Issuu on Google+

Cotidian regional  Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului  Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011  Anul I  Nr. 69

Cronica Vãii Jiului Joi, 23 februarie 2012

www.cronicavj.ro  E-mail: cronicavj@gmail.com  Telefon: 0374.906.687  12 pagini  1 LEU

Ajutorul de stat pentru huilã are avizul CE, dar banii vor sosi la CNH în maxim douã sãptãmâni

,17 miliarde de lei vor fi alocaþi CNH în circa douã sãptãmâni – dupã aprobarea bugetului ºi emiterea unei hotãrâri de guvern - pentru finanþarea funcþionãrii minelor neviabile în forma deja stabilitã, plata disponibilizaþilor ºi acordarea facilitãþilor pentru pensionarii din minerit.

1

PAGINA A 5-A

Comisia aprobã un ajutor Sistarea finanþãrii POSDRU pentru închiderea a trei mine pune în pericol 100 de angajaþi din Valea Jiului de cãrbune din România

Politicienii au intrat în febra pregãtirilor pentru alegeri

entru Valea Jiului, sistarea de cãtre Comisia omisia Europeanã a autorizat România sã acorde C din fondurile publice un ajutor de 1 169 milioane P Europeanã a finanþãrii Programului POSDRU în oliticienii au intrat în febra pregãtirilor RON (aproximativ 270 de milioane de euro) în vederea România, are consecinþe negative pe orizontalã, cum ar P alegerilor locale. Prima fazã, activitatea fi afectarea a peste 100 locuri de muncã, specializarea a publicitarã, respectiv editarea materialele închiderii minelor de cãrbune necompetitive din trei unitãþi deþinute de Compania Naþionalã a Huilei JSC Petroºani (CNH SA). >>> PAGINA 3-A

3000 de oameni, deschiderea de noi afaceri ºi ”alimentarea” firmei de publicitate ºi media. >>> PAGINA A 9-A

promoþionale gen afiºe, bannere sau pliante.

>>> PAGINA 12


2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Joi, 23 februarie 2012

GRASU XXL vã invitã sâmbãtã la Club 3D Stage rasu XXL ºi clipul piesei “LaLa Song”. Îþi place?

G

Pe 5 septembrie 2011 (în ziua de Luni), Grasu XXL a lansat o piesã numitã „LaLa Song”, în colaborare cu Guess Who. Melodia este extrasã de pe vitorul album al lui Grasu XXL, Unu. „LaLa Song” a avut premiera pe Pro FM ºi pe canalul de YouTube al casei de producþie Okapi Sound. Videoclipul melodiei a fost lansat pe 2011 la MTV, iar mai târziu a fost urcat ºi online, pe YouTube. Videoclipul a fost realizat de

Spike ºi echipa sa (Evil Twin Studio) în primãvarã, într-un club din Bucureºti, unde s-au adunat peste o sutã de fani pentru a participa la filmãri. Scenariul îi urmãreºte pe Grasu XXL ºi pe Guess Who, care sunt angajaþi sã susþinã un recital în acel club.

iesa “LaLaSong” a strîns aproape 1,5 milioane de vizionãri pe YouTube.

P

Pentru a menþine atmosfera încinsã, organizatorii oferã din orã în orã 100 de shoot-uri gratuite, iar dupã spectacol “Agenþia de modele” BSS, organizeazã un concurs în urma cãruia cele mai frumoase zece fete vor beneficia de ºedinþe foto profesionale gratuite în valoare de 4000 de euro. Concertul va avea loc sâmbãtã, 25.02.2012, ora 22 la Club 3D Stage - Petroºani, Casa de Culturã “Ion Dulãmiþã”- nr. 100 demisol.

Cronica Vãii Jiului  Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?  Vrei sã te dezvolþi?  Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?  Vrei sã faci bani?

Ansamblul Artistic Parângul al Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani a început repetiþiile ºi face înscrieri pentru noi membri ce doresc sã înveþe tainele dansului. Înscrierile se fac la sediul Casei de Culturã Studenþeºti dupã urmãtorul program: Parângul între orele 14:30 16:30 de luni-joi Parângul Mic între orele 16:30 - 17:30 de luni-joi. Sunt aºteptaþi atât copiii preºcolari cât ºi elevi de liceu ºi studenþi.

Nicolae NICOARÃ

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

E-mail: cronicavj@gmail.com

ADRESA NOASTRÃ

Director:

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Te pui cu blondele? (r) 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Dorinþã interzisã 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 Columbo: Martor orb

National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 În cãutarea fericirii 12:00 Teleshopping 12:15 ªocant TV 12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Fosta mea iubire (r) 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Conan aventurierul 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Destinul regelui 22:45 Poama acrã (r) 0:45 Conan aventurierul (r)

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Dreptate pentru mama mea (r) 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Zâmbete într-o pastilã 14:15 Umbrela lui Gregoire 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:00 Fotbal: Twente - Steaua (live) 22:00 ªtirile Pro TV 22:30 Dexter (s) - Mesajul 23:30 Dexter (s) - La început 0:30 ªtirile Pro TV (r)

Prima TV 8:00 Iubiri secrete 9:00 Teleshopping 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:30 Medium (r) 11:30 Teleshopping 12:00 În familie (s) 12:30 În familie (s) 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r) 16:00 Cireaºa de pe tort Redifuzare 17:00 Trãsniþii 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Academia lui Horia 21:45 Bãtrâni ºi neliniºtiþi Redifuzare 22:15 Trãsniþii 23:15 Focus Monden 23:45 Medium 0:30 Focus (r) 1:30 Teo - Redifuzare

TVR 1 8:00 România, zi de zi! 10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Omul ºi timpul (r) 12:20 Dacã doriþi sã revedeþi 12:40 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razãde-Lunã (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Interes general 15:15 Teleshopping 15:30 Akzente 17:00 Telejurnal 17:30 Lozul cel mare (live) 18:25 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razãde-Lunã 19:05 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razãde-Lunã 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:10 Judecã tu! 23:10 Documentarele Televiziunii Române: Rãzboi pe calea undelor 0:20 Profesioniºtii... (r) 1:20 Tezaur folcloric (r)

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN, Gabriela RIZEA, Denis RUS

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului |Joi, 23 februarie 2012 omisia Europeanã a autorizat România sã acorde din fondurile publice un ajutor de 1 169 milioane RON (aproximativ 270 de milioane de euro) în vederea închiderii minelor de cãrbune necompetitive din trei unitãþi deþinute de Compania Naþionalã a Huilei JSC Petroºani (CNH SA).

C

Comisia a considerat cã mãsura este conformã cu normele UE privind ajutoarele de stat deoarece ajutorul acordat pentru acoperirea costurilor de producþie va scãdea în mod progresiv ºi întrucât România s-a angajat sã punã în practicã mãsuri complementare pentru diminuarea impactului social ºi de mediu al închiderii. Decizia 2010/787/UE a Consiliului privind ajutorul de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cãrbune necompetitive permite autoritãþilor publice sã acorde, în anumite condiþii, ajutoare pentru indus-

Comisia aprobã un ajutor pentru închiderea a trei mine de cãrbune din România tria cãrbunelui, cu scopul de a facilita închiderea minelor de huilã necompetitive, pânã în decembrie 2018.Compania Naþionalã a Huilei JSC Petroºani este o întreprindere de stat ºi singura societate din România producãtoare de cãrbune. În prezent, deþine ºapte unitãþi de producþie de cãrbune, iar România a decis sã închidã trei dintre acestea, considerate necompetitive. Prima

Foºtii mineri alãturi de sinistraþi

dintre mine va fi închisã pânã la sfârºitul anului 2015 (Petrila), iar celelalte douã pânã la sfârºitul anului 2017 (Uricani ºi Paroºeni). Planul de închidere notificat de România are ca rezultat o reducere progresivã a valorii totale a ajutoarelor acordate pentru acoperirea costurilor de producþie, în conformitate cu decizia Consiliului. În plus, planul include mãsuri de atenuare a impactului asupra mediului al producþiei

de cãrbune. De asemenea, România s-a angajat sã sprijine lucrãtorii din mine care urmeazã a fi concediaþi ºi sã susþinã reconversia profesionalã a acestora pentru a-i ajuta sã gãseascã un nou loc de muncã în afara industriei cãrbunelui.

iderii minerilor cred cã subvenþia a venit tîrziu

L

Comisia Europeanã a dat aviz favorabil pentru acordarea

subvenþiei în cazul industriei extractive din România. Totuºi, liderii minerilor spun cã e foarte târziu ºi ºi-au exprimat regretul cã pânã în acest punct a fost nevoie de o serie de revolte sociale. Zoltan Lacataº, preºedintele Ligii Sindicatelor Miniere din Valea Jiului (LSMVJ) spune cã subvenþia e vitalã, dar cã a ajuns sã fie discutatã foarte târziu. Pânã în acest punct au fost frãmântãri sociale destule ºi toþi au avut de pierdut. „Acest lucru trebuia sã se întâmple încã de anul trecut ºi din pãcate s-a tergiversat foarte mult. Au avut de pierdut ºi minerii activi ºi cei disponibilizaþi ºi pensionarii ºi, din pãcate s-a luat în discuþie acest lucru foarte târziu. Chiar dacã e foarte târziu, e bine cã se întâmplã. Eu sper sã se depãºeascã toatã situaþia ºi sã aibã de câºtigat ºi angajaþii ºi disponibilizaþii”, a declarat Zoltan Lacataº, preºedintele LSMVJ Diana MITRACHE Raul IRINOVICI

Disponibilizaþii în faþa CNH inerii care s-au disponibilizat anul trecut de la Compania Huilei vor protesta astãzi în faþa sediului Companiei.

