Page 1

Cotidian regional  Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului  Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011  Anul I  Nr. 71

Cronica Vãii Jiului Luni, 27 februarie 2012

www.cronicavj.ro  E-mail: cronicavj@gmail.com  Telefon: 0374.906.687  12 pagini  1 LEU

Au înnebunit… ”bãtrânii”

Explozie de divorþuri dupã 25 de ani de cãsnicie umãrul celor care divorþeazã N dupã 25 de ani de cãsnicie ºi peste aceastã perioadã, a crescut de la 3 la sutã la 18 la sutã din totalul divorþurilor, în doar cinci ani. Persoanele între 45 ºi 55 de ani considerã cã mai au o bunã perioadã de timp sã trãiascã liberi, fãrã apãsarea ºi lipsa de afecþiune ce decurg din ”singuri în doi”.

PAGINILE 6-7

Complexul Energetic Hunedoara, tot mai aproape de înfiinþare eºti bune pentru soarta mineritului din Valera Jiului. Complexul Energetic Hunedoara ar putea fi înfiinþat, juridic, în trimestrul al treilea.

V

>>> PAGINA A 3-A

Doi funcþionari de la Petrila, acuzaþi de înºelãciune ostul consilier juridic al Primãriei Petrila, în prezent notar public ºi un funcþionar din cadrul Primãriei de la servicul de asistenþã socialã sunt acuzaþi de o femeie din oraº cã ºi-ar fi însuºit prin înºelãciune o locuinþã ce a aparþinut mamei sale.

F

>>> PAGINA A 5-A

Percheziþii DIICOT într-un dosar de spãlare de bani rocurorii Direcþiei de Investigare a Infracþiunilor de Criminalitate Organizatã ºi Terorism au descins în 9 locaþii din judeþul Hunedoara, într-un dosar în care este vizatã o grupare infracþionalã specializatã în evaziune fiscalã ºi spãlare de bani.

P

>>> PAGINA A 8-A

Poliþiºtii nu ºtiu cine a vandalizat maºina directorului SPADPP Petroºani upã mai bine de trei sãptãmâni de la comiterea D actelor de vandalism, poliþiºtii nu ºtiu încã cine a distrus maºina lui Lucian Dragomir...

>>> PAGINA A 8-A


2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Luni, 27 februarie 2012

ANUNÞURI Vând douã apartamente compacte, strada Aviatorilor 32/33, echivalent 6 camere, douã bãi, hol, la parter, ideal pentru amenajarea de spaþiu comercial sau birouri, într-o zonã cu multe spaþii comerciale ºi cu potenþial. Telefon 0742.087.348

ANUNÞURI Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25m². Telefon 0722 448 428

Chinezi la Casetelul Corvinilor delegaþie a Ambasadei Republicii Populare Chineze în România, condusã de Excelenþa Sa, Dna. HUO YUZHEN, Ambasadorul acestei þãri în România, efectueazã în aceste zile o vizitã în judeþul Hunedoara.

O

Cu aceasta ocazie, luni, 27.02.2012, la ora 10.00, la sediul

Consiliului Judeþean Hunedoara, la sala de protocol, va avea loc o întâlnire oficialã cu reprezentanþii conducerii judeþene Delegaþia chinezã va vizita pe parcursul ºederii în Hunedoara, Castelul Corvinilor din Hunedoara, va participa la vernisajul expoziþiei “Artã ºi mãiestrie în China” la sediul Muzeului din Deva, va vizita Liceul de Muzicã ºi Arte Plastice “Sigismund Toduþã” din Deva, ori Filiala Institutului Confucius Deva. Diana MITRACHE

Cronica Vãii Jiului  Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?  Vrei sã te dezvolþi?  Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?  Vrei sã faci bani?

Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428

Ansamblul Artistic Parângul al Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani a început repetiþiile ºi face înscrieri pentru noi membri ce doresc sã înveþe tainele dansului. Înscrierile se fac la sediul Casei de Culturã Studenþeºti dupã urmãtorul program: Parângul între orele 14:30 16:30 de luni-joi Parângul Mic între orele 17:00 - 18:00 de luni-joi. Sunt aºteptaþi atât copiii preºcolari cât ºi elevi de liceu ºi studenþi.

Nicolae NICOARÃ

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

E-mail: cronicavj@gmail.com

ADRESA NOASTRÃ

Director:

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Recviem pentru o stea cãzãtoare 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Societatea secretã 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 Crimã la nivel înalt

National TV 9:00 Baronii (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 În cãutarea fericirii 12:00 Teleshopping 12:15 ªocant TV 12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Taxi Driver (r) 14:15 Vouã (r) 14:30 Dragoste renãscutã (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Destinul regelui 22:45 Joker (r)

PRO TV 10:00 România, te iubesc! (r) 11:00 Apropo TV (r) 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Zâmbete într-o pastilã 14:15 Fãrã reþineri (r) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Pariu cu viaþa (s) 21:30 Pariu cu viaþa (s) 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Dexter (s) - Soluþii de crizã 0:00 Gloanþe ºi cenuºã la Osaka (r)

Prima TV 8:00 Cunoaºte, Viseazã, Iubeºte! (r) 9:00 Teleshopping 9:30 Întâlnirea inimilor (s) 10:30 Medium (r) 11:30 Teleshopping 12:00 În familie (s) 12:30 În familie (s) 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r) 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) - Redifuzare 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Mi-s bãiatul de la þarã Redifuzare 22:15 Trãsniþii 23:15 Focus Monden 23:45 Medium 0:30 Triºorii

TVR 1 8:00 România, zi de zi 10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Presã ºi putere (r) 12:20 Dacã doriþi sã revedeþi 12:40 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razãde-Lunã (r) 13:20 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razãde-Lunã (r) 14:00 Telejurnal 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 Telejurnal 17:30 Clara, o pasiune francezã 18:25 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razãde-Lunã 19:05 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razãde-Lunã 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Prim Plan 22:00 Cu ochii’n 4 23:10 Replay 0:30 Nocturne

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN, Gabriela RIZEA, Denis RUS

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului |Luni, 27 februarie 2012 eºti bune pentru soarta mineritului din Valera Jiului. Complexul Energetic Hunedoara ar putea fi înfiinþat, juridic, în trimestrul al treilea.

V

Informaþia a fost fãcutã publicã de preºedintele PDL Hunedoara, Dorin Gligor, care, recent, într-o conferinþã de presã a evidenþiat situaþia energeticã a judeþului Hunedoara, privitã prin perspectiva Complexului Energetic. În acest cadru, a fost prezentatã conturarea noii abordãri energetice din judeþul Hunedoara, respectiv crearea structurii unificate dintre cele douã pãrþi implicate, huilã ºi termo. “În toatã febra pregãtirilor alegerilor locale, când partidele îºi anunþã candidaþii, se întâmplã lucruri mult mai importante pentru judeþul Hunedoara, pentru economia judeþului Hunedoara. Acordarea subvenþiei de 270 de milioane de euro pentru programul de închidere a celor trei mine, Paroºeni, Petrila ºi Uricani, este un semn de intrare într-o normalitate economicã a Companiei Naþionale a Huilei Petroºani cu efecte imediate ºi pentru producþia de energie termicã de la Termocentralele

Complexul Energetic Hunedoara, tot mai aproape de înfiinþare Mintia si Paroºeni. Aceastã subvenþie reprezintã acei bani care vor fi alocaþi de Guvern cu avizul Uniunii Europene ºi care vor intra în economia judeþului Hunedoara. Mai mult, odatã cu acordarea acestei subvenþii se poate trece în pasul urmãtor. Separarea celor trei mine subvenþionate de cele patru vialbile. Aceste patru unitãþi miniere vor avea un viitor în Complexul Energetic (CEH). Din punct de vedere juridic, acesta ar putea fi înfiinþat în trimestrul al treilea al acestui an”, a declarat preºedintele

PDL Hunedoara. Potrivit preºedintelui PD-L Dorin Gligor sãptãmâna aceasta reprezentanþii judeþului Hunedoara vor avea o întâlnire cu ministrul Economiei, Lucian Bode, atât pentru discuþii legate de CEH cât ºi pentru a-i prezenta acestuia necesitatea urgentãrii acordãrii ajutoarelor financiare cuvenite minerilor disponibilizati care trebuie sã primeascã a treia tranºã din sumele compensatorii. Comisia Europeanã a acceptat, miercuri, ca România sã acorde din fondurile publice un ajutor de 1,17 miliarde de

lei (aproximativ 270 de milioane de euro) în vederea inchiderii minelor de cãrbune necompetitive din trei unitãþi deþinute de Compania Naþionalã a Huilei (CNH). Acordarea avizului reprezintã încheierea unui ciclu complet, unul al legalitãþii ºi al normalitãþii mecanismelor economice. Comisia a considerat cã mãsura este conforma cu normele UE privind ajutoarele de stat.

S

ubvenþia se acordã regresiv

Planul de închidere notificat de România are ca rezultat o reducere progresiva a valorii totale

Disponibilizaþii ameninþã cã îºi dau foc oi foºti mineri din Valea Jiului ameninþã cã îºi dau foc în faþa Companiei Huilei din Petroºani. O delegaþie a foºtilor ortaci a cerut la sfârºitul sãptãmânii trecute sã se întâlneascã cu responsabilii din Compania Huilei ca sã afle când vor primi tranºa a treia.

D

Cei doi spun cã au ajuns sã se împrumute ca sã trãiascã ºi în cursul acestei sãptãmâni îºi dau foc. „Tot suntem plimbaþi cã nu sunt hotãrâri de guvern, cã nu

vine sau cã vine nu ºtiu cine de la Guvern, din Consiliul de Administraþie de la Bucureºti ºi tot nu vine nimeni. Marþi dimineaþã, dacã lucrurile stau la fel, îmi dau foc aici”, spune Tiberiu Racz, disponibilizat de la Mina Petrila. „ªi eu fac la fel. Am decis sã recurg la acest gest pentru cã nimeni nu ºtie câte datorii am ºi cât m-am bazat eu pe aceºti bani”, spune Gheorghe Ursache, un alt disponibilizat. Ambii au semnat o hârtie la care ºi-au anexat actele de identitate ºi spun cã vor face acest gest pe propria rãspundere. „Nopþi întregi m-am tot gândit cum o sã fac, cã vãd cã nimãnui nu îi pasã de

noi”, spune Racz. Câþiva mineri disponibilizaþi în septembrie anul trecut au mers vineri dimineaþã la discuþii cu conducerea CNH. Oamenii au cerut sã afle o datã la care sã fie siguri cã le intrã în conturi banii promiºi atunci când au semnat actele de disponibilizare. Disponibilizaþii au protestat zile în ºir în faþa CNH pentru a primi veºti cu privire la banii lor. Unii chiar au stat în greva foamei, însã, acum speranþelelor sunt legate de faptul cã banii lor vor fi alocaþi din fondul pe care Comisia Europeanã l-a aprobat pentru închiderea minelor Petrila, Paroºeni ºi Uricani. Diana MITRACHE

a ajutoarelor acordate pentru acoperirea costurilor de productie. Subvenþia se acordã regresiv (cu cca 10-15%), de la un an la altul pînã în 2017, strict pentru cele trei unitãþi miniere cuprinse în programul de închidere: Petrila (2015), Paroºeni ºi Uricani (2017) Ajutorul de stat acoperã: a) plãþile compensatorii ale minerilor disponibilizaþi; b) facilitãþile pensionarilor minieri (gratuitãþi la curent ºi la energia termicã), sistate de aproape un an; c) acoperirea diferenþei preþ/ cost de exploatare pentru huilã de la cele trei unitãþi intrate în programul de închidere În plus, planul de închidere a unitãþilor miniere, notificat de România, include mãsuri de atenuare a impactului asupra mediului. De asemenea, România s-a angajat sã sprijine lucrãtorii din mine care urmeazã a fi concediaþi ºi sã susþinã reconversia profesionalã a acestora pentru a-i ajuta sã gãseascã un nou loc de munca în afara industriei cãrbunelui. Documentaþia

prezentatã de statul român la CE este una completã, foarte bine fundamentatã, ºi nu e nevoie acum de identificarea unor tertipuri contabile sau echilibristicã guvernamentalã sau de alte emotii instituþionale cã peste un an, doi sau trei vreun control poate sã sancþioneze România cã a încãlcat legile europene. România dobândeºte, astfel, încet-încet, maturitatea instituþionalã, învaþã din greºeli, învaþã respectarea legalitãþii ºi a unor norme europene. În acest mod, reuºim sã ieºim din practica tipicã statului român din ultimii 20 de ani, mai exact a decidenþilor care au gestionat sistemul energetic postdecembrist. PDL a propus un parteneriat cu sindicatele miniere din Valea Jiului, în timp ce USL a fãcut tot ce i-a stat în putere ca sã scoatã lumea în stradã. Atitudinea Opoziþiei este una lipsitã de responsabilitate ºi poate degenera în situaþii care sã se întoarcã împotriva iniþiatorilor unor astfel de proteste. Marius MITRACHE


