Page 1

Cotidian regional  Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului  Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011  Anul I  Nr. 85

Cronica Vãii Jiului Vineri, 16 martie 2012

www.cronicavj.ro  E-mail: cronicavj@gmail.com  Telefon: 0374.906.687  12 pagini  1 LEU

Caz unic în România!

Cu drept deplin de practicã în ºapte þãri, nu este recunoscut de þara sa

Rectorul Universitãþii Petroºani, neconfirmat de Ministerul Educaþiei inisterul Educaþiei Naþionale nu se grãbeºte sã-l valideze pe noul Rector al Universitãþii Petroºani, ales la finele lunii februarie.

M

>>> PAGINA A 3-A

Ciudãþenii sau Cioda(ru)þenii la Universitatea Petroºani espre matrapazlâcurile de la Universitatea Petroºani au curs râuri de cernealã, atât a noastrã, a jurnaliºtilor, cât ºi a procurorilor DNA.

D

>>> PAGINA A 3-A

Minerii cer CNH-ului sã nu le mai opreascã cotizaþiile pentru sindicat a Compania Naþionalã a Huilei de puþinã vreme existã o practicã ce îngrãdeºte dreptul angajatului sã aleagã în ce organizaþie sindicalã doreºte sã activeze.

L datã cu O întoarcerea în þarã a specialistului în medicina militarã în zone de rãzboi, Cristian Remus Hârºan, din Vulcan, secretarul de stat în Ministerul Sãnãtãþii a aflat cã România nu are legislaþie în recunoaºterea diplomelor din Uniunea Europeanã, deºi UE le recunoaºte pe cele româneºti.

PAGINILE 6-7

>>> PAGINA A 5-A

RAPPS îl lasã pe drumuri pe Gheorghe Barbu ostul ministru al Muncii, hunedoreanul Gheorghe Barbu, care este acum secretar general al Camerei Deputaþilor a rãmas aproape pe strãzi, dupã ce RAPPS a scos la licitaþie apartamentul din zona Dorobanþi pe care acesta îl ocupa, ca locuinþã de serviciu.

F

>>> PAGINA A 5-A


2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 16 martie 2012

PIERDERI Pierdut Certificat constatator emis în temeiul art. 17 alin. 1, lit. a, din Legea nr. 359/2004 eliberat de oficiul Registrului Comerþului de pe lângã Tribunalul Hunedoara, pentru firma S.C. Media Press 2000 SRL.

Ansamblul Artistic Parângul al Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani a început repetiþiile ºi face înscrieri pentru noi membri ce doresc sã înveþe tainele dansului. Înscrierile se fac la sediul Casei de Culturã Studenþeºti dupã urmãtorul program: Parângul între orele 14:30 - 16:30 de luni-joi Parângul Mic între orele 17:00 - 18:00 de luni-joi. Sunt aºteptaþi atât copiii preºcolari cât ºi elevi de liceu ºi studenþi. Nicolae NICOARÃ

ANUNÞURI

Cronica Vãii Jiului

Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Telefon 0722 448 428

 Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?  Vrei sã te dezvolþi?  Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?  Vrei sã faci bani?

Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428

Cronica Vãii Jiului

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

ADRESA NOASTRÃ

Director:

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:10 Teleshopping 11:30 Burlacul III (r) 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Justiþiarul 23:00 În puii mei! Xtra Show 0:15 Viaþa-n puºcãrie

National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 În cãutarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Gadgeturi, Gadgeturi, Gadgeturi 12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Copii contra pãrinþi 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 1 x 2 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Suflete pereche 20:15 La vitezã maximã 22:30 Ameninþare mortalã 0:30 Gadgeturi, Gadgeturi, Gadgeturi (r)

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Crimele din Midsomer (r) - Fabrica discordiei 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:15 În paºi de dans (r) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Românii au talent 23:00 În pat cu duºmanul 1:15 În paºi de dans (r)

Prima TV 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r)

TVR 1

8:00 România, zi de zi! 10:10 Secretele de la palat (s) 10:30 Medium (r) 11:25 Circ internaþional 11:30 Teleshopping 11:40 Fabrica de staruri 12:00 Nimeni nu-i perfect 11:50 Legenda cavalerului 12:30 Nimeni nu-i perfect rãtãcitor ºi a frumoasei Razãde-Lunã (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Sport, dietã ºi o vedetã (r) 12:30 UEFA Champions League (live) 13:45 Teleshopping 13:20 Legenda cavalerului 14:15 Întâlnirea inimilor (s) rãtãcitor ºi a frumoasei Razãde-Lunã (r) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 14:00 Jurnalul TVR 15:00 Totul despre mame (r) 14:45 e-Forum (rep.) 16:00 Furia apei (r) 15:30 Tribuna partidelor parla18:00 Focus 18 mentare 19:00 Focus Sport 16:00 Parlamentul României 17:40 Legenda cavalerului 19:30 Cireaºa de pe tort rãtãcitor ºi a frumoasei Razã20:30 Iubiri secrete (r) de-Lunã 21:30 Iubiri secrete (r) 18:53 Jurnalul TVR 22:30 Iubiri secrete (r) 20:00 Dezbaterile Jurnalului 20:45 Fabrica de staruri 23:15 Nimeni nu poate opri 21:00 O datã-n viaþã crimele 23:10 Unde a dispãrut 1:30 Trãdaþi în dragoste Dianne? Redifuzare 0:45 În pat cu Madonna

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN, Gabriela RIZEA, Denis RUS

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 16 martie 2012

Rectorul Universitãþii Petroºani, neconfirmat de Ministerul Educaþiei inisterul Educaþiei Naþionale nu se grãbeºte sã-l valideze pe noul Rector al Universitãþii Petroºani, ales la finele lunii februarie.

M

Cu un picior în pensie ºi cu un înlocuitor desemnat încã de la finele lunii februarie, Rectorul Universitãþii Petroºani, Emil Pop, conduce în continuare instituþia de învãþãmânt superior. Asta pentru cã Ministerul Educaþiei Naþionale nu l-a validat deocamdatã pe noul Rector, Aron

Poantã, desemnat câºtigãtor al acestor alegeri extrem de contro-

versate desfãºurate în Dealul Institutului, precedate de o campanie

extrem de durã, cu acuze venite din toate pãrþile. Aron Poantã a obþinut

104 voturi ºi a fost urmat de Radu Sorin, cu 85 de voturi, ºi Ionel Vereº cu

doar 16 voturi, însã desemnarea lui a stârnit un val de nemulþumiri. Se anunþa chiar cã alegerile ar putea fi contestate, însã cel puþin pânã acum acest lucru nu s-a întâmplat, cel puþin la nivel oficial. „Confirmarea nu a venit încã, însã, conform metodologiei, ministerul trebuie sã rãspundã în 30 de zile. Aºa cã, suntem în grafic. Conform legii, pânã la confirmarea rectorului ales, rectorul în exerciþiu în continuã mandatul”, a explicat Ilie Rãscolean, preºedintele Senatului din Universitatea Petroºani. Car men COSMAN

Ciudãþenii sau Cioda(ru)þenii la Universitatea Petroºani espre matrapazlâcurile de la Universitatea Petroºani au curs râuri de cernealã, atât a noastrã, a jurnaliºtilor, cât ºi a procurorilor DNA.

D

Ce au scris ziariºtii, despre afacerile controversate ale fostului rector Emil Pop, cititorii au aflat. Ce au fãcut procurorii DNA rãmâne încã o enigmã. A, ca sã nu uit, înainte sã intrãm în mici detalii. Un gest lãudabil al fostului rector, Emil Pop de a împãrþi felicitãri ºi trandafiri roºii (sic!) doamnelor ºi domniºoarelor. Cã Pop le-a semnat ca ºi cum ar mai fi rector, deºi era pensionar, iar alegerile l-au decis rector pe Poantã (bine cã nu e validat de Minister încã) e o chestie ce þine pânã la urmã de demnitatea fiecãruia. Întrebarea ar fi cu ce bani au fost fabricate acele felicitãri, proprii sau ai instituþiei? O altã întrebare mai rãutãcioasã ar fi ce a fãcut rectorul Pop, de data aceasta în calitate

de manager de proiect cu banii pe care ar fi trebuit sã-i împartã unor profesori. E vorba de proiectul e-lerning, iar din câte se aude, banii profesorilor i-ar fi folosit Pop pentru a achiziþiona o limuzinã. Ceva firimituri i-ar fi scãpat totuºi ºi apropiaþilor sãi. Se ºtiu ei cei care anul trecut prin primãvarã-varã încasau zeci de mii de lei degeaba. Câteva dintre urmãrile alegerilor de la Universitate ºi un mod

evident de utilizare absolut corectã a banilor instituþiei de învãþãmânt, de cine altcineva, decât Dacian Ciodaru: Ziua de joi 23 februarie. Se scoate suma de 2.000 de lei pentru comisie sau ce-o fi fost ºi se acoperã... inginereºte: o consolã centralã telefonicã ºi componente internet pentru cãmine. O altã treabã, tot inginereascã, dar nu o inginerie financiarã. Cicã

se fac documente retroactiv, care sã arate consumul de materiale (vopsea lavabilã ºi nu numai), unde sunt puºi sã semneze muncitorii din instituþie, însã aceºtia refuzã. Din aceastã cauzã în acest moment sunt dezechilibre majore între realitatea fapticã din magazii ºi documente. Solicitãm public ca imediat organele abilitate sã intre pe fir ºi sã verifice aceste aspecte care ar putea avea ºi aspecte de naturã penalã. O altã informaþie pe care am primit-o face referire la achiziþiile de mobilier, deºi de aproape 3 ani de zile nu este voie ca în instituþiile, cum este universitatea, sã se facã astfel de investiþii. Ca fapt divers, ce nu are însã absolut nicio legãturã cu Universitatea Petroºani, Dacian Ciodaru, spun sursele noastre, ar fi fericitul posesor a 3 apartamente, asta pe lângã limuzina de lux, din colosalul salariu de sub 2000 lei lunar. Marius MITRACHE

Majorare sau restituire? L

iderii coaliþiei au decis în 12 martie ca salariile bugetarilor sã fie majorate începând cu luna iunie, urmând ca Guvernul sã analizeze procentul cu care se va face majorarea. Funcþionarii ºi reprezentanþii lor din Valea Jiului aplaudã iniþiativa Executivului, însã considerã cã aici nu este vorba de majorare, ci de o restituire. “Cu siguranþã suntem mulþumiþi. Însã, nu s-au mãrit salariile, ci s-a ajuns la sumele care ne-au fost diminuate cu acel 25 %. Practic, aºa se reîntregeºte”, ne-a declarat Daniel Viºan, lider de sindicat la primãria Petroºani. “Cred cã nu este vorba de o mãrire, ci ni se restituie ce ni s-a luat. ªtiþi foarte bine cã printr-o hotãrâre de Guvern, s-a hotãrât cã bugetarii trebuie sã ducã criza în spate. Acum, mi se pare normal sã ni se dea înapoi ce ni s-a luat. Corect era sã ne dea ºi banii care ni s-au reþinut în aceºti 3 ani”, a declarat ºi Adrian Negoe, secretar la primãria Petroºani. La acest moment, pe rolul instanþelor de judecatã existã procese prin care se decide legalitatea sau ilegalitatea acordãrii unor sporuri pentru funcþionari. Cel mai disputat spor este cel de dispozitiv care înseamnã 25 % din salariul minim pe economie. Luiza ANDRONACHE


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 16 martie 2012

Pedofilii... la gura politicienilor eputatul PDL Alin Popoviciu vrea sã iniþieze un proiect de lege cu privire la castrarea chimicã a pedofililor ºi monitorizarea acestora cu brãþãri electronice.

