Page 1

Cotidian regional  Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului  Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011  Anul I  Nr. 88

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 21 martie 2012

www.cronicavj.ro  E-mail: cronicavj@gmail.com  Telefon: 0374.906.687  12 pagini  1 LEU

CNH, decuplatã de la reþeaua „bãieþilor deºtepþi” din energie

Minerii vorbesc:

“Cu certitudine Nica ºi clica lui au instigat minerii la grevã”… inerii încep M sã vorbeascã ºi sã conºtientizeze cã au fost manipulaþi ºi minþiþi de liderul maxim Petre Nica ºi de locotenenþii lui de la Muntele.

>>> PAGINA A 3-A

Sondajul PNL

Gligor, Avram, Muntean – umãr la umãr, mult în urma lui Moloþ

upã PSD, PDL a venit rândul PNL sã sondeze opinia publicã ºi a fãcut-o… altfel decât ceilalþi.

D

>>> PAGINILE 6-7

Demisii anunþate o datã cu numirea lui Vochiþoiu în fruntea PP-DD a Partidul Poprului – Dan Diaconescu sunt, din nou, tensiuni o datã cu anunþarea numirii lui Haralambie Vochiþoiu în fruntea filialei judeþene Hunedoara.

L P

reþul la energia electricã plãtitã de CNH a fost mãrit cu aproape 100 de lei pe MW. Asta dupã ce mai bine de un an Compania a fost nevoitã sã se descurce fãrã subvenþia

de la bugetul de stat chiar ºi pentru minele cuprinse în programul de închidere, iar în acest an veniturile sunt asigurate strict din vânzarea producþiei. Compania Naþionalã a Huilei a rãmas fãrã tariful avantajos la energia electricã, chiar dacã se aflã în subordinea Ministerului Economiei.

PAGINA A 3-A

>>> PAGINILE 6-7


2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 21 martie 2012

Pensionarii ar putea primi retroactiv subvenþia u ºi-au primit gratuitãþile la curent, dar au ºanse sã primeascã mai mult decât s-au aºteptat. Este vorba despre pensionarii din mineritul Vãii Jiului, care în curând vor primi multaºteptatele subvenþii la termoficare ºi energie electricã.

N

Ioan Hortopan, preºedintele Ligii Sindicatelor Pensionarilor Mineri Valea Jiului spune cã mai sunt doar documente de întocmit ºi existã ºanse ca banii sã intre ºi retroactiv. Minerii pensionari au dreptul sã plãteascã mai ieftin curentul electric ºi sã primeascã o raþie de cãrbune lunarã cu care sã-ºi achite costurile termoficãrii. Aceste facilitãþi, însã, au fost oprite din 1 ianuarie 2011, datã de la care Compania Huilei a funcþionat fãrã niciul leu subvenþie ºi doar din vânzarea cãrbunelui.

Diana MITRACHE

ANUNÞURI

Cronica Vãii Jiului

Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Telefon 0722 448 428

 Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?  Vrei sã te dezvolþi?  Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?  Vrei sã faci bani?

Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428

Cronica Vãii Jiului

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

ADRESA NOASTRÃ

Director:

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:10 Teleshopping 11:30 Comanda la mine 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Plasa de stele 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 Prima paginã

National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 În cãutarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Gadgeturi, Gadgeturi, Gadgeturi 12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Joker (r) 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Amazon 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Destinul regelui 22:45 Iubire interzisã (r) 0:30 Gadgeturi, Gadgeturi, Gadgeturi (r)

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Pariu cu viaþa (s) (r) 11:00 Pariu cu viaþa (s) (r) 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Lois ºi Clark (s) 15:00 Lois ºi Clark (s) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 MasterChef 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Spartacus: Nisip însângerat (s) 0:00 MasterChef (r)

Prima TV 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r)

TVR 1

8:00 România, zi de zi! 10:10 Secretele de la palat (s) 10:30 Medium 11:25 Dincolo de celebritate 11:30 Teleshopping 11:30 M.A.I. aproape de tine (r) 12:00 Nimeni nu-i perfect 12:00 Cãlãtorii la superlativ 12:30 Nimeni nu-i perfect 12:25 Fabrica de staruri 12:45 Legenda cavalerului 13:00 Teleshopping rãtãcitor ºi a frumoasei Razã13:30 Camera de râs de-Lunã (r) 13:45 Teleshopping 14:00 Jurnalul TVR 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:45 Teleshopping 15:30 Rom european 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 16:00 Maghiara de pe unu 15:00 Totul despre mame (r) 16:50 Tunel spre libertate 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:40 Legenda cavalerului 17:00 Trãsniþii (r) rãtãcitor ºi a frumoasei Razãde-Lunã 18:00 Focus 18 18:21 Legenda cavalerului 19:00 Focus Sport rãtãcitor ºi a frumoasei Razã19:30 Iubiri secrete de-Lunã - Ultimul episod 20:30 Misiune imposibilã 2 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 22:15 Trãsniþii - Implantul 20:50 Fabrica de staruri 23:15 Focus Monden 21:10 Pasiune obsesivã 23:45 Rãzboiul lumilor: A doua 22:40 Aparenþe înºelãtoare invazie 0:30 Tunel spre libertate (r) 1:25 Cãlãtorii la superlativ (r) 1:30 Focus (r)

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 21 martie 2012

reþul la energia electricã plãtitã de CNH a fost mãrit cu aproape 100 de lei pe MW.

P

Asta dupã ce mai bine de un an Compania a fost nevoitã sã se descurce fãrã subvenþia de la bugetul de stat chiar ºi pentru minele cuprinse în programul de închidere, iar în acest an veniturile sunt asigurate strict din vânzarea producþiei, Compania Naþionalã a Huilei a rãmas fãrã tariful avantajos la energia electricã, chiar dacã se aflã în subordinea Ministerului Economiei. Compania Naþionalã a Huilei Petroºani, aflatã sub directa coordonare a Ministerului

CNH, decuplatã de la reþeaua „bãieþilor deºtepþi” din energie Economiei, a fost decuplatã de la reþeaua de energie electricã la preþ avantajos. Asta în timp ce Executivul se zbate sã asigure un preþ cât mai mic la curentul consumat de Arcelor Mittal. CNH Petroºani a reuºit sã cumpere energie electricã la preþ avantajos, adicã sã intre – mai la coadã, e adevãrat – pe lista „bãieþilor deºtepþi” – pe

vremea în care Adriean Videanu era ministru al Economiei. Asta însemna 160 de lei/MW, fãrã taxe. Taxele, la rândul lor, mai constituie încã vreo 50% din tarif, iar la un consum de 20 MW/ orã sumele de platã sunt oricum substanþiale. În luna octombrie a anului trecut, CNH a mai rãmas doar cu 25% din con-

sum plãtit la preþ avantajos, restul fiind taxat cu circa 200 de lei pe MW, asta dupã intrarea Hidroelectrica în situaþie de forþã majorã.

A

u gãsit „energofagul”

Din aceastã lunã, însã, Guvernul a decis decuplarea Companiei de la „þeava” alo-

catã bãieþilor deºtepþi din electricitate, deºi, aºa cum spuneam, CNH se aflã în subordinea MEC. Practic, FMI a cerut celor de la Hidroelectrica sã rezolve problema contractelor avantajoase, iar soluþia – care stârneºte râsul – plânsul – a venit imediat. De la reþea au fost decuplate CNH, Regia Sãrii – ambele din subordinea MEC ºi…un patinoar din Braºov. Aºa cã, la oraa ctualã, Compania este nevoitã sã achite 257 de lei/MW fãrã taxe, adicã aproape 100 de lei în plus la tarif, ceea ce va duce la creºterea semnificativã a costurilor de producþie. Car men Cosman

Minerii vorbesc:

“Cu certitudine Nica ºi clica lui au instigat minerii la grevã”… inerii încep sã M vorbeascã ºi sã conºtientizeze cã au fost manipulaþi ºi minþiþi de liderul maxim Petre Nica ºi de locotenenþii lui de la Muntele. Pe de altã parte tot mai mulþi ortaci încep sã regrete cã au cerut demisia actualului director al CNH, Constantin Jujan. “Cu certitudine Nica ºi clica lui au instigat minerii la grevã. Sunt suficiente dovezi în acest sens. Fiind conºtienþi cã acel protocol nu avea nicio bazã realã atâta timp cât bugetul de venituri ºi cheltuieli al CNH nu era aprobat, aceºti lideri de sindicat erau conºtienþi de situaþia în care se gãseºte CNH. Dacã minerii ºi-au primit salariile la zi în ultimii ani

s-a datorat în totalitate directorului general Constantin Jujan, iar aceºti lideri de sindicat ipocriþi ºi incompetenþi nemaiavând obiectul muncii, nemaifãcând nimic nimic pentru mineri cum puteau sã justifice sumele încasate din cotizaþiile minerilor. Cum sã justifice cã de ani de zile nu mai fac ºut dar sunt plãtiþi subteran la cele mai bune brigãzi ºamd. ªi atunci trebuia sã iasã ei cu ceva în faþã profitând, a câta oarã? De nemulþumirile minerilor pe care nu le contestã nimeni”, susþine Popescu, un cititor al CVJ. Mai mult acesta este de pãrere cã “sindicalismul nu se face în defavoarea membrilor de sindicat, pentru cã aceºti lideri asta au fãcut prin instigarea membrilor la grevã”. “Decât sã îºi batã

capul sã gãseascã soluþii pentru rezolvarea problemelor ºi sã ºtie ce sã cearã la negocieri, le-a fost mai uºor sã scoatã minerii în stradã, sã-i facã sã piardã mai mult. ªi atunci ce rol mai au liderii de sindicat?”, a conchis Popescu. ªi Valter Cojman este de pãrere cã liderii de sindicat care s-au aflat în spatele grevei minerilor de la începutul lunii martie vor avea o problemã. “Protestul minerilor a pornit spontan (eu, personal, am convingerea cã au fost atâþaþi de lideri)… Deci, conform legii, e catalogat protest spontan. Dupã sosirea liderilor, la cererea protes-

tatarilor pentru o duratã mai mare a protestelor, liderii puteau face demersurile necesare transformãrii protestului într-un protest legal. Din momentul în care, minerii, au avut conducãtori cu statut oficial ( nu aleºi acolo pe loc ) ºi s-au

organizat, plecând seara acasã ºi revenind a doua zi dimineaþa ºi folosind mijloacele de transport ale CNH contractate în alte scopuri, protestul ºi-a pierdut calitatea de spontan”, spune Valter Cojman. Mai mult, Cojman este de pãrere cã incompetenþa liderilor de sindicat de la Muntele a stat la baza declanºãrii grevei. “ Protestul a fost declanºat de liderii de la Muntele… de fapt de incompetenþa lor în a rezolva problemele, cauzate de promisiunile fãcute privind mãririle salariale, fãrã a implica minerii (trebuiau sã meargã la Bucureºti ºi sã stea pe capul celor de la MECMA pânã rezolvau revendicarile… chiar sã doarmã pe pragul MECMA dacã trebuia). Faptul cã CNH a dat în judecatã Sindicatul Muntele e consecinþa prevederilor privind con-

flictele de muncã din Legea 62/2011 ºi, personal, cred cã mai este vorba ºi despre faptul cã s-a cerut demisia lui Jujan. În afarã de producþia pierdutã în cele 5 zile de proteste, producþie care poate fi recuperatã lucrându-se în zilele de repaus, mai sunt de recuperat costurile combustibilului consumat ºi trebuie rezolvatã problema deturnãrii autobuzelor în alte scopuri decât cele pentru care au fost contractate… ªi aici e bai mare”, mai spune Valter Cojman. Pe de altã parte, tot mai mulþi mineri îi cer directorului general al CNH, Constantin Jujan, sã nu li se mai opreascã pe statele de platã contribuþia pentru sindicatul Muntele ºi sã fie lãsaþi sãºi aleagã singuri sindicatul care sã-i reprezinte. Marius MITRACHE


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 21 martie 2012

Judecãtor în România sau ºomer în Italia? proape 1.200 de dosare, în medie, a avut de soluþionat în 2011 un judecãtor de la Secþia a II-a civilã, de contencios administrativ ºi fiscal din cadrul Tribunalului Hunedoara.

