509 PUNCTE PLUS 5 LOCURI

BĂRBAȚI DE SUCCES | 2023

on Țiriac a cucerit inimile românilor cu mult înainte de a deveni unul dintre cei mai de succes oameni de afaceri din România. Generațiile mai tinere poate nu știu, dar Țiriac a fost, între 1958 și 1964, membru al echipei de hochei pe gheață a României, cu care a participat la Jocurile Olimpice de Iarnă din Innsbruck și la Campionatele Mondiale. Asta înainte să devină un jucător de tenis care s-a impus pe scena internațională. În 1970, el a câștigat împreună cu Ilie Năstase, turneul de la Roland Garros. Talentul său pe teren s-a materializat mai ales la dublu, câștigând alături de Ilie Nastase, în afară de Roland Garros, numeroase alte turnee, precum Foro Italico, Open Philadelphia Indoor (1970), Monte Carlo Open, Open Suedia, Italian Open și Canadian Open (1972), Campionatului Mondial de tenis, São Paulo (1974) etc. Țiriac a fost component al echipei României în Cupa Davis între anii 1959 și 1978, disputând trei finale cu SUA, în 1969, 1970 și 1972, în toate trei avându-l ca partener pe Ilie Năstase. În plus, din 1984 până în 1993 a fost managerul lui Boris Becker, tenisman german de clasă mondială. Acum, la cei 84 de ani, Ion Țiriac este unul dintre cei mai bogați români, fiind proprietarul unui număr mare de firme în domeniul bancar, auto și al transporturilor. Este primul român care a intrat în lista Forbes a miliardarilor lumii. În momentul de față, averea sa este estimată la 2 miliarde de dolari și deține și o colecție impresionantă de mașini, cu peste 400 de modele, printre care se numără și mașina lui Al Capone. Țiriac a fost căsătorit între anii 1963 și 1965 cu Erika Braedt, jucătoare de handbal. Are copii cu modelul Mikette von Issenberg, aceasta fiind mama lui Ion Țiriac jr., și cu Sophie Ayad (ziaristă din Egipt), cu care are doi copii, Karim Mihai și Ioana Natalia.

FOTO: Ion Țiriac, topantreprenori.ro

www.zilesinopti.ro

PAGINA 17

WWW.BARBATIDESUCCES.RO

2 Gheorghe HAGI LOCUL 2 / 31.735 PUNCTE PLUS 2 LOCURI

rice român care iubește fotbalul are un loc special în inimă pentru Hagi. Niciodată fotbalul românesc n-a arătat mai bine ca în perioadă, în care Hagi a jucat la echipa națională. De aceea e foarte greu de imaginat un top al românilor de succes fără ca Hagi să fie prezent pe o poziție fruntașă. Gheorghe Hagi nu este doar cel mai bun fotbalist român din toate timpurile, dar e și unul dintre cei mai buni din întreaga istorie a sportului cu balonul rotund. La cei 58 de ani, Hagi se poate mândri cu o carieră marcată de momente memorabile, care au ridicat în picioare stadioane întregi și i-au făcut pe comentatorii sportivi să-și piardă mințile. Hagi a jucat pentru naționala României la trei campionate mondiale, în 1990, 1994 (unde PAGINA 18

a fost numit în World Cup All-Star Team) și 1998. A reprezentat România și la trei campionate europene, în 1984, 1996 și 2000. A avut 125 de prezențe pentru naționala României și este pe prima poziție a marcatorilor (alături de Adrian Mutu), cu 35 de goluri. În noiembrie 2003 a fost selectat de către Federația Română de Fotbal drept cel mai bun jucător al României din ultimii 50 de ani. În 2004 a fost numit de Pelé drept unul dintre cei 125 cei mai mari fotbaliști în viață, la o ceremonie de premiere a FIFA. De asemenea, Hagi este unul dintre puținii fotbaliști care au jucat pentru ambele cluburi rivale spaniole, Real Madrid și Barcelona. Și nu doar românii îi sunt recunoscători. De-a lungul timpului, mari personalități ale fotbalului, precum Cruyff, Matthaus, Fatih Terim, Maradona, Michel Platini sau Eusebio, i-au adus elogii fotbalistului român, spunând despre el că „a creat fotbal”, „că i-a învățat fotbal pe turci” sau că a fost „unul dintre cei mai tehnici jucători din fotbalul european”. În lumina acestor lucruri este evident de ce românii iubesc fotbalul atât de mult - pentru că l-au avut pe Hagi. Numele Hagi merge oricum mai departe, pentru că fiul său, Ianis Hagi, face deja senzație în Europa și se preconizează că va avea o traiectorie similară cu cea a tatălui. FOTO: Gheorghe Hagi, facebook

www.zilesinopti.ro

BĂRBAȚI DE SUCCES | 2023

3 David POPOVICI LOCUL 3 / 19.143 PUNCTE MINUS 2 LOCURI

e locul 3 avem tot un sportiv, unul care a făcut senzație nu doar prin performanță, dar și prin atitudine, modestie și inteligență. În niciun caz nu are averea lui Țiriac și nici cariera sportivă a lui Hagi, dar într-un scurt interval de timp, David Popovici, la doar 19 ani, a făcut ca lumea întreagă să-și întoarcă privirile admirativ și către steagul României, pe care l-a purtat tot timpul cu mândrie. La 16 ani, în 2020, a cucerit titlurile naționale de seniori la 100 și 200 m liber, dar și 200 m mixt, iar în mai 2021, la Campionatele Europene de la Budapesta, în calificările probei de 100 m liber, a reușit să înoate sub baremul pentru Jocurile Olimpice Tokyo 2020. Mai mult, înainte de participarea la Tokyo 2020, la Campionatele Europene rezervate juniorilor de la Roma,

www.zilesinopti.ro

David a câștigat titlul mondial la 100 m liber cu un nou record mondial la juniori (47:30). A fost cel mai bun timp al anului, nu doar la juniori. Nu s-a lăsat îmbătat de acest succes, iar câteva zile mai târziu, s-a calificat în semifinalele probei de 200 m liber, tot cu record mondial. A terminat competiția cu patru medalii - trei de aur (50, 100, 200 m liber) și una de argint în proba de ștafetă 4 X 100 m liber cu echipa României. Însă, anul 2022 a fost cel magic pentru David Popovici. La 17 ani și 9 luni, când era încă junior, a uimit întreaga lume la Campionatele Mondiale de seniori de la Budapesta. Acolo a devenit al doilea înotător din lume care a câștigat probele de 100 și 200 m liber la aceeași ediție a CM. Până la el, acest lucru s-a mai întâmplat doar o dată în istorie, în urmă cu jumătate de secol, în cazul americanului Jim Montgomery. De asemenea, David Popovici a devenit cel mai tânăr campion mondial la proba de 200 m liber masculin și unul dintre cei mai tineri campioni mondiali din istoria înotului. El deține recordul mondial la seniori și la juniori la proba de 100 m liber, precum și recordul mondial la juniori, la 200 m liber.

FOTO: David Popovici, Facebook PAGINA 19

WWW.BARBATIDESUCCES.RO

4 Gheorghe ZAMFIR LOCUL 4 / 14.928 PUNCTE PLUS 3 LOCURI

heorghe Zamfir, supranumit și Regele Naiului, este unul dintre marii muzicieni ai lumii, cu o carieră fabuloasă, ce se întinde pe mai bine de 55 de ani. În acest interval a compus peste 300 de lucrări ce trec naiul prin toate stilurile, de la folcloric la simfonic. Este și cel mai de succes artist muzical român din toate timpurile, ale cărui reușite nu vor fi prea curând egalate. Are peste 190 de albume înregistrate și peste 120 de milioane de albume vândute, iar turneele sale l-au purtat prin toată lumea. De asemenea, a câștigat 120 de discuri de aur și platină, fiind singurul artist european care a câștigat două discuri de aur în Statele Unite. Nu e de trecut cu vederea nici faptul că în anul 1982, după o carieră muzicală strălucitoare în PAGINA 20

plin comunism, Zamfir face gestul sfidător de a dedica un concert lui Dumnezeu. Autorităţile comuniste iau imediat decizia de a-l supune la presiuni, iar artistul se vede nevoit să plece în exil la Paris. Patru ani mai târziu se naște, în Canada, din relaţia cu Susan Nichols, unicul fiu: Emmanuel Teodor Zamfir. Și el a urmat o carieră muzicală și este baterist într-o formaţie rock din Montreal. Muzica genială a lui Zamfir a atras şi atenţia producătorilor de film de la Hollywood. De exemplu, Zamfir a fost invitat să realizeze coloana sonoră a unor pelicule renumite, precum „Once Upon a Time in America” (alături de Ennio Morricone), „Karate Kid” sau „The Tall Blonde Man with One Black Shoe” (alături de Vladimir Cosma). Însă, Zamfir ar merita la un moment dat și un film biografic, nu doar datorită reușitelor din cariera muzicală, dar și pentru viața colorată și zbuciumată pe care a dus-o, presărată cu scandaluri și aventuri politice total neinspirate, ce au făcut deliciul tabloidelor.

FOTO: Gheorghe Zamfir, facebook

www.zilesinopti.ro

BĂRBAȚI DE SUCCES | 2023

5 SMILEY LOCUL 5 / 13.213 PUNCTE PLUS 3 LOCURI

În oricare dintre rolurile pe care și le-a asumat în cariera sa, de interpret, compozitor, producător, om de televiziune, actor și, mai nou, tată, Smiley s-a făcut întotdeauna remarcat și a fost luat de mulți ca model. Pe numele său real Andrei Tiberiu Maria, el este unul dintre cei mai populari artiști pop din România. Are 40 de ani, s-a născut în Pitești, iar numele de scenă l-a primit de la colegii din trupa Simplu, datorită atitudinii sale optimiste. Apropo de aceștia, Smiley a făcut istorie alături de Simplu, împreună cu care a lansat cinci albume premiate cu Discul de Aur. Apoi, artistul s-a îndreptat către o carieră solo, în care, până acum, a lansat albumele: „În lipsa mea” (2008), „Plec pe Marte” (2010), „Acasă” (2013), „Confesiune” (2017) și „Mai mult de-o viață” (2021). Clipurile sale www.zilesinopti.ro

strâng de fiecare dată milioane de vizualizări şi ajung pe primele poziții în topurile muzicale. Bineînțeles, Smiley a adunat și numeroase premii naționale, dar în 2013, valoarea sa ca artist a fost confirmată la nivel european, fiindu-i acordat premiul MTV Europe Music Award pentru „Best Romanian Act”. Ca producător, Smiley a contribuit la dezvoltarea a numeroase proiecte care au ajuns numărul 1 pe piața muzicală. Şi-a dorit propria casă de producţie, iar în 2009 a apărut HaHaHa Production, unde a strâns în jurul său o echipă puternică de artişti şi producători talentaţi. Este implicat și în două dintre cele mai de succes formate de televizune din România: „Românii au talent” (în calitate de co-prezentator și acum în calitate de jurat) și „Vocea României” (în calitate de antrenor). De-a lungul timpului, artistul a fost implicat și în diferite producții cinematografice. A fost protagonist în serialul TV „Cu un pas înainte” şi a jucat în mai multe lungmetraje – „Un film Simplu”, „Nașa”, „#Selfie”, „#Selfie69”, „Odată pentru totdeauna” (2022), „Legații” (2022) și „Ramon” (2023).

FOTO: Smiley, smiley.ro PAGINA 21

WWW.BARBATIDESUCCES.RO

6 Daniel DINEȘ LOCUL 6 / 11.942 PUNCTE MINUS 4 LOCURI

aniel Dineș a reușit să devină într-un interval relativ scurt, de 16 ani, cel mai bogat român. Chiar dacă în momentul de față nu mai deține acest titlu, Dineș rămâne unul dintre cei mai bogați români și un model atunci când vine vorba despre perseverență și reușită în domeniul IT. Dineș are 51 de ani și o avere estimată la 1,8 miliarde de dolari (în urmă cu doi ani, aceasta era de 8,3 miliarde de dolari). A reușit acest lucru prin muncă multă și dedicare, dar mai ales datorită viziunii pe care a avut-o. Dineș mai este numit și „Șeful Boților”, iar acest lucru i se trage de la compania pe care a fondat-o și pe care o conduce: „unicornul românesc” UiPath, care se ocupă cu dezvoltarea de roboți software și este liderul mondial în tehnologie RPA – robotic process PAGINA 22

automation. Dineș a început ca programator, după ce a învățat de unul singur limbajul de programare C++ dintr-o carte pe care a împrumutat-o de la bibliotecă. A lucrat cinci ani la Microsoft, iar după ce s-a întors în România, a fondat compania DeskOver, cu sediul într-un apartament din București. Aceasta avea să devină mai târziu UiPath, care a crescut treptat și a ajuns să valoreze peste 35 de miliarde de dolari, după listarea la bursa din State, la începutul lui 2021. Dineș a vorbit în trecut și de faptul că dorește să doneze cea mai mare parte a averii sale. Un pas în această direcție a fost făcut prin înființarea unei fundații pentru a ajuta copiii săraci din România. Astăzi, UiPath a ajuns la peste 3.200 de angajați, are peste 40 de birouri în întreaga lume și a generat venituri de peste 1 miliard de dolari în ultimul an. De asemenea, Dineș a anunțat că în 2024 va demisiona din funcția de co-CEO al companiei UiPath și va ocupa poziția de Chief Inovation Officer, prin care va conduce inițiativele tehnologice și de inteligență artificială ale companiei.

FOTO: Daniel Dineș, Uipath Facebook

www.zilesinopti.ro

BĂRBAȚI DE SUCCES | 2023

7 Victor REBENGIUC LOCUL 7 / 10.256 PUNCTE MINUS 4 LOCURI

nul trecut, românii s-au grăbit să-l pună pe locul 3 în topul celor mai de succes bărbați din România, după ce actorul a anunțat că se retrage și că rolul tatălui din spectacolul cu același nume de la Teatrul Bulandra este ultimul pe care îl va mai juca, după o carieră de 67 de ani în teatru și film. Chiar dacă a coborât pe poziția a 7-a, Rebengiuc rămâne în acest top și în 2023, iar acest lucru este remarcabil la cei 90 de ani ai săi. Victor Rebengiuc are o carieră impresionantă, fiind cu siguranță unul dintre cei mai importanți oameni de teatru şi televiziune din istoria României. A debutat pe marele ecran în 1956, în lungmetrajul „Mândrie” (regia Marius Teodorescu), iar în 1964 a cucerit publicul cu rolul din „Pădurea spânzuraţilor” (regia

www.zilesinopti.ro

Liviu Ciulei). Însă, rolul care s-a lipit cel mai bine de el a fost cel din „Moromeții”, din 1986. De-a lungul timpului a interpretat peste 70 de roluri în filme, iar pe scenele teatrelor din România a dat viață altor peste 200 de personaje. Bineînțeles, pentru rolurile sale a strâns și numeroase premii, dintre care le amintim pe cele UNITER în 2003, 2009, 2013, 2018, dar și premiile Gopo din 2011, 2014. De asemenea, pe 18 octombrie 2017 el a fost decorat cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de cavaler. Rebengiuc este iubit de români și pentru integritatea sa, deoarece în ciuda faptului că a fost confruntat cu campanii de recrutare înainte de 1989, el nu s-a alăturat niciodată Partidului Comunist Român. În timpul Revoluției Române, Rebengiuc și-a exprimat pentru prima oară mesajul său politic. Fiind prezent în clădirea Televiziunii Române, în acele momente memorabile, el a arătat spre cameră o rolă de hârtie igienică, îndemnând privitorii și membrii personalului din televiziune care au promovat cultul personalității lui Ceaușescu să se șteargă la gură. Și astăzi, chiar dacă aflat la o vârstă înaintată, el rămâne vocal la adresa necesității de a lupta cu corupția din societatea și politica românească.

FOTO: Victor Rebengiuc, facebook PAGINA 23

WWW.BARBATIDESUCCES.RO

8 Tudor CHIRILĂ LOCUL 8 / 6.698 PUNCTE PLUS 1 LOC

udor Chirilă a fost întotdeauna un artist cu mare priză la public, dar în ultimii ani, el a devenit una dintre cele mai apreciate personalități publice, un cântăreț și actor extrem de respectat, dar și un om de televiziune la mare căutare. S-a născut în București, pe 28 mai 1974, și este fiul regretatului gazetar sportiv Ioan Chirilă și al actriței și regizoarei Iarina Demian. Cariera artistică și-a început-o după ce a absolvit clasa profesorului Florin Zamfirescu la UNATC, secția Actorie, în anul 1996. În același an a devenit solistul formației Vama Veche, devenită un adevărat fenomen. În 2006, membrii trupei se despart, iar Tudor Chirilă, împreună cu Eugen Caminschi (chitară) fondează un nou proiect muzical: Vama. Face istorie și cu această trupă, alături de care activează și PAGINA 24

în prezent și împreună cu care a susținut concerte live în fața a milioane de spectatori și a urcat pe scena mai multor festivaluri importante, precum Peninsula, BestFest, Cerbul de Aur, Folk You, Coke Live Festival, UNTOLD etc. Ca actor, a jucat în numeroase filme de scurt și lungmetraj și a interpretat roluri de referință în spectacolele de teatru ale unora dintre cei mai importanți regizori români. Din 2014, Tudor Chirilă este jurat la Vocea României. În primul lui sezon ca antrenor, Tudor Chirilă a câștigat concursul cu Tiberiu Albu, în al doilea sezon cu Cristina Bălan, iar în al treilea sezon cu Teodora Buciu, având astfel trei victorii consecutive ca antrenor, o premieră la Vocea României. Chirilă s-a făcut remarcat și prin faptul că nu a rămas indiferent față de lucrurile care s-au întâmplat în societatea românească. S-a implicat activ în protestele Roșia Montană și Rezist și nu se teme să vorbească cu fiecare ocazie despre importanța luptei împotriva corupției și despre reformarea sistemului educațional. De asemenea, el a inițiat și susține numeroase campanii sociale și proiecte culturale.

FOTO: Tudor Chirilă, facebook, credit: Tudor Cucu

www.zilesinopti.ro

BĂRBAȚI DE SUCCES | 2023

9 Horia BRENCIU LOCUL 9 / 5.677 PUNCTE NEW ENTRY TOP 10

u o carieră ce se întinde pe mai multe decenii, acest talentat interpret, compozitor și prezentator TV și-a câștigat locul în inimile publicului prin vocea sa inconfundabilă și harul de a crea momente muzicale memorabile. Însă, Horia Brenciu este iubit de români mai ales pentru optimismul său și energia pozitivă molipsitoare, pe care le are indiferent ce ar face. Născut pe 27 august 1972, în Brașov, Brenciu și-a început cariera în muzică încă din adolescență, când la 18 ani a debutat în trupa „Apropo”, pe vremea respectivă cântând la pian. În octombrie 1993, în calitate de colaborator, a prezentat prima ediție a concursului interactiv fenomen „ROBINGO”, pe TVR. În anul 2000 se mută la Antena 1, unde prezintă emisiuni până în 2003. Urmează o perioadă de un an de

www.zilesinopti.ro

emisiuni pe Național TV, iar din 2011, pentru Brenciu a început un nou capitol important al carierei sale, cel al emisiunilor muzicale concurs. Inițial, el a fost antrenor la „Vocea României”, apoi jurat la „Te cunosc de undeva” (Antena 1) și apoi, în același rol, la „X Factor”. El a revenit în calitate de antrenor la „Vocea României” în sezonul 11 și împarte scaunul cu o altă artistă foarte apreciată - Theo Rose. Una dintre marile reușite ale lui Horia Brenciu a fost înființarea bandului „HB Orchestra”, în 2002, un proiect muzical cu un sound distinct, care a reușit să cucerească inimile ascultătorilor prin mixul inedit de genuri muzicale și prestațiile live pline de energie. Cu acest proiect muzical, Brenciu susține concerte sold out în toată țara. Horia este căsătorit din 2014 cu Alice Dumitrescu și au împreună o fetiță, Mina, născută în 2012, un băiețel adoptat în 2016, pe când avea doi ani, și două fete din legăturile anterioare ale lui Alice, Andreea și Maria.

FOTO: Horia Brenciu, facebook PAGINA 25

WWW.BARBATIDESUCCES.RO

10 Ștefan BĂNICĂ Jr. LOCUL 10 / 5.605 PUNCTE NEW ENTRY TOP 10

iul celebrului actor Ștefan Bănică (senior) și al jurnalistei Sanda Vlad-Liteanu, Ștefan Bănică Jr. este una dintre vedetele cu o foarte mare bază de fani de toate vârstele. La cei 56 de ani ai săi, Bănică și-a construit o carieră incredibilă, care se întinde pe trei decenii, atât ca actor, compozitor, cântăreț, cât și ca regizor, producător și moderator TV. În toate aceste domenii, el a excelat și a fost recompensat cu atât de multe premii, încât o listă completă nu ar încăpea pe această pagină. Menționăm aici doar faptul că în 2004, președintele României l-a decorat pe Ștefan Bănică Jr. cu Ordinul și medalia Meritul Cultural în grad de Cavaler, Categoria D - „Arta Spectacolului”, „în semn de apreciere a întregii activități și pentru dăruirea și talentul interpretativ pus în slujba artei scenice și a spectacolului”. Bănică a susținut mii de evenimente PAGINA 26

muzicale, iar concertele sale de Crăciun de la Sala Palatului au devenit un adevărat fenomen, stabilind recorduri de vânzări în România - reprezintă cea mai longevivă și complexă producție muzicală din țara noastră, o adevărată tradiție de peste 17 ani. În cariera sa de cântăreț, el a lansat 15 albume, premiate cu cinci discuri de aur și două de platină. Are zeci de videoclipuri muzicale, dar și peste 30 de roluri în film și teatru. De asemenea, succesul imens al lui Ștefan Bănică Jr. stă și în faptul că, indiferent de vârstă, el a rămas relevant pentru un public foarte variat, începând de la copii, tineri și până la părinți și bunici. În ceea ce privește viața personală, Bănică a fost căsătorit cu actrița Mihaela Rădulescu, în perioada 1994 - 1999; a avut o relație cu Camelia Constantinescu, care i-a oferit primul copil, Radu Ștefan, dar cei doi s-au despărțit în anul 2005. În 2006 s-a căsătorit cu realizatoarea TV Andreea Marin, care i-a oferit în 2007 o fetiță, pe nume Ana Violeta, dar au divorțat în 2013, an din care Ștefan Bănică este într-o relație cu cântăreața Lavinia Pârva. Cei doi s-au căsătorit în 2017, iar în 2019 au devenit părinții unui băiețel, Alexandru.

FOTO: Ștefan Bănică Jr, facebook

www.zilesinopti.ro

LOCURILE 11/50

BĂRBAȚI DE SUCCES | 2023 11. Mircea Cărtărescu scriitor 12. Marcel Iureș actor 13. Mircea Lucescu antrenor de fotbal 14. Adrian și Dragoș Pavăl oameni de afaceri om de afaceri 15. Dan Șucu 16. Zoltán Teszári om de afaceri 17. Florin Piersic Jr actor prezentator TV 18. Alex Dima 19. Pavel Bartoș actor prezentator radio 20. Răzvan Exarhu 21. Mihai Morar prezentator radio/TV 22. Cătălin Botezatu creator de mod[ 23. Ilie Năstase tenismen 24. Andi Moisescu prezentator TV 25. Dan Negru prezentator TV 26. Mircea Bravo actor 27. Tudor Giurgiu regizor om de afaceri 28. Sebastian Dobrincu 29. Dragoș Pătraru prezentator radio/TV 30. Chef Sorin Bontea chef 31. Cristian Măcelaru muzician 32. Codin Maticiuc actor actor 33. Sebastian Stan 34. Cristian Onetiu influencer regizor 35. Cristian Mungiu 36. Radu Paraschivescu scriitor actor 37. Radu Valcan 38. Cristi Puiu regizor 39. Adrian Nartea jurnalist 40. Alin Ușeriu activist 41. Dragos Petrescu om de afaceri 42. Radu Jude regizor 43. Florin Talpeș om de afaceri 44. Virgil Ianțu cântăreț/ prezentator TV 45. Alex Nedea jurnalist 46. Dragoș Bucur actor 47. Adrian Cioroianu profesor universitar 48. Marius Moga compozitor 49. Lucian Mîndruță realizator radio/TV tenismen 50. Horia Tecau

www.zilesinopti.ro

PAGINA 27

BĂRBAȚI DE SUCCES | 2023

WWW.BARBATIDESUCCES.RO

BĂRBAȚI DE

SUCCES Top Bărbați de Succes este o campanie Zile și Nopți, Rock Fm și NIVEA MEN. Topul final a rezultat în urma voturilor online, pe site-ul www.barbatidesucces.ro Perioada de vot a fost 15 septembrie – 15 octombrie și, în total, au votat 4179 de persoane.

Cum a fost realizat topul? Fiecare persoană care a votat a avut posibilitatea să enumere trei bărbați de succes din România. Locul 1 a primit 100 de puncte, locul 2 a primit 66 de puncte, iar locul 3 a primit 33 de puncte. Topul a rezultat prin adunarea numărului de puncte pentru fiecare nume nominalizat. Rezultatele votului au fost certificate de firma de studii de piață Brandberry.

PAGINA 28

www.zilesinopti.ro

TEXT DE IOAN BIG

POP CULTURE MAGAZINE

Film

ȘTIRI / RECOMANDĂRI/ INTERVIURI PROGRAM FILME / VIDEODOME/ PREMIERE CINEMA/ POINT OF VIEW/STREAMING/ TV/ CINE COMBO WWW.ZILESINOPTI.RO/FILME/

Premiere de filme româneşti în noiembrie Filmele româneşti lansate în cinematografe luna trecută, care au surprins prin varietatea lor tematică şi stilistică, s-au dovedit a fi doar preambulul unei veritabile invazii autumnale, din moment ce aproape jumătate dintre premierele programate în noiembrie sunt ale unor producţii autohtone. Să le trecem, pe scurt, în revistă. PREZINTĂ

De ce scriu ăştia pe pereţi? (r: Alin Boeru) este un documentar despre descoperirea de sine a unui corporatist care încearcă să înţeleagă fenomenul graffitti din România, iar Între revoluţii (r: Vlad Petri), construit exclusiv din imagini de arhivă, urmăreşte povestea fictivă, dar inspirată din dosare de la Securitate, a două colege la Medicină, Maria şi Zahra, separate de revoluţii, dar care îşi unesc epistolar destinele. De ce mă cheamă Nora, când cerul meu e senin? (r: Carla Maria Teaha) este un Biopic documentar dedicat scriitoarei Nora Iuga, care şi-a văzut cărţile interzise de comunişti pentru... “erotism morbid”. Două dintre cele mai aşteptate filme româneşti se adresează unor segmente diferite de public, deşi ambele sunt construite cu umor. MMXX ne prezintă în stilul binecunoscut al lui Cristi Puiu patru momente în timp legate de pandemie, care surprind rătăcirile unor suflete, în timp ce Miami Bici 2 (r: Jesús del Cerro) mizează pe fanii tandemului Bilă-Piciu, www.zilesinopti.ro

cu plusul că bad-guy-ul este jucat de... Danny Trejo. Altfel, de staruri - Mickey Rourke şi Anthony Delon - beneficiază şi 21 de rubini (r: Ciprian Mega), care are în prim-plan o procuroare ce-şi vede avansarea profesională depinzând de autorităţile occidentale. Propuneri interesante, tot într-o cheie dramatică, vin şi din partea unor realizatori apreciaţi, Marian Crişan şi, respectiv, Liviu Mărghidan: primul descrie în Warboy călătoria iniţiatică a unui adolescent la finalul WWII, în tentativa de a salva caii familiei în Apuseni, iar autorul Străjerilor ne duce tot la înălţime, în Castelul Crăiţei, prin povestea unui cuplu afectat de un divorţ ai cărui copii dispar într-o expediţie montană. Rămâne de văzut încotro se vor îndrepta preferinţele cinefililor cu o asemenea invazie de filme româneşti, însă, dincolo de asta, important e că reîncepem să ne obişnuim cu mersul la cinema pentru producţii de-ale noastre. PAGINA 31

Noiembrie 2023

POP CULTURE MAGAZINE

Premierele lunii noiembrie 2D

Fiica regelui din mlaștină Gen: CRIMĂ

PREMIERA: 03 NOIEMBRIE

The Marsh King's Daughter urmărește povestea de viață tulburătoare a Helenei Pelletier, însă cum Helena nu este o persoană obișnuită, nici povestea ei nu este una obișnuită. A trăit în mlaștini, unde a învățat să supraviețuiască în cele mai aspre condiții. Femeia trebuie să se confrunte cu trecutul traumatic...

The Marvels Gen: ACȚIUNE, FANTASTIC

Dolby Atmos

Bodyguardul: Misiune în junglă Gen: COMEDIE

PREMIERA: 03 NOIEMBRIE

Mason Petit este un fost soldat de elită care acum este căsătorit și tatăl a două fete. După timpul petrecut în armată, a lucrat ca avocat, dar când un prieten îi oferă o slujbă temporară, nu poate refuza. Trebuie să însoțească o jurnalistă într-o țară periculoasă pentru a o ajuta să ia un interviu președintelui acelei țări.

PREMIERA: 10 NOIEMBRIE

Jeanne du Barry Gen: GEN

PREMIERA: 10 NOIEMBRIE

De această dată, în centrul acestui nou film Marvel se află un trio formidabil de supereroine, fiecare aducându-și în prim-plan puterile, trecutul și poveștile unice. Carol Danvers, cunoscută și sub numele de Căpitanul Marvel, portretizată de incomparabila Brie Larson, este unul dintre cei mai puternici eroi...

Dacă ești în căutarea unei infuzii de măreție și regalitate, filmul Jeanne du Barry este opțiunea ideală, purtându-te într-o călătorie fascinantă în lumea Versailles-ului de dinainte de Revoluția Franceză. Biopicul spune povestea celei mai recente amante oficiale a regelui Ludovic al XV-lea...

Extratereștri cu codițe

WARBOY

Doi copii și părinții lor ajută un trio de extratereștri transformați în câini drăgălași și prietenoși să scape din ghearele unui vânător local de OZN-uri. În acest timp, patrupezii spațiali trebuie să-și repare nava spațială. Myron Donley joacă rolul lui Marvin, vânătorul de extratereștri, care este hotărât să găsească OZN-ul pe care l-a văzut prăbușindu-se în pădure...

Warboy este despre un adolescent prin ochii căruia vedem finalul celui de-al Doilea Război Mondial, mai exact toamna anului 1944. Băiatul încearcă să salveze cei doi cai ai familiei pornind cu ei într-o călătorie inițiatică, traversând peisajul sălbatic al Munților Apuseni. Filmul poate fi numit «un film de război» sau «film pentru copii»...

Gen: ANIMAȚIE

PAGINA 32

PREMIERA: 10 NOIEMBRIE

Gen: DRAMĂ

PREMIERA: 17 NOIEMBRIE

www.zilesinopti.ro

Noiembrie 2023

www.cinemap.ro 2D

Jocurile foamei: Balada șerpilor și a păsărilor cântătoare

PREMIERA: 17 NOIEMBRIE

Gen: ACȚIUNE

Al 5-lea film din populara franciză The Hunger Games ajunge în sfârşit pe marile ecrane! „Welcome to the Hunger Games: The Ballad of Songbirds and Snakes!” Totuși, odată cu lansarea, luna aceasta, a peliculei-prolog, Jocurile foamei: Balada șerpilor și a păsărilor cântătoare, nu intrăm în arenă pentru a o vedea pe Katniss, ci pe predecesoarea ei, Lucy Gray Baird, și pe însuși președintele Snow.

„De ce mă cheamă Nora, când cerul meu e senin” Gen: DOCUMENTAR

PREMIERA: 17 NOIEMBRIE

Dorința Gen: ANIMAȚIE

PREMIERA: 24 NOIEMBRIE

„Dorinţa” („Wish - Asha și steaua cea bună”), noul film al studiourilor de animație Walt Disney, promite o aventură muzicală care îi va transporta pe spectatori în regatul Rosas, un tărâm fantastic în largul Peninsulei Iberice. Rosas găzduiește o comunitate unită, condusă de Regele Magnifico.

NAPOLEON

Călătoria către Bethlehem

Gen: ISTORIC

PREMIERA: 24 NOIEMBRIE

Luna aceasta aduce pe marile ecrane unul dintre cele mai aşteptate filme ale anului 2023, din perspectiva anvergurii spectacolului vizual şi a calităţii interpretării unor figuri celebre în conştiinţa publică, Biopic-ul Napoleon, regizat de Ridley Scott, un expert al filmelor istorice impresionante (Gladiator, Kingdom of Heaven sau 1492: Conquest of Paradise). www.zilesinopti.ro

Gen: MUZICAL

PREMIERA: 1 DECEMBRIE

O nouă poveste a Mariei și Iosif și a nașterii lui Iisus, filmul este un musical live-action care oferă o atenție deosebită detaliilor și calității producției. Scenele pitorești sunt o sărbătoare vizuală, cu peisaje înzăpezite și decoruri care te transportă în magia sezonului. Scenografia și costumele surprind în mod autentic esența epocii biblice, adăugând un strat de bogăție istorică poveștii. PAGINA 33

PREMIERĂ

TEXT DE TEODORA BRATU

Anatomia unei prăbușiri.

