Alfabetul naturii, paşaport spre viaţă

Coordonatori: Florean Smaranda Berende Elena Sas Alexandra Lavinia

- elevii claselor a IV a -

Alfabetul naturii, pașaport spre viață

Ariile naturale protejate din Bistrița-Năsăud Salva 2022 ISBN 978-973-0-36845-1

Coordonatori: prof. Florean Smaranda prof. Berende Elena prof. Sas Alexandra Lavinia

Alfabetul naturii, pașaport spre viață Ariile naturale protejate din Bistrița-Năsăud - Lucrare realizată cu sprijinul elevilor claselor a IV a Salva 2022

ISBN 978-973-0-36845-1

De ce ?

De ce am avea nevoie de un asemenea proiect în condițiile unei vieți școlare percepută adesea prea densă, sufocantă și împovărătoare?

Pentru că elevii de azi pot deveni cetățeni credibili și de valoare în Europa unită numai dacă îi învățăm că trebuie să ne prețuim noi pe noi, dacă ajungem să ne cunoaștem valorile ca să le putem spune și altora, dacă sădim în ei mândria de țară și locurile natale.

O autoritate locală care-și înțelege menirea va fi una aflată într-o relație sinergică cu școala știind să ceară și să ofere deopotrivă .

Cu cine?

Elevii ciclului primar, coordonați cu multă măiestrie de învățători sunt cei mai pasionați investigatori atunci când tema cercetării este clară, accesibliă și în proximitate. Primele noțiuni de geografie, istorie, științe sau cultură civică capătă sens într-o abordare integrată căutând, explorând, centralizând sau redactând produsul final asumat. O învățare autentică se va produce în derularea unui proiect extracurricular iar creativitatea și spiritul de echipă sunt competențe dobândite implicit.

Cum?

Proiectele complexe implică mai mulți parteneri fiecare aducându-și aportul prin mijloacele specifice. Pentru derularea corectă și consecventă fiecare trebuie să-și respecte angajamentele, să-și înțeleagă reciproc nevoile iar bucuria rezultatelor finale nu va înceta să apară. Într-o perioadă pandemică au proiectat, derulat și finalizat acest proiect: • Consiliul Județean Bistrița- Năsăud • ISJ BN • Complexul Muzeal Județean Bistrița –Năsăud • Asociația Amma

Prof.Camelia Tabără, vicepreşedinte CJ Bistriţa Năsăud

Cuprins *Lacul Zagra, tăul lui lui Alac..................................... 5 *Stâncile tătarului.......................................................... 8 *Râpa Verde.......................................................................12 *Poiana cu narcise din Şesul Mogoşenilor.............16 *Zăvoaiele Borcutului....................................................21 *Pestera din Valea Cobăşelului...................................24 *Laleaua pestriță..............................................................28 *Apa de la Maieru............................................................33 *Poiana cu narcise de pe Masivul Saca...................37 *Tăul Zânelor.....................................................................41 *Ineu-Lala..........................................................................44 *Piatra corbului de la Budacul de Sus.....................46 *Râpa cu păpuși...............................................................49 *Valea Repedea.................................................................51 *Vulcanii noroioşi............................................................56 *La Sărătura........................................................................59 *Pădurea Posmuș.............................................................65 *Piatra Fântânele..............................................................69 *Programa școlara............................................................71

,,Lacul Zagra,

tăul lui Alac” *Lacul Zagra se află în localitatea Zagra, județul Bistrița-Năsăud. Este un lac format în urma alunecării de teren, pe partea sudică a dealului Comoara. Lacul este alimentat din ploi și izvoare.Lacul are o suprafaţă de 1800 m² şi o adâncime de 4,2 m.

*Marginea sudică este mlăştinoasă, unde se dezvoltă salcia (Salix).

Suprafaţa lacului s-a redus treptat datorită scăderii apei prin drenuri şi invadării cu vegetaţie, determinat de depunerea sedimentelor erodate şi transportate de apele pluviale de pe versantul dl. Comora.

5

*Lacul cu broaște țestoase se află la cca.500 de metri est de localitatea Zagra pe versantul de pe malul stâng al văii Zagrei. Este o arie naturala (cunoscută de localnici sub denumirea de Tăul lui Alac). https://wordwall.net/resource/18227605

*Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea nr.5 din 6 martie 2000 și se întinde pe o suprafață de un hectar.

*Reprezintă un habitat propice pentru speciile de broaște țestoase cu coada lungă sau broasca cu covată, care se găseste în multe exemplare în zone.

Pe lângă acestea găsim șerpi și păsări de baltăbroaşte, peşti, melci.

6

Legenda Tăul lui Alac Acum mult timp, într-o comună numită Zagra trăia o familie foarte bogată, care avea un băiat pe nume Alac. Acesta iubea o fată săracă, dar în același timp, frumoasă și cu un suflet cum rar întâlnești.

La lăsarea serii cei doi se întâlneau pe malul lacului Zagra, unde își promiteau iubire eternă.Când părinții au aflat de dragostea băiatului,au încercat să îi despartă cu orice preț.

Cei doi îndrăgostiți aflând de planul părințiilor au mers la locul de întâlnire și s-au aruncat in lac. Băiatul s-a transformat într-o broască țestoasă cu covată, iar fata într-o broască țestoasă cu coadă lungă.

Școala Gimnazială ,,Mihai Eminescu” Năsăud” Elevii clasei a IV *Bodiu Șerban, *Ciuta Alexandru, *Țăran Roberto.

Prof.Înv.Primar: *Moldovan Alina 7

„Stâncile tătarului” *„Stâncile Tătarului”, cunoscută și sub denumirea de Tătarca sau Pietrele Tătărcii, este o arie protejată de interes național, situată în nordestul Transilvaniei, în partea nord-vestică a Munților Călimani, grupă muntoasă aparținând lanțului carpatic al Orientalilor.

Este o rezervație naturală de tip peisagistic, aflată în extremitatea estică a județului BistrițaNăsăud, pe teritoriul administrativ al comunei Bistrița Bârgăului https://wordwall.net/ro/res ource/15627857/st%c3%a2 ncile-t%c4%83tarului 8

*Rezervația naturală a fost declarată arie protejată în anul 2000 și se întinde pe o suprafață de 25 de hectare. Aceasta este inclusă în situl de importanță comunitară Cușma. Zona Cheile Tătarului reprezintă o arie naturală cu un relief diversificat alcătuit din stâncării, abrupturi și poienițe.

*Versanții Văii Tătărcii sunt acoperiți în mare parte cu păduri de foioase, în amestec cu molid.

Aceste tipuri de pădure sunt amestec de rășinoase și fag pe soluri scheletice, făget montan pe soluri scheletice cu floră de mull și făget de limită cu floră de mull (humus bogat în nutrienți, format prin descompunerea masei vegetale, care se găsește în solurile bine aerate).

* Vegetația ierboasă are în componență adevărate rarități floristice, precum: Colțișor (Dentara bulbifera), Cupa-vacii (Linnaeaborealis) Mălaiul cucului (Luzula pallescens) Mierluță (Minuartia verna) Poroinic (Orchis ustulata) Darie (Pedicularis exaltata).

9

Legenda locului „Tătarca” *Pe valea râului Bistrița Ardeleană, în aval de lacul de acumulare de la Colibița, pe versantul nord-vestic a Munților Călimani, există un loc Tătarca. Locul se află în partea de sud a localității Bistrița-Bârgăului. În această localitate, ca de altfel pe toată Valea Bârgăului, din cele mai vechi timpuri și până astăzi, oamenii trăiesc în pace și nu se tem decât de Dumnezeu.

Tătarca este un urcuș spre munte cu povârnișuri, văi adunate în apele izvoarelor, tăpșane și prăpăstii pe care se află fânațe, arbuști, smâcuri și nenumărate plante medicinale.

Legenda spune că aici, într-o zi de Sânziene, pe când fetele și feciorii din sat se aflau pe dealuri după drăgaică (sânzâiene), o hoardă de tătari a năvălit dinspre miazăzi. Flăcăii și fetele, văzând fuiorul de fum ce se înălța pe cer de pe dealul din apropiere, au priceput îndată primejdia.

10

S-au sfătuit flăcăii să se ascundă după stâncile din apropiere sau în grote, iar fetele să rămână pe loc și să-i ademenească pe păgâni. Zis și făcut. După ce tătarii au fost amețiți de băutură, flăcăii au rostogolit peste ei bucăți mari din acele stânci, măcelărindu-i până la unul. Satul s-a ales cu spade tăioase și armăsari cum numai în basme întâlnești. Se pare că, rasa aceea de cai se păstrează până în zilele noastre, bârgăuanii fiind vestiți, printre altele, și cu caii lor năzdrăvani.

Cum ceata-iscoadă de tătari nu s-a mai întors la hoarda lor, bârgăuanii au fost ocoliți de atacurile acestor necruțători migratori. În prezent, aproape de vărsarea Văii Tătarca în Bistrița Ardeleană, se află un dâmb din pământ pe o suprafață de aproximativ 20 de ari, unde legenda spune că, satul ar fi îngropat, aici, toată hoarda tătărilor împreună cu toată prada de război, inclusiv metale prețioase.

Se prespune că, dacă cineva ar îndrăzni să sape pentru a intra în posesia comorii îngropate, ar fi blestemat și i s-ar întâmpla o mare nenorocire.

Au încercat în zile noastre unele persoane să descopere comoara îngropată, dar au renunțat.

Liceul Teoretic Elevii clasei a IV ,,Radu Petrescu” *Drăgan Robert Vasile Prundu-Bârgăului *Tomoroga Voichița Prof.Înv.Primar: *Pahone Andreea *Unciu Nicoleta 11

,,Râpa Verde” *Râpa Verde este un monument al naturii, o rezervație naturală de tip paleontologic. A fost declarată arie protejată de interes național în anul 2000 și este inclusă în situl de importanță comunitară Cușma. *Suprafaţa ariei protejate este de 1 ha.

*Aria naturală se află în extremitatea estică a județului BistrițaNăsăud, la limita vestică a Munților Călimani ( grupă muntoasă aparținând Carpaților Orientali ), pe malul stâng al Văii Budacului, pe teritoriul administrativ al comunei Dumitrița (satul Budacu de Sus).