M

Decizia aparþine grupului de iniþiativã a celor 900 de foºti mineri, iar disponibilizaþii vor veni sã afle când îºi primesc tranºa a treia din bani. Disponibilizaþii de la minele din Valea Jiului vin joi dimineaþã sã-ºi cearã drepturile din nou la Companie. Ei vor cere banii de disponibilizare ºi au decis sã facã acest fapt tocmai pentru cã în 22 februarie la Bruxelles s-a discutat despre subvenþionarea mineritului. Din banii de subvenþie este posibil sã fie acordate ºi sumele lor compensatorii.

inerii disponibilizaþi de la Compania Naþionalã a Huilei Petroºani doneazã din puþinul lor sinistraþilor din Vrancea.

M

Mai mulþi foºti ortaci din Vulcan au dat dovadã de omenie ºi au mers la centrul de colectare din localitate donând câte puþin pentru cei afectaþi de cãderile masive de zãpadã. Unul dintre disponibilizaþi spune cã sentimentul de omenie i-a împins la acest gest. “Am vrut sã demonstrãm cã ºi noi disponibilizaþii suntem alãturi de sinistraþi. Le-am dus câte puþin din toate. Am dus

paste fãinoase, bani ºi alimente care nu se stricã”, spune unul dintre disponibilizaþi. Ei au dus ajutoarele la centrul de colectare de la fostul CAP.

Aceastã acþiune este coordonatã de organizaþia PSD Vulcan. De amintit este faptul cã disponibilizaþii nu ºi-au primit cea de-a treia transã a salariilor compensatorii.

„Cu siguranþã vom fi în faþa Companiei. Mergem, aºa cum a decis grupul de iniþiativã, sã cerem ceea ce li se cuvine oamenilor care au lucrat în minã”, spune Zoltan Lacataº, preºedintele Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului. Fiecare dintre cei 900 de oameni care au plecat din minerit mai are de primit aproximativ 7000 de lei, suma echivalentã tranºei a treia de bani promisã la ieºirea din sistem. Diana MITRACHE

Ei stau ºi îºi “cerºesc” banii, însã deocamdatã fãrã niciun efect. Chiar ºi aºa, foºtii mineri au dat dovadã de solidaritate ºi s-au alãturat sinistraþilor. Raul IRINOVICI


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Joi, 23 februarie 2012

Bugetul 2011 analizat în Monitorul Oficial uvernul a aprobat bugetul de venituri ºi cheltuieli al Termocentralei Paroºeni pentru anul precedent. Electrocentrale Paroºeni se aflã în subordinea Ministerului Economiei, Comerþului ºi a Mediului de Afaceri.

G

judeþul Cluj. Hunedorenii au ajuns astfel pe podium ºi, potrivit studiului, de-a lungul anilor, miniºtrii au fost de toate culorile politice: Teodor Meleºcanu, Ioan Ovidiu Munteanu, Gheorghe Barbu, Dan Motreanu, Iuliu Winkler, Karoly Borbely, Monica Iacob Ridzi, Ioan Botiº ºi Gheorghe Pogea. Ardealul ºi Muntenia sunt astfel în topul judeþelor care au dat þãrii, miniºtri. Dupã Hunedoara sunt, în acelaºi top, Prahova, cu 8 miniºtri ºi Braºov cu 7. Pânã acum, dupã Revoluþie, 15 guverne au condus România ºi hunedorenii sunt mândri cã scaunele au fost ocupate ºi de concetãþenii lor. Diana MITRACHE

Miniºtri made in Hunedoara ouã hunedoreni au ajuns pânã Guvernul României dupã 1989. Studiul a fost realizat de Econtext ºi a rezultat astfel cã judeþul Hunedoara ocupã locul III în top.

N

Numãrul hunedorenilor care au þinut frâiele în Guvern a ajuns la 9 ºi astfel judeþul Hunedoara este în top. Înainte sunt Bucureºtiul ºi

Veniturile societãþii au fost proporþionale cu cheltuielile. Astfel, intrãrile în conturile Electrocentralei Paroºeni au fost de 134.865 de mii de lei, iar cheltuielile au fost cu puþin mai mici ºi anume de 134.786 de mii de lei. Cheltuielile salariale de la Paroºeni au fost de doar 14.763 de mii de lei. Angajaþii de la Paroºeni au beneficiat ºi de tichete cadou pentru cheltuieli sociale. Valoarea acestora a fost de 456 de mii de lei, în timp ce tichetele de masã au fost evaluate de 530.000 de lei. La Termocentrala Paroºeni au fost cuprinse ºi investiþii de 18.500 de mii de lei, care au fost suportate din forþe propii. Raul IRINOVICI

Ucis în timp ce aºtepta la semafor n pieton din Deva a murit aºteptând la semafor, dupã ce a fost lovit, în plin, de un taxi proiectat pe trotuar în urma impactului cu un alt autoturism. Impactul a fost atât de dur, încât pietonul a fost aruncat pe treptele unei farmacii.

U

de ani a fost lovit atât de puternic, încât a fost aruncat câþiva metri pe treptele unei farmacii, iar taximetrul s-a oprit direct în stâlpul pe care este montat semaforul Accidentul s-a produs la nici 100 de metri de sediul Poliþiei Judeþene

Întreaga scenã a fost surprinsã de camerele de supraveghere montate pe o clãdire din apropiere. Pe imagini se observã cum în intersecþie intrã, în acelaºi timp, un taximetru ºi un autoturism de culoare galbenã, condus de o femeie, care a lovit maºina de taxi. În urma impactului, taximetrul se roteºte pe ºosea, iar cu partea din spate loveºte un pieton care aºtepta la semafor. Bãrbatul de 55

Hunedoara, pe strada Mihai Eminescu din Deva. Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara, a declarat cã imaginile surprinse de camerele de supraveghere sunt analizate de poliþiºti, împreunã cu probele ridicate de la locul accidentului pentru a stabili care dintre ºoferi nu a respectat culoarea semaforului. „În cauzã s-a întocmit dosar penal pentru ucidere din culpã, iar acum poliþiºtii continuã ancheta pentru a stabili care dintre ºoferi este vinovat”, a precizat Bogdan Niþu. Car men COSMAN

Probele prelevate de cercetãtori de la locul deflagraþiei de la Sighet, expertizate la Petroºani în laboratoarele INSEMEX ercetãtorii de la INSEMEX Petroºani au stabilit, în urma mãsurãtorilor de la nivelul solului, cã exista o fisurã la conducta de gaz principalã, undeva pe strãzile Coposu-ªincai.

C

Potrivit directorului INSEMEX Petroºani, Constantin Lupu, concentraþia de gaze mãsuratã la nivelul solului era extrem de mare. “Am reuºit sã facem o cercetare amãnunþitã la faþa locului, în încãperea unde s-a produs deflagraþia, la club, dar ºi în spaþiile adiacente clubului, respectiv în încãperea notarului. Acolo nu am putut intra pânã ce nu s-a asigurat încãperea. Astãzi (nr: miercuri) am prelevat probe, împreunã cu procurorii de la Parchet, iar acestea le vom expertiza în laboratoarele noastre. Mai departe ne intereseazã sã

aflãm cum s-a produs migraþia gazelor prin sol înspre toaleta de la femei ºi în cazul celei de-a doua explozii care a fost sursa de iniþiere capabilã sã producã

deflagraþia. Sunt o mulþime de variante care ar fi putut sã producã deflagraþia pe care trebuie sã le analizãm”, spune Constantin Lupu. Potrivit cercetãtorilor de la INSEMEX explozia de la Sighet reprezintã “ un caz aparte”, iar cercetãrile în asemenea situaþii nu seamãnã. Pentru stabilirea cât mai exactã a cauzelor care au stat la producerea deflagraþiei, pe lângã ancheta de la faþa locului, prelevarea probelor ºi expertizarea lor, cercetãtorii de la INSEMEX vor trebui sã discute ºi cu accidentaþii, în momentul în care acest lucru va fi posibil. Marius MITRACHE


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului |Joi, 23 februarie 2012

Ajutorul de stat pentru huilã are avizul CE, dar banii vor sosi la CNH în maxim douã sãptãmâni 1

,17 miliarde de lei vor fi alocaþi CNH în circa douã sãptãmâni – dupã aprobarea bugetului ºi emiterea unei hotãrâri de guvern pentru finanþarea funcþionãrii minelor neviabile în forma deja stabilitã, plata disponibilizaþilor ºi acordarea facilitãþilor pentru pensionarii din minerit. În sfârºit, ieri, Comisia Europeanã a aprobat ajutorul de stat atât de aºteptat de Compania Naþionalã a Huilei, aflatã în agonie. Suma la care se ridicã acest ajutor de stat este de aproximativ 270 milioane euro, respectiv 1,17 miliarde de lei ºi are ca scop programul de restructurare a sectorului minier din huilã. Ajutorul de stat este menit închiderii minelor neviabile Petrila, Uricani ºi Paroºeni , precum ºi acordarea de plãþi compensatorii pentru disponibilizaþi ºi facilitãþi pentru pensionarii minieri. Entuziasmul primului moment al primiii veºtii a scãzut atunci când s-au ”inven-

tariat” paºii care urmeazã sã fie fãcuþi pânã la intrarea efectivã a banilor în conturile Companiei Naþionale a Huilei. Cum guvernanþii nu par a-i mai iubi pe mineri, ºi implicit Valea Jiului, birocraþia implementãrii acestui acord va mai dura cam douã sãptãmâni.

G

etape sã fie douã sãptãmâni. Problema este cã oamenii nu mai au rãbdare” - a declarat directorul general al CNH, Constantin Jujan.

nde sunteþi ”pui de lei”, cei care aþi declarat dragoste minerilor!?