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Luni, 27 februarie 2012

Episcopia se ridicã împotriva „cãsãtoriilor de probã”

înveºniceºte comuniunea între doi tineri ! Te-ai gândit vreodatã cã cei doi tineri cãrora le oficiezi curvia de o zi ar putea fi copiii sau nepoþii tãi?! Nu te cutremuri de judecata istoriei pe care o scoþi din devenirea româneascã ºi creºtineascã de dragul a 30 de arginþi (adicã voturi) ?!”, se spune în aceastã scrisoare deschisã la care facem referire. Iar reacþiile nu au întârziat.

e 15 ani oficiazã cãsãtorii de D probã

candal fãrã precedent între Episcopia Devei ºi Hunedoarei ºi Primãria Devei. Printr-o scrisoare deschisã, Episcopia a luat atitudine faþã de cãsãtoriile de o zi, oficiate simbolic de Ziua Îndrãgostiþilor sau de Dragobete ºi susþine cã astfel de manifestãri îndeamnã la desfrâu.

S

Ani de zile s-au organizat astfel de manifestãri simbolice, dar de data aceasta Episcopul Devei ºi Hunedoarei a luat atitudine ºi îºi exprimã îngrijorarea faþã de acest fel de « cãsãtorii de o zi » ºi

spune cã nu este de acord cu „imoralitatea ºi desfrâul”. „Cu durere negrãitã constat cã regãsirea rãdãcinilor româneºti ale existenþei de cãtre generaþiile tinere alunecã tot mai des ºi tot mai mult în derizoriu. (…) Dragobetele, din sãrbãtoare a iubirii neprihãnite, ce înalþã tinereþea în bucuria supremã de a fi, este transformat într-un jalnic concubinaj al desfrânãrii! Cine ºi de ce o face? Cine sunt cei care dezbracã iubirea de sfinþenie ºi o rezumã la instinctele unei discoteci? (…) Primarul – omul reper moral, intelectual ºi gospodãresc al unei comunitãþi, pãrintele fãrã veºminte preoþeºti al celor din „parohia”(primãria) ce i-a fost

încredinþatã – joacã rolul unui oficiator al unei iubiri ºi cãsãtorii de probã! Normalizeazã, adicã, alungarea lui Hristos din cetate! Domnule primar, oricare ai fi, aceasta este o blasfemie! O blasfemie împotriva lui Dumnezeu atunci când participi ºi sapi la temelia instituþiei sacre a familiei creºtine încheind cãsãtorii de o zi! Este o blasfemie împotriva neamului românesc, a identitãþii sale exprimatã ºi în sãrbãtoarea Dragobetelui, atunci când sanctifici iubirea redusã la concubinajul de o noapte! Este o crudã blasfemie împotriva iubirii, cãci iubirea singularizeazã pe om în rândul tuturor formelor de existenþã ºi

Reprezentanþii Primãriei Deva au luat atitudine, mai ales cã aici, de 15 ani de zile se oficiazã astfel de cãsãtorii „de probã”. Edilii de aici considerã poziþia Episcopiei exageratã ºi chiar cu

caracter electoral. ªi anul acesta, în data de 12 februarie, edilii din Deva au decis sã celebreze iubirea în avans, iar Primarul Devei, Mircia Muntean, a oficiat „Cãsãtorii de probã” pentru pe toþi îndrãgostiþii care au dorit sã-ºi dovedeascã, o datã în plus, sentimentele. Mai mult, cuplurile din Deva care se cãsãtoresc de probã ºi ajung în acelaºi an sã se cãsãtoreascã ºi la starea civilã, primesc din partea primãriei un cadou de nuntã de 1.000 de lei. De exemplu, anul trecut, nu mai puþin de 40 dintre perechile care ºi-au unit “de probã” destinele în februarie, s-au cãsãtorit oficial ºi au intrat în posesia premiului de 1000 de lei oferit de Primãria Deva. Car men COSMAN

Ritual strãvechi de Dragobete: Frãþia de cruce egate în trecut în special de Dragobete, „Frãþiile de cruce” reprezintã un ritual strãvechi, în zonele locuite de momârlani: „Între tinerii momârlani, de Dragobete are loc un ritual strãvechi, pãstrat cu sfinþenie, ºi anume ritualul înfrãþirii între bãieti. (…)

L

Dacã în cazul tinerilor, ritualul înfrãþirii se desfãºoarã în zorii zilei, într-un anumit loc þinut secret, pãrinþii de cruce se fac printr-o slujbã religioasã, în faþa preotului. „Acest obicei este moºtenit de la strãmoºii noºtri ºi creeazã o legãturã ºi un respect între persoanele respective. Eu am onoarea sã fiu tatã de cruce la 15 fete“, a spus Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. „Pentru înfrãþire, tinerii îmbrãcaþi în straie de sãrbãtoare se adunã în cete ºi îºi cresteazã cu un cuþit braþul stâng în forma de cruce, dupã care ºi le unesc, iar mai apoi din tãieturã sug puþin sânge unul de la celãlalt. Prin acest ritual sacru, ei devin

Familia fraþilor de cruce întemeiatã în brumar 2008 are ca fraþi de cruce tineri din Bãniþa (Bolii), Petroºani (Livezeni), Petrila (Jieþ ºi Cimpa) . (foto ª. Nem.)

fraþi de cruce sau surori de cruce. Tinerii susþin cã legãmântul pe care îl fac este sfânt ºi nu se desface pânã la moarte. Fraþi de cruce de acelaºi sex se aleg în numãr impar ºi fac numãr par cu o persoanã de sex opus. O datã încheiat acest ritual pãgân, flãcãii ºi fetele merg în pãdure la marginea unui pârâu, unde aruncã în apã buchete de flori, prin acest gest fiind sfinþitã legãtura.” (D.M., Fraþi de cruce în Valea Jiului, în Gazeta de Sud). Ulterior, limitele perioadei când se legau frãþiile de cruce au devenit mai elastice, la fel ca regulile legãrii frãþiei de cruce,

care au permis ºi fetelor sã se „însuroreascã”. De asemenea, au fost înregistrate mici diferenþe de ritual, de la un loc la altul ºi de la un timp la altul. Pentru legarea unei frãþii de cruce, numele trebuia sã fie impar, de obicei 5-7, dar ºi 9-11, din mai multe sate. De obicei hotãrau sã se lege fraþi de cruce tineri care erau prieteni buni. Viitorii fraþi de cruce îºi alegeau ºi o sorã, care de multe ori era cãsãtoritã, pentru a nu se ivi probleme, ºi pãrinþi, un tatã ºi o mamã, persoane respectabile în sat. În cazul surorilor de cruce, obicei instituit mai târziu, ele îºi cãutau un

frate ºi, desigur, pãrinþi. Pentru frãþia de cruce se alegea o zi de duminicã sau o altã zi de sãrbãtoare, de obicei între Boboteazã ºi lãsatul postului Paºtelui. Cel care consfinþea frãþia de cruce era preotul, în jurul cãruia tinerii se aºezau în cerc, împreunã cu pãrinþii. În faþa preotului se punea o masã cu cele necesare slujbei, o canã cu apã ºi busuioc, o prescurã în formã de cruce ºi o gãleatã plinã cu vin. Viitorii fraþi erau înconjuraþi (legaþi) cu o panglicã tricolorã, suficient de lungã, cât sã-i cuprindã. Dupã slujba în care se sfinþea apa cu care

se stropea prescura ºi vinul, fraþii ºi pãrinþii se prind de mânã ºi depun jurãmântul, rostit întâi de preot ºi repetat de ei. Dupã rostirea jurãmântului, fiecare frate de cruce primeºte din mâna tatãlui o bucatã din prescura ruptã în pãrþi egale ºi vin, precum ºi o bucatã din panglica cu care au fost înconjuraþi, tãiatã de cãtre mamã. Prin bunãvoinþa preotului Negoi, „jurãmântul depus de fraþi, transmis de la vrednicul de pomenire protopop Traian Moºic, nãscut în Lonea”, a fost transmis d-lui Dumitru Gãlãþan-Jieþ: „Noi, robii lui Dumnezeu…. , îndemnaþi de bun cuget, jurãm cu mâna pe Sfânta Evanghelie ºi Sfânta

Cruce cã vom pãzi acest legãmânt toatã viaþa, uniþi la bine ºi la rãu, la uºor ºi la greu, spre binele nostru, al familiilor ºi al obºtii noastre dreptmãritoare. Aºa sã ne ajute Dumnezeu.” Dupã încheierea ceremoniei religioase fluieraºii dau semnalul cã începe voia bunã ºi jocul. Frãþiile de cruce, frecvente în trecut, au început sã se rãreascã întrucât fraþii de cruce, fiind consideraþi rude, ca orice fraþi, atât ei cât ºi urmaþii lor, nu se puteau cãsãtori. Astfel, încetul cu încetul mare parte din sat ajungea sã fie înrudit, iar tinerii nu mai aveau posibilitatea sã se cãsãtoreascã. Ioan Dan Bãlan si Elisabeta Bogãþan


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului |Luni, 27 februarie 2012

Doi funcþionari de la Petrila, acuzaþi de înºelãciune ostul consilier juridic al Primãriei Petrila, în prezent notar public ºi un funcþionar din cadrul Primãriei de la servicul de asistenþã socialã sunt acuzaþi de o femeie din oraº cã ºiar fi însuºit prin înºelãciune o locuinþã ce a aparþinut mamei sale.

