2 minute read
ART EXPO: Despre magia Suprarealismului, la Muzeul Barberini
În imaginarul suprarealist, inspirat de psihanaliza lui Sigmund Freud și teoretizat în manifestul scriitorului francez André Breton, din 1924, în încercarea de a respinge convenționalul și de a ajunge la eliberarea minții și expresiei creative, artistul, care transforma subconștientul uman în propriul său teren de joacă putea fi privit ca un personaj în noua realitate construită. Astfel, o multitudine de reprezentanți ai suprarealismului au cultivat
Advertisement
imaginea creatorului ca magician, clarvăzător sau
alchimist, folosindu-se de simbolismul ocult (îmbinarea formelor geometrice, existența amuletelor, integrarea elementelor ezoterice, de folclor, astrologice, mitologice și de Tarot) ca limbaj poetic, pentru a exprima ideea de libertate și purifi care spirituală (cunoscută astăzi, conform trendurilor derivate din mișcarea New Age, sub denumirea de selfempowerment).
În cadrul expoziției
„Surrealism and Magic:
Enchanted Modernity”, ce poate fi explorată până pe 29 ianuarie, la Muzeul Barberini din Potsdam, vizitatorii pot urmări legătura dintre suprarealism și magie prin intermediul a peste 60 de lucrări (create pe parcursul a 60 de ani, cel mai vechi tablou, semnat de Giorgio de Chirico, datând din anul 1914), punctul de pornire fi ind patru opere ale pictorului elvețian Kurt Seligmann, care după ce s-a mutat în Paris, în anii ’20, a fost un
mentor pentru artiști precum André Breton (pe care l-a ajutat, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când amândoi trăiau în New York, să scrie Arcanum 17) sau Leonora Carrington (care participa, în anii ’40, alături de Remedios Varo, la ritualuri din zone izolate din Mexic, unde vrăjitoria încă era practicată). După o scurtă introducere în infl uențele magice ale curentului, spectacolul Le surréaliste (Victor Brauner) continuă cu nume ca Max Ernst (care, alături de Breton, a experimentat hipnoza pentru a ajunge la creativitatea inaccesibilă conștiinței), spectatorii având posibilitatea de a vedea tabloul Attirement of the Bride (1940), Leonor Fini, René Magritte, Dorothea Tanning, Salvador Dalí, Kay Sage și artistul român Victor Brauner, care, în Le surréaliste, apare în forma magului (amintind de cartea Magicianului, din Tarot, care simbolizează puterea căutată în interior), toate reprezentările fi ind caracterizate prin dorința de exprimare artistică în absența controlului rațiunii. Așa cum spune Seligmann, în volumul Th e Mirror of Magic, „magia a fost un Th e Flower Child stimulent pentru gândire. A (Dorothea Tanning) eliberat omul de fricile sale și l-a înzestrat cu puterea de a controla lumea. I-a intensifi cat imaginația și i-a trezit dorința de a-și depăși condiția.”