12

*Rezervația este situată pe cursul superior al Pârâului Budac, în apropierea bifurcației dintre drumurile forestiere Dealul Negru și Aluneasa, aproximativ 150 m amonte de Valea Șindrila si cam 200 m aval de Valea Bârzetea. *Râpa Verde reprezintă o zonă naturală (un afloriment ) ce adăpostește un depozit cu resturi de plante fosile, conservate în straturi de rocă sedimentară. Au fost identificate 8 nivele floristice ce conțin specii de arbuști și arbori. Straturile de rocă sunt constituite din zăcăminte de marnă tufitică și piroclastite andezitice atribuite Miocenului superior * Râpa Verde este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Transilvania , obiectiv pe care nu ar trebui să îl ratați dacă vă aflați în apropiere.

13

Legenda uriașului din Râpa Verde În urmă cu 5 de milioane de ani, trăiau în zona noastră mai mulți uriași. Pentru că fiecare își dorea să devină stăpânul Munților Călimani ,dar și al celorlalți din jur, certurile dintre ei erau tot mai dese. Erau atât de mari și vânjoși, încât puteau apuca cu mâinile goale toartele cerului. Într-una din zile, doi dintre uriași, Ymir și Loki, sau luat la harță, aruncând cu foc, dar și cu bucăți mari de piatră și lespezi. După zile bune în care dușmănia nu a încetat și nici luptele dintre ei, a intervenit oboseala.

Legenda spune că, la un moment dat, spre seară, când Loki a dat semne de neatenție, celălalt uriaș a profitat și l-a luat pe acesta pe sus, aruncându-l de pe vârful munților direct în vale. Sub greutatea uriașului, pământul s-a cutremurat, iar zona s-a transformat într-o râpă imensă de un hectar.

14

La scurt timp, vitejia lui Ymir a fost cunoscută în toată țara. Curând, a devenit conducătorul uriașilor și stăpânul teritoriilor dimprejur și nimeni nu a mai îndrăznit să se revolte împotriva lui.

Dupa ani și ani, din cauza eroziunilor, localnicii au descoperit în zonă mai multe roci. Unele erau legate între ele, altele separate sau doar pietriș - toate au atras atenția sătenilor. Lumea se întreba cum au rezistat neacoperite sau neînghițite de apă, într-o râpă atât de mare.

După cercetări minuțioase, s-a constatat că acestea reprezintă părți din corpul uriașul învins de Ymir în urmă cu milioane de ani. În preajma lor au apărut flori de culori spectaculoase, frunze și tot felul de plante, care parcă marchează monumental funerar al uriașului Loki. Chiar și în zilele noastre, acestea pot fi văzute în zona denumită ,,Râpa Verde” , din comuna Budacu de Sus. În timp, zona a devenit arie protejată de lege.

Colegiul Naţional ,,Andrei Mureşanu” Bistrița Elevii clasei a IV Bucșa Maria Crișan David Andrei Vlăsa Sophia Maria Prof.Înv.Primar: Copil Alina 15

,,Poiana cu narcise din şesul mogoşenilor” *Rezervaţia se află în localitatea Mogoşeni, care face parte din comuna Nimigea, pe malul stâng al Someşului Mare, în imediata apropiere a DJ172 care leagă localitatea Cociu de Florești. *Are o suprafață de fâneață umedă foarte bogată în narcise, numită Poiana cu narcise de pe Șesul Mogoșenilor. * Este o arieprotejată (prin legea nr. 5 din 6martie 2000), fiind consideratăo rezervație botanică. Se întinde pe o suprafață de 6 ha, iar solul conține marneargiloase, salifere sau nisipoase.

16

*Scopul rezervaţiei naturale este cel de conservare a speciei ocrotite de mare efect peisagistic, narcisa, Narcissus radiiflorus Salisb, sinonime N. angustifolius Curtis, N. stellaris Haw., cunoscută și sub denumirea de coprine, precum și de conservarea biodiversității din această zonă ca suport al prezenței speciei ocrotite.

*Narcisele înfloresc la sfârșitul lunii aprilie începutul lunii mai și au o perioadă de înflorire până la jumătatea lunii mai.

Anul acesta, fiind o primăvară friguroasă și ploioasă, narcisele au început să înflorească abia din jurul datei de 5-6 mai.

*Pe pajiștile alăturate celor cu narcise se găsesc, din abundență,și alte flori topoșari, pâlcuri de flori de Numă-uita, orhideei sălbatice violete și mov, flori galbene și multe alte ierburi deosebite.

Toporași

Orhidee sălbatică

Nu-mă-uita

*Suprafața de teren este împărțită în trei suprafețe mai mici, foarte bogate în narcise. Astfel, din cauza distrugerii și ruperii florilor pentru a fii vândute, au mai rămas doar două suprafețe de pajiște, la o distanță de aprox. 500 de m una de cealaltă, între culturi agricole. *Narcisele mai apar și în amonte de Mogoșeni și Florești, pe malurile mlăștinoase ale pârâului Bratoșa. Aceasta este o poiană mai puțin căutată.

17

*Din discuțiile cu localnicii, în trecut, aceste suprafațe erau mult mai bogate în narcise. Bogăția și parfumul lor, făceau ca ele să fie culese de localnicii din sat sau din satele înconjurătoare. Le făceau buchețele și apoi le vindeau la piață. Copiii, chiar și cei mai mititei, vindeau aceste buchețele călătorilor din trenurile care treceau prin gara Mogoșeni.

*În anii ’80, înainte de căderea regimului, s-au organizat câteva ediții a unui festival denumit ,,Serbarea narciselor’’. După ce vizitau poienile cu narcise, oamenii se întorceau în sat unde se desfășura sărbătoarea.Erau organizate jocuri de fotbal cu tinerii din sat și din satele din jur, erau dansuri populare, cânta fanfara și se organiza bal, la care erau învitați ceterași. Oamenii erau îmbrăcați de sărbătoare și era multă veselie și voie bună.

Tradiția festivalului nu s-a mai păstrat după în anii de după căderea comunismului.

18

Pe teritoriul rezervaţiei naturale sunt interzise: *accesul şi circulaţia cu orice mijloc de transport, vehicule sau autovehicule;

*activitățile de campare; * activitățile de picnic, * perturbarea liniştii prin orice fel de mijloace: strigăte, pocnitori, folosirea de echipamente de sonorizare şi amplificare. * amplasarea de stâne şi locuri de târlire; * ararea, discuirea sau scarificarea terenurilor; *utilizarea îngrăşămintelor chimice, amendamentelor şi substanţelor de protecţie a plantelor; * utilizarea îngrăşămintelor naturale - gunoi de grajd, compost - peste echivalentul a maxim 30 kgN/ha numai în perioadele fără îngheţ şi după retragerea apelor de primăvară; *folosirea mustului de gunoi de grajd;

19

Pe teritoriul rezervaţiei naturale sunt interzise: *tăierea, incendierea, distrugerea sau degradarea prin orice mijloace a vegetaţiei naturale; *plantarea de arbori și arbuști în rezervaţia naturală; *distrugerea sau degradarea panourilor informative şi indicatoarelor, precum şi a plăcilor, stâlpilor şi semnelor de marcaj; *spălatul unor obiecte cum ar fi vehicule, rufe, recipiente şi alte asemenea, precum şi utilizarea de detergenţi în apele din interiorul rezervaţiei naturale; *deversarea oricăror substanţe, ape uzate, nămoluri în apele din cuprinsul rezervaţiei naturale, fără a fi procesate conform legilor în vigoare; *exploatarea de agregate minerale cum sunt nisipul, pietrişul, lutul şi alte asemenea din suprafaţa rezervaţiei naturale; *realizarea de construcţii; *schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor ocupate de pajişti, păşuni şi fânaţe; *afectarea regimului hidrologic al pajiştilor prin drenare sau desecare; *cositul înainte de încheierea ciclului vegetativ al speciei ocrotite, respectiv înainte de perioada 15 iunie - 1 iulie.

*Pe teritoriul rezervaţiei naturale sunt permise: *accesul și vizitarea ariei naturale protejate; *activitățile de ecoturism şi de educaţie ecologică.

Școala Gimnazială „Grigore Silași” Beclean, Elevii clasei a IV Cocian Carla Mic Emma Sofia Papiu Nicola Prof.Înv.Primar: Ileana Cristea 20

Zăvoaiele Zăvoaiele Borcutului Borcutului *Zăvoaiele Borcutului (monument al naturii) este o arie protejată de interes național (rezervație naturală de tip hidrogeologic), situată în nord-estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Bistrița-Năsăud

https://mapcarta.com/Z%C4 %83voaiele_Borcutului_235 6185

*Ocupa o suprafata totala de 1 ha; *Vegetatia ce acopera rezervatia este formata in mare parte din paduri de conifere.

21

*Aria naturală se flă în extremitatea nordică a județului Bistrița-Năsăud (în apropierea limitei de graniță cu județul Maramureș), pe teritoriul administrativ al comunei Romuli (în partea estică a satului omonim, la confluența pâraielor „Burloaia” și „Izvorul Pietrei” care formează Râul Strâmba), la poalele estice ale Munților Rodnei (formațiuni muntoase ce aparțin grupului nordic al Carpaților Orientali), în apropierea rezervației naturale Izvorul Bătrâna, arie protejată inclusă în Parcul Național Munții Rodnei.

*Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000[2]) și se întinde pe o suprafață de un hectare[3]. *Zăvoaiele Borcutului reprezintă o zonă naturală în arealul căreia se află două izvoare minerale încadrate în categoria apelor feruginoase, sodice, calcice, bicarbonate și carbogazoase. Izvoarele minerale ies la suprafață (cu un debit mare, cca. 3.500 L/24 h) dintr-un con de travertin, acoperit cu vegetație formată în cea mai mare parte din pădure de rășinoase (Pinophyta).

https://wordwall.net/ro/resource/17117577/borcut

*Situat in nordul Romaniei, judetul Bistrita-Nasaud se desfasoara pe o suprafata de 5355 km patrati, avind o populatie de 327.262 locuitori.