F

Ilinca Raþiu îl acuzã pe Ioan Mastacan ºi pe Gyongy Oaidã cã prin viclenie ar fi reuºit sã o convingã pe mama sa, bolnavã de demenþã senilã ºi cu un grad grav de handicap, sã le semneze un contract de vânzare cumpãrare prin care de fapt ºi-a vândut casa. “Cu promisiunea cã în calitatea lor de funcþionari publici, la vremea respectivã au posibilitatea de a-i asigura

întreþinerea într-un azil de bãtrâni au redactat ºi supus autentificãrii mai întâi o procurã specialã prin care au stipulat cã Gyongy Oaidã sã vândã apartamentul cui va crede de cuviinþã. Oaidã i-a vândut casa lui Mastacan conta sumei de 4.000 de lei, deºi preþul pieþei era de 60.000 de lei, profitând de faptul cã mama avea discernãmântul

mult diminuat ºi nu cunoºtea valoarea banilor. În plus, aceºtia nu ºi-au onorat nici mãcar promisiunea de a o interna la azilul de bãtrâni”, spune Ilinca Raþiu. Mai mult, Ilinca Raþiu susþine cã pentru a o convinge pe masa sa sã le vândã casa cei doi s-au folosit de tot felul de mijloace de înºelãciune, pornind de la promisiuni cã

mama sa, femeie de 84 de ani, se va mãrita cu Mastacan ºi pânã la a o bate cu bestialitate. “Funcþionara publicã a serviciului de asistenþã socialã Oaidã racola bãtrâni bolnavi printre care ºi pe mama mea. A vrãjit-o cã, ba se mãritã cu dl. Mastacan, ba o duce într-un azil în care va fi tratatã ca o reginã, dupã spusele mamei ”, mai spune femeia. Dar cea mai gravã acuzaþie pe care Ilinca Raþiu i-o aduce fostului consilier juridic al Primãriei Petrila, Ioan Mastacan este aceea de hãrþuire ºi agresiune. “ M-a bãtut sã renunþ la casa pãrinteascã. Mama era bãtutã la spital. Înainte sã moarã am întrebat-o cine a bãtut-o ºi mi-a spus cã bãieþii lui Mastacan. Au hãrþuit-o pânã a decedat ”, mai spune Ilinca Raþiu.

Oamenii anului 2011 în Valea Jiului ei mai buni dintre cei buni, sau cine s-a C fãcut remarcat, cum ºi în ce fel. Gala premiilor Exclusiv a ajuns la ediþia a XII-a ºi, ca un “Oscar” local, dar fãrã covor roºu, ziaristul Tiberiu Vinþan i-a nominalizat ºi premiat pe toþi cei care au ºtiut în 2011 sã-ºi facã bine meseria. Profesori, medici, directori, ziariºti, ori funcþionari publici, toþi au gãsit în 2011 secretul de a se face vizibili ºi au reuºit. „Cei care primesc premii an de an ºtiu cã nu e suficient sã fii bun în domeniul tãu, dacã nu te faci vizibil,iar acest lucru îl face presa. Anul 2012 a început cu tot felul de previziuni sumbre legate de un posibil sfârºit, dar uitându-mã la cei care sunt premiaþi, vãd cã suntem în siguranþã aici în Valea Jiului”, a spus Tiberiu Vinþan, director Exclusiv Media Group,organizatorul galei. Omul Anului 2011 a fost desemnat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani, iar alþi edili din zonã au fost nominalizaþi la diferite categorii.

Z

iariºti premiaþi

Pentru cã presa joacã cel mai important rol în aceastã galã,Tiberiu Vinþan a

început cu premiile dedicate ziariºtilor ºi la categoria CEL MAI BUN ZIARIST a fost premiat Marius Mitrache, directorul Cronicii Vãii Jiului, în timp ce ziaristul Dan Codrea a primit post mortem, Premiul de excelenþã. 1. Cel mai bun ziar – ZIARUL VÃII JIULUI (Cãtãlin Docea) 2. Cea mai bunã emisiune TV – „PUNCTUL PE I” (Ionuþ Drãgotesc – MONDO TV) 3. Cea mai bunã emisiune radio – „VERDE-N FAÞÔ (Corneliu Bran – Kapital FM) 4. Cel mai bun program de ºtiri TV – „ªTIRILE TV PARÂNG” 5. Cea mai bunã platformã de TV net – TV 4.NET (Levente Gergely) 6. Cel mai bun ziarist – MARIUS MITRACHE (Cronica Vãii Jiului) 7. Cel mai bun jurnalist de investigaþie – ANDREI VLAD (Valea Jiului) 8. Cel mai bun autor de reportaje – GENU TUÞU 9. Cel mai bun redactor de ºtiri – RAMONA ROªULESCU 10. Cel mai bun fotoreporter – CLAUDIU MOLDOVAN 11. Cel mai bun

corespondent de presã – CARMEN COSMAN (Citynews.ro) 12. Cel mai bun cronicar sportiv – AUREL SLÃBÂI („Gazeta de dimineaþã”) 13. Cel mai bun jurnalist pe un blog personal – FELIX NEGOIÞÃ 14. Cel mai bun purtãtor de cuvânt – NICU TAªCÃ (Biroul de presã al Primãriei Petroºani) 15. Cel mai bun manager al unei instituþii massmedia: SORIN MIHAIL (director Vocea Vãii Jiului) 16. Cea mai bunã implicare a unui jurnalist în problemele comunitãþii: FELICIA PORTASE – Coordonator platforma VOX MONTIS, Tot aici au fost premiaþi ºi MIHAELA MANOLEA (pentru campania privind implementarea descentralizãrii instituþionale în învãþãmânt), la categoria Cea mai bunã campanie de comunicare, ALINA CÂRSTOIU (preºedinte PNL Vulcan) - Cea mai activã prezenþã în massmedia ºi pentru Cea mai bunã imagine publicã: EDUARD WERSANSKI. PREMII DE EXCELENÞÃ: 1.NICOLAE STOI 2.VALERIU BUTULESCU

3.ILIE BOTGROS 4.IOSIF KOVACS 5.PETRONELA ªODOLESCU 6.EMIL PÃRÃU 7.ZOLTAN LACATAª 8.GHEORGHE IULIU PAVEL 9.FORMAÞIA COLOR VULCAN PREMIILE EXCLUSIV: 1. Cel mai bun primar de municipiu: GHEORGHE ILE (primarul municipiului Vulcan) 2. Cel mai bun primar de oraº – ILIE PÃDUCEL (primarul oraºului Petrila) 3. Cel mai bun viceprimar de municipiu – ANGELA STOICA (viceprimaruil municipiului Petroºani) 4. Cel mai bun viceprimar de oraº – MIHÃIÞÃ NISTOR (viceprimarul oraºului Aninoasa) 5. Cel mai bun consilier local – CONSTANTIN BRÂNDUªE (consilier local Lupeni) 6. Cel mai bun reprezentant al Vãii Jiului în Consiliul judeþean – COSTEL AVRAM (vicepreºedintele Consiliului judeþean Hunedoara) 7. Cel mai bun om politic – DÃNUÞ BUHÃESCU (preºedintele

Pentru a-ºi recupera casa Ilinca Raþiu se plimbã prin sãlile de judecatã de 4 ani de zile. Ioan Mastacan nu au putut fi contactat pentru a-ºi spune punctul de vedere, dar îl aºteptãm la redacþie în cazul în care doreºte sã vinã cu noi precizãri. Marius MITRACHE

PSD Uricani) 8. Cel mai bun parlamentar – MONICA IACOB RIDZI (deputat) 9. Cel mai bun funcþionar public – VALENTIN PETRARU (director Administraþia Financiarã Petroºani) 10. Cel mai bun reprezentant al Vãii Jiului într-o instituþie publicã a statului: ALEXANDRU LÃUTARU (inspector ºcolar general la ISJ Hunedoara) 11. Cel mai bun manager: CONSTANTIN LUPU (director general INCD INSEMEX Petroºani) 12. Cel mai bun om de afaceri: TOADER TAMAª 13. Cel mai bun investitor: EMIL BERCEA 14. Cel mai bun manager al unei firme private: GEORGEL LASCÃR (Lascãr Service Company) 15. Cel mai bun manager al unei instituþii de interes public a Consiliului local: MARIUS DANCI (director general Pregoterm SA Vulcan) 16. Cel mai bun manager al unei exploatãri miniere: AURELIAN ENACHE (Director E.M. Vulcan) 17. Cel mai bun management al unui serviciu public: LUCIAN DRAGOMIR (director SPADPP Petroºani) 18. Cel mai bun manager al unei instituþii de învãþãmânt – EMIL POP (rectorul Universitãþii din Petroºani) 19. Cel mai bun manager al unei instituþii de sãnãtate publicã – MARIANA MATEESCU (Spitalul Municipal Vulcan) 20. Cel mai bun manager al unei instituþii de culturã: NICOLETA BOLCÃ (directorul Teatrului de Stat

I.D. Sîrbu Petroºani) 21. Cel mai bun manager al unei instituþii financiare: GHEORGHE BOBAR (preºedintele CAR Petrila IFN) 22. Cel mai bun manager al unei organizaþii de interes public: CONSTANTIN FULGA (preºedintele Asociaþiei Cadrelor Militare în Rezervã ºi în retragere Valea Jiului) 23. Cel mai bun lider sindical: PETRE NICA (Confederaþia Meridian) 24. Cel mai bun sindicat independent – RADU VOINA (preºedintele Sindicatului Vulturul Negru) 25. Cel mai bun medic: ALIN VASILESCU (directorul Spitalului de Urgenþã Petroºani) 26. Cel mai bun profesor universitar: RADU SORIN (Universitatea din Petroºani) 27. Cel mai bun profesor: VASILE POP (ªcoala generalã nr. 7 Petroºani) 28. Cea mai bunã ºcoalã: ªCOALA EUROPEANÃ I.G. DUCA (director prof. ELENA GÎRJOB) 29. Cel mai bun poliþist: DÃNUÞ MOCANU (comisar ºef Poliþia Oraºului Uricani) 30. Cel mai bun om de culturã: ROBERT HUMMEL (artist plastic) 31. Cel mai bun scriitor: LUCIA MUNTEAN 32. Cel mai bun susþinãtor al tradiþiilor locale: CORNEL TODEA 33. Cel mai bun artist: MILENA PARASCHIV 34. Cel mai bun sportiv: TOMA COCONEA 35. Cel mai bun antrenor sportiv: RADU POLIFRONIE (antrenor karate la CSM Petroºani)


Cronica Vãii Jiului |Luni, 27 februarie 2012

6 Actualitate

Actualitate 7

Au înnebunit… ”bãtrânii”

Explozie de divorþuri dupã 25 de ani de cãsnicie M

enajera ºi îndrãgostitul

”Am 56 de ani ºi sunt divorþatã de patru ani. Trebuia s-o fac mai de mult pentru cã mi-am irosit niºte ani în care puteam sã fac ceva bun, nu sã mã cert toatã ziua cu bãrbatul, care mã fãcea proastã, urâtã, bãtrânã. De un an sunt într-o nouã relaþie, un bãrbat care m-a fãcut sã vãd cum te poþi simþi ca femeie respectatã. Nu, nu mã recãsãtoresc. Mã simt bine aºa, liberã ºi în plus, am timp ºi de nepoþica mea. Merg cu ea la bãi, la plimbare. Sunt liniºtitã ºi mulþumitã de mine, cea de acum, deºi înainte, cu fostul soþ, munceam, frecam, îl serveam ºi tot nu eram bunã. Mã transfor-

umãrul celor care divorþeazã dupã 25 de ani de cãsnicie ºi peste aceastã perioadã, a crescut de la 3 la sutã la 18 la sutã din totalul divorþurilor, în doar cinci ani. Persoanele între 45 ºi 55 de ani considerã cã mai au o bunã perioadã de timp sã trãiascã liberi, fãrã apãsarea ºi lipsa de afecþiune ce decurg din ”singuri în doi”.