D

“În primul rând, cer ca un om dovedit a fi pedofil sã poatã fi condamnat la închisoare pe viaþã ºi ca pragul minim sã fie ridicat la cel puþin 15-20 de ani de închisoare. Apoi, în cazul eliberãrii, respectivul sã poarte o brãþarã prin intermediul cãreia sã se ºtie unde se aflã ºi ce face. Genul acesta de monitorizare existã ºi în Germania. Dacã recidiveazã, trebuie castrat chimic. Acest lucru nu înseamnã nimic altceva decât cã i se vor administra niºte medicamente prin care i se stopeazã

pornirile sexuale. Nu va pãþi nimic, atât doar cã viaþa lui sexualã îi va fi redusã la tãcere”, a declarat Alin Popoviciu. Proiectul privind combaterea pedofiliei va fi depus sãptãmâna viitoare la Camera Deputaþilor ºi va trebui sã obþinã majoritatea voturilor senatorilor. Politicienii hunedoreni sunt ºi pro ºi contra unei astfel de pedepse, iar unii dintre ei cred cã pedofilii dovediþi ar trebui sã aibã parte de suferinþe mai grozave. Senatorul PSD Cosmin Nicula s-a declarat revoltat de propunerea lui Popoviciu, menþionând cã procedeul castrãrii chimice ar fi o pedeapsã prea micã pentru un pedofil. ”E o idee grozavã ºi aº propune ca primul castrat chimic sã fie chiar Popoviciu, pentru cã are diaree verbalã care nu e bunã pentru un politician. E o pedeapsã prea

suficient de mare pentru un pedofil, pentru cã ei, prin ceea ce fac, distrug o fiinþã pentru tot restul vieþii ei. La ce amploare a a luat fenomenul în ultima vreme, nimic nu este suficient ca sã-i opreascã”. ”Eu propun castrarea cu barda, nu cea chimicã. ªi nu numai pentru pedofili, ci pentru violatori, în general. Dacã nu mã înºel, ªtefan cel Mare avea un decret referitor la tãierea ”spurcãciunii învârtoºate care se aflã prin pãrþile fãtãtoare ale femeii”. Deci eu susþin varianta mai drasticã”, spune Daniel Moraru, consilier local PRM la Uricani. Bogdan Þîmpãu, deputat PNL, spune cã va vota un asemenea proiect cu douã mâini: ”Eu, ca tatã, nu pot decât sã încurajez un astfel de proiect. L-aº vota cu douã mâini”. Anamaria NEDELCOFF

micã pentru pedofili. Ce spune cã susþine toate agresivi, mai frustraþi, cã mãsurile care ar putea le-aº face eu? Nu pot sã sunt oameni. Eu zic cã opri un pedofil: ”Eu sunt vã spun, cã dupã aceea dacã i-a prins cã-s de acord cu orice va interveni ºi CNN-ul sã pedofili, gata cu ei, sã-i pedeapsã pentru pedofili, împuºte, cã nu produc mã întrebe ºi m-ar acuza orice îi poate opri sã mai nimic pentru þarã, þara cã încalc drepturile omufacã rãu copiilor”. lui”, a declarat Nicula. produce pentru ei. Ei pot Primarul municipiului ”Eu nu cunosc proiecface rãu copiilor ºi dacã tul, dar în cazuri extreme Vulcan, Gheorghe Ile, se nu mai au ”obiectul” cu se impun mãsuri aratã mai neîndurãtor în pricina. Tot aºa e ºi cu extreme. Este o situaþie privinþa pedepsirii dracu: toþi se tem de el, mai complicatã, dar pedofiliei. ”Eu nu sunt de dar nu l-a vãzut nimeni”, pedofilii meritã pedepsiþi acord cu castrarea chimdeclarã Gheorghe Ile. foarte drastic”, spune ºi icã. Eu zic cã trebuie sã-i Dorel ªchiopu, consilideputatul PSD Cristian împuºte. Cã boala tot er local PRM la Vulcan, Resmeriþã. existã. Agresivitatea tot spune cã el susþine ºi casÎn schimb, senatorul rãmâne, dacã strânge un trarea chirurgicalã: ”Eu PDL Dorin Pãran nu se copil de gât? Nu e ca la sunt de acord chiar cu aratã foarte încântat de motanii castraþi, care se castrarea chirurgicalã. proiectul colegului de cuminþesc, ãºtia sunt mai Nicio pedeapsã nu este partid. ”Nu susþin aºa ceva, pentru cã eu nu ºtiu ce înseamnã castrare chimicã. Dacã e o intervenþie fizicã… Judeþean de Urgenþã Deva a spaþiilor în C O N V O C A T O R Spitalului Doamne fereºte! Eu nu suprafaþã de 813,53 mp. din imobilul proprietatea publicã a Judeþului Hunedoara: Policlinica Veche Dacia; pot fi de acord cu aºa In temeiul prevederilor art.94 alin.1 ºi 3 din Legea 13.Proiect de hotãrâre privind completarea inventaruceva. Nu sunt edificat ºi administraþiei publice locale nr.215/2001, republicatã, cu lui bunurilor aparþinând domeniului public al Judeþului nu pot fi de acord cu modificãrile ºi completãrile ulterioare ºi ale Legii Hunedoara; aºa ceva”, este de nr.52/2003 privind transparenþa decizionalã în adminis14.Proiect de hotãrâre privind aprobarea Acordului de traþia publicã, se convoacã Consiliul Judeþean Hunedoara pãrere Pãran. asociere între Consiliul Judeþean Hunedoara ºi în ºedinþã ordinarã, la sediul acestuia, pentru data de 23 Deputatul PNL Inspectoratul de Poliþie al Judeþului Hunedoara pentru martie 2012, orele 1100, cu urmãtoarea ordine de zi : Mariana Câmpeanu realizarea unor servicii de interes public judeþean; 1.Proiect de hotãrâre privind aprobarea organigramei

Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera

ºi statului de funcþii ale aparatului de specialitate al Consiliului Judeþean Hunedoara; 2.Proiect de hotãrâre privind aprobarea statului de funcþii al Sanatoriului de Pneumoftiziologie Geoagiu; 3.Proiect de hotãrâre privind aprobarea organigramei ºi statului de funcþii ale Serviciului public judeþean Salvamont Hunedoara; 4.Proiect de hotãrâre privind aprobarea rezultatului final al evaluãrii anuale a managerilor unor instituþii publice de culturã din subordinea Consiliului Judeþean Hunedoara pentru activitatea desfãºuratã în anul 2011; 5.Proiect de hotãrâre privind aprobarea Regulamentului privind circulaþia pe drumurile publice judeþene a vehiculelor rutiere cu mase ºi dimensiuni maxime admise precum ºi a celor cu greutãþi ºi/sau dimensiuni de gabarit care depãºesc limitele maxime prevãzute de Ordonanta de Guvern nr.43/1997 privind regimul drumurilor, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare ºi exercitarea controlului, constatarea contravenþiilor ºi aplicarea sancþiunilor de cãtre împuterniciþii Consiliului Judeþean Hunedoara; 6.Proiect de hotãrâre privind atribuirea licenþelor de traseu pentru unele trasee cuprinse în Programul de transport public judeþean de persoane prin curse regulate, valabil în perioada 01.07.2008 – 30.04.2013; 7.Proiect de hotãrâre privind atribuirea unor licenþe de traseu pentru efectuarea serviciului de transport public judeþean de persoane prin curse regulate speciale; 8.Proiect de hotãrâre privind modificarea Programului de lucrãri de întreþinere ºi reparaþii drumuri ºi poduri judeþene pe anul 2012; 9.Proiect de hotãrâre privind aprobarea actualizãrii devizului general pentru unele obiective de investiþii ale Consiliului Judeþean Hunedoara; 10.Proiect de hotãrâre pentru aprobarea documentaþiilor tehnico-economice privind unele obiective de investiþii ale Consiliului Judeþean Hunedoara; 11.Proiect de hotãrâre privind aprobarea acordãrii unor finanþãri nerambursabile pentru anul 2012; 12.Proiect de hotãrâre privind darea în administrarea

15.Proiect de hotãrâre privind asocierea Judeþului Hunedoara cu unele unitãþi administrativ-teritoriale din judeþ în vederea constituirii Asociaþiei ”Serviciul judeþean pentru ocrotirea animalelor fãrã stãpân”; 16.Proiect de hotãrâre privind asocierea Judeþului Hunedoara, prin Serviciul public judeþean Salvamont Hunedoara, cu Municipiul Petroºani, prin Consiliul Local al Municipiului Petroºani ºi Municipiul Lupeni, prin Consiliul Local al Municipiului Lupeni, în vederea realizãrii în comun a unor acþiuni de interes public judeþean; 17.Proiect de hotãrâre privind aprobarea rectificãrii bugetului propriu al judeþului Hunedoara pe anul 2012; 18.Proiect de hotãrâre privind aprobarea rectificãrii ºi virãrilor de credite bugetare în cadrul bugetelor de venituri ºi cheltuieli pe anul 2012 ale spitalelor publice de interes judeþean; 19.Proiect de hotãrâre privind modificarea unui buget de proiect finanþat în cadrul POR 2007 – 2013; 20.Proiect de hotãrâre privind aprobarea proiectului ”Extinderea ºi reabilitarea infrastructurii de apã ºi apã uzatã în judeþul Hunedoara” ºi a cofinanþãrii acestuia din cadrul Programului Operaþional Sectorial Mediu; 21.Proiect de hotãrâre privind modificarea Hotãrârii Consiliului Judeþean Hunedoara nr.9/2012 pentru aprobarea componenþei comisiilor de concurs/examinare pentru ocuparea funcþiilor de ºef de secþie, ºef de laborator ºi ºef de serviciu din cadrul Spitalului Judeþean de Urgenþã Deva; 22.Proiect de hotãrâre privind desemnarea reprezentantului Consiliului Judeþean Hunedoara în Adunarea Generalã a Acþionarilor de la Societatea Comercialã APAPROD S.A. Deva; 23.Proiect de hotãrâre pentru modificarea Hotãrârii Consiliului Judeþean Hunedoara nr.175/2009 privind desemnarea reprezentanþilor Consiliului Judeþean Hunedoara în consiliile de administraþie ale unitãþilor de învãþãmânt special din Judeþul Hunedoara; PREªEDINTE, Mir cea IOAN MOLOÞ


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 16 martie 2012

a Compania Naþionalã a Huilei de puþinã vreme existã o practicã ce îngrãdeºte dreptul angajatului sã aleagã în ce organizaþie sindicalã doreºte sã activeze.

