Transilvania - Țara de dincolo de păduri

TRANSILVANIA

1

TRANSILVANIA În România, regiunea Transilvania se mai nume!te !i Ardeal. Fostul principat ocup" 59.651 de kilometri p"tra#i. Din anul 1989, stema Transilvaniei face parte din stema României. Emblema redat" pe aceasta pagin" a fost în uz între anii 1765-1867.

Statuia îl reprezint" pe Mihai Viteazul, unul dintre eroii na#ionali ai României. Sub domnia lui acesta a reu!it s" uneasc" cele trei principate române. Mihai Viteazul a tr"it între anii 1558-1601.

2

ISTORIE Istoria Transilvaniei începe cu coloniștii germani care au sosit în țară în anul 1147. Rolul acestor imigranți a fost de a proteja frontierele maghiare și europene împotriva posibililor dușmani din est. Pentru Regele Géza al II-lea, care a forțat imigrarea, era de asemenea important să revigoreze economia regiunii. În jurul Sibiului au apărut primele treisprezece așezări. Coloniștii care proveneau cu precădere din spațiul Moselle-Meuse, Flandra, Köln, Trier și Liege au fost numiți sași transilvăneni.

Regiunea administrativă autonomă a sașilor transilvăneni a fost denumită "Universitatea Națiunii Săsești". Termenul de universitate nu se referă la instutiția publică de învățământ ci la totalitatea unui grup etnic sau națiune. Așadar putem vorbi în acest caz despre totalitatea unui grup etnic. Universitatea Națiunii Săsești a funcționat ca administrație autonomă până în a doua jumătate a secolului al 19-lea după care, până în anul 1937, a devenit o fundație.

Administrația Transilvaniei era împărțită în cele ”Șapte Scaune”. Un scaun reprezenta un sediu administrativ al sașilor transilvăneni.

3

2

BRA!OV

BRA!OV Bra!ovul este situat în jude#ul Bra!ov !i are mai bine de 250.000 de locuitori. Ora!ul se întinde pe o suprafa#" de aproape 270 de kilometri p"tra#i. Istoria ora!ului dateaz" din secolul al 13-lea. În acel moment, Cavalerii Teutoni au pus piatra de temelie a ora!ului Corona.

Bra!ovul a fost de-a lungul secolelor, al"turi de Sibiu, centrul cultural !i spiritual al Transilvaniei. Una dintre cele mai impresionante cl"diri ale ora!ului este Biserica Neagr". Uria!a inscrip#ie "BRA$OV" de pe muntele Tâmpa nu poate fi trecut" cu vederea. O telecabin" v" st" la dispozi#ie dac" dori#i s" vizita#i restaurantul din vârful muntelui.

5

3

SIGHI!OARA

SIGHI!OARA Sighi!oara se afl" în jude#ul Mure!. Târnava mare curge prin acest ora!, al c"rui centru istoric a fost declarat Patrimoniu UNESCO Mondial în anul 1999. Sighi!oara are peste 28.000 de locuitori. Ora!ul se întinde pe aproximativ 113 kilometri p"tra#i.

Vlad %epe! (numit !i Vlad III. Dr"culea) este asociat cu acest ora!, casa lui natal" aflându-se, probabil, aici. Turnul cu Ceas reprezint" simbolul ora!ului. Impozanta structur" a fost construit" în a doua jum"tate a secolului al 14-lea. O scar" acoperit" din lemn duce la Biserica din Deal !i Liceul Joseph Haltrich.

7

4

MEDIA" Foto: Marcin Szala

MEDIA" Ora!ul este situat în jude#ul Sibiu, pe râul Târnava Mare, un afluent cu o lungime de aproape 250 km al râului Mure!. Pe o suprafa#" de aproximativ 62 de kilometri p"tra#i locuiesc aproximativ 50.000 de locuitori.

Media! se afl" în a!a zisa ,,%ar" a vinurilor” din Transilvania. Aici se produce cu prec"dere vin alb. În romanul lui Bram Stoker, Dracula, acesta scrie despre „Auriul de Media!” care îi era servit lui Jonathan Harker.

