Proiectul Career Bus Ipsos se adresează elevilor de 16–18 ani din licee teoretice și tehnologice din București și Brașov. Tinerii care participă învață să-și identifice potențialul, să comunice mai clar și să facă alegeri conștiente pentru viitorul lor. Pentru profesori, programul oferă instrumente moderne de consiliere și orientare vocațională
Pentru părinți, e o ocazie de a-și înțelege mai bine copiii și de a-i sprijini să-și construiască drumul cu încredere. Career Bus Ipsos le oferă tinerilor o hartă a viitorului – una în care destinația nu e impusă, ci descoperită
Pentru a sprijini adolescenții să își descopere direcția profesională și să navigheze cu mai multă încredere într-o piață a muncii aflată într-o continuă schimbare, este esențial ca aceștia să aibă acces la contexte de învățare relevante și la dialog direct cu profesioniști din diverse domenii Dragoș Belduganu, Coordonator Proiecte Internaționale și Colaborări Instituționale, subliniază importanța acestui demers:
„Prin Career Bus ne-am propus să aducem un plus de inspirație și claritate în rândul adolescenților.
Suntem conștienți că piața muncii este într-o continuă schimbare, de aceea îi ajutăm pe tineri să-și pună întrebările potrivite și în același timp alături de parteneri precum Ipsos îi punem în contact cu profesioniști pentru un dialog autentic și cu multe AHA-uri pentru toți cei implicați. După fiecare ediție a proiectului ne bucurăm să vedem tineri mai hotărâți, sau mai conștienți asupra direcției în care se îndreaptă și mai deschiși la faptul că este perfect normal ca deciziile se mai schimbă și uneori nu ai toate răspunsurile, dar dacă mergi cu încredere înainte și cauți resursele necesare sigur ajungi la un rezultat.”
Pentru a înțelege necesitățile de pe piața muncii și a fi pregătiți pentru viitor, adolescenții au nevoie să cunoască modul în care îi poate ajuta competențele pentru alegerea jobului Luciana Mihăilă, Senior Vice President la Ipsos în România, este de părere că este nevoie de acest proiect:
„Participarea la aceste ateliere mi-a confirmat încă o dată faptul că investiția în educație este esențială, mai ales într-o piață a muncii în continuă schimbare. Am întâlnit tineri curioși și deschiși să-și exploreze valorile personale și competențele. Într-o lume a joburilor de viitor, adaptabilitatea și autocunoașterea sunt atuurile care îi vor ajuta pe acești liceeni să navigheze cu succes prin provocările de mâine Prin parteneriatul nostru, am adus o contribuție la ghidarea noii generații către alegeri profesionale asumate și conștiente.”
Dragoș Belduganu
Luciana Mihăilă
Ipsos România
Cei 106 adolescenți au învațăt să-și recunoască punctele forte, să-și înțeleagă interesele și să-și construiască un plan realist pentru viitor Elevii Colegiul Național „Școala Centrală”, ,, Colegiul Național „Mihai Viteazul”, Colegiul Național „Octav Onicescu”, din București și elevii Colegiului Tehnic Transilvania, Brașov au descoperit cum arată lumea reală a muncii – și ce înseamnă să fii pregătit pentru ea. Prin ateliere desfășurate pe bază de board games, prin exerciții de autocunoaștere și prin întâlniri cu profesioniști Ipsos, proiectul a oferit tinerilor un context autentic în care educația se întâlnește cu inspirația.
Proiectul a fost implementat în perioada octombrie 2025 - februarie 2026.
Colegiul Național „Șco
Colegiul Național „Mi
Colegiul Național „Oc
BRAȘOV
Colegiului Tehnic Transilvania
Prin participarea în proiectul Career Bus Ipsos elevii dezvoltă competențe: personale și sociale, precum autocunoaștere, comunicare, colaborare, empatie; competența de „a învăța să înveți”, adică metacogniție, organizare și planificare a învățării autonome De asemenea, își îmbunătățesc competențele antreprenoriale și intraprenoriale, cum ar fi inițiativa, creativitatea, asumarea deciziilor.
