Expoziţia „Vaslui - Prezenţa trecutului” prezintă o realitate care la o prima vedere superficială ar putea fi considerată paradoxală. Nu din dorinţa de elogiere a unui trecut pervers s-a realizat această foto - expoziţie, ci pentru a înţelege corect, printr-o privire retrospectivă, ce a reprezentat comunismul pentru vasluieni indirect pentru cei mai mulţi dintre români - și mai ales ce se întâmplă astăzi cu societatea romœnească, societate aflată în degringoladă, cu o economie comparabilă cu coloana fără sfârşit brâncuşiană, cu afacerişti veroşi, cu un sistem de educaţie lăsat de izbelişte, cu răsturnarea scării valorilor, cu indivizi care își caută identitatea pe alte meleaguri. Acestea sunt efectele implacabile ale „societăţii socialiste multilateral dezvoltate”, urmările comunismului în ţara noastră. Cu siguranţă că Vasluiul s-ar fi dezvoltat oricum şi în alt context, dar nu într-un ritm atat de alert și la toate nivelurile: să nu uităm progresele omenirii în toate domeniile vieţii ştiinţifice, tehnice, culturale din a doua jumătate a secolului al XX-lea, însă să recunoaştem şi realităţile vasluiene din timpul regimului comunist.
Imaginile din cadrul expoziţiei „Vaslui - Prezenţa trecutului” aparţin Muzeului Judeţean Vaslui, Arhivelor Naţionale - filiala Vaslui sau unor diverse edituri şi arhive personale. Toate imaginile au fost restaurate în cadrul proiectului „Vasluiul Comunist“. Puteţi găsi mai multe imagini din cadrul proiectului - pe Flickr (flickr.com/vaslui607080), sau pe Facebook (facebook.com/vaslui607080).
VASLUI 1960-1989 / PREZENˇA TRECUTULUI
VERNISAJ
Vineri, 14 august 2015, ora 11.00, Sala „Arta” a Muzeului Judeţean „Ștefan cel Mare” Vaslui ORGANIZATORI Prof. Dr. Ramona Maria Mocanu, manager, Muzeul Judeţean „Ştefan cel Mare” Vaslui Andrei Beșliu, arhitect Albert-Gabriel Grecu, muzeograf, Muzeul Judeţean „Ştefan cel Mare” Vaslui Marian Antoniu, muzeograf, Muzeul Judeţean „Ştefan cel Mare” Vaslui Dr. Mihai-Cristian Șelaru, muzeograf, Muzeul Judeţean „Ştefan cel Mare” Vaslui Design, prelucrare foto și documentare: Andrei Beșliu Coordonator logistic: Liviu Preutu-Grigore, Muzeul Judeţean „Ştefan cel Mare” Vaslui
MUZEUL JUDEŢEAN VASLUI Strada Hagi Chiriac, Nr. 2, VASLUI Tel./Fax: 0235-311626 www.muzeuvaslui.ro
VASLUI 1960 -1989 PREZENˇA TRECUTULUI 14 august - 14 septembrie 2015
VASLUI 1960 -1989
Centrul orașului Vaslui �n 1968
PREZENˇA TRECUTULUI
Istoria contemporană înglobează în coordonatele sale majore și perioada comunistă. Datoria istoricului român contemporan este aceea de a prezenta nepărtinitor imaginea corectă, necaricaturizată și necosmetizată, veridică și verosimilă a anilor comunismului, când în România s-a încercat impunerea forţată a unei societăţi „noi”, după modelul sovietic și în prezenţa trupelor „eliberatoare” rusești, la început. Se impune să nu uităm că relativ tânăra societate românească era în plin proces de asimilare a valorilor democratice europene, consolidate de jaloanele democraţiei autentice bazate pe respectarea drepturilor omului. În acest context plasăm expoziţia „VASLUI 1960-1989 / Prezenţa trecutului”, expoziţie foto – documentară bazată pe un studiu întreprins pe o perioadă de mai mulţi ani de către Muzeul Judeţean „Ştefan cel Mare” Vaslui, în colaborare cu Arhivele Statului - Direcţia Judeţeană Vaslui şi cu aportul nemijlocit al arhitectului vasluian Andrei Beşliu. Considerăm expoziţia de faţă o formă de prezentare mai accesibilă a istoriei, fotografia având un impact mai puternic, mai atractiv şi cu mai multe valenţe asupra individului, decât un tratat de istorie pe care vasluianul nu doreşte să-l citească în aceste timpuri alerte şi de dezorientare. Cunoaşterea trecutului e necesară pentru contemporani, pentru a şti cine sunt şi pentru a se feri de greşelile lui, pentru a nu le mai repeta. Municipiul Vaslui poate fi considerat un model pentru perioada comunistă, deoarece el ilustrează pregnant istoria recentă a acestor locuri şi, implicit, a României în ansamblul ei, deoarece ceea ce s-a întâmplat cu Vasluiul, s-a întâmplat şi cu alte multe localităţi ale României comuniste. Expoziţia de faţă ilustrează anii 1960 1989, însă majoritatea imaginilor sunt din anii 1968 - 1975, când Vasluiul a cunoscut maximumul dezvoltării sale economice: producţia globala industrială a crescut într-un ritm alert de 40 de ori faţă de anul 1960 şi de 20 de ori faţă de anul 1965, cu un ritm de creştere aproape dublu faţă de cel pe ţară.