9

Foto: Andrei Kokelburg

5

SIBIU

SIBIU Ora!ul Sibiu este situat în jude#ul omonim. În 2007, Sibiul a fost Capital" Cultural" European" împreun" cu Luxemburg. Aici, pe o suprafa#" de 121 de kilometri p"tra#i, locuiesc aproape 150.000 de locuitori.

Piatra de temelie a Sibiului a fost pus", probabil, în jurul anului 1147. La acea vreme coloni!tii germani au ajuns în zon", stabilindu-se de-a lungul râului Cibin. Ora!ul a fost men#ionat documentar pentru prima dat" în anul 1191. Sibiul a fost întotdeauna unul dintre cele mai importante ora!e ale Transilvaniei. Aici se aflau centrul economic !i administra#ia. Sibiul a fost cel mai bine fortificat ora! din întreaga regiune.

11

6

SEBE"

SEBE" Sebe! este situat în jude#ul Alba. Ora!ul num"r" aproape 27.000 de locuitori. Sebe! se întinde pe o suprafa#" de 115 kilometri p"tra#i. Zona din jurul Sebe!ului era locuit" deja în vremuri precre!tine de c"tre daci. Coloni!tii germani au sosit aici pe la mijlocul secolului al 12-lea.

13

Foto: T. Brackenheim

7

BISTRI#A

BISTRI#A Precum !i alte localit"#i din Transilvania, Bistri#a a fost fondat", la rândul ei, în secolul al 12-lea. Ast"zi, ora!ul din jude#ul Bistri#a-N"s"ud este populat de 75.000 de locuitori. Bistri#a se întinde pe o suprafa#" de 145 de kilometri p"tra#i.

Construit" în anul 1470, Biserica Parohial" Evanghelic" are un turn cu o în"l#ime de 75 de metri. În 2008, din cauza unui incendiu, cl"direa a fost grav avariat". Statuia reprezint" un important fiu al Bistri#ei, revolu#ionarul !i poetul Andrei Mure!anu, n"scut în anul 1816.

15

8

CLUJ-NAPOCA

CLUJ-NAPOCA Cluj-Napoca este capitala jude#ului Cluj. Aproximativ 325.000 de mii de oameni locuiesc pe o suprafa#" de 180 km&. Cluj-Napoca este, dup" Bucure!ti, al doilea ora! ca m"rime din Romania.

Istoria coloniei dacice Napoca dateaz" din timpuri preistorice.

Aici se afla deja în epoca roman" o tab"r" militar" care s-a dezvoltat rapid într-un centru economic !i rutier. Coloni!tii germani s-au stabilit aici în secolul al 13-lea. Clujul a devenit al doilea ora! ca m"rime din Regatul Ungariei.

Regele Ungariei, Matei Corvin, s-a n"scut aici, în Cluj-Napoca, în anul 1443.

17

9

RELAXARE PUR$

Călătorind prin Transilvania veți putea remarca imaculatele și minunatele peisaje naturale: pajiști bogate, păduri și sate parcă adormite, o oază de liniște în mijlocul unei lumi agitate în mod normal.

Faptul că Bram Stoker i-a dat viață în acest loc contelui însetat de sânge i-a conferit Transilvaniei o reputație nemeritată. În locul vampirilor însetați de sânge, aici veți găsi localnici prietenoși care duc o viață pașnică și tihnită în această regiune de basm.

Transilvania înseamnă însă mult mai mult decât cele 7 orașe, cele "Șapte Scaune" de odinioară, ea este una dintre untimele zole de repaos ecologic din Europa.

Casele de oaspeți restaurate din Micloșoara și Zalanpatak le arată vizitatorilor de ce apreciază conți și prinți regiunea.

După căderea regimului comunist, Contele Tibor Kálnoky s-a întors pe pământurile strămoșilor lui. Scopul lui este să demonstreze vizitatorilor că această zonă sălbatică merită să fie locuită.

Când Altețea Sa Regală, Prințul Charles, a vizitat această zonă, a decis să cumpere un domeniu aici. De atunci, Prințul de Wales revine în fiecare an în România pentru a se bucura de natura pură.