Relieful este in general inalt si destul de fragmentat, in judet desfasurindu-si culmile muntii Rodnei, Birgaului, Calimanilor si Tiblesului. *Izvoarele sunt pozitionate pe un con de travertin si se varsa in fantani formate tot in travertin;

22

*Desi numai o parte din munti Rodnei se afla pe teritoriul judetului, frumusetea acestora creaza un decor minunat. *Ghetarii erei cuaternale au lasat urme, creind creste ascutite si circuri glaciale care adapostesc lacuri da aceeasi origine, cu ape limpezi de o rara frumusete (Lala, Buhaescu). Un peisaj deosebit de pitoresc il dezvaluie si Muntii Birgaului, prin prezenta unor maguri vulcanice prin padurile si fondul cinegetic deosebit de bogat. *Muntii Calimani se caracterizeaza prin masivitate si fenomene vulcano-carstice curioase, iar Muntii Tiblesului, care strabat partea de vest a judetului, cuprind variate bogatii. In partea vestica se afla si inaltimile Podisului Transilvaniei, respectiv dealurile Suplaiului, Nasaudului si Bistritei care ajung pina la 600 m altitudine. https://wordwall.net/ro/resource/17117252/zavoaiele-borcutului

Școala Gimnazială Romuli Elevii clasei a IV *TelceanMustoiuc Irina-Maria *Cilian MariaDaniela *Tîrnovan DianaMaria

Prof.Înv.Primar:

*Telcean-Mustoiuc Maria-Elena *Herța Gabriela-Elena 23

Peştera Peştera Cobăşel Cobăşel * „Peştera Cobăşel” este situată la 6 km de comuna Şanţ, în versantul stâng al V. Cobăşel, la circa 60 m amonte de P. Râsului (afluent drept al V. Cobăşel).

Urcând pe versantul stâng al V. Cobăşel printr-un mic desiş de foioase, se ajunge la un mic abrupt stâncos ascuns de vegetaţie. Acolo se află intrarea în peşteră.

* Monument al naturii, „Peştera Cobăşel” face parte din Parcul Naţional Munţii Rodnei, cu o suprafață de 1 ha și reprezintă o peșteră (cavernă) dezvoltată în formațiuni de calcare, datate în Precambrian. Peştera are o lungime de 570 de metrişi o denivelare de 30 m.

Galerii spaţioase (Galeria de Intrare, Sectorul central al Galeriei Centrale şi porţiuni din Galeria Puţului, Galeria Diaclazei)

*În apropierea peşterii sunt pădurile de conifere a căror vegetaţie este formată din brazi, ferigi, rododendroni, ciuboţica cucului şi licheni.

24

Peştera Cobăşel este o peşteră dezvoltată în calcare cristaline. Peştera adăposteşte colonii de lilieci ocrotiţi prin lege. Aceştia sunt identificaţi şi monitorizaţi constant, putând fi observaţi atât iarna cât şi vara, când coloniile hibernează sau se adăpostesc temporar. https://wordwall.net/ro/resource/13326635/pe%c8%99tera-cob%c4%83%c8%99elnivel-avansat-16-expresii

*Exemplare de liliac comun (Myotis myotis), liliac mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum), liliac mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros), liliac cu urechi de șoarece (Myotis blythii)

25

Legenda peșterii Cobășel

.

*Se spune că pe vremuri, în localitatea Șanț, trăia o femeie care avea un fecior. Dar ce fecior? Era frumos cum nu găseai altul pe toată Valea Someșului, harnic ca nimeni altul și bun ca pâinea caldă.

Feciorul era un fierar atât de priceput de-i mersese vestea peste munți și văi. Atâtea fete doreau să-l ia de soț încât în fiecare zi la poarta lui se strângeau fetele ca la hram.

Dar de băiat s-a îndrăgostit și o zână care trăia în Valea Cobășel. Într-o zi, pe când feciorul aducea lemne din pădure, zâna îi ieși în cale și îi spuse: Dacă vrei să fi soțul meu o să-ți dau toate bogățiile munților, te voi face cel mai bun fierar și toată viața vom trăi fericiți în munți.

Flăcăul nu se învoi pentru că tare-i era dragă o fată din sat.

26

De ciudă, zâna îl prinse și îl închise sub o stâncă mare în creierii munților. Vestea ajunse repede la fata pe care o iubea feciorul. Așa jale mare o cuprinse că și fugi în munți să îl elibereze pe fecior. Dar nici cu ciocanul și dalta și nici prin alte căi nu reuși să spargă stânca sub care era prins flăcăul.

De jale, atâta plânse biata fată încât lacrimile ei curgeau ca un pârâu de munte. Și zi după zi, an după an fata tot plânse după fecior. Și lacrimile ei, intrând printre pietre au săpat în stâncă Peștera Cobășel.

Pe când ajunse femeia la bătrânețe, șiroaiele de lacrimi au terminat de săpat galeriile peșterii și voinicul a fost eliberat.

Dar, de ciudă, văzând că feciorul va fi eliberat, zâna munților îl transformă pe voinic într-un liliac. Și ca să îl necăjească și mai tare, îi făcu nasul în formă de potcoavă, că doar în tinerețe a fost fierar. Încă mai poate fi văzut feciorul prin galeriile peșterii. Oamenii i-au spus Liliacul cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum).

https://wordwall.net/ro/resource/13040753/p e%c8%99tera-cob%c4%83%c8%99el-nivelintermediar-6-expresii

Clubul Copiilor Sângeorz – Băi Cercul de Protecția mediului Elevii clasei a IV *Costan Petruța *Costea Velea Mara *Timoce Elias

Profesor: *Costea Velea Andrei 27

Laleaua Laleaua pestriţă pestriţă * Rezervaţia naturală „Pădurea din Şes”, se află la o distanţă de 9 km S-E de Bistriţa, pe Şesul Orheiului Bistriţei, la marginea unei păduri de gorun şi stejar, drenată de Pârâul Budac.Locul se află într-o pădure rară, mlaştinoasă, unde apar lalele pestriţe. Solul negru, slab podzolit, îmbibat cu apă până în luna mai spre sfârşit.

Datorită slabei înclinări a Şesului Orheiului spre nordvest şi a diferenţelor foarte mici între diferite puncte, fiind aproape plan, a favorizat apariţia suprafeţelor umede, mlăştinoase unde vegetează laleaua pestriţă.

28

https://wordwall.net/resource/15836688/ laleaua-pestrita

*Laleaua pestriţă (Fritillaria meleagris) este o floare culoare mov-închis cu pete roz, cu rădacina sub formă de bulb, tulpina de 20-30 cm, flori solitare în formă de cupă.

După rupere se ofileşte în 2 ore. Ȋnfloreşte la sfârşit de aprilie –până în 15 mai. *Lalelele pestriţe se conservă mai bine în pădure deoarece cirezile de vite şi oi evită zonele mlăştinoase. *Este una dintre cele mai rare şi solitare flori, care creşte sub coroanele stejarilor seculari.

O puteți admira pentru o scurtă perioadă de timp, fiind înflorită între 7 și 10 zile.

29

*Potrivit unor iubitori ai naturii care au creat un site special pentru această floare, în România o găsim în foarte puţine locuri, iar în Europa este de asemenea rar întâlnită. Nu se cunosc nici măcar originile ei. Chiar dacă este clasificată în categoria lalelelor, există păreri care contestă acest lucru

O floare de legendă – Laleaua pestriţă Ca pentru orice lucru sau fiinta mai deosebite, legat de numele acestei superbe flori exista, bineînteles, una sau mai multe legende – în cinstea si pentru protejarea ei. Originea legendelor care amintesc de laleaua pestrita este Orientul.

Una dintre legende spune, acum mai bine de 450 de ani, vizirul sultanului turc Suleiman al II-lea, vrând sa-i faca acestuia o bucurie, ia adus din Persia aceste flori nemaivazute si nemaicunoscute. Fericit de o astfel de achizitie, sultanul l-a rasplatit pe vizir cu un serai luxos, cu o suta de cadâne si tot atâtia eunuci. Îndragostit de frumusetea lalelelor, sultanul le-a cultivat în propriul sau serai, pe care l-a denumit Palatul lalelelor si lacrimilor, si unde erau pazite si îngrijite la fel de strasnic ca si cadânele. Atât de mult a îndragit sultanul aceste flori, încât le dorea pretutindeni în jurul sau. În gradinile seraiului sau, la Sarbatoarea lunii pline de primavara erau peste 500.000 de lalele înflorite.

Curând, lalelele au devenit o moda, iar dupa exemplul sau întreaga nobilime a început sa cultive floarea minunata. În noptile de primavara, în gradinile luminate feeric, în care fiecare specie era consemnata pe o placa din argint, nobilii faceau serbari dedicate lalelei, care de atunci a ramas floarea nationala a Turciei. În acest context si comertul negustorilor de bulbi a devenit nu numai înfloritor, ci o adevarata mina de aur. Suleiman al II -lea era însa foarte bun prieten cu Ogier Ghislain de Busbecq, ambasadorul la Constantinopol a lui Ferdinand I al Austriei, în anul 1554. Legenda spune ca sultanul era îndragostit nebuneste de frumoasa lui fata, pe care dorea s-o aduca în haremul sau. Istoria nu mai relateaza daca a reusit sau nu, doar ca el i-a daruit, ca semn al dragostei sale, o lalea rosie într-un ghiveci de aur, batut cu nenumarate pietre pretioase. Astfel, a început drumul, de fapt cortegiul trimfal al lalelei în Europa.

https://wordwall.net/resource/1413306 4/laleaua-pestrita

30

În Viena, floarea exotica, gingasa, a carei denumire vine de la cuvântul persan “turban”, a devenit foarte curând un simbol al statutului social, o moda adoptata de marea nobilime si burghezii bogati. Se spune ca pentru a putea fi pusa în adevarata lumina frumusetea ei, s-au amenajat camere speciale cu peretii tapetati cu oglinzi dispuse în diverse unghiuri, în care o singura floare putea sa se rasfrânga în sute de ipostaze.

Cei care nu-si puteau permite sa le cumpere, angajau pictori care sa le ilustreze în tablouri pe care le puneau la loc de cinste.

Lipsa de parfum a florii era considerata o nota de eleganta aristocratica, de asceza, de demnitate

O alta legenda, tot orientala, spune ca, demult, la curtea Sahului Persiei, traia un demnitar istet, angajat ca vistiernic. Acesta aduse cu el si pe nepoata sa Daria, orfana de ambii parinti, pe care el o crestea.

