20 minute read

SSIG Global

Ole Ala i le Pule January 20, 2020

Advertisement

Talofa Lava

E faatulou atu ile pa’ia ma le mamalu o le atunuu oloo faitauina lenei faasalalauga. O le itulau lenei ole a faasalalauina atu i vaiaso ta’itasi mo le mamalu ole atunuu oloo mafai ona sila sila iai i luga ole upega tafa’ilagi. O se ‘au’aunaga lenei a le SSIG Global ua matou amataina ile tausaga lenei ole 2020 mo le fiafafaguina ole lautele ole atunuu o Samoa olo’o pogisa pea i le Mau a le SSIG Global ma lona pogai.

Ua iai nei le popolega tele i nisi ole atunu’u ile ala ua uia e le Malo o Samoa ae maise i ni tausaga lata mai talu ona tula’i mai faigamalo faaPati poo le faiga malo fa’avaegafa’aupufai e pei ona ua iai nei le Malo ua pulea e le vaegafa’aupufai lenei ole HRPP. Ua malifa le aga’i ole Malo ise tulaga sa taumafai malosi o tatou tua a o e sa asaina mai le tuto’atasi a le Malo a Samoa ina ia alo ese ai Samoa aua ole a le pine ona faapologaina ai Samoa ma leiloa atu ai a latou mea sina ae maise aia tatau na finauina malosi e nei tama alolofa ile atunuu e nei ma sa i’u ai na masa’a ai le toto ma maliliu i atunuu ese nei tamalii poo toa ole atunuu ona ole latou finauina o se lumana’i saogalemu ma le sa’oloto o Samoa. Ae paga lea, ua mou atu le faamanatuina o nei ta’ita’i totoa ma ua galo atu le latou tautiga.

O le mea ua tupu ua tula’i mai se tupulaga ua ola mai ile faigofie ole soifuaga oloo nofo ai Samoa e aunoa ma se pule mai e seisi atunuu Samoa i ona fuafuaga fai poo le faamalosia o tulafono e le amiotonu, ona faapea ai lea o lenei tupulaga, ole sa’o la lea. Ole a le mea ole a ou popole ai ua mautu le Malo a Samoa e le mafai ona aveesea. Ua maua mea uma ma le faigofie ma ua masani le atunuu i le galuega oloo faia e nei ta’ita’i ua iai nei ile ulu ole Malo o Samoa. Ua leai se popole ina ne’i aveesea le sa’olotoga lea ua ula ai Samoa pe faapea e ono pule esea e seisi atunuu Samoa aua ua toeitiiti atoa le 60 tausaga olo’o alualu malie pea le sa o si o tatou atunuu e le’i afaina i se tulaga ua sili atu ona faigata pe mafatia ai le atunuu e pei ona sa faafeagai ma o tatou tua a olo’o nonofo mai i tia sa poo ua fai i lagi le latou folauga. Ae se’i tatou toe fo’i tasi lava i tua se’i toe faamanatu le ala sa uia e nei tua a ma o tatou matua sa latou

Ile tausaga 1830 na taunuu mai ai le Lotu i Sapapalii. Ona suia ai lea ole faavae a Samoa ina ua liua tagata Samoa ile tala’iga ole Lotu LMS ma ua tasi le atunuu ile talitonuga faakerisiano ma sa latou ave uma iai faaaloaloga e pei ona sa tula’i mai ai le le pa’ia faafeagaiaga i faifeau a le lotu ma soo se lotu Kerisiano ua oo mai i Samoa.

Sosoo le liua o Samoa i le talitonuga faaKerisiano ma le taunuu mai o le tele o tagata Palagi folau mai i vaafagota poo vaa tulikafola e amata mai le 1830 se’ia oo mai le tausaga 1900 ile aso 16 o Fepuari ina ua sainia ai e Malo tetele nei o Amerika, Siamani ma Peretania se maliliega ole a vaeluaina Samoa ma ua ave ai e Amerika motu poo le itu Sasa’e o Samoa e aofia ai Manu’a ma Tutuila ae pulea e le malo o Siamani: Upolu, Apolima, Manono ma Savaii poo le itu Sisifo o Samoa. O Peretania sa latou le mauaina se vaega o Samoa ae sa fesuia’i ma Siamani i Tonga ma ua maua ai e Peretania Tonga ma ua faamaamulu ai mea a Siamani sa i Tonga.