Căruța trasă de cai rămâne și în ziua de azi un mijloc important de transport. Căruțele pot fi întâlnite în toată țara.

19

La vederea acestei imagini se poate spune că mama îi arată mânzului care este comportamentul corect în trafic.

Casele din Micloșoara sunt construite aproape una de cealalta. Sătucul se află la marginea drumului județean 131, la câțiva kilometri sud-vest de Baraolt.

20

Deoarece drumurile nu sunt asfaltate, se recomandă o încălțăminte adecvată.

Suprinzătoare sunt în această zonă casele zugrăvite în culori vii.

21

10

MICLO"OARA Strada principal!

Ursul cu săgeata înfiptă în cap face parte din stema familiei Kálnoky. Conform unei legende, unul dintre strămoșii familiei l-a protejat pe Rege de atacul unui urs.

Drept mulțumire, a fost ridicat la rangul de nobil.

Miklósvár (Micloșoara) este una dintre cele mai vechi așezări din Transilvania. În mod tradițional, aici trăiește o minoritate maghiară.

Dacă ajungeți aici cu mașina, ar trebui să folosiți drumul județean 131. Drumul 131b, care este deobicei recomandat de majoritatea sistemelor de navigație nu este practicabil din cauza unor poduri închise.

23

Casa cu numărul 186 (Casa de Sus) se află la strada principală a satului. Ea are și o pivniță care a fost construită în secolul 17, clădirea actuală fiind construită în anul 1856.

Interiorul clădirii principale din Micloșoara este foarte stilat, aducând la viață gloria de odinioară.

Scările duc într-o mansardă amenajată unde se găsesc câteva camere de oaspeți.

Aceste camere se pretează mai ales pentru familii.

Asta da viață, să șezi într-un fotoliu comod și să bei un coniac de casă, un ceai sau o cafea. În casa principală din Micloșoara există și acces la internet via Wi-Fi. La televizoare sa renunțat - acesta fiind un avantaj.

24

La etajul superior se află două dormitoare.

Cel mai mare dintre ele are un pat dublu și un pat de o persoană, fiind decorat rustic.

Lemnul natural și covoarele mari dau camerei un aer foarte primitor. În holul din fața acestei încăperi se află un colțar.

Dormitorul mic din mansardă oferă suficient spațiu pentru două persoane. Deosebit de impresionantă este soba mare de teracotă. În toate încăperile acestei case iese în evidență designul stilat. Aici, vizitatorii se pot simți pur și simplu bine și se pot odihni.

25

Șemineul de la subsolul casei principale îi dă locului o atmosferă de nedescris unde vă veți simți foarte confortabil. Sunetul lemnelor ce ard și muzica din fundal sunt perfecte pentru un sfârșit minunat al zilei. După cină, această încăpere invită la odihnă și o retrospectivă a zilei.

Cina în comun este servită la lumina lumânărilor, toate felurile fiind gătite cu produse din zonă. Se cinează împreună cu alți oaspeți.

Vizitatori din toate colțurile lumii se întâlnesc aici. Din interacțiunea lor se nasc discuții și dialoguri interesante și stimulatoare.

26

11

MICLO"OARA

La o distanță de aproximativ 5 minute de mers se află a doua proprietate : Miklósvár, Középajta: Casa nr. 64 (Casă cu stucatură).

Gospodăria a fost construită în 1850. În imediata ei vecinătate se află casa nr. 63 (Casa de Jos) a cărei construcție a început în secolul 17 și a fost finalizată în 1850-1870.

28

După ce veți intra într-una dintre camerele ei luminoase, vă veți simți transpuși în alt timp. Aranjamentele depășesc toate așteptările turiștilor. Nici măcar florile nu lipsesc.

Multitudinea detaliilor din camere demonstrează energia și atenția pentru detaliu cu care au fost amenajate.

29

Pe lângă confortul din interior, a doua casă de oaspeți din Micloșoara vă oferă și alte posibilități.

După o zi petrecută în natură, seara aveți posibilitatea de a vă relaxa în mica saună. În camera de lângă saună există și un salon în care se găsește o masă de biliard.