U

ratuitãþi da, dar nu retroactiv

Preºedintele Consiliului de Administraþie al CNH ºi directorul general al Direcþiei Generale pentru Resurse Minerale din Ministerul Economiei, Sorin Gãman, a þinut sã facã precizãri cu privire la acest acord al CE ºi etapele necesare pentru plata ajutorului de stat. ”Acest acord al CE înseamnã funcþionarea celor trei mine neviabile în forma de organizare decisã, apoi plata urmãtoarei tranºe a salariilor compensatorii cãtre disponibilizaþi ºi drepturile cuvenite pensionarilor din sistemul minier, conform sumelor din notificarea fãcutã cãtre Comisia Europeanã. Fac precizarea cã drepturile pensionarilor vor fi acordate de la data aprobãrii ºi nu retroactiv. Urmeazã acum sã se stabileascã bugetul CNH,

preconizez în circa o sãptãmânã bugetul va exista” - a declarat Sorin Gãman, preºedinte C.A. a CNH.

a mai dura ºi oamenii nu mai V au rãbdare Directorul general al Companiei, Constantin Jujan, a avut atitudinea celui care aºteaptã prea mult un moment ºi în clipa sosirii lui, nu se mai poate bucura de el. Probabil pentru cã aprobarea Comisiei Europene fiind datã, presiunea plãþilor se va muta pe CNH ºi nu pe repeziciunea cu care ar trebui sã se miºte Ministerul Economiei ºi al Finanþelor în rezolvarea metodologiei de

Dãnuþ Buhãescu, din debaraua fratelui la votarea bugetului eºi se laudã cu tot felul de proiecte inovatoare, Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºului Uricani, nu le-a cuprins în bugetul de anul acesta, votat de aripa PSD+PNL.

D

”Cei din PSD au votat cum trebuia. Chiar dacã sunt proiecte pe care Buhãescu le trâmbiþeazã peste tot, acestea nu sunt trecute în buget. Nu sunt trecute nici mãcar con-

tribuþia primãriei, cheltuielile neeligibile sau TVA. Dar sunt prinse dobânzile ºi comisioanele pentru împrumutul de miliarde pe care vrea sã-l facã. Mai mult, avem 270.000 de lei pentru dobânzi, dar nu avem prins împrumutul pe care vrea sã îl facã”, a declarat Daniel Moraru, consilier local PRM. Consilierul de la România Mare mai spune cã Buhãescu nu are de gând sã facã nimic pânã în iunie, deoarece aºteaptã rezultatul alegerilor.

”Proiectul cu spitalul, cel cu folclorul, nu sunt nici ele trecute în buget. Dacã se va apuca de lucru la spital, o va face prin mai. Adicã va da senzaþia cã se încep lucrãrile, dupã care va renunþa la ele”, mai spune Moraru. Consilierul independent Ion Stãnescu spune cã nu se aºtepta ca bugetul sã fie votat aºa cum ar fi trebuit. ”Proiectele cu care se laudã el nu au fost prinse în buget, ci doar dobânzile ºi comisioanele la banii pe care vrea sã îi împrumute. El

acordare a banilor Companiei. ”Nu, nu am sãrit în sus, poate pentru cã au venit aºa de târziu. Dar este bine cã în sfârºit existã acest acord al Comisiei Europene. Mai sunt de parcurs câteva etape importante, în principal trebuie stabilit bugetul CNH, apoi trebuie datã o hotãrâre de guvern care sã cuprindã normativele. Avizul rezolvã niºte lucruri importante, dar urmeazã o perioadã aºa-zis birocraticã ºi sper ca aceasta sã nu se prelungeascã. Va trebui sã se facã proiectul acelei hotãrâri de guvern, apoi nota de fundamentare, iar Guvernul sã o adopte. Cred cã un termen maxim pentru rezolvarea tuturor acestor

se laudã cu acele proiecte, dar nu are bani pentru ele. Probabil aºteaptã alegerile ºi vede dupã aceea ce va face ºi dacã va face ceva”, precizeazã Stãnescu. Cât despre consilierii PSD ºi mai nou PNL, care voteazã cum ordonã Buhãescu, Stãnescu nu are prea multe motive de laudã: ”Unii dintre ei, sãracii, nici nu ºtiu ce voteazã, acþioneazã doar la semnul mãriei sale, Buhãescu. Probabil îi intereseazã lista viitorilor consilieri locali, care va fi stabilitã în funcþie de cât de frumos ºtiu sã se gudure. Dureros este cã Buhãescu acuzã puterea, când el face toate rãutãþile ºi ilegalitãþile cu o deschidere mult mai mare. E o mare dictaturã în tot ce face el, chiar ºi în primãrie, unde oamenii sunt îngroziþi de el”. Sorin Sanda, preºedintele PPDD Uricani, este de pãrere cã toate vorbele primarului Buhãescu cu privire la proiectele legate de modernizarea Unitãþii Medico Sociale ºi celui legat de folclor sunt simple aberaþii.

Acum sã-i vedem pe ”puii de lei” la lucru, adicã pe toþi parlamentarii ºi lucrãtorii din Guvern, care sunt oameni ai Vãii Jiului ºi ai judeþului Hunedoara, cum acþioneazã pe lângã guvernanþi pentru parcurgerea acestor etape birocratice cât mai rapid. Nu de alta, dar toþi s-au declarat alãturi de mineri ºi de Valea Jiului, începând de la fostul prefect Attila Dezsi, acum secretar al Guvernului, fostii ministri ai Economiei ºi Finanþelor, Adriean Videaui ºi Gheorghe Pogea, Gheorghe Barbu – fost ministru al Muncii etc, pe lângã senatori ºi deputaþi ai Hunedoarei ºi Vãii Jiului, toþi oameni cu influenþã care fac parte din actuala putere. Acum, aproape de linia de sosire a banilor CNH, sã-i vedem ºi pe cei din opoziþie! Ileana FIRÞULESCU

”El numai dã din gurã, dar nu a venit cu nici un contract clar, în care sã demonstreze cã le va ºi realiza. Oricum este dubios cã vrea sã modernizeze o clãdire pe care în mandatul lui a mai modernizat-o de douã ori. Individul acesta are probleme atât cu logica, cât ºi consilieri foarte proºti de imagine, care îl învaþã sã mintã, în loc sã vinã cu fapte concrete. Dacã ar avea dreptate, ar veni cu acte doveditoare, care sã arate cã el are dreptate, nu sã împroaºte cu noroi în toatã lumea. Dar probabil cã statul îndelungat în dulapurile ºi debaralele oamenilor din Uricani – cum singur se

laudã cã face pe la televizor – dãuneazã grav sãnãtãþii mintale. Mai mult, ideea îndatorãrii uricãnenilor pe urmãtorii 20 de ani i-a venit tot în momentul în care mã spiona pe mine din dulap sau debara, cã nici el nu mai ºtie”, spune Sorin Sanda. Dãnuþ Buhãescu nu a putut fi contactat de reporterii Cronicii Vãii Jiului. Probabil era printr-o altã debara sau alt dulap, încercând sã-i spioneze pe uricãnenii care nu-l agreeazã. Ori îi dãdea lui Miticã Panþi noi ordine de urmãrire a jurnaliºtilor care nu se lasã mituiþi de cãtre el. Anamaria NEDELCOFF


Cronica Vãii Jiului |Joi, 23 februarie 2012

6 Actualitate

Actualitate 7

proape 600 de cadre A didactice din judeþul Hunedoara au pãrãsit sis-

Târg de artã la Petroºani

temul de învãþãmânt în ultimii cinci ani. Motivele sunt legate, în general, de salariile mici ºi de tãierile guvernanþilor. Sunt dascãli care au preferat sã plece în alte þãri, pentru alte slujbe, mult mai bine plãtite ºi unde, spun ei, au fost mai respectaþi, chiar dacã munca lor nu a fost de a-i învãþa carte pe alþii. ”Am ales sã plec din învãþãmânt pentru cã nu te poþi descurca cu 600 de lei pe lunã. E bãtaie de joc pentru cât înveþi, mai faci ºi naveta ºi stãteam la mama, care trebuia sã îmi cumpere haine, mâncare ºi alte lucruri de care aveam nevoie. Este umilitor sã fii profesor în România. În primul rând, nu eºti respectat de stat. Iar dacã statul nu te respectã, cum vrei sã te respecte copiii care vin la ºcoalã mult mai bine îmbrãcaþi decât tine”, spune Roxana Iancu, fostã profesoarã de francezã. În prezent, ea lucreazã în Dubai ºi are un salariu care i-a permis sã îºi ia

i în acest an, înaintea sãrbãtorilor ª de primãvarã, în Petroºani va fi organizat un târg de artã.

Dubai, destinaþia de vis pentru foºtii dascãli în Vulcan o casã ”pentru zile negre”, dar care îi asigurã ºi o viaþã îndestulatã dincolo. ”Lucrez în turism acolo, la un hotel. Sunt recepþion-

erã, datoritã pregãtirii mele ºi faptului cã ºtiu englezã, francezã ºi germanã, exact limbile de care ai nevoie. Plus româna, desigur. Este interesant ºi câºtig chiar ºi 3.000 de euro pe lunã, mai iau ºi prime ºi aºa pot ajunge sã iau ºi 4.000 de euro. Totul, într-o singurã lunã. Sunt bani mulþi. De când sunt în Dubai, de trei ani, am câºtigat cât aº fi câºtigat în România în zece ani. Mã bucur cã nu sufãr de nostalgia unor colegi, de a rãmâne în þarã, de a-i învãþa pe alþii. Ce îmi oferã mie România? Ani mulþi de ºcoalã, iar dupã ce ieºi de pe bãncile ºcolii, te scuipã societatea între ochi”, spune, supãratã, femeia. Tot acolo ºi-a gãsit ºi jumãtatea ºi s-a cãsãtorit. Robert este ºi el român, din Arad ºi este manager în firma unde lucreazã ea. ”Ne-am vãzut ºi ne-am plãcut, a fost o