Procesul unei relații dezbinate

ând ușile sălii de judecată se deschid, se pun pe masă toate detaliile unei crime, unde victimă este mai degrabă relația decât omul. Ca martori, tragem cu urechea la momente prea intime pentru a fi împărtășite, care au loc între cei patru pereți ai unei cabane neterminate din Alpii francezi. Regizoarea franceză Justine Triet („Vilaine fille mauvais garçon” / 2012) revine în această toamnă cu o nouă poveste dramatică, unde toate indicile morții suspecte ale unui scriitor se îndreaptă spre soția sa - Anatomia unei prăbușiri. Sandra, o scriitoare de origine germană, soțul ei francez, Samuel, și fiul lor de 11 ani, cu deficiențe de vedere, Daniel, și-au petrecut ultimul an într-o cabană izolată dintr-un oraș îndepărtat. Când Samuel este găsit mort în zăpadă, deși toate detaliile conduc spre ipoteza unei sinucideri, poliția se întreabă dacă au de-a face cu o posibilă crimă. În mijlocul acestor incertudini, Sandra devine principalul suspect. Procesul se transformă treptat nu doar într-o investigație a circumstanțelor morții lui Samuel, ci și într-o investigație psihologică în profunzimile relației conflictuale dintre Sandra și Samuel. Pentru ambii romancieri, conflictul domestic a servit întotdeauna drept materie primă pentru munca lor. Tragedia în urma căreia Daniel și-a pierdut vederea a străpuns stabilitatea cuplului

www.zilesinopti.ro

cu mult timp în urmă, ambii simțindu-se copleșiți de regret și vină. Mai mult decât atât, importante sunt elementele adunate de Samuel pentru un proiect de autoficțiune: e-mailuri, notițe și fișiere audio din viața lui, inclusiv o înregistrare a unui conflict între el și Sandra făcută cu o zi înainte de moartea sa. „Intenția mea a fost să creez un film care să prezinte destrămarea relației unui cuplu. Conceptul descrie atât prăbușirea fizică, dar și cea emoțională a unui corp într-o manieră tehnică, simbolizând declinul poveștii lor de dragoste. În centrul filmului se află lupta dintre un cuplu și un copil, analizând complexitatea împărțirii timpului într-o relație. Este o temă care, în opinia mea, nu este adesea explorată în cinematografie și ridică întrebări importante cu privire la reciprocitate, încredere și parteneriatul dinamic.” - Justine Triet. Anatomia unei prăbușiri, film câștigător al premiului Palme d’Or de la Festivalul Internațional de Film de la Cannes, va intra în cinematografele din România pe 3 noiembrie. PAGINA 35

PREMIERĂ

TEXT DE DELIA MITRACHE

„Fiica regelui din mlaștină”,

o poveste profundă despre supraviețuire și identitate

iica regelui din mlaştină (The Marsh King’s Daughter) este un thriller psihologic regizat de Neil Burger, după scenariul lui Elle Smith și Mark L. Smith, care se bazează pe romanul omonim din 2017, scris de Karen Dionne. Cu o distribuție de excepție - Daisy Ridley, în rolul Helenei Pelletier, Ben Mendelsohn, Garrett Hedlund, Caren Pistorius, Brooklynn Prince și Gil Birmingham - filmul promite o experiență captivantă învăluită în mister. The Marsh King’s Daughter urmărește povestea de viață tulburătoare a Helenei Pelletier, însă cum Helena nu este o persoană obișnuită, nici povestea ei nu este una obișnuită. A trăit în mlaștini, unde a învățat să supraviețuiască în cele mai aspre condiții. Femeia trebuie să se confrunte cu trecutul traumatic atunci când tatăl său, Jacob Holbrook, evadează din închisoare. Povestea este mult mai complexă decât pare la prima vedere, însă, pentru a nu diminua doza de suspans, mai spun doar că întreaga viață a Helenei a fost o luptă pentru supraviețuire. Acțiunea se desfășoară în mlaștinile din Michigan, un mediu natural extrem de izolat și neospitalier. Acest decor sălbatic acoperit de vegetație densă conferă filmului o atmosferă PAGINA 36

sumbră și înfricoșătoare, mlaștinile fiind prezentate ca un loc al pericolelor ascunse, cu apă tulbure, noroi adânc și animale sălbatice. Coloana sonoră a filmului, compusă de Adam Janota Bzowski, a reușit să reprezinte cu grație senzația de izolare. Dacă muzica adaugă o dimensiune emoțională experienței viuzale, sunetele naturii, precum vântul șuierător, murmurul apei, zgomotele mlaștinii și strigătele animalelor, sunt amplificate pentru a sublinia caracterul amenințător al peisajului. Aici, cadrul natural este un personaj în sine, cu propriul rol în poveste. Legăturile de sânge și trecutul familial reprezintă o temă centrală a filmului, amintindune că familia, care ne conferă o identitate și ne modelează destinul, poate fi, în mod paradoxal, atât sursa puterii noastre, cât și a vulnerabilităților. Fiica regelui din mlaştină (premiera: 3 noiembrie) este un exemplu al faptului că oamenii nu sunt întotdeauna încântați să-și îmbrățișeze moștenirea ereditară. Cu toate acestea, explorând relațiile interumane complexe, ni se demonstrează că fiecare individ este răspunzător de felul în care continuă această linie a existenței, deși suntem conectați la nivel profund cu generațiile care ne-au precedat. www.zilesinopti.ro

PREMIERĂ

TEXT DE MĂDĂLINA LEFTER

„FREELANCE” sau ce poate face un bodyguard în junglă După surprinzătorul rol în blockbuster-ul verii, Barbie, îndrăgitul luptător WWE devenit actor de film și televiziune, John Cena (Fast X, The Suicide Squad, Peacemaker), revine la ce ştie el să facă mai bine - să lupte cu zâmbetul pe buze - în mult așteptatul mix de comedie și acțiune Freelance, proiectat în România luna aceasta, sub titlul Bodyguardul: Misiune în junglă. Alături de John Cena, din distribuţie mai fac parte Alison Brie (Somebody I Used to know, Horse Girl, Promising Young Woman sau Glow), Alice Eve (Belgravia, Bombshell sau The Infernal Machine), Christian Slater (True Romance), Marton Csokas (Chevalier) și Juan Pablo Raba, cunoscut pentru rolul său din Narcos. Acțiunea se construiește în jurul lui Mason (John Cena), un fost agent al forțelor speciale care face tranziția de la munca incitantă de teren la…o slujbă de birou, care pe cât de liniștită este, pe atât de plictisitoare. Proaspăt ieșit dintr-un divorț complicat de fosta sa soție (Alice Eve), dar prins în monotonia noii sale vieți, Mason, deși reticent la început, decide să www.zilesinopti.ro

readucă adrenalina în viața sa acceptând propunerea cel puțin interesantă a noului său angajator (Christian Slater) - să devină garda de corp a unei jurnaliste cunoscută pentru integritatea sa, Claire Wellington (Alison Brie). Claire urmează să intervieveze un dictator nemilos al unei țări tropicale, aflată la un pas de a se scufunda într-un război civil de proporții epice. Așadar, momentul în care o lovitură de stat militară izbucnește reprezintă și conștientizarea lui Mason că este prins inevitabil în acest conflict, simțindu-se astfel nevoit să găsească o soluție. Cum vor reuși cei trei să supraviețuiască junglei? Dar asasinilor

care le doresc răul? Sunt doar câteva dintre întrebările la care vom avea răspuns în noiembrie. Freelance este regizat de Pierre Morel - consacrat pentru filme de acțiune extrem de populare, precum Taken, District B13, The Gunman sau Peppermint -, după un scenariu de Jacob Lentz, aflat la debutul său ca scenarist de lungmetraj, dar deja faimos pentru scenariile a peste 1000 de episoade ale seriei Jimmy Kimmel Live!, și va ajunge în cinematografele de la noi pe data de 3 noiembrie. PAGINA 37

PREMIERĂ

TEXT DE GRUIA DRAGOMIR

„Răul din interior”:

Un horror cu teme familiare pentru copiii din orice diasporă „It Lives Inside” („Răul din interior”) reprezintă debutul regizoral în lungmetraj al lui Bishal Dutta și pare a fi unul de mare succes mai ales pentru felul original în care îmbină genul horror cu critica socială, dilemele care-i bântuie pe copiii de imigranți, în acest caz indieni, și lupta care se dă în interiorul lor între a-și crea o nouă identitate și a nu-și renega în totalitate cultura din care provin. Temele au un iz familiar pentru toți copiii din orice diasporă. Pe măsură ce Samidha (Megan Suri), o adolescentă indiano-americană, a crescut, ea s-a distanțat tot mai mult de tot ceea ce ar putea să-i dezvăluie identitatea culturală. Pentru colegii ei, ea își spune Sam, evită să vorbească hindi și a avut o ruptură misterioasă cu Tamira (Mohana Krishnan), o colegă de clasă indianoamericană care îi era cea www.zilesinopti.ro

mai bună prietenă. Când are o ieșire nervoasă la adresa Tamirei, ea dezlănțuie fără să vrea un monstru rupt din folclorul hindus. Este vorba de un spirit demonic, numit Pishach, care apare în mitologia hindusă, dar care, în cele din urmă, este o variație a ceva ce a mai apărut într-o multitudine de filme de groază. E legat de întuneric,

se hrănește atât cu carne, cât și cu frică și bântuie coșmarurile celor de lângă el. De multe ori, creatura se limitează la a-și face simțită prezența doar auditiv, dar atunci când se lasă văzută, ea seamănă destul de mult cu hibridul pe care-l vedem la finalul filmului „Alien: Resurrection”. Ca film de groază, bazat pe scenele de suspans care te iau prin surprindere și te fac să tresari de pe scaunul din sala de cinema, „It Lives Inside” funcționează foarte bine. În plus, temele mai grele legate de rasismul internalizat și de experiența imigrantului vor declanșa în mintea fiecărui spectator tot felul de dileme și dezbateri. La final, e posibil să ajungi să te întrebi ce e mai înfricoșător - monstrul supranatural din film sau ideea de acceptare culturală a sinelui?

Cu premiera în cinematografele noastre pe 3 noiembrie, „Răul din interior” promite să fie unul dintre titlurile de referință ale genului horror din acest an, cu o atmosferă înspăimântătoare, efecte vizuale captivante și o interpretare impresionantă. PAGINA 39

PREMIERĂ

TEXT DE DELIA MITRACHE

„Jeanne du Barry”

O călătorie în măreția Versailles-ului de altădată

acă ești în căutarea unei infuzii de măreție și regalitate, filmul Jeanne du Barry este opțiunea ideală, purtândute într-o călătorie fascinantă în lumea Versailles-ului de dinainte de Revoluția Franceză. Biopicul spune povestea celei mai recente amante oficiale a regelui Ludovic al XV-lea şi își propune să te transporte într-o lume a fanteziei, în care aristocrația strălucește în toată gloria sa prin detaliile costumelor luxoase și farmecul sofisticat al curții regale. Scenarista și regizoarea Maiwenn a creat vâlvă încă de la început, alegându-l pe Johnny Depp pentru rolul lui Ludovic al XV-lea, în ceea ce urma să fie prima sa apariție într-un film după divorț, însă, în ciuda provocărilor apărute pe parcurs, Jeanne du Barry s-a dovedit a fi un film biografic subtil și bine realizat, cu o încărcătură semnificativă de umor și sarcasm. Depp oferă una dintre cele mai autentice interpretări ale unui rege care se îndrăgostește de o curtezană, portretizând o figură tăcută, melancolică, dar dominantă, cu o puternică latură www.zilesinopti.ro

întunecată. Jeanne du Barry este interpretată de Maiwenn, Melvil Poupaud joacă rolul Contelui du Barry, iar Pierre Richard îl interpretează pe Ducele de Richelieu. Jeanne du Barry a fost o tânără de origine modestă, care a devenit o curtezană celebră datorită perspicacității, frumeseții, și inteligenței de care a dat dovadă. Maïwenn creează o Jeanne jucăușă și seducătoare, o femeie pasională care s-a îndrăgostit de rege în încercarea de a-și crește statutul social. Scenariul, co-scris de Maïwenn, dezvăluie

absurditatea și șovinismul vieții de la curte. Este o lume foarte ierarhizată, în care fiecare privire, gest și cuvânt au înțeles ascuns. Jeanne este singurul personaj care se lasă condus de emoții spontane. Toată lumea este prea legată de convenție sau de propriul interes pentru a-și dezvălui cu adevărat sentimentele. Elementele disruptive constau în umorul morbid și în personajele adesea monstruoase. Maiwenn acordă o atenție detaliată costumelor și designului de producție. Nu există anacronisme asemenea celor din Marie Antoinette a Sofiei Coppola, dar există același interes obsesiv pentru modul în care personajele se îmbracă și în special pentru modul în care își aranjează părul. Filmul utilizează, de asemenea, foarte inventiv locațiile de la Versailles, de la sala oglinzilor la numeroasele săli în care aristocrații își desfășoară ritualurile bizare. Jeanne du Barry este, în ultimă instanță, o experiență cinematografică pe care iubitorii de drame istorice nu trebuie să o rateze. Filmul va apărea pe marile ecrane începând cu 10 noiembrie. PAGINA 41

PREMIERĂ

TEXT DE GRUIA DRAGOMIR

„The Marvels” - who run the world? (girls)

n Universul Cinematografic Marvel (MCU), aflat prin definiție într-o continuă expansiune, așteptarea atinge întotdeauna cote maxime pentru următorul film care promite să ridice genul filmelor cu supereroi la noi cote. „The Marvels”, această continuare extrem de așteptată a superproducției din 2019 - „Captain Marvel”, este pregătit să fie o punte între personaje deja consacrate, dar și să prezinte publicului noi eroi, oferind o experiență cinematografică ce, fără îndoială, îi va face pe fani să nu stea locului pe scaunele din sala de cinema.

De această dată, în centrul acestui nou film Marvel se află un trio formidabil de supereroine, fiecare aducându-și în primplan puterile, trecutul și poveștile unice. Carol Danvers, cunoscută și sub numele de Căpitanul Marvel, portretizată de incomparabila Brie Larson, e prezentată așa cum o știm cu toții - drept unul dintre cei mai puternici eroi și un etalon al curajului. Alături de ea se află Monica Rambeau, interpretată de PAGINA 42

talentata Teyonah Parris, a cărei evoluție de la prietena din copilărie a Căpitanului Marvel la supereroul care acum mânuiește fotoni, promite să fie cheia întregului filmul. În plus, fanii o vor vedea acum pe marele ecran pe Kamala Khan, interpretată de promițătoarea Iman Vellani, care a preluat mantia lui Ms. Marvel cu tot cu abilitățile sale de schimbare a formei și cu personalitatea sa simpatică, în miniseria difuzată deja pe Disney+. Faza 5 a MCU s-a declanșat la începutul anului 2023, cu www.zilesinopti.ro

Noiembrie 2023

cel de-al treilea film Ant-Man, care l-a introdus cum se cuvine pe principalul răufăcător al Sagăi Multiversului: Kang Cuceritorul. Faza 6 nu va începe înainte de 2 mai 2025, cu un nou reboot al filmului „Fantastic Four” acesta a fost deja amânat de două ori. În timp ce planurile dezvăluite în vara anului 2022 erau optimiste în ceea ce privește ritmul de producție și de lansare a viitoarelor filme și seriale Marvel, reorganizările interne de la Disney, împreună cu greva scenariștilor și actorilor au modificat substanțial acest traseu. Cu toate acestea, iată că ne putem bucura de un nou film din Faza 5 a MCU, al treilea din seria de șapte anunțate, și care sigur va oferi noi indicii despre direcția în care se îndreaptă toată această epopee. Deși intriga din „The Marvels” este în mare parte învăluită în mister, putem reconstitui o premisă vagă a filmului cu ajutorul fragmentelor care au mai scăpat în trailere și al previziunilor oficiale. În plus, dacă ținem cont de evenimentele anterioare care le-au afectat pe cele trei protagoniste, suntem în măsură să facem o presupunere avizată a ceea ce s-ar putea întâmpla în continuare. Căpitanul Marvel a apărut de două ori în timpul fazei 4 a MCU. Mai întâi a existat o aluzie în Shang-Chi, care

POP CULTURE MAGAZINE

sugera o origine enigmatică și implicații mai mari pentru cele Zece Inele, arme aparent străvechi care i-au făcut pe Wong, Bruce Banner și Carol să rămână confuzi cu privire la adevărata lor sursă și la semnalul pe care par să îl trimită. Apoi, există scenele post-credit din „Ms. Marvel”, în care o avem pe Captain Marvel care schimbă brusc locul cu Kamala Khan, într-o scenă confuză. Tot în „Ms. Marvel” avem la fel de misterioasa „brățară magică” ce i-a deblocat abilitățile de mutant, astfel legătura cu cele Zece Inele este ușor de făcut, chiar evidentă, deoarece desenul caracteristic celor Zece Inele este sculptat în interiorul unui templu antic care ascundea una dintre cele mai râvnite brățări. Tot în serial există o scenă în care putem vedea clar că brățara Kamalei a declanșat un fel de schimb de teleportare cu Carol sau poate că este invers, întrucât nu știm ce făcea aceasta din urmă în altă parte în spațiul cosmic. Așa cum stau lucrurile, se pare că brățara lui Ms. Marvel și cele Zece Inele sunt foarte legate și ar putea fi importante pentru o saga amplă din MCU. Dacă sunt într-adevăr relicve dintr-un Război Multiversal din trecut,

asta s-ar traduce printr-o legătură puternică cu Kang (principalul răufăcător al acestei saga) și cu numeroasele sale variante. Între timp, Monica Rambeau, fiica Mariei Rambeau (cea mai bună prietenă a lui Carol Danvers din Forțele Aeriene, pe vremuri) și agent al S.W.O.R.D., a fost afectată de vraja lui Scarlet Witch, care a cuprins temporar orașul Westview (din serialul „WandaVision”). Ca urmare, celulele din corpul ei au fost rescrise, acordându-i o serie de superputeri bazate pe energie. Ultima dată când am văzut-o a fost în scena post-credit din „WandaVision”, unde a fost invitată să meargă în spațiu de către un agent Skrull prietenos. Cea mai probabilă variantă aici este că Nick Fury, care a ieșit din rețea și lucrează alături de Skrulls de ceva vreme (vezi serialul „Invazia secretă”), caută ajutor suplimentar, mai ales în condițiile în care Captain Marvel a dispărut sau este pur și simplu greu de găsit. Să nu uităm de pisici, dar pe 10 noiembrie vedem exact dacă acest trio, cu tot cu pisici, va restabili sau nu ordinea în Multivers. PAGINA 43

PREMIERĂ

TEXT DE GRUIA DRAGOMIR

„MMXX” - Un film despre cum ne-am petrecut pandemia în România

andemia de COVID-19 pare acum destul de departe, chiar dacă nu a trecut foarte mult timp, iar virusul încă este printre noi, dar cel puțin nu mai este începutul acela scufundat în haos, teroare și absurd. Cu binecunoscutul umor de situație, dar și cu multă candoare, Cristi Puiu ne propune să revedem și poate chiar să retrăim fragmente din „acele vremuri” dureroase sau chiar comice. Pentru cei care nu s-au prins, „MMXX” este anul 2020 în cifre romane, iar filmul ne prezintă „patru scurte momente în timp, care surprind rătăcirile unor suflete blocate la răscrucea istoriei”, adică din anul care ne-a marcat atât de puternic viețile. Oana Pfifer (Bianca Cuculici), o tânără terapeută, vizibil distrasă din motive necunoscute, se strecoară puțin câte puțin în plasa chestionarului pe care clientul său ar trebui să îl completeze. Mihai Dumitru (Laur Bondarenco), fratele mai mic al Oanei, îngrijorat de pregătirile pentru aniversarea sa și fără să-și dea seama cât de

PAGINA 44

nepotrivite sunt pretențiile sale, se trezește prins într-o poveste mult mai mare decât poate duce. Septimiu Pfifer (Igor Babiac), soțul Oanei, îngrijorat de starea de sănătate în legătură cu o posibilă contaminare cu SARS-CoV-2, ascultă o poveste stranie în care a fost prins colegul său de la ambulanță în urmă cu mult timp, în așteptarea următorului apel de urgență. Narcis Pătranescu (Dragoș Bucur), inspector la brigada de crimă organizată, tulburat de moartea recentă a unuia dintre colegii săi, se trezește prins într-o poveste întunecată în timp ce interoga o tânără. „Încă o dată, personajele lui Puiu se pierd într-un habitat irespirabil, în care corupția, criminalitatea, lipsa de comunicare și simplul dispreț cuceresc totul. Ecranul se solidifică în fața ochilor privitorului, iar senzația de goliciune cucerește totul: narațiunea dispare și devine o simplă anecdotă.” - El Mundo. Este clar tabloul unei „familii pandemice” cât se poate de românești, în care o să ne putem privi și, pe alocuri, recunoaște pe marele ecran, începând cu 10 noiembrie. www.zilesinopti.ro

PREMIERĂ

TEXT DE MONICA FELEA

ouă, femeilor născute în jurul anilor ’90, nu ne-a vorbit nimeni despre sexualitate. Nici despre corpurile noastre, nici despre ce ni se întâmplă odată cu înaintarea în vârstă. În mintea noastră, părinții noștri nu făceau sex, despre bunici nici nu se mai punea problema.

Nora Iuga are 90 de ani în „De ce mă cheamă Nora, când cerul meu e senin” și vorbește despre dorința sexuală, despre sentimente și iubiri neîmplinite, despre literatură și poezie, despre evoluția corpului care se degradează și a sufletului care devine mai profund și mai înțelept. Nora a trăit o viață cât multe alte vieți – de la călătorii în vremuri în care oamenii nu aveau voie să călătorescă, la ore nesfârșite cu vodkă și tutun, în care scriitorii vremurilor scriau ce nu aveau voie să scrie. Nora Iuga călătorește cu trenuri până la Frankfurt la un târg de literatură, acolo unde este iubită și așteptată. Nora Iuga scrie scrisori unui iubit ce nu i-a fost niciodată iubit, așa cum înțelege societatea www.zilesinopti.ro

de astăzi relațiile. Nora Iuga vorbește despre dorințe, despre cuvinte care vin de dincolo de rațiune. Se bucură ca un copil, se alintă ca o adolescentă, este cochetă ca o tânără domniță și înțeleaptă ca o femeie care a înțeles și trăit poezia până la 90 de ani. Carla Maria Teaha, pe care poate mulți o știți de la Radio Guerrilla, o întâlnește pe Nora. O urmează în călătoria ei cu trenul, o vizitează frecvent în apartamentul ei din Titan, stă alături de ea în anii COVIDului, când totul devine mai greu și mai apăsător. Între cele două femei din epoci atât de diferite se naște o relație de încredere și grijă care ne oferă nouă, spectatorilor de rând, șansa de a vedea și înțelege

din 17 noiembrie doar în cinematografe cu imagine

ROTARU, ADELA GRECEANU, CLAUDIA FITCOSCHI, VLAD ZOGRAFI montaj ROXANA SZEL, LIGIA POPESCU, PATRICIA CHELARU mixaj sunet ANGELA BACIU AVRAMOVA VFX CLAUDIU MITCU, IOACHIM STROE CARLA-MARIA TEAHA WEAREBASCA 2023

SCANEAZĂ PENTRU INFO & TRAILER

Un portret unic: „De ce mă cheamă Nora, când cerul meu e senin”

lucruri pe care nimeni nu ni le spune: cum se simte trecerea timpului, ce ni se întâmplă, cum putem naviga prin amintiri și prezent, cu ce rămânem. „Un portret din care nu veți afla prea multe despre palmaresul Norei de premii sau despre succesul în critica internațională și nici despre regretul că nu a devenit actriță. Ci veți petrece timp cu Nora. Și poate veți vedea un film despre iubire.” – CarlaMaria Teaha, regizoare. „De ce mă cheamă Nora, când cerul meu e senin” este „una dintre cele mai delicioase experiențe cinematografice pe care le poți avea în 2023!”, scria Alexandra Nistoroiu, în Libertatea. Dar e mai mult de atât. E o ocazie unică de a intra în intimitatea unei personalități complexe, un bilet spre înțelegere și simțire. O poveste despre iubire. Ne vedem din 17 noiembrie în cinematografe!

PAGINA 45

PREMIERĂ

TEXT DE IULIANA CIOCÎRLAN

Cine este acum pasărea cântătoare și cine e șarpele în universul

The Hunger Games

elcome to the Hunger Games: The Ballad of Songbirds and Snakes! And may the odds be ever in your favour.”, cum ar spune Eﬃe Trinket, personaj iconic al trilogiei The Hunger Games. Totuși, odată cu lansarea, luna aceasta, a peliculei-prolog, Jocurile foamei: Balada șerpilor și a păsărilor cântătoare, nu intrăm în arenă pentru a o vedea pe Katniss, ci pe predecesoarea ei, Lucy Gray Baird, și pe însuși președintele Snow, care are doar 18 ani în cea mai recentă producție a lui Francis Lawrence. Vă așteptați să îl revedem pe Coriolanus Snow la opt ani de la încheierea francizei în care ne era prezentat ca un președinte tiran, fără empatie? Nici eu, dar iată că destinul ne face să ne întoarcem în timp, când este văzut ca o ultimă speranță de către familia sa, cândva respectată, acum căzută în dizgrație în ochii unui Capitoliu postbelic. Situației sale dificile, se adaugă un nou obstacol: în cadrul ediției a X-a a Jocurilor Foamei, este numit mentorul lui Lucy Gray Baird, tributul Districtului 12. Totuși, după ce Lucy captează atenția întregului Panem la ceremonia PAGINA 46

de deschidere, tânărul Snow realizează că șansele s-ar putea să fie în favoarea lor. Astfel, cei doi își unesc forțele pentru a supraviețui Jocurilor Foamei. Pe tânărul Snow îl va interpreta Tom Blyth, popular pentru roluri precum Billy în Billy the Kid sau Archie

Baldwin în Gilded Age. Alături de el, Rachel Zegler o va interpreta pe Lucy. Rachel este cunoscută pentru personajele interpretate în West Side Story sau Shazam! Fury of the Gods. Co-starul lui Rachel Zegler din West Side Story, Josh Andrés Rivera (Cat www.zilesinopti.ro

Noiembrie 2023

Person, Sugar Baby), se alătură distribuției și îl va juca pe cel mai bun prieten al lui Snow, Sejanus Plinth. Poate cea mai interesantă referință în materie de personaje este Tigris Snow, unul dintre stiliștii celebri ai Capitoliului atunci când Katniss este pentru prima dată tribut, interpretată de Eugenie Bondurant, despre care aflăm că este verișoara lui Coriolanus Snow. De această dată, în rolul lui Tigris o vom vedea pe Hunter Schafer, arhicunoscută pentru portretizarea lui Jules în Euphoria.

Jason Schwartzman îl va interpreta pe Lucretius „Lucky” Flikerman, gazda Jocurilor Foamei și strămoșul lui Caesar Flickerman, gazda jocurilor în trilogia originară, portretizat, la acea vreme, de Stanley Tucci,

iar Viola Davis ne va capta atenția în rolul Voluminei Gaul, creatoarea Jocurilor.

POP CULTURE MAGAZINE

Viola a devenit celebră pentru producții precum The Woman King sau How to Get Away with Murder, însă cel mai cunoscut rol al său rămâne cu siguranță cel al menajerei Aibileen Clark din pelicula The Help, pentru care a fost nominalizată la Globul de Aur şi la premiile BAFTA și Oscar, la secțiunea Cea mai bună actriță (pentru acest rol, Viola a câștigat un Premiu SAG). Peter Dinklage (GoT) îl va interpreta pe

Casca Highbottom, cel care a creat în mod neintenționat Jocurile Foamei. Pentru Jocurile foamei: Balada șerpilor și a păsărilor cântătoare, Francis Lawrence se întoarce în poziția de director și producător, ceea ce ne face doar să ne așteptăm la aceeași atmosferă plină de suspans ca în The Hunger Games: Catching Fire, Mockingjay Part 1 și Mockingjay Part 2. Lawrence este câștigător al două premii Grammy la categoria cel mai bun videoclip, în 2002, pentru Suerte și în 2011, pentru Bad Romance, iar printre cele mai populare creații cinematografice ale sale

se numără Water for Elephants și Red Sparrow. Alături de Lawrence, ca producători, revin Nina Jacobson și Brad Simpson, care au câștigat un premiu Emmy şi Globul de Aur pentru producția American Crime Story: The People vs. O.J. Simpson în 2017. Autoarea cărților, Suzanne Collins, va fi în continuare în rolul de producător executiv, alături de Tim Palen, iar Michael Lesslie, cunoscut pentru redactarea script-urilor unor pelicule precum Prince of Denmark, Assassin’s Creed și The Little Drummer Girl, va fi scenaristul adaptării cărții. Pentru cei care nu au citit romanul Suzannei Collins, poate părea - din trailerul filmului - că se încearcă empatizarea publicului cu viitorul președinte Snow, dar fanii adevărați au aflat deja, din carte, faptul că asistăm la căderea tânărului și naivului Coriolanus și la crearea tiranului președinte Snow, care este în continuare urmărit de trecut și de sintagma „lucrurile pe care le iubim cel mai mult sunt cele care ne distrug”. Întrucât Collins nu a mai scris și alte cărți din universul Hunger Games, putem spune că, pe 17 noiembrie, apare în cinematografe ultima producție a acestei serii și că abia atunci vom afla răspunsul întrebării din titlu. PAGINA 47

PREMIERĂ

TEXT DE SILVIA TRAȘCĂ

„Dorința”,

un musical-tribut adus moștenirii Disney Cel de-al 62-lea lungmetraj al Walt Disney Animation, Dorinţa (Wish - Asha și steaua cea bună) se anunţă a fi o aventură muzicală animată, care îi va transporta pe spectatori în regatul Rosas, un tărâm fantastic în largul Peninsulei Iberice, ce găzduiește comunitatea condusă de regele Magnifico. „Oamenii vin din întreaga lume pentru a-și transmite dorințele acestui rege minunat, care promite să-și păstreze visele în siguranță”, spune Chris Buck, regizorul filmului. „Nu trebuie să-și facă griji pentru nimic, pentru că el își va îndeplini acele dorințe într-o zi.” Comedia muzicală Wish urmărește aventurile Ashei, o fată de 17 ani idealistă și isteață, a regelui Magnifico, conducătorul regatului, a lui Valentino, capra preferată a Ashei, și a Stelei, o minge cerească de energie infinită. Asha își pune o dorință atât de puternică, încât aceasta este în curând îndeplinită de www.zilesinopti.ro

Star. Asha și Star se înfruntă cu puternicul rege Magnifico pentru a dovedi că atunci când voința unei persoane curajoase este combinată cu magia stelelor, lucruri minunate se pot întâmpla cu adevărat. Fie că este vorba de Geppetto privind stelele, dorindu-și ca Pinocchio să devină un băiat adevărat, de Tiana, care se uită la stele în timp ce visează să dețină propria afacere, sau de Moana apelând la stele în încercarea ei de a-și salva insula, unele dintre cele mai iubite personaje Disney sunt definite de visele lor în această producție de sărbătoare. Wish celebrează tocmai acest tip de pasiune. „În centrul filmului nostru este următoarea idee: nu există o putere mai mare în univers decât cineva cu o dorință reală în inimă”, spune scriitoarea filmului, Jennifer Lee (Frozen), din poziţia sa de director de creație al

studioului. Dincolo de faptul că Dorinţa (premiera: 24 noiembrie) aduce un omagiu animat moștenirii Disney, acest film reprezintă, de asemenea, şi o reflectare a prezentului și viitorului celebrului studio, cu imaginile sale inovatoare, amploarea inspirațiilor culturale și muzica sa contemporană, captivantă, iar tandemul regizoral Chris Buck-Fawn Veerasunthorn este o dovadă elocventă a uneia dintre trăsăturile de bază ale Walt Disney Animation Studios: o generație colaborează cu următoarea. Wish - Asha și steaua cea bună promite să fie o poveste muzicală încântătoare, bogată în aventură, magie și personaje de neuitat, demnă de moștenirea studiourilor. PAGINA 49

TEXT DE IOAN BIG

PREMIERĂ

NAPOLEON

Joaquin Phoenix, din nou împărat... într-un film de Ridley Scott

e 24 noiembrie are premiera unul dintre cele mai aşteptate filme ale anului, nu doar din perspectiva anvergurii spectacolului vizual, ci şi a calităţii interpretării unor figuri celebre în conştiinţa publică, Biopic-ul Napoleon, regizat de Ridley Scott, un expert al filmelor istorice impresionante, fie şi dacă ne gândim doar la Gladiator, Kingdom of Heaven sau 1492: Conquest of Paradise.

Diferenţa în abordare faţă de precedentele pelicule ale cineastului este aceea că dimensiunea psihologică ale personajelor-cheie istorice din Napoleon va fi mult mai profund şi în detaliu explorată, mai ales că apreciatul actor Joaquin Phoenix (Joker, Walk the Line) a revenit la Ridley Scott în rol de Împărat - după Commodus, din Gladiator -, atras tocmai de stranietatea personalităţii scundacului lider militar şi politic, iar aportul său creativ a însemnat schimbări semnificative în scenariul lui David Scarpa (All the Money in the World), inspirat de jurnalele lui Napoleon Bonaparte, Prezentat în cinematografe într-o versiune compactată, de numai... două ore şi jumătate (se pare că “director’s cut”-ul lui Ridley Scott are peste patru ore), filmul se centrează pe ascensiunea (şi apoi decăderea) generalului corsican însetat de putere, într-o Franţă cuprinsă de febra revoluţionară, care nu ezită să pună tunurile pe propriii concetăţeni şi să o decapiteze pe Regina Maria Antoaneta, înainte de a antrena întreaga naţiune într-o serie de războaie de dimensiuni www.zilesinopti.ro

epice, mânat nu doar de propriul ego, care-l va transforma într-un lider imperial, ci şi de strategiile şi planurile cinice ale iubitei sale, Joséphine de Beauharnais (Vanessa Kirby - The Crown, Mission: Impossible), viitoarea Împărăteasă, ce crede despre consort că, de fapt, este doar... ’a tiny little brute’. O “brută” în pielea căreia Phoenix, performer imprevizibil şi nenconvenţional în abordarea rolurilor, a intrat cu maximă dedicare. Dincolo de caracterul de dramă psihologică, spectaculozitatea viziunii lui Sir Ridley Scott asupra acelei perioade istorice se va ridica, fără nicio îndoială, mult peste oricare dintre Biopicurile precedente (de la Napoléon, al lui Abel Gance, din 1927, la Waterloo, din 1970, al lui Serghei Bodnarchuk), deoarece include ample secvenţe recreate cinematografic din nu mai puţin de şase bătălii purtate de ultra-ambiţiosul corsican (inclusiv invadarea Egiptului, din 1798, cu deschiderea focului asupra Piramidelor), deci Napoleon este un film care merită cu certitudine a fi văzut pe un ecran... cât mai mare. PAGINA 51

Noiembrie 2023

TEXT DE IOAN BIG

De la Ramses la Napoleon

Istoria și istorisirile lui Sir RIDLEY SCOTT

remiera celui mai recent film semnat de Ridley Scott, Napoleon, ne reaminteşte că pasiunea lui pentru evenimente cu relevanţă perenă s-a materializat într-o amplă succesiune de pelicule realmente notabile. Istoria poate fi descoperită prin intermediul viziunii subiective a legendarului cineast britanic începând cu anul 1300 Î.Hr. (Exodus: Gods and Kings, filmul său din 2014, cu Christian Bale în rolul lui Moise şi Joel Edgerton ca Ramses II), până în secolul XXI, prin speculaţia pe marginea tensiunilor dintre Occident şi Orientul Mijlociu generate de terorismul religios (Body of Lies, 2008). Cu The Last Duel (2021), o poveste cavalerească inspirată de fapte petrecute în Franţa secolului al XIV-lea, în timpul Războiului de 100 de ani, Ridley Scott - el însuşi cavaler autentic, înnobilat de Regină pentru serviciile aduse cinematografiei britanice - a întregit o trilogie dedicată Evului Mediu, începută cu Kingdom of Heaven (2005), având un scenariu vag inspirat de cruciatul Balian d’Ibelin, liderul apărării Ierusalimului în faţa armatei lui Saladin. În Robin Hood (2010), a doua sa istori(sir)e, regizorul a rămas tot în anii lui Richard Russell Crowe Inimă de Leu, dar s-a dus spre Gladiator

PAGINA 52

1210, pe fundalul războiului ce a condus în final la căderea Imperiului Angevin. Biopic-ul House of Gucci a venit în 2021 ca o incursiune în istoria recentă inedită din partea lui Scott, fiindcă acesta nu se arătase până atunci interesat de contextul anilor ’90 decât sporadic, din perspectiva celui de-al Treilea Val Feminist şi a rolului de ‘peacekeeper’ asumat de SUA Lady Gaga în afara graniţelor House of Gucci (G.I. Jane, Black Hawk Down), dar trebuie privit ca o explorare socioeconomică a regizorului într-o bucată de istorie pe care el însuşi a trăit-o, redată prin piese de caleidoscop cinematic, precum American Gangster (2007) sau All the Money in the World (2017), despre anii ’70, ori Thelma & Louise (1991), road-movie-ul feminist devenit iconic pentru America anilor ‘80. Sigur că Ridley Scott rămâne cunoscut în primul rând pentru Gladiator (2000), a cărui poveste se petrece în anul 180, în perioada sfârşitului Pax Romana, sub Commodus - cu acelaşi Joaquin Phoenix, din Napoleon, în rolul Împăratului -, dar nu trebuie omisă drama istorică 1492: The Conquest of Paradise (1992), cu Gérard Depardieu întruchipându-l pe Cristofor Columb, sau debutul strălucitor cu The Duellists (1977), ce se consumă între 1800 şi 1816, de când Napoleon era liderul Republicii Franceze, până la faimoasa bătălie de la Waterloo. Iată cum, în 2023, chiar în luna în care împlineşte venerabila vârstă de 85 de ani, regizorul închide un cerc prin reîntoarcerea la figura istorică ce i-a marcat intrarea în cinematografie. De atunci, Sir Ridley Scott a făcut... istorie! www.zilesinopti.ro

FESTIVAL

TEXT DE IOAN BIG

Festivalul de film fantastic „Dracula Times”, o experienţă Pop culture

ub egida Dracula Film Festival de la Braşov, eveniment deja reputat în plan internaţional, ajuns anul acesta la a XI-a ediţie, la Timişoara va avea loc, între 29 noiembrie şi 3 decembrie, festivalul de film fantastic Dracula TiMes, care îşi propune, în spiritul DFF, să ofere publicului o experienţă (pop) culturală ce trece dincolo de spaţiul cinematografiei, menită a crea în ansamblul ei memorabilitate şi a amplifica atracţia pentru variile forme de expresie ale fanteziei umane. Trei recomandări din bogatul program al festivalului - care include, firesc, proiecția filmelor câștigătoare ale Dracula Trophy din ultimii ani (Dawn Breaks Behind the Eyes, 2021; The Creeping, 2022; Halfway Home, 2023) - sunt sugestive pentru a sublinia amplitudinea perspectivei pe care Dracula TiMes aspiră să o împărtăşească iubitorilor de poveşti spuse... altfel.