Prin activități de orientare vocațională și board games educative, elevii își pot structura visurile și aspirațiile în roluri profesionale concrete
Interacțiunea cu specialiștii, din evenimentele de tip „Biblioteca Vie”, dar și din cadrul webinarului live, le oferă o imagine realistă despre cerințele actuale ale pieței muncii și evoluția posibilă a acestora, sprijinindu-i să facă alegeri informate și adaptate contextului viitor.
4 licee partenere:
București: Colegiul Național „Școala Centrală”, Colegiul Național „Mihai
Viteazul”, Colegiul Național „Octav Onicescu”
Brașov: Colegiului Tehnic Transilvania.
106 elevi participanți
24 ateliere de orientare în carieră
4 Biblioteci Vii cu 12 invitați
Specialiștii Ipsos Romania care au fost alături de elevi:
Luciana Mihăilă
Ștefan Teslaru
Gabriela Mardare
Cristina Boboșilă
Mihai Virv
Marilena Curcă
Raluca Toderașc Roxana Rațiu
Layla Niculae
Constantin Nicolescu Ingrid Apostol
Căpraru Ana
Virgil Brumaru
Contextul proiectului
Proiectul Career Bus, implementat în parteneriat cu Ipsos, a ajuns la ediția a II-a, s-a desfășurat pe parcursul a cinci zile consecutive și a avut ca obiectiv principal sprijinirea tinerilor în procesul de dezvoltare a competențelor necesare integrării pe piața muncii. Intervenția educațională a fost construită sub forma unei serii de ateliere interactive, care au vizat atât dezvoltarea abilităților tehnice și transversale, cât și facilitarea procesului de orientare în carieră Activitățile au fost concepute într-un cadru non-formal, utilizând metode experiențiale și jocuri educaționale, menite să stimuleze reflecția, implicarea activă și conștientizarea propriului parcurs profesional
Metodologia de cercetare
Cercetare a avut un caracter tematic și calitativ-descriptiv și s-a bazat pe:
Vizionarea și analiza tematică a interacțiunii din înregistrările audio-video (analiza tematică) Analiza a urmat principiile analizei de conținut calitative sistematizate de Mayring (2004)
Cercetarea cantitativă s-a bazat pe analiza a 32 fișe de observare completate de traineri și a 124 formulare de feedback completate de către participanți, după fiecare atelier desfășurat în cadrul proiectului Career Bus Instrumentele de observare au urmărit surprinderea schimbărilor la nivel de comportament, atitudine și reflecție ale participanților, în raport cu tematicile abordate Datele colectate au permis cuantificarea observațiilor trainerilor prin procente, facilitând o analiză sistematică a impactului atelierelor asupra participanților, pe parcursul fiecărei zile de intervenție.
A: 7 exemple din Career Bus Ipsos din perspectiva a două teorii despre luarea deciziilor legate de carieră
Career Bus este un proiect dinamic, un « autobuz » , un turneu, o idee în mișcare, care se re-construiește cu fiecare generație de adolescenți și cu fiecare partener care susține această inițiativă A doua ediție « Career Bus Ipsos » a documentat audiovideo una din clasele unde s-a implementat proiectul. S-au înregistrat 12h de interacțiune elev-elev, formatori-elevi și diriginte-formatori-elevi
Redăm mai jos șapte secvențe de conversație din primul atelier (A1, 16 noiembrie 2025), în care elevii au fost invitați să-și spună numele și să menționeze o (super)putere pe care o au Numele elevilor au fost modificate, Fo1 și Fo2 îi reprezintă pe cei doi formatori, iar Dir reprezintă diriginta clasei
Exemplul 1
Exemplul 2
Exemplul 4
Exemplul 3
Exemplul 5
Exemplul 7
Exemplul 6
Fig 1, captura de ecran din înregistrarea video a atelierului A1
Teoria socio-cognitivă a dezvoltării carierei propusă de Lent, Brown și Hackett (1994) explică modul în care indivizii își formează interesele profesionale, aleg direcții educaționale și ocupaționale și obțin performanță în carieră. Modelul, inspirat din teoria socio-cognitivă a lui Bandura, evidențiază interacțiunea dintre factori personali, comportamentali și de mediu în procesul luării deciziilor de carieră
Un concept central al modelului este autoeficacitatea (en: self-efficacy), adică credința persoanei în capacitatea sa de a realiza anumite sarcini Experiențele de succes sau feedbackul social pot consolida această percepție In exemplul 1, Dan își descrie reziliența spunând că practică sport de performanță de aproape zece ani și „rezist la multe chestii, și la efort și la chestii mentale” (exemplul 1, r. 6). Această experiență repetată de performanță contribuie probabil la o autoeficacitate ridicată În mod similar, George afirmă in exemplul 3 că superputerea lui este perseverența și că încearcă să ofere „100%” (exemplul 3, r 2), ceea ce reflectă încrederea în capacitatea de a depăși dificultăți.