L

Mai exact, liderii de sindicat de la Muntele, adicã Bebe Nica & Co beneficiazã de un favor din partea actualei conduceri a CNH în sensul în care finanþiºtii din companie reþin pe statul de platã un anumit procent din salariul angajatului ºi în varsã în contul sau conturile sindicaliºtilor. Bine, în semn de mulþumire Nica ºi locotenenþii lui Jurcã,

Minerii cer CNH-ului sã nu le mai opreascã cotizaþiile pentru sindicat Cozma, Temneanu, Domokoº ºi Ciubotaru, au cerut sã le fie micºorate salariile, asta e cu totul o altã poveste ce þine de zicala nicio faptã bunã nu rãmâne nepedepsitã! Sindicaliºtii cu siguranþã se vor apãra ºi vor spune cã dintotdeauna CNH reþinea un procent pentru sindicat de la angajat. Lucru adevãrat ºi poate normal pânã în momentul în care CNH avea doar un singur sindicat, ºi anume Liga Sindicatelor Miniere ºi nu ca în momentul de faþã când peste noapte au rãsãrit ca ciupercile sindicate peste sindicate.

Pentru directorul general al CNH, Constantin Jujan ar fi poate momentul sã-i lase pe toþi sindicaliºtii, cu sindicatele lor, sã-ºi strângã singuri cotizaþiile de la cei care doresc sã le fie membri. Aceasta este ºi pãrerea multor mineri care nu ar mai vrea sã le fie oprite diferite sume de bani ca ºi cum ar fi o obligaþie a lor sã fie membri de sindicat la Muntele. “ Nu este corect sã mi se opreascã aceºti bani. Cred cã este chiar ilegal. Eu dacã vreau sã dau cuiva bani îl caut ºi îi dau. Aºa mi s-ar pãrea corect”, spune Adrian, miner la EM

RAPPS îl lasã pe drumuri pe Gheorghe Barbu

ostul ministru al Muncii, hunedoreanul Gheorghe Barbu, care este acum secretar general al Camerei Deputaþilor a rãmas aproape pe strãzi, dupã ce RAPPS a scos la licitaþie apartamentul din zona Dorobanþi pe care acesta îl ocupa, ca locuinþã de serviciu.

F

La licitaþia, destul de controversatã, s-a

prezentat un singur ofertant care a ºi achiziþionat locuinþa ocupatã acum de Gheorghe Barbu. Cu o suprafaþã de 95 de metri pãtraþi, apartamentul are 3 camere, iar noul proprietar a scos din buzunar 123.000 de euro, adicã aproximativ 1.300 de euro pe metrul pãtrat. Actualul chiriaº, Gheorghe Barbu, nu a vrut sã participe la licitaþie ºi spune cã se va muta de acolo imediat ce i

se va cere acest lucru. „În primul rând nu mã intereseazã sã am o casã în Bucureºti. În plus, preþul pentru care a fost scoasã la vânzare mi s-a pãrut prea mare. Este o casã veche, construitã în 1930 – 1940, la care nu s-au fãcut modernizãri”, a explicat secretarul general al Camerei Deputaþilor motivul pentru care nici mãcar nu s-a gândit sã liciteze. Iar dacã noii proprietari îi vor cere

Livezeni. “Liderii de sindicat de la Muntele ne-au ameninþat cã dacã nu ne þinem gura ºi nu rãmânem la ei în sindicat vor face în aºa fel încât sã ne fie desfãcute contractele de muncã ºi sã ne pierdem locurile de muncã. Oare directorul general Constantin Jujan ºtie de aceste ameninþãri ale liderilor de sindicat?”, întreabã ºi Mircea. “Mã deranjeazã când aud cã liderii de sindicat ºi cu oamenii lor s-au distrat pe la cabane pe banii noºtri. Folosesc banii noºtri în interesul lor, iar nouã

Traficaþii de þigãri rãmân în arest nculpaþii din dosarul „Trabucul lui Moº Crãciun” rãmân în arest. Aºa au decis magistraþii de la Tribunalul Hunedoara, care au judecat aceastã cauzã.

I

Este vorba despre 64 de persoane, acuzate de contrabandã cu þigãri, iar ºedinþa de judecatã a durat mai bine de opt ore. Potrivit procurorilor DIICOT, care au instrumentat dosarul ºi i-au trimis în judecatã, aceºtia sunt acuzaþi de contrabandã cu þigãri ºi alte produse supuse accizãrii. Numai în perioada septembrie – noiembrie sã pãrãseascã locuinþa, Barbu spune cã se va muta în altã casã ce aparþine de RAPPS, la hotel ori îºi va cãuta un apartament cu chirie, aºa cum fac ºi parlamentarii la ora actualã. „O sã gãsesc o soluþie, nu fac din acest lucru o problemã majorã”, a mai spus fostul ministru al Muncii. Car men COSMAN

ne scot ochii cã se luptã pentru locurile noastre de muncã. S-a vãzut ce bine s-au luptat. Nu au fãcut nimic”, declarã ºi Vasile. Reacþiile minerilor sunt pe deplin justificate. Dacã unii mineri vor sã le umple conturile lui Nica, ori lui Jurcã ca aceºtia sã o ducã bine merci este problema lor ºi ar putea sã o facã ºi personal, dupã ce îºi ridicã salariul de la bancomat sã treacã pe la sindicat. Dar nu este corect pentru restul minerilor, majoritatea de fapt, care nu sunt de acord sã li se opreascã aceºti bani, dar care din bun simþ tac din gurã. Minerii sunt însã de pãrere cã directorul general al CNH ar trebui sã intervinã ºi sã facã dreptate. Marius MITRACHE

2011 aceºtia ar fi reuºit sã vândã sute de mii de þigarete de diferite mãrci ºi zeci de litri de alcool contrafãcut. „Întrucât a fost declarat recurs împotriva hotãrârii Tribunalului Hunedoara, dosarul va fi transmis Curþii de Apel Alba Iulia în vederea soluþionãrii acestuia. Menþionãm faptul cã dosarul de fond va avea primul termen de judecatã în data de 02.04.2012”, a declarat Ildiko Glãman, purtãtor de cuvânt al Tribunalului Hunedoara. Car men COSMAN


Cronica Vãii Jiului |Vineri, 16 martie 2012

6 Actualitate

Actualitate 7

Caz unic în România!

Cu drept deplin de practicã în ºapte þãri, nu este recunoscut de þara sa la Campionatul Internaþional de Salvare Urbanã 2010, desfãºurat în Namur-Belgia. La concurs au participat 28 de echipe, care au reprezentat nouã þãri europene cu tradiþie, iar SARS România a fost singura ºi prima echipã participantã din estul Europei, au fost singurii voluntari, având în vedere cã echipajele celelalte sunt plãtite de la stat. Echipele rivale ºi organizatorii nu s-au aºteptat ca România sã învingã structuri militare grele, care au un cuvânt de spus în domeniul, un domeniu de pionierat în þara noastrã. ”Sunt foarte mândru cã fac parte din echipa SARS, care se vrea o structurã de salvare urbanã cu reguli stricte care copiazã armata în grade, strategii, disciplinã,

datã cu întoarcerea în þarã a specialistului în medicina militarã în zone de rãzboi, Cristian Remus Hârºan, din Vulcan, secretarul de stat în Ministerul Sãnãtãþii a aflat cã România nu are legislaþie în recunoaºterea diplomelor din Uniunea Europeanã, deºi UE le recunoaºte pe cele româneºti.

O

COLÞUL LUI DENIS

În toamna anului trecut, cotidianul ”Cronica Vãii Jiului” a publicat un amplu material cu un fiu al Vãii Jiului, respectiv al Vulcanului, Cristian Remus Hârºan, care a ales teatrele de rãzboi din Irak ºi Afganistan pe care le considera oportuninãþi rare de a practica medicina de urgenþã. Era singurul doctor la peste 2000 de oameni, plus cei care veneau din afara bazelor militare. Medic generalist, doctor fizician în bazã militarã, specializat în medicina militarã în zone de rãzboi, Physician MD - ,,General Medicine” este înregistrat cu drept deplin de practicã în calitate de doctor în Anglia, Irlanda, Scoþia, Wales, Australia, Sud Africa, US Army ºi UK Army etc. Face parte din Colegiul Medicilor din Marea Britanie. În urmã cu douã luni s-a hotãrât sã vinã acasã, în Valea Jiului, pentru a face ceva în þara sa având în vedere experienþa acumulatã. Doctorul declarase în luna octombrie a anului trecut, când salva vieþi sub bombe în Afganistan, cã îi este fricã sã ia deciazia de a se întoarce acasã. Parcã presimþea…

omânia, în cazul meu, nu face parte din UE”

”R

În urmã cu o sãptãmânã am fost surprinºi sã-l vedem în Vale, ºtiindu-l ultima datã în Germania. Hotãrâse, totuºi sã vinã acasã, fiind un sentimental incurabil. Ce putea fi mai rãu acasã decât rãzboiul? În cazul sãu, de doctor al Colegiului Medicilor din Marea Britanie ºi specializãrile în medicina militarã în zone de rãzboi, adicã ”urgentist” de elitã, nu este recunoscut în România pentru cã nu existã legislaþie în acest sens. A aflat acest lucru când a

ajuns la secretarul de stat, vestitul Raed Arafat, care la rândul sãu a aflat cu aceastã ocazie, nemaiîntâlnidu-se pânã acum cu astfel de situaþie, cã România nu poate recunoaºte diplomele din Uniunea Europeanã, deºi UE le recunoaºte pe ale noastre. Pare o scãpare jenantã a legiuitorilor. ”Am venit sã muncesc, sã fac ceva în þara mea ºi am ghinion. Mi s-a spus telefonic de la DSP Hunedoara ca Romania, în cazul meu, nu face parte din UE. Am primit totuºi acordul de a practica, dar cu competenþe limitate la Urgenþa Spitalului din Vulcan pânã soseºte o soluþie de la domnul Raed Arafat” – a precizat Cristian Remus Hârºan. De parcã ar fi prevãzut aceastã situaþie fãrã precedent în România, doctorul - care mai încercase înainte de a lua calea pribegiei sã-ºi gãsescã locul dupã 21 de ani de ºcoalã ºi practicã ºi nu reuºise – spunea: „Mã doare când vãd cã oriunde în lumea asta þi se dã dreptul, ºansa de a reuºi pe propriile forþe, trebuie doar sã demonstrezi cã poþi, cã ºtii ce ai de fãcut ºi eºti profesionist, iar în þara mea te blocheazã”.

u stã degeaba - a N devenit ofiþer SARS Cu toate aceste probleme, Cristia Remus nu a stat degeaba. S-a lipit de extraordinara

echipã de profesioniºti a Asociaþiei Search and Rescue Service România (SARS) – Serviciul de Cãutare Salvare, din Vulcan pentru a pune umãrul la consolidarea asociaþiei, care funcþioneazã ca serviciu specializat în acþiuni de tip search and rescue ºi intervenþii în caz de dezastre, inclusiv acþiuni umanitare, în con-

cordanþã cu necesitãþile la nivel naþional, zonal ºi local ºi cu normele generale admise pe plan internaþional. Demn de amintit cã la prima participare la un concurs internaþional, echipa Asociaþiei Search and Rescue Service (SARS) România, cu sediul în Vulcan, judeþul Hunedoara, s-a clasat pe locul cinci în Europa profesionalism. Dar mai este foarte mult de muncã ºi noi asta vom face. Acum, lucrãm la amenajarea sediului, din donaþii proprii sub coordanarea neobositului doctor Cãtãlin Popa” - a declarat Cristian Remus care este ofiþer coordonator în cadrul Asociaþiei.

serveºte o turã M airãzboiul

ªi pentru cã în þarã, viitorul apropiat al doctorului - trecut prin focul rãzboielor ºi prin experienþa Occidentului – nu este, deocamdatã, clar, va pleca din nou în Afganistan pentru ºase luni. Plin de optimism ºi fãcând haz de necaz, spunea cã trebuie sã facã rost de bani pentru SARS. Am înþeles ce spune dupã ce am aflat cã salariul care îi revine pentru un ”urgentist” cu competenþe limitate în þarã este de vreo 8 milioane lei vechi impozabili, în timp ce în Afganistan salariul sãu din partea US Army este cuprins între 8.000 ºi 10.000 USD, adicã, în medie vreo 300 milioane lei vechi pe lunã.