N

Creºterea divorþurilor între cuplurile de lungã duratã este semnificativã, respectiv de ºase ori mai mare decât în urmã cu doar cinci ani. În fapt, procentul este mult mai mare pentru cã mulþi se jeneazã sã-ºi oficializeze despãrþirea. Ca urmare, sociologii au fost nevoiþi sã adauge crezei din cuplu, care se manifestã la patru ani de cãsnicie, ºi pe cea de 25 de ani de cãsnicie. În aceast ultim caz, situaþia devine criticã dupã ce copiii se maturizeazã ºi pleacã de acasã ºi cuplul trebuie sã se readapteze sã trãiascã în doi. Sociologii spun cã mulþi se întreabã dacã mai meritã, pentru cã s-a constatat cã partenerii trãiesc paralel ºi cã deºi nu divorþeazã, iubirea s-a stins, iar interesul este din ce în ce mai redus faþã de celãlalt. Lipsa de afecþiune a existat mai totdeauna în relaþiile lungi. Noi sunt doar consecinþele. Datoritã nevoii de activitate a secolului XXI, persoanele trecute de 50 de ani sunt în formã ºi sunt încã atrãgãtoare. ”Mai au o bucatã bunã de viaþã înainte, pe care o pot trãi fãrã disputele nervoase specifice cuplurilor vechi ºi – de ce nu – într-o nouã relaþie. Adicã mai bine mai târziu decât deloc” – a declarat psiho-sociologul Ilinca Podar, Petroºani.

F

emeile, capul rãutãþilor

Acesta a precizat cã iniþiativa rupturii o au, preponderent, femeile. De la ele pornesc 61 la sutã din cererile de divorþ. ”Bãrbaþii se descurcã mai uºor cu o cãsnicie nefericitã ºi se despart doar când vor sã intre în altã relaþie. Femeile doresc situ-

aþii clare. Femeile, chiar cele trecute de 50 de ani, au astãzi pretenþii faþã de convieþuirea cu partenerii”- afirmã P. Schwarts, expert în probleme de cuplu. ”Am avut 21 de ani de cãsnicie frumoºi, cu suiºuri ºi coborâºuri. Dar ajunsesem sã ne spunem doar salut, ce mãnânci, ce te doare etc. fãrã pic de afecþiune. Practic se stinsese totul între noi. Am 52 de ani, sunt activã, energicã ºi nu pot trãi doar cu ºut-casã, gãtit, curãþat. Viaþa înseamnã ºi altceva. Mãcar sã ne pese unul de

altul, sã avem consideraþie unul pentru altul, dar au apãrut vorbe grele arucate peste umãr ºi atitudini care aratã cã nu te-ar vrea prin peajmã. Nu am mai putut trãi aºa. Orice om meritã mai mult. Nu, nu stau cu altcineva. Dar mã simt liberã, pot citi, pot merge la munte, acum îmi permit sã am ºi prietene, pentru cã el nu mã lãsa nici sã plec în vizite, dar nici sã vinã cineva la noi. Mã simt foarte bine, parcã am renãscut” – a declarat Emilia S., din Petrila, divorþatã de un an ºi ºase luni.

masem într-o simplã menajerã”povesteºte Maria-Elena K., inginer maºini ºi instalaþii miniere. ”Eu m-am despãrþit de ºoþia mea pentru cã nu puteam trãi în minciunã. Mã îndrãgostisem de o femeie încât am crezut cã mi-a luat-o mintea razna la bãtrâneþe. Am trãit cu ea mai mult de un an ºi mã simþeam ºi mai atras, parcã mã întorsesem în timp. Atunci am hotãrât sã-i spun adevãrul fostei soaþe. Sincer sã fiu, parcã a fost o uºurare ºi pentru ea pentru cã a simþit ceva. Vã spun cã nu mi-a cãzut bine cã a fost de acord din prima sã plec la alta. Dar actuala mea soþie mi-a spus cã este mai bine aºa ºi cã ºi ea se simte mai bine, cã nu se ºtie vinovatã cã m-a despãrþit de nevastã. O duc foarte bine acum.

Da, ºi fosta nevastã o duce bine” – a povestit IonSimion V., 53 de ani,Vulcan. Sociologii spun cã înstrãinarea dintre soþi este motivul cel mai frecvent al despãrþirilor: ”Este greu sã menþii vie o relaþie, ºi cu trecerea anilor devine din ce în ce mai greu”. Pe de altã parte, cei care au avut la baza cãsniciei iubire, apoi consideraþie, respect ºi care ºi-au alimentat relaþia cu atenþii ºi cãldurã au trãit fericiþi pânã la adânci bãtrâneþi. Sunt cãsnicii de nezdruncinat. De câte ori nu aþi vãzut doi bãtrânei, la plimbare, þinându-se de mânã?

S-au constat situaþii în care atunci când unul dintre soþi a decedat, celãlalt nu i-a supravieþuit… Ileana FIRÞULESCU

Postul Mare – Sãptãmâna lui Sântoader:

Puteþi rãmâne strâmbi, cu mâinile amorþite sau puteþi fi trãsniþi pectaculoasã în semnificaþii este prima sãptãmânã a Postului Paºtelui numitã ºi Sãptãmâna lui Sântoader. Sfântul Mare Mucenic Theodor din Tiron este cel care a introdus coliva în practicile bisericeºti ºi este cunoscut prin mulþimea de legende care s-au nãscut în jurul personalitãþii sale.

S

Astãzi, 27 februarie, începe cel mai important ºi cel mai lung post, Postul Paºtelui sau Pãresimile, cum este numit de localnici. Cu tot cu Sãptãmâna Pastimilor, postul þine ºapte sãptãmâni, respectiv 48 de zile. Pe lângã restricþiile alimentare, care constituie o curãþare a organismului în urma consumului de alimentele bogate în grãsimi, specifice anotimpului rece, Postul Paºtelui înseamnã o perioadã de rugãciuni, meditaþie, generozitate, gânduri curate ºi fapte bune, iubirea aproapelui. Toatã aceastã perioadã este comparatã cu cãlãtoria de 40 de zile poporului evreu în pustiu. Postul Paºtelui se încheie cu mãrturisirea pãcatelor, iar pentru cei care primesc dezlegare de la preot continuã cu împãrtãºania. Postul Mare este numit

ºi Pãresimi pentru cã în toatã aceastã perioadã, sâmbãta, se fac pomenirile morþilor. Spectaculoasã în semnificaþii este prima sãptãmânã a Postului Paºtelui numitã ºi Sãptãmâna lui Sântoader. Sfântul Mare Mucenic Theodor din Tiron este cel care a introdus coliva în practicile bisericeºti ºi este cunoscut prin mulþimea de legende care s-au nãscut în jurul personalitãþii sale. Se spune cã a omorât un ºarpe uriaº care îngrozea oamenii pentru cã în fiecare an mânca câte un copil. Prima sãptãmânã a Postului este Sãptãmâna lui Sântoader, în care fiecare zi are o semnificaþie

anume. Lunea curatã este ziua când în gospodãrii se curãþã toate vasele, cãmãrile de grãsimi pentru a nu ”spurca” mâncarea de post. Marþea dintre tunuri este cea mai cunoscutã în zonã, pentru cã funcþie de comunitãþi, aceasta variazã. Cea mai importantã este cea din sãptãmâna însemnatã, adicã prima sãptãmânã a postului. Este ziua fenomenelor meteorologice, a furtunilor , a tunetelor ºi fulgerelor, subliniidu-se ideea cã tot ceea ce ne înconjoarã are suflet ºi înþelege omul cu gândurile ºi simþirile sale. Ca urmare din aceastã zi se þin Caii lui Sântoader, care

sunt jumãtate cai ºi jumãtate oameni. Aceºtia au menirea de a curãþa timpul, pãmântul ºi spaþiul. Cei care vor þese sau coase în aceastã perioadã sunt în

mare pericol de a fi trãsniþi. Miercurea strâmbã – cei ce vor lucra în aceastã zi, vor rãmâne cu gura strâmbã. Este vorba de

Sfânta Miercuri, care strâmbeazã pe cei care lucreazã de ziua ei. Joia iepelor - în aceastã zi nu se coase, nu se folosesc obiecte ascuþite existând risc de înþepãturi/accidente la oameni ºi animale. Vinerea Sântoaderului - se dã sare descântatã animalelor pentru a fi protejate la muncile folosite. Sâmbãta cailor Sântoaderului – cine nu a respectat regulile Sântoaderului va risca sã-i amorþeascã mâinile ºi chiar va risca sã fie lovit mortal de Caii lui Sântoader. Sântoader are un cal nãzdrãvan care nu mãnâncã ºi nu bea un an întreg ºi numai o datã pe an face acest lucru. Ca urmare în aceastã sãptãmânã sã nu se lucreze afarã dupã cãderea serii. De vineri seara pânã duminicã nu se merge la pãdure, nu se toarce, nu se lucreazã/curãþã pãmântul pentru cã acest lucru atrage furia animalelor sãlbatice asupra gospodãriei ºi chiar asupra întregii comunitãþi. Sãptãmâna lui Sântoader este o îmbinare dintre creºtin ºi precreºtin, dar care are rolul de a atrage atenþia supra semnificaþiei, deci a pãstrãrii riguroase, a Postului Paºtelui. Ileana FIRÞULESCU

COLÞUL LUI DENIS


Cronica Vãii Jiului |Luni, 27 februarie 2012

6 Actualitate

Actualitate 7

Au înnebunit… ”bãtrânii”

Explozie de divorþuri dupã 25 de ani de cãsnicie M

enajera ºi îndrãgostitul

”Am 56 de ani ºi sunt divorþatã de patru ani. Trebuia s-o fac mai de mult pentru cã mi-am irosit niºte ani în care puteam sã fac ceva bun, nu sã mã cert toatã ziua cu bãrbatul, care mã fãcea proastã, urâtã, bãtrânã. De un an sunt într-o nouã relaþie, un bãrbat care m-a fãcut sã vãd cum te poþi simþi ca femeie respectatã. Nu, nu mã recãsãtoresc. Mã simt bine aºa, liberã ºi în plus, am timp ºi de nepoþica mea. Merg cu ea la bãi, la plimbare. Sunt liniºtitã ºi mulþumitã de mine, cea de acum, deºi înainte, cu fostul soþ, munceam, frecam, îl serveam ºi tot nu eram bunã. Mã transfor-

umãrul celor care divorþeazã dupã 25 de ani de cãsnicie ºi peste aceastã perioadã, a crescut de la 3 la sutã la 18 la sutã din totalul divorþurilor, în doar cinci ani. Persoanele între 45 ºi 55 de ani considerã cã mai au o bunã perioadã de timp sã trãiascã liberi, fãrã apãsarea ºi lipsa de afecþiune ce decurg din ”singuri în doi”.