Un al doilea element important este reprezentat de așteptările privind rezultatele (en: outcome expectations), adică convingerile despre consecințele unei alegeri profesionale De exemplu, faptul că Mihai (exemplul 2) este apreciat pentru abilitățile sportive (baschet, fotbal) poate contribui la așteptarea unor rezultate pozitive în domeniul sportiv, precum succesul, recunoașterea sau satisfacția personală În mod similar, Gabriel (exemplul 4) este perceput de ceilalți ca inteligent, descurcăreț și priceput la tehnologie, ceea ce poate genera așteptări favorabile legate de o carieră tehnică sau academică
Modelul include și rolul obiectivelor personale Stabilirea unor scopuri clare transformă interesele în acțiuni concrete De exemplu, Maria afirmă (exemplul 5, r. 1) că superputerea ei este desenul; dacă această abilitate devine un obiectiv educațional sau profesional, ea poate orienta alegerile spre domenii artistice sau creative.
Teoria subliniază și importanța factorilor contextuali Sprijinul social, feedbackul colegilor sau mediul educațional pot influența dezvoltarea intereselor profesionale De exemplu, aprecierea colectivă („au o părere foarte bună despre mine”, exemplul 4, r 7) poate consolida încrederea în sine, iar observația dirigintei că elevii „sunt uniți, se ajută unii pe alții” (exemplul 7, r. 2) sugerează un climat social favorabil dezvoltării personale. În cazul lui Cosmin, faptul că este considerat „un profesor bun” (exemplul 6, r 2) indică rolul recunoașterii sociale în consolidarea identității profesionale
Procesul descris de teorie este unul dinamic: experiențele ulterioare pot confirma sau modifica interesele și deciziile inițiale de carieră Astfel, alegerea profesională nu reprezintă un moment singular, ci o evoluție continuă influențată de experiențe, percepții personale și context social.
În concluzie, teoria socio-cognitivă a carierei explică alegerea profesională prin interacțiunea dintre autoeficacitate, așteptări privind rezultatele, obiective personale și factori contextuali Exemplele prezentate ilustrează modul în care percepția propriilor abilități, feedbackul social și experiențele de performanță pot contribui la conturarea identității vocaționale și la orientarea deciziilor de carieră.
Reprezentăm mai jos traducerea adaptată a modelului Lent, Brown și Hackett (1993), republicat în Lent, Brown și Hackett (1994, p 88):
Autoeficacitate
Surse ale autoeficacității și ale așteptărilor privind rezultatele
Așteptări privind rezultatele
Interes
Intenții/Scopuri pentru implicarea în activități
Selecția și practicarea activităților
Realizări de performanță
Fig 2 Model despre modul în care interesele de bază pentru carieră se dezvoltă în timp R W Lent, S D Brown și G Hackett (1993)
Teoriile recente ale carierei reflectă schimbările pieței muncii contemporane, caracterizate prin adaptabilitate, autonomie și construcția identității profesionale Chen (2026) propune un model modern de analiză a carierei bazat pe trei dimensiuni principale: capitalul (en: wealth), autonomia (en: autonomy) și sensul personal sau impactul social (en: meaning) Autorul pornește de la ideea că deciziile legate de carieră sunt complexe și nu pot fi explicate doar prin câștig financiar, deoarece oamenii iau frecvent decizii influențate și de dorința de autonomie, echilibru sau contribuție socială.