Entuziasmul ºi optimismul doctorului Criastian Remus Hârºan ne-a convins cã nu banii câºtigaþi la justã valoare prin þãri strãine ºi rãzboaie îþi umplu sufletul, ci oamenii care vibreazã la aceleaºi idealuri, de a-þi îndeplini menirea, de a construi ºi de a lãsa ceva valoros în urma ta, în þara ta. Ileana FIRÞULESCU

SARS, între credinþã ºi umanitate ânã la Paºte, excepþionalul colectiv al Asociaþiei Search and Rescue Service (SARS) din Vulcan va ridica ºi recondiþiona crucea de pe Roºia, iar ajutoarele vor fi distribuite familiilor nevoiaºe.

P

În anul 2003, Serviciul de Pompieri ºi Salvatori Montani de la Petrila – locul de unde a pornit SMURD în judeþ - sub conducerea doctorului Cãtãlin Popa, ridica, chiar înainte de Paºte, crucea de pe Roºia. Atunci echipa doctorului a urcat modulele crucii în spate, pânã sus, în munte, ºi pentru cã a fost înfiptã în trunchiul retezat al unui copac, crucea a cãzut, lemnul putrezindu-se. Acelaºi Cãtãlin Popa, dar cu altã echipã de acum, cea de la Asociaþia Search and Rescue Service (SARS) România, Vulcan, va ridica din nou crucea ºi o va recondiþiona pânã la Paºte. Cu nostalgie ºi cu drag de fapta de atunci, dr. Cãtãlin Popa povesteºte cu cãldurã: ”În sâmbãta Paºtelui din 2003, s-a montat… 13 voluntari de-ai noºtri, de la Petrila, au dus crucea, de 8m/5m, pe braþe pânã pe Roºia. S-a plecat miercuri, dupã ce preotul din Brãtianu a sfinþit-o. Este fãcutã din module. Sâmbãtã, în ajunul Paºtelui a fost gata. De ce am fãcut-o? Nu ºtiu sã spun exact… Pentru sufletul nostru, al meu, aºa

am simþit noi cã trebuie sã facem. Crucea aceea a fost fãcutã de inginerul Mariº la solicitarea viceprimarului de atunci, Drãghici, cãruia îi cerusem sprijinul. Mariº era plecat în Maramureº atunci, dar a acceptat cu plãcere, iar crucea are elemente specifice, maramureºene. Pânã la Paºte, vom reface crucea”. Asociaþia Search and Rescue Service, cu un colectiv de oameni de excepþie coordonaþi de dr. Cãtãlin Popa, are un departament umanitar al cãrui responsabil este preotul Solomon, prin care, în special de Paºte ºi de Crãciun, sunt ajutate cu alimente ºi îmbrãcãminte circa 120 de familii. Aceste pachete sunt acordate în baza propriilor anchete sociale. ”Aceste ajutoare le dãm ori de câte ori este nevoie. Am fost ºi în aceastã iarnã, când au fost ninsorile abundente, în zonele mai înalte ºi mai izolate pentru a ajuta oamenii dacã era nevoie. Ne-a însoþit o echipã a Poliþiei Comunitare. Nu a fost cazul, dar este foarte important ca oamenii sã nu se simtã singuri pe lume, pãrãsiþi. ªi pentru asta noi suntem aici” – spune ºi ca doctor de suflete, Cãtãlin Popa. De departe, de prin Italia, prin anul 2010, Sorin Csaki, unul dintre cei 13 voluntari credincioºi, comenta despre colegii sãi: ”…sunt oameni simpli care au îndurat frig foame sete… acolo este ºi sufletul meu”. Ileana FIRÞULESCU


Cronica Vãii Jiului |Vineri, 16 martie 2012

6 Actualitate

Actualitate 7

Caz unic în România!

Cu drept deplin de practicã în ºapte þãri, nu este recunoscut de þara sa la Campionatul Internaþional de Salvare Urbanã 2010, desfãºurat în Namur-Belgia. La concurs au participat 28 de echipe, care au reprezentat nouã þãri europene cu tradiþie, iar SARS România a fost singura ºi prima echipã participantã din estul Europei, au fost singurii voluntari, având în vedere cã echipajele celelalte sunt plãtite de la stat. Echipele rivale ºi organizatorii nu s-au aºteptat ca România sã învingã structuri militare grele, care au un cuvânt de spus în domeniul, un domeniu de pionierat în þara noastrã. ”Sunt foarte mândru cã fac parte din echipa SARS, care se vrea o structurã de salvare urbanã cu reguli stricte care copiazã armata în grade, strategii, disciplinã,

datã cu întoarcerea în þarã a specialistului în medicina militarã în zone de rãzboi, Cristian Remus Hârºan, din Vulcan, secretarul de stat în Ministerul Sãnãtãþii a aflat cã România nu are legislaþie în recunoaºterea diplomelor din Uniunea Europeanã, deºi UE le recunoaºte pe cele româneºti.

O

COLÞUL LUI DENIS

În toamna anului trecut, cotidianul ”Cronica Vãii Jiului” a publicat un amplu material cu un fiu al Vãii Jiului, respectiv al Vulcanului, Cristian Remus Hârºan, care a ales teatrele de rãzboi din Irak ºi Afganistan pe care le considera oportuninãþi rare de a practica medicina de urgenþã. Era singurul doctor la peste 2000 de oameni, plus cei care veneau din afara bazelor militare. Medic generalist, doctor fizician în bazã militarã, specializat în medicina militarã în zone de rãzboi, Physician MD - ,,General Medicine” este înregistrat cu drept deplin de practicã în calitate de doctor în Anglia, Irlanda, Scoþia, Wales, Australia, Sud Africa, US Army ºi UK Army etc. Face parte din Colegiul Medicilor din Marea Britanie. În urmã cu douã luni s-a hotãrât sã vinã acasã, în Valea Jiului, pentru a face ceva în þara sa având în vedere experienþa acumulatã. Doctorul declarase în luna octombrie a anului trecut, când salva vieþi sub bombe în Afganistan, cã îi este fricã sã ia deciazia de a se întoarce acasã. Parcã presimþea…

omânia, în cazul meu, nu face parte din UE”

”R

În urmã cu o sãptãmânã am fost surprinºi sã-l vedem în Vale, ºtiindu-l ultima datã în Germania. Hotãrâse, totuºi sã vinã acasã, fiind un sentimental incurabil. Ce putea fi mai rãu acasã decât rãzboiul? În cazul sãu, de doctor al Colegiului Medicilor din Marea Britanie ºi specializãrile în medicina militarã în zone de rãzboi, adicã ”urgentist” de elitã, nu este recunoscut în România pentru cã nu existã legislaþie în acest sens. A aflat acest lucru când a

ajuns la secretarul de stat, vestitul Raed Arafat, care la rândul sãu a aflat cu aceastã ocazie, nemaiîntâlnidu-se pânã acum cu astfel de situaþie, cã România nu poate recunoaºte diplomele din Uniunea Europeanã, deºi UE le recunoaºte pe ale noastre. Pare o scãpare jenantã a legiuitorilor. ”Am venit sã muncesc, sã fac ceva în þara mea ºi am ghinion. Mi s-a spus telefonic de la DSP Hunedoara ca Romania, în cazul meu, nu face parte din UE. Am primit totuºi acordul de a practica, dar cu competenþe limitate la Urgenþa Spitalului din Vulcan pânã soseºte o soluþie de la domnul Raed Arafat” – a precizat Cristian Remus Hârºan. De parcã ar fi prevãzut aceastã situaþie fãrã precedent în România, doctorul - care mai încercase înainte de a lua calea pribegiei sã-ºi gãsescã locul dupã 21 de ani de ºcoalã ºi practicã ºi nu reuºise – spunea: „Mã doare când vãd cã oriunde în lumea asta þi se dã dreptul, ºansa de a reuºi pe propriile forþe, trebuie doar sã demonstrezi cã poþi, cã ºtii ce ai de fãcut ºi eºti profesionist, iar în þara mea te blocheazã”.

u stã degeaba - a N devenit ofiþer SARS Cu toate aceste probleme, Cristia Remus nu a stat degeaba. S-a lipit de extraordinara

echipã de profesioniºti a Asociaþiei Search and Rescue Service România (SARS) – Serviciul de Cãutare Salvare, din Vulcan pentru a pune umãrul la consolidarea asociaþiei, care funcþioneazã ca serviciu specializat în acþiuni de tip search and rescue ºi intervenþii în caz de dezastre, inclusiv acþiuni umanitare, în con-

cordanþã cu necesitãþile la nivel naþional, zonal ºi local ºi cu normele generale admise pe plan internaþional. Demn de amintit cã la prima participare la un concurs internaþional, echipa Asociaþiei Search and Rescue Service (SARS) România, cu sediul în Vulcan, judeþul Hunedoara, s-a clasat pe locul cinci în Europa profesionalism. Dar mai este foarte mult de muncã ºi noi asta vom face. Acum, lucrãm la amenajarea sediului, din donaþii proprii sub coordanarea neobositului doctor Cãtãlin Popa” - a declarat Cristian Remus care este ofiþer coordonator în cadrul Asociaþiei.

serveºte o turã M airãzboiul

ªi pentru cã în þarã, viitorul apropiat al doctorului - trecut prin focul rãzboielor ºi prin experienþa Occidentului – nu este, deocamdatã, clar, va pleca din nou în Afganistan pentru ºase luni. Plin de optimism ºi fãcând haz de necaz, spunea cã trebuie sã facã rost de bani pentru SARS. Am înþeles ce spune dupã ce am aflat cã salariul care îi revine pentru un ”urgentist” cu competenþe limitate în þarã este de vreo 8 milioane lei vechi impozabili, în timp ce în Afganistan salariul sãu din partea US Army este cuprins între 8.000 ºi 10.000 USD, adicã, în medie vreo 300 milioane lei vechi pe lunã.