N

Creºterea divorþurilor între cuplurile de lungã duratã este semnificativã, respectiv de ºase ori mai mare decât în urmã cu doar cinci ani. În fapt, procentul este mult mai mare pentru cã mulþi se jeneazã sã-ºi oficializeze despãrþirea. Ca urmare, sociologii au fost nevoiþi sã adauge crezei din cuplu, care se manifestã la patru ani de cãsnicie, ºi pe cea de 25 de ani de cãsnicie. În aceast ultim caz, situaþia devine criticã dupã ce copiii se maturizeazã ºi pleacã de acasã ºi cuplul trebuie sã se readapteze sã trãiascã în doi. Sociologii spun cã mulþi se întreabã dacã mai meritã, pentru cã s-a constatat cã partenerii trãiesc paralel ºi cã deºi nu divorþeazã, iubirea s-a stins, iar interesul este din ce în ce mai redus faþã de celãlalt. Lipsa de afecþiune a existat mai totdeauna în relaþiile lungi. Noi sunt doar consecinþele. Datoritã nevoii de activitate a secolului XXI, persoanele trecute de 50 de ani sunt în formã ºi sunt încã atrãgãtoare. ”Mai au o bucatã bunã de viaþã înainte, pe care o pot trãi fãrã disputele nervoase specifice cuplurilor vechi ºi – de ce nu – într-o nouã relaþie. Adicã mai bine mai târziu decât deloc” – a declarat psiho-sociologul Ilinca Podar, Petroºani.

F

emeile, capul rãutãþilor

Acesta a precizat cã iniþiativa rupturii o au, preponderent, femeile. De la ele pornesc 61 la sutã din cererile de divorþ. ”Bãrbaþii se descurcã mai uºor cu o cãsnicie nefericitã ºi se despart doar când vor sã intre în altã relaþie. Femeile doresc situ-

aþii clare. Femeile, chiar cele trecute de 50 de ani, au astãzi pretenþii faþã de convieþuirea cu partenerii”- afirmã P. Schwarts, expert în probleme de cuplu. ”Am avut 21 de ani de cãsnicie frumoºi, cu suiºuri ºi coborâºuri. Dar ajunsesem sã ne spunem doar salut, ce mãnânci, ce te doare etc. fãrã pic de afecþiune. Practic se stinsese totul între noi. Am 52 de ani, sunt activã, energicã ºi nu pot trãi doar cu ºut-casã, gãtit, curãþat. Viaþa înseamnã ºi altceva. Mãcar sã ne pese unul de

altul, sã avem consideraþie unul pentru altul, dar au apãrut vorbe grele arucate peste umãr ºi atitudini care aratã cã nu te-ar vrea prin peajmã. Nu am mai putut trãi aºa. Orice om meritã mai mult. Nu, nu stau cu altcineva. Dar mã simt liberã, pot citi, pot merge la munte, acum îmi permit sã am ºi prietene, pentru cã el nu mã lãsa nici sã plec în vizite, dar nici sã vinã cineva la noi. Mã simt foarte bine, parcã am renãscut” – a declarat Emilia S., din Petrila, divorþatã de un an ºi ºase luni.

masem într-o simplã menajerã”povesteºte Maria-Elena K., inginer maºini ºi instalaþii miniere. ”Eu m-am despãrþit de ºoþia mea pentru cã nu puteam trãi în minciunã. Mã îndrãgostisem de o femeie încât am crezut cã mi-a luat-o mintea razna la bãtrâneþe. Am trãit cu ea mai mult de un an ºi mã simþeam ºi mai atras, parcã mã întorsesem în timp. Atunci am hotãrât sã-i spun adevãrul fostei soaþe. Sincer sã fiu, parcã a fost o uºurare ºi pentru ea pentru cã a simþit ceva. Vã spun cã nu mi-a cãzut bine cã a fost de acord din prima sã plec la alta. Dar actuala mea soþie mi-a spus cã este mai bine aºa ºi cã ºi ea se simte mai bine, cã nu se ºtie vinovatã cã m-a despãrþit de nevastã. O duc foarte bine acum.

Da, ºi fosta nevastã o duce bine” – a povestit IonSimion V., 53 de ani,Vulcan. Sociologii spun cã înstrãinarea dintre soþi este motivul cel mai frecvent al despãrþirilor: ”Este greu sã menþii vie o relaþie, ºi cu trecerea anilor devine din ce în ce mai greu”. Pe de altã parte, cei care au avut la baza cãsniciei iubire, apoi consideraþie, respect ºi care ºi-au alimentat relaþia cu atenþii ºi cãldurã au trãit fericiþi pânã la adânci bãtrâneþi. Sunt cãsnicii de nezdruncinat. De câte ori nu aþi vãzut doi bãtrânei, la plimbare, þinându-se de mânã?

S-au constat situaþii în care atunci când unul dintre soþi a decedat, celãlalt nu i-a supravieþuit… Ileana FIRÞULESCU

Postul Mare – Sãptãmâna lui Sântoader:

Puteþi rãmâne strâmbi, cu mâinile amorþite sau puteþi fi trãsniþi pectaculoasã în semnificaþii este prima sãptãmânã a Postului Paºtelui numitã ºi Sãptãmâna lui Sântoader. Sfântul Mare Mucenic Theodor din Tiron este cel care a introdus coliva în practicile bisericeºti ºi este cunoscut prin mulþimea de legende care s-au nãscut în jurul personalitãþii sale.

S

Astãzi, 27 februarie, începe cel mai important ºi cel mai lung post, Postul Paºtelui sau Pãresimile, cum este numit de localnici. Cu tot cu Sãptãmâna Pastimilor, postul þine ºapte sãptãmâni, respectiv 48 de zile. Pe lângã restricþiile alimentare, care constituie o curãþare a organismului în urma consumului de alimentele bogate în grãsimi, specifice anotimpului rece, Postul Paºtelui înseamnã o perioadã de rugãciuni, meditaþie, generozitate, gânduri curate ºi fapte bune, iubirea aproapelui. Toatã aceastã perioadã este comparatã cu cãlãtoria de 40 de zile poporului evreu în pustiu. Postul Paºtelui se încheie cu mãrturisirea pãcatelor, iar pentru cei care primesc dezlegare de la preot continuã cu împãrtãºania. Postul Mare este numit

ºi Pãresimi pentru cã în toatã aceastã perioadã, sâmbãta, se fac pomenirile morþilor. Spectaculoasã în semnificaþii este prima sãptãmânã a Postului Paºtelui numitã ºi Sãptãmâna lui Sântoader. Sfântul Mare Mucenic Theodor din Tiron este cel care a introdus coliva în practicile bisericeºti ºi este cunoscut prin mulþimea de legende care s-au nãscut în jurul personalitãþii sale. Se spune cã a omorât un ºarpe uriaº care îngrozea oamenii pentru cã în fiecare an mânca câte un copil. Prima sãptãmânã a Postului este Sãptãmâna lui Sântoader, în care fiecare zi are o semnificaþie

anume. Lunea curatã este ziua când în gospodãrii se curãþã toate vasele, cãmãrile de grãsimi pentru a nu ”spurca” mâncarea de post. Marþea dintre tunuri este cea mai cunoscutã în zonã, pentru cã funcþie de comunitãþi, aceasta variazã. Cea mai importantã este cea din sãptãmâna însemnatã, adicã prima sãptãmânã a postului. Este ziua fenomenelor meteorologice, a furtunilor , a tunetelor ºi fulgerelor, subliniidu-se ideea cã tot ceea ce ne înconjoarã are suflet ºi înþelege omul cu gândurile ºi simþirile sale. Ca urmare din aceastã zi se þin Caii lui Sântoader, care

sunt jumãtate cai ºi jumãtate oameni. Aceºtia au menirea de a curãþa timpul, pãmântul ºi spaþiul. Cei care vor þese sau coase în aceastã perioadã sunt în

mare pericol de a fi trãsniþi. Miercurea strâmbã – cei ce vor lucra în aceastã zi, vor rãmâne cu gura strâmbã. Este vorba de

Sfânta Miercuri, care strâmbeazã pe cei care lucreazã de ziua ei. Joia iepelor - în aceastã zi nu se coase, nu se folosesc obiecte ascuþite existând risc de înþepãturi/accidente la oameni ºi animale. Vinerea Sântoaderului - se dã sare descântatã animalelor pentru a fi protejate la muncile folosite. Sâmbãta cailor Sântoaderului – cine nu a respectat regulile Sântoaderului va risca sã-i amorþeascã mâinile ºi chiar va risca sã fie lovit mortal de Caii lui Sântoader. Sântoader are un cal nãzdrãvan care nu mãnâncã ºi nu bea un an întreg ºi numai o datã pe an face acest lucru. Ca urmare în aceastã sãptãmânã sã nu se lucreze afarã dupã cãderea serii. De vineri seara pânã duminicã nu se merge la pãdure, nu se toarce, nu se lucreazã/curãþã pãmântul pentru cã acest lucru atrage furia animalelor sãlbatice asupra gospodãriei ºi chiar asupra întregii comunitãþi. Sãptãmâna lui Sântoader este o îmbinare dintre creºtin ºi precreºtin, dar care are rolul de a atrage atenþia supra semnificaþiei, deci a pãstrãrii riguroase, a Postului Paºtelui. Ileana FIRÞULESCU

COLÞUL LUI DENIS


8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Luni, 27 februarie 2012

Percheziþii DIICOT într-un dosar de spãlare de bani rocurorii Direcþiei de Investigare a Infracþiunilor de Criminalitate Organizatã ºi Terorism au descins în 9 locaþii din judeþul Hunedoara, într-un dosar în care este vizatã o grupare infracþionalã specializatã în evaziune fiscalã ºi

P

spãlare de bani, prejudiciul cauzat prin aceste activitãþi fiind de 20.000.000 de euro. În acelaºi timp, au avut loc percheziþii în Strehaia, municipiul Cluj, Timiºoara ºi în Argeº. Judeþul Hunedoara ar fi parte într-o hartã mai largã a zonei de acþiune pentru membrii grupãrii infracþionale, care au înfiinþat mai multe societãþi

– fantomã ºi, în acelaºi timp, au racolat ºi administratori ai unor firme pentru operaþiuni comerciale fictive, prin care sã spele bani. Potrivit procurorilor DIICOT, liderii grupãrii, învinuiþii Mihai Gheorghe ºi Mihai Ion au identificat un numãr de 50 de societãþi comerciale, având cifre semnificative de afaceri ºi în înþelegere cu administratorii acestora, în schimbul unui

comision de 10%, au emis facturi fiscale pentru operaþiuni comerciale fictive, de livrare mãrfuri sau prestare servicii, în scopul diminuãrii taxelor ºi impozitelor aferente bugetului de stat. În acest scop, membrii grupãrii au înfiinþat 5 societãþi comerciale, tip “fantomã“, cu sediul în localitatea Strehaia, acestea acumulând debite substanþiale cãtre bugetul de stat, constând în TVA ºi impozit pe profit, datorat urmare a

activitãþii infracþionale. De asemenea, reprezentanþii DIICOT mai spun cã sumele de bani reprezentând contravaloarea acestor operaþiuni erau achitate în conturile societãþilor comerciale controlate de cãtre învinuiþi, deschise la diverse unitãþi bancare, de unde erau ridicate imediat în numerar ºi împãrþite între membrii grupãrii. Car men COSMAN

Poliþiºtii nu ºtiu cine a vandalizat maºina directorului SPADPP Petroºani upã mai bine de trei sãptãmâni de la comiterea actelor de vandalism, poliþiºtii nu ºtiu încã cine a distrus maºina lui Lucian Dragomir, directorul Serviciului Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat din cadrul Primãriei Petroºani.