Fantasy Art. Expoziţia Postmodern Gothic Art (29 noiembrie - 3 decembrie) a reputatului artist italian Giorgio Finamore (Biomechanical Circus, Inner Oz), explorează vizual, printr-un mix personal inconfundabil de influenţe SF, Gothic, Horror şi Artă Biomecanică, relația complicată om-mașină din perspectiva controversatelor noastre interacțiuni cu multiversul digital și a unor posibile viitoruri... sumbre. PAGINA 54

Cineconcert. Bosco, cvintetul spaniol care îşi defineşte muzica drept “psihedelic renascentistă”, va susţine pe 2 decembrie un concert conceput pe imaginile filmului mut italian L’Inferno di Dante (1911), alcătuit din 54 de scene şi pigmentat cu picturi animate inspirate de Gustave Doré. Bosco, trupă ale cărei concerte pline de teatralitate şi poezie au fost caracterizate ca “halucinogene cu efect visceral”, alternează pasaje în care rockul industrial se împletește cu electronica și cu altele în care folk-ul sensibil coabitează cu sonorităţile pop.

Film-eveniment în avanpremieră naţională (3 decembrie), Poor Things / Sărmanele creaturi, regizat de grecul Yorgos Lanthimos, a câștigat trofeul Leul de Aur pentru Cel mai bun film la cea de-a 80-a ediție a Festivalului de Film de la Veneția 2023. Poor Things, un Romance SF care îi are în rolurile principale pe Willem Dafoe, Mark Ruffalo și Emma Stone, spune povestea extraordinară a tinerei Bella, care este readusă la viață de genialul și nonconformistul doctor Godwin Baxter. Un must-see! www.zilesinopti.ro

Noiembrie 2023

POP CULTURE MAGAZINE

Premiere şi proiecţii speciale la „Dracula TiMes” Programul festivalului Dracula TiMes (29 noiembrie - 3 decembrie) de la Timişoara include un mare număr de proiecţii cu caracter special, printre care avanpremiere sau premiere naţionale ale unor producţii definitorii pentru zona filmului fantastic actual, având în capul listei câştigătorul Leului de Aur la Veneţia în 2023, Poor Things, în regia lui Yorgos Lanthimos, ce va fi proiectat în cadrul unei seri dedicate lui Willem Dafoe, alături de Shadow of the Vampire, pentru care actorul a fost nominalizat la Oscar în 2001, şi ineditul The Lighthouse (2019), realizat de Robert Eggers (The Northman), cu Willem Dafoe și Robert Pattinson.

Thanksgiving

Bones and All

Alte două filme, proiectate în avanpremieră naţională, atrag, de asemenea, atenţia. Thanksgiving este cel mai recent film al lui Eli Roth - autorul unor filme horror notabile, precum Hostel sau Cabin Fever, dar care a intrat în conştiinţa publică ca ‘The Bear’, unul dintre Inglorious Basterds ai lui Tarantino -, iar There’s Something in the Barn e o comedie Horror super-captivantă despre o familie americană care se mută în Norvegia după ce primeşte o moştenire şi, în perioada de adaptare la stilul de viaţă scandinav, descoperă un elf bătrân care îşi duce veacul întrun hambar. Dintre highlighturile Dracula TiMes face parte, incontestabil, şi drama horror Bones and All, avându-l în rolul principal pe Timothée ‘Dune’ Chalamet. www.zilesinopti.ro

Vesper

Noutăţi absolute pentru publicul din România sunt lungmetrajele proiectate în premieră, multipremiate şi nominalizate la trofee în festivaluri de film fantastic prestigioase (Bruxelles IFFF, Screamfest, Sitges), printre care se numără Mad Heidi şi, respectiv, Vesper. Cel din urmă, selectat în 2022 inclusiv la Karlovy Vary, este un SF centrat pe lupta pentru supravieţuire a unei fetiţe bio-hacker de 13 ani pe un Pământ al cărui ecosistem a fost distrus, iar celebrul Mad Heidi reprezintă un savuros festin comic ce amintește, ca umor, de clasice precum Top Secret, doar că în cheie Horror, cu icon-ul elveţian Heidi purtând într-un viitor distopic lupte extrem de sângeroase cu fasciştii... brânzei.

Mad Heidi

Nu în ultimul rând, trebuie menţionat horror-ul supranatural Forbidden Wedding, proiectat tot în premieră, cel mai recent film al regizorului turc Metin Kuru, prezent în Dracula Film Festival, în 2020, cu al său debut strălucitor, Sealed Invasion. De altfel, majoritatea filmelor din programul proiecţiilor, propus în cadrul Dracula TiMes de către DFF, în cooperare cu Sombra-Murcia European Fantastic Film Festival, sunt prezentate pentru întâia oară publicului timişorean şi, drept urmare, se constituie în tot atâtea porţi deschise acestuia către spaţiul fanteziilor cinematografice contemporane. PAGINA 55

POINT OF VIEW

TEXT DE ŞTEFAN IANCU

„BARRY”

Acțiune și umor… dar nu pentru toată lumea

apacitatea de atenție a omului a scăzut considerabil în ultimul deceniu, odată cu apariția rețelelor de socializare. Videoclipurile s-au transformat în reels-uri foarte scurte, pentru care, dacă în primele două secunde nu oferă un conținut suficient de interesant cu care să îți ia ochii, nu există decât o singură variantă: scroll și mai departe.

Cam de aceeași soartă sordidă suferă și serialele sau filmele de pe platformele de streaming. E foarte greu să ieși în evidență într-o mare de producții care toate speră la un sezon 2 și, de fapt, ai o singură șansă: să construiești un episod pilot suficient de bun cât să vrei să-l faci pe spectator să se uite și la următorul. În ultima vreme, nimeni nu a reușit s-o facă atât de bine ca Barry. Scris, regizat, produs și jucat de Bill Hader (cunoscut pentru emisiunea Saturday Night Live), Barry spune povestea unui veteran de război întors din Irak, care suferă de stres posttraumatic, introvertit, care nu prea știe ce să facă cu viața lui. Pentru că situația lui financiară nu e deloc roz, Barry lucrează ca asasin plătit pentru Fuches (Stephen Root), însă e cât se poate de detașat și vede asta strict ca pe un job. Totul se dă însă peste cap în viața lui în momentul în care este angajat de către mafia cecenă din L.A. să se „ocupe” de un individ care se culca cu nevasta unuia dintre șefi. Căutând momentul potrivit, Barry își urmărește „ținta” până când ajunge la un curs de actorie pentru amatori, unde se PAGINA 56

îndrăgostește instant de comunitatea de acolo și în special de Sally (Sarah Goldberg), una dintre cele mai eminente studente. Așadar, asasinul plătit vrea să devină actor și să lase în urmă viața mizeră pe care o duce. Și cam ăsta ar fi episodul pilot. Ce m-a atras instant la Barry a fost felul în care reușește cu atât de multă grijă și ușurință să construiască o lume și să creioneze niște personaje fără să aibă nevoie de 40 de episoade. Înțelegi foarte repede cine e cine, cine vrea ce, de ce nu poate să obțină ce vrea și cam ce ar trebui să facă pentru a obține ce vrea, dar și pe cine supără în acest proces. Probabil că acest tot unitar se datorează faptului că cei de la HBO au avut curajul de a-l investi pe Hader cu încredere absolută pe partea creativă. Atunci când ideea unui singur om e transpusă într-un proiect și nu a mai multora se simte că nu devine o ciorbă de idei și stilistici și este coerentă și dusă la final, cu cap și coadă. Cel mai tare mă bucură când găsesc un serial care bifează multe dintre lucrurile care îmi plac mie: actorie bună, scenariu care se susține, umor negru și puțină acțiune. Dacă ai și tu aceleași interese ca mine pe partea asta, atunci Barry sigur e pentru tine! www.zilesinopti.ro

Noiembrie 2023

TEXT DE TEODORA BRATU

Artă

ȘTIRI / RECOMANDĂRI/ INTERVIURI/OPINII ART EXPO/ PERFROMING ARTS/ARTIȘTI URBANI/ BENZI DESENATE WWW.ZILESINOPTI.RO/ARTA-CULTURA

În lumina și umbra lui El Greco

oménikos Theotokópoulos, cunoscut drept El Greco în lumea artei, a fost un pictor și sculptor grec din timpul Renașterii spaniole. Stilul său expresionist a fost privit frecvent cu neînțelegere de către colegii săi, iar criticile sale deschise la adresa altor artiști au provocat tensiuni. El Greco este considerat în prezent o influență timpurie a expresionismului și cubismului. În spațiile de la Piano Nobile din Palazzo Reale din Milano, până pe 11 februarie 2024, este accesibil publicului un proiect expozițional amplu și fără precedent dedicat marelui El Greco. Pentru prima dată în capitala lombardă, peste 40 de lucrări ale artistului sunt expuse, punând bazele unei cercetări istorico-critice profunde și inovatoare.

Expoziția este împărțită în cinci secțiuni, prima pornind de la datele biografice pentru a propune o nouă privire asupra operei lui El Greco. Intitulată O răscruce de drumuri, se referă la începuturile pictorului în producția de icoane cretane și la ucenicia sa la Veneția și la Roma. Cea de-a doua etapă, Dialoguri cu Italia, expune o serie de lucrări realizate sub influența directă a pictorilor italieni, pe care îi admira pentru utilizarea culorii și a luminii, cum era cazul lui Tițian și Bassano, sau pentru măiestria lor în ceea ce privește figura, în cazul lui Michelangelo. Cea de-a treia secțiune, www.zilesinopti.ro

Pictura Sfințeniei, explorează faza timpurie a activității lui El Greco la Toledo ca pictor de scene religioase. Expoziția continuă cu Again the Icon și ilustrează modul în care artistul revine, în ultima fază a existenței sale, la sistemul compozițional al icoanelor din Creta natală, dezvoltând o producție caracterizată de o abordare directă, frontală, fără ca nimic să distragă atenția de la credință. Sunt lucrări de introspecție profundă, în care potențialul expresiv al gesturilor este cercetat în detaliu. Expoziția se încheie cu o secțiune în care este adus un omagiu singurei opere mitologice create de

El Greco, Laocoon (1610 și 1614), o capodoperă târzie și strălucitoare, plină de mesaje care și astăzi rămân neinterpretate. Marile muzee au împrumutat capodopere pentru realizarea acestei expoziții, printre care celebrele Sfântul Martin și Cerșetorul de la National Gallery din Washington, Portretul lui Jeronimo De Cevallos sau Sfântul Ioan și Sfântul Francisc de la Galeriile Uffizi. Expoziția se mândrește, de asemenea, cu prezența unor lucrări extraordinare din instituții ecleziastice care vin pentru prima dată în Italia, cum ar fi Martiriul Sfântului Sebastian din Catedrala din Palencia sau Expulzarea negustorilor din Templu din Biserica San Ginés din Madrid. PAGINA 57

DANS CONTEMPORAN

INTERVIU DE IOAN BIG

fotografii © jeromebel.fr

JÉRÔME BEL „Când ești coregraf, devii prizonierul propriilor obsesii și propriei estetici”

estivalul internaţional de dans contemporan Iridescent, organizat de Centrul Național al Dansului București (CNDB), programează, pe toată durata lunii noiembrie, 16 spectacole cu caracter inedit, cele mai multe prezentate în premieră în România, semnate de creatori reputaţi, precum Ioana Paraskevopoulou, Jean-Baptiste Baele, Iva Sveshtarova & Willy Prager, Janet Novás și, nu în ultimul rând, Jérôme Bel, unul dintre cei mai importanţi coregrafi francezi contemporani, invitat pentru a realiza spectacole la bienale de artă și la muzee (Tate Modern, MoMA, Documenta 13, Louvre) și pentru a susţine prelegeri la universități ca Stanford sau UCLA. JÉRÔME BEL (n. 1964) a primit premiul Bessie pentru The show must go on (New York), a câștigat Premiul Routes Princesse Margriet pentru spectacolul Pichet Klunchun și eu, iar în 2021 a primit Taishin Performing Arts Award pentru Dances for Wu-Kang Chen. În cadrul Iridescent, artistul vine cu performance-ul Jérôme Bel, pe care îl definește ca “auto-bio-coreo-grafic”, creat ca manifestare a interesului său pentru interpretul ca individualitate și materializat de-a lungul timpului prin portretele unor dansatori precum Isadora Duncan, Véronique Doisneau, Cédric Andrieux sau Laura Pante.

După performance-ul Retrospective, din 2019, revii în Jérôme Bel asupra genealogiei forţelor care ţi-au nuanţat pe parcursul timpului discursul și parcursul artistic. Ce te-a determinat să reiei explorarea? Retrospective a fost un eșec. Nimeni n-a înţeles despre ce era vorba, așa că am luat-o de la capăt, adăugându-mi propriile explicaţii și comentarii. Motivul real a fost însă acela că trebuia să pun punct muncii mele de 30 de ani. Era necesar să adun laolaltă diversele mele operaţii artistice trecute pentru a mă putea mișca în continuare într-o cu totul altă direcţie. E adevărat, PAGINA 58

priviţi din afară, acești ultimi patru ani par acum o pauză epistemologică. Relaţia mea cu lumea s-a modificat profund, de fapt, criza ecologică mi-a schimbat toată perspectiva asupra lumii și a ceea ce arta poate face în acest sens. Această piesă a mea [Jérôme Bel] este un testament al vechii lumi, al unui fel trecut de a gândi, care însă, cu toate astea, m-a condus spre o nouă relaţie cu lumea, ce va fi formalizată în mod diferit de-acum înainte. Critica mea de până acum a capitalismului, inegalităţii și consumerismului nu a rămas fără consecinţe, din moment ce m-a condus spre conștientizarea ecologică. www.zilesinopti.ro

Jérôme Bel este nu doar despre ce ai făcut, dar și despre... de ce ai făcut. Cât este istorisire și cât e istorie personală? Cum ai ales detaliile biografice asupra cărora te-ai oprit în performance-ul tău? Îmi înţeleg mai bine propria existenţă mulţumită pieselor mele. În ce mă privește, a crea performance-uri reprezintă un mod de a înţelege prin ceea ce trec. Oamenii cred că artiștii creează piese pentru a spune ce gândesc, însă e exact invers, artiștii fac artă ca să înţeleagă ei înșiși ce gândesc, ce trăiesc și ce simt, pe când spectatorii consumă artă încercând să simtă și să înţeleagă tot ceea ce reprezintă pentru ei încă un mister și nu se articulează foarte bine. În cel mai bun caz, arta poate fi considerată un răspuns la ceea ce filosoful Baptiste Morizot și istoricul de artă Estelle Zhong Mengual numesc, în cartea lor, Aesthetics of Relationship, “indecisul”, nehotărâtul. Privim spre artă - de preferat spre arta contemporană -, întrucât există întrebări încă fără răspuns în vieţile noastre și arta ar putea - sau nu - să ne ofere răspunsurile sperate. Cred că asta încerc eu să arăt în piesa mea, cum descopăr forme artistice în baza întrebărilor și cum unele dintre aceste forme nu se constituie în răspunsuri, pentru că am avut în viaţa mea și destule eșecuri. În afară de Jérôme Bel, ce are un caracter personal, o parte importantă a operei tale din ultimii 20 de ani se bazează pe biografii ale unor dansatori. Ce anume cauţi la un

POP CULTURE MAGAZINE

performer astfel încât să devină subiect de studiu bio-coregrafic? Am avut nevoie de mulţi ani ca să realizez de ce i-am ales pe acești oameni și nu pe alţii, deoarece au fost destui cei care m-au rugat să îi portretizez, și am identificat două motive. Primul e acela că practicile lor artistice m-au interesat realmente. Iubesc dansul, însă doar o mică parte din acesta, fiindcă 99% mi se pare completamente caraghios și neatractiv, așa că am refuzat orice portret care se referea la forme de dans care, pentru mine, erau completamente neinteresante. Un al doilea motiv, ceva mai complicat, îl reprezintă cei care m-au rugat să fac asta. Pe care dintre dansatori să îi aleg? Trebuie să existe o formă de identificare între mine și acel dansator, trebuie să existe o legătură foarte puternică: aș fi putut eu trăi viaţa acelui dansator, aș fi putut fi chiar eu acel dansator dacă m-aș fi născut în altă parte, dacă aș fi fost mai bun ca dansator și așa mai departe. De fapt, aceste portrete sunt, în egală măsură, niște autoportrete fictive ale mele, ca și cum, mulţumită acelor dansatori, mi-am putut inventa o altă viaţă decât cea pe care o duc. Când ești coregraf, devii prizonierul propriilor obsesii, propriei estetici și, după o vreme, asta începe să devină destul de plictisitor, iar faptul că am devenit interesat de acei dansatori a reprezentat o formă de evadare temporară din mine însumi. A fost foarte plăcut, ca o vacanţă. [...]

Citiţi interviul complet cu JÉRÔME BEL pe www.zilesinopti.ro www.zilesinopti.ro

PAGINA 59

foto © Dieter Hartwig

Noiembrie 2023

PERFORMING ARTS

TEXT DE TEODORA BRATU

Festivalul SoNoRo - On the Couch - continuă în București și apoi în Cluj

fotografii © Șerban Mestecăneanu

n viziunea Dianei Ketler, pianistă și directoarea artistică a Festivalului SoNoRo, prima idee pentru ediția din acest an a evenimentului, a 18-a, intitulată On the Couch, a provenit de la un interviu cu unul dintre titanii pianului, Sviatoslav Richter. El a descris dragostea sa pentru muzica de cameră și a spus că cel mai valoros sentiment pe care i l-a oferit aceasta a fost posibilitatea de a dispărea complet în timp ce cânta alături de un partener bun. Acest lucru a determinat-o pe Diana să se gândească la faimoasa teorie a fluxului a lui Mikaly Csikszentmihalyi, psihologul care și-a descoperit pentru prima dată interesul pentru psihicul uman și procesele creative după ce a asistat din întâmplare la o conferință a lui Carl Gustav Jung. O stare de imersiune completă este ceea ce muzicienii încearcă să obțină pe scenă. Aceasta vine odată cu perfecționarea continuă a meseriei, dar și în momentele în care pătrunzi adânc pe tărâmul subconștientului, al imaterialului, atunci când explorezi emoțiile și stările care se află ascunse. Studiul psihicului uman se poate realiza sub mai multe forme. Atât arta, cât și știința sunt mecanisme instrumentale care ne ajută să ne înțelegem pe noi înșine și relațiile noastre cu lumea exterioară.

Pentru tema festivalului SoNoRo din acest an, On the Couch, căutarea poate fi nesfârșită, dar ne conduce inevitabil către Viena, orașul genialilor Schubert, Mozart, Beethoven și Brahms. Întrebarea care rămâne în continuare este ce a făcut din Viena de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea un loc unic în istoria artelor, a muzicii și a științelor? Politica culturală liberală și faptul că a fost o răscruce a națiunilor Europei au jucat cu siguranță un rol important. Viena a unificat artiști, arhitecți, scriitori, medici și compozitori, iar aceștia își puteau schimba liber ideile cu un flux al creativității care era PAGINA 60

cu adevărat interdisciplinar. Visele, fanteziile, ambițiile, conflictele, dragostea, ura - toate au dat naștere expresionismului în artă și ne-au oferit figuri precum Freud, Mahler, Kokoschka, Schiele, Schönberg sau Korngold. Temele din acea perioadă erau atemporale și universale, iar apariția disciplinelor psihanalitice a avut de-a face cu climatul cultural al acelui mare oraș. Muzica este cea mai intimă dintre arte, iar actele creative de compoziție, interpretare și ascultare își au rădăcinile în subconștientul uman. Nu există percepție a muzicii fără implicarea emoțiilor profunde, a proceselor subliminale și a amintirilor.

NOIEMBRIE 2023

n contextul acestor idei bune de explorat pe o canapea imaginară, dar și cu ajutorul muzicii, organizatorii acestui festival nonconformist, care continuă în Bucureşti până pe 5 noiembrie, după care se mută în Cluj, în perioada 6-12 noiembrie, propun publicului un program format din multe piese inedite. Viena începutului de secol XX, Viena lui Freud a devenit prin intermediul artiștilor extraordinari ai acelui timp un mediu cultural excepțional și chiar centrul muzical al Europei. În contextul celui de-al Doilea Război Mondial, compozitori de geniu precum Zemlinsky, Korngold și Friedman au emigrat, iar Viena postbelică nu a mai fost aceeași. Dacă parcurgem programul, vom remarca numele compozitorilor care au trăit și au compus atunci în Viena, fiind inclus cvintetul lui Friedman, un mare interpret de pian, dar și lucrări de Chopin, care a dominat scena concertistică a Europei în epoca respectivă, în egală măsură un compozitor foarte apreciat de-a lungul timpului și un pianist extraordinar. Un concert de inspirație vieneză din SoNoRo a fost chiar cel intitulat Wunderstadt Wien / Minunatul oraș Viena, ce a inclus lucrări semnate de Alexander von Zemlinsky, Gustav Mahler, Fritz Kreisler, Anton von Webern și Ludwig van Beethoven. În concertul intitulat Padre e Figlio este explorată muzical relația a două cupluri tată-fiu, ambele strâns legate de Viena, ambele pline de www.zilesinopti.ro

FESTIVAL

iubire și ură, interacțiuni umane și muzicale complexe. Este vorba despre relația dintre Leopold Mozart și fiul lui genial, Wolfgang Amadeus, iar apoi legătura dintre Julius Leopold și Erich Wolfgang Korngold. Două lumi, două secole, doi Wunderkinder, doi tați stricți. Toată lumea spunea la un moment dat că Erich Wolfgang Korngold a fost o reîncarnare a lui Mozart, dat fiind faptul că a fost genial de mic, precum și prin relația dintre Korngold și tatăl lui. Oare această muzică genială s-a născut datorită sau în ciuda acestor complexități? Un program captivant va putea fi urmărit, de exmplu în concertul Autoportret, la Muzeul Național de Artă, în sala Auditorium, cu o selecție de compozitori precum François Couperin, Eric Satie, Anton von Webern, Gabriel Fauré și Ignaz Friedmann. În concertul Breaking the Tabu din Sufrageria Regală a MNAR, publicul va avea o experiență puternică, datorată unor piese de Grieg, Weinberg sau Wagner, dar și Epilogului lui Alfred Schnittke, Out of the World, pentru violoncel, pian și casetă înregistrată, care va fi interpretat de Valentin Răduțiu, binecunoscutul violoncelist româno-berlinez, prim violoncelist al Deutsches Sinfonieorchester din Berlin. Fie la Bucureşti, fie la Cluj, „canapeaua” SoNoRo vă invită în acest final de toamnă la (măcar) o sesiune de terapie muzicală, ce promite să fie realmente memorabilă. PAGINA 61

TIMIȘOARA 2023

Re(Collecting):

Memorie, transformare și identitate

Ryszard Kaja PLAKAT – POLSKA Expoziție de afiș polonez

9-26 noiembrie 2023 | Vernisaj: 9 noiembrie, ora 19:00 Locație: Bastion 1, Galeria 1, strada Hector 1, Timișoara HEI – House of European Institutes propune, ca prim eveniment al lunii noiembrie, o expoziție de afișe care dezvăluie și desfășoară Polonia în fața ochilor noștri, de la diversitatea geografică și culturală la alte atribute ale țării, văzute prin ochii artistului polonez Ryszard Kaja și concepută în perioada 2012–2019. Ryszard Kaja a creat un mod neconvențional de promovare a diferitelor zone și particularități ale Poloniei, reușind să redea un imaginar al Poloniei lipsit de clișee sau mesaje patetice, care însă comunică cu multă căldură, discret ori cu umor, adesea, mândria și atașamentul față de propria țară. Despre artistul Ryszard Kaja (1962–2019) vorbește Leszek Jamrozik, administrator și custode al moștenirii lui Ryszard Kaja: „Pictor, scenograf, grafician și creator de afișe, Kaja a debutat la răscrucea anilor ‘80/’90 ca scenograf, în cadrul celor mai importante teatre de operă și balet din Łódź și Poznań. În anii ‘90 și începutul anilor 2000 a fost unul dintre cei mai renumiți scenografi polonezi. La apogeul carierei sale teatrale, a început să manifeste interes pentru afiș, de care mai înainte se ocupase doar sporadic. Afișele sale, peste 500 de lucrări, i-au adus foarte repede recunoaștere internațională. În ultimul deceniu, seria de afișe POLSKA a fost apreciată la scară largă, dobândind o popularitate incredibilă și statutul de operă-cult, iar el a intrat în Areopagul maeștrilor afișului polonez.” Program vizitare expoziție: Miercuri – Vineri: 16:00 – 20:00 / Sâmbătă – Duminică: 11:00 – 20:00 Proiectul face parte din Programul cultural național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023” și este finanțat prin programul European Echoes, derulat de Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara, cu sume alocate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii. Este organizat în parteneriat cu Municipiul Timișoara, prin Centrul de Proiecte. PAGINA 62

foto © Kristin Wenzel

28 – 29 noiembrie 2023 | Termen limită de înscriere: 17 noiembrie

Timișorenii de toate vârstele sunt invitați să se înscrie la Re(Collecting): Memorie, transformare și identitate, atelier de cercetare conceput de artista de origine germană Kristin Wenzel, ce investighează abordări durabile față de patrimoniul cultural și arhitectural, practicând și (re)gândind diferite modalități de îngrijire, protecție și conservare în cadrul și prin intermediul artelor vizuale. Atelierul își propune să investigheze diversitatea arhitecturală a Timișoarei prin intermediul unei plimbări colective prin oraș, examinând istoria trecută și prezentă a acestuia și diferitele manifestări ale arhitecturii. Prin colectarea unor fragmente de mici dimensiuni de arhitectură, ca formă de rezistență și vulnerabilitate, participanții vor trasa o linie de demarcație între experiența personală și memoria colectivă. Rezultatele atelierului vor fi prezentate publicului într-o expoziție ce va conține un microarhivar de fragmente ale orașului, reproduse în ipsos. Înscrierile se fac aici: hei@eunic-romania.ro www.timisoara2023.eu

B.D.

TEXT DE MĂDĂLINA C. DIACONU

România 100 la Jocurile Olimpice

ema ediției cu numărul 5 a Olimpiadei de Benzi Desenate (România 100 la Jocurile Olimpice) reprezintă nu doar o provocare creativă, ci și o oportunitate de a parcurge istoria, prezentul și viitorul Jocurilor Olimpice unite prin cultura celei de-a noua arte, banda desenată. În contextul Jocurilor Olimpice de la Paris 2024, România marchează 100 de ani de la prima medalie, obținută la JO Paris 1924, iar acest lucru îi va încuraja pe participanți să exploreze, să inoveze și să transpună în benzi desenate ceea ce înseamnă spiritul olimpic, inspirându-se din istoria bogată a României la JO și a relației sale cu Franța și Parisul. Putem să ne gândim în acest context la marii români care au lăsat o amprentă profundă în universal parizian, fie că vorbim despre Constantin Brâncuși și arta sa unică, despre Maria Tănase și mesajul ei de iubire transmis prin muzică sau despre Emil Cioran, Mircea Eliade, Eugen Ionescu și prietenia prin intelectul lor profund. Putem descoperi legăturile tehnice și inginerești dintre cele două țări, cu referire la inginerul Gheorghe Pănculescu și turnul Eiffel. Să nu uităm de muzica magnifică sub bagheta marelui compozitor George Enescu, precum și spiritul avangardist a lui Tristan Tzara. Această olimpiadă reprezintă o oportunitate de a da viață poveștilor unice transpuse în benzi desenate, de a experimenta stiluri grafice noi, lucrări care să celebreze această conexiune specială dintre România și Franța la Jocurile Olimpice din 2024. Ediția a V-a aduce mai multe noutăți importante în regulamentul de desfășurare: textele din benzile desenate vor fi în limba română, franceză sau engleză (deoarece planșele

www.zilesinopti.ro

câștigătoare vor fi expuse la Paris în timpul Jocurilor Olimpice din 2024), posibilitatea de participare la concurs a elevilor români din diaspora, precum și deschiderea unei noi categorii de jurizare a planșelor realizate de studenți. Data de predare a lucrărilor este 31 martie 2024. Participarea este gratuită și deschisă tuturor elevilor claselor I–XII și studenţilor. Premierea se va face pe categorii de vârstă. Toate detaliile privind regulamentul Olimpiadei de Benzi Desenate ediția a V-a vor fi postate pe pagina FB a concursului. Olimpiada de Benzi Desenate este inițiată de Mihai Ionuț Grăjdeanu, autor și profesor de benzi desenate, sub egida Comitetului Olimpic și Sportiv Român și a Academiei Olimpice Române. Eveniment este desfășurat sub patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO.

PAGINA 63

PERFORMING ARTS

INTERVIU DE IOAN BIG

ANITA HARTIG

„Filtrez povestea prin experiența mea reală ca să o fac credibilă”

PAGINA 64

Anita Hartig foto © Fanny Berg

eschiderea stagiunii din această toamnă a adus-o în La Bohème, de Puccini, pe scena Operei Naționale București, pe celebra soprană română Anita Hartig, în rolul Mimi, cu care aceasta debutase la Opera din Cluj în 2006 şi la Scala din Milano, Royal Opera House şi Metropolitan Opera din New York, în anii 2012-2014. Una dintre cele mai căutate vedete de operă în momentul de față, bistrițeanca ANITA HARTIG (n. 1983) este absolventă a Academiei de Muzică Gheorghe Dima din Cluj şi, de la debut, a cântat în unele dintre cele mai importante teatre de operă din lume, de la Bayerische Staatsoper, Kanagawa Kenmin Hall Tokyo sau La Monnaie Bruxelles până la Opéra National de Paris şi Gran Teatre del Liceu Barcelona, colaborând cu dirijori de renume, precum Bertrand de Billy, Daniele Rustioni, Carlo Rizzi, Dan Ettinger, Adam Fischer, Daniel Oren, Mark Elder, Ivor Bolton sau Marco Armiliato. Atrasă de operă în adolescență datorită contactului întâmplător cu vocea Mariei Callas, Anita Hartig şi-a urmat parcursul din ce în ce mai strălucitor nu doar cu determinare, dar şi cu un simț al echilibrului remarcabil, manifestat în modul în care şi-a gestionat cu realism succesul crescând şi timpul tot mai prețios. Dialogul prilejuit de prezența artistei în România pentru spectacolul de la ONB ne-a oferit posibilitatea să aflăm mai multe detalii despre cum se raportează la muzică, profesie şi, în general, la viață.