Fiecare cameră este dotată, în afară de un pat extrem de confortabil, cu o canapea și nu uitați, în lipsa unui televizor, casele de oaspeți oferă suficient material de lectură sub formă de cărți.

30

12

CONACUL DE VÂN$TOARE

KÁLNOKY Kálnoky von K'röspatak este o familie din înalta nobilime austro-ungar", a c"rei origini sunt documentate înc" din anul 1252. Familia nobiliar" provine din Sepsik'röspatak din Transilvania.

Odat" cu instaurarea sistemului Comunist din România, familia contelui a fost expropriat" în anul 1947. Dup" Revolu#ia din anul 1989, propriet"#ille lor de drept le-au fost restituite.

Contele Tibor Kálnoky este dedicat conserv"rii naturi !i a patrimoniului %inutului Secuiesc, fiind proprietarul casei din Miclo!oara.

32

Portretul contelui Sámuel Kálnoky (1640-1706), cancelar al Transilvaniei, poate fi admirat în conacul de vânătoare. Portretul de mai sus îl arată pe Gustav Kálnoky (1832-1898), Ministrul de Externe al monarhiei austro-ungare.

Construcția conacului de vânătoare din Micloșoara datează probabil din secolul al 16-lea sau al 17-lea. Săpăturile arheologice din cadrul clăridilor au scos la lumină câteva relicve preistorice.

Parțial s-au descoperit și fundații miedevale.

Câteva camere sunt deja disponibile pentru turiști.

33

Imediat după ce veți trece de indicatorul de intrare în localitate veți vedea poarta conacului de vânătoare pe partea stângă.

Lucrările de restaurare sunt în plină desfășurare, primele rezultate fiind deja vizibile.

34

Caii se simt deosebit de bine pe pajiștile verzi din țarcurile conacului de vânătoare. Aici e punctul de plecare al turelor de călărie, de exemplu către Zalanpatak.

Călăreți experimentați îi însoțesc pe vizitatorii care pot savura aici unul dintre ultimele paradisuri ecvestre ale Europei.

35

13

ZALÁNPATAK

Zalánpatak (Valea Zălanului) a fost întemeiat acum aproximativ 400 de ani de către familia Kalnoky. În mijlocul pădurii din apropiere se fabrica sticlă. Producția ei a fost sistată în jurul anului 1900. Actualii aproximativ 150 de locuitori au rămas în regiune.

Proprietatea cumpărată de către Prințul de Wales a fost reședința judecătorului care conducea pe vremuri fabrica. În apropiere există o diversitate extraordinară a speciilor de plante, ciuperci, insecte şi păsări. Până şi urşi vin din când în când în vizită.

37

Recunoaştem că strada (DJ131-DJ122 - în Băţanii Mari la dreapta pe DC44) de la Micloşoara către Zalánpatak merită numele de "stradă" numai în mică măsură. De la Micloşoara mai sunt aproximativ 32 de kilometri, dar în condiţii meteorologice normale ar trebui să vă aşteptaţi la un drum de o oră.

Imediat după ce veți ajunge însă aici veţi înţelege de ce Prinţul Charles se simte atras de acest loc.

38

Camerele sunt amenajate foarte confortabil şi se află în clădirile dimprejurul casei principale. În Valea Zălanului nu există enervantele telefoane mobile şi nici internet. Dacă doriţi cu adevărat să vă deconectaţi, atunci acesta este locul potrivit.

Deasupra uşii de intrare este agăţat şi ceva usturoi; nu se ştie niciodată dacă nu e vreun vampir prin zonă.

39

Valea Z"lanului este un paradis (i pentru animale. Caii se pot odihni pe paji(tile cu iarb" suculent". Turma de vite m"r("luie(te, ﾃｮn drumul ei c"tre p"(une, ﾃｮn fiecare diminea)" prin fa)a propriet")ii. Mai ales oaspe)ii tineri savureaz" procesiunea. ﾃ始c"l)"mintea solid" este absolut necesar" pentru o vizit" ﾃｮn Valea Z"lanului.