D

Poliþiºtii au mai recuperat doi kosoni sustraºi de la Sarmizegetusa Regia ai multe monede sustrase din situl arheologic de la Sarmizegetusa Regia, printre care ºi doi kosoni din aur, au fost recuperate de poliþiºti în urma a douã percheziþii imobiliare efectuate în municipiile Timiºoara ºi Constanþa.

M

Valoarea monedelor a fost estimatã la 4.000 euro ºi pe lângã cei doi kosoni s-au mai gãsit 25 de monede romane din argint, respectiv denari republicani ºi imperiali. Percheziþiile au fost efectuate sub coordonarea Direcþiei de Investigaþii Criminale

din cadrul I.G.P.R. iar locuinþele vizate sunt ale unor persoane suspectate cã fãceau parte dintr-o grupare care se ocupa cu detecþii ºi sãpãturi neautorizate în situl arheologic Sarmizegetusa – Regia. Reprezentanþii IGPR spun cã gruparea era condusã de un bãrbat din Sebeº, judeþul Alba, iar în perioada 2003 2007, în prin detecþii ºi sãpãturi neautorizate efectuate în situl de la Sarmizegetusa ar fi sustras ºi înstrãinat cel puþin 300 de monede din aur de tip koson, care s-au pierdut pentru patrimoniul cultural naþional. Valoarea estimatã a fiecãrei monede este de 700 euro, iar prejudiciul total a fost

calculat la 210.000 euro. Piesele fac parte dintr-un tezaur de circa 500 de monede de acest gen, din care, în cursul anului 2009, au fost recuperate 142 de bucãþi. Aceeaºi grupare a fost implicatã în sustragerea unui alt tezaur de 2.300 de kosoni de argint descoperit în acelaºi sit arheologic, valorificat pe piaþa internã ºi internaþionalã prin intermediul unor dealeri de antichitãþi ºi case de licitaþii. Pânã în prezent au fost recuperate 204 monede koson de argint, dar activitãþile de cercetare în dosar vor continua în vederea recuperãrii tezaurelor monetare sustrase ºi aflate în urmãrire. Car men COSMAN

Poliþiºtii susþin cã au un cerc de suspecþi, lucru normal în orice dosar de cercetare penalã, indiferent de natura lui, însã nu au nici un fãptuitor. Cel puþin pânã la ora actualã. „Nu avem încã autorul identificat. Existã un cerc de suspecþi ºi se continuã verificãrile în acest caz. S-a constituit un dosar de cercetare penalã, pentru distrugere, iar ancheta se desfãºoarã sub coordonarea procurorului”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara.

La începutul lunii februarie, autoturismul lui Lucian Dragomir a fost vandalizat în parcarea din faþa blocului unde locuieºte, în cartierul Aeroport, iar fapta s-a produs ziua în amiaza mare ºi, din câte se pare, existã ºi martori. Vorbim despre un Audi A6, argintiu, fabricat în 2006, care anterior a aparþinut prim procurorului adjunct al Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani, Mirela Kando. Car men COSMAN

Poliþia hunedoreanã în competiþii sportive internaþionale eci de poliþiºti din Hunedoara, Bihor ºi Ungaria se întâlnesc de-a lungul unei luni de zile la mai multe întreceri sportive. Fotbal, tenis cu piciorul, ori ºah sunt competiþiile care vor alinia la start, în toatã aceastã perioadã, poliþiºtii, la Simeria.

Z

Festivitatea de deschidere a ediþiei de anul acesta a fost programatã pentru data de 25 februarie ora 10:00, la Sala de Sport a ªcolii Generale „Sigismund Toduþã” din oraºul Simeria. Dupã festivitatea de deschidere au avut loc mai multe jocuri de futsal între echipele: Inspectoratului de Poliþie Judeþean Hunedoara, Inspectoratului de Poliþie Judeþean Bihor ºi o echipã formatã din poliþiºti din localitatea Debreczen din Ungaria. „ªi în acest an, premergãtor sãrbãtorii Zilei Poliþiei Române (25 Martie), Serviciul Judeþean de Poliþe Transporturi Hunedoara, cu sprijinul Inspectoratului de Poliþie Judeþean Hunedoara, al Secþiei Regionale de

Poliþie Transporturi Timiºoara, al Corpului Naþional al Poliþiºtilor – Consiliul Teritorial Hunedoara ºi al Sindicatului Naþional al Poliþiºtilor ºi Personalului Contractual Hunedoara, organizãm, ediþia a IV – a a Cupei “ZIUA POLIÞIEI ROMÂNE”. La competiþia de tenis cu piciorul s-au înscris 20 concurenþi, la tenis de masã 19 concurenþi, la biliard 30 concurenþi, la ºah 36 de concurenþi, la table 30 concurenþi, iar la tenis de câmp 12 concurenþi”, spune Vasile Hriþac, ºeful Poliþiei TF Hunedoara, organizator. Echipele clasate pe locurile I, II ºi III vor fi recompensate cu cupe, diplome, medalii. Cele de pe primul loc de la cele douã categorii de vârstã, Old Boys ºi seniori vor mai primi ºi un echipament sportiv. Cupe, diplome, medalii vor fi acordate ºi pentru competiþia de ºah, tenis de masã, tenis de câmp, table ºi biliard. Lovitura de începere la futsal a fost datã de cãtre fostul mare fotbalist Emeric Dembroschi. Diana MITRACHE


Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului |Luni, 27 februarie 2012

S-au rãtãcit din cauza ceþii ouã fete de numai 13 ani, din Petroºani, s-au rãtãcit în Parâng ºi au avut noroc cu un turist, care cobora cu placa de snowboard.

D

Open Race Retezat, la final a Open Race Retezat 2012 a participat ”spuma” României la schi-alpinism”, spune Sorin Sanda, ofiþer coordonator Divizia de Salvare a Search and Rescue Service (SARS) România, organizatorul concursului de schi alpinism, competiþie ce a avut loc la sfârºitul sãptãmânii trecute.

L

19 concurenþi din 37 înscriºi au luat startul sâmbãtã dimineaþa, din DN66A, zona Pleºa, urmând un traseu de aproximativ patru ore pe piscurile înzãpezite ale crestelor Pleºa-Piule, din Retezatul Sudic, zona Câmpu lui NeagUricani. La aceastã competiþie, pe lângã sportivii recunoscuþi la nivel naþional, au participat ºi

patru jandarmi montani ºi doi salvatori montani. Locurile au fost dupã cum urmeazã: La categoria Master Masculin: Locul I – Tiberiu Bortoº (Cluj-Napoca); Locul II – Ion Neagoe (Braºov); Locul III – George Guiman (Zãrneºti) La categoria Master Feminin: Locul I – Gianina Tãnase (Arad); Locul II – Andreea Dan (Zãrneºti). La categoria Salvamont, primii clasaþi au fost: Locul I – Ladislau Suciu (Salvamont Uricani); Locul II – Ionel Sãlceanu (Salvamont Lupeni), iar la categoria Jandarmerie Montanã: Locul I – Marius Dobârcean (Lupeni), Locul II – Cãtãlin Filipoiu (Uricani), Locul III – Sorin Moldovan (Uricani). Pe lângã avansaþi, s-au aventurat în aceastã competiþie ºi începãtorii, care au ocupat urmãtoarele poziþii: Locul I – Rãzvan Tache (Braºov); Locul II – Sorin Glãvan (Uricani);

Locul III – Adrian Pavelonesc (Uricani). ”Din cauza vremii nefavorabile ºi a temperaturilor ridicate, traseul a suferit mici modificãri, evitându-se golul alpin, pentru siguranþa concurenþilor, întrucât în zona de creastã, corniºele se puteau rupe oricând, provocând avalanºe. Cursa s-a desfãºurat în deplinã siguranþã, ca vertical race, iar cronometrarea a fost numai pe urcare, în apropiere de cota 2.000. În competiþie, din 37 de persoane înscrise, au intrat doar 19, din cauza condiþiilor meteorologice menþionate adineauri. Þin sã mulþumesc Direcþiei Judeþene pentru Sport ºi Tineret Hunedoara, care ne-a ajutat foarte mult, dar ºi Salvamont Uricani, care în foarte mare parte a ajutat la desfãºurarea în bune condiþii ºi siguranþã a primei ediþii a Open Race Retezat 2012”, spune Sorin Sanda. Anamaria NEDELCOFF

Ape controlate cu ajutorul unor staþii istemul Hidrotehnic din Valea Jiului are noi dispozitive prin care sunt monitorizate cursurile de apã, ceea ce face transmiterea datelor în timp real.

S

Achiziþionarea ºi montarea acestor staþi-

ile pe principalele cursuri fac parte dintr-un program naþional derulat de Apele Române. “Este un proiect la nivelul Ministerului ºi al Administraþiei Naþionale a Apelor Române. Se numeºte Watman ºi urmãreºte instalarea sau constru-

irea unor staþii automate pe anumite secþiuni a unor cursuri de apã, care sã ne indice la orice orã pe calculator nivelul apei, debitul, viteza, precipitaþiile ºi temperatura”, ne-a declarat Sorin Corici, ºeful Sistemului Hidrotehnic Petroºani – Apele Române. Pânã acum s-au montat 8 astfel de staþii în Valea Jiului, iar în curând urmeazã altele, cu mai multe funcþii. “ Urmeazã sã se mai monteze încã douã, una la intrarea în Defileul Jiului ºi una la Valea de Peºti.

O bursã „slãbuþã” P

rima bursã a locurilor de muncã organizatã în acest an în Petroºani nu a ieºit din tiparele celor care au avut loc în ultimii ani. Astfel, la „concurs” au fost scoase doar câteva zeci de

locuri de muncã, numãrul firmelor angajatoare a fost unul mic ºi, în plus, nici ºomerii nu s-au înghesuit sã-ºi gãseascã un loc de muncã. Mai exact, la prima acþiune de acest gen organizatã în 2012 în Petroºani au participat, cu oferte de locuri de muncã, doar 8 angajatori care au scos la concurs 35 de pos-

Ele funcþioneazã foarte bine, dar în perioada de iarnã este mai greu, pentru cã fiind gheaþã, sezorul de la staþia automatã nu poate sã indice exact condiþiile din albie. Staþiile care umeazã sã fie montate în viitor, eu zic cã o sã ne ajute foarte mult la monitorizarea cursurilor de apã din Valea Jiului. Aici vorbesc nu doar de cantitate, ci ºi de calitate”, a mai spus Sorin Corici. Luiza ANDRONACHE

turi. În acest timp, numãrul celor aflaþi în cãutarea unui loc de muncã a fost de doar, aproximativ, 150. La finalul acþiunii 15 oameni au primit repartiþii în vederea angajãrii. Cele mai multe locuri de muncã oferite la prima bursã derulatã în acest an la Petroºani au fost în domeniile construcþii, confecþii sau comerþ. Mir cea NISTOR

Turistul cobora din staþiunea montanã cu placa de snowboard când a dat de cele douã copile. A sunat imediat la 112 ºi a anunþat cã a dat de fetele rãtãcite. În zona indicatã s-au deplasat imediat jandarmii montani, au preluat tinerele ºi

le-au condus la baza telescaunului, unde se afla tatãl uneia dintre ele. Potrivit lui Nicolae Rãducu, purtãtor de cuvânt al IJJ Hunedoara, fetele au urcat în staþiune cu telescaunul ºi intenþionau sã coboare cu sãniile, dar, din cauza ceþii dense, au pãrãsit drumul ºi s-au rãtãcit în zona pârtiei Poiana. „În momentul în care au fost gãsite, fetele se aflau la aproximativ 500 m faþã de traseul pe care doreau sã coboare”, a mai spus Rãducu. Car men COSMAN

Vine FMI-ul, vin ºi disponibilizãrile e fiecare datã când vin în România reprezentanþii Fondului Monetar Internaþional urmeazã noi disponibilizãri de personal.