Sărbătoriți în toamna aceasta împlinirea frumoasei și rotundei vârste de 40 de ani. Pășiți deja ca acasă pe scenele Metropolitan Opera, La Scala sau Covent Garden. Ce v-ați mai putea dori? O viață simplă, unde să învăț să savurez zi de zi lucrurile alea care mi se par plictisitoare. Adică să mă plimb, să beau o cafea şi să mă bucur din plin de ea, conștient, să o degust... asta vreau să devin, un gourmet al vieții. Să mai cânt un pic, să mă bucur de viață, de partenerul meu, de familia mea, de cei câțiva prieteni. Și să devin eu mai bună. De fapt, asta mi-am dorit dintotdeauna, doar că, probabil, conceptul mi s-a schimbat un pic acum, când se apropie cei 40 de ani. Unde au plecat toți anii ăștia, au zburat? Zici că am închis ochii un moment și deja

POP CULTURE MAGAZINE

BOEMA foto ONB

NOIEMBRIE 2023

m-am trezit aici... deci nu-mi doresc lucruri mari, nu vreau să mai bifez aşteptări. Am trecut de faza asta. Aniversarea o petreceți în România, chiar în rolul cu care v-ați lansat la Opera din Cluj în 2006, Mimi, din La bohème. De atunci... cât ați devenit Mimi și cât s-a infiltrat Mimi în personalitatea dumneavoastră? Oh! Ce întrebare complexă! Cât din Mimi sunt eu și cât din mine e Mimi? Hmmm! În ce privește inocența și în ce privește partea pe care Puccini nu ne-o arată, chiar discutam cu colegii mai devreme de asta, adică în actul III, Rodolfo îi zice lui Marcelo că ne-am certat și mi-a zis că s-a terminat relația, iar eu mă gândeam... de ce nu ne-o arată? O arată pe Musetta și, în mintea mea, undeva, Musetta și Mimi ar fi același personaj, arătat în diferite etape ale vieții, să zic, deci nu mi se par foarte diferite ele, ca personaje, caractere, personalități. Pentru că, tot în actul III, de fapt și în actul IV, se anunță în text că a flirtat cu nu știu ce viscontino, deci pe vremea aia probabil așa era... fetele, ca să se ajute, flirtau și aveau relații de ce știu eu ce gen cu bărbați mai cu statut și cu bani. Vreau să subliniez, de fapt, că e vorba de dualitatea pe care și eu o simt în mine, adică pot să fiu și vulnerabilă, dar și să n-am nevoie de nimeni, să fiu independentă, pot să fiu și inocentă, dar pot să mă și cert. Dar, cum am spus, Puccini nu ne arată cum se ceartă Mimi, iar eu nu o cred inocentă sau incapabilă să-și exprime frustrările, să izbucnească în emoții, pentru că noi suntem duali și reali de la început. Suntem duplicitari mereu și avem o gamă foarte largă de trăiri interioare, nu suntem numai o singură www.zilesinopti.ro

chestie. Ea nu este doar inocentă, nu e doar vulnerabilă, este și pasională, e și poetică. În aria primă a ei repetă cuvintele lui Rodolfo. De ce oare? Să-l tachineze în joacă, evident! Deci știe să flirteze, numai că e un pic mai subtil arătat, nu atât de evident cum e la Musetta. Îmi place dualitatea asta și o regăsesc în mine. Nu știu în ce procentaj, dar cred că tocmai de-asta îmi place Puccini, caracterele sunt așa de realiste, știți? Le crezi că pot să fie sau ai fi putut să fii tu, la un moment dat. Toți știm cum e să fii student, să nu ai bani, să tânjești după dragoste, să vrei mai mult, să vrei să fii poet sau să vrei să cucerești lumea... aia e vârsta. Apropo de tânjitul după dragoste, Mimi iubește lucrurile cu “mirosuri dulci și blânde, ce vorbesc despre dragoste, primăvară, vise și himere”. Ce iubește Anita Hartig? Muzical, vorbind. Vedeți, nu putem să alegem mereu ce să facem. Câteodată, din cauza circumstanțelor, trebuie să facem ceva anume, care poate nu ne surâde, nu e pe ceea ce simțim noi în acel moment, și de asta o iau invers. Orice poveste mi se dă, eu încerc să o filtrez prin experiența mea reală ca să o fac credibilă pentru public. Chiar dacă e o poveste din asta fantastică, în care sunt simboluri, întotdeauna încerc, pe cât de mult pot eu, să fac un personaj real și nu să zic ‘Ok, eu trăiesc personajul ăsta’, care e nu știu cum, iar lumea nu se poate apropia de el. Cu cât e mai real și mai tangibil acel personaj pe care îl fac, cred că e cu atât mai aproape de public și mai credibil. [...] Citiți interviul complet cu ANITA HARTIG pe www.zilesinopti.ro

PAGINA 65

din 17 noiembrie doar în cinematografe ROTARU, ADELA GRECEANU, CLAUDIA FITCOSCHI, VLAD ZOGRAFI montaj ROXANA SZEL, LIGIA POPESCU, PATRICIA CHELARU mixaj sunet ANGELA BACIU AVRAMOVA VFX CLAUDIU MITCU, IOACHIM STROE CARLA-MARIA TEAHA WEAREBASCA 2023

SCANEAZĂ PENTRU INFO & TRAILER

cu imagine

ARTĂ FOTO

TEXT DE CLAUDIA ALDEA

Mary Ellen Mark

Imortalizând esența umană

upă ce a absolvit Universitatea din Pennsylvania, unde a studiat pictura și istoria artei, finalizând, în 1964, un masterat în fotojurnalism, inspirată de personalități precum Henri Cartier-Bresson, Robert Frank și Dorothea Lange, toți ocupându-se cu documentarea vizuală socială (care ilustrează realitatea de zi cu zi într-un mod autentic), fotografa americană Mary Ellen Mark a publicat primul ei volum, Passport, în anul 1974, după o călătorie în Turcia, documentând în iconica sa estetică alb și negru o varietate de scene și portrete ale oamenilor pe care i-a întâlnit acolo. Totuși, aventura sa în lumea fotografiei a început la mijlocul anilor ’60, când a decis să se mute în New York, unde, lucrând pentru publicația Look, a primit sarcina de a-l fotografia pe Federico Fellini pe platoul de filmare al peliculei Satyricon și de a urmări viețile dependenților de heroină din clinicile din Londra. Ulterior, Mark a colaborat și cu Life, Time, Rolling Stone, The New York Times și Vogue. În cadrul C/O Berlin Foundation, retrospectiva Mary Ellen Mark: Encounters, prima atât de amplă și detaliată, la nivel mondial, a artistei, va putea fi vizitată până pe 18 ianuarie 2024, găzduind atât printuri (expoziția poartă vizitatorii prin cinci proiecte create între anii 1970 și 1980), cât și materiale rare de arhivă, precum notițe, scrisori și caiete care i-au aparținut. Fiind vorba despre un fotograf care și-a petrecut anii de formare în mediul newyorkez al anilor ’60, într-o perioadă în care societatea

www.zilesinopti.ro

începea să lupte pentru drepturile comunităților defavorizate, majoritatea lucrărilor ei au în prim-plan oameni marginalizați, care nu se conformau normelor sociale ale epocii. Printre cele mai cunoscute subiecte abordate se numără persoanele fără adăpost din Seattle, cele cu dizabilități din Oregon, familiile din lumea circului și lucrătoarele sexuale din Mumbai, portretizate pentru a destigmatiza circumstanțele în care se aflau și pentru a încuraja privitorii să depășească stereotipurile și prejudecățile cu care erau obișnuiți. Astfel, ea trăia alături de subiecții săi săptămâni întregi, studiindu-le caracterele și construind pe baza lor povești vizuale pe care adesea le continua pe parcursul mai multor ani, rămânând în contact cu cei pe care îi cunoștea. Cel mai faimos exemplu este povestea lui Erin Charles, cunoscută sub numele de Tiny, pe care a început să o fotografieze atunci când avea 13 ani și trăia pe străzile din Seattle, proiect numit inițial Streetwise. Treizeci de ani mai târziu i-a continuat istoria în colecția Streetwise Revisited. Întrebată despre arta sa, Mary Ellen Mark spunea: „Dacă ești interesat de fotografie pentru că o iubești, trebuie să știi să te motivezi singur, să fii perfecționist și să nu renunți niciodată.” PAGINA 67

foto © Claudiu Popescu

ARTA ANIMAŢIEI

KEIICHI HARA

Un artist prins între Manga şi Anime

Au trecut 40 de ani de la debutul din 1983 cu Doraemon. Privind în urmă, cum ţi-ai defini evoluţia artistică? Pot spune că m-am maturizat ca regizor, dar mai trebuie subliniat şi faptul că, în aceşti 40 de ani de carieră a mea, aprecierea pentru animaţia japoneză a crescut enorm, atât în Japonia, cât şi în străinătate, deci sunt bucuros, ca artist, PAGINA 68

INTERVIU DE TEODORA BRATU

& IOAN BIG

na dintre cele mai interesante întâlniri pe care le-a prilejuit în toamna aceasta Festivalul Animest, ajuns în 2023 la a 18-a ediție, a fost cea cu regizorul de animație KEIICHI HARA (n. 1959), artist japonez extrem de apreciat la nivel global, a cărui carieră de 40 de ani are două componente distincte, de animator multipremiat pentru seriale de televiziune foarte populare în Japonia, adaptări ale unor francize Manga precum Doraemon sau Crayon Shin-chan, şi de regizor independent de lungmetraje, care a debutat în 2007 cu Anime-ul Summer Days with Coo, nominalizat la echivalentul nipon al Oscarurilor şi premiat cu două Tokyo Anime Award. A urmat în 2011 Colorful, ce i-a adus primele distincții la Annecy şi i-au asigurat poziția în topul celor mai urmăriți creatori de Anime din întreaga lume. Filmul lui Keiichi atrage atenția asupra neglijenței cu care autoritățile tratează depresia de care suferă tot mai mulți adolescenți din Japonia, topic-ul dovedindu-se de interes peren pentru cineast, care îl reflectă, în asociere cu alte probleme grave specifice tinerilor niponi, inclusiv în cea mai recentă adaptare a sa a unei Manga, Lonely Castle in the Mirror, proiectată în Animest 18 alături de coming-ofage-ul The Wonderland (2019) şi Miss Hokusai (2015), Biopic al creatorului ‘Marelui val de la Kanagawa’. Prezența lui Keiichi Hara în România s-a dovedit un bun prilej pentru un scurt dialog despre modul în care se raportează la artă în pendulările sale continue între Manga şi Anime. că trăiesc într-o eră extrem de favorabilă pentru Anime. Gândeşte-te că în luna martie a acestui an existau 93 de milioane de artişti Manga! Ca formă de exprimare vizuală, de ce te-ai îndreptat spre Anime şi nu spre Manga? Am absolvit o școală de animație [Tokyo Designer Gakuin College] şi, în mod normal, ar fi trebuit să devin animator, de fapt, asta m-am www.zilesinopti.ro

Noiembrie 2023

Miss Hokusai, r. Keiichi Hara

gândit că voi fi... numai că, pe parcursul studiilor, am descoperit că sunt destui alţii în jurul meu mult mai buni decât mine la desen şi, practic, nu puteam să concurez cu ei. Prin urmare, am fost foarte dezamăgit de această postură a mea şi cam atunci mi-am pus problema dacă, poate, n-ar fi mai bine să devin regizor. Acum, dacă aş putea să mă întorc la momentul în care m-am gândit la asta, l-aş felicita pe acel ‘eu’ de atunci pentru idee şi, sigur, dacă aș avea o mașină a timpului, probabil că v-aș putea da mai multe detalii despre cum sau de ce s-au întâmplat lucrurile tocmai în felul acesta. Înţeleg că erai un admirator al tandemului de scriitori Fujiko Fujio, autorii lui Doraemon... Adevărul este că, dintre cei doi [duo-ul era compus din Hiroshi Fujimoto şi Motoo Akibo]], personal, cel pe care eu îl admir şi de care am fost extrem de influenţat este Fujiko F. Fujio [pseudonimul lui Fujimoto], creatorul de fapt al lui Doraemon, fiindcă îi citisem în copilărie celelalte Manga, de dinainte să apară Doraemon. Ceea ce m-a impresionat pe mine la maestrul Fujiko F. era www.zilesinopti.ro

POP CULTURE MAGAZINE

Lonely Castle in the Mirror, r. Keiichi Hara

faptul că protagoniştii lui, în marea lor majoritate, sunt nişte personaje cumva nepotrivite în societate, copii care nu-şi găsesc locul, care nu sunt eroi tipici, iar asta m-a impresionat la vremea aceea foarte mult. Vorbind despre eroi, ai făcut Anime-uri pentru copii, precum Summer Days with Coo, dar şi Biopic-uri, ca Hajimari no Michi. Ce trebuie să aibă o poveste ca să îţi doreşti să o transformi într-un film? N-aş putea spune exact ce anume, însă eu, personal, am citit foarte multe Manga, am văzut o mulţime de Anime-uri, filme și drame TV și din fiecare, într-un fel, am fost impresionat de câte ceva. Am fost deci mișcat de multe lucruri, astfel încât, în momentul în care am început eu să creez Manga, am vrut, la rândul meu, să îi impresionez şi să le transmit acelaşi fel de sentimente oamenilor care se uită la desenele şi filmele mele, să le împărtăşesc aceeaşi emoţie pe care eu am simţit-o în ce văzusem până atunci. [...] Câtă libertate lasă Manga unui creator de Anime în ceea ce priveşte “jocul” cu un personaj deja bine definit ca

identitate vizuală? Cred că este ceva care diferă întotdeauna de la o operă la alta. De exemplu, în cazul Miss Hokusai, vizualul lui O-Ei, din lucrarea originală care stă la baza acestui film, ne arată personajul ca pe o fată nu foarte frumoasă, iar în film am încercat să o fac mai drăguţă decât apare în Manga, nuanţând unele trăsături, dar păstrându-le aproape neschimbate pe cele din original care o definesc, precum sprâncenele extrem de groase. Am încercat să o fac mai frumoasă pentru că, în momentul în care a fost desenată Manga, au apărut unele diferențe în serie, cu bune şi rele, în funcție de priceperea persoanelor care s-au ocupat de desenarea părţii superioare a corpului ei şi din acest motiv, ca regizor, a trebuit să fac ceva în privința asta, când am adaptat-o. Altfel, în cazul descrierii oraşelor, mai ales, mi-am propus să fiu cât mai apropiat de spiritul Manga. [...] Citiţi interviul complet cu KEIICHI HARA pe www.zilesinopti.ro PAGINA 69

ARTIȘTI URBANI

INTERVIU DE GRUIA DRAGOMIR

PULSAR SINAPS: „Lucrul în spațiul public mi-a fost foarte benefic, pentru că te aduce cu picioarele pe pământ”

ulsar Sinaps are 31 de ani, iar în prezent își ocupă timpul cel mai mult cu tattooing-ul în cadrul salonului Sweet Damage Tattoo. Cu muralismul se ocupă mai mult în formula Kaps Crew, dar are și proiecte personale de artă vizuală.

Cum ai ajuns să-ți creezi stilul care te definește și cât de greu a fost pentru tine să ajungi cunoscut și apreciat în România? Fiind mereu în căutare de noi formule estetice, nu cred că mă pot limita la un singur stil definitoriu. Ce mă îndrumă cu adevărat este setea de a crea și perseverența în a fi prezent zilnic în contextul artelor, ceea ce implicit duce la o evoluție organică. Deși sunt foarte des pus în situația de a lucra după brief-uri și moodboarduri care sunt stricte, încerc să găsesc și de acolo un moment de inspirație, însă, cu siguranță pot spune că răbdarea este o virtute pe care o cultiv în aceste momente. Cred că mă voi considera cu adevărat PAGINA 70

cunoscut și apreciat în România în momentul în care mi se va acorda mai multă libertate creativă în cadrul unor proiecte de anvergură și mai ales pe partea de muralism. Cum decurge procesul tău creativ? Aici sunt două situații. Când

lucrez pentru mine, inspirația poate veni din orice. Ce mă ajută foarte mult este faptul că activez în mai multe domenii concomitent. Sunt inspirat de graffiti și lettering, asta fiind introducerea mea în lumea artelor vizuale, mai târziu, în facultate, m-am concentrat pe sculptură și pe muzică atunci când nu eram la cursuri, apoi m-au preocupat tatuajele și muralismul, cele din urmă impactându-mi cel mai mult viața creativă. Când studiezi variat este puțin probabil să ai momente când nu ești inspirat. Este aproape o compulsie să vrei să creezi, însă când lucrezi comanditar și comercial, această compulsie se diminuează. Realitatea este că aceste lucrări comerciale sunt cele care, de cele mai multe ori, îți finanțează viața creativă. Deadline-urile, briefurile, aprobările, modificările pe ultima sută de metri, oamenii care nu au cunoștințe www.zilesinopti.ro

Noiembrie 2023

în domeniul vizual, însă își dau cu părerea, pentru că au impresia că atunci când plătești, implicit știi mai bine etc. Toate acestea sunt deseori moartea inspirației și faptul că nu există încă o piață, cel puțin funcțională, pentru arta contemporană, obligă mulți artiști, a căror practică este absolut superbă, să fie nevoiți să lucreze în paralel, în contexte ce le vor altera profund viziunea și ideile fresh. Cum ți-a schimbat street artul felul în care percepi arta și lumea, în general? Sper să nu dezamăgesc, însă eu nu m-am identificat niciodată ca fiind street artist. Eu vin din zona de lettering și graffiti și am tranziționat către muralism contemporan, fără să trec prin esteticile specifice street artului. Acestea fiind spuse, lucrul în spațiul public mi-a fost foarte benefic, pentru că te aduce cu picioarele pe pământ. Este ușor atunci când lucrezi în atelier să ajungi să uiți în ce context social trăiești. Este super fain să fii înjurat când ești pe schelă și întrebat de ce le „mâzgălești blocul” cu „mizeriile alea?”. Din fericire, uneori, aceiași oameni care te înjură la început, te felicită la final și îți mulțumesc că „le-ai făcut frumos acolo”. Ce am observat este că oamenii, deși reticenți față de nou, au o nevoie profundă de „frumos” în mediul lor proxim, însă mai avem cale lungă către o educație estetică reală în România. Cât de mult te-a ajutat social media în cariera ta? www.zilesinopti.ro

POP CULTURE MAGAZINE

Și cum crezi că influențează social media evoluția și percepția artei? Desigur că există beneficiul conexiunii între oameni, iar descoperirea multor surse de inspirație este mereu binevenită. Însă, ca să fiu sincer, dacă aș putea să lucrez fără să am conturi pe social media, aș face-o imediat. Din păcate, ca oameni ai artelor, suntem obligați să avem social media, pentru că vizibilitatea s-a mutat acolo, iar cea mai mare problemă este că social media a fabricat o confuzie foarte distructivă între artă și content. Content-ul este entertainment și arta are cu totul alt loc, iar faptul că numărul de followeri denotă implicit și calitatea artei este un concept foarte periculos.

Care au fost lucrările care ți-au ridicat cele mai mari provocări? Lucrările comerciale, unde manualul de brand este mai important decât orice decizie creativă. Când lucrezi cu frica de a apărea mereu modificări în proiect, de la schiță până în momentul în care e schela dată jos, există un stres debilitant. Din punctul tău de vedere, cât de important este pentru un artist să includă în opera sa și un mesaj social / politic? Este important ca artistul să înțeleagă profund mesajul pe care vrea să îl transmită. Mi se pare foarte bizar să introduci mesaje sociale sau politice dacă nu știi despre ce este vorba, dar dacă îți este foarte clar contextul despre care vrei să vorbești, atunci este foarte important. Să știți că o lucrare decorativă bine făcută poate avea un impact mult mai benefic decât o lucrare politică prost înțeleasă. Cu ce ai vrea să rămână cineva care trece pe stradă și vede lucrările tale? Mi-ar plăcea să se bucure și să își dea seama că nevoia lui pentru artă chiar este importantă. Ce urmează pentru Pulsar Sinaps? Sper că din ce în ce mai multe picturi, murale și tatuaje... în afara țării. PAGINA 71

TEXTE DE EUSEBIU TUDOROIU

muzică

NOIEMBRIE 2023 ȘTIRI / RECOMANDĂRI/ INTERVIURI/OPINII DIALOGURI FĂRĂ NOTE/ MUZICĂ NOUĂ/ OMUL CU DISCURILE/ FESTIVALURI WWW.ZILESINOPTI.RO/MUZICA/

2023, anul care, muzical, n-a omis (aproape) pe nimeni

n 2023 a existat o ofertă bogată de apariții muzicale în România, cum rar am avut. Fie că vorbim de concerte ori de festivaluri, e greu de crezut că a rămas vreo preferință muzicală neluată în seamă anul ăsta.

La capitolul rock de toate tipurile, am fost vizitați de nume precum Guns N’Roses, Depeche Mode, Deep Purple, Hollywood Vampires, Powerwolf, Parkway Drive și Steve Vai. La care adăugăm headlineri mari din diferite festivaluri, precum Imagine Dragons - cu un număr record de spectatori pentru UNTOLD, Iggy Pop, la Electric Castle, Editors, la Summer in the City, Porcupine Tree, la ArtMania, iar la Metalhead Meeting i-am văzut pe Pantera și Ville Valo, fostul solist HIM, confirmat deja cu o revenire la București în aprilie 2024. În zona alternativului i-am avut și pe britanicii de la The 1975, care în trecut mai fuseseră la două ediții Summer Well, eveniment care, anul ăsta, i-a adus pe Florence + The Machine și Yungblud. Lor li se adaugă The Cinematic Orchestra, la Jazz in the Park. Din rândul muzicienilor mari, îl amintim pe Robbie Williams, cu a treia sa venire la noi. Odată cu el l-am văzut și pe Calum Scott, confirmat că revine în deschidere la Ed Sheeran, în 2024. Sala Palatului i-a găzduit pe Tom Jones, Eros Ramazzotti, Il Volo, Zaz, iar Bonnie Tyler concertează luna acesta pe 16 noiembrie. Ei îi urmează, în decembrie, nume ca Asaf Avidan www.zilesinopti.ro

sau Tarja Turunen, înainte de a încheia calendaristic anul. La poli opuși ai elitismului, au existat oferte tentante și pentru publicul de tip „Beach Please”, dar și pentru cel din categoria „Enescu”, în cazul ambelor existând opțiuni suficiente pentru toate gusturile. Unii artiști au și revenit în același an. Tom Odell a fost, în iunie, la Flight Festival #Timișoara2023 și s-a întors la Digital Throne Iași. Acolo i-am revăzut pe Armin Van Buuren, după UNTOLD, și Lost Frequencies, care fusese înainte la Neversea. Tot după Flight, a revenit și John Newman, însă la Analogue Festival. Astfel, e greu de crezut că cineva a rămas pe dinafară anul ăsta. Din păcate, deși avem unele nume mari deja confirmate, cu greu sperăm la un 2024 la fel de ofertant. Instabilitatea inflației și creșterile de taxe în cultură vor avea ca rezultat o prudență a organizatorilor de a-și asuma un număr mare de artiști și producții. În plus, o parte dintre festivaluri se vor suprapune oricum în aceleași weekenduri, restrângând posibilitatea publicului de a alege să participe la mai multe evenimente. PAGINA 73

MUZICĂ NOUĂ

TEXT DE ALEX MUŞAT

Ce ascultăm în luna noiembrie: întoarcerea veteranilor neobosiți Artiștii și trupele care făceau furori acum mai bine de jumătate de secol nu numai că nu s-au retras, dar revin în forță cu materiale discografice proaspete, produse cât se poate de modern.

The Rolling Stones – Hackney Diamonds „Trupa nu a mai scos un album atât de tipic lor de 40 de ani”, au spus cei de la revista Mojo, în timp ce The Times comentează că LP-ul este „cel mai bun album al trupei, de la Some Girls încoace”. Rareori găsim recenzii atât de apreciative la albumele rockerilor aflați la final de carieră, iar Hackney Diamonds pare că o să devină, pe bună dreptate, unul dintre cele mai bine cotate albume din cariera trupei. Cu invitați de seamă, printre care se numără Lady Gaga, Elton John sau Paul McCartney (iată că, în sfârșit, avem o mică colaborare Beatles – Stones), și produs de tânărul Andrew Watt, noul album ne prezintă un grup de muzicieni ce îmbrățișează soundul prezentului, fără însă a se descotorosi de toate elemente care i-au făcut faimoși. www.zilesinopti.ro

Roger Waters – The Dark Side of the Moon Redux La 50 de ani de la lansarea influentului album Pink Floyd, Roger Waters vizitează opera la care a contribuit când încă nu împlinise 30 de ani. Desigur, temele albumului, precum viața, moartea sau consumerismul primesc o abordare proaspătă, căpătând o nouă însemnătate în abordarea muzicianului octogenar. Sigur că inițiativa lui Waters de a reînregistra o capodoperă muzicală a secolului XX a creat controverse masive, însă albumul merită o ascultare conștientă, cap-coadă. Rămânând o figură scandaloasă a prezentului, Waters reușește din nou să iște controverse muzicale, deși noua sa versiune a primit comentarii pozitive din partea toboșarului Pink Floyd, Nick Mason. Până una alta, nu ne rămâne decât să ne construim propria opinie și să medităm asupra dreptului publicului de a deține controlul asupra operelor artiștilor favoriți.

Ringo Starr – Rewind Forward „Peace and love, peace and love” pare că este tot ce spune fostul beatle pe social media, pe lângă emoji-uri cu broccoli, aliment pe care Starr îl consideră imposibil de înlocuit. Toamna ne surprinde cu o nouă apariție discografică a muzicianului în vârstă de 82 de ani, și anume EP-ul Rewind Forward, o colecție de patru piese optimiste, printre care se află și o compoziție scrisă special pentru noul EP de către fostul său coleg de trupă, Paul McCartney. Este noul album puțin kitschos? Cu siguranță. Ne modifică asta dragostea nemărginită față de toboșarul favorit al ultimilor 50 de ani? Absolut deloc. În vocea sa caracteristică, Ringo ne introduce în universul optimisului și al încrederii față de ziua de mâine, așa că poate n-ar fi rău să îi ascultăm albumul după ce am terminat de audiat LP-ul lui Waters. PAGINA 75

DIALOGURI FĂRĂ NOTE

INTERVIU DE IOAN BIG

foto © Lennert Madou

ndie star-ul belgian TSAR B aka Justine Bourgeus, cantautoare, producătoare și artistă vizuală rafinată, mustind de idei originale, a cărei muzică inclasificabilă pendulează cu nonșalanță între Baroc și Electronică, revine în România pentru un concert de promovare a noului ei album, to the stars. Suntem la 5 ani după debutul său cu LP-ul The Games I Play, timp în care a lansat EP-ul Unpaintable, a avut colaborări cu Alexander Chung, Oscar and The Wolf și Nova Twins, dar ne-a uimit și cu delirantul film-concert Les Dîners de Gala, inspirat de celebra carte de bucate a lui Salvador Dali, din 1973, artistul care vroia să consume ceea ce iubește, inclusiv chipul iubitei sale și arhitectura lui Gaudi. Prin to the stars, TSAR B, ce va performa la Club Control din București, pe 3 noiembrie, ne arată o altă fațetă a personalității sale caleidoscopice, prin reimaginarea codului genetic al Pop-ului contemporan, în care introduce opera și muzica tradițională italiană, dar și Trance sau TripHop, menținându-i însă stabilitatea cu ajutorul unui coagulant de sorginte vagamente Punk, ce dă sens și coerență mixului. JUSTINE BOURGEUS, una dintre cele mai apreciate compozitoare de muzică de film și producătoare pentru artiști emergenți, a cărei carieră a demarat din postura de violonistă de factură clasică, își reconfirmă - prin alter ego-ul său performativ Tsar B - apartenența la avangarda Pop europeană și nu puteam rata șansa aducerii în discuție a acestei noi etape în evoluția ei artistică.

drum spre stele TSAR B Efervescentul al unei artiste ultra-dinamice Justine, care e semnificația titlului albumului tău, to the stars? Reprezintă o aspirație sau o meditație, reflectă o stare de spirit sau o altă perspectivă asupra lumii ce te înconjoară? Toate astea la un loc, aș putea spune. Este un statement emoțional, un soi de drum simbolic. Poți să ajungi mai departe PAGINA 76

decât tu însuți crezi că este posibil. Nu prea știu de unde să încep, dar acest album a fost compus într-o perioadă destul de lungă de timp, una foarte importantă în viața mea, în care au intervenit o mulțime de schimbări. Este precum o călătorie în decursul căreia se întâmplă multe, un roller coaster de intensitatea unui parcurs... spre stele. Dincolo însă de simbolistică, am vrut

să îi dau și o interpretare mai literală și de asta m-am hotărât chiar să îl cunosc pe astronautul nostru, Dirk Frimout, care a fost primul belgian ajuns în spațiul cosmic. Mi-am dorit să aflu în ce măsură emoțiile noastre s-au asemănat și în ce au constat diferențele, întrucât toți acești ultimi ani, cât am lucrat la album, au fost atât de intenși, încât eu am avut senzația de www.zilesinopti.ro

Noiembrie 2023

fotografii © Oriane Verstraeten, Art direction by Uber and Kosher

a fi desprinsă de pământ și mi-am pus întrebarea dacă ai aceleași sentimente călătorind în cosmos, la propriu. Am făcut deci cunoștință cu acest astronaut, acum în vârstă de 80 de ani și ceva, și a fost uimitor. Am vorbit despre spațiu și, la un moment dat, l-am întrebat dacă i-au dat lacrimile, cumva, de emoție, eu traversând această perioadă - în care am râs, dar am și plâns foarte mult, datorită oamenilor pe care i-am întâlnit - o succcesiune de trăiri foarte diferite între

www.zilesinopti.ro

POP CULTURE MAGAZINE

ele... dar el mi-a răspuns cu sinceritate că lui nu i s-a întâmplat asta, pentru că a fost nevoit să rămână concentrat pe partea fizică și matematică a testelor pe care le-a avut de făcut în spațiu, care nu i-au lăsat mult loc pentru emoții... Titlul albumului m-a intrigat inclusiv prin asocierea cu vizualul ce te înfătișează având în mână o vioară în flăcări și o capă în formă de inimă ce-ți maschează chipul... Ei bine, eu nu cred - cel puțin în arta mea - că lucrurile trebuie luate prea literal și, chiar dacă un album care se numește to the stars nu e susținut de un artwork “spatial”, nu înseamnă că nu reflectă aceeași emoție, de o pregnanță la fel de mare. Mă vezi arzându-mi vioara, dar asta semnifică un act de iubire, de emoție extremă. E vorba de un lucru pe care nu l-am putut face într-un anume moment și am simțit acum nevoia să-mi exteriorizez trăirea legată de acesta, să mă exprim pe mine însămi. Vioara în flăcări este un fel de referință la Jimi Hendrix, deoarece eu nu cred că el și-a distrus chitara pentru că o ura, ba dimpotrivă, a făcut-o din dragoste pentru aceasta, cu pasiune și un pic de furie interioară. Iată, la fel am făcut și eu acum cu vioara mea. Și mă bucur că ai observat conturul inimii din pălăria mea, întrucât mulți nu o remarcă, or, ea este creația unui artist belgian de origine

siriană, Kays Mass, care a conceput-o cu o puternică și frumoasă încărcătură simbolică, plecând de la faptul că, în istorie, cei care și-au acoperit capul pentru a-l proteja au fost în general bărbații, soldații în special, iar acest tip de articol vestimentar era asociat, într-o formă sau alta, cu ideea de deținere a puterii. Sigur că asta s-a schimbat cu trecerea timpului, fiindcă existau și femei care purtau pălării, însă am vrut să transmitem simbolic un semnal al iubirii, de unitate și incluziune. Hotărârea mea a fost ca acest album să vorbească în primul rând despre dragoste și să o facă în profunzime și cu mare intensitate. Vezi un pic de furie din cauza focului, dar vezi și stelele, care te aduc pe tărâmul iubirii... așa cum se întâmplă, de fapt, întotdeauna. [...]

Citiți interviul complet cu TSAR B pe www.zilesinopti.ro PAGINA 77

ANIVERSARE

TEXT DE ALEX MUŞAT

BRUCE SPRINGSTEEN

Jumătate de secol de rock’n’roll

ltimii ani nu s-au dovedit a fi foarte prietenoși cu vedetele septuagenare ale rock-ului: în 2022, Elton John și-a reprogramat o bună parte din turneul de adio, după ce a căzut și și-a dislocat șoldul, iar anul acesta, cei de la Aerosmith și-au anulat și ei o bucată din turneul final, după ce Steven Tyler și-a fracturat laringele. Ghinionul nu l-a ocolit luna trecută nici pe cantautorul favorit al americanilor, Bruce Springsteen, care a fost nevoit să își reprogrameze turneul din Statele Unite, după ce a fost diagnosticat cu ulcer gastric. Și totuși, fantastic este faptul că aceleași staruri rock care își trăiau viața la maximum în anii ’70 încă sunt în viață și reușesc să adune sute de mii de oameni în arene de concert și stadioane.

Pe de altă parte, spre deosebire de Tyler, Springsteen rămâne unul dintre băieții buni ai rockului, a cărui viață nu a cunoscut excesele colegilor săi de breaslă. Mereu atent la traiul de zi cu zi al clasei de mijloc, Springsteen s-a transformat în observatorul neobosit al visului american, așa cum a făcut-o și conaționalul său multi-premiat, Billy Joel. Se pare că americanii își iubesc rockerii www.zilesinopti.ro

ce își trag seva creației din luptele zilnice ale muncitorilor din suburbii, iar exemplul cel mai grăitor pare să fie coperta albumului lui Springsteen, Born in the U.S.A: îmbrăcat în blugii reprezentativi ai clasei de mijloc, întors cu fața către steag, Bruce nu își neagă originile, ba din contră, le folosește drept sursă de inspirație pentru propriile creații.

De altfel, luna noiembrie marchează aniversarea a 50 de ani de la lansarea celui de-al doilea album de studio a lui Bruce, The Wild, the Innocent & the E Street Shuﬄe, un LP cât se poate de marcant în evoluția cantautorului. Inspirat de rock and roll și infuzat cu rhythm and blues, discul ni-l prezintă pe Springsteen aducând un tribut locurilor natale, iar single-ul 4th of July, Asbury Park (Sandy) nu face decât să confirme aplecarea acestuia către ținuturi și personaje pitorești. După Sandy, albumul ne-o prezintă și pe Rosalita, un alt personaj feminin care face parte din universul lui Springsteen, univers pe care fanii îl cunosc cât se poate de bine – aceiași fani care au făcut din turneul de anul acesta unul dintre cele mai de succes din cariera recentă a lui Springsteen. Cu gândul la concertele pe care acesta le va susține în Statele Unite anul viitor, nu ne rămâne decât să revizităm cariera unuia dintre cei mai inspirați și neobosiți cantautori americani, iar un punct de plecare poate fi chiar The Wild, the Innocent & the E Street Shuﬄe, un album grăitor atât pentru scena rock-ului din anii ‘70, cât și pentru ulterioara carieră fulminantă a tânărului Springsteen. PAGINA 79

OMUL CU DISCURILE

foto © Vincent Guignet

eriK TrUFFAZ – „Rollin’”

rice album lansat de Erik Truffaz ne inspiră, ne delectează și ne oferă ceea ce, de obicei, muzica aduce odată cu sunetele... o stare bine definită și motive de discuții. Fiecare album ne trimite undeva, fie că e o lume imaginară descrisă într-un limbaj muzical, fie că e muzica unui film, cu toate acele mărci sonore care completează o imagine. În 2020, Erik a primit propunerea de a scrie

PAGINA 80

TEXT DE BERTI BARBERA

muzica pentru un film documentar și, ulterior, un set de teme adaptate după cinematografia franceză pentru a închide un festival. De aici a venit și ideea de a lansa două albume, Rollin’ fiind primul dintre ele. Unele teme sunt ușor de recunoscut, fiind oferite de trompetă cu discrete ornamentații, de pianul electric care colorează spațiul dintre note, cu secția ritmică ce intervine punctual. Nu e nevoie de mai mult pentru a contura perfect atmosfera pe care să o simțim din plin, având în vedere modul în care muzicienii se potrivesc prin timbru și tensiune. Deși temele provin din diverse filme, repertoriul dă impresia unui singur montaj, a unui concert bine conceput ca desfășurare, fluent și dinamic. Nino Rota, Miles Davis și Ennio Morricone se întâlnesc acolo unde Erik Truffaz știe să le găsească punctul comun, conectat la sursă și inovator prin noutatea adăugată. Uneori e suficient să avem o muzică potrivită pentru a vedea un film bun.

www.zilesinopti.ro

TEXT DE ȘTEFAN CHIRIȚESCU

eat&Drink

CULINARiA ȘTIRI / RECOMANDĂRI/ INTERVIURI/OPINII CULINARIA, GURMAND, PE GUSTUL NOSTRU, HORECA, DRINK, CĂLĂTORIE CU GUST WWW.ZILESINOPTI.RO/EAT-DRINK/

România. Campioană mondială. Da, avem o echipă națională care e campioană mondială. La vin. De fapt, la degustarea de vin. Și mai precis, la degustare de vin în orb. Ce înseamnă asta? Degustarea în orb presupune recunoașterea unui vin turnat dintr-o sticlă sau un decantor acoperit, astfel încât nu ai nicio informație despre vin, în afara culorii. Într-o competiție profesionistă, degustătorii trebuie să identifice țara de origine, soiul, zona din care provine (în aceeași țară poate fi un climat cald și unul rece, pentru același soi) și, eventual, marca de vin. Deci, da, să fii campion mondial la degustarea în orb și să bați echipe din țări cu tradiție în vin, cum ar fi Italia, Franța sau Spania, este o performanță mai mult decât lăudabilă. Probabil că vă gândiți, ia uite, au făcut ăștia concurs de bețivi și acu’ se laudă cu asta! Singurul adevăr este că da, ca să fii un degustător bun trebuie să încerci multe vinuri și în mod repetat. Dar nu la aceeași masă, să zicem. Ai nevoie de sesiuni repetate cu vinuri, aceleași vinuri, dar și cu vinuri diverse ca să începi să-ți construiești și, mai ales, să-ți consolidezi memoria aromelor.