Dimensiunea capitalului se referă nu doar la venituri, ci și la capitalul profesional acumulat: competențe rare, experiență, rețele și oportunități viitoare Autonomia reprezintă gradul de control asupra muncii, precum alegerea sarcinilor, flexibilitatea timpului sau direcția profesională Sensul sau impactul social vizează impactul social al muncii, evaluat prin importanța problemei abordate, raritatea contribuției și potrivirea competențelor personale cu domeniul respectiv
Autorul arată că aceste dimensiuni sunt interdependente: acumularea de capital facilitează autonomia și accesul la activități cu impact mai mare, însă încercarea de a obține autonomie prea devreme poate duce la instabilitate profesională De asemenea, unele cariere cu sens social ridicat pot compensa venituri mai mici prin autonomie sau satisfacție profesională
Articolul evidențiază și evoluția carierei în etape: la început este utilă acumularea de competențe și experiență, ulterior crește autonomia sau impactul social, iar în fazele târzii accentul se mută spre contribuție și mentorat Modelul subliniază și importanța contextului social în gestionarea incertitudinii și a deciziilor strategice pe termen lung
Modelul propus de Chen (2026) – bazat pe cele trei dimensiuni capitalul (en: wealth), autonomia (en: autonomy) și sensul personal / impactul social (en: meaning) – oferă un cadru util pentru interpretarea discursului elevilor din exemplele 1-7
În secvențele analizate, elevii își definesc „superputerile” prin competențe, trăsături sau recunoaștere socială Aceste formulări pot fi citite ca forme incipiente de capital profesional
Model propus de Chen (2026, p 2)
Exemplul 1 (Dan – reziliență, sport de performanță):
Practica înotului de performanță timp de 10 ani indică acumulare de disciplină, toleranță la efort și perseverență În termenii lui Chen, aceste elemente reprezintă capital transferabil (capitalul profesional), care poate facilita ulterior autonomie și acces la oportunități.
Exemplul 3 (George – perseverență) și Exemplul 4 (Gabriel – cultură generală, inteligență, adaptabilitate, competențe tehnologice)
evidențiază competențe cognitive și socio-emoționale ce pot constitui bază pentru dezvoltarea capitalului viitor Recunoașterea din partea colegilor („au o părere foarte bună despre mine”) arată și dimensiunea relațională a capitalului
Exemplul 5 (Maria – desenul)
sugerează un capital specific (abilitate artistică) care poate fi valorificat diferit în funcție de traseul ales
Dimensiunea autonomiei este sugerată implicit prin ideea de „superputere” – o capacitate proprie, distinctivă, care poate oferi control și direcție în viitoarele alegeri profesionale. De exemplu, competențele academice sau tehnologice pot permite, în timp, negocierea unui grad mai mare de control asupra activităților desfășurate. Chen arată că autonomia devine sustenabilă după acumularea unui nivel suficient de capital – ceea ce sugerează importanța etapei actuale de formare pentru acești adolescenți
Dimensiunea sensului personal / impactului social apare în Exemplul 6 (Cosmin – „e un profesor bun”, exemplul 6, r 2) și Exemplul 7 (“elevii sunt uniți, se ajută unii pe alții”, exemplul 7, r. 2). Aici, accentul cade pe contribuție și relații. A fi „profesor bun” sau a funcționa solidar ca grup indică o orientare spre impact asupra celorlalți – element central al axei „ sensul personal sau impactul social” din modelul lui Chen
În concluzie, cadrul propus de Chen (2026) consideră succesul profesional ca un echilibru dinamic între capitalul profesional, autonomie și sens personal. Prin structurarea acestor dimensiuni, modelul ajută la înțelegerea alegerilor profesionale și la planificarea unei cariere satisfăcătoare.
B: Rezultatele cercetării indică un impact semnificativ al atelierelor asupra percepțiilor și atitudinilor participanților în raport cu dezvoltarea competențelor profesionale.