A

Tot anul trecut, în judeþul Hunedoara, judecãtorii au avut spre soluþionare 69.028 de cauze, în timp ce 18.524 au fost pe rolul Tribunalului Hunedoara. Dar meritã sã fii judecãtor în România? Meritã volumul mare de muncã, riscurile la care se expune un judecãtor comparativ cu latura financiarã? Dacã pui pasiune în ceea ce faci, meritã sã fii magistrat în România pe un salariu echivalent cu ajutorul de ºomaj al

unui italian. Într-o zi normalã, un judecãtor poate avea ºi 72 de cauze pe rol, însã Mihaela Timiºan, vicepreºedintele Tribunalului Hunedoara, spune cã numãrul dosarelor pe ºedinþã nu este un criteriu relevant de evaluare a muncii unui judecãtor. ”Fiecare secþie are un anumit specific al cauzelor, astfel încât numãrul dosarelor pe ºedinþã nu este criteriul relevant. Într-adevãr la Secþia a II-a civilã ºi de contencios administrativ se constatã un numãr mai mare de cauze, în special cele de restituire a taxelor de poluare, pretenþii, dosare de faliment, cereri ale Oficiului Registrului Comerþului”, spune Mihaela Timiºan. În penal însã lucrurile se complicã, timpul de rezolvare a unui dosar mãrindu-se în

funcþie de complexitate cauzei. ”În penal, cercetarea judecãtoreascã axatã pe administrarea probelor, direct ºi nemijlocit, presupune audierea unui numãr foarte mare de persoane, respectiv pãrþi vãtãmate, inculpaþi, martori. Aici e durata mai mare de timp a proceselor, cu atât mai mult cu cât în prezent se constatã o complexitate ridicatã a cauzelor, în funcþie de natura infracþiunii, numãrul mare a persoanelor implicate, situaþie care impune o probaþiune complexã. Ultimul dosar este cu 75 de inculpaþi, pânã îi strigi pe toþi, dureazã o orã ºi mai trebuie ºi ascultaþi fiecare în parte”, declarã Mihaela Timiºan. Au fost însã ºi momente în care a vrut sã renunþe, însã pasiunea a fost mai puternicã:

Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera ”Au fost momente în care am vrut sã renunþ, cam o datã la sãptãmânã mi se întâmplã asta. Glumesc. Mi se întâmplã atunci când se adunã mai multe, psihic, dar dupã ce mã liniºtesc, trec toate, îmi place ceea ce fac”. Cât despre ameninþãri, tot ea spune cã nu îi este teamã cã vreun infractor i-ar putea pune viaþa în pericol. ”Nu mi-a fost fricã niciodatã, odatã arestat un infractor ce poate sã facã? În 20 de ani te uitã. Infractorii au un fel de respect ºi teamã pentru autoritãþi. Ne-am confruntat toþi cu antipatia cuiva. Mai periculoºi, dacã pot spune aºa, sunt oamenii de rând… Þin minte cã în urmã cu câþiva ani am judecat cauza cuiva pentru o amendã ºi chiar ºi acum, dacã mã vede, îmi face tot felul de semne, îmi aratã pumnul, îmi face semn cã îmi taie gâtul… Dar nu îl iau niciodatã

în serios. Au fost cazuri în care au fost magistraþii ameninþaþi ºi cei care au fãcut asta au fost condamnaþi pentru ultraj”, precizeazã judecãtorul Mihaela Timiºan. Cât poate câºtiga un judecãtor? Chiar ºi 7.000 de lei la Tribunalul Hunedoara, în funcþie de vechimea în muncã ºi în sistem. ”Cel mai mult la noi se câºtigã 7.000 de lei. Raportat la volumul de muncã, felul ei, nu meritã sã fii judecãtor în România. Salariile la noi încep de pe la 4.000 de lei ºi în funcþie de vechimea în muncã, în sistem, se poate ajunge ºi la 7.000. Însã un ºomer în Italia primeºte 1.300-2.000 de euro, aºa cã ajungi sã te întrebi dacã meritã sã fii judecãtor în România”, mai spune vicepreºedintele Tribunalului Hunedoara. Anamaria NEDELCOFF

În sfârºit, Palatul Cultural de la Lupeni îºi va recãpãta gloria de altãdatã n urmã cu câþiva ani era clãdirea cea mai falnicã din Municipiul Lupeni, cu care se mândreau toþi localnicii. Astãzi, însã, Palatul Cultural Minerul este într-o stare avansatã de degradare.

Î

Acoperiº fãrã þigle, pereþi darâmþi, geamuri sparte ºi grãmezi de gunoaie în jur, acesta este peisajul care se înfãþiºeazã înaintea celor care trec prin zona cu pricina. De circa 7 ani, administraþia localã de aici tot vorbeºte de reabilitarea acestei clãdire istorice, care a fost datã în folosinþã în anul 1927, însã fãrã succes. Acum, însã la 85 de ani de existenþã, în sfârºit, monumentul va intra într-un proces de

reabilitare, care va costa nu mai puþin de 9 milioane de lei noi. “În cel mult 1 aprilie, nu neapãrat de ziua pãcãlelii, pentru ca va fi duminicã, iar duminica nu se lucreazã, dar la începutul lunii aprilie, 100% ne vom apuca de Palatul Cultural, dar ºi de proiectul cu reabilitarea strãzilor. Avansul de 5 % este alocat, iar în momentul începeri

lucrãrilor se vor da ºi ceilalþi 5 % , iar dupã aceea, plãþile vin fãcute odatã cu recepþia”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul Municipiului Lupeni. Palatul Cultural Lupeni, numit în perioada interbelicã Teatrul Miner, a fost construit la iniþiativa Regelui Ferdinand I, de cãtre Societatea Anonimã Românã „Lupeni”. Din

anul dãrii în folosinþã, 1927 ºi pânã în 1948 , aici au concertat diferite orchestre camerale ºi simfonice, atât din þarã cât ºi din strãinãtate, iar pe scenã au jucat mari maeºtri ai dramaturgiei româneºti. Dupã 1948 a funcþionat ca ºi cinematograf, geamurile sãlii de spectacole fiind zidite cu cãrãmidã, iar la balcon s-au fãcut modificãri

de-a lungul timpului pentru amenajarea unui aparat de video-proiecþie. Deºi proiectatã dupã Sala de aur a Filarmonicii din Viena, sala de spectacole a fost modificatã, scaunele fiind ridicate, dând aspectul unui amfiteatru. De-a lungul vremii i s-au date mai multe denumiri dupã regimurile politice care s-au perindat la conducerea þãrii, de la denumirea iniþialã de Teatru Minier, trecând în 1948 la numele de Palat al Muncitorilor, iar prin anii

70 fiind numit Palatul Cultural “Minerul”. Dupã 1990 nu a mai existat niciun interes al conducerii minei Lupeni, în posesia cãreia se afla din 1948, de a-l mai îngriji. Astfel, s-a degradat în anul 1999, când a fost dat ca locaþie de întâlnire ºi manifestare disponibilizaþilor. În câþiva ani, întreaga clãdire a ajuns într-o stare de degradare avansatã, iar acum, aproape cã stã sã se prãbuºeascã. Luiza ANDRONACHE


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 21 martie 2012

Sute de asistaþi la întreþinere ciarii de venit minim garantat au primit 45.700 de lei. Lor li se adaugã cei care au primit bani de lemne, ºi suma se ridicã la aproape 8.000 de lei, în timp ce pentru cei care au termoficare sau se încãlzesc cu gaz metan, sumele de la bugetul local ajung la aproape 50.000 de lei. „Banii au venit de la bugetul statului pentru cele 231de familii care se încãlzesc cu lemne ºi cãrbuni,pentru cele 381 de familii care au primit subvenþia la gaz metan, sau pentru cele 227 de familii care sunt racordate la termoficare. Alte 166 de familii au primit subvenþii de la bugetul local,pentru cã sunt beneficiari

e-a plãtit statul încãlzirea. Sute de oameni din Petroºani au beneficiat de ajutor de stat pentru ca sã treacã peste iarna grea din acest an. Asta în timp ce un om de rând a plãtit mai mult de 350 de lei întreþinerea pentru douã camere.

L

Peste 1 milion de lei au fost alocaþi doar la Petroºani, iar cei mai mulþi beneficiari ai subvenþiilor sunt asistaþii social ºi oamenii foarte sãraci. Banii au venit de la primãrie sau de la bugetul statului ºi numai benefi-

S-a sinucis în casã n tânãr de 28 de ani din municipiul Vulcan, Valea Jiului a fost gãsit marþi dimineaþa spânzurat în locuinþa sa. Pãrinþii sunt cei care l-au gãsit atârnând în ºtreang.

U

Poliþiºtii spun cã nu sunt suspiciuni ºi cã, cel mai probabil, tânãrul care nu a lãsat niciun bilet, a decis cã nu mai vrea sã trãiascã. “Noi am ajuns la faþa locului, dar am constatat cã nu sunt suspiciuni în privinþa morþii bãrbatului de 28 de ani. El nu a lãsat niciun bilet, dar din verificãri am aflat cã ºi-a anunþat intenþia înainte cu o searã, unui prieten”, spune Toma Mihu, comandatul Poliþiei Vulcan. Tânãrul locuia în cartierul Crividia din Vulcan ºi se pare cã discutase cu un prieten înainte cu o searã despre drama sa ºi dimineaþã ºi-a pus în aplicare planul. Omul suferea de un handicap ºi poliþiºtii spun cã acesta ar putea fi motivul sinuciderii. Trupul neînsufleþit am omului a fost transportat la morga spitalului de urgenþã din Petroºani pentru necropsie. Diana MITRACHE

ai venitului minim garantat”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt al Primãriei Petroºani. Costurile întreþinerii, însã, au fost suportate în totalitate de cei care au venituri mai mari de 7.000 de lei lunar. Ei au fost nevoiþi sã scoatã din buzunar sume mari, iar cele mai mari facturi au venit în luna februarie. Aºa se face cã la o garsonierã în Petroºani pe februarie costul întreþinerii a fost de 230 de lei, faþã de doar 180 de lei cât a fost în lunile precedente, iar la 2 camere costul facturii pe februarie este de 352 de lei în medie. Cei care au stat la 3 camere, au scos din buzunare 474 de lei. Diana MITRACHE

Sute de ciori în parcurile din Petroºani iorile s-au înmulþit simþitor, iar acum au ºi pui. Situaþia este valabilã la Petroºani, dar localnicii nu cred cã ele ar trebui stârpite, deºi toatã lumea recunoaºte cã fac mizerie ºi gãlãgie.