Poate părea simplu, dar același soi de vin poate avea expresii atât de diferite în funcție de țara din care provine, climatul rece sau cald își pune amprenta, maturarea în baric, la fel. Tipul baricului, vârsta lui înnobilează vinul cu expresii diferite. Degustarea vinului este o artă, dar și o bucurie. Nu este neapărat destinată doar profesioniștilor. Poate fi un joc de jucat cu prietenii în weekend. Cea mai simplă variantă a lui este așa: Găsește în grupul tău expertul în vin (toți avem prietenul ăla care știe cu vinul), invită 5-6 prieteni, fiecare dintre aceștia trebuie să aducă o sticlă cu vin, maschează sticlele și începeți degustarea. După fiecare pahar din fiecare sticlă, încearcă să descoperi vinul: zona, anul, soiul. Hai că ți-am făcut program de weekend. Cu plăcere! Dar mai important, după câteva weekenduri bune, o să știi mai multe despre vinuri. Ceea ce te face mereu mai interesant pentru ceilalți.

Ștefan Chirițescu este Head of Strategy McCann Worldgroup Romania / Marketing Director Cramele Cotnari. www.zilesinopti.ro

PAGINA 81

PE GUSTUL NOSTRU

TEXT DE COSMIN DRAGOMIR

Varză murată vs. kimchi

e câțiva ani a ajuns și la noi trendul fermentării folosit de chefii din întreaga lume pentru a potența savori și a descoperi gusturi noi.

Pare că orice e comestibil poate fi fermentat, chiar dacă mă refer în general la vegetale, dar fără să mă limitez. Procedeul, utilizat din Antichitate, din Asia până-n Imperiul Roman (de exemplu), s-a dovedit a fi și foarte sănătos, așa că „noul val de murături”, de la flori de magnolie la bulbi de leurdă, e binevenit. Asia ne-a adus sosul de soia, de pește, de stridii și, ceva mai recent, kimchi, delicatesa coreeană care beneficiază de recunoașterea UNESCO și care are și un muzeu dedicat în Seul. E un fel de varză murată (dar nu numai, ridichile sunt folosite frecvent) cu condimente. Pasta picantă și aromată (sute de rețete) este întinsă cu migală printre foile cruciferei și apoi totul este sigilat și, în mod tradițional, îngropat (pe foarte scurt). Sute de rețete diferite și enorm de multe utilizări: se pune și în supe, dar e și garnitură/salată, o întâlnim și la micul dejun, și la prânz, și la cină. Este rezultatul unor procese îndelungate de perfecționare și inovare, iar multe variațiuni sunt surprinzătoare. Dar, fix ca în meme: mami, mai vreau kimchi, avem și noi kimchi acasă. Kimchi de acasă: varza murată. Doar că în timp ce coreenii au transformat-o în portstindard al mâncărurilor naționale, noi încă ne lăudăm

PAGINA 82

că ne-a ieșit anul ăsta. Că am știut să ne alegem sarea, să potrivim cantitățile, să o vânturăm la timp, să nu facă floare, să țină mult și să nu împuțim liftul când aruncăm în primăvară-vară moarea. Facem sarmale, călită, salată și uneori ciorbă. Bem zeama ca să ne dregem sau să „dregem” o ciorbă. Am scris intenționat salată, și nu salate, pentru că variantele sunt aproape inexistente încât să merite cu adevărat pluralul: ulei, boia, uneori chimen. Mai presărăm și mărar, dar „nu place la toată lumea”. Bucătăria mediteraneeană pune în valoare simplitatea și accentuează gustul bun al ingredientelor fără prea multe adaosuri. Nu suntem mediteraneeni, dar nici nu ne omorâm cu plantele aromatice și condimentele. Avem sol bun și agricultură încă nu atât de industrializată și pesticizată, încât să avem legume bune, dar și un conservatorism incredibil, care nu se reflectă și în mândrie culinară. Sute de ani de consum de varză murată identic, dar „tot de la slavi și nemți am luat-o”. Nu îmi mai aduc aminte, dar un istoric sau un călător străin a zis, în urmă cu mult timp, că varza ar trebui să fie pe blazonul transilvănean. Noi, însă, am inventat expresia depreciativă „ești varză!”. Din păcate, așa ne raportăm la mâncare și în loc de statuie, noi o ignorăm, ba chiar o repudiem și o trimitem la raftul cu ingrediente indezirabile. Și culmea, e din acea zonă lingvistică ce ne dă fiori: barză, viezure, mânz… www.zilesinopti.ro

TEXT DE HORIA GHIBUȚIU

GURMAND

Bucate de văzut și de ascultat Marius Tudosiei a lansat #LOCAL – Podcastul despre Mâncare. Familie. Comunitate, pe canalul său de YouTube

acă vrei să înveți de la experți cum să gătești, de la oameni de lume cum să trăiești, de la băieți pricepuți de unde să procuri sursele de mâncare, acum ai la ce să caști gura, ochii și urechile: la mijlocul lunii octombrie, Marius Tudosiei, un băiat muncitor și dedicat, pe care-l știți de la televizor și de la Băcănia Veche, și-a lansat un podcast cum altele nu prea sunt: #LOCAL – Podcastul despre Mâncare. Familie. Comunitate. Pe Marius Tudosiei îl știu de multă vreme și e genul de om care merită popularizat fiindcă și-a luat viața în propriile mâini. A abandonat cariera (media & PR) în favoarea uneia în care e propriul patron, ceea ce nu-i de colo. Când amicul Marius Tudosiei s-a apucat serios de gătit, media a pierdut un om de nădejde, dar bucătăria românească a câștigat pe toate fronturile. Multe știe Marius Tudosiei, omul de la Băcănia Veche și unul dintre Chef-ii mei favoriți, despre arta culinară. E suficient să stai câteva minute alături de el pentru a fura meserie. Ce-am învățat de la Tudosiei e simplu: cea mai bună mâncare e aia pe care o faci tu; e bună dacă o faci cu pricepere, dar și cu suflet; n-ai nevoie musai de cuptoare savante și de oaleminune, ci doar de rețete pe care le respecți cu sfințenie,

www.zilesinopti.ro

uneori, doar de o curte și de un ceaun; gustă des și gătește ca și cum ai face mâncarea pentru tine, iar tu ai fi cel mai ales musafir. Și mai sunt destule alte trucuri, care poate sună banal, dar dacă ții cont de ele, în mod ineluctabil, mâncarea îți va ieși cât să te lingi pe degete. Tudosiei îmi lăsase deja gura apă cu o veche emisiune, „Sănătatea în bucate”, așa că revenirea sa „pe sticlă”, cu #LOCAL – Podcastul despre Mâncare. Familie. Comunitate pe canalul său de YouTube, a fost de bun augur. În primul episod, invitata a fost PrajiturEla, care s-a confesat despre relația ei cu mâncarea de-a lungul vieții, s-au cules hribi și s-a gătit după rețete vechi. Luca, al doilea fiu al lui Tudosiei, şi jurnalistul cultural Marius Constantinescu au fost invitați în doilea episod al podcastului Local, în episoadele următoare putând fi văzuți și ascultați fini cunoscători, producători și consumatori, precum Ana Consulea, Adi Hădean, Alex Petricean - D’Artagan, Marius Manole. Fix în urmă cu zece ani, îl întrebam pe Marius cum credea că își va aminti lumea de el. „Drept omul care a schimbat lumea. Începând din farfuriile semenilor. Și nu va avea nimeni vreo șansă să-și amintească altfel despre mine, pentru că eu exact asta am început să fac și asta o să fac în următorii ani!”. Ei bine, s-a ținut de cuvânt! PAGINA 83

Nooooo oooooo oooooo dub Moduri inﬁnite de a personaliza activarea brand-ului tău cu ajutorul acestor generatoare de traﬁc și energie.

cu cÂt mai mult cu atÂt mai bin þ ÎNCHIRIAZĂ ACUM C I T RO E N H Y ! decatoduba.ro

TOP

TEXT DE GRUIA DRAGOMIR

6 restaurante de tip steakhouse Când vine vorba de experiențe gastronomice memorabile, puține lucruri se compară cu o masă într-un autentic restaurant steakhouse. Iar acum, de când cu temperaturile mai scăzute, o friptură bună merge cu atât mai bine.

București

Bavette Steakhouse

 Bulevardul Unirii numărul 47 C  0755.022.023 Așa cum îi spune și numele, Bavette Steakhouse este un restaurant specializat în fripturi și preparate pe bază de carne. Însă totul e făcut în stil italienesc, iar în meniu se mai găsesc și alte preparate cu specific italian. Brașov

Sergiana

 Mureșenilor 28  0723.294.923 În Brașov, cel mai renumit loc când vine vorba de preparate ardelenești din carne, printre care și cele la grătar, este fără doar și poate restaurantul Sergiana. Nu-i nimic reinventat aici, doar mâncare tradițională după rețete clasice, iar carnea pentru friptură te așteaptă chiar de la intrare, unde o poți vedea într-un frigider de maturare. Cluj

Muura Steakhouse

 Franklin Delano Roosevelt 2  0733.051.562 Situat în zona Piața Muzeului, Muura Steakhouse este locul în care vrei să mergi când îți vine pofta pentru un steak de vită gustos. Aici găsești o mulțime de opțiuni din care să alegi, dar antricotul de vită Black Angus sau vrăbioară de vită e top. www.zilesinopti.ro

Timișoara

Pepper Steak&Shake

 Piața Unirii 13  0720.408.250 La Pepper - Steak&Shake găsești un meniu plin de lucruri bune, dar timișorenii știu și că dacă ți se face poftă de o friptură bună, aici trebuie să vii pentru carnea de vită de calitate pe care o prepară excelent, după cele mai bune metode. Acum știi și tu! Iași

Foom by Nemțeana

 Alexandru Lăpușneanu 3  0773.776.225 Foom este un loc nou deschis în Iași, este berăria celor de la Nemțeana, iar în afară de berea pe care o produc, aici mai găsești în meniu tot felul de specialități la grătar. În plus, au loc foarte multe evenimente de toate felurile, de la concerte la teatru de păpuși și proiecții de meciuri de fotbal. Constanța

Asado Steakhouse

 Smârdan 12  0728.348.990 Asado este un restaurant din Constanța specializat în prepararea cărnii de vită de cea mai bună calitate și care provine din Argentina, Scoția, SUA, Noua Zeelandă, Franța sau de pe meleagurile autohtone. ZILE ȘI NOPȚI BUCUREŞTI 85

TENTAŢII

TEXT DE IULIANA CIOCÎRLAN

Mere în alte preparate, nu doar în plăcinte

entru unii, toamna înseamnă Pumpkin Spice Latte sau Halloween, însă pentru cei pentru care acest anotimp mai înseamnă și plăcinta cu mere, am pregătit câteva rețete cu măr, să ne mai condimentăm zilele tomnatice.

Sa fim sinceri... majoritatea mâncăm la micul dejun sendvișuri și majoritatea iubim cașcavalul în sendviș. Dacă tot suntem la capitolul mere, propun să începem cu un sendviș Grilled Cheese cu cheddar, bacon și mere. Avem nevoie de două felii de pâine: pe una dintre ele punem muștar, după care 3 felii de brânză cheddar, 4-5 felii de măr și 3 felii de bacon rumenit în tigaie. Punem cealaltă felie de pâine și adăugăm pe suprafața amândurora un strat subțire de maioneză. Lăsăm feliile la rumenit la foc mediu până când acestea capătă o nuanță de auriu, iar sendvișul nostru cu măr este gata.

Sendviș Grilled Cheese cu cheddar, bacon și mere PAGINA 86

Supă de mere cu păstârnac

Acum că am terminat cu prima masă a zilei, propun să mâncăm de prânz. Pentru început, putem încerca o supă de mere cu păstârnac. Pentru preparare avem nevoie de: ceapă, unt, usturoi, păstârnac, mere, smântână lichidă, bază pentru mâncăruri de pui și arpagic pentru ornat. Prepararea este destul de simplă: călim ceapa și usturoiul, alături de unt, adăugăm păstârnacul, merele și baza de pui diluată în apă, gătim până ce toate ingredientele sunt moi, le punem în blender, adăugam smântâna și avem o supă cremoasă numai bună de savurat într-o zi ploioasă.

Pentru amatorii de preparate mai condimentate, am pregătit o a doua supă: Mulligatawny. Avem nevoie de: unt, ceapă, morcovi, țelină, ardei iute, ghimbir, mere Granny Smith, pudră de curry, cumin, turmeric, coriandru, fulgi de chilli, iaurt grecesc, năut și lămâie. Modul de preparare este identic cu cel pentru supa de mere și păstârnac, singura diferență fiind că de această dată ornăm cu iaurt, pătrunjel și iaurt. Mulligatawny

www.zilesinopti.ro

POP CULTURE MAGAZINE

Brânză brie cu caramel și mere

Fenicul la grătar cu dovleac și mere

La desert, avem brânză brie cu caramel și mere. Pentru preparare avem nevoie de: unt, brânză brie, mere roșii, caramel, scorțișoară și nuci pecan. Se pune brânza brie la cuptor timp de 10 minute. În același timp, într-o tigaie, topim untul și adăugăm merele, caramelul și scorțișoara. Când merele s-au făcut moi, se adaugă peste brânza brie și se ornează cu caramel și nuci pecan. Pentru cei care nu sunt amatori de brânzeturi, am pregătit și cornulețe cu mere. Avem nevoie de: mere granny smith, aluat pufos, unt, zahăr brun, scoțișoară, esență de vanilie și Sprite. Se învelesc feliile de măr în aluat și se pun într-o tavă tapetată cu unt la cuptor. Se face un sos din zahăr, scorțișoară, unt, Sprite și esența de vanilie și se pune peste cornulețele proaspăt scoase din cuptor. Se poate servi și cu înghețată de vanilie.

La felul principal, propun să începem cu: fenicul la grătar cu dovleac și mere. Avem nevoie de șalote, oțet de mere, bulbi de fenicul, dovleac, mere roșii, alune de pădure, ulei de măsline, rodie și pătrunjel. Pentru preparare, călim șalotele împreună cu oțetul și uleiul până când se caramelizează, iar restul ingredientelor se taie și se pun la cuptor. După ce acestea s-au rumenit, se combină cu mixul de șalote și oțet și se ornează cu semințe de rodie și pătrunjel. Continuăm cu un curry japonez. Pentru preparare avem nevoie de: unt, făină, pudră de curry, piept de pui, ceapă, cartofi, mere rase, morcovi, ciuperci, mazăre și sos Worcestershire. Amestecăm untul împreună cu făina și pudra de curry la foc mediu până ce obținem o pastă. Într-o altă tigaie călim ceapa, mai apoi adăugăm legumele și apa și lăsăm la fiert. La final, adăugăm sosul Worcestershire și servim alături de o porție de orez. Curry japonez www.zilesinopti.ro

Sos BBQ cu măr

Deși nu se încadrează la categoria desert, o mențiune onorabilă o vom acorda sosului BBQ cu măr, pentru care avem nevoie de: ketchup, piure de mere, oțet de mere, zahăr brun, sos Worcestershire, muștar Dijon, usturoi și ceapă granulată, sare și piper. Într-o tigaie încinsă la foc mediu, adăugăm toate ingredientele și le lăsăm până ce în mixul rezultat încep să apară bule. Sosul rezultat îl plasăm într-un nou bol pentru a se răci, iar mai apoi este gata de consumat. După atâtea mere, cred că este cazul să încheiem și să vă mai spun, ca fapt divers, că parcul Alexandru Ioan Cuza din București are o tradiție în a organiza în luna noiembrie, Festivalul Merelor, unde cu siguranță puteți degusta clasica plăcintă cu mere, precum și numeroase alte preparate, poate chiar dintre cele enumerate aici, dacă aveţi cumva drum prin Capitală. PAGINA 87

POVEȘTI DE SUCCES

SUNDAY BITES

INTERVIU DE GRUIA DRAGOMIR

Cum a apărut Sunday Bites? Sunday Bites a fost fondat de Anca Fîrtat şi Alex Stoianovici, în urmă cu patru ani. Pe atunci, Anca avea o cafenea în unul dintre marile complexe de clădiri de birouri din București, unde pe lângă cafea de specialitate, vindea și acești bagels - un fel de senvișuri proaspete cu diferite umpluturi, printre care și clasicul PBJ, peanut butter and jelly. Ne-am pus problema dacă putem produce și dacă există o piață pentru unt de arahide vândut ca atare, la borcan, și am zis să-i dăm o șansă și să vedem ce se întâmplă. Ne-am făcut un spațiu de producție în RâmnicuVâlcea, de unde este Anca, unde niște prieteni de familie ne-au pus la dispoziție un spațiu ușor autorizabil DSVSA, către care făceam naveta la fiecare sfârșit de săptămână, ca să producem ce urma să livrăm în timpul săptămânii lucrătoare. De trei ani ne-am mutat în Brașov, cu tot cu casă și spațiu de producție, iar Sunday Bites a devenit proiectul nostru principal.

Tartinabile fără liste interminabile de ingrediente

nca Fîrtat şi Alex Stoianovici sunt doi antreprenori care au pus bazele unei fabrici de unt de arahide în 2019. Apoi, în anii care au urmat, s-au tot extins (în prezent fac creme tartinabile de caju, susan, migdale, fistic etc.) și au ajuns ca în ultimii ani să fie prezenți în multe băcănii, brutării şi cafenele. Secretul succesului lor? Faptul că nu au făcut compromisuri, când vine vorba de calitate și de puritatea produselor, care sunt 100% naturale. De asemenea, cremele lor au ajuns să fie folosite și în Horeca, la Pain Plaisir (crema de fistic pentru New York Rolls) și Sweetology, de exemplu.

PAGINA 88

www.zilesinopti.ro

Noiembrie 2023

Povestiți-ne un pic despre produsele voastre. Care sunt, până acum, cele mai populare? La Sunday Bites facem creme tartinabile din oleaginoase, 100% naturale, fără alte uleiuri, conservanți, zahăr sau orice alte adaosuri. De departe, cel mai popular produs al nostru este crema de arahide - care poate fi fină, crocantă sau crocantă cu sare - făcută doar din arahide coapte și nimic mai mult. La o distanță nu prea îndepărtată se află crema de fistic, și ea făcută din miez de fistic copt și nimic altceva. Cum arată Sunday Bites în cifre? Sunday Bites a crescut organic, fără să apelăm la împrumuturi sau alte forme de finanțare consistentă. Am luat-o pas cu pas, de la un nivel foarte mic - eram doar noi doi și prima comandă de 80 de borcane, venită de la Fru Fru, ni s-a părut ceva uriaș, greu de conceptualizat. Numărul partenerilor a tot crescut, la fel și valoarea medie a comenzilor. Astăzi producem aproximativ 4.000 de borcane pe lună și echipa noastră are șapte oameni. Cifra de afaceri a crescut constant, în ultimul an fiind de aproximativ 1.100.000 RON. Care a fost cea mai mare provocare de care v-ați lovit până acum? Creșterea aduce de multe ori dezechilibre în procesul de producție și nevoi pe care nu am reușit să le anticipăm la momentul perfect. De exemplu, făceam etichetarea manual, iar asta consuma o grămadă de timp. Nu puteam să luăm un aparat de etichetat, pentru că formatul borcanelor noastre era hexagonal și toate mașinile de etichetat erau pentru format rotund. Pierdeam o grămadă de timp aplicând etichete, dar nu puteam să trecem pe un borcan rotund pentru că aveam încă pe stoc paleți întregi de borcane hexagonale. Abia de curând am reușit să schimbăm formatul. Între timp, ne-am dat seama că pierdem mult timp cu coacerea materiei prime, așa că am comandat un cuptor de capacitate mult mărită, dar pe care îl vom primi abia peste două luni, cu toate că ne-ar trebui mai degrabă acum, dacă nu chiar ieri. www.zilesinopti.ro

POP CULTURE MAGAZINE

Care este impactul pe care v-ați dori să-l aibă afacerea voastră? Credem în produse „curate”, fără liste interminabile de ingrediente formate din litere și cifre înșirate pe etichete. Dacă mai sunt și gustoase, și supernutritive, cum zicem noi că sunt produsele Sunday Bites, atunci scopul nostru este atins. Pe piață am devenit tot mai cunoscuți și sperăm să facem trecerea în liga marilor producători cât mai curând. Care e cea mai importantă lecție pe care ați învățat-o din perioada în care ați dezvoltat acest brand? Că nu există scurtături. Drumul până aici a fost lung și suntem convinși că la fel va fi și de acum încolo, însă este ceva necesar pentru o creștere organică și continuă, cum am avut șansa să avem până acum. Care au fost reacțiile pe care le-ați primit până acum de la clienți? Clienții Sunday Bites sunt teribil de încântați de produsele noastre, dovada fiind și gradul mare de fidelizare a lor de-a lungul timpului. Pe mulți dintre ei am ajuns să-i cunoaștem face-to-face la târguri și alte ocazii și de fiecare ne spun că au tot timpul în frigider sau în cămară un borcan de cremă Sunday Bites. Ce planuri aveți pentru Sunday Bites pentru restul anului? Am lansat de curând câteva sortimente noi - tahini din susan alb, tahini din susan negru, cremă din arahide, caju și migdale și crema sărată din arahide - și vom mai face unele cutii cadou, în care vom include și produse artizanale ale altor producători români. Este ceva ce facem în fiecare iarnă de sărbători și ne face plăcere să aducem laolaltă, sub această formă, mai mulți mici producători locali. La fel ca pentru alți producători, pe măsură ce se apropie luna decembrie, activitatea se tot intensifică. De aceea, încercăm să rezolvăm cât mai multe acum - angajări, pentru a forma persoanele până în perioada agitată, achiziții de echipamente, care să ne dezvolte capacitatea de producție și așa mai departe. PAGINA 89

DRINK

TEXT DE HORIA GHIBUȚIU

Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul! Fie ca punciurile cele de toate sezoanele reci să te încălzească! Cum zis-a poetul, dulce Românie, asta ți-o doresc!

acă s-a stricat vremea, alungă tristețea și cenușiul înconjurător cu un punci cinstit. Vin fiert cu mirodenii, cocteil aromat cu fructe, alcoolizat sau ba, toate sunt permise în această lună, care poate constitui un bun antrenament pentru târgurile de Crăciun pe care le vom colinda în căutarea unor bucurii calde și gustoase în pahare. Fierbinți sau reci, dar cu suficient alcool cât să încălzească sufletele, punciurile sunt băuturi versatile, cum se zice acum pe Instagram. Pot fi băute în oraș, în piețe și în parcuri sau acasă. Se pretează foarte bine la curentul Do It Yourself, nu e niciun savantlâc. Hai să vă dau și o rețetă de punci care îmi merge la suflet – se cheamă Sparkling PAGINA 90

Pomegranate Punch și are la bază două căni de suc de rodie, una și jumătate de suc de portocale proaspăt stors, două sticluțe de cidru (se găsește și în varianta fără alcool), zeama de la o lămâie, o sticluță de vin spumant (apă tonică pentru neconsumatori de alcool), coajă de portocală și arile de rodie. Zemurile și cidrul se amestecă într-un bol mare și se depozitează la rece, spumantul se adaugă la servire. Acest punci e de băut acasă, unde vă doresc să fie cald și bine. În exterior, mă dau în vânt după punciul nemților – îl consumă de Revelion, dar ca să iasă „Zeiss”, e nevoie de niște repetiții încă din noiembrie. Îi

zice „Feuerzangenbowle”, punci dat în foc sau punciul limbilor de foc, și are la bază vin roșu, dar și rom. Ce conține punciul variază de la orice persoană cu care vorbești despre asta. Poate fi o combinație de ceai, mirodenii, zahăr și alcool, de multe ori, romul și brandy-ul au un aport decisiv. Sau, pentru cei mici, „Kinderpunsch”, care, firește, e „alkoholfrei”. Ați observat că folosesc terminologie de sorginte germană, deoarece, și dacă vizitez niște prieteni la Breaza într-un februarie geros și uscat și bem un punci în curte, tot „Wiener Christkindlmarkt”, tradiționalul târg de Crăciun vienez, îmi vine în cap. Mai ales dacă se consumă din cănuțele acelea vesele cu care poți rămâne după ce ai băut la târgul din Rathausplatz. Câteva indicații de consum al punciului în luna noiembrie: înaintea, în timpul și după vizionarea filmului „Vacanță” (2006), un sirop delicios, cu Cameron Diaz, Kate Winslet, Jude Law, Jack Black, pe Netflix; înainte sau după niște concerte pe care vă îndemn să nu le ratați, dacă sunteți prin Capitală: Vița de Vie 360 la Sala Palatului, Trooper Simfonic la Sala Palatului, byron la Arenele Romane, Enter Shikari, tot la Arenele Romane. Beți și savurați, asta vă doresc pentru luna noiembrie! www.zilesinopti.ro

TOP

TEXT DE GRUIA DRAGOMIR

6 wine bars din țară Se spune că fiecare pahar de vin conține o poveste, așa că vinotecile devin nu doar locuri în care poți încerca aceste licori minunate, dar și un fel de biblioteci. În această toamnă ne propunem să „citim” cât mai mult și îți prezentăm cele mai bune locuri din țară unde poți să o faci și tu.

București

Lovin’ Wine Bar

 Intrarea Tudor Ștefan nr. 26 Telefon: 0767.320.464 Iată un wine bar căruia îi place să potrivească vinurile cu feluri deosebite de mâncare. Se află în zona Floreasca, dar la capitolul prețuri este mai mult decât accesibil. Mai trebuie să știi că aici se fac constant degustări de vinuri și merită să iei parte la ele, pentru că sunt experiențe memorabile. Brașov

Bodega Craft & Wine

 Apollonia Hirscher 9 Bodega Craft&Wine este o tavernă care se concentrează mai ales pe vinuri, dar poți găsi și o gamă largă de băuturi alcoolice și bere artizanală. Există și un meniu de mâncare care conține tapas și selecții de brânzeturi și mezeluri românești pregătite pe loc. Dacă vremea e frumoasă, terasa de aici oferă o priveliște minunată asupra Tâmpei. Cluj

Alle Bollicine Vino & Pasta

 Republicii 7  0742.015.199 Dacă ești în căutarea unui loc în Cluj unde vinul e la putere, ai de unde alege, dar la Alle Bollicine Vino & Pasta vei avea parte de o experiență cu totul aparte, mai ales că aici au loc multe evenimente care pun vinul în centru. www.zilesinopti.ro

Timișoara

The Wine Guy

 Emanoil Ungureanu 6 Telefon: 0745.534.115 The Wine Guy este un magazin dedicat exclusiv vinului și conține o selecție de aproximativ 300 de vinuri din România, Moldova, Franța, Italia, Spania, Portugalia, Grecia, Austria, Ungaria, Noua Zeelandă, Chile, Uruguay, Australia, Argentina etc. Însă, spațiul oferă de asemenea posibilitatea organizării de degustări și evenimente legate de vin. Iași

Hora Wine

 Șoseaua Arcu 6  0763.234.809 HORA își propune să-i familiarizeze pe ieșeni cu marea diversitate a mărcilor de vin produse în România și Republica Moldova. În același timp, ei și-au făcut o misiune din a-și informa clienții în mod exhaustiv și profesionist despre practicarea vinificației contemporane și tradiționale de pe ambele maluri românești ale Prutului. Constanța

Vistier 13

 Piața Ovidiu 13  0725.191.919 Vistier 13 se recomandă drept prima vinărie din Constanța și este fratele mai mic al mult apreciatului Tomis Pub. S-a deschis anul acesta la mezaninul Casei Damadian din Piața Ovidiu. Localul este cu adevărat inedit pentru Constanța și își așteaptă cu porțile larg deschise clienții iubitori de vinuri și mâncăruri deosebite. ZILE ȘI NOPȚI BUCUREŞTI 91

RECOMANDĂRI

TEXT DE IULIANA CIOCÎRLAN

Băuturi calde pentru zile calme

remea rece de afară ne sugerează să rămânem într-un loc cât mai călduros alături de o pătură cât mai pufoasă... şi cum altfel să ne bucurăm de astfel de momente de calm, dacă nu cu câteva băuturi care să ne facă să intrăm într-o stare de relaxare? Ciocolata caldă... mexicană

De fiecare dată când vine sezonul rece, ciocolata caldă e nelipsită din meniurile cafenelelor, astfel că începem și noi cu ciocolata caldă... mexicană. Într-un vas, se amestecă pudra de cacao alături de zahăr și apă călduță. Mai apoi, acest mix se pune pe foc, iar după ce dă în clocot, timp de 5 minute, se amestecă încontinuu. Punem lapte într-o cană, în care adăugăm scorțișoară și cuișoare, apoi turnăm și mixul de cacaco împreună cu esența de vanilie. La final adăugăm frișcă și folosim bețe de scorțișoară, în loc de paie. Ceai de caise Cei care nu cu condimente sunt fani cacao, pot încerca ceaiul de caise cu condimente. Pentru asta fierbem apa, apoi lăsăm la infuzat, timp de 5 minute, două pliculețe de ceai verde, alături de cuișoare și scorțișoară. După cele 5 minute, adăugăm nectar de caise, suc de lămâie, zahăr și esență de vanilie, amestecăm, iar ceaiul nostru este gata. Dacă nici ciocolata, nici ceaiul nu vă sunt pe plac, Frothy Cafe Bombon cu siguranță vă va relaxa PAGINA 92

Frothy Cafe Bombon

într-o zi friguroasă. Ingredientele sunt aceleași ca pentru orice cafea: apă, cafea, lapte condensat și lapte. În ceea ce privește prepararea, cafeaua proaspăt preparată se amestecă cu laptele condensat, iar apoi se toarnă peste laptele călduț, în care am adăugat Golden Latte scorțișoară. La final se pune deasupra spumă de lapte și se servește alături de sirop de caramel. Cei mai curajoși dintre voi pot încerca Golden Latte, care se prepară cu: lapte de migdale, sirop de arțar, turmeric, ghimbir, scorțișoară, piper și anason stelat. Prepararea este și ea simplă: se fierb toate ingredientele, iar la final se spumează întreaga băutură. Cei care l-au încercat l-au descris ca fiind un remediu bun pentru răceală. În final, nu îi puteam rata nici pe amatorii de cocktailuri, care pot Hot Buttered Rom consuma în zilele răcoroase, când vor să se relaxeze, Hot Buttered Rom, pentru care avem nevoie de: unt, scorțișoară, nucșoară, zahăr brun, rom și apă fierbinte. Combinăm untul cu condimentele, adăugăm câte două lingurițe în fiecare pahar, turnăm apă fierbinte, amestecăm până ce se topește untul, iar la final adăugăm romul. Pentru cei care își doresc băutura mai cremoasă, se poate adăuga și frișcă lichidă. Indiferent de ceea ce consumăm în aceste zile de relaxare, ar fi bine să nu uităm că, din când în când, aceste momente sunt binevenite și nu ar trebui să le vedem ca pe zile irosite, doar pentru că stăm în casă. www.zilesinopti.ro

TEXT DE ALIN GĂLĂȚESCU

Lifestyle

POP CULTURE MAGAZINE ȘTIRI / RECOMANDĂRI/ INTERVIURI/ OPINII FASHION, FASHION EVENTS DESIGN & ARHITECTURĂ, AWARDS WWW.ZILESINOPTI.RO/LIFESTYLE

Noiembrie: „ultimul bal”

Revistele contraatacă și ele prin marile LUXURY / HARPER’S / OK! / ELLE Party-uri, evenimente în locuri din care cu toții încearcă să nu lipsească. Sunt petreceri ample, gândite să reflecte valoarea autoatribuită a fiecărei publicații ce încă mai rezistă în aproape defuncta noastră presă scrisă. E luna HOT a anului! Apoi, tot noiembrie este și perioada când se aruncă în luptă ultimele evenimente de fashion, de la cele caritabile până la cele conceptuale sau de nișă. Eu am deja antamate o Gală ATIPIC BEAUTY - de această dată, într-o formă specială, la finalul lui noiembrie -, aceea de noi premii sociale oferite celor implicați în susținerea fenomenului evenimentelor caritabile ample din România. Sunt anunțat că e obligatoriu să fiu acolo... și nu numai ca organizator!? Continui după aceea explorarea de nișă cu o nouă direcție, în premieră absolută, „ROCK & FASHION”, la o www.zilesinopti.ro

foto © Ștefan Ovidiu

ntotdeauna, luna noiembrie este dedicată marilor petreceri tematice. Imediat după 31 octombrie începe perioada în care marile firme își motivează angajații prin team-buildinguri (nu atât de fun ca în film) și prin party-uri de sărbători, totul făcând parte din ecuația de lifestyle a corporațiilor.

mare gală Rock, pe 17 noiembrie, la Arenele Romane, care se va desfășura într-un cort încălzit, cu peste 1000 de invitați. Este punerea în practică, apărută surprinzător, a unui proiect mai vechi, la care țineam foarte mult, dar era foarte complicat de implementat, „MUSIC & FASHION”, cu formații live, ca și coloană sonoră a colecțiilor de modă. Acum o să reușesc. „Vezi ce-ți dorești, că s-ar putea să se împlinească!” Tot în noiembrie, încerc să realizez un nou episod din ciclul de evenimente „FASHION

Moments”, de această dată aducând în dialog MODA și SPIRITUALITATEA, în „MIRCEA ELIADE World – Multiculturalism spiritualizat”, reflectat în creațiile designerilor români contemporani. Este posibil să încheiem luna cu o mare surpriză, „MADE IN ITALY!”, despre care nu putem însă, pentru moment, să deconspirăm nimic. O să fiți primii care află. Iată că NOIEMBRIE este „LUNA ULTIMELOR BALURI”... ale anului! Mă înclin! PAGINA 93

AWARDS

TEXTE DE ALIN GĂLĂŢESCU

Parfumul lunii noiembrie:

FORGIVE ME, by Carine Roitfeld, prin ELYSEE Perfumery

a aniversarea a 15 ani de existență a ELYSEE Parfumery, partenerii mei încă de la începutul creării acestui TOP al PARFUMURILOR, unic în România, am ales drept cel mai reprezentativ parfum al lunii noiembrie noua creație a icon-ului de fashion CARINE ROITFELD, „FORGIVE ME”! E un parfum intens, cu accente misterioase și nocturne, ce relevă cealaltă femeie din fiecare, cea dezvăluită în momentele de intimitate și în reflexia în oglindă. Poate unic confident al acestor laturi speciale și profunde ale femeii moderne. Acea dorință spre evadare, pasiune incandescentă, dualitate intim-socială, atracție irezistibilă pentru bărbații din jur. Toate revelate în noul univers olfactiv propus de Guru-ul Modei, Carine Roitfeld, intrată în lumea parfumeriei de top ca un uragan, cu o gamă complexă și numeroasă de arome, asemenea cuceririi prealabile a universului Fashion. E un parfum ce aspiră a deveni un clasic: ultra-feminin, magnetic, carismatic, enigmatic, pentru un spirit independent, voluptos, sălbatic, senzual și neconvențional.