Ile tausaga 1900 na amata ai le Mau a Pule sa ta’ita’iina e Lauaki Namulauulu Mamoe, ina ia tetee atu ai ile pule a Siamani ona ua taumafai le Malo a Siamani ina ia suia le faavae a le aganuu a Samoa ma faalupega a Samoa ina ia faaofi mai ia le Kaisaria a Siamani i totonu o faalupega a Samoa. Sa tetee iai Lauaki ona e leai se taeao ole Kasaria a Siamani i Samoa. E leai ni o latou pa’ia i Samoa.

O leisi mea ua sili ona tetee iai Lauaki ona o fanua o Samoa. O fanua faaleaganuu a Samoa sa taumafai Siamani ae maise tagata Palgi latou te avefaamalosiina nei fanua e ala i le fefaataua’iga poo nisi auala sa le fiafia iai Lauaki aua ua ia iloa le pogai ua alai ona faia e palagi lea tulaga, aua e maua loa e le Palagi le fanua, ona tuli eseina lea o tagata Samoa ae nonofo ai Palagi i fanua nei ma pologa ai tagata Samoa e galulue mo le palagi ae nonofo i lalo ole pule ole palagi aua ua leai ni o latou fanua. O se tagata atamai tele Lauaki. Ua leva ona ia maitauina uiga o tagata palagi ma sa ia iloa ai, afai ae sao le faiga lea a Palagi i Samoa ole a afaina tele ai le atunuu ma pule esea ai e tagata mai fafo le atunuu, ona pologa ai lea o Samoa ma aveeseina le latou sa’olotoga e pei ona sa masani ai Samoa. Ole tali a Lauaki e leai O Pule ma Tumua e pule ia Samoa, e leai se pule a Siamani. Ole Malu la lea a Pule sa latou tetee ai ma latou faia solo tetee ina ia faailoa atu ai le latou teteee ma finau ina ia tutoatasi lava Samoa e le mana’omia se pule ai o ni tagata mai fafo le atunuu o Samoa.

Ole tulaga sa oo iai lea finau a Lauaki ma le Mau a Pule sa ave faaaunuua Lauaki ma alii ma faipule a Savaii sa latou finauina le Mau a Pule, i Saipani e le Kovana Siamani lenei o Solf ile tausaga 1908. Sa iai nisi i Salafai sa manatu ua tatau ona tau Savaii pe a o atu Siamani e avefaamalosi Lauaki ae sa faapea mai Lauaki aua ne’i pa’u se lau pe afaina se tasi ona o le avefaamalosiina o latou. Ile tausaga 1914 na faia’ina ai Siamani ile taua Muamua ole lalolagi ma sa taunuu mai ai loa le vaega’au mai Niu Sila ma sa latou aveina i lalo le fu’a a Siamani ae sis ai le fu’a a Niu Sila ma Peretania i Apia ma ua pule ai loa fitafita Niu Sila ia Samoa. Ina ua iloa e Lauaki ua faiaina Siamani sa ia taumafai ina ia toe fo’i mai o ia ma matai uma sa aunuua i Saipani ae paga lea ua le au mai lea toa ole atunuu i Samoa ma sa ia maliu i le atu motu o Tarawa.

Sa suia le pule o Samoa mai ia Siamani i Niu Sila ae paga lea, ua sili atu le saua o Niu Sila i loo Siamani ma ua toe tula’i mai ai l Mau ua ta’ita’iina e OF Nelesoni se’i oo ile taimi na faaaunuua ai o ia i Niu SIla ae tula’i mai Tamasese Lealofi III e faaauauina le Mau ina ia sa’oloto Samoa.

Ile aso 28 o Ianuari 1929 na tupu ai se faalavelave i le falefaamasino i Apia, le fale lea ole a tatalaina e le Malo o Tuilaepa ma aveeseina, ina ua maliufasia ai le Tama Aiga i le solotetee filemu sa aga’i atu i alii leoleo ae sa fagaina e fitafita Niu Sila le Tama Aiga ma sa maliu ai lava o ia i le aso lenei. O se aso sili ona pogisa lea i le tala faasolopito a Samoa. Ua maliu fasia le Tama Aiga ona o le finauina o le sa’olotoga o tagata Samoa. O ona toeupu sa ia saunoa ai faapea ia ‘aua ne’i tauiina lona maliu e tagata Samoa ae ia latou tausi pea le filemu.

