2 minute read
Bazele unui oraș cu deschidere la Dunăre
Cuprins
Bazele unui oraș cu deschidere la Dunăre
Tranziția înspre modernitate
152 de ani de cale ferată în România: linia București - Giurgiu
Ion N. Ionescu - zis și Bizetz
Podul peste Cama Inovare tehnologică și rigori estetice
Introducere în problematica podurilor istorice
Podul Bizetz, facilitator de dezvoltare locală valori patrimoniale și regenerare socio-economică
06
11
15
23
28
51
59
Bazele unui oraș cu deschidere la Dunăre
Studiu de fundamentare istoricourbanistică pentru întocmirea PUZ-CP Cetatea Giurgiu, proiectant: CCPEC București SRL - UAUIM, șef proiect arh. Ștefan Bâlici, 2016 “De-a lungul timpului, oraşul a fost cunoscut sub diverse denumiri, toate având însă o rădăcină comună care trimite într-un fel sau altul la Giurgiu. În documentele cancelariilor occidentale oraşul este menţionat ca Zorio, Georgevio, Georgevo, Giorgewo, Jeorgie, Giurdcsov, iar în cele otomane apare cu denumirea de Yer-Köki, Yerköukü, Iörkövi, Ierköy.”
Bazele unui oraș cu deschidere la Dunăre
PRIMA ATESTARE DOCUMENTARĂ A LOCALITĂȚII DATEAZĂ DIN 1395
O altă mențiune apare, de asemenea, în Tratatul de Alianță între Mircea cel Batran și regele Poloniei, Vladislav Jagello, la 23 septembrie 1403. Spre finele sec. XIV, devine târg permanent, punct de vamă și sediul administrativ al județului Vlașca, reședință domnească.
Codex Latinus Parisinus menționează cetatea Zorio I. Dumitriu-Snagov, Ţările române în secolul al XIV-lea. Codex Latinus Parisinus (Codicele latin de la Paris - 7239). Trectatus de res militari et machinis bellicis (Tratat de artă militară şi maşinile de război), Bucureşti, 1979, extras din Studiu de fundamentare istorico-urbanistică pentru întocmirea PUZ-CP Cetatea Giurgiu, proiectant: CCPEC București SRL - UAUIM, șef proiect arh. Ștefan Bâlici, 2016
Bazele unui oraș cu deschidere la Dunăre
PLANUL ORAȘULUI GIURGIU, DIN 1790
Toader Popescu, Proiectul feroviar românesc (1842-1916), Bucureşti, Simetria, 2014
Pe parcursul următoarelor patru secole, pe fondul ocupației otomane, amplasamentul strategic cu ieșire la Dunăre capătă un puternic rol militar, evoluția urbană fiindu-i marcată de numeroase asedii. Pentru studiul de față, rămâne notabil mai cu seamă războiul ruso-turc din 1828 - 1829, în urma căruia se pun bazele orașului modern.
PLANUL ORAȘULUI GIURGIU, DIN 1829, REALIZAT DE OFIȚERI RUȘI, DUPĂ RETRAGEREA TURCILOR
PUG Mun. Giurgiu, reactualizare 2009. Studiu Morfologic din Perspectiva istorică, întocmit de arh. Sofian Niculescu și ist. E. Păunescu
Bazele unui oraș cu deschidere la Dunăre
Valahia. Cetatea și orașul Giurgiu, 1826
Litografie realizată de Alois von Saar, Viena, 1826, BREAZU F., VIDA M., GIURGIU în grafica secolului al XIX-lea, Muzeul Județean “Teohari Antonescu” Giurgiu, 2013