Daria avea în grija gradina palatului, unde cresteau cele mai alese soiuri de lalele, una mai mândra decât alta, în forme si culori încântatoare, cu nuante delicate. Daria având o adevarata pasiune pentru pentru aceste flori, într-o noapte a visat ca era în gradina si uda lalelele si se desfata privindu-le. Dar pe alee a aparut o tânara mladioasa, îmbracata într-o rochie alb liliachiu, care îi ceru câteva flori sa le duca mamei ei, care era bolnava. "Va dau prea bucuroasa din tot ce am aici, dar doresc sa-mi aduceti daca aveti o lalea pestrita pe care mult o doresc eu", a spus Daria, si-i culese tinerei fete un buchet din toate florile parfumate din gradina. Tânara a plecat promitându-i floarea mult dorita.

Nu dupa mult timp printre lalelele din gradina a aparut într-adevar o lalea pestrita, care îngrijita mai atent s-a înmultit si era oferita în dar unor demnitari veniti din tarile vecine.

Cam în acelasi timp, unchiul Dariei, un pasionat matemacian a inventat "jocul de sah" cu gândul sa alunge plictiseala care adesea îl cuprindea pe Marele Sah.

31

Când unchiul Dariei a dus Sahului jocul inventat de el, Daria s-a înfatisat si ea cu floarea pe care a numit-o "floare de sah" (laleaua pestrita).

Sahul era în culmea fericirii si drept multumita, în calatoria pe care a facut-o în Egipt a luat-o si pe Daria si pe unchiul ei. Printre însotitori mai era, un tânar print, anume Ramiro, originar din Odessa. Atras de frumusetea Dariei, printul s-a îndragostit de ea. La întoarcere, sau oprit în portul Odessa, unde au facut o vizita parintilor lui Ramiro, acesta cerându-le consimtamântul pentru a se casatori cu frumoasa Daria.

Desi casatoria a fost consimtita, mama vitrega a lui Ramiro era împotriva, pentru ca în mintea ei încolti gândul sa-si marite nepoata cu printul Ramiro.

Astfel ea a facut o întelegere pe ascuns cu un om rau care sa-i urmareasca pe tinerii casatoriti în calatoria de nunta, pe care au facuto în tara vecina, adica pe meleagurile noastre stramosesti.

Legenda spune ca zeita Junona, protectoarea tinerilor casatoriti, 1-a lovit peste ochi cu un bici fermecat pe cel care voia sa le faca rau tinerilor casatoriti, acesta sfârsind înecat în valurile Marii Negre.

Multumind cerului, mirele si mireasa au ajuns pe meleagurile tarii noastre, despre care stiau cât este de frumoasa. Au cureierat tara pe un cal nazdravan, iar din loc în loc se opreau si semanau aleasa floare adusa ca simbol al prieteniei – floarea de sah sau laleaua pestrita.

Tinerii casatoriti au devenit astfel nemuritori prin florile care s-au raspândit în tinuturile noastre si ne aduc bucuria în suflet, privindu-le cu încântare.

Liceul ,,Liviu Rebreanu” Bistriţa

Elevii clasei a IV *Groza Raul *Circu Patricia *Ștefănuțiu Sergiu

Prof.Înv.Primar: *Nedelea Liana

32

Apa Apa de de la la Maieru Maieru * În folclorul românesc precum și în mitologia neamului ne întâlnim frecvent cu apa dătătoare de viață începând de la povestea lui Harap Alb și cele două valențe, apă vie & apă moartă, continuând cu apa sâmbetei, izvorul vieții & ulciorul bucuriei și, nu în ultimul rând, basmul ,,Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte.”

“Apa cu aur” din Maieru a devenit vestită în toată lumea. Despre apa minune din comuna din BistrițaNăsăud se spune că ar vindeca orice boală şi că este cea mai pură și unică apă din lume Este numită de localnici ”apa tinereții fără bătrânețe”. Curge din Munții Rodnei (localitatea Maieru, jud.

Bistrița Năsăud) Conţine particule de aur și argint în formă coloidală. În lume mai există doar 2-3 surse de ceva similar.

În valea împrejmuită de crestele Munţilor Rodnei şi Bârgăului, la aproximativ o oră de mers cu maşina din Bistriţa, veţi descoperi locul unde a copilărit scriitorul Liviu Rebreanu, comuna Maieru, unde curge apă cu aur. Oamenii locului îi spun „apa de aur” și sunt convinși că are proprietăți vindecătoare.

Sunt susținuți în convingerile lor atât de doctori cât și de mineralogie, o știință a solului, a pământului nostru strămoșesc.

*Este o apă oligominerală, de calitate înaltă.

Din izvorul din care țâșnește natural, e ca și cum ar izvorî sănătatea curată, cu un gust proaspăt și înviorător , spune Mihai Bucovan .

*Specialiştii spun că apa nu are bacterii şi conţine aur coloidal.

33

*Apa izvorăşte din munte şi ajunge în comună printr-o conductă de trei kilometri. Pe acest traseu apa nu îngheaţă niciodată.

Dacă apele din comerţ au în general un PH peste şapte, apa din Maieru are PH peste 8. Medicii spun că apa alcalină ajută organismul să funcţioneze corect şi asigură buna funcţionare a sistemului digestiv.

Vestea apei mirculoase s-a dus în toată ţara. Ba chiar şi peste hotare, după ce localnicii susţin că i-a vindecat de diferite afecţiuni.

*Ceea ce localnicii au intuit de-a lungul anilor, este probat acum de știință. D-l Mihai Bucovan deține terenul pe care este amplasat izvorul apei de aur din Maieru și a declarat pentru Radio Cluj că pe bună dreptate avem de a face cu o apă vie, care are o concentrație mare de aur coloidal.

34

Legenda izvorului de apă cu aur Era o zi mohorâtă de toamnă . Norii pluteau deasupra cerului . Ruja, o fată săracă din sat, stătea lângă un izvor şi cu ochii plini de lacrimi cânta o doină de jale.

Un bătrân împovărat de ani, cu barba albă, trecu pe acolo.

Ce supărare mare te apasă, fată frumoasă? a întrebat-o bătrânul.

Lacrimile fetei curgeau ca bobul de mărgăritar în apa cristalină.

Tătucul e bolnav tare, niciun doctor nu-l poate vindeca . Se va duce ....la Domnul, iar noi vom rămâne singuri. Pe mama am pierdut-o demult.

Bătrânul știa toate aceste lucruri pentru ca era trimis pe pământ de Domnul , să facă lucruri bune, dar se prefăcu că nu știe.

După ce a ascultat-o, bătrânul și-a atins toiagul de apa izvorului și dintr-o dată , puzderie de stele aurii , au căzut în ea. Apa a dat în clocot, iar fata se sperie și se trase îndărăt.

35

-Nu te speria! i-a spus bătrânul. Ia apă într-un ulcior și du-o tatălui tău. Să bea în fiecare dimineață, când se trezește şi tatăl tău se va vindeca!

Fata alergă într-un suflet cu ulciorul plin de apă și făcu așa cum îi spuse bătrânul.

După câteva zile, tatăl fetei era cel dinainte. S-a vindecat de boală! ,,Spune tuturor că tatăl tău s-a vindecat pentru că a băut apă din izvorul de apă cu aur. Toți cei bolnavi, care vor bea apă din izvorului cu apă cu aur , se vor vindeca.”

Liceul Tehnologic ,,Liviu Rebreanu” Maieru Elevii clasei a IV *Andronesi Adina *Avram Larisa *BorșVasilica

Prof.Înv.Primar: *Burnar Maria

36

Poiana Poiana cu cu narcise narcise de de pe pe Masivul Masivul Saca Saca

*Poiana cu narcise din Masivul Saca este declarată rezervație naturală, fiind situată pe teritoriul Parcului Național Munții Rodnei.

Poiana adăpostește o specie de narcise- Narcissus stellaris care oferă un peisaj de vis în mijlocul lunii mai până la mijlocul lui iunie.

Poiana cu narcise, situată pe versantul estic al muntelui Saca, la o altitudine de 1.600 m, este declarată rezervație prin Legea nr. 5/2000, având o suprafață de 5 ha. Încet-încet, întreaga pajiște de aici devine albă, ca și cum ar fi căzut pe neașteptate o zăpadă târzie peste muntele pregătit de primăvară. Covorul alb de narcise este întrerupt ici și colo de flori de argințică, gențiană, ceapa ciorii și brândușe de primăvară.

*Rezervația naturală se află la 8 km de localitatea Valea Vinului, pe Vârful Saca din masivul Rodnei, la confluența pâraielor Izvorul Băilor cu Izvorul Roșu. *Ca să ajungem la vârful Saca urmăm două poteci: prima urcă spre vest spre Dealul Popii, iar a doua urmărește Valea Secii.

37

Desigur, pe teritoriul României mai găsești poieni cu narcise, dar acestea se află pe un munte, la înălțime, la 1400-1600m.

Pe lângă câmpul de narcise, odată ajuns aici ai ocazia să observi mare parte din creasta munților Rodnei, de la est la vest. https://wordwall.net/resource/14899750/r%c4%83spunde-repede-%c8%99i-bine

*Poiana Narciselor are o întreagă poveste, iar apariţia florilor în "insula" de pe muntele Saca este explicată de botanişti prin faptul că printre pietrele de granit de sub sol curg ape reci care au efect de „frigider" şi răcesc locul. Perioada de înflorire este de douătrei săptămâni cel mult, aşa încât şi perioada în care se pot face drumeţii pentru a fi văzută este destul de scurtă. *Ȋn rezervaţie se organizează „Sărbătoarea narciselor” spre sfârșitul perioadei de înflorire, cu scopul marcării Zilei Europene a Parcurilor şi Ziua Parcului Naţional Munţii Rodnei. *Obiectul ocrotirii: Poiana cu narcise alături de care se întâlnesc Opaiţa multicoloră , Crucea pământului .

38

Legenda narcisei De-a lungul timpului s-au născut mai multe legende care să explice apariția narciselor pe pământ. Cele mai cunoscute dintre acestea ar fi:

Mitul frumosului Narcis

Legenda lui Narcis este una dintre cele mai celebre și mai fascinante povești oferite lumii de mitologia greacă. Conform legendelor grecești, Narcis este simbolul iubirii de sine, iar Narcisele ar fi apărut în momentul morții acestuia. În mitologia vechilor greci, Narcis era un tânăr deosebit de frumos și de singuratic, fiul nimfei Liriope și al răului Cephios. Ghicitorul Cefise prezice că băiatul va trăi până la o vârstă înaintată daca nu se va privi niciodată pe sine.