experienþã interesantã sã descopãr un român aici, de care sã mã îndrãgostesc. Împreunã ºtiu cã vom avea un viitor minunat, departe de România. Acum lucrãm sã mai strângem bani, pentru a ne permite sã ne luãm ºi familia aici. E mult mai bine aici, dacã munceºti. Eºti respectat”, spune Roxana. O întreb dacã i-a plãcut sã fie dascãl. Îmi rãspunde zâmbind: ”Sincer? Niciodatã. Mama ºi-a dorit asta ºi eu am ascultat-o, iam urmat sfatul, dar nu mi-a plãcut. ªi ºtii de ce? Din cauza lipsei de respect a elevilor, a pãrinþilor. Este frustrant ca tu, care ar trebui sã îi înveþi pe copii niºte noþiuni, sã le acoperi niºte lacune, sã mãnânci poate pâine cu zahãr acasã, iar ei sã îþi

fluture pe sub nas ultimul model de maºinã cumpãrat de tãticul sau ultimul tip de telefon mobil. Am avut colege pe care le-am suprins plângând din cauza unor astfel de situaþii jenante. Dar ele nu au avut curajul ºi norocul meu: erau deja cãsãtorite ºi aveau ºi doi, trei copii, pe care nu îi puteau lãsa acasã”. Cât despre sentimentul patriotic pe care mulþi români se laudã cã îl au, Roxana zâmbeºte ºi acum: ”Patriotism? Ce mi-a oferit mie România ca sã îi fiu recunoscãtoare?! O viaþã infimã, într-un cartier muncitoresc, alãturi de o familie care nu-ºi permitea sã-ºi cumpere medicamente atunci când era bolnavã? O slujbã unde primeºti câteva sute de lei ºi eºti cãlcat în picioare de toþi, începând de la guvernanþi, pânã la conducerea ºcolii, unde directorii se cred mici regi pe moºie? Crede-mã cã sunt dezgustatã ºi mâhnitã în acelaºi timp ºi nu înþeleg de ce foarte mulþi tineri capabili aleg sã rãmânã aici, sã se chinuie, când valoarea lor ar putea fi apreciatã în altã parte. Nu, nu sunt patrioatã ºi nici nu voi fi vreodatã. Frustrãrile adunate împotriva acestui stat sunt prea multe ca sã-mi treacã vreodatã”. Anamaria NEDELCOFF

Deºi „îmbulinatã” ar rezista la un cutremur... D espre singura clãdire din Valea Jiului „dotatã” cu o bulinã roºie cel care a construit-o considerã cã imobilul ar rezista chiar ºi la un cutremur devastator.

Astfel, inginerul constructor Bogdan M. susþine cã imobilul în care (încã) mai funcþioneazã Oficiul Poºtal Nr. 1 din Petroºani rezistã ºi la un cutremur de 9 grade pe scara Richeter. Astãzi pensionar, fostul angajat al Trustului de Construcþii Hunedoara mai crede cã, probabil, mafia terenurilor a pus ochii pe clãdirea la care a lucrat acesta în anii 70. „Ca inginer constructor la TCH am lucrat la construcþia acestei clãdiri ºi vreau sã precizez cã aceastã clãdire rezistã ºi la un cutremur de 9 grade pe scara Richter. Probabil, mafia terenurilor a pus ochii pe ea. Unii dintre actualii edili

locali au lucrat, cândva, acolo dar, se pare, scopul scuzã mijloacele”, a spus Bogdan M. În parantezã fie spus, în anii epocii de aur clãdirile în care îºi desfãºurau activitatea serviciile de poºtã sau cele de telefonie erau considerate ca fiind de importanþã strategicã, fiind trecute ºi pe hãrþile militare. Deci, un astfel de imobil nu putea fi construit în bãtaie de joc, fiind gândit sã dureze. Pânã una-alta, însã, clãdirea, construitã prin

anii 70, s-a ales cu o bulinã roºie fiind declaratã drept un imobil cu risc seismic ridicat. Mai exact, deºi destul de „tânãrã”, acesta ar urma sã se dãrâme în cazul unui cutremur. Interesant este, însã, faptul cã despre „decernarea” bulinei roºii reprezentanþii Inspectoratului de Stat în Construcþii nu ºtiau nimic. Cel puþin pânã în momentul în care iam informat noi... În cazul în care clãdirea va fi totuºi demolatã, pe locul în care se aflã aceasta, ar urma sã „rãsarã” o parcare. Respectiv, parcarea hotelului ce urmeazã a fi ridicat pe locul în care, pânã nu cu mult timp în urmã, se afla fostul Hotel „Central”. Pe de altã parte, fostul inginer constructor, ajuns astãzi la venerabila vârstã de 80 de ani, mai ridicã ºi o altã problemã. Respectiv pe cea a amenajãrilor interioare efectuate, mai mult sau mai puþin legal, la parterul blocurilor de locuinþe din Petroºani. „Ceea ce au fãcut unii la parterul blocurilor, pentru amenajarea unor spaþii comerciale sau birouri, reprezintã un atentat la siguranþa cetãþenilor. S-au spart ziduri de sprijin sau de consolidare... În cazul unui cutremur va fi vai ºi amar. V-o spune un inginer constructor, cu 40 de ani de experienþã la activ”, a mai precizat Bogdan M. Mir cea NISTOR

Expoziþia intitulatã „ªi totuºi, vine primãvara...��� este organizatã, în colaborare, de cãtre Ministerul Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului, Autoritatea Naþionalã pentru Sport ºi Tineret ºi Casa de Culturã a Studenþilor din Petroºani. Printre „produsele” care vor fi expuse se numãrã picturi, poze, produse fãcute manual, mãrþiºoare, origami, felicitãri sau decoraþiuni interioare. Expozanþii vor fi artiºti plastici consacraþi, din întreaga Vale a Jiului, dar ºi ºi elevi sau studenþi. Vernisajul expoziþiei (una cu vânzare) va avea loc joi, 23 februarie, la sediul Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani. (Mir cea NISTOR)

Au mai rãmas „niºte” ajutoare n cursul sãptãmânii trecute, un convoi cu produse alimentare a plecat din Valea Jiului spre zonele afectate de cãderile masive de zãpadã.

Î

Mai exact, alimentele ºi conservele colectate de la oamenii ºi minerii din Vale au ajuns în satele ºi cãtunele „înzãpezite” din judeþul Vrancea. În parantezã fie spus, acþiunea de colectare a ajutoarele destinate sinistraþilor zãpezii a fost iniþiatã de cãtre primãria din Petroºani, la acþiune raliindu-se, apoi, ºi celelalte primãrii din Valea Jiului precum

ºi alte asociaþii sau oameni de afaceri. Dupã ce convoiul a plecat joi, 16 februarie, spre zonele calamitate, în Petroºani, cel puþin, acþiunea de colectare a ajutoarelor umanitare a continuat ºi vineri, 17 februarie. Astfel, la sediul primãriei se mai aflã, în prezent, depozitate câteva sute de kilograme de fãinã, mãlai, conserve sau apã platã. Cui (ºi când) vor fi atribuite acestea rãmâne de vãzut... Nu de alta dar, se pare cã, iarna a cam bãtut în retragere, noi cãderi abundente de zãpadã fiind tot mai puþin probabile. Mir cea NISTOR

COLÞUL LUI DENIS


Cronica Vãii Jiului |Joi, 23 februarie 2012

6 Actualitate

Actualitate 7

proape 600 de cadre A didactice din judeþul Hunedoara au pãrãsit sis-

Târg de artã la Petroºani

temul de învãþãmânt în ultimii cinci ani. Motivele sunt legate, în general, de salariile mici ºi de tãierile guvernanþilor. Sunt dascãli care au preferat sã plece în alte þãri, pentru alte slujbe, mult mai bine plãtite ºi unde, spun ei, au fost mai respectaþi, chiar dacã munca lor nu a fost de a-i învãþa carte pe alþii. ”Am ales sã plec din învãþãmânt pentru cã nu te poþi descurca cu 600 de lei pe lunã. E bãtaie de joc pentru cât înveþi, mai faci ºi naveta ºi stãteam la mama, care trebuia sã îmi cumpere haine, mâncare ºi alte lucruri de care aveam nevoie. Este umilitor sã fii profesor în România. În primul rând, nu eºti respectat de stat. Iar dacã statul nu te respectã, cum vrei sã te respecte copiii care vin la ºcoalã mult mai bine îmbrãcaþi decât tine”, spune Roxana Iancu, fostã profesoarã de francezã. În prezent, ea lucreazã în Dubai ºi are un salariu care i-a permis sã îºi ia

i în acest an, înaintea sãrbãtorilor ª de primãvarã, în Petroºani va fi organizat un târg de artã.