Entuziasmul ºi optimismul doctorului Criastian Remus Hârºan ne-a convins cã nu banii câºtigaþi la justã valoare prin þãri strãine ºi rãzboaie îþi umplu sufletul, ci oamenii care vibreazã la aceleaºi idealuri, de a-þi îndeplini menirea, de a construi ºi de a lãsa ceva valoros în urma ta, în þara ta. Ileana FIRÞULESCU

SARS, între credinþã ºi umanitate ânã la Paºte, excepþionalul colectiv al Asociaþiei Search and Rescue Service (SARS) din Vulcan va ridica ºi recondiþiona crucea de pe Roºia, iar ajutoarele vor fi distribuite familiilor nevoiaºe.

P

În anul 2003, Serviciul de Pompieri ºi Salvatori Montani de la Petrila – locul de unde a pornit SMURD în judeþ - sub conducerea doctorului Cãtãlin Popa, ridica, chiar înainte de Paºte, crucea de pe Roºia. Atunci echipa doctorului a urcat modulele crucii în spate, pânã sus, în munte, ºi pentru cã a fost înfiptã în trunchiul retezat al unui copac, crucea a cãzut, lemnul putrezindu-se. Acelaºi Cãtãlin Popa, dar cu altã echipã de acum, cea de la Asociaþia Search and Rescue Service (SARS) România, Vulcan, va ridica din nou crucea ºi o va recondiþiona pânã la Paºte. Cu nostalgie ºi cu drag de fapta de atunci, dr. Cãtãlin Popa povesteºte cu cãldurã: ”În sâmbãta Paºtelui din 2003, s-a montat… 13 voluntari de-ai noºtri, de la Petrila, au dus crucea, de 8m/5m, pe braþe pânã pe Roºia. S-a plecat miercuri, dupã ce preotul din Brãtianu a sfinþit-o. Este fãcutã din module. Sâmbãtã, în ajunul Paºtelui a fost gata. De ce am fãcut-o? Nu ºtiu sã spun exact… Pentru sufletul nostru, al meu, aºa

am simþit noi cã trebuie sã facem. Crucea aceea a fost fãcutã de inginerul Mariº la solicitarea viceprimarului de atunci, Drãghici, cãruia îi cerusem sprijinul. Mariº era plecat în Maramureº atunci, dar a acceptat cu plãcere, iar crucea are elemente specifice, maramureºene. Pânã la Paºte, vom reface crucea”. Asociaþia Search and Rescue Service, cu un colectiv de oameni de excepþie coordonaþi de dr. Cãtãlin Popa, are un departament umanitar al cãrui responsabil este preotul Solomon, prin care, în special de Paºte ºi de Crãciun, sunt ajutate cu alimente ºi îmbrãcãminte circa 120 de familii. Aceste pachete sunt acordate în baza propriilor anchete sociale. ”Aceste ajutoare le dãm ori de câte ori este nevoie. Am fost ºi în aceastã iarnã, când au fost ninsorile abundente, în zonele mai înalte ºi mai izolate pentru a ajuta oamenii dacã era nevoie. Ne-a însoþit o echipã a Poliþiei Comunitare. Nu a fost cazul, dar este foarte important ca oamenii sã nu se simtã singuri pe lume, pãrãsiþi. ªi pentru asta noi suntem aici” – spune ºi ca doctor de suflete, Cãtãlin Popa. De departe, de prin Italia, prin anul 2010, Sorin Csaki, unul dintre cei 13 voluntari credincioºi, comenta despre colegii sãi: ”…sunt oameni simpli care au îndurat frig foame sete… acolo este ºi sufletul meu”. Ileana FIRÞULESCU


Cronica Vãii Jiului |Vineri, 16 martie 2012

8 Actualitate

Actualitate 9

Calificãri „minereºti”, doar în Vale

Protocol româno-maghiar la Petroºani delegaþie din oraºul înfrãþit Varpalota a venit în 15 martie la Petroºani. Aici s-a semnat un protocol de colaborare ºi s-au stabilit mai multe proiecte comune, care vor fi realizate în cele douã comunitãþi românã ºi maghiarã.

O

Dupã 13 ani de colaborãri ca oraºe înfrãþite, Petroºaniul ºi Varpalota au ºi foarte multe proiecte comune. ªedinþele de consiliu comune sunt deja parafate, iar copiii din ambele comunitãþi au fãcut vizite în cele douã state. În 15 martie, când comunitatea maghiarã din Valea Jiului îºi aduce aminte de

eroii Revoluþiei de la 1848 -49, la Petroºani a ajuns o delegaþie condusã de Istvan Kadar preºedintele comisiei economice din Varpalota. „Primul pas fãcut în acest an este chiar aceastã

vizitã pe care o facem aici ºi vor urma ºi alte proiecte pe care le vom avea în munþii Parâng. Salut pe aceastã cale comunitatea municipiului Petroºani cu care avem o bunã relaþie de

colaborare ºi mã bucur sã fiu aici în aceastã zi”, a declarat oaspetele maghiar Istvan Kadar. Planul acþiunilor comune cuprinde în 2012 o conferinþã internaþionalã pe tema volun-

tariatului, care va avea loc la Varpalota în 10 – 12 mai ºi tot atunci în Ungaria are loc ºedinþa comunã a celor douã consilii locale din Petroºani ºi Varpalota. În primele trei zile ale lunii iunie, când la Petroºani are loc sãrbãtorirea Zilelor Municipiului, o delegaþie din Ungaria vine în Valea Jiului ºi tot atunci va avea loc ºi un schimb de experienþe între angajaþii serviciilor de administrare a domeniilor publice, În varã, copiii din Petroºani vor merge în Ungaria ºi cei din Varpalota vin aici, în cadrul a douã tabere ºcolare, iar în primele douã zile ale lunii septembrie, o delegaþie din Petroºani merge la Zilele oraºului Varpalota. Diana MITRACHE

Arion, renaºte ca pasãrea Phoenix, sau mai bine zis, o datã la 2 ani nterpelãri dupã 2 ani de la ultima adresare. Deputatul democrat – liberal, Viorel Arion, a adresat trei interpelãri în cursul acestui an.

I

El nu a mai avut nicio curiozitate din anul 2010. Aºa se face cã în acest an, care reprezintã unul cu încãrcãturã electoralã, deputatul este interesat de diferite probleme. Astfel, el a emis o interpelare ministrului Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului, Cristian

Petrescu. Deputatul îi solicitã demnitarului sã îi comunice care este valoare totalã a proiectelor aprobate de minister prin Programul Operaþional Regional 2007-2013. El vrea sã ºtie exact ce proiecte sunt în curs de derulare în judeþ ºi care este stadiul de imple-

mentare al acestora. Viorel Arion a emis pânã în prezent 16 interpelãri, 10 fiind datate în anul 2010, iar 3 în cursul acestei luni. Acest lucru demonstreazã faptul cã oamenii politici sunt interesaþi de diferite aspecte abia în anii electorali. Chiar dacã alegerile parlamentare vor avea loc anul viitor, deputaþii ºi senatorii încep deja campania electoralã “dupã perdea”. Cu toate cã activitatea din 2011 a deputatului hunedorean a constat doar la prezenþa în Parlament, Arion are o indemnizaþie lunarã de circa 4200 lei. Statul alocã însã pentru un singur parlamentar undeva la 20.000 de lei lunar. Raul IRINOVICI

Peste 1.300 de viroze este 1.300 de cazuri de viroze respiratorii cu peste 600 de pneumonii a înregistrat Direcþia de Sãnãtate Publicã (DSP) Hunedoara în ultima sãptãmânã în spitalele hunedorene.

P

Deºi numãrul virozelor respiratorii a trecut de 1.000, directorul DSP Hunedoara, dr. Dumitra ªtefan, spune cã nu se

înregistreazã o creºtere faþã de aceeaºi perioadã a anului trecut. ”Conform ultimei statistici, avem 1.344 de viroze respiratorii cu 625 de pneumonii ºi nicio gripã. Referitor la tratament, recomandarea mea este ca bolnavii sã meargã la doctor, care le va prescrie medicaþia potrivitã în urma analizelor”, a declarat dr. Dumitra ªtefan. Referitor la alte recomandãrti, directorul DSP

spune cã în aceastã perioadã trebuie evitatã aglomeraþia ºi spãlatul des pe mâini este obligatoriu. ”Eu recomand sã se evite aglomeraþia, sã se spele des pe mâini, sã mãnânce fructe multe ºi dacã s-au îmbolnãvit sã nu se ducã la serviciu sau la ºcoalã, pentru a evita îmbolnãvirea celorlalþi”, precizeazã dr. Dumitra ªtefan. Anamaria NEDELCOFF

Coadã la uºile medicilor ste coadã la uºile E medicilor de familie în ultima sãptãmânã. Oamenii rãcesc pe capete ºi ajung la doctor când simt cã nu mai pot. Afecþiunile sunt din gama celor de sezon, însã mult mai complicate. Vremea capricioasã cu toanele ei stã la baza îmbolnãvirilor. “Nu sunt numai viroze, sunt ºi boli pe bazã de bacterii ºi virusuri. Virozele se trateazã, întradevãr, fãrã antibiotic ºi atunci este foarte dificil de a discerne. Ce sã faci, sã iei antibiotic, sã nu iei?! Pentru aceasta cred cã sunt pacienþi noºtri la cabinet cã altfel s-ar trata acasã. De asemenea, avem pneumonii multe ºi boli

eruptive la copii”, a declarat dr. Dumitra Udrea, medic de familie. Copiii sunt cei mai vulnerabili ºi din pãcate, puþine sunt mãsurile de precauþie care se pot adopta pentru a nu ajunge la medic. “În primul rând, igiena personalã. În al doilea rând þinuta. Sã ne îmbrãcãm adecvat, în funcþie de vreme ceea ce este foarte greu în Valea Jiului. Pleci pe frig cu 100 de haine pe tine, dupã care începe sã fie mai cald cãtre prânz. Ce faci cu hainele?! Transpiri, te-ai dezbrãcat, te-ai îmbolnãvit”, a mai spus dr. Dumitra Udrea. ªi în Serviciile de Urgenþã din Valea Jiului, adresabilitatea pe aceastã linie este extrem de mare în ultimele sãptãmâni. Luiza ANDRONACHE

ingura unitate ºcolarã acreditatã de cãtre Ministerul Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului pentru calificarea tinerilor în meserii „minereºti” se aflã în Valea Jiului.

S

Cereri multe, locuinþe puþine S

ute de petroºãneni aºteaptã de ani de zile un loc în care sã stea, în lipsa posibilitãþii de a-ºi cumpãra o casã.

Numãrul celor care solicitã o locuinþã de la primãrie creºte în fiecare zi ºi din pãcate, în acest an nu se întrevãd noi posibilitãþi de construcþie a unor blocuri noi. Administraþia localã are asta

în plan de multã vreme, însã startul nu se întrevede nicicum. „La primãria Municipiului Petroºani sunt înregistrate 529 de cereri de locuinþe, 424 din dintre acestea pentru locuinþe sociale, iar 95 pentru ANL. Administraþia publicã de la Petroºani a avut în plan, pentru a satisface aceste cereri, construirea a douã blocuri ANL ºi a unui bloc de locuinþe sociale în zona fostei garnizoane militare.