D

De aceastã datã a venit, din nou, rândul Poºtei Române ºi a Cãilor Ferate sã mai piardã câteva sute de angajaþi. CFR-ul ar urma sã rãmânã fãrã 1.000 de lucrãtori iar Poºta va pierde circa 600 de angajaþi. Începerea disponibilizãrilor este programatã pentru data de 23 martie, respectiv 15 aprilie. În Valea Jiului, deocamdatã, nu se ºtie dacã noul val de disponibilizãri va lãsa ºi aici oameni fãrã locuri de

muncã. „Deocamdatã nu am primit nimic oficial în ceea ce priveºte disponibilizãrile. Numai din ceea ce am vãzut la televizor nu mã pot pronunþa dacã vom rãmâne fãrã unii dintre angajaþi. Aºteptãm ºi noi, ca toþi ceilalþi, sã vedem dacã ºi în Valea Jiului vor fi efectuate disponibilizãri de personal”, a declarat Maria Czane, diriginte Oficiul Poºtal Nr. 1 Petroºani Pe de altã parte numãrul oficiilor poºtale româneºti urmeazã a fi redus cu peste 130 de unitãþi pânã la sfârºitul lunii aprilie. Astfel, în toatã þara ar urma sã rãmânã circa 5.700 de oficii poºtale, comparativ cu aproape 7.000 în urmã cu doi ani. Mir cea NISTOR


10 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Luni, 27 februarie 2012 SC EURO JOBS SRL

Ia-þi diplomã fãrã sã faci curs !!!

Expoziþie de artã chinezeascã, la Deva uzeul Civilizaþiei dacice ºi Romane din Deva gãzduieºte o expoziþie de artã chinezeascã, al cãrei vernisaj va avea loc luni.

M

Expoziþia poartã numele de “Artã ºi mãiestrie în China – umbrele, evantaie ºi broderii” ºi este organizatã de Ambasada Republicii Populare Chineze în România, Consiliul Judeþean Hunedoara ºi Asociaþia de Prietenie Româno-Chinezã. În deschiderea evenimentului va avea loc un moment muzical susþinut de orchestra de camerã “Armonia”. Evenimentul a fost organizat în contextul în care o delegaþie a Ambasadei Republicii Populare

Chineze în România, condusã de Excelenþa Sa, Huo Yuzhen, Ambasadorul acestei þãri în România, efectueazã o vizitã în judeþul Hunedoara în perioada 2628.02.2012. Tot cu aceastã ocazie, luni, la sediul Consiliului Judeþean Hunedoara, la sala de protocol, va avea loc o întâlnire oficialã cu reprezentanþii conducerii CJ Hunedoara. Programul zilei mai cuprinde o vizitã la Castelul Corvinilor din Hunedoara, participarea la vernisajul expoziþiei “Artã ºi mãiestrie în China” la sediul Muzeului din Deva, o vizitã la Liceul de Muzicã ºi Arte Plastice “Sigismund Toduta” din Deva ºi la Filiala Institutului Confucius Deva. Car men COSMAN

Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinile sau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitã ocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doar câteva zile!!!

SC EURO JOBS SRL s-a acreditat pentru certificarea competenþelor (cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decât cele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi la urmatoãrele tarife: -PAVATOR - 450 lei -INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei -TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei -LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei -OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei -INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªI GAZE - 550 lei -CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLE TEXTILE - 550 lei -MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASAMENTE - 550 lei -CIOBAN - 550 lei -COSMETICIAN - 650 lei

FII PRIMUL CARE PROFITÃ DE ACEASTÃ OFERTÃ! Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare în Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1 Uricani la sediul P.A.P.I Vulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora Lucaciu Aninoasa la sediul P.A.P.I Petrila la Centrul de Afaceri Ne puteþi contacta ºi la numerele: Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019 Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu) 0731.357.379

organizeazã ºi pentru persoanele care nu au competenþe dobândite anterior urmãtoarele: CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃ Nivel I (3 luni) Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 lei Competenþe în limba englezã - 60 ore - 500 lei Manager proiect - 40 ore - 500 lei Expert achiziþii - 40 ore - 500 lei Editor imagine - 60 ore - 550 lei Contabil - 120 ore - 500 lei Ghid montan - 120 ore - 600 lei Maseur (iniþiere) - 45 zile - 450 lei Lucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni 450 lei Lucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 lei Asfaltator - 3 luni - 450 lei Îngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 lei Îngrijitoare copii - 3 luni - 550 lei Sudor electric - 3 luni - 550 lei Sudor oxigaz - 3 luni - 550 lei Gaterist la tãiat buþteni - 3 luni - 550 lei Nivel II (5 luni) Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 lei Zidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 lei Izolator - 5 luni - 550 lei Montator pereþi þi plafoane din ghips carton - 5 luni - 550 lei Electrician exploatare medie þi joasã tensiune - 5 luni - 550 lei Lãcãtuþ mecanic - 5 luni - 550 lei Frigotehnist - 5 luni - 600 lei Administrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei

Înscrierile pentru cursuri se fac în luna februarie, anul curent la sediul firmei sau online pe www.eurocalificare.ro Pentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi la sediul SC EURO JOBS SRL. Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud. Hunedoara sau tel/fax: 0354.108.516 0354/100.019 mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu) 0731.301.162 online: www.euro-jobs.org e-mail: office@euro-jobs.org

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

HOROSCOP

27 februarie 2012

Este posibil ca cineva aflat pe alte meleaguri sã îþi transmitã veºti care nu te vor încânta într-o prea mare masurã. Nu trebuie însã sã te alarmezi, lucrurile nu sunt chiar atât de grave precum s-ar putea crede. Nu este un moment favorabil pentru a te implica în activitãþi riscante.

Nu este un moment favorabil pentru a face o investiþie de mai mari dimensiuni sau de a face cheltuieli nejustificate. Relaþia cu superiorii ierarhici va fi destul de tensionatã ºi nu este cazul sã încerci sã-i convingi sã îþi accepte iniþiativele. La serviciu vei munci destul de mult.

Mintea ta va fi deosebit de vioaie, iar inventivitatea de care vei da dovadã va fi apreciatã mai ales în zona serviciului. Aici vei fi implicat în tot felul de activitãþi mãrunte dar cãrora le vei face faþã cu brio. Unul dintre colegi îþi va face încurcãturi, dar ar fi bine sã nu îþi exprimi nemulþumirea.

Fii prudent în a te implica în activitãþi de colaborare. De asemenea, partenerul de viaþã ar putea avea unele neplãceri; încearcã sã-i fii alãturi. Chiar dacã nu va avea probleme deosebite, are nevoie mai mult ca oricând sã ºtie cã poate miza pe sprijinul tãu.

Nu reuºeºti sã depãºeºti starea de agitaþie care te caracterizeazã în ultimul timp. Astãzi esþi chiar ceva mai pesimist ºi n-ar strica sã faci ceva care sã te relaxeze ºi sã te ajute sã vezi viaþa în culori mai deschise. La slujbã evenimentele nu par sã te avantajeze.

În relaþia cu partenerul vei avea o zi destul de tensionatã, in care te vei enerva pentru cã nu vei reuºi sã ajungi la un acord asupra unor chestiuni de interes comun. Activitãþile intelectuale te vor avantaja, aºa încât dacã vei avea de dat un examen sau de luat o decizie.

Dai dovadã de suficientã energie fizicã pentru a duce totul la bun sfârºit. Dacã vei da dovadã de ceva mai multã rãbdare ºi modestie, nu ai cum sã dai greº. Partenerul de suflet ar putea avea unele nemulþumiri ºi va avea nevoie de sprijinul tãu necondiþionat.

Situaþia ta financiarã este destul de complicatã. Cheltuielile nu vor fi mari, dar banii care þi se datoreazã îþi vor parveni cu întârziere. Investiþiile pe care le vei face în aceastã perioadã nu-ºi vor arãta roadele prea curând. Mintea ta este plinã de idei, dar acestea sunt cam împrãºtiate.

În relaþia cu partenerul vei avea o zi destul de tensionatã, în care te vei enerva pentru cã nu vei reuºi sã ajungi la un acord asupra unor chestiuni de interes comun. Ofertele de distracþii se pare cã nu vor lipsi ºi vor veni mai ales din partea prietenilor.

Încercarea de a iniþia o nouã activitate se va bucura de succes, cu condiþia sã nu aºtepþi rezultate imediate. La serviciu situaþia va fi destul de agitatã, deoarece vei avea de luat decizii mai delicate. Este posibil sã primesþi noi sarcini de serviciu, ceea ce va demonstra cã ºefii te apreciazã.

în plan profesional este o perioadã în care ai putea face unele schimbãri. Oricum, capacitatea ta de decizie este bunã ºi poþi miza pe ea în orice situaþie. Totuºi, este nevoie de mai multã rãbdare, de o analizã mai profundã atunci când doreºti sã iei decizii în chestiuni importante.

La serviciu este mult de lucru, dar poþi spera la un ajutor din partea colegilor. Situaþia financiarã va fi favorabilã, cel puþin în prima jumãtate a intervalului. N-ar fi exclus ca unul dintre prietenii tãi sã aibã o problemã mai deosebitã ºi sã îþi solicite un împrumut.

* oferta este valabilã în perioada 23.01.2012 – 29.02.2012; ** ofertã valabilã în limita stocului disponibil.


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului |Luni, 27 februarie 2012

VORBA LU` BUJI

de Mircea BUJORESCU

Cum sã mulgi vaca ºi dupã ce-a murit de foame e vreo 10 ani mi-am propus sã nu mai scriu un rând despre mineri ºi minerit, deºi, în adâncul sufletului, le port o nedisimulatã recunoºtinþã.