Dubai, destinaþia de vis pentru foºtii dascãli în Vulcan o casã ”pentru zile negre”, dar care îi asigurã ºi o viaþã îndestulatã dincolo. ”Lucrez în turism acolo, la un hotel. Sunt recepþion-

erã, datoritã pregãtirii mele ºi faptului cã ºtiu englezã, francezã ºi germanã, exact limbile de care ai nevoie. Plus româna, desigur. Este interesant ºi câºtig chiar ºi 3.000 de euro pe lunã, mai iau ºi prime ºi aºa pot ajunge sã iau ºi 4.000 de euro. Totul, într-o singurã lunã. Sunt bani mulþi. De când sunt în Dubai, de trei ani, am câºtigat cât aº fi câºtigat în România în zece ani. Mã bucur cã nu sufãr de nostalgia unor colegi, de a rãmâne în þarã, de a-i învãþa pe alþii. Ce îmi oferã mie România? Ani mulþi de ºcoalã, iar dupã ce ieºi de pe bãncile ºcolii, te scuipã societatea între ochi”, spune, supãratã, femeia. Tot acolo ºi-a gãsit ºi jumãtatea ºi s-a cãsãtorit. Robert este ºi el român, din Arad ºi este manager în firma unde lucreazã ea. ”Ne-am vãzut ºi ne-am plãcut, a fost o

experienþã interesantã sã descopãr un român aici, de care sã mã îndrãgostesc. Împreunã ºtiu cã vom avea un viitor minunat, departe de România. Acum lucrãm sã mai strângem bani, pentru a ne permite sã ne luãm ºi familia aici. E mult mai bine aici, dacã munceºti. Eºti respectat”, spune Roxana. O întreb dacã i-a plãcut sã fie dascãl. Îmi rãspunde zâmbind: ”Sincer? Niciodatã. Mama ºi-a dorit asta ºi eu am ascultat-o, iam urmat sfatul, dar nu mi-a plãcut. ªi ºtii de ce? Din cauza lipsei de respect a elevilor, a pãrinþilor. Este frustrant ca tu, care ar trebui sã îi înveþi pe copii niºte noþiuni, sã le acoperi niºte lacune, sã mãnânci poate pâine cu zahãr acasã, iar ei sã îþi

fluture pe sub nas ultimul model de maºinã cumpãrat de tãticul sau ultimul tip de telefon mobil. Am avut colege pe care le-am suprins plângând din cauza unor astfel de situaþii jenante. Dar ele nu au avut curajul ºi norocul meu: erau deja cãsãtorite ºi aveau ºi doi, trei copii, pe care nu îi puteau lãsa acasã”. Cât despre sentimentul patriotic pe care mulþi români se laudã cã îl au, Roxana zâmbeºte ºi acum: ”Patriotism? Ce mi-a oferit mie România ca sã îi fiu recunoscãtoare?! O viaþã infimã, într-un cartier muncitoresc, alãturi de o familie care nu-ºi permitea sã-ºi cumpere medicamente atunci când era bolnavã? O slujbã unde primeºti câteva sute de lei ºi eºti cãlcat în picioare de toþi, începând de la guvernanþi, pânã la conducerea ºcolii, unde directorii se cred mici regi pe moºie? Crede-mã cã sunt dezgustatã ºi mâhnitã în acelaºi timp ºi nu înþeleg de ce foarte mulþi tineri capabili aleg sã rãmânã aici, sã se chinuie, când valoarea lor ar putea fi apreciatã în altã parte. Nu, nu sunt patrioatã ºi nici nu voi fi vreodatã. Frustrãrile adunate împotriva acestui stat sunt prea multe ca sã-mi treacã vreodatã”. Anamaria NEDELCOFF

Deºi „îmbulinatã” ar rezista la un cutremur... D espre singura clãdire din Valea Jiului „dotatã” cu o bulinã roºie cel care a construit-o considerã cã imobilul ar rezista chiar ºi la un cutremur devastator.

Astfel, inginerul constructor Bogdan M. susþine cã imobilul în care (încã) mai funcþioneazã Oficiul Poºtal Nr. 1 din Petroºani rezistã ºi la un cutremur de 9 grade pe scara Richeter. Astãzi pensionar, fostul angajat al Trustului de Construcþii Hunedoara mai crede cã, probabil, mafia terenurilor a pus ochii pe clãdirea la care a lucrat acesta în anii 70. „Ca inginer constructor la TCH am lucrat la construcþia acestei clãdiri ºi vreau sã precizez cã aceastã clãdire rezistã ºi la un cutremur de 9 grade pe scara Richter. Probabil, mafia terenurilor a pus ochii pe ea. Unii dintre actualii edili

locali au lucrat, cândva, acolo dar, se pare, scopul scuzã mijloacele”, a spus Bogdan M. În parantezã fie spus, în anii epocii de aur clãdirile în care îºi desfãºurau activitatea serviciile de poºtã sau cele de telefonie erau considerate ca fiind de importanþã strategicã, fiind trecute ºi pe hãrþile militare. Deci, un astfel de imobil nu putea fi construit în bãtaie de joc, fiind gândit sã dureze. Pânã una-alta, însã, clãdirea, construitã prin

anii 70, s-a ales cu o bulinã roºie fiind declaratã drept un imobil cu risc seismic ridicat. Mai exact, deºi destul de „tânãrã”, acesta ar urma sã se dãrâme în cazul unui cutremur. Interesant este, însã, faptul cã despre „decernarea” bulinei roºii reprezentanþii Inspectoratului de Stat în Construcþii nu ºtiau nimic. Cel puþin pânã în momentul în care iam informat noi... În cazul în care clãdirea va fi totuºi demolatã, pe locul în care se aflã aceasta, ar urma sã „rãsarã” o parcare. Respectiv, parcarea hotelului ce urmeazã a fi ridicat pe locul în care, pânã nu cu mult timp în urmã, se afla fostul Hotel „Central”. Pe de altã parte, fostul inginer constructor, ajuns astãzi la venerabila vârstã de 80 de ani, mai ridicã ºi o altã problemã. Respectiv pe cea a amenajãrilor interioare efectuate, mai mult sau mai puþin legal, la parterul blocurilor de locuinþe din Petroºani. „Ceea ce au fãcut unii la parterul blocurilor, pentru amenajarea unor spaþii comerciale sau birouri, reprezintã un atentat la siguranþa cetãþenilor. S-au spart ziduri de sprijin sau de consolidare... În cazul unui cutremur va fi vai ºi amar. V-o spune un inginer constructor, cu 40 de ani de experienþã la activ”, a mai precizat Bogdan M. Mir cea NISTOR

Expoziþia intitulatã „ªi totuºi, vine primãvara...” este organizatã, în colaborare, de cãtre Ministerul Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului, Autoritatea Naþionalã pentru Sport ºi Tineret ºi Casa de Culturã a Studenþilor din Petroºani. Printre „produsele” care vor fi expuse se numãrã picturi, poze, produse fãcute manual, mãrþiºoare, origami, felicitãri sau decoraþiuni interioare. Expozanþii vor fi artiºti plastici consacraþi, din întreaga Vale a Jiului, dar ºi ºi elevi sau studenþi. Vernisajul expoziþiei (una cu vânzare) va avea loc joi, 23 februarie, la sediul Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani. (Mir cea NISTOR)

Au mai rãmas „niºte” ajutoare n cursul sãptãmânii trecute, un convoi cu produse alimentare a plecat din Valea Jiului spre zonele afectate de cãderile masive de zãpadã.

Î

Mai exact, alimentele ºi conservele colectate de la oamenii ºi minerii din Vale au ajuns în satele ºi cãtunele „înzãpezite” din judeþul Vrancea. În parantezã fie spus, acþiunea de colectare a ajutoarele destinate sinistraþilor zãpezii a fost iniþiatã de cãtre primãria din Petroºani, la acþiune raliindu-se, apoi, ºi celelalte primãrii din Valea Jiului precum

ºi alte asociaþii sau oameni de afaceri. Dupã ce convoiul a plecat joi, 16 februarie, spre zonele calamitate, în Petroºani, cel puþin, acþiunea de colectare a ajutoarelor umanitare a continuat ºi vineri, 17 februarie. Astfel, la sediul primãriei se mai aflã, în prezent, depozitate câteva sute de kilograme de fãinã, mãlai, conserve sau apã platã. Cui (ºi când) vor fi atribuite acestea rãmâne de vãzut... Nu de alta dar, se pare cã, iarna a cam bãtut în retragere, noi cãderi abundente de zãpadã fiind tot mai puþin probabile. Mir cea NISTOR

COLÞUL LUI DENIS


8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Joi, 23 februarie 2012

Predicþii despre imprevizibil hiar dacã apa formatã în lacuri în urma zãpezilor topite, face ca Valea Jiului sã arate ca o micã Veneþie, pericol imediat de inundaþii nu existã.

C

Asfaltãri cu butelia, la Petroºani N

ici bine nu s-a încãlzit, cã la Petroºani, primarul a scos drumarii la lucru. Dacã vremea rea, îngheþul ºi materialele antiderapante au fãcut ca drumul de la intrarea în Aeroport sã fie din nou ca ciuruit de zeci de gropi ºi cratere, acum se încearcã o reabilitare a zonei.

Aºa se face cã azi de dimineaþã, o echipã de circa 10 angajaþi, plombau gropile de pe drumul principal. „În momentul în care vremea ne-a permis, în sensul în care temperaturile au fost peste 0 grade, am putut sã intervenim cu mixturã de asfalt care se toarnã la rece. Este o mixturã specialã ºi vom continua aceste lucrãri în toate zonele unde avem probleme. În general,

aceste gropi au apãrut pe drumurile betonate”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani. Cã vremea nu permite turnarea de asfalt cald ºi cã se foloseºte cel la rece, este de înþeles, însã de ce muncitorii plombeazã gropile cu butelia ºi cu pârlitorul, este încã o enigmã... Luiza ANDRONACHE

Specialiºtii de la Apele Române spun cã cel puþin pânã la data de 1 martie, vremea nu ne va da de furcã. Însã, mai departe de atât‚ nicio prognozã nu poate fi sigurã. “Totul depinde de factorul numit temperaturã. Temperatura aerului ºi precipitaþiile. Existã acest risc, de ce sã nu-l luãm în calcul?!

Dacã temperaturile cresc brusc sau dacã avem precipitaþii, existã riscul de inundaþii. Nu aº putea spune despre cursurile de apã, pentru cã acum, nivelul este foarte scãzut ºi albia poate sã prea o cantitate mare de apã. Dar, sunt anumite pâraie ºi torenþi care pot sã iasã din matcã ºi sã creeze inundaþii”, a afirmat Sorin Corici, ºef S.H.Petroºani - Apele Române. Bancurile de gheaþã de pe cursurile de apã se topesc încet, dar sigur. Jiul de Vest spre exemplu, acum circa o sãptãmânã era îngheþat complet, iar cel de Est, parþial. Luiza ANDRONACHE

Grijã unde prãjim mititeii acã românii obiºnuiau sã întindã o pãturã ºi sã punã un grãtar pe care sã sfârâie mititeii aproape oriunde vedeau o zonã mai verde, acum trebuie sã ºtie cã sunt pasibil de amenzi mari.