Odată cu trecerea timpului Narcis se transformă într-un tânăr deosebit de frumos și atrăgător. De aceea reușește să stârnească cele mai înfocate iubiri. Frumusețea sa uimitoare face ca femeile care îl priveau să se îndrăgostească iremediabil de el. Cu toate acestea, Narcis era insensibil la toată afecțiunea lor.

Se spune că de frumusețea lui s-ar fi îndrăgostit și multe nimfe, dar nici una din ele nu putea spera că dragostea îi va fi împărtășită, pentru că Narcis nici măcar nu le remarcase. Nimfele sunt alte creații ale mitologiei grecilor, fiind simbolizate adesea pe jumătate goale. Ele întrupează frumusețea și delicatețea izvoarelor, a pădurii, a întregii naturi. Protejează tot ce este tânăr și asigură rodnicia pământului.

Astfel, fetele și nimfele îndrăgostite peste măsură și respinse cer răzbunare. Narcis a fost blestemat de zeița răzbunării Nemesis să nu poate iubi niciodată pe nimeni și să se îndrăgostească de el însuși. Acest lucru se și înfăptuiește și Narcis se îndrăgostește de propria sa reflecție în apă. Dorind sa își îmbrățișeze propria reflexie în apa, Narcis cade în apă și se îneacă. Nimfele au venit să îl plângă și l-au transformat într-o floare galbenă, care să le amintească mereu de iubitul lor. Astfel au apărut Narcisele, flori galbene, care își țin capul în jos asemenea lui Narcis care se oglindea în apă.

39

Legenda creștină a narcisei

Înflorind în apropierea sărbătorilor de Paște, narcisa este considerată și un simbol al Învierii. Narcisa este conexata cu Postul Paștelui și cele 40 de zile de pregătire sufletească și trupească pentru întâmpinarea Paștelui. În Anglia există o legendă conform căreia narcisa galbenă a răsărit pentru întâia oară în noaptea Cinei celei de Taină, în gradina Ghetsimani, pentru a-i aduce alinare lui Isus în orele sale de îndurerare. Gradina Ghetsimani a fost locul de rugăciune și liniște cel mai iubit de Domnul nostru Iisus Hristos din tot Ierusalimul. După Cina cea de Taină, Hristos și ucenicii Săi, s-au retras în această grădină spre a face rugăciune. Acesta este locul în care Mântuitorul s-a rugat cu lacrimi de sânge, părăsit de ucenicii care adormiseră, și tot acesta este locul în care ucenicul Iuda își va vinde Învățătorul cu acel sărut mincinos. În acord cu o altă legendă britanică, atunci când un înger protector observă o faptă bună (o rugăciune, un act de bunătate sau de sacrificiu), el culege o stea de pe cer și o trimite pe pământ, unde înflorește sub forma unei narcise.

Legendă populară românească

Liceul Tehnologic „Florian Porcius” Rodna Elevii clasei a IV *Rebrean Daniela *Dărăban Larisa *Forogău Aurelian Prof.Înv.Primar: *Burnar Maria

Odată, narcisele erau ființe libere, care aveau aripi și puteau să zboare și să se bucure de viață. Dar acestea se întâmplau demult Narcisele, ființe gingașe și de o frumusețe fragilă, trăiau într-un loc înconjurat din toate părțile de munți.

Minunat era ca aici, în Tara Narciselor, viața se trăia într-o eternă primăvară. Ele știau că dincolo de munți există mai multe anotimpuri, dar în locul înconjurat de munți primăvara era singurul anotimp. Cu mult, mult timp în urmă, narcisele erau mesagerii viselor. Luna le dădea visul și ele trebuia să îl ducă la oameni. Asta până când, nu se știe cum, oamenii au început să viseze fără ajutor. Atunci, pentru că narcisele nu mai trebuia să călătorească, Luna, ajutată de Zâna de Noapte și de Zâna de Ziuă, dar și de Soare, le-a făcut cadou narciselor un tărâm în care era o primăvară veșnică.

Acum, noaptea, narcisele dormeau ca sub o vrajă, ocrotite de Lună și de Zâna de Noapte.

40

„Tăul Zânelor” *Tăul Zânelor, unul dintre cele mai frumoase, dar puţin cunoscute lacuri naturale ale judeţului Bistriţa-Năsăud, se află în Munţii Călimani la altitudinea de 1260 m în apropierea Vârfului Chicera lui Pasăre, pe teritoriul comunei Bistriţa-Bârgăului.

Tăul Zânelor este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt

*Lacul s-a format într-o mică depresiune apărută în spatele unei mase mari de rocă vulcanică, desprinsă de pe versantul sudic al Munţilor Călimani.

*Dimensiune a lacului este de 0.5 ha şi are o adâncime de 4 m, orientare est-vest *Suprafaţa ariei este de 15 ha.

41

Aria protejată „Tăul Zânelor” de tip mixt, constituită din lacul Tăul Zânelor, lac ce a luat naștere în urma alunecării unui val de grohotiș din abruptul Vârfului Țiganca, alunecare asociată cu prăbușiri din aglomeratele vulcanice desprinse de pe versant, prin urmare este un lac de baraj natural. La formarea lacului au contribuit apele de suprafață şi singurul izvor de suprafață care iese din versantul muntelui aproape de baza lui dând naștere pârâului Zânelor de Sus.

*Apa lacului este dulce. Lacul este înconjurat de suprafețe împădurite de conifere, molid (Picea abies), floră este reprezentată de bulbuc de munte, lalea pestriță, crețușcă, cupa-vacii, darie, roua cerului și faună cu speciile de mamifere (jder, nevăstuică, pisică sălbatică), amfibienii (tritonul cu creastă, salamandra carpatică, broasca-roșie-de-munte, broasca-roșie-de-pădure).

42

Legenda ,,Tăul Zânelor” Se sune, ca demult, doi ciobani, Scurtu şi Pasare, au întalnit într-o noapte cu Lună Plină, patru zâne care au venit să se plimbe într-o poiană din pădure. Vazând că au fost descoperite, zânele au dăruit ciobanilor un munte (numit astazi Chicera lui Pasăre) unde să-şi hrănească oile şi un pârâu unde să le adape (Pârâul Scurtu), primind în schimb promisiunea ca aceştia nu vor veni în poiana în nopţile cu Lună Plină. Dar ciobani au trădat înţelegerea şi într-o noapte s-au ascuns după arbori şi s-au uitat la zâne care alergau goale prin poiană. Când i-au văzut pe ciobani, de furie, zânele au dezlănţuit o furtună puterincă, cu tunete şi fulgere, prăduşind muntele peste ei. A doua zi, oamenii au văzut lângă poiană unde odinioara se plimbau zânele, un mic lac, pe care l-au botezat Tăul Zânelor; legenda mai spune că, de atunci, zânele nu au mai fost văzute în preajma lacului.

Colegiul Național ,,Liviu Rebreanu” Bistrița Elevii clasei a IV *Axinte Maria *Platon Andrei *Tuchilă David Prof.Înv.Primar: *Costaru Simona 43

„Ineu-Lala” *Într-un peisaj mirific, numit “Căldarea Lala”, situat sub Vârful Inău / Ineu (2279m) în dreapta și Vârful Inăuț în stânga (2222m), este localizat cel mai mare, dar şi cel mai frumos lac glaciar (din Carpații Orientali), din Munții Rodnei (1815 m altitudine), localizat în județul Bistrița-Năsăud, pe teritoriul administrativ al comunelor Leșu, Rodna și Șanț. *Rezervația naturală de tip mixt), prezintă numeroase urme ale reliefului glaciar (custuri, circuri glaciare, văi glaciare, morene), cuprinzând elemente ale rețelei hidrografice deosebit de pitorești (cascade repezi, lacurile glaciare Lala Mare și Lala Mic), vârfuri, abrupturi calcaroase și pajiști alpine, păduri și poieni. https://wordwall.net/resource/1610 4132/rezerva%c8%9bia-mixtaineu-lala

44

*Rezervația dispune de mai multe tipuri de habitate, astfel: păduri de conifere, păduri în amestec, păduri în tranziție, păduri aluviale, turbării active, turbării cu vegetație forestieră, tufărișuri alpine și boreale, tufișuri, pajiști alpine și boreale, pajiști panonice de stâncării sau fânețe.

Se întinde pe o suprafață de 2.568 de hectare.

https://wordwall.net/resource/16058256 /rezerva%c8%9bia-ineu-lala

Școala Gimnazială ,,Enea Grapini” Șanț Elevii clasei a IV *Cotul Dana *Gușă Andrei *Unguroiu Larisa Prof.Înv.Primar: *Hădărău Mina Maria 45

„Piatra corbului de la Budacul de Sus” *Piatra Corbului” se află la limita vestică a Călimanilor de nord-vest, în bazinul superior al văii Budacului, la 25 Km de Bistriţaşi 9 km de Budacul de Sus. *Aria protejată este reprezentată de un abrupt stâncos, de aproximativ 90 m, format din piroclaste rezultate în urma multiplelor procese de eroziune (acțiunea aerului prin îngheț-dezgheț, temperatură; acțiunea apei prin spălare, șiroire) și gravitaționale (surpare, prăbușire). Peretele prezintă formațiuni vulcanocarstice (grote și goluri), formațiuni erozionale, martori de eroziune și tufuri vulcanice.

*În stâncăriile Pietrii Corbului își găsește adăpostul corbul comun (Corvus corax), care însuflețește pesiajul cu zborul amețitor.

46

Legenda corbului Mai multe legende vorbesc despre corb: Noe l-a trimis, după potop, să caute pământul, apoi să se întoarcă și să-i dea de veste.

Corbul însă, uită să se mai întoarcă, ramânând să se înfrupte cu numeroasele hoituri ce zăceau în urma potopului. Noe îl blesteamă să-și schimbe culoarea penelor (din albe au devenit negre) și să se hraneasca numai cu hoituri, iar puii săi să iasă în anotimpul cel mai rece al anului.

Este interesant de văzut cum credințele populare au transformat episodul biblic al potopului. Vechiul Testament nu pomenește de această întâmplare care duce la decaderea corbului: după 40 de zile de la potop, Noe dă într-adevăr drumul unui corb, care se întoarce însă, negăsind pământ.Așadar, nimic despre greșeala corbului sau despre pedeapsă.