C

În douã zone importante ale municipiului, pãsãrile croncãnesc cât e ziua de lungã ºi fac ºi mizerie. Ciorile s-au propãºit în zona centralã a oraºului, dar ºi la intrarea în Cartierul Aeroport ºi deranjeazã pacienþii spitalului. Nimeni nu le-a venit în vreun fel de hac pãsãrilor, iar autoritãþile locale spun cã ar reuºi sã le stârpeascã, doar dacã ar tãia copacii, ceea ce este imposibil. Pãsãrile locuiesc acum în cei mai bãtrâni arbori din locali-

tate ºi e exclusã tãierea lor. Situaþia este oarecum fãrã scãpare ºi în curând vor fi ºi mai multe, pentru cã se pregãtesc sã-ºi creascã puii. Trecãtorii care le ascultã ºi le privesc, însã, recunosc cã fac mizerie, dar nu mulþi se îndurã sã dea un verdict împotriva lor. „Nu trebuie ucise. Trebuie lãsate cã cred cã nu le fac rãu arborilor în care stau, chiar dacã în

Ziua apei, întâmpinatã cu râuri murdare iua mondialã a Z apei va fi sãrbãtoaritã în aceastã sãptãmânã, dar nu cu acþiuni de curãþire a albiilor, ci cu vizite la staþiile de tratare. În 22 martie, când în lume se celebreazã importanþa apei, SC Apa Serv Petroºani organizeazã o vizitã cu elevi la staþia de tratare a apei din Dãnuþoni, în

parc e mizerie din cauza lor”, spune un trecãtor. „Au distrus parcul de sub copaci cu mizeria lor ºi de sus cad crengi cã sunt grele, dar nu ºtiu ce ar trebui sã facem cu ele. Nu aº vrea sã fiu de acord cu uciderea lor”, spune un alt trecãtor. „Ciorile sunt bune în oraº ºi mai sunt ºi foarte deºtepte. Nu vor reuºi nici nu vânãtori sã le stârpeascã. Am vãzut la

timp ce albiile pâraielor sunt mai mereu sufocate de deºeuri. Nicio acþiune de curãþare nu a avut succs ºi edilii locali dau vina pe cei care locuiesc în amonte ºi care sunt principalii poluatori. Niciun curs de apã nu ajunge sã traverseze centrul oraºului fãrã sã fie sufocat de mizeriile ce plutesc. În ape gãseºte tot ce nu le-a folosit celor care stau la case, în timp ce în Jiu ajung chiar ºi zemurile scurse de la latrine. Ziua Mondialã a Apei, sãrbãtoritã în fiecare an la 22 martie, atrage atenþia în acest an asupra importanþei apei ca resursã vitalã pentru siguranþa alimentarã. Sloganul stabilit de UN Water ºi FAO pentru acest an: „Lumea este însetatã pentru cã nouã ne este foame” se doreºte un semnal de alarmã în ceea ce priveºte risipa resurselor de apã, a importanþei acestora pentru securitatea alimentarã ºi implicit pentru sãnãtatea populaþiei. Pornind de la realitatea cã

Deva cã au încercat ceva, dar doar le-au rãrit”, spune un alt domn. În zona Spitalului de Urgenþã ºi chiar în centrul municipiului Petroºani, în parcul de lângã poºtã, croncãnitoarele stau cât e ziua de lungã, fac gãlãgie, mizerie ºi ºi-au creat adevãrate ghirlande de cuiburi. Se pare, însã, cã locuitorii vor trebui sã se obiºnuiascã cu ele. Diana MITRACHE

aproape un miliard de oameni trãiesc în condiþii de subnutriþie, în timp ce resursele de apã dulce sunt în scãdere, obiectivele Zilei Mondiale a Mediului privescîn 2012 raþionalizarea consumului de apã în gospodãrii, agriculturã ºi industria alimentarã, reducerea risipei de alimente: 30% dintre alimentele produse la nivel mondial sunt aruncate, sau promovarea unor obiceiuri alimentare sãnãtoase, cu accent pe alimente produse cu consum mai mic de apã. Diana MITRACHE


Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 21 martie 2012

6 Politic

Politic 7

Demisii anunþate o datã cu numirea lui Vochiþoiu în fruntea PP-DD a Partidul Poprului – Dan L Diaconescu sunt,

Sondajul PNL

Gligor, Avram, Muntean – umãr la umãr,

mult în urma lui Moloþ upã PSD, PDL a venit rândul PNL sã sondeze opinia publicã ºi a fãcut-o… altfel decât ceilalþi. Pentru ”teste” comparative apar nume ca Vochiþoiu, Avram, PP-DD, Monica Iacob Ridzi, iar rezultatele sunt inedite. USL deþine supremaþia în general, iar în particular PNL va deþine, din nou, Consiliul Judeþean, conform sondajelor.

D

Este greu de înþeles de ce PSD ºi PNL Petroºani nu doresc sã-ºi facã publice sondajele, în sensul de a da rãspunsuri ziariºtilor la întrebãri care privesc interesul general, pentru informarea populaþiei. Pentru cã deºi cei din USL nu au fost vizibili multã vreme, sondajele îi avantajeazã ca urmare a nemulþumirilor majore ale cetãþenilor faþã de actuala

guvernare.Sondajele partidelor din cadrul USL au fost definitivate de peste o sãptãmânã ºi a fost nevoie sã aflãm de rezultatele acestora prin ”mijloace specifice”. PNL a comandat un sondaj interesant, în sensul întrebãrilor adresate cetãþenilor din Petroºani, dar ºi alãturãrii personalitãþilor faþã de care alegãtorii sã-ºi exprime preferinþa. Rezultatele acestuia aratã situaþii inedite. ªi cum PNL nu are candidat pentru Primãria Petroºani, conform algoritmului din USL, au fost testaþi Haralambie Vochiþoiu ºi Costel Avram, pe lângã Tiberiu Iacob Ridzi ºi Ioan Rus. Ultimii doi se situeazã în marja de eroare a celorlalte sondaje efectuate de PSD ºi PDL, ceea ce denotã cã sondajul PNL este corect, ca ºi celelalte. Clasamentul în preferinþele alegãtorilor din Petroºani sunt: Tiberiu Iacob Ridzi – 60,2%, Ioan Rus – 29,3%, Costel Avram – 10%, Haralambie Vochiþoiu – 3%. Pentru consiliul local alegã-

COLÞUL LUI DENIS

torii opteazã pentru USL – 67%, iar pe locul doi se claseazã PP-DD cu 11,60%. PDL are 6% în preferinþele petroºãnenilor, lucru ce aratã încã o datã cã nu este în regulã pentru Tiberiu Iacob Ridzi dacã va câºtiga fotoliul de primar, pentru cã nu ar avea susþinere politicã în consiliul local. Sau cine ºtie, poate trece la USL, dupã alegeri, pentru a atinge obiectivele promise, aºa cum au facut ºi

USL, respectiv Alin Simota – PNL ºi Ioan Rus – PSD, comparaþi cu actualul deputat Monica Iacob Ridzi – PDL. Scorul este în favoarea lui Simota cu 39,6%, la 28,8%, procentul Monicãi Ridzi. Intre Ioan Rus ºi Monica Iacob Ridzi, a pierdut în faþa alegãtorilor tot Monica I.Ridzi: Ioan Rus -54%, iar Monica Iacob Ridzi – 27,1%. De precizat cã restul rãspunsurilor celor intervievaþi, de pânã la

alþi primari, precum Gheorghe Ile, Ilie Pãducel ºi Ilie Botgros ºi au reuºit sã realizeze ce nici nu bãnuiau datoritã susþinerii politice de la centru. Exceptând Ilie Botgros… Pentru ºefia Consiliului Judeþean, PNL a ales cinci nume ale principalelor partide, dar ºi ale celor care au fãcut multã gãlãgie. Clasamentul sondajului liberalilor aratã astfel: Mircea Ioan Moloþ (PNL) 47%, Dorin Gligor(PDL) – 16%, Costel Avram(PRM) – 15%, Mircia Muntean(UNPR) – 14%, Rãzvan Mariº (PP-DD) – 4%. Gligor, Avram ºi Muntean sunt umãr la umãr, dar foarte departe de Moloþ primul clasat. Din cele ºapte formaþiuni politice testate în sondaj pentru Consiliului Judeþean, USL are 59,6 % din preferinþe. Deci, Mircea Moloþ poate sta liniºtit în privinþa susþinerii. La capitolul ”deputaþi”, liberalii au vrut sã afle cum sunt percepuþi cei doi lideri ai

100%, au fost ”nu ºtiu”, ”nu rãspund”, ”nici unul”. ªi din acest al treilea sondaj reiese cã USL deþine supremaþia în doleanþele cetãþenilor Petroºaniului, pe toate palierele, exceptând Primãria Petroºani. Dacã PNL îºi pãstreazã procentul din sondaje, va deþine ºefia judeþului prin Mircea Ioan Moloþ ºi majoritatea în Consiliul Judeþean Hunedoara, alãturi de partenerii de alianþã, fãrã nici o primejdie care s-ar putea încadra în marja de eroare. Valea Jiului se pare cã va fi reprezentatã în Camera Deputaþilor tot de oamenii USL. Ce mai cred petroºãnenii despre nivelul de trai al ultimilor ani, sub ”stãpânirea” PDL-istã? 80% dintre aceºtia susþin cã nivelul de trai s-a înrãutãþit, iar 74% considerã cã situaþia economicã a Petroºaniului s-a înrãutãþit. Ileana FIRÞULESCU

din nou, tensiuni o datã cu anunþarea numirii lui Haralambie Vochiþoiu în fruntea filialei judeþene Hunedoara. Cauza este: în douã luni, trei preºedinþi! Vreo 40 de lideri ai filialelor locale au spus cã vor demisiona din funcþii.

cial. S-a mai vorbit, tot ca o supãrare majorã, de faptul cã Vochiþoiu ar fi împãrþit fluturaºi electorali, pe care se semnase tot ca preºedinte al PPDD Hunedoara. Hari Vochiþoiu a spus cã a folosit aceastã titulaturã doar pe un material de informare, dosarul rãmânând la partid. Ca urmare a acestor supãrãri, printre altele, mulþi lideri ai partidului ºiau anunþat demisia, alþii nu au dorit sã comenteze situaþia fiind prea

Diaconescu ne leagã o lungã prietenie. Am trecut prin multe împreunã”

aralambie Vochiþoiu, anunþatul viitor preºedinte PP-DD Hunedoara:

H tidului cu privire la Haralambie Vochiþoiu, dar nu existã încã nici o hârtie oficialã în acest sens. Activitatea în judeþ nu este blocatã, se lucreazã intens”.

heorghe Rus, preºedinte PP-DD Vaþa:

G

Dupã ce se mai potoliserã puþin spiritele în Partidul Poporului – Dan Diaconescu, dupã schimbarea cu nici douã luni în urmã a conducerii judeþene a partidului, situaþia s-a inflamat din nou când s-a anunþat numirea lui Haralambie Vochiþoiu în fruntea PP filiala judeþeanã Hunedoara. Liderii locali din judeþ nu mai au sentimentul siguranþei lucrului fãcut, încrederea ºi stilul de muncã în echipã în loc sã se consolideze, a fost diluat prin trei schimbãri în douã luni, a treia fiind Haralambie Vochiþoiu. Mai mult, stiulul de ”impunere” hotãrât, pe alocuri agresiv în limbaj ºi atitudine, caracteristic fostului preºedinte al PSD Petroºani, a cam deranjat. Mai mult, deranjul liderilor locali a venit în urma declaraþiilor de presã ale acestuia ºi folosirea titulaturii de preºedinte PP-DD Hunedoara pe înscrisuri înainte de a fi numit ofi-

supãraþi, ºi la supãrare se pot spune vorbe grele. Luni, în Biroul Executiv al PP-DD Hunedoara, ar fi trebuit sã fie uns oficial ca preºedinte Haralambie Vochiþoiu, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Totuºi ºedinþa a avut loc fãrã oficialii de la Bucureºti, prinºi cu treburi în alte judeþe. La ºedinþã a fost invitat ºi Vichiþoiu, care s-a prezentat ºi ºi-a prezentat intenþiile de lucru, ceea ce n-a potolit supãrãrile, dimpotrivã.

ãzvan Mareº, preºedinte în funcþie PP-DD Filiala judeþeanã Hunedoara:

”Ieri (luni – n.n.), în Biroul Judeþean, mi-am exprimat punctul de vedere la cât de pãguboase sunt aceste schimbãri la conducerea partidului, filiala judeþeanã: în douã luni, trei preºedinþi! Joi, când sper cã vine secretarul general al partidului, îmi voi da demisia din Biroul Judeþean al PP. Ceea ce se întâmplã ne afecteazã

Vom vedea. În plus, vor fi alegeri în partid dupã scrutin”.

icolae Morar, N coordonator PP-DD Valea Mureºului: ”Nu fac nici un comentariu pânã dupã ºedinþa de Birou cu cei de la Bucureºti, de joi. Nu doresc sã aduc atingere imaginii partidului ºi prin comentarii care ar fi neavenite acum”.

aj Tunaru, preºedinte PP-DD Valea Jiului:

R

”Am încercat, aºa cum am putut, sã calmez spiritele ca ºi în cazul Sanda- Mareº. Dar de

R

”Joi, vom avea o întâlnire cu factori de conducere ai partidului ºi nu aº vrea sã comentez pânã atunci. Deocamdatã eu sunt preºedinte ºi coordonez stategia de campanie electoralã. Am fost informat telefonic de secretarul general al par-

imaginea, ne afecteazã direct pe noi ºi este o notã proastã pentru partid”.