D

Ei pot fi sancþionaþi cu sume cuprinse între 100 ºi 5.000 de lei. Potrivit proiectului adop-

tat ieri în ºedinþa de Guvern, urmeazã sã fie amenajate special pentru picnic, pe domeniul public sau privat al statului sau al unitãþilor administrativteritoriale, zone care vor fi dotate cu utilitãþi ºi facilitãþi pentru aceastã activitate ºi în care aprinderea focului este permisã. Aceste zone vor fi indicate în parcuri ºi în zonele limitrofe ale

pãdurilor situate în intravilanul localitãþilor. “Am vãzut la televizor...O sã ne conformãm ºi o sã identificãm spaþiile unde s-ar putea organiza astfel de locuri. Cu siguranþã vor fi cele în care se mergea ºi pânã acum, dar trebuie îndeplinite niºte condiþii de mediu. Este vorba de apã curentã ºi de alte lucruri care trebuie realizate de cãtre administraþia publicã

localã”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani. Cea mai cunoscutã zonã de agrement pentru picnic de pe raza Petroºaniului, este Brãdetul. De asemenea, un alt loc frecventat vara, este zona verde de pe marginea drumului cãtre Parâng sau malul pârâului Jieþ. Luiza ANDRONACHE

Liga lui Cozma funcþioneazã în „pribegie” upã 12 ani în care a stat într-un spaþiu al Companiei Naþionale a Huilei Petroºani, unde funcþioneazã ºi Staþia de Salvare Minierã SALVAMIN Petroºani, Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului a ajuns în „pribegie”.

D

Înfiinþatã de Miron Cozma, Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului traverseazã o perioadã mai puþin propice. Cu datorii mari, încã de pe timpul mineriadelor, pe care le are achitat la bugetul de

stat, LSMVJ a rãmas ºi fãrã sediu. Chiar dacã încã mai reprezintã interesele a 1800 de oameni din Valea Jiului, angajaþi ai Companiei Naþionale a Huilei Petroºani, LSMVJ a fost nevoitã sã plece din spaþiul în care a funcþionat încã din anul 2000. CNH le-a pus la dispoziþie respectivul spaþiu pentru cã aºa era stipulat în Contractul Colectiv de Muncã. „Aºa a vrut domul director Jujan”, s-a mulþumit sã declare preºedintele LSMVJ, Zoltan Lacataº referindu-se la faptul cã au fost nevoiþi sã plece din spaþiul de la SALVAMIN. ªi cum cotizaþiile sunt tot mai puþine, iar datoriile mari, reprezentanþii Ligii s-au vãzut într-o situaþie difi-

cilã, dar ajutorul a venit de la Blocul Naþional Sindical la care este Liga afiliatã. Aceºtia au închiriat un sediu, în care ºi LSMVJ îºi desfãºoarã acum activitatea. Conform calculelor fãcute de finanþiºti, LSMVJ trebuie sã achite cãtre stat datorii de peste 1,1 milioane de lei, suma reprezentând

daune produse economiei naþionale în timpul mineriadelor. Practic, penalitãþile ºi majorãrile de întârziere depãºesc cu mult datoria în sine. Astfel, valoarea efectivã a sumei de platã este de 68.602 lei, iar diferenþa o reprezintã penalitãþile ºi majorãrile de întârziere. Car men COSMAN


Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului |Joi, 23 februarie 2012

Sistarea finanþãrii POSDRU pune în pericol 100 de angajaþi din Valea Jiului entru Valea Jiului, sistarea de cãtre Comisia Europeanã a finanþãrii Programului POSDRU în România, are consecinþe negative pe orizontalã, cum ar fi afectarea a peste 100 locuri de muncã, specializarea a 3000 de oameni, deschiderea de noi afaceri ºi ”alimentarea” firme de publicitate ºi media.

P

În Valea Jiului proiectele selectate ºi aprobate spre finanþare de Uniunea Europeanã prin Programului Operaþional Sectorial “Dezvoltarea Resurselor Umane” – POSDRU a

adus multe beneficii pe mai multe paliere. Doar la EuroJobs Petroºani, pe lângã faptul cã au fost calificaþi/specializaþi un numãr de 3000 de persoane, alþi circa 100 de oameni au fost angajaþi pentru derularea acestor proiecte. Mai mult, conform condiþiilor impuse în contracte, derularea proiectelor prin POSDRU au alimentat ºi firme de publicitate ºi media, pe lângã faptul cã din cei 3000 de ºcolarizaþi mulþi ºi-au gãsit locuri de muncã în conformitate cu specializarea recunoscutã în Europa, iar alþii ºi-au demarat afaceri. Sistarea plãþilor pentru România pentru Programul POSDRU are

dimensiuni dramatice pentru unii, pentru alþii este o mãsurã necesarã, dar pentru România este rãu, spune fostul director coordonator al Organismului Internaþional Regional POSDRU Regiunea Vest, Haralambie Vochiþoiu, actual director al EuroJobs Petroºani. ”Nu-i chiar o tragedie sistarea finanþãrii. Este o mãsurã care s-a aplicat ºi altor state, care s-au corijat rapid ºi finanþãrile s-au reluat. Sigur, nu este de dorit aºa ceva, este rãu pentru noi. Impactul acestei mãsuri este uriaº pe zona locurilor de muncã. Eu sper ca aceastã sistare sã nu fie pentru 6 luni, ci pentru

Anunþurile de cãsãtorie a viitorilor însurãþei de la Petrila publicate pe site-ul Primãriei ransparenþã decizionalã de la Petrila constã în publicarea anunþurilor de stare civilã pe site-ul administraþiei publice.

T

Dupã o perioadã în care site-ul Primãriei Petrila nu a funcþionat, tehnicienii informatici au început cu publicarea anunþurilor celor care vor sã îºi lege destinele. Astfel, pe portalul Primãriei Petrila au fost publicate pânã în prezent cinci anunþuri de cãsãtorie. Cei care se opun cãsãtoriei o pot face în scris în termen de 10 zile de la publicarea

anunþului. Totodatã, cei care nu sunt de acord trebuie sã prezinte dovezi întemeiate care sã susþinã opunerea. Potrivit reprezentanþilor Primãriei Petrila, publicarea anunþurilor este obligatorie. “De anul trecut este obligatoriu sã publicãm anunþurile de cãsãtorie pe site. Cei care nu sunt de acord cu cãsãtoria

se pot opune. În cazul în care aceste anunþuri nu sunt publicate, viitorii însurãþei pot acþiona administraþia în instanþã”, afirmã Dorin Curtean, city manager Petrila. La Petroºani, anunþurile de cãsãtorie sunt publicate în incinta instituþiei, acestea neregãsindu-se însã pe site. Raul IRINOVICI

3 luni, având în vedere mãsurile rapide ºi radicale luate de premier ºi de ministrul Muncii. Unele mi se par mult prea mult, adicã sã ceri beneficiarilor declaraþii pe propria rãspundere cã nu au dat ºpagã pentru aprobarea proiectelor. Dar o s-o facem ºi pe asta. În România, deja este o mare investiþie POSDRU, având în vedere cã grupul þintã este de 1, 650 milioane de români. Dar sunt mulþi alþii pe lângã aceºtia care ar pierde. De exemplu, la noi, este vorba de 100 de angajaþi ºi grupul nostru þintã, care este de 3000 de oameni. Deci ºi aceste locuri

de muncã sunt în pericol. Nu vreau sã fiu alarmist. În plus, Uniunea Europeanã precizeazã cã Guvernul nu trebuie sã suspede plãþile pe perioada rectificãrii deficienþelor constatate, dar bugetul e cum e…” - a declarat Haralambie Vochiþoiu, spune fostul director coordonator al Organismului Internaþional Regional POSDRU Regiunea Vest. Deficienþele constatate de Comisia Europeanã, ºi pentru care s-au sistat fonduri în valoare de 3,5 milioane euro, se referã la procedurile de selecþie a proiectelor ºi la cele de verificare de prim nivel. În conformitate cu

prevederile Regulamentului pentru fondurile structurale, aceste deficienþe duc la o întrerupere a termenului pentru plata cererilor transmise de statul membru la Comisie pentru o perioadã maximã de 6 luni. “Comisia este încrezãtoare cã autoritãþile române trateazã deficienþele semnalate cu seriozitate ºi iau mãsurile ce se impun ºi cã acestea vor duce la o reluare a plãþilor înainte de expirarea celor ºase luni prevãzute de Regulament”, menþioneazã reprezentanþa CE. Ileana FIRÞULESCU

Comisie pentru problemele micuþului care suferã de Sindromul Down eprezentanþii mai multor instituþii s-au întâlnit, ieri, la ªcoala Generalã nr. 4 din Vulcan, aacolo unde învaþã bãieþelul de 7 ani, care suferã de Sindromul Down ºi a cãrui mamã a reclamat cã sunt supuºi la grave abuzuri.