În prima zi a proiectului, atelierele Deschidere, Check 4 Technical Skills, Play 4 Technical Skills au contribuit la conștientizarea importanței abilităților tehnice. Conform observațiilor trainerilor, 73,14% dintre participanți au manifestat schimbări vizibile la nivel de comportament și atitudine, reflectând o mai mare deschidere față de necesitatea dezvoltării continue a competențelor tehnice relevante pentru piața muncii
A doua zi a inclus atelierele Check 4 Skills, Nu te supăra frate și Ocupații locale și regionale, axate pe explorarea abilităților personale, a intereselor și a compatibilității cu diverse medii de muncă. În urma acestor activități, 62,75% dintre participanți au fost observați ca având o capacitate îmbunătățită de reflecție asupra propriilor abilități reprezentative, a pasiunilor personale și a atitudinilor necesare pentru integrarea profesională, rol semnificativ fiind atribuit utilizării boardgame-urilor educaționale
Cea de-a treia zi a fost consacrată atelierului Career Bus Boardgame, un demers educațional interactiv, menit să faciliteze înțelegerea lumii profesionale prin metode ludice Prin intermediul simulării unor situații reale de muncă, participanții au avut ocazia să exploreze diferite roluri și contexte profesionale într-un mod atractiv și accesibil.
În urma activității, trainerii au constatat că 83,41% dintre tinerii implicați au reușit să identifice mai ușor caracteristicile specifice diferitelor joburi, demonstrând astfel eficiența utilizării jocului de tip board game ca instrument de învățare și orientare în carieră
Cea de-a patra zi a fost dedicată atelierelor Play 4 Future Jobs și Interaction Skills (Biblioteca Vie), în cadrul cărora tinerii au interacționat direct cu reprezentanți ai companiei Ipsos Observațiile indică faptul că 75,05% dintre participanți au apreciat în mod deosebit oportunitatea de a dialoga cu profesioniști din diverse domenii de activitate, considerând această experiență relevantă pentru validarea sau reconsiderarea propriilor percepții legate de locurile de muncă și traseele profesionale
În ultima zi a proiectului, atelierul Orientation 4 Career a vizat facilitarea procesului de orientare profesională și accesul la informații practice privind integrarea în domeniul dorit. Conform fișelor de observare, 56,74% dintre tinerii participanți au manifestat interes crescut pentru descoperirea unor strategii concrete (tips and tricks) de acces pe piața muncii și au finalizat seria de ateliere cu intenția declarată de a aplica în practică cunoștințele și competențele dobândite
În concluzie, proiectul Career Bus demonstrează eficiența intervențiilor educaționale non-formale în sprijinirea adolescenților în procesul de orientare profesională și dezvoltare a competențelor necesare integrării pe piața muncii. Rezultatele indică o creștere a conștientizării propriilor abilități și interese, confirmând importanța autoeficacității, a feedbackului social și a contextului educațional în luarea deciziilor de carieră Totodată, abordarea integrată a capitalului personal, autonomiei și sensului profesional contribuie la formarea unei perspective realiste și adaptabile asupra viitoarei cariere
Bibliografie
Chen, M -C (2026, January 27) The three axes of success: A three-dimensional framework for career decisionmaking(Preprint). arXiv. https://arxiv.org/abs/2601.17023
Lent, R W , Brown, S D , & Hackett, G (1994) Toward a unifying social cognitive theory of career and academic interest, choice, and performance Journal of Vocational Behavior, 45(1), 79–122 https://doi org/10 1006/jvbe 1994 1027
Mayring, P. (2004). Qualitative content analysis. In U. Flick, E. von Kardorff, & I. Steinke (Eds.), A companion to qualitative research (pp. 266–269). Sage.
Proiectul Career Bus Ipsos, derulat de Școala de Valori în parteneriat cu Ipsos, a beneficiat de o promovare constantă și integrată în mediul online, cu scopul de a crește vizibilitatea inițiativei și de a evidenția impactul asupra elevilor participanți.
FACEBOOK
Pe pagina de Facebook Școala de Valori au fost publicate trei postări dedicate proiectului, care au vizat anunțarea startului, promovarea evenimentelor de tip Biblioteca Vie și comunicarea rezultatelor finale. Fiecare postare a avut un impact mediu de aproximativ 500 de persoane Tot pe Facebook a fost organizat un webinar live prin care Career Bus a susținut elevii de liceu în procesul de orientare școlară și consiliere în carieră, oferindu-le oportunitatea de a interacționa direct cu profesioniști și de a primi răspunsuri la întrebările legate de parcursul lor profesional.