PAGINA 94

Acesta este adresat cu precădere femeilor, negând cumva prin modernitatea lui ultra-florală tradițională piramida olfactivă. El pune pe picior de egalitate multitudinea de flori aflate în compoziția lui: gardenie / floare de portocal / tuberoze / ylang-ylang / paciuli / labdanum cu accente soft-acide de piper roșu și mandarine, totul întărit cu note speciale de conturare a celor florale – Olibanum (rășina din Orientul Mijlociu) și Cashmeran (nota chimică de contrast).

AWARDS

Noiembrie 2023

Spirits Award, noiembrie:

DiBaldo ‘Au79’ Saffron Gin

inul lunii noiembrie face parte din renumita și mult-premiata gamă de ginuri aromate atipice DiBaldo! Eu m-am oprit asupra magicului „DiBaldo Spirits - Au79 Saffron Gin”, dar el nu poate fi separat de celelalte două ginuri de colecție, la fel de multi-premiate, „Nostradamus” și „Paracelsus”. Rarisim găsim un astfel de set de arome total surprinzătoare și inovative în lumea aparent conservatoare a ginului de artă.

Acestea fac parte din vestita distilerie italiană BALDO BALDININI, care a reușit să inoveze și să revoluționeze lumea ginurilor și a vinurilor aromatice prin ideilor radicale și spectaculoase. În „DiBaldo Spirits - Au79 Saffron Gin” sau „Golden Gin” (AU 79 fiind simbolul și numărul periodic al aurului), ginul privit în soare își intensifică culoarea spre un auriu luminos, surprinzător. În el a fost folosită intens aroma de șofran iranian – cel mai bun din lume, un produs foarte scump (5000 $ / kg), extrem de volatil și greu de utilizat. Rezultatul este însă unul magnific! Aroma rezultată este o combinație între lumea mediteraneană și universul exotic, www.zilesinopti.ro

oriental, al „Drumului Mătăsii”. Cu excepția șofranului, toate celelalte ierburi și arome folosite sunt păstrate ca un mare secret al brand-ului, aproape ca o legendă, ceea ce îl face și mai misterios și mai atractiv pe piață. Ginul este gândit asemenea unui parfum de nișă, de înaltă artă, a gustului de astă dată, toate tehnicile lor speciale de selecție a aromelor din ecosisteme fiind verificate minuțios și amplificate în procesul distilării după tehnici și tehnologii păstrate, de asemenea, secrete... totul asemenea unei alchimii a poveștilor ginului rar, plin de surprize și cu un dram de „nebunie” creativă unică. PAGINA 95

ARTĂ ȘI IDENTITATE

INTERVIU DE ALEXANDRA BUJENIŢĂ

SHARAREH AGHAEI

Câștigătoarea Romanian Jewelry Week 4.0

u o educație bazată pe meșteșugurile tradiționale și o pasiune pentru reimaginarea materialelor, Sharareh Aghaei și-a croit un traseu unic în domeniul expresiei artistice. Arta ei este o mărturie a creativității neînduplecate și a angajamentului său de a explora teme complexe, precum identitatea, memoria și reciclarea pietrelor prețioase. Juriul Romanian Jewelry Week 4.0 i-a acordat Marele Premiu pentru materialele inedite pe care le folosește și temele pe care le abordează în creațiile sale, dezvăluind astfel un artist ce transformă metalul și pietrele prețioase în opere de artă care încântă și provoacă imaginația.

Când a început drumul spre bijuteria contemporană? Am început educația academică în 2003, dezvoltând abilități solide în lucrul cu diferite materiale, precum lemn, sticlă, ceramică, textile și altele. Mai apoi a trebuit să aleg un domeniu pentru lucrarea finală de licență, iar eu am considerat metalul, în special bijuteriile, cel mai fascinant mediu pentru a pătrunde în lumea expresiei artistice. Primul pas în lumea bijuteriilor m-a făcut să gândesc mai profesional și m-a condus PAGINA 96

să practic manevrarea aurului într-un mod tehnic mai înalt, devenind expert în producția de bijuterii clasice. Pe parcurs, am avut norocul de a avea un profesor care era interesat atât de bijuteriile artistice, cât și de cele clasice, ceea ce mi-a oferit oportunitatea de a crea lucrări mai creative și de a experimenta cu materiale neconvenționale. Ce s-a întâmplat mai apoi? Cum te-ai format în creația de bijuterii? După obținerea licenței, mi-am deschis un atelier ca freelancer. Din martie 2013 am început studiile postuniversitare la

Universitatea de Arte Aplicate din Trier, la secția de pietre prețioase și bijuterii, IdarOberstein, ceea ce mi-a schimbat percepția și m-a introdus în lumea bijuteriilor contemporane, precum și în magia pietrelor prețioase. În septembrie 2015 am avut oportunitatea de a efectua un semestru de schimb la Școala Alchimia de bijuterie contemporană din Florența, Italia. În iulie 2017 am terminat masteratul meu la Universitatea de Arte Aplicate din Trier, la secția de pietre prețioase și bijuterii, Idar-Oberstein. De la absolvire, lucrez ca sculptor și www.zilesinopti.ro

POP CULTURE MAGAZINE

artist de bijuterii contemporane cu normă întreagă. [...] Ce te inspiră? Ai anumite teme pe care le abordezi în creațiile tale? Ceea ce m-a preocupat de când am început studiile în străinătate a fost conceptul de identitate și memorie. Acesta a devenit principala temă a lucrărilor mele de când am emigrat din țara mea de origine și m-a condus să abordez această noțiune din diferite perspective. În plus, în ultima vreme lucrez pe tema reciclării pietrelor prețioase. Odată ce am intrat în lumea pietrelor prețioase, am conștientizat partea tragică a acestei industrii. Am observat cum pietrele prețioase, care sunt resurse naturale limitate, sunt extrase în exces de către industria modernă, în special industria modei și a bijuteriilor, care le selectează doar pe cele de cea mai înaltă calitate. Aceasta înseamnă că pietrele cu caracteristici naturale precum incluziuni, linii mici sau fisuri care nu sunt vizibile cu ochiul liber sunt considerate nepotrivite și, în consecință, o cantitate mare de roci neșlefuite ajunge în depozitele de resturi și sunt considerate gunoi. Am început să colectez www.zilesinopti.ro

acest material care nu mai era „folosibil” de la diferite companii de prelucrare a pietrelor, ateliere de prelucrare a pietrelor sau de la resturile artiștilor pentru a le recicla și a le oferi șansa de a-și arăta frumusețea uitată. Care este specificul tău în creația de bijuterii? Cu ce materiale lucrezi? Creez bijuterii și obiecte. Lucrările mele sunt despre memorie și identitate culturală. De obicei, lucrările mele au un aspect pătat, asemenea obiectelor vechi, aparent rupte, care par a fi săpate din situri istorice. Îmi place să încerc diferite materiale, deoarece cred că jucându-mă liber cu texturi noi voi descoperi noi perspective și îmi voi extinde modul de a transpune ideea în obiecte sau bijuterii.

Cum creezi o bijuterie? În majoritatea pieselor mele, structura este țesută pe război. Înlocuiesc firul cu sârmă pe război, țes plase delicate din metal și le acopăr cu straturi de ciment, fragmente de piatră și pulbere de piatră pentru a le oferi o suprafață aspră, cenușie și pătată. De cele mai multe ori, procesul progresează în mod intuitiv. Sursa mea de inspirație nu urmează de obicei o anumită direcție. Emoțiile mele sunt deschise față de mediul înconjurător și uneori găsesc contexte care îmi ating inima, simt nevoia de a-mi extinde cunoștințele și de a-mi exprima sentimentele în obiecte materiale. Aceasta este prima etapă. Cea mai dificilă parte este să începi de la acest punct: cum să traduci ideea în bijuterii, cum să transferi subiectul la un obiect care să interpreteze noțiunea și să faci dreptate temei. Bineînțeles, vederea rezultatului este cea mai frumoasă parte a creației pentru mine. [...]

Citiţi interviul complet cu SHARAREH AGHAEI pe www.zilesinopti.ro PAGINA 97

PAGINA 98

FASHION

Text de ALIN GĂLĂŢESCU

Într-un ciclu de explorări stilistice ale universurilor marilor creatori ai lumii, reflectaţi în raport cu creaţii vestimentare speciale, luna aceasta începem cu marele YVES SAINT LAURENT. Am mers deci cu o serie de rochii de mireasă couture - raportul echilibrat cu fiecare creator vizat în acest ciclu de editoriale - în oraşul care îl reprezintă cel mai bine poate, după Paris, pe engmaticul şi hipercreativul Yves Saint Laurent: MARRAKECH (Maroc). Am explorat astfel universul grafic multicultural şi cu totul aparte, ultraornamental, dar şi deosebit de misterios, al fascinantelor palate ascunse în spatele zidurilor înalte, toată această iconografie particulară fiind baza de plecare a nemuritoarelor creaţii ale maestrului, care au făcut istorie. Iată povestea noastră în imagini.

PAGINA 99

Creații: Natalia Vasiliev Foto: Cristian Floriganţă Model: Raluca Elena Cojocaru Art Director: Alin Gălăţescu

PAGINA 100

DESIGN/ ARHITECTURĂ

TEXT DE IOANA ALDEA

Centrul rezidențial pentru vârstnici

„Szilvássy Carola”, Sfântu Gheorghe

mbătrâ nirea d e mograf i că în Europa este u n p roces care aduce o serie de p rovocăr i l a toate niveluril e s oc i etăț i i . O sp e ranță d e viață mai m are datorată p ro greselor soc ietăți i împ re ună c u o rată a nata lității în s căde re au dus treptat la un rap or t s c h i mb at în detrimentul tiner i l or. S c hi mb ăr i l e sunt viz ibile în toate s e ctoare l e e co nomiei, în spec i al în p i ața mu n c i i , si stemele d e sănă tate, dar ș i în ce e a ce privește cal i tate a vi eți i dup ă pensiona re. D ator i tă aces tor schi mbă ri au a pă r ut noi n evoi în i mp l ementarea program e l or de

www.zilesinopti.ro

„În arhitectură nu este vorba despre spațiu, ci despre timp.” Vito Acconci ar h i te ct u ră s p e ci f i ce vâ rs t n i ci lo r ș i c reș te re a n u m ă r u lu i ce ntre lo r d e d i ca te aces to ra , a tâ t a u n i tă ț i lo r ca re s ă ofe re s er v i ci i m e d i ca le ș i d e î n g r i ji re, câ t ș i a ce ntre lo r rezi d e nț i a le ca re ofe ră o s er i e î ntre a g ă d e s e r v i ci i s o ci a le ș i c u lt u ra le . Ră s p u n s u l s o ci etă ț i i , d a r ș i a l i nves t i to r i lo r la a ces te n evo i a d u s la apa r i ț i a u n e i g a m e la rg i d e exe m p le .

PAGINA 101

DESIGN/ ARHITECTURĂ

POP CULTURE MAGAZINE

e multe ori, centrele pentru vârstnici, sau căminele de bătrâni, sunt amenajate în spații adaptate ulterior programului de arhitectură. Cu toate că legislația, din punct de vedere al normativelor și clasificărilor acestora, este suficient de clară, adesea, acestea nu îndeplinesc cerințele minimale pentru confortul rezidenților. Pe măsură ce a crescut cererea pentru servicii diversificate și de calitate au început să apară investiții noi, adptate la standardele europene. Accentul se pune atât pe condițiile de cazare și serviciile medicale și de hrană, cât și pe o ofertă divesificată de servicii sociale și de loisir. Nu în ultimul rând, estetica imobilelor și amenajările peisagere ale spațiilor exterioare pot înclina balanța în ceea ce privește alegerea unui astfel de centru.

PAGINA 102

www.zilesinopti.ro

Noiembrie 2023

DESIGN/ ARHITECTURĂ

n Sfântu Gheorghe, integrat în țesutul urban al orașului, Biserica Reformată din Ardeal a decis înfiinţarea centrului rezidenţial pentru vârstnici în această zonă, prin Fundaţia Creştină Diakonia, Filiala Sfântu Gheorghe. Un proiect cu funcțiuni complexe, conturat după modelul funcțional olandez, aduce în același ansamblu spații de cazare pentru persoane rezidente, spațiul de întâlnire pentru vârstnici și centrul de formare pentru personalul profesional. Ansamblul este format din două unități funcnționale amplasate pe lot. În partea nordică este amplasată unitatea de tip cămin cu camere de una sau două persoane, fiecare fiind dotată cu baie proprie și spațiu de depozitare a obiectelor personale. În total, corpul în formă de T, cu un regim de înălțime de parter și două etaje, are o capacitate maximă de 48 de persoane cazate. La parterul acestul corp sunt amenajate spațiile comune care deservesc întreg ansamblul. În partea sudică regăsim un corp de clădire care conține 18 garsoniere, distribuite pe trei niveluri. Accesul se realizează atât prin scara deschisă și cursivă, cât și cu ajutorul ascensorului auxiliar. Ansamblul beneficiază de curtea interioară, protejată de configurația volumetrică a clădirilor. www.zilesinopti.ro

PAGINA 103

DESIGN/ ARHITECTURĂ

POP CULTURE MAGAZINE

„În căutarea mijloacelor arhitecturale potrivite pentru exprimarea caracterului inedit al acestei iniţiative, în peisajul urban fragmentat, în cele din urmă am apelat la reţeta istorică a faţadelor instituţionale, realizate cu cărămidă aparentă. Am optat pentru aplicarea acestui material atipic în tradiţia arhitecturală locală sperând că lucrarea terminată va radia aceeaşi atemporalitate instituţională, firească, perceptibilă, de exemplu, la clădirile universitare din Cluj-Napoca, care la vremea edificării lor nu s-au racordat nici ele la o arhitectură autohtonă de cărămidă aparentă. Pentru încadrarea în contextul urban prezentat, am organizat programul funcţional într-un volum tentacular, de-a lungul albiei râului Olt, cu o aripă transversală aliniată la frontul stradal al străzii Nuferilor. Obiectul arhitectural propus formează astfel o curte interioară în axa acestei străzi transversale, o destinaţie primitoare la capătul de perspectivă, care prin spaţiul vitrat al sălii comune, amplasate la parter, creează o legătură vizuală cu peisajul natural din apropierea râului.” arh. Török Áron Lóránt

Proiectul câștigător al secțiunii de clădiri socio-culturale a Bienalei Naționale de arhitectură 2023 este un exemplu de bună practică ce ne dă speranța că acest program de arhitectură are potențial de creștere și în spațiul românesc.

PAGINA 104

Foto: arh. Farkas Endre, arh. Cezar Cernea Arhitectura: arh. Török Áron Lóránt, OPEN WORKS SRL

www.zilesinopti.ro

TRENDS

TEXT DE ANDRADA DINCĂ

„Wear clothes that matters” | Bazele garderobei

fost odată ca-n povești, a fost ca niciodată, din rude mari fashionești, o prea frumoasă… bluză. Într-o zi, printre umerașe, o duduie se arată, văzu bluza și rămase pe loc încântată. Cum patima shoppingului greu se potolește, fata cu bluza la casă se trezește. Și pleacă ea încântată de noua achiziție, fără să realizeze că bluza ei cea nouă o să zacă în dulap foarte mult timp nepurtată. De ce? Motive-s multe: ba nu se potrivește, ba ocazie în care să poarte nu se arată, ba se schimbă trendul și, domne, „Nu se mai poartă.” Trecând acum de Luceafărul reinterpretat, ți s-a întâmplat vreodată să cumperi ceva crezând cu tărie că garderoba ta nu ar fi completă fără? Chit că ești în categoria celor care au răspuns afirmativ, chit că te afli în tabăra celor cumpătați la capitolul shopping, află că există câteva obiecte vestimentare, acele piese statement, potrivite indiferent de anotimp sau de trend. Sunt, practic, piesele care nu ar trebui să lipsească din garderoba nimănui sau, cel puţin, aşa socotesc mai marii fashionului. Astfel, astăzi vorbim (scriem/citim, după caz) despre bazele garderobei.

1. Coco Chanel a zis... „Să fie dungi!” Imprimeul marinăresc domină lumea Franței de la Napoleon încoace, însă apriga Coco Chanel și vacanțele sale de pe Riviera Franceză sunt cele care l-au popularizat cu adevărat. Modelul elegant și versatil a fost îmbrățișat cu ușurință la vremea aceea, iar trendul continuă și în prezent, datorită tușelor sale elegante, pe alocuri luxury. Ca și coloristică, există o diversitate cromatică în ceea ce privește dungile: consacratele dungi albastre, dublate acum de dungi roz, verzi, roșii și lista poate continua cu întreg registrul cromatic. Cum a zis un înțelept, you can never have too many strips. Fitted Stripe Roll Neck Top - CK Foto calvinklein.com

2. Albul nu e chiar atât de infantil Un tricou alb poate fi perceput ca o pânză din care poți crea cu ușurință multiple look-uri din orice sferă vrei: sport, casual, elegant. Oricât de simplu, banal ți s-ar părea, este cea mai versatilă piesă pe care o poți avea în dulap, numai bună pentru zilele de tipul „Eu cu ce mă îmbrac?” și nu numai. Indiferent de trend, de eveniment sau de perioada anului, un tricou alb va funcționa perfect. În cazul lui, simplicty is the key nu e un clișeu, ci o realitate. P.S.: întreaga teorie este valabilă și pentru o cămașă albă, so choose your fighter and enjoy your style! Slim Ribbed Long Sleeve Top - CK Foto calvinklein.com PAGINA 106

www.zilesinopti.ro

Noiembrie 2023

POP CULTURE MAGAZINE

3. When in doubt, wear denim Denimul datează din secolul al XVII-lea, grație unei regiuni franceze, de unde i se trage și numele: Nîmes. În prezent, există nenumărate modele de jeans: flare, mom, skinny, boot cut, boyfriend, wide leg și multe altele, de care se ocupă magazinele să îți fie cunoscute. Esențială, însă, în garderobă este o pereche de jeans ce urmează linia piciorului tău, cu un croi cât mai simplu. Celelalte modele pe care alegi să le porți vin ca un plus, ca o completare a acestei perechi. In the right denim, you can conquer the world – parcă așa. Fitted Denim Mini Dress - CK Foto calvinklein.com

4. Știa Chanel ce știa – the little black dress The frock that all the world will wear, scria Vogue, în 1926, despre ea. The „little black dress” sau, în traducere liberă, micuța rochie neagră, e o piesă clasică, ușor recognoscibilă și extrem de versatilă. De decenii întregi se bucură de o popularitate imensă în rândul designerilor, care o reinterpretează constant pentru a o ancora la trendurile din prezent. Acum, fie că dulapul tău geme de rochii sau, din contră, suflă vântul la această categorie, the little black dress te va salva din orice situație în care ai nevoie de ceva elegant, chic, vintage sau actual. Logo Collar Jumper Dress - CK Foto calvinklein.com

5. Sacourile nu sunt de purtat doar la job Majoritatea alege să fugă de sacouri, considerându-le mult prea formale, fapt care poate intra în categoria de mit. Un sacou simplu – fără umeri supradimensionați, fundițe sau imprimeuri, într-o culoare clasică – negru sau bleumarin, merge accesorizat la orice fel de rochie, fustă sau pantalon alegi să porți. Va da într-adevăr un aer elegant ținutei, dar nicidecum rigid. Îi poți sufleca mânecile cu ușurință, poți ridica gulerul, îi poți pune o curea în talie – pratic, este o piesă cu care te poți juca exact așa cum vrei tu. În definitiv, everyone looks good in a good suit. Tailored Blazer- CK Foto calvinklein.com

Înainte de a ne încărca dulapul de piese trendy, ar trebui să construim o garderobă de bază, care să ne scoată din orice impas fashionistic. Bazele garderobei sunt piese cât se poate de simple, după cum se poate remarca, dar care îți oferă o țesătură de ajutor atunci când nu știi ce să porți. De cele mai multe ori, simplitatea iese cel mai mult din anonimat. Coco Chanel, cu micuța rochie neagră și cu dungile marinărești, este un exemplu valid al acestei ipoteze. La urma urmei, nu degeaba spunea creatoarea că: simplicty is the key note of all true elegance. www.zilesinopti.ro

PAGINA 107

Coletul tău va ajunge pe alt continent dacă n-ai fost la adresă în ziua livrării?!?

Nu-ți mai face filme! Descarcă SAMEDAY App și redirecționează coletul la easybox.

FASHION EVENT

Text de ALIN GĂLĂŢESCU | Foto de REMUS NICOLAESCU

SOIREES DE LA MODE, Ediția 33

„140 de Ani de CHANEL” Un eveniment marca AVANPREMIERE by Alin Gălățescu

PAGINA 109

oua ediție a SOIREES DE LA MODE – a 33-a – a celui mai longeviv eveniment de fashion creativ din România, a avut ca temă „140 de Ani de CHANEL”, sărbătorind nașterea și creația lui COCO CHANEL – născută Gabriele Bonheur – unul dintre marii designeri ai istoriei modei, un icon absolut, o revoluționară a modernizării ideii de fashion și a luptei de emancipare a femeii, stilistic și ca lifestyle. CHANEL a rezistat trecerii timpului devenind un BRAND, asta și prin cele patru decenii de coordonare de către marele KARL LAGERFELD, care a fost cel mai complex și de impact continuator al unei case de mode renumită în întreaga istorie a genului.

PAGINA 110

Împreună au impus lumii o serie de icon-uri devenite deja atemporale, de la „Petite Robe Noire” la ținutele Alb-Negru, de la Camee și eliberarea femeii de corsetărie, prin rochiile simple, tricotajele și garderoba masculină asimilată de cea feminină, pantaloni, în principal, și sacourile devenite emblematice, ca “Chaneliene”, până la idei revoluționare, care astăzi sunt esențe ale modei actuale, ale conceptului de modernism: simplitatea / comoditatea / egalitatea sexelor / stilul / trendurile / sustenabilitatea etc.

PAGINA 111

Au rămas celebre multe dintre citatele / conceptele / viziunile esențiale ale lui COCO CHANEL: „O modă care nu ajunge pe străzi, nu este modă”! / „Luxul nu este o provocare pentru sărăcie, ci o provocare pentru vulgaritate”! / „Nu fac modă. Eu sunt MODA”! / „Moda se schimbă, dar stilul rămâne”! / „Eleganța nu înseamnă să-ți pui o haină nouă”! / „Femeia este mai aproape de nuditate când este bine îmbrăcată”! / „Simplitatea este cheia eleganței adevărate”! / „O femeie poate să fie prea îmbrăcată, dar niciodată prea elegantă”! / „Eleganța apare atunci când interiorul este la fel de frumos ca exteriorul”! / „Cea mai frumoasă culoare din lume este cea care arată bine pe tine”! / „Nu fi ca restul lumii. Fii diferit”! / „Viața mea nu mă satisfăcea, așa că mi-am creat-o singură”! etc.

PAGINA 112

Pe lângă tema generoasă și bogată în simboluri, această ediție reprezintă și întoarcerea acasă, în sala „Le Diplomate” din Athenee Palace – devenit Intercontinental –, unde am creat seri de modă de neuitat timp de 12 ani, mari personalități artistice, culturale și istorice fiind celebrate prin creațiile designerilor români autentici în aceste numeroase ediții de poveste ale SOIREES DE LA MODE. Evenimentul a avut la bază creațiile unora dintre cei mai talentați designeri români ai momentului, inspirați de tema ediției cu nr. 33, „140 de Ani de CHANEL”, și iconografia și conceptele ei specifice, fundament al istoriei modei. Au fost peste 70 de look-uri, 70 de modele și persone publice, într-o sală arhiplină, cu peste 400 de invitați. Finalul a fost unul deosebit, întreaga sală cântând, împreună cu designerii și modelele, deci peste 500 de voci, LA MULȚI ANI!, în trei limbi, aniversatului zilei, Art Directorul și creatorul SOIREES DE LA MODE: ALIN GĂLĂȚESCU, la împlinirea a 55 de ani. JEZEBEL, cea care a creat partitura muzicală live, pe bază exclusiv de șansonete franțuzești, a dat tonul acestei surprize de anvergură, ce a electrizat întreaga sală, care a participat in corpore la acest final „surpriză”, de o emoție unică.

Designeri: Aleha Toncea / Alexandra Calafețeanu / Antonia Nae / Raluca Soare / Romanița Iovan / Iulia Gorneanu + Mihaela Crețescu / Loredana Ciangau / Mihnea Covaci / Denis Predescu / Larisa Croitoru (New) / Sara Andreea Grigută (New) / Ana Maria Saragia / Alina Mărgineanu (New) / Sabina Georgescu / Cristina Oprea / Svetlana Karahan (New) / Vali Cioban (New) / Cera Mihăilescu. Accesorii: Atelier Danessa și Alina Băncilă (Aleha Toncea) / Make-up: Echipa Laura Perian. Hair: Echipa Erika Gonczi. Locație: Sala „LE DIPLOMATE” – Intercontinental Athenee Palace. Premiul ELYSEE – AVANPREMIERE pentru cea mai apropiată de tema colecției la ediția a 33-a a SOIREES DE LA MODE a fost atribuit designerului Aleha Toncea. Foto / Video: Remus Nicolaescu Am avut prezente, pe podium și în sală, o serie de persoane publice remarcabile: Monica Anghel / Alina Sorescu / Rita Mureșan / Laura Stone / Olivia Păunescu / Alexandra Velniciuc / Codruța Sanfira / Dana Săvuică / Adina Halas / Arianne Chavasse / Oana Zara / Misty / Doinița Oancea / Luminița Velciu / Ana Maria Brânză / Sorina Rotaru / Eliana Bogdan / Anisa Săndulache / Ana Maria Pop / Adina Cotiga / Bassan Dabbas / Eduard Mircea Uzunov / Cristina Dragna / Roxana Ghiorghian / Diana Sar și încă mulți alții. Parteneri: SERVE / NAZZURO Aqua / Artesana / MRA Agency / MIKO Beauty Center / Hotel Intercontinental Athenee Palace. Partener comunicare: PRagmatIQ by Knart Communication.

PAGINA 113

„SOIREES DE LA MODE” este un eveniment marca Avanpremiere/ Alin Gălățescu.

TEXT DE CLAUDIA ALDEA

Marc Bohan:

Amintiri din universul eleganței Dior Pe data de 6 septembrie 2023, lumea modei și-a luat adio de la cel mai longeviv director creativ al Casei Dior, marcând totodată și plecarea ultimului supraviețuitor al erei clasice a modei franceze de lux, care s-a stins din viață la 97 de ani, lăsând în urma sa o moștenire impresionantă, ce a contribuit la consolidarea și menținerea prestigiului Maison Dior până în zilele noastre. În 1960, când Yves Saint Laurent a părăsit casa de modă, după doi ani de colaborare cu Christian Dior, Marc Bohan, care avea atunci doar 34 de ani, a fost numit succesorul lui, amprenta fiindu-i vizibilă și astăzi datorită numeroaselor colecții de succes, prin care a completat estetica Dior. Printre inovațiile și contribuțiile sale notabile se numără o abordare diferită în ceea ce privește eleganța, rafinamentul și feminitatea, cărora le-a adăugat o nouă dimensiune datorită stilului clasic, caracterizat prin siluete bine definite și detalii subtile care îmbinau perfect elementele tradiționale cu cele moderne, adoptarea liniilor curate și simetrice, distincte față de stilurile complexe și extravagante ale altor designeri din acea perioadă, explorarea materialelor precum tweed și catifea și utilizarea PAGINA 114

unor tehnici noi (se folosea de detalii brodate și aplicații pentru a adăuga unicitate pieselor), introducerea rochiilor elegante de zi, pe care le-a prezentat ca opțiuni versatile, confortabile și elegante, potrivite pentru diferite ocazii, și popularizarea purtării pantalonilor de către femei (într-o perioadă în care acestea optau pentru rochii sau fuste). În anul 1988, designerul declara: „Creez îmbrăcăminte pentru femei reale, nu pentru mine, nu pentru manechine și nu pentru reviste de modă.” În timpul celor aproape 30 de ani petrecuți la Dior, Bohan, care avea obiceiul de a lucra în aceleași halate albe, de bumbac, specifice fondatorului casei, a creat o linie pentru Elizabeth Taylor (ea a purtat una dintre creațiile lui și la Premiile Oscar) și, în anii ’80, o rochie de mireasă pentru Prințesa Caroline de Monaco, fiica lui Grace Kelly (care era, la rândul ei, o clientă fidelă a designerului). Acesta s-a ocupat și de celebrități precum Lauren Bacall, Olivia de Havilland sau Sophia Loren și a colaborat cu familii regale din întreaga lume. Schițând în mod constant idei și adaptându-se subtil la tendințele vremii (în ’66 a lansat o colecție inspirată de pelicula Dr. Zhivago, care apăruse cu un an mai devreme), Marc Bohan și-a asigurat un loc remarcabil în istoria modei prin moștenirea sa incontestabilă:

Marc Bohan și Sophia Loren Foto: alchetron.com

„Ceea ce încerc să fac este să creez lux. Calitate. Prin bungust și prin simplitate. Ceva foarte rafinat. Foarte elegant. Deloc sclipitor. Aceasta este adevărata eleganță. Și atât de puțini o înțeleg.” www.zilesinopti.ro

Noiembrie 2023

POP CULTURE MAGAZINE

BucurEŞTI aLIVE

 CLIN D’OEIL: ILINCA MANOLACHE  PREMIERE @Teatrul de Comedie & @ Teatrul Nottara  TEATRU | Trei spectacole de teatru de văzut în noiembrie  Jurnal de bucureștean  PERFORMANCE  Pentru cei mici  PERFORMING ARTS  Sunetele orașului  FitBucurEști  DESIGN  Biscuit.ro  La șosea  Shopping  HoReCa  POVEȘTI DIN BUCUREȘTI Unde ieșim

Festivalul de dans contemporan

IRIDESCENT CNDB Pag. 130

www.zilesinopti.ro

ZILE ȘI NOPȚI BUCUREŞTI 115

NoIEmBrIE 2023

POP CULTURE MAGAZINE

Salut, București!