Pentru acestea, documentaþiile au fost depuse la Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului, însã pânã acum nu am primit niciun rãspuns”, ne-a declarat Nicolae Taºcã, purtãtor de cuvânt la Primãria Petroºani. De construirea de alte locuinþe noi la Petroºani se vorbeºte de cel puþin doi ani, însã rãspunsurile ºi finanþãrile de la centru întârzie sã aparã. Luiza ANDRONACHE

Dezamãgire cu gândul la primãrie iceprimarul de la Aninoasa, liderul opoziþiei de aici, are un gust amar în ultima vreme când realizeazã tot mai mult cã nu este el candidatul Alianþei USL pentru funcþia de primar al oraºului.

V

Dezamãgirea este starea care-l încearcã în ultimul timp. “Am remarcat ºi eu asta, în special pe paginile de Facebook, dar din câte ºtiu eu, negocierile PNL – PSD continuã. Întradevãr, nu pot sã zic cã e o situaþie care îmi place.. Mã aºteptam la asta, pentru cã în politicã prima datã sunt luptele de culise, dupã care începe cam-

pania electoralã”, a declarat Mihãiþã Nistor, viceprimarul Oraºului Aninoasa. La începutul anului el s-a arãtat optimist la gândul cã se afla în cãrþi pentru candidatura la aceastã funcþie. În ultimul timp, însã semnele îl aratã ca favorit al liderilor de la judeþ pe actualul secretar Nicu Dunca din partea PSD. Chiar ºi aºa, Nistor

spune cã nu poate accepta aceastã idee ºi cã nu va vota nici cu Dunca ºi nici cu Botgros. “Primul gând care îmi vine acum este acela cã dacã nu voi fi eu candidatul USL, mã voi retrage total din viaþa politicã. Poate pe parcurs o sã-mi vinã alte idei”, a mai spus Nistor. Luiza ANDRONACHE

Excursii religioase organizate de viceprimarul Angela Stoica iceprimarul municipiului Vulcan, Angela Stoica organizeazã o excursie la mãnãstirea Prislop, duminicã 18 martie, iar toþi cetãþenii care doresc sã meargã au trebuit doar sã meargã la bisericã ºi sã se înscrie pe o listã.

V

Angela Stoica ºi-a motivat gestul creºtinesc ca fiind un dar pe care doreºte sã-l ofere acum, în postul Sfintelor Sãrbãtori de Paºti creºtinilor din Vulcan. “Pentru cã suntem în postul Sfintelor Sãrbãtori de Paºti, am considerat cã este binevenit un gest creºtinesc de a fi alãturi de

cetãþenii din municipiul Vulcan. Împreunã cu preoþii de la bisericiile de pe raza municipiului s-au întocmit liste cu persoanele care doresc sã participe duminicã 18 martie 2012 slujba de la mãnãstirea Prislop. Toate cheltuielile le voi suporta eu”, declarã Angela Stoica. Plecare se va face de pe

platoul din faþa sediului Popicãriei la ora 7.00. Dacã aceastã deplasare se va desfãºura în condiþii bune viceprimarul Angela Stoica promite ca în postul Sfintelor Sãrbãtori de Paºti sã mai organizeze o deplasare la mãnãstirea Prislop. Marius MITRACHE

Disponibile sunt doar 60 de locuri, pentru anul ºcolar 2012 – 2013, la cursuri fiind primiþi absolvenþii de liceu cu, sau fãrã, diplomã de bacalaureat. La Colegiul Tehnic „D. Leonida” din Petroºani a demarat, deja, înscrierea celor care doresc sã se califice în meseriile de maistru minier sau electromecanic. Locurile fiind foarte puþine solicitãrile sunt, deja, numeroase, interesaþi de

obþinerea unei diplome de calificare în industria minierã fiind tineri din întreaga þarã. „”La nivel naþional, suntem singura ºcoalã acreditatã pentru cele douã specializãri destinate sectorului minier. Înscrierile deja au început, suntem asaltaþi cu cereri de cãtre cei interesaþi sã se califice în cele douã domenii, chiar dacã sunt din Baia Mare, Gorj sau alte zone ale þãrii”, a declarat Atena Vlãduceanu, director Colegiul Tehnic „D. Leonida” Petroºani. În timp ce cursurile sunt gratuite, dupã absolvirea acestora, tinerii nu pot fi siguri cã vor prinde un contract de muncã la exploatãrile miniere din þarã sau din Valea Jiului. Nu de alta, dar, mineritul nu mai reprezintã o meserie la „modã” în Uniunea Europeanã... Mir cea NISTOR


Cronica Vãii Jiului |Vineri, 16 martie 2012

8 Actualitate

Actualitate 9

Calificãri „minereºti”, doar în Vale

Protocol româno-maghiar la Petroºani delegaþie din oraºul înfrãþit Varpalota a venit în 15 martie la Petroºani. Aici s-a semnat un protocol de colaborare ºi s-au stabilit mai multe proiecte comune, care vor fi realizate în cele douã comunitãþi românã ºi maghiarã.

O

Dupã 13 ani de colaborãri ca oraºe înfrãþite, Petroºaniul ºi Varpalota au ºi foarte multe proiecte comune. ªedinþele de consiliu comune sunt deja parafate, iar copiii din ambele comunitãþi au fãcut vizite în cele douã state. În 15 martie, când comunitatea maghiarã din Valea Jiului îºi aduce aminte de

eroii Revoluþiei de la 1848 -49, la Petroºani a ajuns o delegaþie condusã de Istvan Kadar preºedintele comisiei economice din Varpalota. „Primul pas fãcut în acest an este chiar aceastã

vizitã pe care o facem aici ºi vor urma ºi alte proiecte pe care le vom avea în munþii Parâng. Salut pe aceastã cale comunitatea municipiului Petroºani cu care avem o bunã relaþie de

colaborare ºi mã bucur sã fiu aici în aceastã zi”, a declarat oaspetele maghiar Istvan Kadar. Planul acþiunilor comune cuprinde în 2012 o conferinþã internaþionalã pe tema volun-

tariatului, care va avea loc la Varpalota în 10 – 12 mai ºi tot atunci în Ungaria are loc ºedinþa comunã a celor douã consilii locale din Petroºani ºi Varpalota. În primele trei zile ale lunii iunie, când la Petroºani are loc sãrbãtorirea Zilelor Municipiului, o delegaþie din Ungaria vine în Valea Jiului ºi tot atunci va avea loc ºi un schimb de experienþe între angajaþii serviciilor de administrare a domeniilor publice, În varã, copiii din Petroºani vor merge în Ungaria ºi cei din Varpalota vin aici, în cadrul a douã tabere ºcolare, iar în primele douã zile ale lunii septembrie, o delegaþie din Petroºani merge la Zilele oraºului Varpalota. Diana MITRACHE

Arion, renaºte ca pasãrea Phoenix, sau mai bine zis, o datã la 2 ani nterpelãri dupã 2 ani de la ultima adresare. Deputatul democrat – liberal, Viorel Arion, a adresat trei interpelãri în cursul acestui an.

I

El nu a mai avut nicio curiozitate din anul 2010. Aºa se face cã în acest an, care reprezintã unul cu încãrcãturã electoralã, deputatul este interesat de diferite probleme. Astfel, el a emis o interpelare ministrului Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului, Cristian

Petrescu. Deputatul îi solicitã demnitarului sã îi comunice care este valoare totalã a proiectelor aprobate de minister prin Programul Operaþional Regional 2007-2013. El vrea sã ºtie exact ce proiecte sunt în curs de derulare în judeþ ºi care este stadiul de imple-

mentare al acestora. Viorel Arion a emis pânã în prezent 16 interpelãri, 10 fiind datate în anul 2010, iar 3 în cursul acestei luni. Acest lucru demonstreazã faptul cã oamenii politici sunt interesaþi de diferite aspecte abia în anii electorali. Chiar dacã alegerile parlamentare vor avea loc anul viitor, deputaþii ºi senatorii încep deja campania electoralã “dupã perdea”. Cu toate cã activitatea din 2011 a deputatului hunedorean a constat doar la prezenþa în Parlament, Arion are o indemnizaþie lunarã de circa 4200 lei. Statul alocã însã pentru un singur parlamentar undeva la 20.000 de lei lunar. Raul IRINOVICI

Peste 1.300 de viroze este 1.300 de cazuri de viroze respiratorii cu peste 600 de pneumonii a înregistrat Direcþia de Sãnãtate Publicã (DSP) Hunedoara în ultima sãptãmânã în spitalele hunedorene.

P

Deºi numãrul virozelor respiratorii a trecut de 1.000, directorul DSP Hunedoara, dr. Dumitra ªtefan, spune cã nu se

înregistreazã o creºtere faþã de aceeaºi perioadã a anului trecut. ”Conform ultimei statistici, avem 1.344 de viroze respiratorii cu 625 de pneumonii ºi nicio gripã. Referitor la tratament, recomandarea mea este ca bolnavii sã meargã la doctor, care le va prescrie medicaþia potrivitã în urma analizelor”, a declarat dr. Dumitra ªtefan. Referitor la alte recomandãrti, directorul DSP

spune cã în aceastã perioadã trebuie evitatã aglomeraþia ºi spãlatul des pe mâini este obligatoriu. ”Eu recomand sã se evite aglomeraþia, sã se spele des pe mâini, sã mãnânce fructe multe ºi dacã s-au îmbolnãvit sã nu se ducã la serviciu sau la ºcoalã, pentru a evita îmbolnãvirea celorlalþi”, precizeazã dr. Dumitra ªtefan. Anamaria NEDELCOFF

Coadã la uºile medicilor ste coadã la uºile E medicilor de familie în ultima sãptãmânã. Oamenii rãcesc pe capete ºi ajung la doctor când simt cã nu mai pot. Afecþiunile sunt din gama celor de sezon, însã mult mai complicate. Vremea capricioasã cu toanele ei stã la baza îmbolnãvirilor. “Nu sunt numai viroze, sunt ºi boli pe bazã de bacterii ºi virusuri. Virozele se trateazã, întradevãr, fãrã antibiotic ºi atunci este foarte dificil de a discerne. Ce sã faci, sã iei antibiotic, sã nu iei?! Pentru aceasta cred cã sunt pacienþi noºtri la cabinet cã altfel s-ar trata acasã. De asemenea, avem pneumonii multe ºi boli

eruptive la copii”, a declarat dr. Dumitra Udrea, medic de familie. Copiii sunt cei mai vulnerabili ºi din pãcate, puþine sunt mãsurile de precauþie care se pot adopta pentru a nu ajunge la medic. “În primul rând, igiena personalã. În al doilea rând þinuta. Sã ne îmbrãcãm adecvat, în funcþie de vreme ceea ce este foarte greu în Valea Jiului. Pleci pe frig cu 100 de haine pe tine, dupã care începe sã fie mai cald cãtre prânz. Ce faci cu hainele?! Transpiri, te-ai dezbrãcat, te-ai îmbolnãvit”, a mai spus dr. Dumitra Udrea. ªi în Serviciile de Urgenþã din Valea Jiului, adresabilitatea pe aceastã linie este extrem de mare în ultimele sãptãmâni. Luiza ANDRONACHE

ingura unitate ºcolarã acreditatã de cãtre Ministerul Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului pentru calificarea tinerilor în meserii „minereºti” se aflã în Valea Jiului.