47

*Ceea ce conduce la ambiguitate (si la ambivalența, în același timp) sunt câteva caracteristici, care, potrivit unor credințe, ar face din corb un animal benefic, chiar sfânt. Pentru că a hrănit cândva pe Sf. Ilie, se susține că este o pasăre sfântă. Intr-adevăr, de data aceasta întâmplarea biblică nu mai este deformată, deoarece Ilie a fost hrănit de corbi la porunca Domnului: ''Corbii îi aduceau pâine și carne dimineața, și pâine și carne seara.''

Alte credințe care susțin latura benefică a corbului afirmă că: ''E păcat să-l împuști, pentru ca are în gură (pe cerul ei) semnul crucii /…/. Cel care-l omoară, zace un an /…/.

Dacă e omorât, bate piatra. Dacă-i ia cineva puii, nu se mai fac bucatele.'' Semnul crucii este cel care îl sacralizează facând-o „pasăre a lui Dumnezeu.'' *Toate aceste legende populare s-au transmis și locuitorilor din Dumitrița, sat la marginea căruia corbii au un adevărat regat.Fiind oameni creștini, aceștia nu văd corbii ca fiind păsări aducătoare de rău, ci le consideră ,,păsări ale lui Dumnezeu

Școala Gimnazială ,,Ştefan cel Mare” Bistriţa Elevii clasei a IV *Popuşoi Mihnea *Sîngeorzan Maria *Topală Roberta Prof.Înv.Primar: *Bota Ionela *Sîngeoryan Corneluţa 48

,,Râpa cu păpuşi„ „Râpa cu păpuşi” se află la o distanţă de 15 km sud-vest de Bistriţa şi la 150 m vest de satul Domneşti. Monumentul naturii este amplasat pe malul drept al râului Şieu, în apropierea trecerii de cale ferată, la marginea stângă a şoselei Sărata-Domneşti. *Deschidere naturală, în care apar nisipuri compacte, cu concreţiuni grezoase şi gresii concreţionare. Concretiunile grezoase sunt aglomerări de nisip cimentat cu carbonat de calciu Concreţiunile prezente aici sunt mai numeroase, decât în alte locuri (Crainimăt, Rusu Bârgăului, Sărăţel, Chiraleş, etc.) au mărimi variabile şi forme diferite (forma lor depinde de forma centrului în jurul căruia carbonatul de calciu a cimentat nisipul, de mărimea şi totodată forma spaţiului în care se află nucleul şi nisipul, de concentraţia în carbonat de calciu a soluţiei, de durata curgerii, de direcţia şi viteza de curgere).

49

Oamenii au folosit concreţiunile în construcţii în gospodării şi pentru ornarea lor (cele mai frumoase).

Adevărate opere de artă create de natură, atrag numeroşi turiști.

Monumentul naturii se întinde pe o suprafaţă de 2 ha. *Rezervația ”Râpa cu păpuși” a fost descoperită de către cercetătorul științific Ioan Chintăuan acum câteva decenii.

Inițial a vrut să denumească zona ”Râpa cu soldați” deoarece pietrele erau alineate ca niște soldați gata de luptă. Însă, după o analiză mai atentă și-a dat seama că pietrele seamănă cu păpușile rusești și a denumit locul ”Râpa cu păpuși”.

Cele mai importante obiecte s-au rupt din rezervație.

Acestea sunt: ”Soldatul” și ”Femeia de piatră”, care sunt păstrate la Muzeul Județean Bistrița-Năsăud.

Școala Gimnazială Mărișelu Elevii clasei a IV *Moldvan Naris *Moldovan Luisa *Mărginean Marcela Prof.Înv.Primar: *Cucolaș Victoria 50

,,Valea Repedea„ *Pârâul Repedea, afluent de stânga al Bistriţei Ardelene, îşi are izvoarele într-un sector cuprins între vârful Calu -1540m şi Piatra lui Orban -1435m. De la izvoare -1390m altitudine şi până la vărsare în Bistrița Ardeleană, pârâul formează în ansamblu o vale cu un mozaic de ecosisteme dintre cele mai diverse. Toate acestea formând un sistem natural tipic montan. *Biocenoza rezervației naturale este caracterizată de vegetaţia forestieră, reprezentată de arboretele de molid şi brad completate pe alocuri cu paltin şi frasin. Dominante sunt însă molidişurile pe lângă care funcţionează câteva enclave cu larice. *Pe o distanţă de cca. 12km, această vale şi afluenţii săi au ferestruit formațiunile eruptive ale Călimanilor, în apropierea limitei dintre aceştia şi Munții Bârgăului.

https://wordwall.net/resource /14531995

51

Copacii din rezervație aceștia trebuie să rămână acolo unde au căzut, ei putând fi duși din rezervație numai dacă prezintă un pericol pentru mediu ( arborii căzuți pot, cu timpul, să reprezinte un mediu favorabil dezvoltării unor insecte dăunătoare pădurii).

52

„Valea Repedea” rezervaţie naturală mixtă constituită din formaţiuni erozionale (fluviale, glaciare,torentiale, procese de dezagregare intense şi nivale). *Relieful este extrem de variat, alcătuit din văii, doline, abrupturi stâncoase; poiene, păduri, pășuni și pajiști.

Rezervaţia adăpostește o gamă diversă de floră (pâlcuri de larice cu numeroase exemplare) și faună urs brun (Ursus arctos), cerb (Cervus elaphus), căprioară (Capreolus capreolus), mistreț (Sus scrofa), hermină (Mustela erminea), hârciog european (Cricetus cricetus), șoarecele scurmător (Myodes glareolus), șoarecele de câmp (Microtus arvalis), liliacul urecheat (Plecotus auritus), liliacul cu urechi mari (Myotis bechsteinii), liliacul lui Brandt (Myotis brandtii), broasca verde (Rana esculenta), broasca râioasă brună (Bufo bufo) sau broasca-roșie-depădure (Rana dalmatina), tritonul de munte (Triturus alpestris). *Se întinde pe o suprafață de 222 de hectare.

53

Legenda/Prințul Heniu și frumoasa Repedea Bunul Dumnezeu, când a făcut pământul a sărutat România.

Dulceața buzelor Lui a rămas pe această țărână plină de belșug și frumusețe,iar nouă, celor din Bârgău, ne-a dăruit muntele, dealul și valea.Demult, demult... în acești munți se afla o pădure falnică care își oglindea dantelăria verde în razele mângâietoare ale soarelui.

Oamenii o numeau Pădurea fermecată. Din loc, în loc, susurau izvoare cu apă rece ce astâmpăra setea trecătorilor.

Prințul Heniu, fiul Împăratului Miazănoapte, în lungile expediții de vânătoare, a descoperit minunata pădure. Șoimii se așezau pe umerii prințului mângâindu-l cu aripile. Fascinat, a descălecat și a intrat în această lume mirifică, uitând de vânătoare. Călcând cu grijă printre flori, pentru a-și găsi un loc bun de odihnă, dădu peste o fată adormită în iarbă. Era Repedea, fiica împăratului Miazăzi, care purta haine albe de mătase, care în adierea vântului se mișca ușor. Era atât de frumoasă, încât părea o floare uriașă cu petale de argint. Farmecul ei îl înmărmuri! Prințul Heniu se așeză în genunchi în fața fetei și o privi nesățios. După câteva clipe sosi în zbor șoimul prințesei Repedea care se află întotdeauna în preajma ei. Când se întâmpla ceva cu Repedea, șoimul zbura la caravana fetei, anunțându-i pe străjeri primejdia. Țipătul ascuțit al șoimului o deșteptă pe fată. Aceasta deschise ochii.Zării în fața ei un flăcău chipeș cum nu mai văzuse.Repedea era încântată de înfățișarea voinicului. Străjerii fetei l-au încercuit pe prinț, așteptând un semn din partea prințeseiEa doar zâmbi, și le făcu un semn discret să se retragă. Între ei s-a înfiripat o frumoasă poveste de iubire. În fiecare zi se întâlneau, se plimbau împreună, cântau fiind admirați de viețuitoarele acestui ținut.

54

Heniu a îndrăznit să ceară mâna fetei tatălui ei. Mare le-a fost dezamăgirea când au descoperit că părinții lor se dușmăneau. Împăratul Miazăzi nu putea fi de acord cu această căsătorie,pentru că îl ura pe Împăratul Miazănoapte pentru lăcomie(visa să devină unicul stăpân pe pământ).

Nu peste mult timp ,stăpâniți de ură și călăuziți de străjerii copiilor lor,cei doi împărați își așează armatele față în față.

După ani grei de luptă, războiul s-a terminat, iar cei doi au fost nevoiți să se despartă pe vecie, datorită pactului încheiat între cele două tabere. De atunci, prințesa Repedea s-a retras în propria ascunzătoare nemaivăzând-o nimeni niciodată. Lacrimile necontenite s-au răspăndit pe întreg ținutul, formând mii de izvoare care-și adună apele într-o vale vijelioasă și zgomotoasă, care îi poartă numele.

Aceasta spală, parcă, de milenii greșeala părinților de a nu o lăsa să se cunune cu alesul inimii.Și astăzi,străjerii, îi stau alături transformați în stânci, dovadă a destoiniciei și a curajului,iar șoimul de la înălțime veghează această apă limpede și învolburată. Ținutul este și astăzi un leagăn de vis pentru locuitori, oferind călătorului un peisaj mirific. Viața în preajma pârâului Repedea înseamnă sănătate, farmec și bucurie.

Când veți dori să vă îmbrățișeze soarele, colindați poteci pline cu vise, lăsați pașii să vă poarte spre acea apă cristalină, care vă va potoli setea din suflete, îndemnându-vă să îi descoperiți tainele .

Liceul Teoretic „Radu Petrescu”, Prundu-Bârgăului Elevii clasei a IV *Galben Cristian *Mateșan Dragoș *Tomuța Alesia Prof.Înv.Primar: *Păcurar Mirela 55

,,Vulcanii Noroioşi„ *„Vulcanii Noroioşi” se află la o distanţă de 42 km de Bistriţa, în localitatea Monor, pe marginea sud-vestică a localităţii, pe malul stâng al pârâului Pârgului, aproape de ieşirea din localitate spre Batoş. Zona numită „La Gloduri”, este o mlaştină cu vulcani noroioşi. *Este monumentul naturii de tip geologic, zonă mlăştinoasă cu vulcani noroioşi stinşi şi parţial activi. Se disting mai multe tipuri de vulcani noroioşi din punct de vedere morfologic: concav, convex, concav-alungit.

*Monumentul naturii se întinde pe o suprafaţă de 2 ha.