Sunetele toamnei în București... mai vechi și mai noi Ioan BIG, publisher După o lună în care Capitala a fost una a teatrului, datorită inflației de spectacole din X-Fest și FNT, treptat, atenția noastră se îndreaptă, din nou, spre cel mai popular pretext de ieșit în oraș, muzica. Sigur că se mai întâmplă destule evenimente atractive prin București, de la festivalul de dans contemporan Iridescent până la cel de scurtmetraje comice Film 4 Fun, însă tot muzica reușește să ne scoată cel mai ușor și mai plăcut din rutina cotidiană și să ne ofere clipe de destindere. Din fericire, în noiembrie, avem de unde alege, indiferent de gusturi, de la concerte aniversare și retrospective la apariții de noi albume și propuneri live de sonorități inedite. Din perspectivă nostalgică, luna începe cu... Ana are mere, pentru că, pe 4 noiembrie, Sarmalele Reci celebrează la Quantic, împreună cu prieteni precum Artan, Iordache sau Dan Teodorescu, “anul 30”. Rockerii de la Trooper sunt ceva mai tineri, dar nu cu mult, deoarece ne propun, după 28 de ani de activitate, un super concert simfonic la Sala Palatului, pe 19 noiembrie. Tot în locația aia decrepită, rămasă din păcate singura indoor de o anvergură ceva mai mare, în ciuda promisiunilor politrucilor dâmbovițeni, se întâmplă și aniversarea de 40 de ani a Total Eclipse of the Heart, a lui Bonnie Tyler, precum și concertele retrospective ale lui Chris Norman și, respectiv, Horia Brenciu. Cei care suspină după hit-urile și atmosfera anilor ‘80-’90 nu vor rata cu siguranță Nostalgia de la Romexpo sau festivalul I love 90s, de la Club One, și nici amatorii de ritmuri balcanice nu vor lipsi de la cântarea aniversară de 25 de ani a Fanfarei Ciocârlia, de la Arenele Romane. Apropo, tot un sfert de secol sărbătorește și trupa Bere Gratis, la Circul Metropolitan. www.zilesinopti.ro

Trecând la noutăți, noiembrie este o lună pigmentată de concerte de lansare: Alan prezintă albumul 31 Februarie într-un eveniment 100% Hip Hop la Expirat, HVNDS LP-ul Sintetic la Quantic, Alternosfera susține un concert de lansare de single la Arenele Romane, pe 11 noiembrie, și tot acolo, byron ne cântă piese de pe Efemeride în seara de 18. La interval de doar câteva zile, Expirat găzduiește prezentarea noului EP al lui Vlad Flueraru, Reset, și, respectiv, cea a albumului de debut al trupei Plant, Electrocasnic. Cel mai așteptat eveniment din această categorie rămâne însă lansarea Flex, noul album al Deliei, care se va produce în cadrul inedit al muzeului de artă imersivă MINA, pe 21 noiembrie. Iubitorii Jazz-lui nu sunt nici ei privați de muzică proaspătă, din moment ce, la Sala Dalles, Nguyên Lê vine pe 12 noiembrie cu noul său album, Silk and Sand, și, între 9 și 12 ale lunii, beneficiază de o primă ediție a ambițiosului demers Jazz Syndicate Live Sessions de la The One Club, ce are pe afiș nume sonore, precum Avishai Cohen, Kenny Garrett sau James Carter. Nu în ultimul rând, melomanii rafinați, înclinați spre noi descoperiri și experimente, nu trebuie să piardă din vedere (și auz) spectacolele-eveniment din cadrul festivalului de muzică nouă Meridian, ce are, anul acesta, incitanta temă Persona. Din perspectiva muzicii, avem deci și luna aceasta motive mai mult decât suficiente să credem că ieșirile în oraș pot fi sursa unor experiențe memorabile, așa că nu ne rămâne decât să le alegem pe cele care ni se potrivesc. ZILE ȘI NOPȚI BUCUREŞTI 117

PREMIERĂ

RECOMANDARE DE IOAN BIG

„A FI SAU A NU FI”, o întrebare (s)pusă altfel, la Teatrul de Comedie

„A fi sau a nu fi (To be or not to be) pornește de la cel mai celebru vers din istoria literaturii și ne povestește despre o trupă de teatru care își găsește drumul spre libertate trecând prin multe peripeții politice, personale și istorice. Deși povestea din piesă se întâmplă în al Doilea Război Mondial, în Polonia, cred că nu e greu nimănui să vadă paralelismul cu prezentul, dar acest spectacol nu e despre război, nu e despre violență, ci din contră, este o poveste despre solidaritate, despre curaj și inteligență, dar și un dialog cu filmul, cu teatrul în general, cu Teatrul de Comedie în particular. E o ușă deschisă spectatorului spre “bucătăria” noastrā, unde putem fi văzuți, de la regizor la actori, de la mașiniști la cabiniere, așa cum suntem noi, cei din teatru: vanitoși, impulsivi, indiscreți, dar și extrem de generoși. Pe ușa aia deschisă spectatorului se mai vede jocul cu convenția celui de-al patrulea perete, a luminilor de scenă, a jocului actoricesc, a teatrului în teatru. Pe scurt, Magia Teatrului.” – VLAD MASSACI www.zilesinopti.ro

oul spectacol pus în scenă de către Vlad Massaci la Teatrul de Comedie, A fi sau a nu fi (To Be or Not to Be), al lui Nick Whitby, ce se anunță un must-see al stagiunii, reprezintă inedita adaptare a unui film celebru al marelui cineast evreu-german refugiat din calea naziștilor la Hollywood, Ernst Lubitsch, din 1942, având-o pe Carole Lombard cap de afiș. Este o comedie despre umanitatea din noi, dar și despre miza actorului atunci când se dezvăluie spectatorului, care la final își va pune, după cum speră apreciatul regizor de teatru român, aceeași întrebare hamletiană: a fi sau a nu fi (om)?

Versiunea scenică a lui Nick Whitby a filmului (selectat pentru prezervare în Registrul Național al Filmelor din SUA, în 1996), „o comedie neagră” cu scenariul scris de Edwin Justus Mayer și Melchior Lengyel, a avut premiera pe Broadway, la Teatrul Friedman, în 2008 și, de atunci, a fost montată, de peste 20 de ori, în mai multe țări europene. „A FI SAU A NU FI”, de Nick Whitby, după filmul lui Ernst Lubitsch, scenariul de Edwin Justus Mayer și Melchior Lengyel Traducere: Vlad Massaci Regie: Vlad Massaci Scenografie Iuliana Vîlsan Lighting design: Alin Popa Video design: Dilmana Yordanova Distribuție: Liviu Pintileasa, Ilona Brezoianu, Răzvan KREM Alexe, Alex Conovaru/ Sorin Miron, Simona Stoicescu/ Andreea Samson, Șerban Georgevici, Andreea Alexandrescu, Ștefan Voicu, Tudor Palade, Alin Florea, Angel Popescu, Ștefan Pîrnuș ZILE ȘI NOPȚI BUCUREŞTI 119

CLIN D’OEIL

Ilinca manolache

„Nu înțeleg de ce trebuie să fim super echilibrați”

ansarea în cinematografe a celui mai recent film semnat de apreciatul cineast Radu Jude, Nu aştepta prea mult de la sfârşitul lumii, ce reprezintă propunerea României pentru Oscar, a făcut cunoștință publicului din întreaga țară cu una dintre cele mai talentate actrițe din spațiul teatral bucureștean, Ilinca Manolache, intrepreta rolului principal, pentru care a primit deja premiul Silver Hugo la Chicago International Film Festival. Nu este prima colaborare a Ilincăi cu autorul lui Aferim!, deoarece ea și-a adus contribuția și la precedentele Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari, Babardeală cu bucluc sau porno balamuc și Caricaturana, însă reputația ei s-a clădit în teatru, dovezi cum nu se poate mai relevante în acest sens fiind spectacolele notabile care au avut premiera chiar anul acesta la Teatrul Act și la Teatrul Mic, Linia solară și, respectiv, Când ploaia ne va opri, ultimul fiind selecționat inclusiv în ediția 33 a FNT, încheiată cu puține zile în urmă. Am ajuns însă la teatru în dialogul nostru cu ILINCA MANOLACHE plecând de la film, întrucât Angela, personajul ei din Nu aștepta prea mult de la sfârșitul lumii, reprezintă una dintre cele mai puternice figuri feminine pe care le-a propus cinematografia noastră în ultimii ani, iar modul în care este construit nu are cum să lase indiferent niciunul dintre spectatorii care intră în contact cu acesta prin intermediul marelui ecran.

120 ZILE ȘI NOPȚI BUCUREŞTI

INTERVIU DE IOAN BIG

Ilinca, să începem prin a vorbi despre personajul tău din Nu aştepta prea mult de la sfârşitul lumii. Cum o definești pe Angela? Îmi place foarte mult că Angela este o femeie contemporană, tânără, care are momente când e foarte puternică, dar și momente în care e extrem de vulnerabilă. E o femeie care nu e perfectă și cred că e foarte bine că e așa, care își permite să fie vulgară și mi se pare că o reprezentare de tipul ăsta a femeii e foarte rară... cred că acest personaj e iconic pentru că are atât de multe fațete, cum are, de fapt, o femeie. O femeie nu trebuie să fie neapărat puternică, nu trebuie să fie neapărat de succes, să fie respectată și să aibă un rol, un loc în societate. Care sunt fricile Angelei? Cred că una dintre ele este că se teme pentru viața ei, pentru că trăiește într-un ritm care îi amenință viața și calitatea

www.zilesinopti.ro

Noiembrie 2023

ei. În același timp, cred că se gândește și la de ce face ceea ce face, lucru cu care eu m-am identificat foarte tare, pentru că și eu, în ultimii ani, mi-am pus foarte des întrebarea asta: ‚De ce fac ceea ce fac?’. Și eu am vrut să aleg cumva, la un moment dat, să pun stop la mecanismul ăsta de a face spectacole și proiecte pe bandă, care nu-mi ofereau nimic și nici eu nu eram capabilă să ofer ceva celor cărora trebuia să le ofer. Nu știu dacă Angela are posibilitatea asta, dar eu chiar cred că astea sunt niște probleme la care se gândesc foarte, foarte multe femei... ce fac cu viața lor, în contextul în care trăim și în ritmul ăsta și în presiunea care se pune constant pe noi. Ca întreg filmul, personajul se construiește pe contraste foarte puternice, între sofisticat şi vulgar, între tăcere şi vociferare. Este Angela o persoană stabilă psihologic, dacă trece cu asemenea viteză între extreme? Eu nu văd o problemă în asta, adică nu văd de ce a avea o vulnerabilitate sau o inconstanță în a-ți gestiona emoțiile ar fi o problemă. Nu înțeleg de ce trebuie să fim super echilibrați. Şi eu în viața mea de zi cu zi am momente, de exemplu, când nu sunt echilibrată, când am păreri contradictorii și asta mi se pare super ok. Și cred că toată lumea trece prin asta. De ce Angela n-are... pisici? Nu cred că are timp să aibă pisică. Nu cred că jobul ei, ritmul ei de viață îi permit să www.zilesinopti.ro

POP CULTURE MAGAZINE

aibă o pisică. Eu am acest lux, să-mi permit să am o pisică, pentru că am, probabil, o viață mult mai liniștită și pe care pot să mi-o organizez. Eu da, ea nu. De fapt, cum ai intrat în contact cu personajul tău? Adică ce ți-a spus Radu Jude despre Angela? Radu Jude mi-a dat mai întâi scenariul, pe care l-am citit și mi s-a părut super puternic. Chiar mă gândeam zilele astea că senzația pe care am avut-o citind scenariul a fost una de emoție furioasă, cumva, pentru că îmi venea să urlu de satisfacție când citeam ce citeam. Mi s-a părut foarte interesant că exact asta transmite filmul, iar energia asta a fost percepută și de critica de specialitate, și de publicul care a reușit să-mi dea un feedback... cum a mai fost numit filmul, un „pogo cinematografic” sau „Alice în Țara Minunilor pe amfetamine”. Exact genul ăsta de energie Punk mi-a fost transmisă prin scenariu încă de la prima lectură. Discuțiile cu Radu au fost pe baza scenariului, dar nu am muncit

foarte mult să intru în personaj, pentru că, întrun fel, mă simțeam foarte reprezentată de ce exista deja acolo, de ceea ce a scris și a conturat Radu în scenariu. Am avut o muncă foarte simplă, pentru că am avut toată încrederea în Radu și în feedback-ul care venea imediat de la el în timp ce jucam. Ilinca, o să-i mai dai credit lui Radu Jude după ce te-a făcut să înjuri în halul ăsta minute în șir? A, da, clar îi mai dau credit și asta cu înjuratul, ha, ha!, eu înjur foarte mult în viața mea de zi cu zi. Am trăit într-o familie în care se înjura la liber și cumva e o formă de a mă răcori și probabil că așa l-am și format cumva pe Bobiță, din dorința asta de a mă scutura de această frustrare pe care o conțineam. Deci da, Radu va avea credit forever. [...] Citiți interviul complet cu ILINCA MANOLACHE pe www.zilesinopti.ro ZILE ȘI NOPȚI BUCUREŞTI 121

PREMIERĂ

TEXT DE CRISTI JUNCU

Orașul Luminii,

de Conor McPherson, la Teatrul NOTTARA

sihoterapie. Dex. Etimologie. Greacă. Psyche - suflet, therapeia - tratament. Dubioasă știință, psihoterapia: tratează sufletul, despre care știința susține că nu există. Înainte vreme, când te durea sufletul, când aveai o povară, o piatră pe inimă, mergeai la biserică. Acum te duci în cabinete liniștitoare, pe fereastra cărora se zăresc, în depărtare, turle de biserici. Neexistând, sufletul e dificil de tratat. Pacientul nu reușește decât după foarte multe încercări să pună degetul pe rană. Bâjbâie. Divaghează. Rătăcește. Cea mai comună suferință a sufletului e numită impropriu „mustrare de conștiință”. Impropriu, fiindcă termenul „mustrare” e mult prea blând pentru a defini un chin care e, de multe ori, atroce. Cum se produce vindecarea? Povestind despre sine, pacientul își creează un alter ego, creează un personaj care a trecut prin ceea ce a trecut el însuși și care preia, prin însăși existența lui, o parte consistentă din povară. Încet-încet, suferindul nu mai e singura ființă care a trăit ce a trăit - povestea lui a dat viață unei creaturi ficționale, care e și nu e el, în același timp. Ca atunci când te uiți la un film horror și www.zilesinopti.ro

Șerban Gomoi și Rareș Andrici, în Orașul Luminii

„Orașul Luminii”, de Conor McPherson Traducerea: Cristi Juncu Regia: Cristi Juncu Scenografia: Carmencita Brojboiu Muzica originală: Cristina Juncu Video: Radu Daniel Distribuția: Ian – Șerban Gomoi John – Sorin Cociș Neasa – Sorina Ștefănescu Laurence – Rareș Andrici Fantoma – Simona Bușoiu Data premierei oficiale: 3 noiembrie

Sorina Ștefănescu și Șerban Gomoi, în Orașul Luminii

poți experimenta senzația de groază în siguranță. Dacă sufletul ar exista, am putea spune că pacientul, povestind, se îndepărtează încet-încet de propriul suflet. Creează o distanță între sufletul lui bolnav și sine însuși. Și teatrul aspiră la a fi genul ăsta de tratament: identificânduse cu personajul de pe scenă, pacientul/spectatorul parcurge același proces terapeutic, având și avantajul că altcineva a muncit să-i formuleze alter-ego-ul. (Plus că biletul la teatru costă mult mai puțin decât „n” ședințe de terapie.) Dacă sufletul nu există, vindecătorii - fie ei terapeuți sau artiști - merită din plin stima, recunoștința și banii suferinzilor. Dar dacă sufletul există? CRISTI JUNCU, regizor Orașul Luminii ZILE ȘI NOPȚI BUCUREŞTI 123

TEATRU

RECOMANDĂRI DE IOAN BIG

Trei spectacole de teatru de văzut în noiembrie „Ex”, de Marius von Mayerburg | Teatrul Mic (Premieră) Căsătoriţi, doi copii, casă nouă, profesii cool, el arhitect, ea doctoriţă. Doi tineri părinţi extrem de activi pe toate planurile, formând un cuplu, dacă nu ideal, sigur de invidiat. Asta până când, într-o noapte, reapare fosta lui iubită, făcând să dispară iluzia fericirii. “Coborâm, la propriu, în măruntaiele vieții unui cuplu de vârstă mijlocie. În nemărturisile lor, în gândurile lor secrete, în lupta încrâncenată de a mai păstra ceva viu, în lașitățile lor, în raportul cu un trecut (personificat de fosta iubită) idealizat sau ridiculizat. În rușinile lor. În încercările lor eroice de a-și suporta devierile de la proiecțiile de viață inițiale. De a rezista dislocării. De a se suporta”. Theodor-Cristian Popescu, regizor „Don Quijote”, adaptare după Miguel de Cervantes și Mihail Bulgakov Teatrul NOTTARA (Premieră) Spectacolul de teatru-dans Don Quijote este o pledoarie pentru idealism și imaginație. Don Quijote decide să fie el însuși un erou de roman și pleacă într-o călătorie plină de aventuri, alături de Sancho Panza, prietenul înălțat la rang de scutier. „Don Quijote nu se regăsește în societatea de astăzi și preferă să-și creeze propria lume citind cărți cavalerești. Așa de mult se identifică cu aceste personaje, încât este ferm convins că și el este un cavaler, care reușește să facă dreptate de unul singur, să lupte împotriva răului. Credința lui devine nebunie pentru cei din jur. [...] Dacă ne-am concentra pe a face bine, am trăi într-o lume mult mai dreaptă și mai aproape de idealismul lui Don Quijote.” - Baczó Tünde, regizoare și coregrafă „Gertrude”, de Radu F. Alexandru | TNB Regizorul Silviu Purcărete a revenit la TNB după 11 ani, împreună cu echipa sa fidelă de colaboratori (scenograful Dragoș Buhagiar și compozitorul Vasile Șirli), pentru a pune în scenă, în premieră absolută, piesa lui Radu F. Alexandru. Silviu Purcărete acceptă provocarea de a aborda textul unui dramaturg român care are temeritatea de a reinterpreta cunoscuta poveste shakespeariană a lui Hamlet, text pe care regizorul îl apreciază drept o”scriere impresionantă și emoționantă”, (...) o exegeză extrem de cinică a mitului”. Distribuția este surprinzătoare, regizorul optând pentru o formulă în care toate rolurile sunt interpretate de actori-bărbați: Claudiu Bleonț (Gertrude), Mircea Rusu (Claudius), Marius Manole (Hamlet), Alexandu Potocean (Horatio), Marius Bodochi (Duhul), Paul Chiribuță (Polonius) și Lari Georgescu (Ofelia). Un must-see al actualei stagiuni! 124 ZILE ȘI NOPȚI BUCUREŞTI

www.zilesinopti.ro

JURNAL DE BUCUREȘTEAN

TEXT DE HORIA GHIBUȚIU

Comicul trăiește bine mersi în „Azilul de moarte” Noua premieră de la Teatrul Bulandra, regizată de Alexandru Dabija, e o demonstrație de aranjare cu dichis a unui schelet ușurel

a intersecția fină dintre vodevil și comedie de situații, noua piesă a regizorului Alexandru Dabija, „Azilul de moarte”, după Georges Contamin, își atinge scopul de a ne furniza o sursă de divertisment cinstit pe scena unui teatru consacrat de montări serioase: stârnește hohote oneste, nu de complezență. E, cum sună descrierea oficială, „un policier deștept și plin de umor, dar și o comedie cu accente sociale – un spectacol despre prejudecăți, oameni aflați la limită, jocuri ale minții, dar mai ales despre cum nimic nu e niciodată ceea ce pare”. Nu știam că influentul Sandu Dabija nu mai făcuse nicio comedie polițistă, până în momentul în care am asistat la o repetiție a spectacolului, la finele căreia reputatul om de teatru mi-a acordat un interviu, precizând: „E un spectacol terapeutic, cred, și pentru mine, și pentru actori și sper că și pentru public. E ceea ce se cheamă «un spectacol de gen», nu vrea altceva decât ceea ce este – o comedie polițistă. N-am făcut în viața mea așa ceva, mi-am dorit întodeauna – e una dintre dorințele mele secrete – și îmbătrânind, apropiindu-mă de o zonă în care renunțările sunt mai numeroase decât avânturile, m-am gândit să apuc să fac o comedie polițistă”. Iată că a apucat și bine a făcut! M-a făcut să râd sănătos, chit că de surse facile de umor, dar să și mă gândesc îndelung, așa cum am făcut-o la precedentele spectacole pe care i le-am văzut relativ recent: „Viforul” (o declarație de independență față de istoria noastră scorțoasă, intangibilă, imposibil www.zilesinopti.ro

de interpretat decât în cheie sforăitoare) și „Creatorul de teatru” (montare care avea să devină o ars dramatica). Farsa „Azilul de moarte” are o distribuție cu un potențial comic de netăgăduit, de la Mihai Bisericanu și Rodica Lazăr la Dana Dogaru. Iar în fruntea distribuției stă un om de teatru și de film pe care îl socot unul dintre cei mai profunzi artiști ai noului val: Andrei Huțuleac, acum, protagonist al unui spectacol provenit din universul inconfundabil al lui Dabija. Șchiopătatul, sufocatul, schimonositul, trecerea la stări diferite de pe o clipită, toate astea izbutite maiestuos de Andrei, lasă extrem de puțin loc pentru a ne imagina pe altcineva în acest rol. Așez prestația lui Andrei Huțuleac fix lângă cea a lui Horațiu Mălăele pe scena comediei-fanion din 1992, „Scapino”, regizată tot de Dabija, care explica atunci: „Pentru mine important este lucrul cu actorul. Pentru asta sunt cunoscut, pentru asta mi s-a dus buhul. Şi atunci, foarte importantă este distribuţia, foarte importantă pentru adecvarea actorului la rol. Şi după aceea, importantă este chimia aceea specială care se întâmplă între actor şi regizor şi care este, poate, cea mai spectaculoasă parte ascunsă a unui spectacol”. Urez viață lungă „Azilului de moarte” de la Teatrul Bulandra, e făcut să rămână. Un spectacol fără pretenții de rege al stagiunii, dar bine închegat de Alexandru Dabija și realizat fără economie de mijloace artistice. ZILE ȘI NOPȚI BUCUREŞTI 125

TEXT DE EUSEBIU TUDOROIU

PERFORMANCE

De la teatru sonor la performance, pe Casa Poporului

Sunt accesibili pe platformele de streaming, iar o parte din echipă poate fi găsită și live în performanceul Câini vs. Uranus, unde dramaturgia e semnată de Alexandru Ivănoiu iar distribuția e aceeași cu a celui mai recent spectacol sonor, lansat în 27 octombrie, fiind regizat de tânărul Alin Uberti. Se joacă pe acoperișul MNAC, adică pe una dintre laturile Casei Poporului, de regulă SOLD OUT, atrăgând în special tineri curioși de ce pot face alți șase tineri cu un buget aproape inexistent. Povestea spusă de cei patru actori (Tiberius Zavelea, Bogdan Iancu, Vlad Pânzaru și Maria Moroșan) pornește de la istoria cartierului Uranus și a familiilor evacuate și mutate în blocurile cenușii comuniste pe care le vedem în timpul spectacolului chiar de pe clădirea pentru care totul a fost demolat în zonă pentru a face loc imensului bloc de opulență, unde azi se cuibărește o parte din „administrația” blocului în care trăim. Cei care, la câteva etaje mai jos de unde stai ca spectator, iau decizii care ne afectează pe toți. Tot spectacolul e o metaforă și un șir de www.zilesinopti.ro

convenții teatrale despre blocul în care locuim de la naștere și care, precum unul obișnuit, e împărțit în locatari și administrație, cu un avizier citit doar de oamenii de rând, nu și de cei cu putere de decizie. În cele două ceasuri, actorii se joacă pe sine, cu propriile temeri, anxietăți și speranțe, precum personaje politice, ori figuri publice cu puternică și nu neapărat pozitivă influență. Traversează o serie de subiecte social-politice care pun o oglindă societății românești. O călătorie teatrală fresh, bine gândită și justificată, în limbajul accesibil publicului de azi. Ca spectator, ce pornește ca o seară la teatru se transformă în ceva ce seamănă mai degrabă cu o ședință informală între vecinii de pe scară. Până la urmă, locuim împreună aici, nu? Următoarele reprezentații sunt pe 19 noiembrie și pe 2, 3, 9, 10 decembrie. Biletul constă în taxa de intrare în Muzeul Național de Artă Contemporană, însă o rezervare e necesară pe pagina spectacolului. Recomandat este să ajungeți cu două ore înainte, pentru a putea vizita și galeriile muzeului. ZILE ȘI NOPȚI BUCUREŞTI 127

ând ai ascultat ultimul spectacol de teatru radiofonic? Probabil a trecut ceva timp. Teatrul Improbabil e primul teatru sonor independent din România, așa cum o descriu cei din echipă.Tocmai au încheiat a doua stagiune, însumând un total de 12 spectacole, 470 de minute și 110 artiști implicați în a readuce la lumină teatrul audio și în promovarea dramaturgilor tineri din România, o specie pe cale de dispariție.

PENTRU CEI MICI

„Spărgătorul de Nuci”,

Tradiție de iarnă pentru întreaga familie

elipsit la început de iarnă, Spărgătorul de Nuci revine pe Scena Operei Comice pentru Copii chiar din 1 Decembrie. Micuța Clara trece prin tot felul de peripeții în călătoria ei din vis. Spărgătorul de Nuci este un balet renumit, de Piotr Ilici Ceaikovski, și un spectacol al lunilor de iarnă pe toate scenele de operă din lume. Adaptat la o oră și plin de culoare, spectacolul reprezintă în sine bucuria copiilor în preajma celei mai așteptate sărbători din an. Cătălin Caracaș, coregraf și regizor, el însuși interpret al rolului Spărgătorului de nuci la Opera Națională Bucureşti, a îmbrăcat scena, împreună cu Adriana Urmuzescu (scenografia), creând o lume de basm, pe care n-ai cum s-o privești din afară. Intri în poveste, dansezi și trăiești feeria.

128 ZILE ȘI NOPȚI BUCUREŞTI

ZILE ŞI NOPŢI

Prin Țara Zăpezilor, în regatele exotice, balerinii sunt figurine grațioase cu care i-ar plăcea oricărui copil să se joace neîncetat. O lume personificată, pe care vrei s-o iei acasă, cu tot cu dans și armonii simfonice. Milioane de spectatori din întreaga lume, copii, tineri și adulți, aleg Spărgătorul de Nuci pentru a fi parte din sărbătorile lor de iarnă!

www.zilesinopti.ro

TEXT DE DIANA PARPALEA

ÎN PREGĂTIRE

„Visul unei nopți de vară” - un nou spectacol pentru copii la TIC

a sfârșit de an, Teatrul Ion Creangă adaugă în repertoriul său o premieră cu adevărat specială, respectiv un spectacol de teatru clasic adaptat pentru copiii de peste 6 ani „Visul unei nopți de vară”, după William Shakespeare.

De ce un teatru clasic pentru copii? Deoarece este nevoie. Spectatorii noștri vor avea astfel ocazia de a descoperi o piesă de teatru care a făcut istorie pe scenele din întreaga lume. Ulterior, când vor crește, vor avea ocazia să o redescopere și cu alte mijloace de cunoaștere și înțelegere. De aceea, spectacolul „Visul unei nopți de vară” va fi o premieră absolută în domeniul teatrului pentru copii, deoarece și adulții vor găsi în opera lui Shakespeare lirismul unei povești care vorbește despre un sentiment atât de simplu și frumos iubirea. În prima lună de iarnă, echipa Teatrului Ion Creangă se va găsi întrun plin vis de vară, în care realitatea și magia devin una, iar dragostea va fi celebrată prin muzică și dans. Universul acestei Traian Șoimu adaptări a fost scris de Traian Șoimu, care semnează și regia spectacolului. Alături de el va avea și o echipă de creație care va da viață gândurilor sale, împreună cu actorii TIC, dar și câțiva colaboratori www.zilesinopti.ro

tineri și entuziasmați de acest proiect. Repetițiile au început deja și vă promitem un spectacol cum doar în cele mai frumoase vise ați întâlnit. Povestea a patru tineri îndrăgostiți - Hermia, Helena, Lysander și Demetrius, va fi trecută și prin toate provocările puse la cale de ființele din lumea fantastică - zânele și elfii. Toată acțiunea va avea loc într-o lume închipuită, care seamănă cu o pădure verde, și unde toate ființele prind viață, se metamorfozează și apar situații comice de nedescris. Toate acestea au loc într-un anotimp feeric, în care muzica și dansul se întâlnesc cu dragostea unor tineri muritori. Spectacolul „Visul unei nopți de vară” va fi o comedie pentru copii, din care aceștia vor învăța cele mai frumoase lucruri despre iubire. Va fi o adaptare modernă și actuală, cu videoproiecții și elemente multimedia pentru a duce mai departe ideea celor două planuri care se întâlnesc pe scenă - cel al realității concrete și cel al lumii fictive. Spectacolul va face parte din programul repertorial TIC JUNIOR. Mai multe detalii vor fi disponibile curând pe siteul www.teatrulioncreanga.ro. ZILE ȘI NOPȚI BUCUREŞTI 129

PERFORMING ARTS

TEXT DE DELIA MITRACHE

Festivalul Iridescent la CNDB Save November for Dance!

n perioada 1 noiembrie - 1 decembrie, Centrul Național al Dansului București îşi deschide larg porțile pentru cea de-a doua ediție a Festivalului Iridescent, care se desfășoară la CNDB și în locațiile partenere și reprezintă o invitație la curiozitate și deschidere. Într-o lume în continuă schimbare, Iridescent sărbătorește puterea transformatoare a ideilor și a dansului, astfel că ediția de anul acesta are ca temă centrală ireversibilitatea. Ce ni s-a pregătit în festival? Avem ocazia să participăm la ateliere de dans, film și la discuția în care vom vorbi despre fenomenele care ne modelează existența, un Maraton de Idei pentru Planeta Pământ și suntem invitați și la party, asta în plus faţă de cele 16 spectacole și lucrări din program, cele mai multe prezentate în premieră în România. Iată câteva repere ce nu trebuie ratate în cadrul Iridescent 2023: 18.11 | Nabinam – Jean-Baptiste Baele (NO) | CNDB, 19:30 Coregraful belgian laureat cu Marion North Award Of Outstanding Performance Achievement spune în acest solo performativ povestea călătoriei sale identitare. Adopția care l-a adus din Madagascar în Belgia se exhibă într-un dans al contrastelor, dans pe care JeanBaptiste îl însoțește de cuvânt: povestea sa conduce spectatorul printre felurite imagini – ale țării de origine, ale societății de adopție, ale culorilor pielii – și construiește un spectacol despre memorie și apartenență, despre integrare și solitudine. Nabinam se așază în linia preocupărilor lui Jean-Baptiste, interesat de investigarea comportamentelor sociale în complexitatea lor, a trecutului istoric al corpului.

130

21.11 | Mercedes máis eu – Janet Novás & Mercedes Peón (SP) | Teatrul Odeon, 19:00 Cele două artiste vin în Iridescent cu un spectacol ca o privire interioară: înăuntrul relației lor de colaborare și a întregului fluid pe care îl compun muzica și dansul. Sub semnul improvizației, Mercedes máis eu potențează concepte care se desfac în timp real, pe măsură ce dialogul dintre instrument și mișcare crește. Ies la iveală idei și gesturi ce vizează identitatea, genul, apartenența, sonoritatea, creația, în rama unui performance care, deși nu rămâne niciodată același, se hrănește dintr-un timp anume, timpul vechilor manifestări artistice – unde nu exista nici distanță între creator și privitor, nici obligația unui scenariu fix pentru artist. www.zilesinopti.ro

NoIEmBrIE 2023

POP CULTURE MAGAZINE

24.11 | Made for Happiness – Iva Sveshtarova & Willy Prager (BG) | CNDB, 19:30 Într-o lume ahtiată după rețeta fericirii, pe care cultura de consum o stimulează obsesiv, cei doi dansatori bulgari propun o interogație critică asupra fenomenului, dar și un comentariu plin de umor la adresa lui. Pentru a crea spectacolul lor „fericit”, Iva și Willy s-au cufundat în teste, manuale, documentare și lucrări științifice și au început construcția spectacolului de la concluzia empirică a propriei cercetări: fericirea nu mai apare ca stare emoțională, ci mai ales într-o vizualitate – există, undeva acolo, în ambițiile satului global, care e lumea, o imagine clară, un produs cu formulă dată. Fondatorii Nomad Dance Academy își lansează, așadar, provocarea de a produce fericirea pe scenă.

26.11 | Idei pentru Planeta Pământ / maraton de declarații, mesaje și idei | Apollo 111, 16:00-21:00 În contextul în care structurile dominante generează și întrețin condițiile care astăzi ne pun în situația de a trăi simultan criza climatică, pandemia și războaiele, maratonul de declarații, mesaje și idei de la Apollo 111 vine ca un moment de reflexie cu privire la relațiile de putere, decalajul dintre corpurile privilegiate și cele lipsite de apărare și cadrul mai larg al dinamicii dintre om și mediul înconjurător. Inspirat de volumul 140 Artists’ Ideas for Planet Earth (editori Hans Ulrich Obrist și Kostas Stasinopoulos), dar și de inițiative similare (de pildă, a celor de la Tranzit), Idei pentru Planeta Pământ invită diferite voci din spațiul public românesc (artiști, antreprenori, profesioniști din media etc.) să adreseze publicului și participanților un conținut pe care îl consideră relevant, sub o formă la propria alegere, în cel mult 10 minute.

28.11 | Tanzanweisungen – Moritz Ostruschnjak (DE) | CNDB, 19:30 Interesat de modul în care experiențele fizice suferă transformări sub imperiul digitalizării și virtualizării, dar și de procedeul colării unor elemente extrem de eterogene – spre a forma harta unei realități în care granițele dintre politică, divertisment și populism devin din ce în ce mai indistincte –, Moritz tensionează o cascadă de referințe normative ori subversive ale societății-spectacol. Luptă și victorie, masculinitate stilizată, youth culture, balet clasic, dansuri de salon și sporturi, toate într-o succesiune rapidă, uneori absurdă, de stop-cadre care se suprapun, ironizează sau contrazic reciproc și care, combinate, conduc jucăuș spre abis: un clin d’œil (autoironic), într-un performance de forță. ZILE ȘI NOPȚI BUCUREŞTI 131

PERFORMING ARTS

INTERVIU DE CLAUDIA UDRESCU

una aceasta discutăm cu Cosmin Manolescu, coregraf, co-director AREAL și director al Fundației Gabriela Tudor, despre provocările, viitorul scenei de artă contemporană și noi proiecte pentru 2024. Ce noutăți aduce proiectul What’s Next în spațiul cultural românesc? What’s Next? este un proiect european de cercetare și reflecție care pune accent pe inovație, procese de lucru colective dar și (re)gândirea practicilor artistice prin organizarea de laboratoare și rezidențe artistice care încurajează creativitatea, colaborarea și interdisciplinaritatea, oferind, în același timp, spațiu și sprijin financiar pentru a susține procesele de reflecție privind viitorul. Am lansat recent, cu Fundația Gabriela Tudor, două apeluri de participare pentru două rezidențelaborator din 2024 - Performing Togetherness (mai) și Culture Utopias (august-septembrie) o rezidență dublă la București și Varșovia, co-organizată cu WIK și proto produktiia. Ambele vor fi găzduite la AREAL, iar data limită la care artiștii, producătorii și toți cei interesați pot să aplice este 5 decembrie 2023, mai multe informații fiind www.zilesinopti.ro

„What’s Next?” la AREAL

disponibile pe www.dans.ro. În plus, vom continua să oferim la AREAL rezidențe unor coregrafi din Ucraina, dar și o serie de noi laboratoare despre corp, suflet și familie. Cum a apărut această nevoie? What’s Next a apărut ca o necesitate vitală în primele zile ale războiului din Ucraina

și a fost inițiat de un grup de organizații culturale – proto produktiia (Kiev), zusa & Mitost (Berlin), WIK (Varșovia), MUSIKTHEATERTAGE (Viena) și Fundația Gabriela Tudor - ca reacție directă la războiul sângeros de agresiune declanșat de Rusia, dar și ca răspuns la pandemia prin care am trecut. Proiectul este

gândit ca un generator de reflecție și activare culturală, care să sprijine direct artiștii și spațiile culturale independente. Ce s-a schimbat de când cu pandemia și cum vezi tu viitorul? În primul rând a scăzut în mod radical interesul pentru cultură și a crescut izolarea la nivelul sectorului cultural, iar dialogul și interesul pentru susținerea proceselor de cercetare artistică, esențiale în opinia mea pentru dezvoltarea unei scene culturale puternice, sunt extrem de limitate în România. Personal, cred că viitorul ar trebui să implice mai multă cercetare artistică, timp și sprijin financiar pentru reflecție, dialog și regândirea practicilor artistice din perspectiva dialogului, incluziunii și a proceselor participative. Adică exact ceea ce încercăm să facem în 2024 cu What’s Next și AREAL. ZILE ȘI NOPȚI BUCUREŞTI 133

SUNETELE ORAŞULUI

TEXT DE EUSEBIU TUDOROIU

Concerte care merită o șansă în noiembrie…

n timp ce alții inaugurează sfere care poartă spectatorii în noi universuri ale experiențelor multimedia la concerte live în compania unora dintre cele mai mari trupe din istoria muzicii, Bucureștiului i-a venit rândul să revină la seria concertelor de interior, cu veșnicele scaune incomode și peticite de la Sala Palatului, plus celelalte două-trei locații de care dispune Capitala în acest moment. Vestea bună e că totuși avem parte de un maraton de evenimente care chiar merită o șansă, în ciuda problemelor cu care se confruntă industria concertistică.