40

Casa Albastră este clădirea care adăposteşte bucătăria. Cu toate că nu arată a mare lucru din afară, oaspeţii sunt copleşiţi când intră în fosta şură. La parter se găteşte şi se ia masa iar la etaj, oaspeţii se pot relaxa confortabil.

Lângă fereastră se află un scaun cu totul special. De aici puteţi savura peisajul ca un prinţ.

41

14

GAZDELE

PRIN"UL CHARLES Când Prin)ul Charles a vizitat pentru prima dat" regiunea, a fost fermecat de frumuse#ea peisajului s"lbatic. A(a a început s" cumpere gospod"rii p"r"site în regiunea din jurul satelor Viscri (i Valea Z"lanului. Dorin)a de a da cât mai multor persoane posibilitatea de a vizita aceast" zon" fantastic" a dus la amenajarea caselor de oaspe)i în aceste gospod"rii.

Deoarece Alte)ea Sa Regal" este cunoscut" pentru implicarea în conservarea regiunilor rurale tradi)ionale, sus)inerea oferit" în România a fost o decizie logic".

43

Pe poteca ce trece prin spatele curţii din Valea Zălanului se poate ajunge pe deal. Păşunile suculente şi pădurile sunt ideale pentru drumeţii lungi.

Prinţul Charles viztează regiunea cu regularitate. Pentru el este foarte important să arate cât mai multor oameni frumuseţea Transilvaniei.

44

"De când am vizitat România pentru prima oară în anul 1998 fac tot posibilul să asigur un viitor sustenabil pentru satele săseşti din Transilvania şi locuitorii

lor. În acest scop, turismul joacă cu siguranţă un rol important." Alteţea Sa Regală, Prinţul Charles

45

CONTELE TIBOR KÁLNOKY Familia Kálnoky se num"r" printre cei mai vechi st"pâni ai Transilvaniei. Akadás, primul conduc"tor al secuilor, amintit documentar în anul 1252, este considerat întemeietorul dinastiei.

De la întoarcerea sa în Transilvania, Contele Tibor Kálnoky a început s" se dedice domeniilor str"mo(ilor s"i. Pe meleagurile und familia sa a tr"it mai mult de 750 de ani, vizitatorii pot savura acum lini(tea (i natura.

Vizitatorul observ" pretutindeni dragostea pentru detaliu (i leg"tura cu natura ce sunt omniprezente aici.

46

Cu natura pură şi aerul său curat, aici este locul unde vă puteţi relaxa în voie. Pajiştile oferă un spectacol floral inimaginabil.

Drumeţiile întreprinse prin zonă împreună cu un ghid local şi explorarea florei şi faunei locului sunt o experienţă cu totul şi cu totul unică.

47

15

VINUL DIN TRANSILVANIA

LILIAC Pentru călători, zona viticolă Lechinţa poate părea aproape ca un petec de pământ uitat de vreme. Celor ce se ocupă cu enologia li se dezvăluie aici o regiune care este făcută pentru a produce vinuri extraordinare. Satul Batoş este patria soiului Liliac. Dealurile domoale amintesc de peisajul din Toscana iar numeroase cursuri de apă străbat întinsul ţinut deluros. Solul bogat în minerale şi clima continentală moderată îşi dau aportul pentru ca aici, la adăpostul arcului Carpatic, să se coacă struguri de cea mai bună calitate.

Transilvania are o vastă istorie viticolă. Deja în cele mai vechi timpuri, Homer şi Herodot scriau despre vinurile tracilor.

49

Un aport hot"râtor la istoria viticol" român" au avut coloni(tii germani care au cultivat aici vi)" de vie deja din secolul 12. Un sprijin consistent le-a fost oferit de c"tre sa(ii transilv"neni. În urma na#ionaliz"rii domeniilor viticole în anul 1948, o mare parte din vechea cultur" enologic" s-a pierdut. Au r"mas îns" solul fertil (i clima continental" moderat".