ãtãlin C Decebal, coordonator PP-DD Orãºtie-Geoagiu: ”Deocamdatã H. Vochiþoiu nu este preºedinte. Preºedinte este Rãzvan Mareº. Ieri (luni – n.n.), la ºedinþa Biroului Judeþean, ca invitat, Vochiþoiu s-a prezentat ºi ne-a spus cã el va fi preºedinte. Eu ºtiu cã în conducere sunt Mareº, Suciu ºi Sanda. útia sunt! Sigur, dacã Vochiþoiu va respecta statutul, oamenii, vom respecta decizia pentru cã nu putem sã dãm înapoi.

data asta nu merge. Vreo 40-45 de lideri vor sã demisioneze. Eu, personal, nu sunt supãrat pe Hari Vochiþoiu. El a profitat de un val bun, cel al PP, ºi a reuºit sã convingã. Dar în acest judeþ, fiecare filialã a cheltuit bani, energie, muncã foarte multã ºi la asta nu se gândeºte nimeni. Nu poþi sã schimbi atât de des conducerea. Sigur se poate întâmpla acest lucru, dar din motive foarte solide, când se încalcã statulul, sau când e vorba de fapte grave. ªi eu voi pleca ºi voi urma echipa. De mic am fost învãþat în echipã ºi o voi face din solidaritate. Îmi pare rãu sã spun asta având în vedere cã pe mine ºi pe Dan

”Decizia de numire a mea a fost luatã la Bucureºti ºi azi-mâine ar trebui sã soseascã oficial. Da, ºi eu am auzit cã existã supãrãri în partid. Mare parte din ei: Raj Tunaru ºi Tunaru Raj! Nu, nu fac nici un comentariu pentru cã nu face bine PP. Trebuie sã facem echipã pentru cã soluþiile nu trebuie tranzacþionate de 2-3 lideri. Probabil cã sunt supãraþi de aceste schimbãri din ultima vreme, dar ce vinã am eu? M-au ºi întrebat, ei ce garanþii au. Le-am spus cã ei, comparativ cu conducerea judeþului, sunt aleºi, deci ei, în teritoriu, nu au nici o problemã.Cît priveºte numele ºi funcþia le-am folosit doar pe un material prezentat în faþa Biroului ºi pe dosar, da era numele ºi funcþia. Ce puteam sã scriu acolo, în calitate de ce? Eu îi înþeleg, dar când vor vedea cã am venit ca sã muncim împreunã, situaþia se va schimba”. Scandalul pare a se fi produs, dupã cum spun neoficial unii lideri PP, din cauza aerului de superioritate afiºat ºi folosirea, prea des, a expresiei ”oamenii mei”, fãcând referire la cele 200 de persoane care l-au urmat pe Haralambie Vochiþoiu, dupã spusele sale. Iritaþi, parte din cei care au tras la înfiinþarea PP au exclamat: ãsta crede cã e în PSD de vine sã facã pe deºteptul crezându-ne pe noi proºti? Dacã este aºa, înseamnã cã Hari Vochiþoiu nu a înþeles de ce s-au supãrat cei de la PSD ºi s-au descotorosit de el, dincolo de trãdãrile invocate. Vom vedea… Ileana FIRÞULESCU


Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 21 martie 2012

6 Politic

Politic 7

Demisii anunþate o datã cu numirea lui Vochiþoiu în fruntea PP-DD a Partidul Poprului – Dan L Diaconescu sunt,

Sondajul PNL

Gligor, Avram, Muntean – umãr la umãr,

mult în urma lui Moloþ upã PSD, PDL a venit rândul PNL sã sondeze opinia publicã ºi a fãcut-o… altfel decât ceilalþi. Pentru ”teste” comparative apar nume ca Vochiþoiu, Avram, PP-DD, Monica Iacob Ridzi, iar rezultatele sunt inedite. USL deþine supremaþia în general, iar în particular PNL va deþine, din nou, Consiliul Judeþean, conform sondajelor.

D

Este greu de înþeles de ce PSD ºi PNL Petroºani nu doresc sã-ºi facã publice sondajele, în sensul de a da rãspunsuri ziariºtilor la întrebãri care privesc interesul general, pentru informarea populaþiei. Pentru cã deºi cei din USL nu au fost vizibili multã vreme, sondajele îi avantajeazã ca urmare a nemulþumirilor majore ale cetãþenilor faþã de actuala

guvernare.Sondajele partidelor din cadrul USL au fost definitivate de peste o sãptãmânã ºi a fost nevoie sã aflãm de rezultatele acestora prin ”mijloace specifice”. PNL a comandat un sondaj interesant, în sensul întrebãrilor adresate cetãþenilor din Petroºani, dar ºi alãturãrii personalitãþilor faþã de care alegãtorii sã-ºi exprime preferinþa. Rezultatele acestuia aratã situaþii inedite. ªi cum PNL nu are candidat pentru Primãria Petroºani, conform algoritmului din USL, au fost testaþi Haralambie Vochiþoiu ºi Costel Avram, pe lângã Tiberiu Iacob Ridzi ºi Ioan Rus. Ultimii doi se situeazã în marja de eroare a celorlalte sondaje efectuate de PSD ºi PDL, ceea ce denotã cã sondajul PNL este corect, ca ºi celelalte. Clasamentul în preferinþele alegãtorilor din Petroºani sunt: Tiberiu Iacob Ridzi – 60,2%, Ioan Rus – 29,3%, Costel Avram – 10%, Haralambie Vochiþoiu – 3%. Pentru consiliul local alegã-

COLÞUL LUI DENIS

torii opteazã pentru USL – 67%, iar pe locul doi se claseazã PP-DD cu 11,60%. PDL are 6% în preferinþele petroºãnenilor, lucru ce aratã încã o datã cã nu este în regulã pentru Tiberiu Iacob Ridzi dacã va câºtiga fotoliul de primar, pentru cã nu ar avea susþinere politicã în consiliul local. Sau cine ºtie, poate trece la USL, dupã alegeri, pentru a atinge obiectivele promise, aºa cum au facut ºi

USL, respectiv Alin Simota – PNL ºi Ioan Rus – PSD, comparaþi cu actualul deputat Monica Iacob Ridzi – PDL. Scorul este în favoarea lui Simota cu 39,6%, la 28,8%, procentul Monicãi Ridzi. Intre Ioan Rus ºi Monica Iacob Ridzi, a pierdut în faþa alegãtorilor tot Monica I.Ridzi: Ioan Rus -54%, iar Monica Iacob Ridzi – 27,1%. De precizat cã restul rãspunsurilor celor intervievaþi, de pânã la

alþi primari, precum Gheorghe Ile, Ilie Pãducel ºi Ilie Botgros ºi au reuºit sã realizeze ce nici nu bãnuiau datoritã susþinerii politice de la centru. Exceptând Ilie Botgros… Pentru ºefia Consiliului Judeþean, PNL a ales cinci nume ale principalelor partide, dar ºi ale celor care au fãcut multã gãlãgie. Clasamentul sondajului liberalilor aratã astfel: Mircea Ioan Moloþ (PNL) 47%, Dorin Gligor(PDL) – 16%, Costel Avram(PRM) – 15%, Mircia Muntean(UNPR) – 14%, Rãzvan Mariº (PP-DD) – 4%. Gligor, Avram ºi Muntean sunt umãr la umãr, dar foarte departe de Moloþ primul clasat. Din cele ºapte formaþiuni politice testate în sondaj pentru Consiliului Judeþean, USL are 59,6 % din preferinþe. Deci, Mircea Moloþ poate sta liniºtit în privinþa susþinerii. La capitolul ”deputaþi”, liberalii au vrut sã afle cum sunt percepuþi cei doi lideri ai

100%, au fost ”nu ºtiu”, ”nu rãspund”, ”nici unul”. ªi din acest al treilea sondaj reiese cã USL deþine supremaþia în doleanþele cetãþenilor Petroºaniului, pe toate palierele, exceptând Primãria Petroºani. Dacã PNL îºi pãstreazã procentul din sondaje, va deþine ºefia judeþului prin Mircea Ioan Moloþ ºi majoritatea în Consiliul Judeþean Hunedoara, alãturi de partenerii de alianþã, fãrã nici o primejdie care s-ar putea încadra în marja de eroare. Valea Jiului se pare cã va fi reprezentatã în Camera Deputaþilor tot de oamenii USL. Ce mai cred petroºãnenii despre nivelul de trai al ultimilor ani, sub ”stãpânirea” PDL-istã? 80% dintre aceºtia susþin cã nivelul de trai s-a înrãutãþit, iar 74% considerã cã situaþia economicã a Petroºaniului s-a înrãutãþit. Ileana FIRÞULESCU

din nou, tensiuni o datã cu anunþarea numirii lui Haralambie Vochiþoiu în fruntea filialei judeþene Hunedoara. Cauza este: în douã luni, trei preºedinþi! Vreo 40 de lideri ai filialelor locale au spus cã vor demisiona din funcþii.

cial. S-a mai vorbit, tot ca o supãrare majorã, de faptul cã Vochiþoiu ar fi împãrþit fluturaºi electorali, pe care se semnase tot ca preºedinte al PPDD Hunedoara. Hari Vochiþoiu a spus cã a folosit aceastã titulaturã doar pe un material de informare, dosarul rãmânând la partid. Ca urmare a acestor supãrãri, printre altele, mulþi lideri ai partidului ºiau anunþat demisia, alþii nu au dorit sã comenteze situaþia fiind prea

Diaconescu ne leagã o lungã prietenie. Am trecut prin multe împreunã”

aralambie Vochiþoiu, anunþatul viitor preºedinte PP-DD Hunedoara:

H tidului cu privire la Haralambie Vochiþoiu, dar nu existã încã nici o hârtie oficialã în acest sens. Activitatea în judeþ nu este blocatã, se lucreazã intens”.

heorghe Rus, preºedinte PP-DD Vaþa:

G

Dupã ce se mai potoliserã puþin spiritele în Partidul Poporului – Dan Diaconescu, dupã schimbarea cu nici douã luni în urmã a conducerii judeþene a partidului, situaþia s-a inflamat din nou când s-a anunþat numirea lui Haralambie Vochiþoiu în fruntea PP filiala judeþeanã Hunedoara. Liderii locali din judeþ nu mai au sentimentul siguranþei lucrului fãcut, încrederea ºi stilul de muncã în echipã în loc sã se consolideze, a fost diluat prin trei schimbãri în douã luni, a treia fiind Haralambie Vochiþoiu. Mai mult, stiulul de ”impunere” hotãrât, pe alocuri agresiv în limbaj ºi atitudine, caracteristic fostului preºedinte al PSD Petroºani, a cam deranjat. Mai mult, deranjul liderilor locali a venit în urma declaraþiilor de presã ale acestuia ºi folosirea titulaturii de preºedinte PP-DD Hunedoara pe înscrisuri înainte de a fi numit ofi-

supãraþi, ºi la supãrare se pot spune vorbe grele. Luni, în Biroul Executiv al PP-DD Hunedoara, ar fi trebuit sã fie uns oficial ca preºedinte Haralambie Vochiþoiu, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Totuºi ºedinþa a avut loc fãrã oficialii de la Bucureºti, prinºi cu treburi în alte judeþe. La ºedinþã a fost invitat ºi Vichiþoiu, care s-a prezentat ºi ºi-a prezentat intenþiile de lucru, ceea ce n-a potolit supãrãrile, dimpotrivã.