D

Acum 37 de ani, Valea Jiului ºi oamenii ei, Mina („fata aceasta cu pãr negru ºi-n ochi cu sclipiri de smarald...”) m-au primit ºi m-au fãcut de-al lor, m-au adoptat ca pe un fiu rãtãcitor, m-au fãcut mai om. De aceea, mi-am jurat în barbã cã – indiferent ce ºi cât mi s-ar oferi oriunde-aiurea – voi rãmâne sã închid pentru totdeauna ochii aici, în Valea dintre Jiuri, la poale de parâng ºi Retezat. Poate mã repet, dar

risc: fãrã exagerare, la un moment dat ajunsesem sã cunosc, de la Cimpa la Câmpu lui Neag, vreo 40.000 de oameni, dintre care cam 10.000 pe nume. Nu „bag în ele”, dar asta mi-a fost meseria. Unii zic cã ar fi vocaþie dar o fac fie din invidie, fie vor sãmi cearã bani împrumut, fie ca mãcar sã le dau o bere... Înainte de `89, „bãgam” minã fest, cel puþin o datã pe sãptãmânã. Scriam reportaje din subteran, despre truda acestor oameni care n-au cer deasupra capului, care mulþumesc în fiecare zi lui Dumnezeu cã au mai scãpat o datã. Eram alãturi de ei la necazurile lor, pricinuite de condiþiile grele de muncã, dar ºi la sãrbãtorile lor, fiindcã cine munceºte greu se ºi distreazã

„la greu”. ...Vremea a trecut, vremurile s-au înãsprit, mineritul nu e în crizã, ci chiar în comã, iar minerii nu se simt nici ei prea bine. Nu mai conteazã cine poartã vina acestei nenorociri. Minerii ºtiu, pentru cã, în chiar Imnul lor, care le însoþeºte viaþa („ca un râu ce-ºi urmãreºte malul”) se spune „Ne doare cã-n lumina sa / Pãmântul þine-o lume rea!”... ...Sâmbãtã am crezut cã dau în icter negru. La propriu ºi la figurat. Cum stãteam eu ºi amicii mei (majoritatea dintre ei, nici nu se putea altfel, pensionari care ºi-au rupt oasele în minã!) cineva ne-a stricat pofta de bere ºi ne-a încurcat socotelile la „hatvanhat” (adicã „66”, jocul ãla cu dube, ghinde, verzi ºi roºii, joc de

societate domne...). Acest „cineva” n-a fost niciodatã cineva, n-a excelat în meserie, un tip „alunecos”, unii zic cã umbla ºi cu pâra (sã nu-i zicem cu... turnatul) dar, prin „mijloace specifice”, s-a „bârâcat” (regionalism, înseamnã „a urcat”) treptele ierarhice în minerit. Mina i-a dat de toate. Acum are o pensie mãricicã, între 25 ºi 30 de milioane lei vechi. Sunt familii care, cu banii ãºtia, ar trãi bine 2-3 luni... Ei bine, omul nostru ne-a lãsat mascã, fãcându-ºi un titlu de mândrie cã, deºi pensionar, acum lucreazã la... închideri de mine. Mi s-a urcat sângele la cap ºi am plecat glonþ acasã. Am urcat gâfâind cele 5 etaje (plus mezanin) fiindcã nu merge liftul (dar ce mai merge în þara asta?) sã scriu aceste rânduri... Dincolo de faptul cã închiderile de mine sunt o afacere pe

Maºini îngropate în zãpadã ãpada a început sã se Z topeascã, lãsând în urmã bãlþi imense pe strãzi ºi trotuare, dar chiar ºi aºa, efectele ninsorilor puternice încã se cunosc în Valea Jiului. Unii proprietari de maºini nici nu s-au obosit sã-ºi deszãpezeascã autoturismele ºi s-au gândit cã primãvara ºi cãldura vor face ca zãpada sã se topeascã de la sine. Aºa se face cã încã mai existã maºini care de-abia se mai vãd din cauza stratului gros de zãpadã de pe ele. „Am înºtiinþat proprietarii pentru a lua maºinile înzãpezite din trafic, pentru ca echipele de la salubrizare sã poatã interveni. Am avut acþiuni de acest gen pe Bulevardul

Mihai Viteazu ºi în Cocoºvar, pe strada Pinului”, a declarat Mihãiþã Mezambrovschi, ªef la Poliþia Localã Vulcan. Proprietarul unei maºini încã plinã de zãpadã ºi parcatã pe domeniul public, trebuie sã ºtie cã este pasibil de amendã dacã se con-

Vulcãnenii, cu taxele la zi ulcãnenii se V numãrã printre cei mai conºtiincioºi oameni din Valea Jiului în privinþa achitãrii datoriilor. Bonificaþia de 10% îi face sã vinã la primãrie cu gândul de a-ºi achita taxele ºi impozitele ca mai apoi sã stea liniºtiþi tot restul anului. „Cetãþenii Municipiului Vulcan ºtiu de aceastã reducere la taxele ºi impozitele care se plãtesc la primãrie ºi vin la timp, ca pânã la sfârºitul lunii martie sã poatã beneficia de aceasta. Eu consider cã

este foarte bine ºi sunt mulþumit de modul în care se lucreazã. Oamenii nici nu trebuie sã stea la rând, pentru cã suntem foarte operativi prin modul cum avem ghiºeele împãrþite pe sectoare ºi strãzi ”, ne-a declarat Gheorghe Ile, primarul Municipiului Vulcan. În casieria primãriei Municipiului Vulcan intrã zilnic între 25 ºi 30.000 de lei, bani colectaþi doar din taxe ºi impozite. ªi aici, la fel ca în alte oraºe din Vale, cei mai conºtiincioºi sunt

statã cã autoturismul sãu blocheazã circulaþia ºi accesul utilajelor în zonã“ Este cãutat ºi dacã nu se conformeazã avertismentului, va fi sancþionat contravenþional conform Hotãrârii Consiliului Local”, a mai spus Mihãiþã Mezambrovschi. Luiza ANDRONACHE

pensionarii. “Pensionarii sunt cei care vin prima datã. Ei se ºtiu cã ºi-au rezolvat problemele ºi stau liniºtiþi. E adevãrat cã ei sunt cu toate dãrile la zi. Dar, au început sã vinã ºi tinerii, pentru cã o reducere de 10 % din suma pe care o au de

plãtit, nu este chiar de lãsat”, a mai precizat Ile. Cele mai achitate dãri sunt impozitele pe locuinþe, proprietãþi sau bunuri, dar ºi chiriile în cazul celor care nu sunt proprietari de case sa de spaþii comerciale. Luiza ANDRONACHE

cât de oneroasã, pe atât de pãguboasã, mã doare-un gând. Înþeleg orice om, pensionar minier sau nu, care vrea sã mai câºtige un ban. Dar sã te duci sã închizi mina care þi-a dat o pâine boamfã ºi sã-þi faci din asta un titlu de mândrie, mi se pare prea mult. Aº înþelege, dacã omul „nu s-ar ajunge” cu banii, dar aºa... Ce e însã trist mi se pare aceastã lipsã de recunoºtinþã. Sã te lauzi cã închizi mine ºi mai ales sã beneficiezi de asta, seamãnã cu încercarea de a mulge vaca de la care ai mâncat lapte, chiar dacã, sãraca, a murit de foame. Iar dacã te mai ºi lauzi cu asta, e grav, e trist, e degradant. Câtã ingratitudine, dom` inginer, câtã ingratitudine ºi cât cinism. Nu te salut cu „Noroc bun!” P.S. Nu-i dau numele „omului”, fiindcã m-aº coborî prea mult.


12 Eveniment

Cronica Vãii Jiului |Luni, 27 februarie 2012

La Casa de Culturã a Studenþilor din Petroºani

Totuºi vine primãvara hiar dacã nu s-au topit încã munþii de zãpadã, care au schimbat relieful þãrii, chiar dacã n-au cãzut nici þurþurii de pe acoperiºuri, iar streºinile abia au început sã picure la vederea soarelui, primele semne ale noului anotimp ºi-au fãcut apariþia. Chiar dacã nu neapãrat în naturã, dar cu siguranþã în sufletele creatorilor de frumos.

C

„ªi totuºi vine primãvara”, aces- ta este genericul care dã ºi numele expoziþiei organizate de cãtre Casa de Culturã a Studenþilor din Petroºani, al cãrei vernisaj a avut loc joi, 23 februarie 2012. Evenimentul se doreºte a fi un preludiu al primãverii, folosind mijloacele artelor vizuale, a ceea ce fiecare dintre noi doreºte sã retrãiascã: o nouã renaºtere. Astfel cã, toate simbolurile acestui început de anotimp pot fi întâlnire pe simezele sãlii de expoziþie. De la picturã graficã, artã fotograficã, obiecte deco-

rative, bijuterii, gablonþuri, mãrþiºoare ºi felicitãri – pânã la origami ºi adevãrate lucrãri de artã realizate hand-made. Mare parte dintre acestea au drept materie primã diverse materiale reciclabile. Întreaga ofertã artisticã este dedicatã sãrbãtorilor care marcheazã începutul de primãvarã al acestui an: sãrbãtoarea Dragobetelui, Mãrþiºor ºi Ziua Femeii. Dupã cum spunea ºi doamna Lavinia Hulea, directorul Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani, asociem întotdeauna primãvara cu tinereþea, astfel cã majoritatea dintre creatori sunt tineri, liceeni sau elevi,

care de aceastã datã expun alãturi de câþiva dintre dascãlii lor, cunoscuþi artiºti plastici ai urbei noastre, totul într-o reuºitã armonie a formelor, a culorilor ºi a bunului gust. Ca ºi alte

Schmidt Erika ºi Alexandra Cacovean, care deºi au o vârstã încã fragedã se înscriu la aceastã categorie având în vedere numãrul mare de expoziþii la care au fost prezente.

evenimente de acest gen, gãzduite cu generozitate de cãtre Casa de Culturã a Studenþilor din Petroºani, expoziþia de faþã se doreºte a fi ºi un prilej pentru a forma atât noi creatori în lumea frumosului cât ºi un public avizat. Dintre „veteranii” care sem- neazã lucrãri aflate în sala de expoziþie îi amintim pe Sergiu Cristian Ianza, Angelica Pârvu, Eugen Bencãu, Robert Humel, Adrian Szuszer dar ºi Betty Iliev,

A surprins prin originalitate, imaginaþie ºi tehnicã deosebitã, Gabriela Mocuþa, care expune o serie de bijuterii realizate într-o gamã variatã de materiale neconvenþionale. Dar, cei care au dominat expoziþia, atât la propriu cât ºi la figurat au fost tinerii artiºti de la Colegiul de Informaticã „Carmen Sylva” din Petroºani. Aceºtia, organizaþi în grupuri bine definite, fiecare grup având chiar

un nume propriu, au venit cu cea mai generoasã ofertã de obiecte artistice. Cu speranþa cã nu am uitat pe nimeni, ne facem datoria de a-i face cunoscuþi ºi cititorilor noºtri: Frunzã Raluca, Turtureanu Estera, Lazãr Bianca, Obãdãu Viviana, Opriºan Roxana, Vreja Mihaela, Belciug Melinda, Wass Loredana, Gavra Mihai, Vlad Darius, Dascãlu Flavius, Cãtlan Radu, Bãran Mihai, Murgu Ana-maria, Albu Robert, Rakovszky Cristina, Petileu Larisa, Negoiþã ªtefan, Trofin Dragoº, Tãrãºenie Adriana, Crãciunescu Ligia, Niþã Florina, Dobre Mãdãlina, Catalina

Andrada, Zoica Mãdãlina, Mureºan Ana-Maria, Josan Alina, Smãdaiu Raluca, Dunca Andreea, Marc Adriana, Muntean Cristina. Pentru cã expoziþia de care am vorbit se doreºte a fi un târg de artã, vizitatorii dornici sã admire lucrãrile expuse, trebuie sã ºtie cã pot ºi achiziþiona orice obiect îºi doresc, din cadrul acestei oferte generoase. Expoziþia poate fi vizitatã la Casa de Culturã a Studenþilor din Petroºani pânã spre sfârºitul lunii martie. Fotoreportaj realizat de Sorin OPREA & Nicolae NICOARÃ

2012-2-27  

PAGINILE6-7 N umãrul celor care divorþeazã D upã mai bine de trei V eºti bune pentru F ostul consilier juridic al P rocurorii Direcþiei de L...