S

Cereri multe, locuinþe puþine S

ute de petroºãneni aºteaptã de ani de zile un loc în care sã stea, în lipsa posibilitãþii de a-ºi cumpãra o casã.

Numãrul celor care solicitã o locuinþã de la primãrie creºte în fiecare zi ºi din pãcate, în acest an nu se întrevãd noi posibilitãþi de construcþie a unor blocuri noi. Administraþia localã are asta

în plan de multã vreme, însã startul nu se întrevede nicicum. „La primãria Municipiului Petroºani sunt înregistrate 529 de cereri de locuinþe, 424 din dintre acestea pentru locuinþe sociale, iar 95 pentru ANL. Administraþia publicã de la Petroºani a avut în plan, pentru a satisface aceste cereri, construirea a douã blocuri ANL ºi a unui bloc de locuinþe sociale în zona fostei garnizoane militare.

Pentru acestea, documentaþiile au fost depuse la Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului, însã pânã acum nu am primit niciun rãspuns”, ne-a declarat Nicolae Taºcã, purtãtor de cuvânt la Primãria Petroºani. De construirea de alte locuinþe noi la Petroºani se vorbeºte de cel puþin doi ani, însã rãspunsurile ºi finanþãrile de la centru întârzie sã aparã. Luiza ANDRONACHE

Dezamãgire cu gândul la primãrie iceprimarul de la Aninoasa, liderul opoziþiei de aici, are un gust amar în ultima vreme când realizeazã tot mai mult cã nu este el candidatul Alianþei USL pentru funcþia de primar al oraºului.

V

Dezamãgirea este starea care-l încearcã în ultimul timp. “Am remarcat ºi eu asta, în special pe paginile de Facebook, dar din câte ºtiu eu, negocierile PNL – PSD continuã. Întradevãr, nu pot sã zic cã e o situaþie care îmi place.. Mã aºteptam la asta, pentru cã în politicã prima datã sunt luptele de culise, dupã care începe cam-

pania electoralã”, a declarat Mihãiþã Nistor, viceprimarul Oraºului Aninoasa. La începutul anului el s-a arãtat optimist la gândul cã se afla în cãrþi pentru candidatura la aceastã funcþie. În ultimul timp, însã semnele îl aratã ca favorit al liderilor de la judeþ pe actualul secretar Nicu Dunca din partea PSD. Chiar ºi aºa, Nistor

spune cã nu poate accepta aceastã idee ºi cã nu va vota nici cu Dunca ºi nici cu Botgros. “Primul gând care îmi vine acum este acela cã dacã nu voi fi eu candidatul USL, mã voi retrage total din viaþa politicã. Poate pe parcurs o sã-mi vinã alte idei”, a mai spus Nistor. Luiza ANDRONACHE

Excursii religioase organizate de viceprimarul Angela Stoica iceprimarul municipiului Vulcan, Angela Stoica organizeazã o excursie la mãnãstirea Prislop, duminicã 18 martie, iar toþi cetãþenii care doresc sã meargã au trebuit doar sã meargã la bisericã ºi sã se înscrie pe o listã.

V

Angela Stoica ºi-a motivat gestul creºtinesc ca fiind un dar pe care doreºte sã-l ofere acum, în postul Sfintelor Sãrbãtori de Paºti creºtinilor din Vulcan. “Pentru cã suntem în postul Sfintelor Sãrbãtori de Paºti, am considerat cã este binevenit un gest creºtinesc de a fi alãturi de

cetãþenii din municipiul Vulcan. Împreunã cu preoþii de la bisericiile de pe raza municipiului s-au întocmit liste cu persoanele care doresc sã participe duminicã 18 martie 2012 slujba de la mãnãstirea Prislop. Toate cheltuielile le voi suporta eu”, declarã Angela Stoica. Plecare se va face de pe

platoul din faþa sediului Popicãriei la ora 7.00. Dacã aceastã deplasare se va desfãºura în condiþii bune viceprimarul Angela Stoica promite ca în postul Sfintelor Sãrbãtori de Paºti sã mai organizeze o deplasare la mãnãstirea Prislop. Marius MITRACHE

Disponibile sunt doar 60 de locuri, pentru anul ºcolar 2012 – 2013, la cursuri fiind primiþi absolvenþii de liceu cu, sau fãrã, diplomã de bacalaureat. La Colegiul Tehnic „D. Leonida” din Petroºani a demarat, deja, înscrierea celor care doresc sã se califice în meseriile de maistru minier sau electromecanic. Locurile fiind foarte puþine solicitãrile sunt, deja, numeroase, interesaþi de

obþinerea unei diplome de calificare în industria minierã fiind tineri din întreaga þarã. „”La nivel naþional, suntem singura ºcoalã acreditatã pentru cele douã specializãri destinate sectorului minier. Înscrierile deja au început, suntem asaltaþi cu cereri de cãtre cei interesaþi sã se califice în cele douã domenii, chiar dacã sunt din Baia Mare, Gorj sau alte zone ale þãrii”, a declarat Atena Vlãduceanu, director Colegiul Tehnic „D. Leonida” Petroºani. În timp ce cursurile sunt gratuite, dupã absolvirea acestora, tinerii nu pot fi siguri cã vor prinde un contract de muncã la exploatãrile miniere din þarã sau din Valea Jiului. Nu de alta, dar, mineritul nu mai reprezintã o meserie la „modã” în Uniunea Europeanã... Mir cea NISTOR


10 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 16 martie 2012

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

HOROSCOP

16 martie 2012

Comunicarea cu cei din jur va fi ceva mai dificilã, cãci vor exista situaþii în care nu vei reuºi sã te faci înþeles de cei din jur. În relaþia cu pãrinþii lucrurile evolueazã bine. Impulsul de moment ar putea sã îþi dea serios de furcã în aceastã perioadã. Ar fi bine deci, sã te gândeºti de douã ori.

Cheltuielile pe care le vei face în aceastã perioadã se vor arãta inspirate, mai ales dacã vei asculta sfaturile celor din jur. Nu este exclus ca una din rudele tale îþi facã o surprizã cel puþin plãcutã. Ar fi bine sã nu ripostezi, cãci nu vei reuºi decât sã tensionezi atmosfera.

Eforturile pe care va trebui sã le faci la în aceastã zi vor fi mari, ceea ce te va þine încordat o bunã bucatã de vreme. Nu este cazul sã mizezi pe sprijinul celor din jur, care vor fi concentraþi pe alte proiecte. O activitate pe care ai considerat-o finalizatã se va dovedi a nu fi întru totul gata.

Din punct de vedere sentimental situaþia va fi destul de tensionatã ºi ar fi bine sã nu te implici în discuþii în contradictoriu. Ar fi de dorit sã dai dovadã de ceva mai multã rãbdare ºi toleranþã decât în mod obiºnuit. Proiectele pentru timpul liber ar trebui regândite.

Chestiunile cu care te vei confrunta pe acasã nu îþi vor permite sã dai tot randamentul la serviciu, dar colegii te vor sprijini atâta cât vei avea nevoie. Dacã vei dori sã demarezi o lucrare mai deosebitã cu siguranþã ºansa va fi de partea ta, cu condiþia sã nu aºtepþi rezultate imediate.

Vei putea avea un câºtig sau ai putea primi un cadou inspirat de la un prieten. La serviciu te aºteaptã o zi destul de agitatã, cãci este posibil sã aparã tot felul de neînþelegeri în relaþia cu colegii. În cazul în care þi se propune o colaborare, mare atenþie.

Vitalitatea ta este în creºtere. ªi din punct de vedere intelectual vei fi deosebit de eficient, aºa încât dacã ai de realizat o lucrare mai dificilã, de dat un examen sau chiar de luat decizii, rezultatele te vor satisface. Relaþia cu partenerul se va îmbunãtãþi simþitor.

Iniþiativele tale din aceastã perioadã se vor finaliza cu întârziere, aºa cã nu este cazul sã te grãbeºti nici mãcar un pic. Dacã doreºti sã faci o investiþie de mai mari dimensiuni, gândeºte-te bine! Ai putea avea unele neînþelegeri cu partenerul de viaþã sau cu cel de afaceri.

N-ar fi exclus sã ai o controversã cu cineva din anturajul apropiat. De altfel atmosfera va fi destul de tensionatã, cãci se vor ivi o mulþime de urgenþe pe ordinea de zi. Iar aceasta ar putea avea repercursiuni asupra stãrii tale generale. Deciziile prompte nu îþi sunt astãzi favorabile.

Traversezi o perioadã în care va trebui sã munceºti din greu, dar realizãrile pe care le vei obþine acum vor fi de duratã. În anturajul apropiat vei avea parte de o atmosferã mai puþin plãcutã; nu este însã momentul sã îþi exprimi nemulþumirile. Oricum, în scurt timp lucrurile se vor lãmuri.

Situaþia financiarã are toate ºansele sã se îmbunãtãþeascã în aceastã zi. Totuºi, þine cont de faptul cã impulsivitatea poate determina apariþia unor neînþelegeri cu cei apropiaþi, mai ales cu cei din familie. Ar fi de dorit sã nu încerci sã îþi impui punctele de vedere.

În cazul în care doreºti sã iei decizii în ceea ce priveºte semnarea unor documente oficiale, este bine sã chibzuieºti totul cu rãbdare. În general relaþia cu strãinãtatea te va avantaja în aceastã perioadã, indiferent cã este vorba de cãlãtori sau afaceri. N-ar fi exclus sã primeºti o veste.


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 16 martie 2012

În ton la telefon oneria telefonului mobil o alegem în funcþie de ton ºi toane, dar ce te faci când eºti patriot ºi dragostea de þarã nu-þi dã pace?