ãzvan Mareº, preºedinte în funcþie PP-DD Filiala judeþeanã Hunedoara:

”Ieri (luni – n.n.), în Biroul Judeþean, mi-am exprimat punctul de vedere la cât de pãguboase sunt aceste schimbãri la conducerea partidului, filiala judeþeanã: în douã luni, trei preºedinþi! Joi, când sper cã vine secretarul general al partidului, îmi voi da demisia din Biroul Judeþean al PP. Ceea ce se întâmplã ne afecteazã

Vom vedea. În plus, vor fi alegeri în partid dupã scrutin”.

icolae Morar, N coordonator PP-DD Valea Mureºului: ”Nu fac nici un comentariu pânã dupã ºedinþa de Birou cu cei de la Bucureºti, de joi. Nu doresc sã aduc atingere imaginii partidului ºi prin comentarii care ar fi neavenite acum”.

aj Tunaru, preºedinte PP-DD Valea Jiului:

R

”Am încercat, aºa cum am putut, sã calmez spiritele ca ºi în cazul Sanda- Mareº. Dar de

R

”Joi, vom avea o întâlnire cu factori de conducere ai partidului ºi nu aº vrea sã comentez pânã atunci. Deocamdatã eu sunt preºedinte ºi coordonez stategia de campanie electoralã. Am fost informat telefonic de secretarul general al par-

imaginea, ne afecteazã direct pe noi ºi este o notã proastã pentru partid”.

ãtãlin C Decebal, coordonator PP-DD Orãºtie-Geoagiu: ”Deocamdatã H. Vochiþoiu nu este preºedinte. Preºedinte este Rãzvan Mareº. Ieri (luni – n.n.), la ºedinþa Biroului Judeþean, ca invitat, Vochiþoiu s-a prezentat ºi ne-a spus cã el va fi preºedinte. Eu ºtiu cã în conducere sunt Mareº, Suciu ºi Sanda. útia sunt! Sigur, dacã Vochiþoiu va respecta statutul, oamenii, vom respecta decizia pentru cã nu putem sã dãm înapoi.

data asta nu merge. Vreo 40-45 de lideri vor sã demisioneze. Eu, personal, nu sunt supãrat pe Hari Vochiþoiu. El a profitat de un val bun, cel al PP, ºi a reuºit sã convingã. Dar în acest judeþ, fiecare filialã a cheltuit bani, energie, muncã foarte multã ºi la asta nu se gândeºte nimeni. Nu poþi sã schimbi atât de des conducerea. Sigur se poate întâmpla acest lucru, dar din motive foarte solide, când se încalcã statulul, sau când e vorba de fapte grave. ªi eu voi pleca ºi voi urma echipa. De mic am fost învãþat în echipã ºi o voi face din solidaritate. Îmi pare rãu sã spun asta având în vedere cã pe mine ºi pe Dan

”Decizia de numire a mea a fost luatã la Bucureºti ºi azi-mâine ar trebui sã soseascã oficial. Da, ºi eu am auzit cã existã supãrãri în partid. Mare parte din ei: Raj Tunaru ºi Tunaru Raj! Nu, nu fac nici un comentariu pentru cã nu face bine PP. Trebuie sã facem echipã pentru cã soluþiile nu trebuie tranzacþionate de 2-3 lideri. Probabil cã sunt supãraþi de aceste schimbãri din ultima vreme, dar ce vinã am eu? M-au ºi întrebat, ei ce garanþii au. Le-am spus cã ei, comparativ cu conducerea judeþului, sunt aleºi, deci ei, în teritoriu, nu au nici o problemã.Cît priveºte numele ºi funcþia le-am folosit doar pe un material prezentat în faþa Biroului ºi pe dosar, da era numele ºi funcþia. Ce puteam sã scriu acolo, în calitate de ce? Eu îi înþeleg, dar când vor vedea cã am venit ca sã muncim împreunã, situaþia se va schimba”. Scandalul pare a se fi produs, dupã cum spun neoficial unii lideri PP, din cauza aerului de superioritate afiºat ºi folosirea, prea des, a expresiei ”oamenii mei”, fãcând referire la cele 200 de persoane care l-au urmat pe Haralambie Vochiþoiu, dupã spusele sale. Iritaþi, parte din cei care au tras la înfiinþarea PP au exclamat: ãsta crede cã e în PSD de vine sã facã pe deºteptul crezându-ne pe noi proºti? Dacã este aºa, înseamnã cã Hari Vochiþoiu nu a înþeles de ce s-au supãrat cei de la PSD ºi s-au descotorosit de el, dincolo de trãdãrile invocate. Vom vedea… Ileana FIRÞULESCU


Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 21 martie 2012

8 Actualitate

Actualitate 9

Criza lasã metanul în subteranele Vãii Jiului studiile de specilaitate indicã faptul cã volumul de gaz degajat este de peste 2,8 milioane de metri cub.

roiectele de captare a metanului din subteranele Valea Jiului sunt blocate de conjunctura nefavorabilã. Compania americanã care ºi-a propus sã degazeze unele perimetre miniere a fost grav afectatã de recesiunea financiarã, iar CNH aºteaptã sã intre în lichidare ca sã poatã dezvolta aceastã activitate prin noua structurã ce va fi înfiinþatã.

P

Gazul metan reprezintã cel mai periculos component al subteranelor Vãii Jiului. Metanul se gãseºte din belºug în minele de cãrbune ºi este „responsabil” pentru majoritatea accidentelor de muncã grave produse la subunitãþile extractive. Pentru cã tot existã instalaþii speciale, unii – printre care ºi CNH – s-au gândit sã-l capteze ºi sã-l transforme într-un produs aducãtor de venituri suplimentare. Pe lângã licenþa de exploatare a resurselor minerale, CNH deþine ºi avizele pentru exploatarea gazului metan, dar activitatea este concretizatã într-o prea micã mãsurã. La Exploatarea Minierã Lupeni se aplicã deja captarea metanului, prin staþiile de degazare obiºnuite, iar metanul este utilizat pentru încãlzirea apei, în folosul propriu. La fel se întâmplã la Vulcan ºi mai existã premisele pentru Livezeni ºi Paroºeni, însã proiectul CNH nu poate fi pus deocamdatã în practicã. Cu ajutorul unor echipamente de cogenerare se produce energie electricã ºi termicã. Dacã cea termicã va putea fi folositã, probabil, la scarã zonalã, energia electricã astfel obþinutã poate fi injectatã în reþeaua electricã naþionalã. Pentru cã fondurile necesare sunt imense faþã de

A mericanii, blocaþi de crizã

posibilitãþile Companiei, de circa 10 milioane de dolari/ instalaþie, în urmã cu circa trei ani oficialii CNH au decis sã se asocieze cu

un investitor. A avut loc ºi o licitaþie în vederea atribuirii contractului de asociere în participaþiune, pentru valorificarea gazului de minã provenit din staþiile de degazare. Niciunul dintre cei doi ofertanþi nu au fost, însã, calificaþi, aºa cã proiectul nu a putut merge mai departe. „Am început o gândire cu Hidrolecetrica, pe timpul lui Mihai David, de a utiliza gazul metan la suprafaþã, pentru producerea de energie ºi apã caldã la scarã micã, dar proiectul nu s-a concretizat. La acest moment, o asociere cu o firmã este imposibil de realizat, având în vedere datoria istoricã a Companiei ºi posibilitatea ca asocierea sã intre în faliment odatã cu CNH”, a expli-

cat Constantin Jujan, directorul general al CNH. Proiectul nu este abandonat, totuºi, ºi va fi reluat în viitorul apropiat, dupã înfiinþarea noii societãþi, curãþate de datoriile care greveazã acum ctivitatea, ºi care va prelua minele aflate pe program de închidere. Iar proiectul se poate implementa cu succes ºi pentru minele viabile, dar numai dupã includerea lor în viitorul complex energetic. Potrivit directorului Constantin Jujan, EM Paroºeni deþine deja o staþie de degazare ce poate fi utilizatã, în timp ce la Livezeni se intenþioneazã achiziþionarea uneia pentru zona centralã a minei, adicã pentru stratul 13, unde s-a produs explozia din decembrie 2003. Rezerve de metan existã suficient, iar

Parteneriat pentru prevenirea delincvenþei juvenile in cauzã cã delincvenþa D juvenilã este o problemã de actualitate, care preocupã factorii responsabili, reprezentanþii Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara ºi cei ai Inspectoratului Judeþean de Poliþie Hunedoara au decis ca, în acest an, sã desfãºoare în parteneriat mai multe proiecte. „Justiþia pentru minori este, în România, o problemã deschisã. În prezent, sistemul se concentreazã mai mult pe sancþionarea, decât pe reeducarea celor care încalcã legea, ignorându-se cã, de fapt, infractorii minori sunt mai degrabã victime”, a precizat inspectorul ºef al ISJ Hunedoara, Alexandru Lãutaru.În acelaºi timp, se considerã cã programele educaþionale sau cele preventive sunt insuficiente, iar cele douã instituþii amintite au decis sã deruleze mai multe proiecte comune. Astfel, în perioada 2 +

6 aprilie, are loc acþiunea „Sãptãmâna ºcoala altfel”, ce se va desfãºura în toate municipiile ºi oraºele judeþului Hunedoara. În cadrul acestuio proiect va fi derulat programul „Poliþist pentru o zi”, destinat elevilor din clasele IX – XII. Pentru elevii de clasa a V-a este dedicat programul „unde-i lege, nu-i tocmealã”, care are drept scop prevenirea faptelor de naturã penalã de cãtre minori sub 14 ani. Proiectul „Sã exmatriculãm violenþa” are drept scop prevenirea violenþei ºcolare în ciclul gimnazial ºi îmbunãtãþirea climatului de siguranþã ºi este destinat

elevilor din clasele VI-VIII, iar proiectul „Sã învãþãm din greºeli” îºi propune prevenirea infracþionalitãþii în rândul elevilor de liceu. Noutatea acestor proiecte, faþã de celelalte derulate pânã în prezent, este cã vor fi organizate câte patru sesiuni sãptãmânale, cu fiecare grupã de elevi în parte ºis e va pune accent pe acumularea de informaþii noi, pe creºterea stimei de sine, pe formarea atitudinilor de respingere a presiunii grupului ºi pe medierea stãrii conflictuale dintre elevi. Car men COSMAN

Compania Naþionalã a Huilei nu este singura interesatã de metanul din subteranul Vãii Jiului. ªi societatea cu capital american „Panonian Energy” a intrat pe piaþã cu intenþia de a extrage metanul în anul 1998, când au demarat negocierile pentru concesionarea unor perimetre miniere. În 1999, firma a încheiat un acord cu CNH, prin care aceasta din urmã ºi-a dat acceptul pentru concesiune. În plus, în octombrie 2002, Guvernul României a adoptat o hotãrâre prin care perimetrul minier de la Aninoasa a fost concesionat firmei americane pe o perioada de 30 de ani. În paralel, reprezentanþii „Panonian Energy” au concesionat mai multe zãcãminte, majoritatea care nu mai sunt folosite de CNH. Firma a fost însã învinsã de criza financiarã. Prof. Radu Sorin, reprezentantul americanilor în

judeþul Hunedoara, spune cã societatea nu ºi-a mai putut continua activitatea ºi ºi-a închis porþile. „Investiþiile erau destul de mari.. Forajul pentru o singurã sondã, cu fracturarea rocilor s-a cifrat la circa un milion de dolari ºi era nevoie de minim 4 sonde. Asta însemna 4 milioane de dolari. Intenþionau sã se extindã, dar au fost afectaþi puternic de crizã”, a precizat Radu Sorin. A renunþat ºi la concesiunea perimetrelor ºi al licenþa de exploatare, care a fost transferatã spre altã societate, dar nici despre aceasta nu se mai ºtie nimic. Car men COSMAN

Stop cerºetoriei! irecþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara va desfãºura, miercuri 21 martie 2012, acþiuni comune, în cadrul Zilei Internaþionale a Copiilor strãzii, sub denumirea „Stop cerºetoria!” cu Poliþia Localã Deva ºi Hunedoara cu scopul de a identifica copiii strãzii ºi minorii aflaþi pe stradã nesupravegheaþi de pe raza municipiilor Deva ºi Hunedoara.