E tusa e 32 tausaga mai le maliu fasia a le Tama Aiga ae tula’i mai ai loa le Malo Tuto’atasi a Samoa ile 1962 ma ole Palemia muamua o Mataafa Mulinuu II, O Malietoa Tanumafili II sa avea ma Ao ole Malo faatasi ai ma Tupua Tamasese Mea’ole.

Ona sau ai lava lea ole faiga malo a Mataafa, ua sosoo atu iai Tamasese, ona sosoo atu ai lea ma Tupuola Efi ma o iina na suia ai loa lea ole faiga Malo sa palotaina laua’itele sui a itumalo i se tulaga e le i iai ni Pati poo ni vaegafaaupufai. Ae ua faaosoina mai loa vaegafaaupufai ua suia ai loa le natura ole faiga Palota ma ua ofi mai ai loa faiga faaitu’au o loo ua iai nei ae maise se tulaga ua faapito i luma le taua ole vaegafaaupufai ae pito i tua le atunuu ma ona mana’oga. Ole tulaga lea ua toe laga ai se leo poo se manatu ona ua va’ava’a’ai atu ma le popole ile suia o faigamalo sa faia a o tula’i mai Mataafa ma Tamasese ma isi, ae ua tula’i mai ai nei se tulaga ua ofi mai ai le pule esea ole Malo o Samoa ona ua faigofie ona faatauina palota poo le malosi o le Malo e i latou ua iai tupe e tele.

Oloo matou vaavaai atu pea ma le alofa ile puapuagatia ole atunuu o Samoa ile leai o se suiga manuia o va’aia talumai le tula’i o le Malo ole HRPP. E moni ua tele fale fou poo auala, a o le tau ole soifuaga ua maitauina ua siisii pea lava i luga ae le o siisiiina i luga totogi poo avanoa o tagata Samoa ina ia maua ai tupe mo a latou aiga, poo pisinisi poo isi mea faalenuu ma faalelotu. Ole tausaga 1982 na tula’i mai ai le HRPP ile tofi ma avea ai ole vaegafaaupufai ua pule i le Malo o Samoa ona ole tele o nofoa ua latou tauaveina ile palota. Ole aofa’i o tagata sa iai i Samoa i lea taimi pe a ma le 180,000. Ole tulaga sa iai le tama o aiga o Samoa sa le au ise $15 miliona le aitalafu a Samoa i fale tupe a isi malo ae sa tele le aofa’i o oloa faatau atu i fafo poo exports. Sa lelei lava le falema’i. Sa to’atele e sa a’o’oga ma maua a latou tusi pasi mai Aoga Maualuluga. To’atele fo’i i latou sa faimalaga atu i fafo mo aoga poo galuega. Sa mautu le malae o Vaalele ma le Uafu i Matautu. Sa le tele nisi sa faimalaga mai fa’aturisi. Toatele o tagata sa faimalaga atu i Niu Sila, Ausitalia faapea Amerika ma Amerika Samoa.

I le tula’i mai ole HRPP sa tauva ai ma nisi o vaegafaaupufai e iai le SNDP. Ole tulaga sa va’aia ole tula’i mai pea ole HRPP se’ia oo mai le taimi na maliu fasia ai Luagalau Levaula Kamu. Ole taimi lea faato a tula’i mai ai Tuilaepa ile tofi ile 1999. A faatusatusa la le tulaga lea ua iai Samoa ile taimi nei ma le tulaga sa iai Samoa a o faato a tula’i mai vaegafaaupufai nei, ua lagona ai le loto vaivai. Aisea? Aua o loo maitauina le le alualu i luma o le Malo e pei ona sa tatau ona iai. Ma o leisi ua solomuli le malo i lona tiute ile faaleleia lea o le soifua o tagata laua’itele ole atunuu talu mai le 1980.