Chris Norman, 6 noiembrie, Sala Palatului După succesul înregistrat la concertul susținut în Cluj anul ăsta, în mai, primul solist al trupei Smokie, Chris Norman, revine în țara noastră, la București. Acesta lucrează la proiectul său solo încă din anii ’80, perioadă din care mai toți ținem minte mega-hitul „Midnight Lady”, după care au urmat și altele, precum „Some Hearts Are Diamonds”, „Broken Heroes” sau „Fearless Hearts”. Cu ocazia asta, muzicianul aduce în setlist și o parte din cel mai recent material de studio solo, „Just A Man”. Amorphis, Solstafir și Lost Society, 6 noiembrie, Arenele Romane O alternativă pentru seara de 6 noiembrie o reprezintă două trupe rock veterane și una ceva mai nouă în industrie. Amorphis există de 33 de ani, vin din Finlanda și deși la debut erau o trupă de death metal, în timp, au trecut înspre progressive metal și melodic death metal. Solstafir e un proiect post-metal/progressive cu o vechime de aproape trei decenii pe scena din Islanda. Lor li se adaugă Lost Society, tot finlandezi, cu doar 10 ani de existență. Timp în care au lansat totuși cinci albume de trash metal cu elemente de groove și metalcore. O premisă de seară reușită, luând în considerare faptul că nordicii, în special finlandezii, au fost mereu buni în sfera metalului. Bogdan Simion Mihai & Lăutarii de mătase, 15 noiembrie, Sala Palatului Bogdan studiază cobza de la 15 ani și de 17 ani umblă prin România pentru a descoperi care sunt ultimii noștri muzicieni de folclor pur, pentru a culege povești și cântece cu scopul de a le salva de la a fi uitate în timp, împreună cu toată cultura și tradiția noastră. Pentru al doilea an consecutiv, doctorul în Litere revine cu un show care merge pe trei direcții: muzica țărănească românească, muzica lăutărească urbană și cea pop generic românească (valsuri, tangouri și cântece de cabaret de la începutul secolului XX până după cel de-al doilea război mondial). 134 ZILE ȘI NOPȚI BUCUREŞTI

www.zilesinopti.ro

NoIEmBrIE 2023

POP CULTURE MAGAZINE

Bonnie Tyler, 16 noiembrie, Sala Palatului Cântăreața britanică sărbătorește 40 de ani de la lansarea unuia dintre cele mai cunoscute și îndrăgite single-uri din istorie. „Total Eclipse of The Heart” s-a vândut în milioane de exemplare la nivel mondial, a fost certificat cu aur și a străpuns bariera generațiilor în cele patru decenii de existență. Pentru acesta și pentru altele precum „It’s a Heartache” sau „Holding Out For A Hero”, concertul de la Sala Palatului e o bună ocazie de a fi din nou față în față cu una dintre legendele muzicii, chiar dacă asupra evenimentului planează aceleași incertitudini vocale pe care le-am avut și vara asta în cazul lui Axl Rose. Ca și acolo, răspunsul e același: pentru reîntâlnirea cu o legendă, merită să-i dai o șansă. Vița de Vie 360, 17 noiembrie, Sala Palatului Trupa de rock a căutat constant noi abordări și metode de exprimare muzicale în cei 27 de ani de carieră, iar în ziua de azi însumează patru variante descoperite și explorate: Vița de Vie electric, acustic, acu2tic și simfonic. Toate se vor reuni pe scenă luna asta, într-un concert care propune experiența de 360 de grade a sound-urilor și muzicii trupei românești. O abordare inedită pentru admiratorii lor care vor să experimenteze un concept pe care formația îl aduce în premieră live pe o scenă. byron (lansare album), 18 noiembrie, Sala Palatului byron, trupa de rock alternativ, a scos cel mai experimental disc de studio din cariera de până acum și după ce a colindat țara, revine la București pentru, probabil, cel mai mare concert al trupei din 2023. Cele mai îndrăgite piese și multe extrase de pe „efemeride” cu potențial de hit se vor auzi live la Arenele Romane, într-un eveniment deschis de Pinholes. Trooper Simfonic, 19 noiembrie, Sala Palatului După 10 albume, sute de concerte și 28 de ani de carieră, Trooper vine cu o nouă variantă a lor, într-o abordare simfonică pentru care au lucrat aproximativ 10 luni pe reorchestrarea și scrierea de partituri a unor piese cu lungime de aproape 20 de minute din repertoriu. Solistul trupei, Coiotu’, a mărturisit că e cel mai mare eveniment pe care l-au pus vreodată în scenă. Alături de trupă vor fi 50 de muzicieni în orchestră și invitați speciali. Horia Brenciu, 24, 25 & 26 noiembrie, Sala Palatului E deja printre clasicii nelipsiți ai Sălii Palatului. Anul ăsta împlinește 30 de ani de la prima apariție TV și ne propune un spectacol unește, pe de-o parte, povestea carierei lui de la TV la muzică, pe de altă parte, influențele muzicale care l-au modelat și inspirat. Printre acestea, evident, fiind Frank Sinatra. S-a făcut remarcat pentru carisma lui și pentru notele personale pe care le adaugă reorchestrărilor unor piese celebre. ZILE ȘI NOPȚI BUCUREŞTI 135

FitBucurEști

INTERVIU DE GRUIA DRAGOMIR

ANCA NICOARĂ Antrenor personal „Un antrenor personal pasionat este precum un vindecător”

nca Nicoară are 39 de ani, este născută în Baia-Mare și locuiește momentan în București. Este antrenor personal acreditat de trei ani de zile și a absolvit cursurile de Personal Trainer și Fitness Instructor în cadrul Move-On Fitness School. Momentan, ea lucrează doar prin programele sale online STRONG & SEXY și GLUTES FACTORY, care îmbină planul de antrenament cu planul alimentar adaptat scopului și datelor fiecărui client.

De ce ai ales acest domeniu și prin ce alte joburi ai trecut până să ajungi personal trainer? Sunt absolventă de Filologie. M-am văzut mulți ani jurnalist de teren și chiar am fost redactor, apoi reporter de teren, așadar, joburi conexe cu studiile mele. Deși acesta credeam că este drumul meu, treptat am simțit că nu mă mai împlinea. Încă din facultate am început să merg la sală. Cred că eram anul III când am intrat prima dată într-o sală de fitness. Nu aș putea să spun că pe atunci știam ce fac acolo, priveam în jur încercând să prind câte ceva de la ceilalți. Am continuat să merg la sală și apoi… s-a întâmplat CEVA. 136 ZILE ȘI NOPȚI BUCUREŞTI

Traversam o perioadă grea și stresantă din viața mea, ceea ce m-a făcut să caut, fără să conștientizez, un mod de a gestiona situația. L-am găsit în antrenamente. Se întâmpla ceva acolo. Intram într-un fel, ieșeam total schimbată. Era un soi de terapie. Asta m-a făcut să tot merg. Timpul a trecut, am început să citesc despre antrenamente, să mă interesez de oameni pasionați de domeniu și, în același timp, să implementez ce aflam. Mă antrenam cu regularitate. Între timp, am devenit mamă și odată cu asta mi-am dat seama ce valoroase sunt timpul, sănătatea, relațiile dintre noi și, cel mai important, aportul pe care îl avem în viața celor din jurul nostru și cât de multă nevoie avem unii de alții. www.zilesinopti.ro

NoIEmBrIE 2023

Am continuat antrenamentele. La a doua sarcină medicul mi-a permis să ridic greutăți atâta vreme cât simțeam eu că e ok, ceea ce s-a întâmplat până în luna a 7-a. Am avut o sarcină normală, apoi o naștere obișnuită, după câteva luni am început să alerg și, la nici un an depărtare, am încheiat primul semimaraton. Îmi încolțise deja în minte ideea că vreau să duc totul la un alt nivel. Treptat, am început să mă interesez de cursuri de specialitate în țară și în afară, să colaborez cu specialiști din domeniu, să studiez sub îndrumarea unor oameni competenți, să dau examene, să îmi obțin dreptul de a antrena și apoi ușor, ușor să încep colaborări cu săli de fitness. Au urmat cursuri de perfecționare pe antrenamente și nutriție, însă nimic nu se compară în creșterea și dezvoltarea mea profesională cu munca în sală, cu clienții, unu la unu. Astăzi sunt antrenor personal și consultant în nutriție, lucrez cu femei prin intermediul programelor mele online, Strong&Sexy și Glutes Factory, care au la bază experiența și cunoștințele dobândite alături de clientele mele în ultimii ani. Care este tipul de antrenament pe care-l preferi și de ce? Îmi plac antrenamentele cu greutăți (gantere, bară, discuri), structurate pe grupe musculare, care includ încălzirea combinată cu exerciții de www.zilesinopti.ro

POP CULTURE MAGAZINE

mobilitate, antrenamentul propriu-zis format din câteva exerciții, puțin cardio și un stretching la final. Spune-ne un lucru pe care foarte puțini oameni îl știu despre jobul de personal trainer. Nu doar că foarte puțini oameni știu asta, dar și foarte puțini personal traineri. Din punctul meu de vedere, un antrenor personal pasionat este precum un vindecător, în sensul cel mai simplu cu putință. Câtă vreme intențiile tale au în vedere binele celuilalt, studiezi, lucrezi, dai mai departe cunoștințele tale, îi înveți să aibă grijă de ei și implicit de familia lor, nu ai cum să nu aduci bine și vindecare în viața lor. Care sunt cele mai mari greșeli pe care le fac românii atunci când vorbim despre sport / mișcare? Cred că noi, românii, când ne apucăm de sport, de cele mai multe ori o facem când ne ajunge cuțitul la os și avem impresia că e pentru o perioadă limitată de timp, cât mai scurtă cu putință, până când atingem un target anume (Ex: să slăbesc 5 kg într-o lună), care de cele mai multe ori e unul nerealist, din foarte multe puncte de vedere. Din păcate, nu avem o tradiție în a face sport, nu înțelegem că doar

așa putem funcționa la adevărata capacitate de care dispunem, că doar așa putem să ne bucurăm de tot ceea ce ne oferă viața asta și să traversăm cât mai echilibrat momentele dificile. Care ar fi cel mai important sfat pe care l-ai da cuiva care-și dorește să se facă personal trainer? Să știe că dacă există pasiune și este dispus să muncească mult, va reuși tot ce își propune. Până la urmă nici nu va simți că muncește, pentru că va exista mereu dragul acela pe care îl ai când ești purtat de pasiune. Altfel, va fi doar un alt moft în trend pe care l-a bifat. Să asculte și să fie ghidat de bune intenții. Sunt capcane, ca peste tot, scurtături, însă drumul corect e lung, lin și interesant, pe cât de dificil, pe atât de frumos. Când vine vorba de sport, ce-i caracterizează cel mai mult pe români, din experiența ta? Ce ne caracterizează? Mult prea multe femei antrenează doar trenul inferior și prea mulți bărbați doar trenul superior. Din perspectiva mea - și cred că pot vorbi și în numele colegilor mei avem nevoie să antrenăm tot corpul, fie că suntem femei sau bărbați. Subtilitatea apare la zonele pe care le accentuăm în antrenamente, dar și aici depinde mult de datele clientului, însă aici intrăm în alte detalii și o lăsăm pe data viitoare. ZILE ȘI NOPȚI BUCUREŞTI 137

DESIGN

TEXT DE MĂDĂLINA LEFTER

Design contemporan în piele, la Târgul MATERIA

n weekend-ul 4-5 noiembrie, MATERIA, unicul târg din România dedicat obiectelor de design contemporan din piele, își va deschide porțile, în ambianța elegantă a Ghica HOUSE din București, la Universitate. Pasionații de genți, pantofi, haine, accesorii și chiar bijuterii din piele vor putea să admire și să cumpere creații originale semnate de cei mai talentați designeri români, care au transformat meșteșugul prelucrării acestui material versatil într-o adevărată artă. Printre expozanții cu tradiție ai târgului MATERIA se numără Florina Sirman, fondatoarea brandului Atribut și una dintre cele mai cunoscute creatoare de genți „cu semnătură” din România: „MATERIA este mai mult decât un eveniment, este o comunitate! O comunitate care ne-a primit cu brațele deschise de la prima participare. Accesul la o platformă dedicată acestei industrii, cu oameni cu care poți împărtăși din experiențele tale, atât creative, cât și legate de business, aduce valoare adăugată. Mă bucur că tradiția MATERIA continuă, continuă pentru că ea a devenit un catalizator în procesul nostru de creație. Am creat o nouă linie de genți special pentru această ediție și abia aștept să o prezentăm. Feedback-ul primit în cadrul acestui eveniment este un barometru important pentru noi, ca si brand, de fiecare dată.”

138 ZILE ȘI NOPȚI BUCUREŞTI

Dan Piersinaru director MATERIA

Târgul, aflat la a 6-a ediție, este inițiativa artistului vizual Dan Pierșinaru, cunoscut ca fondator al platformei și târgului de bijuterie contemporană AUTOR. Potrivit acestuia, selecția designerilor care vor fi prezenți la MATERIA a avut ca principal criteriu „ADN-ul design-ul propriu și autentic”. În această formulă-eveniment se vor întâlni cu publicul circa 40 de designeri din toată țara, țara printre care nume consacrate ale creației din piele, precum Atribut, Koja Concept, Atelier Andreea Lupu, Goana, Snob, Artefact Room / Ana Marchetanu, Lucienne, Atelier Tagli, Atelier437, braEscu, Giol Florentina, Zea, Laura Olaru, Sebastian Roncea, VOL, Lyria, Millisimo, Sacochero, Teluric/Munteanu Theona Ioana sau Unudoitrei. Fotografii și informații actualizate despre MATERIA pot fi găsite pe pagina dedicată târgului, iar biletele de acces pot fi achiziționate pe iabilet.ro. www.zilesinopti.ro

Biscuit.ro

TEXT DE ADRIANA SOHODOLEANU

Așteptând marea cu sarea

mpărțind un Uber cu Nico Lontras, venind de la o gală noaptea târziu, nu știu dacă era rochia mea care pica greu și mătăsos, sacoul lui de seară, cotiera care transforma mașina într-un vehicul mai luxos, vocea gravă și joasă cu care vorbeam sau subiectul în sine, dar atmosfera îmi amintea de un power couple din filmele americane, unit prin viziune și discurs, nu relații personale. În cazul nostru, totul pleca de la tristețea conștientizării faptului că lucrurile ar putea fi și mai bine, dar nu sunt.

Vorbeam despre gastronomie, desigur, și identificam (încă) o problemă de educație mai puțin discutată, un subiect pe care eu îl rumeg de mult (știu, cu acest verb bovin am ieșit din decorul hollywoodian) - așteptările cu care mergem la restaurant și calibrarea lor premergătoare vizitei. Este mai ușor ca oricând să știm unde mergem, meniul, prețurile, atmosfera, outfiturile și review-urile. Google, Facebook, Instagram sau TikTok sunt ușor de accesat, iar rezultatele se citesc rapid, pe diagonală. Sigur că recenziile long form, scrise de consumatori avizați, educați într-ale culinarului ar fi surse și mai bune, dar nu sunt necesare tot timpul sau tuturor. De ce e important să știm dinainte? Eu o fac ca să îmi protejez sentimentele și portofelul, să îmi asigur o experiență bună. Nu e vina restaurantului că nu m-am www.zilesinopti.ro

Nico Lontras

interesat înainte; că nu am făcut rezervare, că am bătut atât drum până la ei și n-am găsit nicio masă liberă (cum se întâmplă în cazul Casei Timiș, unde Nico este executive chef, aflată la 92 km depărtare de București). Dacă am alergii, intoleranțe sau un lifestyle atipic arunc un ochi pe meniu, le telefonez/ scriu și întreb ce opțiuni am. Dacă e scump și nu pot/ nu vreau să plătesc atât aleg altceva, nu merg acolo ca să mă șochez de prețuri, nu cert ospătarul, nici nu le dau note proaste pe net - nu m-a obligat nimeni să intru la ei. Se întâmplă și să nu pot controla prea bine experiența, să nu îmi placă locul, mâncarea, în ciuda informațiilor strânse în prealabil - și atunci mă pregătesc să consum cu grație, acceptând faptul că există motive pentru care

alții văd lucrurile diferit. Și eu mi-am dus prietenii prin tot felul de locuri, le-am pus în farfurie ciudățenii cu entuziasm neîmpărtășit. Dacă mie nu îmi place, nu e neapărat prost, ci doar nu pe gustul meu (deși, clar, poate fi prost, și gata!) A fi critic culinar e meserie serioasă, nu înseamnă doar o bază de date de gusturi, ci implică experiență practică în bucătării profesionale, cultură generală zdravănă, o bună stăpânire a limbii române, expunere la culturi străine și achiziții educaționale costisitoare ca buget de timp, bani și înțelegere. Încă nu avem așa ceva în România, dar dacă ar fi să nominalizez conturi de social media ale căror opinii le apreciez și le caut când vreau încerc ceva nou acelea ar fi De Corina, Idei roșcate și, mai nou, Cotloane Bucureștene. ZILE ȘI NOPȚI BUCUREŞTI 139

TEXT DE MĂDĂLINA LEFTER

LA ŞOSEA

Magazine… mai altfel

ibranta noastră Capitală este nu doar un loc pentru iubitorii de cafea, ci și un sanctuar pentru pasionații de artă și creație locală. Astfel, plimbându-te prin diferite colțuri ale Bucureștiului, vei fi surprins să descoperi o serie de concept stores deosebite, care reunesc atât artiști creativi, cât și de-ale gurii.

ESHTE - Strada Doamnei 15 Deschis la parterul vechii clădiri a Creditului Funciar Urban, ESHTE oferă o scurtă incursiune în Universul multor artizani români extrem de talentați. Aici poți găsi colecții semnate de Irina Moroșanu, Carla Szabo, Atelier CuLemn, Poemi și mirosi parfumul ESHTE, inspirat de Brâncuși și făurit de Créateur 5 d’Émotions. Totodată, ESHTE este un loc cu totul special în care poți savura o cafea de specialitate într-un decor unic, inspirat de operele lui Brâncuși. Urban Hub - Piața Romană 2 Urban Hub reunește într-o clădire interbelică impozantă peste 25 de creatori și designeri locali, fiind un mini mall cu „magazine” alese, cafea de specialitate, gogoși artizanale de la Berliner, cât și sandwich-uri gustoase. În plus, pe lângă colecții vestimentare, bijuterii și multe altele, aici te poți bucura atât de evenimentele care au loc în curte, dar și de workshopuri creative. ALTRNTV - Regina Elisabeta 26 Luând naștere în incinta fostului cinematograf București, ALTRNTV concentrează creații sustenabile ale designerilor români și locali într-un spațiu minimalist de pe Bulevardul Elisabeta. Oamenii care trec pragul ALTRNTV sunt încurajați să se relaxeze, să cumpere într-un ritm mai lent și să achiziționeze responsabil. Astfel, la ALTRNTV înveți cum să nu te grăbești, cum să citești etichetele și cum să consumi mai conștient, acompaniat de o cafea bună de specialitate. Aparterre - Jean Louis Calderon 80 Deschis relativ recent, Aparterre este un concept store de lux din inima Capitalei, undeva aproape de parcul Grădina Icoanei, care cu siguranță reușește să cucerească orice trecător. Aparterre este genul de spațiu care îți oferă sentimentul că te afli într-un muzeu - stilul eclectic din interior, puzzle-ul de piese vintage care se îmbină cu cele moderne, brandurile de nișă alese cu grijă, cât și faptul că te poți opri pentru a savura o cafea sau preparate gustoase fac din Aparterre raiul oricărui iubitor de frumos și de modă. www.zilesinopti.ro

ZILE ȘI NOPȚI BUCUREŞTI 141

SHOPPING

TEXT DE MĂDĂLINA LEFTER

La cafea sau la shopping? La cafea și la shopping!

u mai este un secret că ieşitul „la o cafea” s-a transformat de-a lungul anilor într-un trend, devenind un obicei răspândit, practicat de un număr impresionant de bucureșteni. Și pentru că shopping-ul merge cu siguranță mână în mână cu socializarea, cafeaua și relaxarea, ce-ar putea fi mai frumos decât să le poți face pe amândouă în același timp (și loc)?

Ototo - Calea Victoriei 153 Ototo este, pe lângă un loc unde te poți aduna cu prietenii pentru o cafea de specialitate, un soi de supermarket care reunește branduri mici, independente, conturate în jurul sustenabilității. Astfel, ajuns la Ototo, plimbându-te printre rafturi, poți găsi de la alimente bio - ceaiuri, cookies, produse vegane - sau cosmetice cruelty free de la furnizori locali până la detergenți și produse de curățenie zero waste sau băuturi interesante, parfumuri ori papetărie. Mingle - General Eremia Grigorescu 5 Mingle este o cafenea cu totul specială, întrucât aici poți găsi, pe lângă o cafea bună, și piese decorative cu poveste, aceasta punând la dispoziție spre vânzare diverse obiecte vintage. Așadar, după ce îți savurezi cafeaua și te bucuri de câteva momente de relaxare pe superba terasă a vechii case cu ferestre impozante, nu uita să arunci un ochi și la obiectele - farfuriile, ceștile, platourile, vinilurile, bijuteriile, cărțile și multe altele - care ar putea aduce un plus de personalitate în spațiul tău. Mugshot - Aurel Vlaicu 20 Mugshot este un alt loc neașteptat, pentru că împarte spațiul cu un magazin specializat în producție muzicală și echipamente destinate DJ-ilor - DJ Superstore. Cafeneaua are un decor vibrant, canapele din piele extrem de comode, iar cafeaua bună se îmbină cu muzica de calitate și creează rețeta perfectă pentru o dimineață plăcută. 142 ZILE ȘI NOPȚI BUCUREŞTI

www.zilesinopti.ro

HORECA

TEXT DE GRUIA DRAGOMIR

5 cafenele de unde să lucrezi remote în ultima lună de toamnă De la an la an, cafenelele se transformă din ce în ce mai mult în mici hub-uri creative, în care vii să socializezi, dar și să lucrezi remote câteva ore pe zi, având posibilitatea și de a te bucura de o cafea bună și un brunch sățios. În ultima lună de toamnă, pe măsură ce nu mai stăm la terase, aceste cafenele vor fi la mare căutare. Iată, deci, 5 astfel de locuri.

AM. Social Space  Constantin Boșianu 21  0771.293.615 În cei câțiva ani de când funcționează, AM. Social Space a devenit rapid unul dintre cele mai apreciate și recomandate cafenele pentru a lucra remote. De fapt, în interior chiar există niște spații speciale pentru cei care au nevoie de concentrare în fața laptopului, un fel de cubicles, dar care n-au nicio treabă cu cele din open spaceurile corporatiste. G.Y.S.T.  Blănari 18 G.Y.S.T. se descrie drept un gastropub edgy ce pune pe primul loc lucrurile bune, făcute cât mai simplu. De asemenea, noul local se mândrește că este inspirat de felul în care sunt făcute lucrurile în Copenhaga. În plus, în timpul săptămânii se lucrează foarte bine de aici. Manufaktura  Pierre de Coubertin 3-5  0728.180.003 În oraș sunt vreo șapte cafenele Manufaktura, majoritatea în mall-uri, și e bine de ținut minte că în oricare dintre ele poți să mergi cu laptopul pentru a lucra www.zilesinopti.ro

câteva ore, mai ales dacă îți propui să începi munca de dimineață, la o cafea, pentru a o termina cu un prânz delicios. Erbario  Nicolae Haralambie 30  0731.144.159 Iată și o cafenea de specialitate în care, dacă alegi să lucrezi de aici, te vei simți ca într-o mică grădină botanică. Pe lângă cafeaua de specialitate, Erbario are și meniu de brunch, iar acesta e gândit în funcție de sezon, de chef Ștefan Burlacu. Artichoke Coﬀee Shop  Calea Victoriei nr. 45  0771.707.869 Artichoke a devenit rapid una dintre cele mai populare cafenele din oraș, cel puțin în rândurile hipsterilor sau a populației cool. Formula câștigătoare a fost combinația de specialty coﬀee cu o atmosferă ce aduce aminte de cafenelele din Berlin, dar și terasa de sub porticuri, care oferă o priveliște foarte plăcută. Când ai de lucrat ceva creativ, ia-ți laptopul și dă o fugă până aici. ZILE ȘI NOPȚI BUCUREŞTI 143

POVEȘTI DIN BUCUREȘTI

INTERVIU DE GRUIA DRAGOMIR

Throwback Coffee & Stories

O cafenea cu poveste și iubire

e străduța Doctor Petre Herescu 26, în cartierul Cotroceni, vei găsi una dintre cele mai primitoare cafenele din oraș. Throwback Coﬀee & Stories este deschisă de doi ani, într-o casă veche, cu o atmosferă caldă, oameni zâmbitori și un decor familiar. În puținul timp de când funcționează, a reușit să adune în jurul său o comunitate frumoasă de oameni și să fie unul dintre locurile de suflet ale multora care iubesc Cotroceniul. Am stat de vorbă cu Raluca Taifas, unul dintre oamenii care au pus pe picioare această cafenea, pentru a afla întrega poveste a localului născut din multă iubire. Cum a apărut Throwback Coﬀee & Stories? În urmă cu doi ani (februarie 2021, mai exact), eu mă pregăteam pentru un examen la ANP (Administrația Națională a Penitenciarelor), iar Raul (Costin) profesa în lumea fotbalului la echipa FC Rapid. Presiunea din partea familiei era destul de mare cu privire PAGINA 144

la ce alesesem să fac și cu cine alesesem să-mi împart viața, așa că la un moment dat „m-am rătăcit” și, fiind vulnerabilă în fața lui Raul, i-am spus că nu știu dacă o să fac față acestei lumi (a penitenciarelor). El m-a întrebat dacă totuși am un vis pe care aș vrea să mi-l îndeplinesc în timp ce profesez sau după. I-am spus că am un singur vis, dar că e

destul de greu și de diferit față de pregătirea pe care o am. Îmi doream tare o cafenea, dar nu una care „să producă bani”, ci una care să aducă oamenii împreună, să fac vocile auzite, vocile alea mici pe care nu le aude nimeni, să pun oamenii la aceeași masă, indiferent cine sunt și indiferent ce profesii au, să facem lucruri mărețe împreună și să dăm www.zilesinopti.ro

NoIEmBrIE 2023

mai departe povești frumoase și bune. Și ghici ce? Ne iese de aproape doi ani. Și avem o sete mai mare de a face lucruri mărețe. El, fotbalist fiind, avea două cărți în bibliotecă. Cartea lui Zlatan Ibrahimovici și încă una - CUM SĂ-ȚI DESCHIZI O CAFENEA. A fost boom! Ne-am blocat amândoi și la propriu, și la figurat. El avea să-și încheie cariera în fotbal, iar eu am renunțat la planuri. Am început să căutăm locația (timp de 5-6 luni), la pas, cu zeci de telefoane. Nu simțeam nici o locație, niciun loc ca fiind al nostru. La un moment dat am luat-o la pas prin cartierul meu preferat: COTROCENI. Ușor dezamăgită, după vreo două ore de plimbare și cu lacrimi în ochi, mă îndrept spre mașină și, bammm!, apare pe ușa unei case „de închiriat - nr de telefon...” Sun și o doamnă îmi dă încredere și îmi spune că se pretează la orice, inclusiv cafenea, că ne sprijină cu tot ce ne dorim. Am plâns de bucurie și l-am sunat pe Raul să îi spun. A doua zi deja am semnat contractul și ne-am apucat de treabă. Nu prea știam în ce ne băgăm, dar știam că suntem împreună în toate și… două săptămâni mai târziu am aflat că sunt însărcinată. Raul mai are trei copii dintr-o altă căsnicie, iar apariția lui Amos, împreună cu un nou business i-au dat din nou adrenalină, nu cea de pe teren, cu zeci de mii de suporteri, dar pe aproape. A fost greul ăla frumos. Cred că pentru amândoi. Care a fost investiția inițială? Investiția a fost de 60.000 de euro, băgați într-o casă care nu www.zilesinopti.ro

POP CULTURE MAGAZINE

este a noastră, o casă în care nu puteai sta nici în interior și nici în exterior. Proprietarii nu au investit nimic, noi neștiind că ei aveau în plan să o cumpere integral și să se mute aici. Însă am decis să mergem mai departe cu proiectul și să simțim atât noi, cât și comunitatea, că venim într-un loc frumos, curat, în care s-a lucrat. Ne-am împrumutat de bani, pentru că nu ne permiteam nici 50% din ceea ce aveam să investim, iar „mâna de lucru” au fost tatăl meu și Raul. Ei au muncit, datorită lor am reușit să mai ținem de bani și chiar să facem o lucrare frumoasă. Spuneți-ne un lucru mai puțin știut despre cafeneaua voastră. În prima fază, cel mai greu mi s-a părut să găsesc numele… Știam ce vreau să fac, știam cine sunt, cine suntem, știam și ce vrem să obținem cu această cafenea, dar pur și simplu nu reușeam să găsesc numele. Vorbeam cu cel mai bun prieten (terapeut la bază) și mi-a venit, mi-a picat fisa dintr-o dată. Am zis: vreau să întorc oamenii la ceva, la un ceva, la un sentiment,

la o stare… Așa că am zis THROWBACK. Iar acum vine partea frumoasă. Pe pahare/ tăvi avem inscripționate mesaje ...to your first kiss, ...to my first night of clubbing, ...to when I knocked on doors and ran, ...to Sundays spent with my family, ...to playing Solitaire when the internet wasn’t working, ...to the smell of oranges received de Sfântul Nicolae, ....to when I would eat gum from the floor and not care și așa mai departe. Sunt peste 60 de mesaje. Mesaje scrise în mare parte de către clienți. Ce urmează pentru voi? Acum avem pe rol un alt proiect - o rulotă pentru cai. E proiectul lui Raul, la care muncește de câteva săptămâni bune și sperăm să o termine până la final de luna. Ne propunem să mergem cu ea (cu cafea) la evenimente frumoase și de bun simț (deci, nu festivaluri cu nume mari). Urmează să facem evenimente dedicate iubitorilor de animale, de cărți, copii defavorizați, degustări de vin din agriculturi ecologice și nu numai, tinerilor la început de drum cu visuri mărețe și multe altele. Am făcut-o și până acum, practic, așa ne-am făcut cunoscuți, însă sperăm la mai mult, să ajutăm și să facem auzite mai multe voci și, de ce nu, și pe ale noastre, căci încă mai avem multe de spus și de arătat. PAGINA 145

Unde ieși luna asta în oraș?

Iată o listă de locații recomandate și testate de Zile și Nopți: Unde mâncăm bine în București?

Unde ne distrăm?

Acuarela, bistro Str. Polonă, nr. 40 Tel. rezervări: 0745.662.889 Alt Shift Str. Constantin Mille nr.4, Tel. rezervări: 0727 316 245

Control Club Str. Constantin Mille, nr. 4 Lumea bună din București se adună la… Control. Tel. rezervări: 0733 927 861

Bistro by Green Hours Calea Victoriei, nr. 120 Tel. rezervări: 0751.772.275

Green Hours Calea Victoriei 120 Tel.: 0788 452 485

Botanic Restaurant Calea Piscului, Orășelul Copiilor Tel. rezervări: 0721.261.262

The Pub – Universității Bd. Regina Elisabeta nr. 9 Distracție între prieteni, ca nicăieri în altă parte! Tel.: 0728843782

Hare Garden Herăstrău Bulevardul Mareșal Constantin Prezan nr. 1, Herăstrău Tel. rezervări: 0725.544.669 J’ai Bistrot Calea Griviței, nr. 55. Tel. rezervări: 0790.229.922 Reper by ESS Calea Victoriei nr. 176 Zilnic, de la 11:30 la 22:00 Tel. rezervări: 0749.053.163 Trattoria Angoli Calea Piscului, Orășelul Copiilor Tel. rezervări: 0728.264.654 Urban Dada Strada Tudor Arghezi nr. 5 Tel. rezervări: 0729.997.405 Pizza Stămâzzancoadă & More Str. Barbu Văcărescu nr. 56 0788 458 430, 0786 774 992 pizzastamazzancoada.ro office@stamazzancoada.ro Zăganu Bistro & Craft Beer Bar Calea Victoriei, nr. 91-93 Tel. rezervări: 0770.550.234 www.zilesinopti.ro

Club 16 Ion Câmpineanu nr. 16 Dance & Night Club. Tel. rezervări: 0746 800 752 Club 99 - The Comedy Club Bd. Dacia nr. 99 Tel. rezervări: 0733.500.301 Comics Club Strada Nerva Traian nr. 4 Tel.: 0741 426 426 Trei Bețivi Vasile Lascar nr. 66 Tel.: 0753 238 484 J’ai Bistrot Calea Griviței nr. 55 Tel.: 0790 229 922 Hard Rock Café Șoseaua Pavel Dimitrievici Kiseleff nr. 32 „Love all. Serve all.” It’s a simple reminder to love one another and live for the moment... with a dash of rock! Vezi lista de evenimente pe www.zilesinopti.ro/locuri/ hard-rock-cafe Tel. rezervări: 0754.400.900

Unde bei o cafea bună? Coftale Coffee Shop Str. Profesor Ștefan Mihăileanu nr. 42 Tel.: 0746 420 874 Tucano Coffee Bd. Timișoara 26, București Plaza, et. 2 (food cort) Tel.: 0763 032 930 Mugshot Strada Aurel Vlaicu 20 Tel.: 0755 570 454 Beans & Dots Cișmigiu Strada Ion Brezoianu 23-25 Tel.: 0770 176 421 Bulevardul Primăverii 15 Tel.: 031 229 66 89 Ganesha Caffe – Victoriei Calea Victoriei nr. 20 0748 336 677 ganeshacaffevictoriei@gmail.com Ganesha Caffe - Primăverii Bulevardul Primăverii nr.4, 0756 998 800 ganeshacaffeprimaverii@gmail.com Ganesha Caffe - Barbu Văcărescu Str. Barbu Văcărescu, nr.71-73 0764 263 742 kristina.ganeshacaffe@gmail.com

Cafeteca Cismigiu B-dul Elisabeta 61 Tel.: 0727 790 368 ZILE ȘI NOPȚI BUCUREŞTI 146