D

Din perspectiva drepturilor copilului, cerºetoria reprezintã una dintre cele mai grave forme de exploatare prin muncã a copilului, indiferent de motivaþiile pãrinþilor sau adulþilor cãrora le sunt încredinþaþi copiii. DGASPC Hunedoara adreseazã rugãmintea cãtre locuitorii judeþului de a semnala imediat cazurile de copii aflaþi pe stradã, la cerºit sau la vânzare de ziare ºi recomandarea de a înceta sã le ofere bani, pentru cã astfel se încurajeazã ºi se susþine cerºetoria. Sesizãrile privind astfel de cazuri se pot face la numerele de telefon ale Direcþiei: 0254 233341, 0254 983 telefonul gratuit al copilului, telefonul

Hoþi prinºi în flagrant oi tineri din Lupeni au fost prinºi de poliþiºti fix în casa pe care voiau sã o prãdeze. Vecinii au alertat poliþia, pentru cã ºtiau cã locatarii din acel apartament sunt plecaþi.

D

ºtiind cã proprietara locuinþei este plecatã din localitate . ”La faþa locului s-au deplasat douã patrule de siguranþã publicã care i-au surprins în flagrant în interiorul apartamentului pe cei doi tineri de 28 ºi 27 de ani, ambii din Lupeni. În cauzã s-a întocmit dosar

penal pentru sãvârºirea infracþiunii de furt calificat”, spune purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara Bogdan Niþu. Cei doi bãrbaþi au fost reþinuþi pentru 24 de ore, urmând sã fie prezentaþi instanþei cu propunere de arestare preventivã. Diana MITRACHE

Poliþia a ajuns la faþa locului în urma unui apel primit la 112 ºi oamenii legii au avut marea surprizã sã gãseascã în casã hoþii. Totul s-a petrecut la ora 4:30, luni noaptea, când Poliþia Municipiului Lupeni a fost sesizatã de cãtre un cetãþean despre faptul cã a auzit zgomote în apartamentul situat deasupra locuinþei sale,

Avocatul Poporului va acorda audienþe la Prefecturã

gratuit de urgenþã 0 800 110 iroul Teritorial Alba - Iulia al 203 al “Echipei mobile de Instituþiei Avocatul intervenþie rapidã în cazuri de abuz, neglijare ºi exploatare a Poporului va acorda audienþe la copilului”; la numãrul unic sediul Instituþiei Prefectului – naþional de urgenþe 112; tele- judeþul Hunedoara fonul unic european 116 111 sau în scris la sediul central din Urmare a demersului Instituþiei Deva, B-dul Iuliu Maniu, nr.18. Prefectului - judeþul Hunedoara în În cursul anul 2011 au fost vederea apropierii instituþiilor statului derulate, în parteneriat cu cãtre cetãþeni, în ultimele trei luni Poliþia Municipiului Deva ºi reprezentanþii Biroului Teritorial Alba Hunedoara, Poliþia Localã Deva Iulia a Instituþiei Avocatul Poporului au ºi Hunedoara, Inspectoratul acordat asistenþã juridicã unui numãr de Judeþean de Poliþie Hunedoara aproximativ 75 de cetãþeni ai judeþului ºi Inspectoratul de Jandarmi Hunedoara. Judeþean „Decebal” Hunedoara, acþiuni de identificare a copiilor care cerºesc în stradã, a minorilor cu comportament deviant ºi acþiuni de promovare a comportamentelor sociale sãnãtoase. În evidenþele DGASPC Hunedoara figurau la nivelul anului 2011 un numãr de 12 cazuri de copii ai strãzii, 1 copil fiind din alt judeþ. Cazurile au fost soluþionate prin asigurarea serviciilor de consiliere, monitorizare în familie ºi acordarea de prestaþii sociale de la SPAS – urile de domiciliu pentru un numãr de 5 copii ºi instituirea unei mãsuri de protecþie specialã într-un centru de primire în regim de urgenþã pentru 6 copii. În evidenþele DGASPC Hunedoara figureazã în acest an un numãr de 12 cazuri de copii ai strãzii dintre care copii 5 din alte judeþe. Pentru 5 copii s-au instituit mãsuri de protecþie specialã într-un centru de primire în regim de urgenþã ºi 7 copii au fost redaþi în familia naturalã beneficiind de servicii de consiliere ºi monitorizare din partea DGASPC Hunedoara ºi prestaþii sociale de la SPAS - urile de domiciliu. În urma evaluãrilor efectuate de cãtre specialiºtii instituþiei s-a constatat cã toþi aceºti copii, puºi într-o situaþie traumatizantã de cãtre propriile familii, necesitã pe lângã acordarea mãsurilor imediate de limitare a situaþiei de risc ºi perioade lungi de consiliere psihologicã, fiind bine cunoscut faptul cã la o vârstã fragedã, orice traumã suferitã de micuþi lasã urme adânci în personalitatea viitorului adult. V iorica POPESCU

B

Continuând aceastã acþiune, aducem la cunoºþiinþa cetãþenilor judeþului Hunedoara care doresc asistenþã juridicã cã se pot prezenta la sediul Instituþiei Prefectului judeþul Hunedoara luni, 26.03.2012 începând cu orele 10.00 pentru a putea discuta cu reprezentanþii Biroului Teritorial Alba - Iulia a Instituþiei Avocatul Poporului.


Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 21 martie 2012

8 Actualitate

Actualitate 9

Criza lasã metanul în subteranele Vãii Jiului studiile de specilaitate indicã faptul cã volumul de gaz degajat este de peste 2,8 milioane de metri cub.

roiectele de captare a metanului din subteranele Valea Jiului sunt blocate de conjunctura nefavorabilã. Compania americanã care ºi-a propus sã degazeze unele perimetre miniere a fost grav afectatã de recesiunea financiarã, iar CNH aºteaptã sã intre în lichidare ca sã poatã dezvolta aceastã activitate prin noua structurã ce va fi înfiinþatã.

P

Gazul metan reprezintã cel mai periculos component al subteranelor Vãii Jiului. Metanul se gãseºte din belºug în minele de cãrbune ºi este „responsabil” pentru majoritatea accidentelor de muncã grave produse la subunitãþile extractive. Pentru cã tot existã instalaþii speciale, unii – printre care ºi CNH – s-au gândit sã-l capteze ºi sã-l transforme într-un produs aducãtor de venituri suplimentare. Pe lângã licenþa de exploatare a resurselor minerale, CNH deþine ºi avizele pentru exploatarea gazului metan, dar activitatea este concretizatã într-o prea micã mãsurã. La Exploatarea Minierã Lupeni se aplicã deja captarea metanului, prin staþiile de degazare obiºnuite, iar metanul este utilizat pentru încãlzirea apei, în folosul propriu. La fel se întâmplã la Vulcan ºi mai existã premisele pentru Livezeni ºi Paroºeni, însã proiectul CNH nu poate fi pus deocamdatã în practicã. Cu ajutorul unor echipamente de cogenerare se produce energie electricã ºi termicã. Dacã cea termicã va putea fi folositã, probabil, la scarã zonalã, energia electricã astfel obþinutã poate fi injectatã în reþeaua electricã naþionalã. Pentru cã fondurile necesare sunt imense faþã de

A mericanii, blocaþi de crizã

posibilitãþile Companiei, de circa 10 milioane de dolari/ instalaþie, în urmã cu circa trei ani oficialii CNH au decis sã se asocieze cu

un investitor. A avut loc ºi o licitaþie în vederea atribuirii contractului de asociere în participaþiune, pentru valorificarea gazului de minã provenit din staþiile de degazare. Niciunul dintre cei doi ofertanþi nu au fost, însã, calificaþi, aºa cã proiectul nu a putut merge mai departe. „Am început o gândire cu Hidrolecetrica, pe timpul lui Mihai David, de a utiliza gazul metan la suprafaþã, pentru producerea de energie ºi apã caldã la scarã micã, dar proiectul nu s-a concretizat. La acest moment, o asociere cu o firmã este imposibil de realizat, având în vedere datoria istoricã a Companiei ºi posibilitatea ca asocierea sã intre în faliment odatã cu CNH”, a expli-

cat Constantin Jujan, directorul general al CNH. Proiectul nu este abandonat, totuºi, ºi va fi reluat în viitorul apropiat, dupã înfiinþarea noii societãþi, curãþate de datoriile care greveazã acum ctivitatea, ºi care va prelua minele aflate pe program de închidere. Iar proiectul se poate implementa cu succes ºi pentru minele viabile, dar numai dupã includerea lor în viitorul complex energetic. Potrivit directorului Constantin Jujan, EM Paroºeni deþine deja o staþie de degazare ce poate fi utilizatã, în timp ce la Livezeni se intenþioneazã achiziþionarea uneia pentru zona centralã a minei, adicã pentru stratul 13, unde s-a produs explozia din decembrie 2003. Rezerve de metan existã suficient, iar

Parteneriat pentru prevenirea delincvenþei juvenile in cauzã cã delincvenþa D juvenilã este o problemã de actualitate, care preocupã factorii responsabili, reprezentanþii Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara ºi cei ai Inspectoratului Judeþean de Poliþie Hunedoara au decis ca, în acest an, sã desfãºoare în parteneriat mai multe proiecte. „Justiþia pentru minori este, în România, o problemã deschisã. În prezent, sistemul se concentreazã mai mult pe sancþionarea, decât pe reeducarea celor care încalcã legea, ignorându-se cã, de fapt, infractorii minori sunt mai degrabã victime”, a precizat inspectorul ºef al ISJ Hunedoara, Alexandru Lãutaru.În acelaºi timp, se considerã cã programele educaþionale sau cele preventive sunt insuficiente, iar cele douã instituþii amintite au decis sã deruleze mai multe proiecte comune. Astfel, în perioada 2 +

6 aprilie, are loc acþiunea „Sãptãmâna ºcoala altfel”, ce se va desfãºura în toate municipiile ºi oraºele judeþului Hunedoara. În cadrul acestuio proiect va fi derulat programul „Poliþist pentru o zi”, destinat elevilor din clasele IX – XII. Pentru elevii de clasa a V-a este dedicat programul „unde-i lege, nu-i tocmealã”, care are drept scop prevenirea faptelor de naturã penalã de cãtre minori sub 14 ani. Proiectul „Sã exmatriculãm violenþa” are drept scop prevenirea violenþei ºcolare în ciclul gimnazial ºi îmbunãtãþirea climatului de siguranþã ºi este destinat

elevilor din clasele VI-VIII, iar proiectul „Sã învãþãm din greºeli” îºi propune prevenirea infracþionalitãþii în rândul elevilor de liceu. Noutatea acestor proiecte, faþã de celelalte derulate pânã în prezent, este cã vor fi organizate câte patru sesiuni sãptãmânale, cu fiecare grupã de elevi în parte ºis e va pune accent pe acumularea de informaþii noi, pe creºterea stimei de sine, pe formarea atitudinilor de respingere a presiunii grupului ºi pe medierea stãrii conflictuale dintre elevi. Car men COSMAN

Compania Naþionalã a Huilei nu este singura interesatã de metanul din subteranul Vãii Jiului. ªi societatea cu capital american „Panonian Energy” a intrat pe piaþã cu intenþia de a extrage metanul în anul 1998, când au demarat negocierile pentru concesionarea unor perimetre miniere. În 1999, firma a încheiat un acord cu CNH, prin care aceasta din urmã ºi-a dat acceptul pentru concesiune. În plus, în octombrie 2002, Guvernul României a adoptat o hotãrâre prin care perimetrul minier de la Aninoasa a fost concesionat firmei americane pe o perioada de 30 de ani. În paralel, reprezentanþii „Panonian Energy” au concesionat mai multe zãcãminte, majoritatea care nu mai sunt folosite de CNH. Firma a fost însã învinsã de criza financiarã. Prof. Radu Sorin, reprezentantul americanilor în

judeþul Hunedoara, spune cã societatea nu ºi-a mai putut continua activitatea ºi ºi-a închis porþile. „Investiþiile erau destul de mari.. Forajul pentru o singurã sondã, cu fracturarea rocilor s-a cifrat la circa un milion de dolari ºi era nevoie de minim 4 sonde. Asta însemna 4 milioane de dolari. Intenþionau sã se extindã, dar au fost afectaþi puternic de crizã”, a precizat Radu Sorin. A renunþat ºi la concesiunea perimetrelor ºi al licenþa de exploatare, care a fost transferatã spre altã societate, dar nici despre aceasta nu se mai ºtie nimic. Car men COSMAN

Stop cerºetoriei! irecþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara va desfãºura, miercuri 21 martie 2012, acþiuni comune, în cadrul Zilei Internaþionale a Copiilor strãzii, sub denumirea „Stop cerºetoria!” cu Poliþia Localã Deva ºi Hunedoara cu scopul de a identifica copiii strãzii ºi minorii aflaþi pe stradã nesupravegheaþi de pe raza municipiilor Deva ºi Hunedoara.