O le tau ole soifuaga ua iai nei pe a faatusausa i tau o oloa mai le 1980. Sa maua le apa elegi ile 50 sene i aso ole 1980. O le alu ile tifaga sa maua ile 40 sene le pepa ole tifaga. E te fealua’i le pasi ile 20 sene. Sa maua totogi ile $100-200 ile lua vaiaso. Sa le lelei tele auala i aso ia. Ua sili atu auala i aso nei, ua lelei fo’i le femalaga’i i vaalele ma vaa. O loo tumaui pea le lelei o Aoga. Ua tauagata le uila ma le vai i nei aso faapea ma le telefoni. O se tulaga mafatia sa tatou oo iai ona ole faama’i lea na mae’a atu nei. Ua pei e fou mai le falema’i ae ua faateteleina le pepesi o faama’i oti. Ole pogai e manatu isi ua oo mai ai nei faama’i ona ole tele o tagata tafafao mai atunuu mamao. O leisi mea ua sili ona suia nei aso ole tele o tagata mai Saina ua ofi mai i le tatou atunuu.

O nei tagata ua faaavanoaina le nonofo mau i inei e ala i faiga uo ma kamupani Saiga ae le gata i lea ua avanoa le faaipoipo ma teine Samoa ma fai pisinisi ai i Samoa ma ua iai le tele o mea ua amata ona alia’e mai ai e pei ole tele o aitalafu ia Saina, le malosi ole ai a mai o Saina i le tatou Malo, ae maise le tele o galuega a le Malo ua ave i kamupani Saiga ae le maua e o tatou tagata ia avanoa. O se tasi lea o mea ua va’aia ma le faanoanoa ona sa taumafai o tatou tua a ina ia manuia tatou lava tagata i le laueleele o Samoa ae ua amata ona faatauina atu fanua a Samoa e ala i tulaga nei ua fai ma Saina. A o le mea sili ona faigata ona o tulafono ua pasia e le Palemene lenei ua iai le numera o sui a le HRPP latou te mafai ai ona pasia soo se tulafono e mana’o iai le vaegafaaupufai lenei ina ia pasia mo le faatumauina ole latou lava pule le uma ile Malo. O lea ua lata ile 40 tausaga e le’i suia lea faigaMalo, ova ma le 20 tausaga o Palemia lava lenei alii o Tuilaepa.

Ua amata ona va’aia le tu faata’ita’i Hitila le pule ua amata ona vaaia nei ile alii Palemia. Ose mea sili ona faaletonu na pasia ise tausaga ua mavae o le tulafono lenei ole LTRA 2008. O se tulafono e aafia ai le aia tatau o tagata Samoa i o latou laufanua faaleaganuu. A taunuu vaega uma o lenei tulafono e iai le aso e o atu ai tagata Samoa ile fale ole Malo ua le o toe pulea e latou ni fanua o a latou aiga ae ua resitaraina e se tagata ole aiga ia fanua ma pule toatasi ai lava ia i fanua nei. O lona uiga ua motusia le aia o le aiga potopoto. O lea tulafono o se tulafono sili ona lamatia ai aia tatau o tagata Samoa o loo iai i totonu ole Faavae o Samoa poo le Constitution.

O leisi tulafono lea ua amata ona faaogaina nei e le Palemia ina ia pule saua ai ma tapunia ai le aia o tagata Samoa latou te saunoa mai ai i se manatu ua fia faaalia e pei ona avanoa i soo se tasi i lalo ole Faavae, e avanoa le saunoa mai o se tagata ua maua le sitiseni Samoa, i soo se mataupu. Ae mulimuli ane fai e le Palemia le tulafono lenei ole Criminal Libel law, poo se tulafono e faatapulaa ai le saunoa mai o se tagata i Samoa pe afaia e afaina ai le ta’u leleia o lea tagata ma ua faamaonia e pepelo lea faamatalaga ua fai. Ole mea lea ua tupu mai nei, ua faafalepuipui e le Malo o Samoa nisi ua faia ni faamatalaga faatatau ile Palemia e iai le uso ia Malele Paulo, faapea ua ia tuuaina le Palemia faapea sa ia faufaumea leaga ile fasiotiina ole alii ole Palemene, o Luagalau Levaula Kamu ile 1999. O se tuuaiga matuia ae paga lea, e le faasaina ona faia e se tagata se tuaiga pe afai ua ia talitonu e sa’o ma faamaoni lea tuuaiga. A o le faalavelave ua pule le alii Palemia i le Ofisa o Leoleo. Ole mea ua tupu maiai, ua mafai e le Palemia ona faatonuina le Ta’ita’i o Leoleo ina ia latou ave soose tagata e mana’o le Palemia e ave ile falepuipui ina ia latou molia ma faafalepuipui loa e aunoa ma se faamasinoga. O se tulaga e na’o atunuu Komunisi e mafai ai ia tulaga. O le mea la lea ua aveesea ai le aia tatau a lea alii ona ua ia tuuaina le Palemia ae ua faafalepuipui o ia e aunoa ma se faamasinoga pe moni ia tuuaiga pe leai. O lea tulaga o se tulaga sili ona lamatia ai le sa’olotoga o tagata Samoa