Liliac Winery amb Wine Company SRL Bato' Village, Principala 41 RO-547085 Bato' Mures County T: +40 732 153 189 hello@liliac.com 50

16

HOTELS

SIGHISOARA - BINDERBUBI HOTEL BINDERBUBI SIGHISOARA STR. NICOLAE BALCESCU 8 SIGHISOARA TEL +40 372 088 888 Email: receptie@binderbubisighisoara.ro

52

Aflat în imediata apropiere a dealului cet")ii, acest hotel de cinci stele ofer" un grad ridicat de confort. La mic" distan)" de acesta se afl" Pia)a Hermann Obert, de unde se poate ajunge în câteva minute pe dealul cet")ii.

Wellness-ul este un subiect important (i pentru Hotelul Binderbubi. Hotelul v" ofer" o saun" uscat", o baie de aburi (i o baie cu fân. Un jacuzzi treze(te spiritele obosite. În camera de repaus se afl" (ezlonguri (i paturi cu ap" care, combinate cu o ambian)" muzical" lini!titoare, v" garanteaz" relaxarea.

53

SIGHISOARA - CAVALER HOTEL CAVALER STR. CONSILIUL EUROPEI, NR. 6, SIGHISOARA TEL +40 365 085 555 Email: rezervari@hotelcavaler.ro

54

Hotelul se afl" la (oseaua principal" (i v" ofer" posibilitatea de a parca ĂŽn garajul subteran. De pe terasa de la primul etaj se poate savura o priveli(te fantastic" asupra ansamblului istoric de fortifica)ii.

O vast" zon" de wellness cu piscin", saun" finlandez" (i baie de aburi v" ofer" relaxarea necesar" dup" o zi solicitant". De asemenea, ave)i la dispozi)ie diferite stiluri de masaj.

Hotelul ofer" toate facilit")ile (i dispune de o loca)ie avantajoas" din punct de vedere rutier.

55

SIBIU - HUET RESIDENCE HUET RESIDENCE PIATA HUET 3 SIBIU TEL +40 727 999 111 Email: office@huet-residence.ro

56

Un mic hotel în mijlocul zonei pietonale din Sibiu. Acesta se afl" la numai câteva minute de mers de Podul Minciunilor. Bufetul de mic dejun se afl" în Casa Luxemburg, la aproximativ cinci minute de mers.

Camerele de hotel sunt luminoase (i prietenoase, oferindu-v" toate dot"rile la care v-a)i a(tepta.

Localul "Kleines Cafe" se afl" la intrarea în hotel. Din hotel vi se deschide o priveli(te superb" spre acoperi(urile Ora(ului Vechi.

57

INFORMA" INFORMA "II

17

TRECERE ÎN REVISTĂ Transilvania s-a dezvoltat pe parcursul secolelor. A parcurs astfel perioada Regatului Dacia și cea a ocupaţiei romane până în vremea venirii imigranţilor germani.

Pentru a vă face o impresie asupra regiunii cuprinse de Transilvania puteţi consulta câteva hărţi istorice.

59

Foto: Jeff Schmaltz

60

61

Foto: DietG

62

BIROURI DE TURISM Lista birourilor interna)ionale de informare turistic" ale României.

Dac" pl"nui)i s" pleca)i într-o excursie v" rug"m s" apela)i cu încredere la aceste birouri.

Ve#i beneficia de recomand"ri utile pentru c"l"toria dvs. !i informa#ii specifice.

63

AUSTRIA

ITALIA

RUSIA

Romanian Tourist Office Opern Ring 1, Scara R, Etajul 4, Camera 404 1010 Viena Tel: +43 (1) 317-31-57 Fax: +43 (1) 317-31-574 E-mail: Rumaenien@aon.at www.rumaenien-info.at

Turismo della Romania Via Torino 95, Galleria Esedra 00184 Roma Tel: +39 (6) 488-02-67 Fax: +39 (6) 4898-62-81 E-mail: office@romania.it www.Romania.it

Romanian Tourist Office Masfilmovskaya Street 35, Office 313 119330, Moscova Tel: +7 (499) 143-87-65 Fax: +7 (499) 143-86-72 E-mail: info@romaniatravel.ru www.RomaniaTravel.ru