D

Din perspectiva drepturilor copilului, cerºetoria reprezintã una dintre cele mai grave forme de exploatare prin muncã a copilului, indiferent de motivaþiile pãrinþilor sau adulþilor cãrora le sunt încredinþaþi copiii. DGASPC Hunedoara adreseazã rugãmintea cãtre locuitorii judeþului de a semnala imediat cazurile de copii aflaþi pe stradã, la cerºit sau la vânzare de ziare ºi recomandarea de a înceta sã le ofere bani, pentru cã astfel se încurajeazã ºi se susþine cerºetoria. Sesizãrile privind astfel de cazuri se pot face la numerele de telefon ale Direcþiei: 0254 233341, 0254 983 telefonul gratuit al copilului, telefonul

Hoþi prinºi în flagrant oi tineri din Lupeni au fost prinºi de poliþiºti fix în casa pe care voiau sã o prãdeze. Vecinii au alertat poliþia, pentru cã ºtiau cã locatarii din acel apartament sunt plecaþi.

D

ºtiind cã proprietara locuinþei este plecatã din localitate . ”La faþa locului s-au deplasat douã patrule de siguranþã publicã care i-au surprins în flagrant în interiorul apartamentului pe cei doi tineri de 28 ºi 27 de ani, ambii din Lupeni. În cauzã s-a întocmit dosar

penal pentru sãvârºirea infracþiunii de furt calificat”, spune purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara Bogdan Niþu. Cei doi bãrbaþi au fost reþinuþi pentru 24 de ore, urmând sã fie prezentaþi instanþei cu propunere de arestare preventivã. Diana MITRACHE

Poliþia a ajuns la faþa locului în urma unui apel primit la 112 ºi oamenii legii au avut marea surprizã sã gãseascã în casã hoþii. Totul s-a petrecut la ora 4:30, luni noaptea, când Poliþia Municipiului Lupeni a fost sesizatã de cãtre un cetãþean despre faptul cã a auzit zgomote în apartamentul situat deasupra locuinþei sale,

Avocatul Poporului va acorda audienþe la Prefecturã

gratuit de urgenþã 0 800 110 iroul Teritorial Alba - Iulia al 203 al “Echipei mobile de Instituþiei Avocatul intervenþie rapidã în cazuri de abuz, neglijare ºi exploatare a Poporului va acorda audienþe la copilului”; la numãrul unic sediul Instituþiei Prefectului – naþional de urgenþe 112; tele- judeþul Hunedoara fonul unic european 116 111 sau în scris la sediul central din Urmare a demersului Instituþiei Deva, B-dul Iuliu Maniu, nr.18. Prefectului - judeþul Hunedoara în În cursul anul 2011 au fost vederea apropierii instituþiilor statului derulate, în parteneriat cu cãtre cetãþeni, în ultimele trei luni Poliþia Municipiului Deva ºi reprezentanþii Biroului Teritorial Alba Hunedoara, Poliþia Localã Deva Iulia a Instituþiei Avocatul Poporului au ºi Hunedoara, Inspectoratul acordat asistenþã juridicã unui numãr de Judeþean de Poliþie Hunedoara aproximativ 75 de cetãþeni ai judeþului ºi Inspectoratul de Jandarmi Hunedoara. Judeþean „Decebal” Hunedoara, acþiuni de identificare a copiilor care cerºesc în stradã, a minorilor cu comportament deviant ºi acþiuni de promovare a comportamentelor sociale sãnãtoase. În evidenþele DGASPC Hunedoara figurau la nivelul anului 2011 un numãr de 12 cazuri de copii ai strãzii, 1 copil fiind din alt judeþ. Cazurile au fost soluþionate prin asigurarea serviciilor de consiliere, monitorizare în familie ºi acordarea de prestaþii sociale de la SPAS – urile de domiciliu pentru un numãr de 5 copii ºi instituirea unei mãsuri de protecþie specialã într-un centru de primire în regim de urgenþã pentru 6 copii. În evidenþele DGASPC Hunedoara figureazã în acest an un numãr de 12 cazuri de copii ai strãzii dintre care copii 5 din alte judeþe. Pentru 5 copii s-au instituit mãsuri de protecþie specialã într-un centru de primire în regim de urgenþã ºi 7 copii au fost redaþi în familia naturalã beneficiind de servicii de consiliere ºi monitorizare din partea DGASPC Hunedoara ºi prestaþii sociale de la SPAS - urile de domiciliu. În urma evaluãrilor efectuate de cãtre specialiºtii instituþiei s-a constatat cã toþi aceºti copii, puºi într-o situaþie traumatizantã de cãtre propriile familii, necesitã pe lângã acordarea mãsurilor imediate de limitare a situaþiei de risc ºi perioade lungi de consiliere psihologicã, fiind bine cunoscut faptul cã la o vârstã fragedã, orice traumã suferitã de micuþi lasã urme adânci în personalitatea viitorului adult. V iorica POPESCU

B

Continuând aceastã acþiune, aducem la cunoºþiinþa cetãþenilor judeþului Hunedoara care doresc asistenþã juridicã cã se pot prezenta la sediul Instituþiei Prefectului judeþul Hunedoara luni, 26.03.2012 începând cu orele 10.00 pentru a putea discuta cu reprezentanþii Biroului Teritorial Alba - Iulia a Instituþiei Avocatul Poporului.


10 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 21 martie 2012

Sub lentila camerelor de supraveghere A

dministraþia localã de la Lupeni implementeazã sistemul “Big brother”. Cei de aici au atribuit contractul pentru implementarea sistemului de supraveghere video urbanã ºi lucrãri de montaj a acestuia în cadrul proiectului “Sistem de Supraveghere Video Urbanã” în municipiul Lupeni.

“Camerele de supraveghere vor fi montate în intersecþii ºi în preajma unitãþilor ºcolare”, afirmã reprezentanþii administraþiei publice din Lupeni. În cadrul proiectului vor fi montate 41 de camere de supraveghere. Printre administraþiile locale care au recurs la aceasta acþiune sunt cea de la Petrila ºi Petroºani. Raul IRINOVICI

Valoarea la care a fost atribuit contractul este de aproape 630 de mii de lei. Potrivit reprezentanþilor administraþiei locale de la Lupeni, proiectul are rolul de a reduce infracþionalitatea în municipiu.

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

HOROSCOP

21 martie 2012

Energia ºi perseverenþa vã ajutã sã finalizaþi un proiect început cu mai mult timp în urmã. În prima parte a zilei, un prieten vã propune o colaborare avantajoasã, care vã va aduce satisfacþii materiale nesperate. Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu partenerul de viaþã!

Dimineaþa faceþi o scurtã cãlãtorie în care îmbinaþi interesele profesionale cu cele personale. Sunteþi foarte încrezãtor în capacitãþile dumneavoastrã ºi aveþi tendinþa sã vã asumaþi prea multe riscuri. În relaþiile cu colaboratorii, fiþi mai flexibil ºi nu încercaþi sã vã impuneþi.

Sunteþi tensionat datoritã programului încãrcat de la locul de muncã. Nu vã manifestaþi nemulþumirea în faþa ºefului. Aveþi încredere ºi nu vã lãsaþi copleºit! Veþi rezolva cu bine toate sarcinile. Totul este sã aveþi rãbdare ºi sã vã pãstraþi echilibrul în tot ceea ce faceþi.

Un bãrbat mai în vârstã vã propune o afacere din care puteþi câºtiga în scurt timp o sumã importantã de bani. În cursul dupã-amiezii sunteþi nevoit sã plecaþi într-o cãlãtorie în interes de serviciu. Cu acest prilej, sar putea sã cunoasteþi un viitor partener de afaceri.

Vã simþiþi în formã ºi faceþi planuri îndrãzneþe de viitor. Este un moment prielnic pentru investiþii pe termen lung, pentru a începe noi afaceri ºi pentru cãlãtorii în interes personal. Profitaþi de moralul ridicat pe care îl aveþi astãzi! Aveþi mari ºanse de reuºitã.

Datoritã dificultãþilor financiare, s-ar putea sã se declanºeze o ceartã în familie. Sunteþi plin de energie ºi puteþi sã finalizaþi o lucrare începutã cu mai mult timp în urmã. Nu pierdeþi ocazia! Cheltuiþi cu mãsurã ºi aveþi în vedere ºi necesitãþile familiei.

Aveþi mari ºanse de reuºitã în tot ce faceþi la locul de muncã ºi în interes personal. Voinþa ºi încrederea în sine vã ajutã sã depãºiþi toate dificultãþile. Este un moment foarte bun pentru a susþine examene, lucrãri ºi proiecte. Nu neglijaþi problemele persoanei iubite.

În prima parte a zilei vã ocupaþi de o problemã financiarã mai veche. Dacã vi se propune o colaborare, nu o refuzaþi. Ar putea sã producã o schimbare favorabilã în viaþa dumneavoastrã. Þineþi cont de sfaturile partenerului de viaþã! Lucrurile încep sã meargã mai bine.

Sunteþi plin de elan ºi aveþi iniþiative inspirate. Puteþi avea mari satisfacþii pe plan profesional ºi intelectual, dacã daþi dovadã de perseverenþã. Pe plan sentimental, nu aveþi de ce sã vã plângeþi. Fiþi modest în relaþiile cu prietenii. O sã aveþi numai de câºtigat.

Începeþi ziua cu elan ºi încredere, care vã sporesc randamentul. Nu aveþi nici un fel de probleme de comunicare. S-ar putea sã plecaþi într-o cãlãtorie de afaceri. Acordaþi mai mult timp odihnei, altfel riscaþi sã aveþi probleme de sãnãtate. Trebuie sã vã mai menajaþi.

Situaþia financiarã nu este satisfãcãtoare, dar nu reuºeºte sã vã descurajeze sau sã vã determine sã vã pierdeþi încrederea în forþele proprii. Chiar dacã vã simþiþi în formã, gândiþi-vã bine înainte de a acþiona ºi fiþi prudent. Dupã-amiazã s-ar putea sã primiþi o veste neplãcutã.

Începeþi ziua cu o bucurie. Primiþi o sumã mare de bani dintr-o afacere demaratã cu mai multe zile în urmã împreunã cu un prieten. Acum puteþi sã vã faceþi planuri îndrãzneþe de viitor ºi sã cumpãraþi un obiect de valoare pe care vi-l doriþi de mult. Bazaþi-vã pe intuiþie.


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 21 martie 2012

Lupta politicã se ascute în mediul online eoficial, campania electoralã a început încã de prin toamna anului trecut, când, încetiºor, au început sã se strângã rândurile pe scena politica, sã se creeze ºi recreeze alianþe, sã se încheie pe faþã sau pe la colþuri tot felul de înþelegeri.

n dragoste, rãzboi ºi campanie electoralã… totul e permis

N

În ultima vreme, bãtãlia politicã s-a ascuþit ºi pe online. Au apãrut peste noapte tot felul de bloguri ºi conturi de Facebook care-i susþin pe unii candidaþi în defavoarea altora.