Dacă Vasluiul era cunoscut ca un târg de provincie asemănător celor din proza sadoveniană, cu pronunţat profil agrar si meşteşugăresc, în anul 1975 în unităţile economice vasluiene se produceau ventilatoare și aparate de ventilaţie (pentru vapoare și mine), fire cardate, vată minerală, căramizi dialit, confecţii, mobilă. Vom înşirui cele mai importante unităţi economice existente la sfârşitul anului 1975: Întreprinderea de Confecţii, Întreprinderea de Prelucrare a Lemnului, Întreprinderea de Materiale Izolatoare, Întreprinderea de Ventilatoare şi Aparate de Ventilaţie, Filatura de Bumbac, Fabrica de Coniac, Fabrica de Cânepă şi două mari şantiere industriale: Întreprinderea de Aparate de Măsură şi Control și Combinatul de Fibre Sintetice. Dezvoltarea oraşului Vaslui se datorează mai ales viziunii celui mai tipic reprezentant al comunismului, Nicolae Ceauşescu, asupra ţinutului moldav, secretarul general al Partidului Comunist Român dorind să opuna importanţei geopolitice a oraşului Chişinău - un oraş dezvoltat economic şi cultural - orasul Iaşi, Vasluiul fiind unul dintre sateliţii meniţi să contribuie la contrabalansarea cu capitala Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti, de aici rezultând şi unele „vizite de lucru” efectuate de Nicolae Ceauşescu în municipiul Vaslui. De aceea în economia expoziţiei s-a rezervat spaţiu si prezenţei la Vaslui a secretarului general al partidului unic.
Și în Vaslui s-a demolat în această perioadă ca în întreaga ţară, dar s-au demolat mai ales cocioabe şi clădiri cu un singur etaj, precum hotelul și clădirea unicului cinematograf din oraş (s-a încercat şi distrugerea Curţii Domneşti), pentru a se face loc unor construcţii impunătoare: Sediul Palatului Administrativ, Casa de Cultură a Sindicatelor, Muzeul şi Biblioteca Judeţeană, Palatul Poştei şi Telecomunicaţiilor, Hotelul Racova, Magazinul BIG, Casa Armatei, Complexul Cooperaţiei Meşteşugăreşti, blocuri de locuinţe şi cele de tip turn, două cinematografe. Să nu se uite că în anul 1968 (anul constituirii judeţului Vaslui), oraşul Vaslui avea doar 16.000 de locuitori (cu populaţia din suburbii), în anul 1989 populaţia sa apropiind-se de 75.000 de locuitori. Arhitectura noului oraş se impunea prin modernitate, dar şi prin monumentalitate. Desigur, nu uităm să amintim privitorilor expoziţiei că blocurile de locuinţe (întregi cartiere: Cartierul Nou, Zona Gării, Ana Ipatescu) sunt tipice societăţii comuniste, mici şi lipsite de confort, dar populaţia adusă de la sate din timpul procesului de industrializare trebuia să locuiască undeva, în apropierea unităţilor industriale şi regimul Ceauşescu a dat locuinţe noului val de muncitori.