R

Reprezentanþi ai Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara, Inspectoratului ªcolar Judeþean, psihologi, dar ºi reprezentanþi ºi ai ªcolii Generale nr. 4 din Vulcan au analizat ieri, împreunã cu mama copilului, problema elevului de numai 7 ani, care suferã de Sindromul Down ºi au stabilit punctual paºii care trebuie urmaþi aºa încât sã nu mai aparã nici un fel de problemã. Copilul a fost înscris la o ºcoalã de masã, având toate avizele necesare, însã au apãrut tot felul de probleme ºi acuze. „ªcoala nu l-a abuzat în nici un fel. Noi am încercat sã facem tot ceea ce este mai bine pentru acest copil. Doamna probabil este supra-solicitatã pe problemele pe care le are ºi, din acest motiv, a interpretat altfel discuþiile pe care le-am avut”,a declarat, la finalul întâlnirii, directorul unitãþii de învãþãmânt, Ecaterina Ilieº. Practic, sãptãmâna trecutã a avut loc o nouã discuþie între cadrele didactice ºi mama copilului. Din cauza bolii de care suferã, micuþul – spune directorul instituþiei de învãþãmânt – nu se poate concentra mai mult de 15 minute. „Când se plictisea,

devenea agresiv cu colegii lui. I-am cerut mamei sã încerce sã rezolve aceastã problemã ºi, probabil, a înþeles greºit”, a mai spus sursa citatã anterior. Este adevãrat, însã, cã alþi pãrinþi nu au înþeles situaþia specialã a elevului de clasa I, însã, directorul ªcolii Generale nr. 4 spune cã ºcoala nu are nicio legãturã cu aceste atitudini. Acum, s-a decis sã se meargã mai departe ºi s-au stabilit punctual responsabilitãþi atât pentru reprezentanþii unitãþii de învãþãmânt, cât ºi pentru mama copilului, iar conlucrarea s-a luat, din nou, de la zero. Reamintim cã acest caz a fost semnalat de Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilitãþi (CEDCD ), care au reclamat cã bãieþelul în vârstã de numai 7 ani ºi mama acestuia sunt supuºi unor presiuni teribile pentru retragerea copilului din ºcoala în care învaþã ca elev în clasa I din cauzã cã bãieþelul are Sindrom Down. Reprezentanþii CEDCD au reclamat faptul cã profesorii ºi conducerea ºcolii din municipiul Vulcan „folosesc toate metodele de intimidare pentru ca mama sã-ºi retragã bãieþelul cu Sindrom Down din clasa I. Îl trimit acasã înainte de încheierea programului ºcolar, coalizeazã pãrinþii împotriva minorului ºi a pãrinþilor, ameninþã, nu îl integreazã în activitãþile curiculare ºi extracuriculare ºi este mereu dat ca exemplu negativ”. Car men COSMAN


10 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Joi, 23 februarie 2012 SC EURO JOBS SRL

Ia-þi diplomã fãrã sã faci curs !!!

Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinile sau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitã ocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doar câteva zile!!!

SC EURO JOBS SRL

Au venit vânzãtorii

de mãrþiºoare

ase oameni au primit pânã acum autorizaþie pentru a vinde mãrþiºoare ºi flori.

ª

Ei au venit de miercuri în centrul municipiului Petroºani, în ime-

diata vecinãtate a sediului ªcolii Sportive, unde administraþia localã le-a pregãtit amplasamentul. Administraþia de la Petroºani a aprobat acest amplasament, iar o altã locaþie este cea de la intrarea în piaþa centralã. Autorizaþiile au fost eliberate tocmai

pentru ca ºi de Dragobete, vânzãtorii sã poatã sã-ºi expunã marfa ºi cumpãrãtorii sã poatã sãrbãtori iubirea în stil românesc, urmând ca apoi sã vândã, de pe aceleaºi amplasamente ºi mãrþiºoarele. Diana MITRACHE

s-a acreditat pentru certificarea competenþelor (cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decât cele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi la urmatoãrele tarife: -PAVATOR - 450 lei -INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei -TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei -LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei -OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei -INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªI GAZE - 550 lei -CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLE TEXTILE - 550 lei -MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASAMENTE - 550 lei -CIOBAN - 550 lei -COSMETICIAN - 650 lei

FII PRIMUL CARE PROFITÃ DE ACEASTÃ OFERTÃ! Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare în Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1 Uricani la sediul P.A.P.I Vulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora Lucaciu Aninoasa la sediul P.A.P.I Petrila la Centrul de Afaceri Ne puteþi contacta ºi la numerele: Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019 Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu) 0731.357.379

organizeazã ºi pentru persoanele care nu au competenþe dobândite anterior urmãtoarele: CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃ Nivel I (3 luni) Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 lei Competenþe în limba englezã - 60 ore - 500 lei Manager proiect - 40 ore - 500 lei Expert achiziþii - 40 ore - 500 lei Editor imagine - 60 ore - 550 lei Contabil - 120 ore - 500 lei Ghid montan - 120 ore - 600 lei Maseur (iniþiere) - 45 zile - 450 lei Lucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni 450 lei Lucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 lei Asfaltator - 3 luni - 450 lei Îngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 lei Îngrijitoare copii - 3 luni - 550 lei Sudor electric - 3 luni - 550 lei Sudor oxigaz - 3 luni - 550 lei Gaterist la tãiat buþteni - 3 luni - 550 lei Nivel II (5 luni) Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 lei Zidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 lei Izolator - 5 luni - 550 lei Montator pereþi þi plafoane din ghips carton - 5 luni - 550 lei Electrician exploatare medie þi joasã tensiune - 5 luni - 550 lei Lãcãtuþ mecanic - 5 luni - 550 lei Frigotehnist - 5 luni - 600 lei Administrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei

Înscrierile pentru cursuri se fac în luna februarie, anul curent la sediul firmei sau online pe www.eurocalificare.ro Pentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi la sediul SC EURO JOBS SRL. Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud. Hunedoara sau tel/fax: 0354.108.516 0354/100.019 mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu) 0731.301.162 online: www.euro-jobs.org e-mail: office@euro-jobs.org

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

* oferta este valabilã în perioada 23.01.2012 – 29.02.2012; ** ofertã valabilã în limita stocului disponibil.

HOROSCOP

23 februarie 2012

Din punct de vedere sentimental, lucrurile evolueazã cel puþin mulþumitor, cãci fiinþa iubitã te sprijinã în tot ce doreºti sã întreprinzi. Relaþiile cu persoanele mai în vârstã nu îþi sunt favorabile, aºa cã, pe cât posibil – evitã-le! Din punct de vedere financiar ai putea avea astãzi, o realizare.

Se întrezãreºte posibilitatea unor schimbãri, pe care de fapt þi le doreaþi de multã vreme. ªi chiar dacã la început lucrurile nu se vor prezenta chiar aºa cum îþi doreºti, nu trebuie sã fii circumspect. O persoanã mai puþin cunoscutã îþi va solicita ajutorul dar lãmureºte-te despre ce e vorba.

Ai ºanse sã fii mulþumit, cãci reuºeºti sã îþi rezolvi o problemã cu care te confrunþi de mai mult timp. În ceea ce priveºte situaþia financiarã, se poate spune cã vei avea ceva motive de bucurie. Dar cum ºi cheltuielile vor fi mai mari ºi va trebui sã îþi achiþi obligaþiile.

Este foarte posibil sã te angajezi întro relaþie sentimentalã pe care vei dori sã o þii departe de ochii cunoºtinþelor. Procedeazã cu maximã prudentã, cãci în orice clipã te-ai putea da de gol. Din punct de vedere financiar ai putea avea o reuºitã care îþi va permite sã-þi faci planuri.

Ai de rezolvat câteva probleme urgente care îþi stau pe suflet. O reuniune de familie îþi va da ocazia sã dezbaþi probleme pe care le consideri importante ºi care nu mai pot fi amânate. Þi se va promite un ajutor substanþial acolo unde se poate, ceea ce vã va mai însenina fruntea.

Sunt ºanse sã câºtigi bani din colaborãri. Sunt persoane care îþi pândesc greºelile, dar nu-i bagi în seamã ºi bine faci. În schimb, din punct de vedere sentimental se pare cã lucrurile evolueazã cum nu se poate mai bine, cãci ai putea face o cucerire sau îþi vei consolida relaþia.

Chiar de la primele ore ale dimineþii vei primi o informaþie care îþi va ridica multe semne de întrebare, dar nu este momentul sã ºi reacþionezi. Câºtigul pe care îl aºtepþi azi va întârzia o bunã bucatã de vreme. Nu insista, cãci nu vei reuºi decât sã te enervezi fãrã rost.

Vei avea parte de o zi încãrcatã, cãci ai o mulþime de activitãþi pe ordinea de zi ºi toate trecute la prioritãþi; te simþi pur ºi simplu copleºit. Dacã vei fi dispus sã faci un efort ºi sã îþi organizezi cu atenþie programul, vei reuºi sã te descurci cât se poate de bine. O rudã îþi va da un ajutor.

Unele din proiectele pe care þi le-ai fãcut de mai mult timp ar putea fi puse în practicã, dar va trebui sã ai multã rãbdare în ceea ce priveºte rezultatele. Impulsul interior te împinge la a cheltui. Þi-ar face mare plãcere sã colindzi prin magazine ºi sã îþi satisfaceþi toate mofturile.

Starea ta generalã nu este nemaipomenitã, te enervezi din orice ºi nu reuºeºti sã-þi canalizezi energia spre un scop concret. Implicarea în activitãþi practice te-ar putea ajuta într-o oarecare mãsurã. Dacã ai de gând sã iei o decizie, încearcã sã fii mai obiectiv.

Ideile tale sunt inspirate, dar nu este un moment favorabil pentru a le pune în practicã. Puþinã rãbdare îþi va da ocazia sã gãseºti persoane care sã te susþinã din toate punctele de vedere. Ai o zi destul de bunã, deºi perspectiva drumurilor nu îþi surâde deloc. Nu ai însã ce face.

Ai un sentiment de nemulþumire, de iritare, care nu îþi permite sã faci ceea ce þi-ai propus. N-ar fi exclus nici ca relaþia cu partenerul de viaþã sã fie ceva mai tensionatã. Cel mai bine ar fi sã ai o discuþie deschisã cu acesta fãrã a-i face, însã, prea multe reproºuri.


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului |Joi, 23 februarie 2012

A început evaluarea boboceilor 012 este primul an în care copiii de grãdiniþã sunt supuºi unor teste psihologice. Aºa se va face trierea lor, în funcþie de competenþe ºi vârstã, iar primii copii deja au ajuns la evaluatori.