LINKEDIN
Pe LinkedIn Școala de Valori au fost realizate nouă postări care au pus în valoare implicarea profesioniștilor din compania parteneră Ipsos în cadrul evenimentelor de inspirație în carieră organizate în liceele partenere Comunicarea a evidențiat expertiza profesioniștilor, deschiderea lor către dialog cu elevii și contribuția lor la dezvoltarea competențelor de orientare profesională ale tinerilor.
TIKTOK
Pe TikTok Școala de Valori au fost publicate nouă materiale video, cu o medie de aproximativ 350 de vizualizări per postare. Cel mai mare impact l-a avut videoclipul dedicat celui mai bun sfat de carieră primit, care a generat cel mai ridicat nivel de interes și interacțiune în rândul publicului tânăr
INSTAGRAM
Pe pagina de Instagram a Asociației Școala de Valori au fost publicate nouă postări, cu un impact mediu de aproximativ 1 500 de persoane, aceasta fiind platforma cu cea mai mare expunere organică pentru proiect. Cea mai apreciată postare a fost cea dedicată modului în care îți poți păstra motivația pe parcursul carierei, temă care a rezonat puternic cu comunitatea.
WEBSITE
Proiectul beneficiază și de o pagină dedicată pe website-ul Școala de Valori, unde sunt prezentate informații despre beneficiari, competențele dobândite și activitățile desfășurate în cadrul parteneriatului cu Ipsos Aceasta reprezintă un punct central de informare pentru toți cei interesați de inițiativă
NEWSLETTER
De asemenea, rezultatele proiectului au fost comunicate printr-un newsletter transmis către o bază de date de peste 22 000 de persoane, contribuind semnificativ la diseminarea impactului și la creșterea vizibilității proiectului în comunitatea extinsă Școala de Valori.
CONCLUZIE
Prin această prezență constantă pe multiple canale de comunicare, Career Bus Ipsos și-a consolidat vizibilitatea, a evidențiat implicarea partenerului corporate și a pus în prim-plan impactul real asupra elevilor beneficiari
A fost o experiență foarte frumoasă și utilă. Am învățat să lucrez mai bine în echipă şi să îmi îmbunătățesc abilitățile de coordonare Recomand!
Teo Necula, elev la Colegiul Național „Mihai Viteazul”, București
A fost o călătorie extraordinară de autodescoperire în care am învățat că dezvoltarea personală începe acolo unde ieși din zona de comfort O experiență de învățare autentică și extrem de utilă pentru oricine își dorește indrumare in alegerea meseriei.
Rareș Munteanu, elev la Colegiul Național „Mihai Viteazul”, București
Career Bus a fost o experiență foarte educativă prin care am învățat despre viitoarele locuri de muncă Mi-a plăcut faptul că fiecare ședință avea câte un joc prin care comunicam cu colegii, ceea ce m-a ajutat să înțeleg alte perspective pentru viitoarea mea carieră
Vlad Apostol, elev la Colegiul Național „Mihai Viteazul”, București
Activitățile din Career Bus au fost interesante, acestea au inclus o varietate de meserii din toate domeniile Cel mai mult mi-a plăcut atunci când au venit oameni care ne-au povestit despre carierele lor și ne-au răspuns la întrebari. Totuși, mi-aș fi dorit să avem mai mult timp cu fiecare persoană și să aiba meserii mai diverse
Șerban Bujoreanu, elev la Colegiul Național „Mihai Viteazul”, București
Experiența Career Bus a fost mai mult decât un atelier, a fost scânteia care mi-a clarificat direcția profesională Am plecat de acolo nu doar cu lecții noi, ci cu o viziune proaspătă și curajul de a-mi depăși propriile limite
Mara Văduva, elevă la Colegiul Național „Mihai Viteazul”, București
Career Bus este un proiect serios, inedit și foarte util elevilor de liceu Aflați la vârsta întrebărilor și incertitudinilor, aceștia au nevoie de îndrumarea unor specialiști im domeniu Proiectul Career Bus este exact ce le trebuie pentru a-si face o idee despre abilitățile și talentul lor. Trainerii Career Bus sunt calzi, prietenoși, punctuali, serioși, creativi și empatici Copiii s-au simtit validați, susținuți și încurajați pe tot parcursul desfășurării activităților.
Iulia Drimala, profesoară la Colegiul Național „Mihai
Viteazul”, București