56

*Această arie a luat naştere ca rezultat a diferite sedimente (marne, gresii, argile) ce sunt asociate Miocenului. Vulcanii noroioși sunt de fapt rezultatul gazelor naturale venite de la mare adâncime şi care ies la suprafață printr-un ochi de argilp, se combină cu apa și astfel formează pe platoul solului conuri de diverse mărimi, înconjurate de suprafeţe mlăștinoase, cu vegetație specifică nivelului crescut de umiditate și salinitate

57

Legenda Vulcanilor Noroioși ,,La Gloduri” Era o zi frumoasă de vară a anului 2017, când un băiat pe nume Valentin se dădea pe bicicleta lui electrică.

Ajuns pe un câmp, el văzuse acolo o mulțime de găuri în pământ. La prima vedere a crezut că niște asteroizi au făcut găurile, iar atunci îi venise ideea de a face niște vulcani, dar niște vulcani fără lavă, din noroi, gaze și apă. El a văzut noroi și repede l-a luat si l-a aruncat în găuri. După aceea, a amestecat noroiul cu apa de ploaie, pe care i-a dăruit-o prietena lui, Ploaia, iar apoi a turnat toate gazele primite de la verișorul lui, Gazosul.

Fericit, nici nu a mai stat pe gânduri, și a și sărit în noroi. Din vulcani ieșea noroiul ca dintr-o fântână arteziană.

Pe jos se făcu un glod foarte mare de noroi și atunci își trecuse în gând acest cuvânt. Nemaiavând niciun chef să mai stea, pornise către casă.

Cum era plin de noroi până în cap, toată lumea îl întreba unde a fost, iar el, mândru, spunea: Am fost la Vulcanii Noroioși!

Ajuns acasă se duse în camera lui și scoase jurnalul si scrise cu litere mari de mână unde a fost el în aceea zi.

A doua zi a scris pe o tablă ,,VULCANII NOROIOȘI DE LA GLODURI,, și a plecat să o înfignă în pământ, la locul cu pricina. De atunci există Vulcanii Noroioși „La Gloduri.”

58

Şcoala Gimnayială ,,Paul Tanco” Monor Elevii clasei a IV *Cincia Andrei *Cira Dragoș *Năsăudean Camelia Prof.Înv.Primar: *Mătieş Ancuţa

„La Sărătură” *Rezervaţia naturală „La Sărătură” se află pe teritoriul comunei Şintereag, pe raza localităţii Blăjenii de Jos, pe drumul care duce spre Tărpiu, după trecerea peste Valea Roşua, după ce mai parcurgem 1 km se ajunge la „sărătură”. *Rezervația naturală suprapusă sitului Natura 2000 - „La Sărătură”, este singura rezervație de acest tip din România, există rezervații de acest tip, dar sunt foarte mici ca și întindere comparativ cu aceasta, în alte țări (Ungaria, Ucraina, Polonia).

59

*Rezervaţie botanică „La Sărătură” se întinde pe o suprafaţă de 5 ha, într-o zonă sărăturoasă, cu izvoare sărate, mici bălţi cu apă sărată, nămol sărat şi plante specifice sărăturilor.

Aici se găsește o fântână cu apă sărată construită în secolul XIX de către sașii din Blăjenii de Jos și Tărpiu. https://wordwall.net/play/ 17121/959/709

„La Sărătură” *Rezervaţia naturală „La Sărătură” se află pe teritoriul comunei Şintereag, pe raza localităţii Blăjenii de Jos, pe drumul care duce spre Tărpiu, după trecerea peste Valea Roşua, după ce mai parcurgem 1 km se ajunge la „sărătură”.

*Rezervaţie botanică „La Sărătură” se întinde pe o suprafaţă de 5 ha, într-o zonă sărăturoasă, cu izvoare sărate, mici bălţi cu apă sărată, nămol sărat şi plante specifice sărăturilor. Aici se găsește o fântână cu apă sărată construită în secolul XIX de către sașii din Blăjenii de Jos și Tărpiu.

*Rezervația naturală suprapusă sitului Natura 2000 - „La Sărătură”, este singura rezervație de acest tip din România, există rezervații de acest tip, dar sunt foarte mici ca și întindere comparativ cu aceasta, în alte țări (Ungaria, Ucraina, Polonia).

https://wordwall.net/play/ 17121/959/709

60

Locul „La Sarătură”, este un câmp sărat, sărac în vegetaţie, dintre plantele de sărătură prezente aici menţionăm floarea sării (Armeria maritima Wild), plantă halofilă foarte rară, prezentă în România doar aici, fapt pentru care s-a impus constituirea unei rezervaţii care să ocrotească acest tip de vegetaţie,)

alături de care mai vegetează coada șoricelului (Achillea millefolium), coamă de aur (Aster linosyris), ghirin (Suaeda maritima), iarbă sărată (Salicornia europaea), lobodă (Atriplex patula), iarba broaștei (Juncus bufonius), șovârvariță (Inula britannica), sică (Limonium gmelinii), troscot (Polygonum aviculare) sau albăstrică (Aster tripolium

61

În această rezervaţie apare o specie rară de fluturi Lycaena Dispar, considerată o specie vulnerabilă în România, protejată pe baza Convenţiei de la Berna

62

Legenda locului “La Sărătură” Într-un sat trăiau odată doi gemeni, o fată și un băiat. Fiecare persoana din acel sat avea o responsabilitate în comunitatea lor, iar responsabilitatea gemenilor era să hrănească peștii dintr-un iaz cu apă sărată, pe marginea căruia creșteau flori roz, foarte dulci.

Băiatul și fata îndrăgeau mult peștii. Cea mai mare parte din timpul lor liber îl petreceau cu ei, privindu-i cât sunt de colorați și jucăuși. Le plăcea să vadă cum peștii se apropiau de marginea iazului și dădeau târcoale acestor flori. Probabil că ei iubeau dulceața lor. Fiindcă aceste flori nu aveau nici un nume, copiii le-au numit ,,Limba peștelui”. Li se părea un nume perfect pentru că știau că peștii le îndrăgesc și se hrăneau cu seva lor.

După câteva secole, câțiva cercetători au descoperit satul.

Au văzut florile cele roz, multe la număr și ținutul acela cu pământ alb… Au înțeles de îndată că e un teritoriu mai deosebit, însă se mirau cum cresc acolo așa flori frumoase.

Ei nu știau că asemenea flori cresc chiar acolo. Erau foarte rare. Pe măsură ce observau florile care creșteau pe o suprafață întinsă, ceva le-a captat atenția.

63

Era o bucată de lemn vechi pe care scria ceva…

Cercetătorii nu au putut descifra ce scria pe acea pancartă veche. Câțiva ani au încercat să descifreze mesajul și cu greu au reușit. Cei doi gemeni lăsară scris un mesaj pentru urmașii lor: <<Aveți grijă de câmpul cu flori roz, de “Limba peștelui”, chiar și atunci când iazul sărat nu va mai exista>>.

Atunci cercetătorii au înțeles că locul acela a fost un iaz, iar pământul alb era cu multă sare. L-au numit “La Sărătură”.

Au făcut multe studii despre compoziția solului și au decis să transmită și ei mai departe ca toți urmașii să avem grijă de florile frumoase care cresc acolo.

Liceul creștin,,Logos” Bistriţa Elevii clasei a IV * Emima Mogovan *Leah Daria *Lazăr David

Prof.Înv.Primar:

*Cordoș Ana-Maria

64

„Pădurea Posmuș” *Aici se poate admira pădurea de larice (Larix decidua), o specie a genului larix. Acesta face parte din familia Pinaceae, care își pierde frunzele iarna (frunze decidue). În România speciile de Larix sunt cunoscute sub numele de zadă, larice, lariță și crin.

*La marginea localitatății Posmuș (comuna Șieu), în partea sud-estică a judeţului Bistriţa-Năsăud (aproape de limita teritorială cu judeţul Mureş). Este situată la o distanță de aproximativ 30 km de Bistrița, în imediata apropiere a drumului judeţean DJ 173, care leagă localitatea Şieu de Pinticu (comuna Teaca, județul BistrițaNăsăud). https://wordwall.net/ro/resource/167690 54/rebus-%c3%aen-p%c4%83dure

65

*Aici se poate admira pădurea de larice (Larix decidua), o specie a genului larix. Acesta face parte din familia Pinaceae, care își pierde frunzele iarna (frunze decidue). În România speciile de Larix sunt cunoscute sub numele de zadă, larice, lariță și crin. *Singurul conifer din ţara noastră care care are frunzele căzătoare. Toamna acele îşi schimbă culoarea, trecând întrun galben portocaliu. Coroana este conică, iar pe măsură ce îmbătrâneşte devine dreaptă. Creşte înalt de 25-45 m, cu diamentru de 0,6-1 m. Trăieşte între 100 şi 350 de ani.

* Numit şi „stejarul răşinoaselor” laricele are lemnul mai dur comparativ cu specii similare (brad, molid) şi este bogat în răşină.

66

Stejarul secular de la Posmuș Monument al naturii.

Are coroana foarte mare și foarte bogată, iar înălțimea este apreciată la 25 m .

Stejarul a fost lovit în câteva rânduri de trăsnet.

Trunchiul stejarului este foarte gros, după unele măsurători ar avea aproximativ 7m.

Pe trunchi este montată o mică tablă pe care scrie un an: 1406 (de atunci datează acest stejar)

67

*Atracții turistice

În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, zone naturale, situri arheologice), astfel: *Biserica evanghelică (azi utilizată de parohia greco-catolică) din Posmuș, construcție secolul al XV-lea , monument istoric *Biserica reformată din Șieu, construcție 1783 , monument istoric *Castelul Rakoczy (azi Școala de Arte și Meserii) din Șieu, construcție secolul al XVI-lea , monument istoric *Castelul Teleki de la Posmuș, construcție secolul al XVIII-lea , monument istoric *Situl arheologic „Cetățuie” de la Ardan (Epoca bronzului timpuriu, Latène) *Valea Posmușului

Liceului Teoretic „Constantin Romanu Vivu” Teaca Elevii clasei a IV *Horga Gabriel *Oltenaș Carlos *Sava Dragoș

Prof.Înv.Primar: *Zsoldoș Adriana

68

Piatra Piatra Fântânele Fântânele Rezervaţia se află la o distanţă de cca. 48 km de Bistriţa, în satul Piatra Fântânele, în Munţii Bârgăului.