2

În Valea Jiului sunt astfel de centre în fiecare oraº ºi pãrinþii trebuie sã ºtie cã tot ceea ce are loc în cadrul evaluãrii este confidenþial, dar se þine cont de vârsta copilului. „Pãrinþii trebuie sã ºtie cã, dacã micuþul împlineºte 6 ani pânã la 31 august 2012 ºi vrea sã îl dea în clasa I, evaluarea copilului se va face la solicitarea în scris a tutorelui, ori pãrintelui, dacã a frecventat grupa pregãtitoare. Dacã nu a frecventat grupa pregãtitoare, dar evaluarea certificã faptul cã acel copil are deprinderile necesare, poate fi înscris în clasa I. Dacã, însã, pãrintele opteazã pentru clasa

pregãtitoare, copiii se evalueazã la cererea pãrintelui”, spune Daniel Tivdã, profesor evaluator. În plus, dacã este vorba despre un copil care împlineºte 6 ani între data de 1 septembrie, pânã la 31 decembrie 2012, atunci va urma clasa pregãtitoare. Evaluarea ºi în acest caz se face la cererea pãrintelui ºi dacã are aptitudini atunci va merge la clasa pregãtitoare, iar dacã în urma evaluãrii se dovedeºte cã nu are astfel de aptitudini, atunci

Isterie pentru nimic u se fac angajãri în mineritul din Valea Jiului, cel puþin nu acum! Reprezentanþii Companiei Naþionale a Huilei au infirmat aceste zvonuri în urma cãrora s-a stârnit o adevãratã isterie.

N

Zilnic, zeci de oameni vin la CNH cu speranþã cã poate va fi aºa, astfel cã acum s-a ajuns la nu mai puþin de 1235 de cereri depuse. “Înþelegem interesul comunitãþii faþã de subiectul angajãrilor în cadrul Companiei, însã la acest moment nu putem spune decât cã CNH SA nu face angajãri. Este adevãrat cã existã un protocol încheiat între Ministrul Economiei, directorul general al CNH ºi preºedintele Sindicatului Muntele în care se prevede angajarea de personal, dar acest lucru se va realiza în compensarea ieºirilor la pensie din acest an. La momentul respectiv, CNH va comunica oficial demararea campaniei de angajãri de personal prin toate mediile de informare, astfel încât, cei interesaþi sã poatã participa la selecþie ”, a declarat Oana Stoicuþa, purtãtor de cuvânt CNH. Aceastã isteria a cererilor a venit dupã ce sindicaliºtii au declarat în mod public de mai multe ori cã se fac angajãri, deºi în momentul de faþã nu existã niciun temei pe baza cãruia s-ar putea întâmpla acest lucru, ci doar un

protocol ambiguu. De altfel, pentru începerea recrutãri oamenilor, mai întâi trebuie realizatã o analizã de personal detaliatã, care apoi sã discutatã în Consiliul de Administraþie al CNH, care va lua o decizie. Anul acesta, de la minele din Valea Jiului ar urma sã fie scoºi la pensie 270 de ortaci. Luiza ANDRONACHE

rãmâne la grãdiniþã în grupa mare. Cei mici pot sta pe timpul evaluãrii cu pãrinþii ºi testãrile se fac mai mult în joacã, iar pânã acum, toþi cei care au fost programaþi sã fie testaþi, au trecut cu brio testul. „Sunt probe care vizeazã comportamentul socio-afectiv, care le evalueazã emoþiile,capacitatea de a reþine regulile unui joc, de a descrie un desen, adunãri sau scãderi simple, ori aranjarea unor obiecte dupã diferite cri-

terii. Nu am întâlnit dificultãþi, iar pânã acum am evaluat la Petroºani 9 copii”, a adãugat ºi Diana Vladislav, un alt profesor evaluator. Evaluarea psihosomaticã este o modalitate de a afla competenþele celor mici, de a le cunoaºte capacitãþile de adaptare la ºcoalã ºi încearcã sã elimine discrepanþele dintre cei care au urmat grãdiniþa ºi cei care intrã direct în primul an de ºcoalã. Diana MITRACHE

Vulcanul are cea mai bunã echipã administrativã ominalizatã la nu mai puþin de 4 categorii, Angela Stoica a fost desemnatã cel mai bun viceprimar de municipiu, în cadrul celei de-a XII-a ediþii a Galei Premiilor Exlusiv, organizatã în Valea Jiului de Exclusiv Media Grup, condusã de Tiberiu Vinþan.

N

Viceprimarul municipiului Vulcan, Angela Stoica, a fost nominalizatã la categoriile „Cel mai bun om politic”, „Cel mai bun viceprimar de municipiu”, „Cel mai bun susþinãtor al tradiþiilor locale”, dar ºi „Cea mai activã prezenþã în media”. ªi cum un om poate câºtiga un singur premiu,

conform regulilor acestei Gale, a fost desemnatã cel mai bun viceprimar de municipiu. ªi premiul pentru cel mai bun primar de municipiu a ajuns tot la Vulcan, fiind câºtigat de Gheorghe Ile. „Acest lucru denotã faptul cã administraþia publicã din Vulcan este condusã de

oameni care pun suflet, oameni cu iniþiativã, care lucreazã într-o echipã bine coagulatã, cu orizonturi largi pentru dezvoltarea municipiului. Cred cã aceste premii ne-au fost acordate þinând cont de proiectele implementate cu succes, cu rezultate foarte bune.

Premiul acordat mie îl meritã deopotrivã ºi colaboratorii mei din Primãria Vulcan, împreunã cu care am lucrat la aceste proiecte, dar ºi cetãþenii din Vulcan care au suportat disconfortul creat când s-au implementat anumite proiecte, cum a fost cel care a vizat modernizarea Bulevardului”, a declarat Angela Stoica. Ea a precizat cã acest premiu, precum ºi nominalizãrile la celelalte categorii, o motiveazã sã meargã mai departe, sã lupte pentru ceea ce ºi-a propus sã realizeze. În cadrul evenimentului desfãºurat ieri, Primarul Municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, a fost desemnat „Omul anului 2011”. Car men COSMAN


12 Politic oliticienii au intrat în febra pregãtirilor alegerilor locale. Prima fazã, activitatea publicitarã, respectiv editarea materialele promoþionale gen afiºe, bannere sau pliante.

P

Numai cã, staff-urile de campanie ale partidelor politice s-au trezit cã producãtorii de hârtie, poliplan ºi mase plastice au avertizat în urmã cu câteva zile firmele care au ca obiect de activitate publicitatea cã, în perioada campaniilor electorale, orice fel de comanda de material se va achita în avans. Adicã, pe principiul în campanie “Bani jos, ochii la uºã!” „Da’ ce? Plãtim înainte, ca la curve!?”, a fost reacþia unui lider de partid. Rãspunsul a venit prompt din partea unui

Cronica Vãii Jiului |Joi, 23 februarie 2012

Politicienii au intrat în febra pregãtirilor pentru alegeri DL îi dã bice P cu schimbarea culorii ºi a siglei patron de firmã: „ -Acum patru ani am dat faliment din cauza „þeparilor” voºtri care au comandat afiºe ºi bannere ºi nu le-au plãtit!” Decizia firmelor de a nu mai accepta comenzi

de la politicieni decât cu plata în avans vine dupã ce în campaniile din 2008 ºi 2009, sumele neachitate firmelor din

Democrat-liberalii nu au renunþat la gândul de a se rebrãndui. Lideri PD-L de la centru vor sãºi schimbe culoarea portocaliu, dar ºi trandafirului din siglã, sens în care preºedinþilor de filiale li s-a cerut sã-ºi exprime în acest sens punctele de vedere. Fiecare preºedinte de organizaþie judeþeanã îºi va spune punctul de vedere privind schimbarea culorii ºi a siglei. Dacã susþine schimbarea lor, iar dacã da, ce variante preferã, au declarat pentru rtv.net surse din conducerea partidului.

publicitate de cãtre diverse partide au depãºit suta de milioane de euro.

Potrivit acestora, nu este exclus ca, în funcþie de cum va decurge cen-

tralizarea acestor puncte de vedere ºi care dintre ele vor fi majoritare, sã se ia o decizie chiar în cursul acestei sãptãmâni. Culorile vehiculate sunt verdele, albastru, dar existã încã susþinãtori ai culorii actuale, portocaliul. În ceea ce priveºte sigla, trandafirul, considerat un simbol eminamente de stânga, acesta ar putea fi schimbat cu inima, simbolul Partidului Popular European.

NPR solicitã 25% din locurile unei viitoare uniuni PDL-UNPR

U

În aceastã perioadã, PDL,în disperare de cauzã, negociazã cu toþi posibilii parteneri pentru o posibile alianþã care sã se numeascã Miºcãrea Popularã. Dupã ce PNÞCD (aripa LupuPavelescu-Miluþ) ºi PER au pus drept condiþie eliminarea UNPR dintr-o viitoare colaborare pe motiv cã sunt socialiºti, democrat-liberalii au aflat care sunt ºi pretenþiile actualilor parteneri. Pe surse, oamenii lui

ministrului Gabriel Oprea ar fi pus o condiþie greu de digerat de PD-, ºi anume -25% din viitoarele liste comune, atât la locale, cât ºi parlamentare. O alianþã electoralã este doritã foarte clar de ambele partide, susþin anumiþi lideri UNPR, dar pentru alegerile locale din iunie se pare cã nu mai este timp de parafare la tribunal a unei noi

structuri politice, motiv pentru care în bãtãlia electoralã se va intra doar cu un acord politic de tip „gentlemen’s agreement”. Se urmãreºte stabilirea unor candidaþi unici pentru funcþiile de primar, mai ales în localitãþile unde actualul edil este cotat cu ºanse mari la recâºtigarea mandatului. În altã ordine Dan Diaconescu a primit ordin de la Cotroceni sã rupã cât mai mult din electoratul USL, iar Becali ... vrea si el un PPDD. Marius MITRACHE


2012-2-23