MAREA BRITANIE FRANŢA Office de Tourisme de Roumanie 7, Rue Gaillon 75002 Paris Tel: +33 (1) 40-20-99-33 Fax: +33 (1) 40-20 99-43 E-mail: info@GuideRoumanie.com www.GuideRoumanie.com

Romanian Tourist Office 12 Harley Street Londra W1G 9PG Tel: +44 (207) 224-36-92 E-mail: romaniatravel@btconnect.com www.RomaniaTourism.com

POLONIA GERMANIA Romanian Tourist Office Reinhardtstraße 47 10117 Berlin Tel: +49 (30) 400-55-904 Fax: +49 (30) 400-55-906 E-mail: info@rumaenien-tourismus.de www.rumaenien-tourismus.de

Ośrodek informacji Turystycznej Rumunii Krakowskie Przedmieście 47/51 00-071 Varsovia Tel / Fax: +48 (22) 826-40-10 E-mail: info.rumunia@wp.pl

SPANIA Romanian Tourist Office Calle Alcántara 49-51 28006 Madrid Tel: +34 (91) 401-42-68 Fax: +34 (91) 402-71-83 E-mail: oficina@RumaniaTour.com marina@rumaniatour.com www.RumaniaTour.com

SUA Romanian Tourist Office 355 Lexington Avenue, 8th Floor New York NY 10017 Tel / Fax: +1 (212) 545-8484 E-mail: Info@RomaniaTourism.com www.RomaniaTourism.com

64

LA SFÂRŞIT Această carte a fost elaborată cu suprijinul Biroului de Turism din Viena precum şi cu ajutorul local al multor oameni prietenoşi din întreaga Transilvanie.

65

NOTE DE FINAL Transilvania ofer" c"l"torilor o multitudine de posibilit"#i. P"duri !i paji!ti aparent interminabile sau o natur" s"lbatic" a!a cum numai arareori mai poate fi întâlnit" în Europa industrializat".

Rudolf J. Strutz Autor !i Fotograf

În Transilvania exist" multe centre istorice !i culturale care invit" vizitatorii s" le descopere secretele. Dezarmante sunt în special bun"voin#a !i natura prietenoas" a oamenilor. În cadrul unei c"l"torii prin România, în preajma s"rb"torilor de Pa!ti, am parcurs peste 4.000 de kilometri în trei s"pt"mâni.

Cu toate c" nu am c"l"torit cu o ma!in" de teren, am f"cut fa#" drumurilor par#ial aventuroase f"r" a ne înfrunta cu probleme ie!ite din comun. Pe drumul din Valea Z"lanului c"tre Bucure!ti ne-am împotmolit complet !i a trebuit s" întoarcem în mijlocul p"durii. În afar" de faptul c" copilotul meu a îmb"trânit cu câ#iva ani pe parcursul acestei ac#iuni, nu au r"mas alte urme.

situa#ia ei este într-o constant" îmbun"t"#ire.

Leg"turile principale devin tot mai bune iar un concediu cu ma!ina este absolut neproblematic.

SURSE Fotografiile hotelurior !i ale cramei Liliac au fost ob#inute din partea respectivelor societ"#i. Doresc s" mul#umesc în special Contelui Kálnoky care mi-a pus la dispozi#ie material foto !i video cu domnia sa !i Alte#ea Sa Regal", Prin#ul Charles.

TEXTE Versiune în limba German" si Englez": Rudolf J. Strutz Versiune în limba Român": Vlad E. Ani)ei (i Vlad Popa

IMPRESII Rudolf J. Strutz 1100 Viena rsvienna@gmail.com jr-design.net auvi.me

În principiu, referitor la re#eaua rutier" din România ar fi de spus c", actualemente, 66

DREPTURI DE AUTOR

© Auvi - Rudolf J. Strutz - 2015 Cartea a fost redactat" în conformitate cu Creative Commons: Utilizare denumiri - Necomercial - F"r" prelucrare - Transmitere licen)iat" în acelea(i condi)ii.

Toate siglele (i denumirile se utilizeaz" exclusiv în scop informativ, o utilizare în afara prezentului eBook va fi clarificat" de comun acord cu titularii lor.

Prezentul eBook se pune la dispozi)ie cu titlu gratuit.

67