Î

i spun ”NU” lui Resmeriþã

Un exemplu ar fi cã în ultimele trei luni, pe lângã un blog dedicat neregulilor administraþiei lupenene, au mai apãrut încã douã, mai incisive ºi mai hotãrâte sã-i convingã pe oameni „sã spunã NU lui Cornel Resmeriþã” la alegerile locale din iunie. ”Blogul nostru îºi propune sã scoatã în evidenþã, prin mijloace civilizate, în special articole din presã, reamintite populaþiei Lupeniului ºi nu numai, lucruri despre actuala ”dictaturã” aducãtoare de pieire care administreazã oraºul. Dar (existã un dar) ca sã ne raportãm spuselor dum-

Î

neavoastrã, dacã singur ºansã, singura variantã ar fi Brânduºe, îl vom susþine din principiu. Ca Lupeniul, cu ajutorul lui Dumnezeu sã scape de ghearele actualului primal ºi ale camarilei sale. Iar mai apoi, vom vedea. Dacã va fi nevoie, v-om critica pe mai departe”, îºi prezintã bloggerii din Lupeni motivaþia creãrii site-ului care-i pune la zid pe Cornel ºi Cristian Resmeriþã ºi pe city-managerul Gabriel Lungu. Mai mult, unele voci susþin cã în spatele acestor campanii online ar fi unul dintre contracandidaþii primarului Cornel Resmeriþã, Constantin Brânduºe. Acesta neagã totul, spunând cã el întotdeauna îºi asumã lucrurile pe care le spune ºi nu se ascunde în

spatele unor identitãþi false. ”Eu am un cont de Facebook, îmi asum acþiunile pentru ce fac ºi nici de contul meu nu am vreme la cât sunt de ocupat cu afacerile mele. Nu ºtiu cine sunt cei care au

pornit aceastã campanie împotriva lui Resmeriþã, nu îi cunosc. Eu chiar nu am timp sã stau pe bloguri. ªi dacã îmi fãceam blog, îl fãceam pe numele meu, nu pe unul fals”, a declarat Constantin Brânduºe.

O etapã “aglomeratã” nscrierile din etapa a II-a în clasele 0 ºi I au debutat ieri cu “o avalanºã de pãrinþi” la câteva unitãþi ºcolare din Petroºani.

Î

Astfel, la ªcoala Generalã “I. G. Duca”, în doar câteva ore, au fost înscriºi câteva zeci de copii.

În urma derulãrii primei etape de înscriere, aici, au mai rãmas libere 29 de locuri la clasa I ºi 15 la clasa pregãtitoare. “În prima zi am avut o adevãratã avalanºã de pãrinþi care au venit sã-ºi înscrie copiii. Ân doar câteva ore am fãcut 20 de înscrieri. Pãrinþii au impresia cã dacã se vor înscrie primii ºi se vor afla pe

primele locuri pe liste atunci copiii lor vor beneficia de mai multe ºanse de a fi înscriºi. Nu este, însã, aºa pentru cã va urma o evaluare a tuturor dosarelor ºi abia atunci se va decide care copii vor fi înscriºi la ºcoala noastrã”, a precizat Elena Gîrjob, director ªc. Gen. “I. G. Duca” Petroºani. La aceastã unitate ºcolarã, de criteriile de care se va þine cont la înscriere se aflã: tradiþia de familie, zona în care se aflã locurile de muncã ale pãrinþilor sau dacã micuþii au frecventat cursurile grãdiniþei de la aceastã ºcoalã. Dupã încheierea ºi celei de-a II-a etape de înscriere (în data de 27 martie) vor urma alte douã etape de înscriere. Ideea de bazã, dupã cum au þinut sã precizeze reprezentanþii instituþiilor de învãþãmânt, este cã fiecare copil are un loc rezervat ºi nimeni nu va rãmâne neînscris. Chiar dacã nu va prinde un loc la ºcoala unde ar fi vrut sã-l înscrie pãrinþii… Mir cea NISTOR

Cornel Resmeriþã spune însã cã nu acordã vreo importanþã celor apãrute în mediul virtual legat de el. ”Este normal sã se întâmple aºa ceva, pentru cã se apropie campania electoralã. Toatã lumea face ce vrea, posteazã ce vrea. Dar vom vedea la alegeri, când Resmeriþã va avea 70%, iar ei 1 sau 2%, cu postãrile lor cu tot. Mai mult, nu putem mulþumi pe toatã lumea. Nici nu vreau sã-i critic eu, ar trebui sã conteze ca sã-i critic. Încã nu au înþeles cã nu poþi câºtiga criticându-i pe ceilalþi”, precizeazã primarul municipiului Lupeni. Deputatul Cristian

Resmeriþã menþioneazã cã importante sunt preferinþele electoratului: ”Nici nu ar trebui sã comentãm astfel de treburi. Orice acþiune a lor e normalã, cã vine campania electoralã ºi aºa ºtiu sã facã o campanie, prin atacuri la persoanã. De cele mai multe ori se vorbeºte urât despre activitatea cuiva. Este uºor sã critici pe celãlalt când nu faci nimic. Dar preferinþele electoratului se aratã la vot”. Gabriel Lungu crede cã cei care se ascund în spatele unor mesaje anonime au probleme medicale. ”Cei care se ascund în spatele unor telefoane anonime, emailuri false ºi alte identitãþi false sunt frustraþi care au grave probleme medicale. Nimeni nu este perfect, nimeni nu face lucrurile foarte bine, iar critica constructivã este binevenitã, dar sã acuzi ºi sã jigneºti din spatele unei identitãþi false este o problemã. Astfel de oameni au probleme psihice. Dar asta este, la noi în România o campanie electoralã se face prin atacuri la persoanã, nu prin soluþii constructive de rezolvare a problemelor”, spune citymanagerul municipiului Lupeni. Anamaria NEDELCOFF


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 21 martie 2012

Dorin Curtean vrea fotoliul lui Pãducel ity managerul oraºului Petrila, Dorin Curtean râvneºte la fotoliul ºefului sãu, Pãducel.

C

În sfârºit, turiºtii care vor veni în Valea Jiului vor fi mai informaþi rientarea pentru turist care vine în Valea Jiului este un lucru dificil la acest moment, în condiþiile în care nu sunt foarte multe indicatoare ºi nici puncte de informare despre zona ºi atracþiile ei.

O

La Petroºani spre exemplu, înfiinþarea unui loc de

unde sã se furnizeze date pentru cei veniþi din afarã, este un lucru mai mult decât stringent. Din fericire, de puþin timp, primãria a eliberat autorizaþia de construire pentru un asemenea centru, finanþat de Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului. “Autorizaþia de con-

strucþie s-a eliberat undeva la sfârºitul lunii februarie, astfel cã lucrãrile vor putea începe într-un timp foarte scurt. Ele sunt prevãzute sã dureze aproximativ 2 ani, însã cu siguranþã nu vor dura atât de mult, pentru cã interesul este sã se finalizeze cât mai repede. Va fi o clãdire doar cu parter ºi va avea o formã

modernã”, ne-a declarat Nicolae Taºcã, purtãtor de cuvânt la Primãria Petroºani. Centrul de Informare Turisticã de la Petroºani se va construi în zona Parchetului ºi va costa 600.000 de lei. Un punct asemãnãtor se va ridica ºi la Vulcan. Luiza ANDRONACHE

Un salvamontist pentru Staþiunea Parâng n singur salvamontist plãtit ºi nicio ºansã de angajare a altor salvatori montani. Aºa se prezintã situaþia în ceea ce priveºte Formaþiunii Salvamont Petroºani, care acþioneazã în staþiunea de interes naþional Parâng.

U

Salvamontiºtii din Parâng au cerut sprijinul administraþiei locale de la Petroºani, aºa încât sã mai poatã fi deblocate unele posturi ºi sã se poatã face angajãri. În Parâng este un singur salvamontist angajat cu contract, restul fiind voluntari, în timp ce ºeful Formaþiunii Salvamont Petroºani, Dumitru Bârlida, este pensionar. Asta în condiþiile în care numai în acest sezon salvatorii montani au avut peste 60 de intervenþii specifice, în cazul unor turiºti care s-au accidentat. „Am discutat cu privire la posibilitatea deblocãrii posturilor. La ora actualã este un singur salvamontist cu contract ºi 11 voluntari”, a precizat Dumitru Bârlida, ºeful Salvamont Petroºani. Numai cã legea este destul de ingratã, cel puþin în acest caz, iar de angajãri nici nu poate fi vorba. „Nu se pot face angajãri, pentru cã legea prevede cã acest serviciu se face pe bazã de voluntariat. Doar în cazuri excepþionale s-ar putea face angajãri, însã pe alte servicii”, a explicat Nicolae Taºcã, purtãtor de cuvânt al Primãriei Petroºani. De precizat cã, de regulã, acþiunile de salvare la care participã salvatorii montani sunt deosebit de complexe. Numai la ultima intervenþie, de luni, când a fost nevoie de coborârea ciobanului mort din Parâng, a fost nevoie de 4 salvamontiºti. Car men COSMAN

Incendiatorii de miriºti, supravegheaþi prin satelit roprietarii de teren care incendiazã vegetaþia uscatã vor putea fi traºi la rãspundere, asta dupã ce þãranii vor fi monitorizaþi direct din satelit.

P

Decizia a fost luatã în urma unui protocol semnat de pompierii hunedoreni împreunã cu inspectorii APIA ºi cei ai Gãrzii de Mediu, alarmaþi de numãrul extrem de mare de incendii de vegetaþie din ultimele zile. Legea interzice curãþarea terenurilor de resturile de vegetaþie pin incendierea lor, mai ales cã una dintre subvenþiile acordate de APIA sunt tocmai pentru curãþarea miriºtilor ºi terenurilor agricole.

Dar proprietarii lor recurg de cele mai multe ori la cea mai uºoarã metodã ºi deseori focurile scapã de sub control. Deºi procedeul s-a împãmântenit, anul trecut reprezentanþii ISU Hunedoara abia au putut aplica vreo 2 amenzi ºi asta pentru cã þãranii nu recunosc în ruptul capului cã au dat foc la miriºti. Dar, de acum nu vor mai putea nega ºi riscã pe lângã amenzi usturãtoare, sistarea subvenþiei ºi chiar sã rãspundã penal. Protocolul parafat de Inspectoratul General pentru Situaþii de Urgenþã, Garda de Mediu ºi Agenþia de Plãþi ºi Intervenþii pentru Agriculturã va duce la identificarea corectã a locaþiei unde a avut loc arderea vegetaþiei uscate de pe miriºti sau pãºuni prin inter-

mediul unei aplicaþii care genereazã informaþii colectate prin satelit. „Prin intermediul acestei tehnici de ultimã generaþie poate fi identificat cu uºurinþã ºi proprietarul terenului pe care s-a produs arderea. APIA poate suspenda acordarea subvenþiilor destinate igienizãrii terenurilor chiar dacã fermierii folosesc focul deschis pentru curãþarea terenurilor cu obþinerea, în prealabil, a permisului de lucru cu foc”, a declarat lt. Anemona Doda, purtãtor de cuvânt ISU Hunedoara. De la începutul acestei luni, pompierii hunedoreni au intervenit la stingerea a 411 incendii de vegetaþie uscatã. Car men COSMAN

Curtean nu dezvãluie partidul din partea cãruia va candida, însã se vehiculeazã ca fiind candidatul PP-DD, deºi acum este membru PD-L. „Voi candida la funcþia de primar însã doar atât spun. Nu spun dacã independent sau din partea cãrei formaþiuni politice. Deocamdatã mã gândesc”, afirmã Curtean. Preºedintele PDL Hunedoara Dorin Gligor afirmã cã numele candidaþilor va fi fãcut public zilele urmãtoare. În anumite localitãþi se cunosc deja candidaþii democrat liberali. “Surprizele sunt surprize. Ne putem aºtepta la orice. Însã ºtim cã în localitãþile unde primarii sunt de la PDL aceºtia vor merge mai departe în luptã”, spune Gligor. Pânã în 9 mai, data la care partidele politice trebuie sã facã public numele candidaþilor, surprizele se vor þine lanþ. Raul IRINOVICI


2012-3-21  

M inerii încep P reþul la energia electricã plãtitã de CNH a fost mãrit cu aproape 100 de lei pe PAGINA A 3-A Partidul Poprului – Dan Diacon...

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you