aua ua pule le Palemia ile Ofisa o Leoleo ma ua faigiofie ona ia faafalepuipuiina soo se tagata e manatu le Palemia e ono maua ai ni mea sese ua ia faia. Ona le aoga lea ole saolotoga o Samoa ua pule esea e lea tagata e aunoa ma se aia tatau na te pulea ai ia tulaga. O le mea lea ua tai uiga tutusa ai le Malo a Tuilaepa ma Malo a Niu SIla ma le Siamani sa faakolone ai Samoa i aso ua mavae.

O se tasi tulaga ia nofo malamalama iai le atunuu, o Samoa na ala ona maua le latou tu toatasi ona ua malilie faatasi tagata Samoa ole latou nofo sa’oloto i lalo ole pule faatemakorase poo le Democracy. Ole a le uiga o lea mea? O le Malo o Samoa o loo ua tuuina mai e le vaega o Malo Aufaatasi poo le United Nations le pule ile atunuu o Samoa latou te nofo saoloto ai i lalo ole pule faatemakorase ma sa sainia e le mamalu ole atunuu lea ioega ile 1961 i se palota ua ta’ua ole referendum poo se palota a tagata laua’itele. Ole faatemakoraase e ese mai le faaSamoa. O le mea e sili ona faatauaina o lea faigamalo e pule tagata laua’itele i le Malo. O latou e uuina le pule o mea uma ole a faia e le Malo, ma o tagata ole Malo e pule i tagata uma e galulue pe palotaina e galulue i totnu ose faiga Malo e pei o Samoa. Ole autu o aia ma pule uma o le Malo oloo tusia i totonu ole faavae poo le constitution. O le Faavae e sili atu lona malosi iloo seisi lava tulafono i totonu o se Malo faatemakorase. A feteena’i se tulafono e pasia e le Palemene ma le Faavae e malosi le Faavae i soo se tulafono e pasia e le Palemene. O lona uiga e malolo le tulafono fou il Faavae pe afai e feteena’i nei tulafono e lua.

Ua faatolu nei i tausaga ia na mavae atu nei ona faamalosia e le malo tulafono e le o gatasi ma le Faavae. Ole taimi muamua ole faamasinoga a se tasi o sui mai le itu malo o Lepa sa fia tauva ma le alii Palemia i le palota ile tausaga 2016. O le mea na tupu ua fai e le Palemia se tuuaiga pepelo faapea o lenei alii ua ia faia ni tulaga e le talafeagai ma le tulafono ole palota. Ua le vave faia lea faamasinoga e pei ona mana’omia e le Faavae, ae ua tosotoso loloa se’ia uma le palota ona fai ai lea ole faaiuga e le faamaonia lea tuuaiga a le Palemia ae ua tuai ua uma ona palotaina le tofi ma ua manumalo le Palemia. Ole aia tatau a lenei alii ina ia mafai e ia ona alu ile tauvaga e tusa ai ma lona aia tatau o ia ole sitiseni Samoa, ua faaleaogina ona ole le mea sese lea ua fai e le Faamasino lea ua taofia le case a lea alii ma faaleaogaina ai lona taumafai mo le tofi. O se mea ua faailoa mai ai le pi’opi’o tele ole Malo aua o le mea sa tatau ona fai ia aua le faia le palota a lepa se’i vagana ua mae’a ona faia le faamasinoga ona faato a toe fai ai lea ole Palota ae ua uma ona faamaonia e le sala le alii lenei. O uiga sa’o ma le tonu ia e mana’omia i lalo o pulega faatemakorase.