„Piatra Fântânele” este o rezervaţie naturală de tip botanic, la o altitudine de peste 1200 m şi se întinde pe o suprafaţă de 5 ha, o zonă cu fânaţe, unde vegetează specia floristică bulbucul de munte (Trollius europaeus), specie ocrotită prin lege, (protejată la nivel european), atături de iarba câmpului (Agrostis capillaris) sau păiuș roșu (Festuca rubra), trifoi roşu (Trifolium pratense), şerpânţă (polygala vulgaris), coada racului (potentilla erecta), steregoaie (Veratrum album) şi altele.

69

*Pe teritoriul ariei protejate (în partea vestică a acesteia) se află o stâncă andezică din rocă magmatică, rezultată în urma unei vechi erupții vulcanice.

Bulbucul de munte (Trollius europaeus) este o plantă perenă cu flori din familia Ranunculaceae.

Are tulpina mare, de 100 – 600 mm înălțime. La vârful tulpinii este o singură floare mare ca o măciulie, cu 30 mm diametru. Floarea este formată din 10 sepale înghesuite, aproape rotunde. Florile sunt galbene-verziu galbene-auriu și au în exterior vinișoare verzi. Înflorește în lunile mai-iulie.

Frunzele au culoarea verde întunecat, adânc spintecate în 3-5 părți, cu segmente trifide, dințate pe margini. Frunzele de la baza tulpinii au codițele mai lungi. Fruct foliculă.

70

PROGRAMA ,,ALFABETUL NATURII” – disciplină opțională – ARGUMENT: Natura‚ care este un bun al tuturor și din care facem parte, nu trebuie numai cunoscută, ci mai ales protejată. Cu cât o cunoaștem mai mult, cu atât înțelegem mai bine necesitatea conservării ei. Ocrotirea naturii, păstrarea echilibrelor biologice din ecosisteme trebuie să constituie o preocupare a fiecărui om, începând încă de la vârste fragede. Particularitățile de vârstă ale elevilor din clasele a- IV a, permit formarea și dezvoltarea la acești elevi a conștiinței ecologice și, implicit, a unui comportament adecvat. Copilul manifestă o curiozitate senzorială în plină dezvoltare și, dacă știm să–i prelungim această curiozitate, ea devine suportul dorinței de cunoaștere.

Mobilizând elevi, părinți, cadre didactice, reprezentanți ai autorităților locale, în acțiuni instructiv–educative privind protecția mediului, beneficiarii acestor activități prezente sunt, in primul rând, copiii. Abordarea integrată a acestei teme referitoare la cunoașterea si protejarea rezervațiilor naturale și monumente ale naturii, prin antrenante metode de învățare prin provocare, are ca scop dezvoltarea spiritului ecologic, a dragostei față de natură și de mediul înconjurător.

Astfel, elevii vor studia valoarea rezervației în ansamblu, despre riscurile de degradare ale patrimoniului, problemele cu care se confruntă localnicii, dar și soluții pentru rezolvarea acestora. Aceasta determină elevii să asimileze informații noi, fără ca aceștia să conștientizeze că învață.

Județul Bistrița-Năsăud are astfel de locații, rezervații naturale, monumente ale naturii cu care se mândrește, iar elevii vor deveni promotorii patrimoniului local, prin centralizarea materialelor (fotografii, înregistrări video, povești, descrieri) care redau frumusețea locală.

COMPETENȚE GENERALE: 1.Explorarea mediului înconjurător folosind instrumente și procedee specifice; 2.Dezvoltarea interesului pentru cunoașterea orizontului zonal, județean și al lumii contemporane; 3.Manifestarea unor comportamente specifice protejării ariilor naturale – simbol ale județului;

71

COMPETENȚE SPECIFICE: 1. Explorarea mediului înconjurător folosind instrumente și procedee specifice: 1. Elaborarea unei investigații a obiectivului vizat, prin realizarea unui plan propriu de lucru (investigația, cercetarea, identificarea, strategii de lucru); 2. Utilizarea datelor obținute în diverse contexte de învățare (în tabele, grafice, postere, desene, fotografii, calendare, înregistrări video); 1. Dezvoltarea interesului pentru cunoașterea orizontului zonal, județean și al mediului natural apropiat: 1. Investigarea orizontului zonal și județean având ca și țintă ariile protejate cu monumente și rezervații naturale (vizite, portofolii, desene, colaje, fotografii, interviul, jocuri educaționale, folosind platforme și aplicații); 2. Redactarea de texte informative și literare, pe baza activităților derulate (legende, povestire, chestionare, afișe, pliante etc.); 1. Manifestarea unor comportamente specifice protejării ariilor naturale – simbol ale județului: 1. Conștientizarea importanței relației de interdependență om – natură; 2. Valorificarea potențialului natural în compoziții științifice, artistice și ludice; ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE: 1. Explorarea mediului înconjurător folosind instrumente și procedee specifice; 1. Elaborarea unei investigații a obiectivului vizat, prin realizarea unui plan propriu de lucru (investigația, cercetarea, identificarea, strategii de lucru); Elaborarea unui plan de lucru în vederea realizării portofoliilor; Activități de cercetare ale ariilor protejate cu monumente și rezervații naturale; Stabilirea resurselor necesare; Stabilirea traseului vizat;

72

Utilizarea datelor obținute în diverse contexte de învățare (în tabele, grafice, postere, desene, fotografii, calendare, înregistrări video); Realizarea unor tabele, grafice, postere, desene, fotografii, calendare, înregistrări video, pliante, hărți etc.; 2. Dezvoltarea interesului pentru cunoașterea orizontului zonal, județean și al mediului natural apropiat: Investigarea orizontului zonal și județean având ca și țintă ariile protejate cu monumente și rezervații naturale (vizite, portofolii, desene, colaje, fotografii, interviul, jocuri educaționale, folosind platforme și aplicații): derularea de excursii tematice la obiectivele vizate; realizarea de expoziții; realizarea de prezentări folosind diverse aplicații; Redactarea de texte informative și literare, pe baza activităților derulate (legende, povestire, chestionare, afișe, pliante etc.): identificarea și scrierea legendelor; creații literare și artistico-plastice (machete, fluturași, bannere, pliante, afișe etc); 3.Manifestarea unor comportamente specifice protejării ariilor naturale – simbol ale județului: Conștientizarea importanței relației de interdependență om – natură: elaborarea de mesaje comportamentale cu impact pozitiv; stabilirea unui set de reguli și norme ecologice; Valorificarea potențialului natural în compoziții științifice, artistice și ludice; crearea unor ex joc pe diferite teme; Prezentarea rezultatelor (dramatizări, prelegeri, prezentări în format electronic, etc. )

73

CONȚINUTURI: Piatra corbului – Dumitrița, com. Budacul de Sus; Masivul de sare de la Sărățel – Sărățel, com. Șieu-Măgheruș; Vulcanii Noroioși – La Gloduri, com. Monor; Râpa cu păpuși – Domnești, com. Mărișelul; Zăvoaiele Borcutului – com. Romuli; Peștera Tăușoare – com. Rebrișoara; Poiana cu narcise de pe Șesul Mogoșenilor – com. Nimigea; La Sărătură – Blăjenii de Jos, com. Șintereag; Poiana cu narcise de pe Masivul Saca – Valea Vinului, com. Rodna; Șesul Văii Budacului – Orheiu Bistriței, com. Cetate; Piatra Fântânele – com. Prundul Bârgăului; Piatra Cușmei – Cușma, com. Livezile; Pădurea Posmuș – com. Șieu; Valea Repedea – com. Bistrița–Bârgăului; Tăul Zânelor – com. Bistrița–Bârgăului; Lacul Zagra – com. Zagra; Locul fosilifer Râpa Mare – Budacul de Sus, com. Dumitrița; Cheile Bistriței Ardelene – com. Bistrița–Bârgăului; Peștera din Valea Cobășelului – com. Șanț; Râpa Verde – Budacul de Sus, com. Dumitriţa; Comarnic – com. Livezile; Crovul de la Larion – com. Lunca Ilvei; Izvoarele Mihăiesei – Anieş, com. Maieru; Stâncile Tătarului – com. Bistriţa–Bârgăului; Ineu Lala – com. Şanţ, com. Leşu, com. Rodna; Apa de la Maieru – com. Maieru; SUGESTII METODOLOGICE: Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei școlare opționale în ceea ce privește proiectarea și derularea la clasă a activităților de predare - învățare - evaluare. În mod concret, elevii explorează lumea înconjurătoare parcurgând activități de învățare ce trebuie să pornească de la experiența lor de viață.

Acestea conduc la sporirea motivației și interesului pentru participarea la activitate, în particular și pentru studiul domeniului, în general. Activitățile de învățare facilitează formarea și dezvoltarea tipurilor de abilități și capacități subordonate competențelor specifice și generale. Scopul activităților de învățare alese trebuie să mute treptat accentul dinspre simpla cunoaștere a lumii vii către aplicarea în diverse situații a achizițiilor dobândite și către raționamentul necesar rezolvării de probleme noi.

74

Metodele utilizate: observația, explicația, demonstrația, investigația, explorarea, povestirea, experimentul, studiul de caz, cercetarea (observarea, formularea de întrebări/ probleme, formularea de estimări și predicții, realizarea de observații și măsurători, compararea predicțiilor cu rezultatele obținute din investigație, formularea concluziilor) EVALUARE: Activitățile de învățare trebuie să aibă în vedere formarea competențelor cu toate componentele lor (cognitive, aptitudinale, atitudinale). De aceea, este necesar ca evaluarea să vizeze, de asemenea, aceleași aspecte, accentuându-și astfel caracterul formativ. Valorificarea rezultatelor evaluării trebuie să se concretizeze nu numai în calificative, ci și în analiza greșelilor realizate de elevi și a cauzelor acestora. De asemenea, este necesar ca demersul de evaluare să se finalizeze cu momente de reflecție asupra rezultatelor obținute și să producă activități remediale, dacă este cazul. La această disciplină opțională propunem ca activitatea de evaluare să se sprijine pe activități practice, care creează un ambient mai apropiat de viață în comparație cu instrumentele clasice de evaluare: Portofolii Cartea digitală 1. BIBLIOGRAFIE: Programe școlare; Izvoare locale populare ( persoane localnice, obiective naturale, Folclor local; Resurse media (link-uri din cartea digitală); Site-uri UAT-uri BN;

75