S

Asta e ºi povestea unui pensionar din Petroºani, care la 62 de ani, cãuta joi dimineaþã un magazin care sã îi înregistreze ca ring ton melodia “treceþi batalioane române Carpaþii”. Omul spune cã iubeºte þara ºi vrea ca ºi telefonul mobil sã arate asta. “Caut pe cineva care sã îmi punã melodia asta pe telefon. Toate sunã la fel ºi eu vreau sã fiu altfel. Am auzit tonul ãsta la Condurãþeanu ºi aºa vreau ºi eu sã îmi sunte telefonul meu. Nu îl încurc cu alþii ºi e ceea ce îmi place, cã þara asta a ajuns rãu ºi de 22 de ani suntem conduºi de

Complexul Brãdet intrã în reabilitare onsideratã cândva C perla turisticã a municipiului Petroºani, Cabana Brãdet a fost abandonatã de mai mulþi ani ºi s-a transformat într-o ruinã ca, de altfel, întregul complex ce o înconjoarã. Primãria a încercat în câteva rânduri sã o vândã însã nici un investitor n-a fost interesat sã o achiziþioneze ºi sã investeascã în redeschiderea acesteia. Pânã la urmã, edilii au fãcut un proiect ºi au primit finanþare nerambursabilã pentru refacerea zonei de agrement.

comuniºti ºi cred cã românii trebuie sã ºtie asta”, spune Alexandru Moldovan, pensionar. Omul nu poate sã uite vremea când aducea apã de izvor soþilor Ceauºescu ºi amintirile îl copleºesc pânã la lacrimi. Asta pentru cã a fost pilot de elicopter ºi ar fi avut, aºa cum recunoaºte, posibilitatea sã treacã oricând graniþa, dar a iubit România. “Eram pilot la flotilã ºi am avut ocazia sã fiu trimis la izvorul cu apã mineralã de unde luam pentru Elena Ceauºescu apã sã aibã dimineaþa. Pânã eu îmi beam cafeaua, ea gusta apa ºi niciodatã nu era mulþumitã. Nu avea de unde sã ºtie cã dimineaþa ficatul

Lucrãrile vor începe chiar din aceastã lunã, reprezentanþii primãriei susþinând cã întregul complex turistic Brãdet va fi readus la faima pe care o avea odinioarã, fiind zona preferatã de relaxare a minerilor din Petroºani. „Potrivit proiectului, dupã reabilitare, complexul va avea spaþii de joacã pentru copii, zonã de recreere, o bazã sportivã cu piste de bowling dar ºi mai multe pãrculeþe, urmând a fi o adevãratã oazã de verdeaþã”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt Primãria Petroºani. Baza de agrement de la Brãdet este amplasatã în apropierea centrului Petroºaniului ºi se întinde pe o suprafaþã de aproape 15.000 de metri pãtraþi. Mir cea NISTOR

funcþioneazã într-un fel, iar câteva ore mai târziu, altfel. ªi eu îi aduceam apã de izvor mineralã, pe care dacã o bea mai târziu o considera bunã, dacã nu, nu”, mai povesteºte omul. Fostul pilot vrea ca acum sã trãiascã aºa cum îi place ºi când îi sunã telefonul sã ºtie toatã lumea cã el iubeºte România. Diana MITRACHE

„Luna Pãdurii”, din 15 martie erioada 15 martie – 15 aprilie a fost P declaratã, de cãtre Direcþia Silvicã Hunedoara, drept „Luna Pãdurii”. Timp de o lunã de zile, în întreg judeþul, vor fi derulate ample acþiuni de împãdurire.

În paralel cu aceastã acþiune, silvicultorii vor organiza ºi o altã campanie intitulatã „Luna plantãrii arborilor” aceasta având drept scop organizarea de acþiuni în rândul ºcolarilor, în vederea conºtientizãrii de cãtre aceºtia a rolului ºi importanþei pãdurii în viaþa oamenilor. În acest an, în Hunedoara, împãduririle se vor efectua pe o suprafaþã de 194 de hectare. Pentru aceasta, necesarul de puieþi este de circa 1 milion de exemplare de rãºinoase ºi foioase. (Mir cea NISTOR )

PRM Petroºani are conducere interimarã iderul judeþen al L PRM, Costel Avram a avut ieri o întâlnire într-una din sãlile Primãriei din Petroºani, cu reprezentanþii organizaþiilor din Valea Jiului ale partidului. Au fost prezenþi lideri ºi militanþi ai partidului din Uricani, Lupeni, Vulcan, Aninoasa, Petroºani ºi Petrila. Costel Avram le-a împãrtãºit tuturor celor prezenþi credinþa sa cã partidul îºi va dubla numãrul de consieri locali iar în unele localitãþi din judeþ va intra, cu ºanse reale, în lupta pentru fotoliul de primar. Într-o proximã conferinþã de presã pe care o va susþine la Deva, Costel Avram va prezenta ºi noile “achiziþii” ale partidului, oameni politici cunoscuþi care vor, acum, sã candideze sub sigla PRM. În sala primãriei au fost prezenþi vechi militanþi ºi simpatizanþi ai partidului. Preºedintele Avram le-a cerut tuturor sã prezinte, la urmãtoarea întâlnire, oameni noi, de bunã calitate umanã ºi profesionalã, care sã surprindã în mod plãcut electoratul. “În acest fel ne vom mãri bazinul electoral tradiþional ºi ne vom putea adresa ºi unui electorat dezamãgit atât de dreapta cât ºi

de stînga tradiþionalã”, a menþionat Avram. De asemenea, li s-a cerut tuturor liderilor locali sã foloseascã intens ºi noile modalitãþi electronice de a comunica rapid cu electoratul. Exemplul personal al preºedintelui Avram ar trebui sã fie molipsitor: el are, deja, site-uri personale ºi un cont pe facebook unde este extrem de activ. Unul din scopurile mãrturisite ale întâlnirii de la Petroºani a fost ºi revigorarea organizaþiei din municipiul-fanion al Vãii Jiului. Dupã demiterea fostului preºedinte, Costel Avram a fost cel care a girat aceastã funcþie. În ultimele sondaje, la Petroºani, PRM-ul e creditat cu 10% din intenþiile de vot ale potenþialilor

alegãtori. Reamintim cã în actuala legislaturã, PRM nu a avut consilieri locali la Petroºani. Acum, datoritã implicãrii sale totale în activitatea electoralã din judeþ, Avram a numit o conducere interimarã care urmeazã a fi validatã ºi anunþatã la Deva în sãptãmâna urmãtoare. În curând, filiala din Petroºani va deschide un nou sediu unde îºi va aºteapta membrii ºi simpatizanþii care sunt, a apreciat Avram, în numãr tot mai mare. Românii spun cã atunci când doi se ceartã va câºtiga cel de-al treilea. Acesta este, însã, þinta idealã al partidului. Deocamdatã, Partidul România Mare crede cã aleºii sãi vor fi de douã ori mai numeroºi decât acum patru ani


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 16 martie 2012

Transalpina, la Târgul Naþional de Turism T ransalpina, ºoseaua de la graniþa cu Hunedoara, merge la Târgul naþional de turism. Cea mai înaltã ºosea din þarã va fi promovatã pe standul judeþului Gorj.

Lupii – apãraþi,

DN 67 C, care leagã Munþii Parâng de Carpaþii Meridionali ºi care poartã numele de Transalpina va fi promovatã la standul judeþului Gorj care funcþioneazã, de vineri ºi pânã duminicã, în cadrul Târgului Naþional de Turism, gãzduit de Romexpo Bucureºti. Vizitatorii vor primi gratuit plidin ei, cã ne vor ataca ºi ante, steguleþe, pe noi”, spune Ionel insigne, pixuri sau Strâmb, care pãstoreºte brelocuri ºi se vor de ani de zile oile pe meleagurile Vãii Jiului. ªi unul dintre cei mai bãtrâni ciobani din zonã, ªtefan Grosu (95 de ani), probabil singurul cu carte de muncã la vârsta asta, îºi aminteºte cã a avut mult de furcã cu haitele înfometate: „A sãrit în spatele meu ºi m-am luptat cu el, l-am þâpat eu jos, da m-a apucat iar de mânã. Norocul a fost cu cânii care au sãrit de l-au încolþit ºi l-au rupt”. Potrivit unor informaþii, în România trãieºte acum una din cele mai numeroase populaþii de lupi, însã în ultimii ani habitatul acestor animale este din ce în ce mai restrâns, aºa cã haitele au ajuns sãp coboare din munte, mai ales când sunt flãmânde. Car men COSMAN

câinii de la stânã – limitaþi de lege rotejaþi de lege, lupii s-au înmulþit foarte mult, iar ciobanii din Valea Jiului se plâng cã în aceastã iarnã au fãcut prãpãd între mioare.

P

ªi, în timp ce legislaþia în apãrã pe lupi de arma vânãtorilor, aceeaºi legislaþie limiteazã drastic numãrul câinilor ciobãneºti de la stâne. Un singur câine la 100 de oi. Asta spune legislaþia de care se plâng ciobanii, care spun cã în aceastã iarnã, mai mult decât oricând, haitele de lupi au dat târcoale mioarelor ºi atacat stânele. Ciobanii spun cã deja sunt prea mulþi lupi, care nu-ºi mai pot asigura hrana ºi, din acest motiv s-au înmulþit atacurile la stânele de oi. Iar în

aceastã iarnã, mai grea decât în anii precedenþi, parcã s-a înmulþit ºi numãrul atacurilor, iar câinii sunt prea puþini ca sã mai facã faþã haitelor. Conform legislaþiei în vigoare, ciobanii au voie sã deþinã un câine la suta de oi, iar majoritatea crescãtorilor de animale

au turme mici. „A fost iarnã grea ºi n-au avut de mâncare. Dacã eram în munte acum, cred cã din 80 de oi dacã mai rãmâneam cu 10. Lupii s-au înmulþit ºi au ieºit din pãdure, au coborât pe dealuri, la þarcul unde þinem oile. Cred cã ar trebui sã mai stârpeascã

putea informa despre oferta turisticã. Asta pentru cã organizatorii au ales ºoseaua drept punct de reper, înainte de staþiunea Rânca. Drumul face legãtura între oraºele Novaci din Gorj ºi Sebeº din Alba. Fiind un drum alpin, este închis pe perioada iernii, dar vara are mii de vizitatori. Drumul a fost construit prima datã de legiunile romane în timpul rãzboaielor cu dacii, motiv pentru care pe hãrþile de istorie este trecut sub denumirea de „coridorul IV strategic roman. Este cel mai înalt drum rutier al Munþilor Carpaþi, atât de pe teritoriul României cât ºi din afara ei. Drumul traverseazã Muntii Parâng de la Nord la Sud ºi face o paralelã cu Valea Oltului ºi Valea Jiului. Diana MITRACHE

Salon de primãvarã la Petroºani rimul salon de artã plasticã va fi deschis la Petroºani sãptãmâna viitoare joi.

P

Expoziþia este dedicatã mai ales femeilor, pentru cã organizatorii sunt de pãrere cã luna martie trebuie sã fie luna doamnelor ºi domniºoarelor, aºa încât pe simeze vor fi lucrãri realizate de femei. „Salonul de primãvarã vine dupã târgul de primãvarã ce a avut loc înainte de mãrþiºor ºi care a fost unul cu vânzare. Ne adresãm acum fetelor, femeilor pe care le invitãm sã expunã pe simeze

lucrãri de artã. E primul pas în calendarul evenimentelor de peste an ºi îl dedicãm sexului frumos”, a declarat Robert Hummel, artist plastic. Salonul de artã vine dupã expoziþia dedicatã mãrþiºorului ºi este primul care deschide seria vernisajelor de pe simezele Casei de Culturã a Studenþilor de la Petroºani. Diana MITRACHE

2012-3-16  

L a Compania Naþionalã D espre matrapazlâcurile M inisterul Educaþiei F ostul ministru al Muncii, PAGINILE 6-7 Vineri, 16 martie 2012 întoar...