O leisi tulaga lea ua aafia ai aia tatau o tagatanuu o Samoa ole tulaga lea ua falepuipui ai le uso ia Malele Paulo. Sa le tatau ona faafalepuipuiina lea alii ise faamasinoga e faatatau ile moni pe le moni ole tuuaiga sa ia faia e uiga ile maliu fasia ole sui ia Luagalau Levaula ona sa suia e malele lona plea poo le tali e tusa ai ma le fesili pe Guilty pe Not Guilty. Sa tali muamua Malele ua guilty ae sa faamoemoe e faia se la talanoaga ma le Palemia ae uma a’e ua tusa ai ma le deal poo le tonu sa aumai e lona Loia. Ona suia lea ole tali a Malele i luma ole faamasino...ma ose mea oloo avanoa i soo se faamasinoga e mafai ona suia lou tali poo lou plea seia oo i le aso e fai ai se faaiuga ole faamasinoga. Ae pei sea i ua taofia fo’i e le faamasino lea avanoa, ose mea ua puipuia e le faavae lea suiga, ae faaauau ile Palemia aua ole mea moni, ana talia e le faamasino le suiga ole tali o Malele e pei ona masani ai fale faamasino uma i totonu o atunuu Sa’oloto e iai Samoa, Niu Sila, Amerika, Ausitalia, Peretania ma le tele o isi atunuu, faapenei ua toe maua le avanoa o Malele ina ia fesiligia ai le Palemia pe moni tuuaiga ia sa ia faia. Ae ona o uiga faaletonu ma le faaauau i le Palemia ua afaina ai aia tatau a Malele Paulo ma ua

O le tulaga mulimuli lea ua alia’i mai i Samoa e faamaonia ai le pule i se auala le tonu lea Malo ona ole case lea e le’i toe faalogo iai seisi poo le a le mea ua tupu ile va ole Palemia ma uso nei o Lema’i ma Malele. Ua faapea ai sa latou taupulepule i fasioti le Palemia. O se tuuaiga e sili ona mjatui a ma le leaga ua faia e le Malo aga’i nei alii, ae au mai le tagata oloo talitonuina sa fai se tonu faapea a ia alii, o se tagata sa falepuipui ma oloo iai tulaga e matua i masalomia ai pe faamaoni pe pepelo lenei tagata. E leai se avanoa ua tuuina i nei alii ina ia mafai ai ona faia ni a latou tali etusa ai ma le tuuaiga ma faasa’olotoina e pei ona masani ai, ae ua tuu lava ile falepuipui ma le leai ose avanoa e oo mai ai itua. A o nisi sa molimauina na fasia le tama talavou lea na maliu i se falepia, oloo fiafia ma tafafao i fafo e leai ma se faafalepuipuiina. O uiga la faapenei e iloa ai le pule tutu e le alii Palemia ole fale leoleo ma le falefaamasino ma ua aliali ai uiga faaHitila nei o se mea sa matua taumafai ma finau e Lauaki ma Tamasese, ina ia aua ne’i afaina ai Samoa. A o le mea lea ua tula’i mai nei...kalofae Samoa ua tu le Palemia i ua o tagata Samoa, ae le tatau ona ia te ia lea mallosi faata’ita’i pe afai o ia o se Palemia i lalo ole pulega faatemakorase. Ae afai ua sui le malo Samoa i se malo faakomunisi ona ou ioe lea ua sa’o ma tonu le tulaga ua fai e lea alii o Tuilaepa.

Ia faamanuia pea le Atua i si o tatou atunuu pele o Samoa. Ia manaua e o tatou tagata le mafuaaga na ala ai ona masaa le toto ma maliu i nuu ese nai Tamalii ma Faleupolu sa tau asaina le Malo tuto’atasi a samoa. Aua ne’i outou faamelea le toto sa maligi ona ole alofa mo oe ma a’u. Aua ne’i tatou faatagaina uiga le tatau ia ua tula’i mai ae tatou toe finau mo le faasa’olotoina mai o le atunuu mai ilifili ole aitalafu, le tau ole soifuaga, le faia o tulafono le sa’o ma le faamalosia o tulafono ise auala le tonu e pei ona sa tatou talanoaina ile itulau lenei. Ia manuia le atunuu ae ola le auauna.

Soifua,

Namulauulu Alapati Ainuu

This article is from: