Page 1

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul I z Nr. 20

Cronica Vãii Jiului Marti, 6 decembrie 2011

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

"Moº Nicolae

ne-a a adus o laie..." Aºa cum a fãcut an de an, ºi noaptea trecutã, Moº Nicolae a venit tiptil, tiptil pe vârful picioarelor, pentru a lãsa copiilor cuminþi dulciuri ºi daruri, iar celor neascultãtori câte o nuieluºã. Moºul a sosit cu amintirea copilãriei cu aromã de portocalã, care ne face pe toþi dintre noi fie mari, fie mici, sã ne mai simþim încã odatã ca atunci când ne frecam frenetic ghetuþele câteva ceasuri bune înainte de a culca, doar-doar vom primi ceva.

PAGINILE 6-7 Nicolae este un nume pentru dãruire ºi generozitate, un nume care numai simpla-i rostire are darul de a împrãºtia necazul ºi ghinionul. Fie ca începutul sãrbãtorilor de iarnã sã vã aducã în viaþã o razã de luminã ºi sã vã ajute sã fiþi buni, mai ales acum în preajma sãrbãtorilor ºi sã vã aduceþi aminte cum era când abia aºteptaþi sã ningã ºi sã vinã moºul sã vã aducã ceva în ghetuþe Tiberiu IACOB RIDZI Primarul Municipiului Petroºani

Sãrbãtoarea Sfântului Ierarh Nicolae îmi oferã fericitul prilej de a ura tuturor celor ce poartã acest nume, multã sãnãtate, încredere, speranþã ºi tradiþionalul

"La mulþi ani!" Mircea Ioan MOLOÞ Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara


2 Diverse

Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 decembrie 2011

CONVOCATOR În temeiul prevederilor art.94 alin.2 ºi 3 din Legea administraþiei publice locale nr.215/2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare ºi ale Legii nr.52/2003 privind transparenþa decizionalã în administraþia publicã, se convoacã Consiliul Judeþean Hunedoara în ºedinþã extraordinarã, la sediul acestuia, pentru data de 7 decembrie

Cronica Vãii Jiului

2011, ora 1100, cu urmãtoarea ordine de zi : 1.Proiect de hotãrâre privind aprobarea rectificãrii bugetului propriu al Judeþului Hunedoara pe anul 2011; 2.Proiect de hotãrâre privind aprobarea rectificãrii bugetului de venituri ºi cheltuieli pe anul 2011 al Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara. P R E ª E D I N T E, Mir cea IOAN MOLOÞ

Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Antena 1 6:00 Observator 8:00 'Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Sã te prezint pãrinþilor 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:15 Plasa de stele 22:00 Lale (s) 23:00 Observator 23:45 Un Show Pãcãtos 1:00 În mintea unui detectiv

National TV 6:00 Sãrut mâna, mamã! (r) 7:45 Dragoste dulce-amarã (r) 9:00 Triunghiul Iubirii 2 (r) 10:15 Clipuri 10:45 Baronii (r) 11:15 În cãutarea fericirii 12:30 Stars + Pub 13:00 Sã v-amintiþi Duminica... (r)

14:15 Destinul regelui (r) 15:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul Iubirii 2 20:15 Destinul regelui 21:45 În cãutarea unui partener 0:45 În cãutarea fericirii (r) 1:45 Albumul Naþional (r)

PRO TV 6:00 Happy Hour (r) 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Buddy 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Magia zãpezii 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:15 Vocea României 22:25 Sport 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Vocea României

23:30 The Mentalist - În mintea criminalului 0:30 CSI: Miami 1:30 CSI: Miami

Prima TV 6:00 Cireaºa de pe tort (r) 7:00 Iubiri secrete (r) 8:00 În familie (s) (r) 9:00 Teleshopping 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:00 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:30 Medium (r) 11:30 F Pod, Podul lui Finþescu 12:30 Teleshopping 13:00 Camera de râs 13:30 Teleshopping 14:00 Întâlnirea inimilor (s) 14:30 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 În familie (s) 15:30 În familie (s) 16:00 Cireaºa de pe tort 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Dansul dragonului 22:15 Trãsniþii 23:15 Focus Monden 23:45 Medium 1:00 F Pod, Podul lui Finþescu (r)

TVR 1 6:55 Imnul României 7:00 Telejurnal Matinal 8:00 România, zi de zi! 10:10 Furtunã la palat (s) 11:25 Prim Plan (r) 12:20 TVR 55 12:40 Legendele palatului: Regele Geunchogo (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Bebe magia (r) 15:30 Rom european (r) 16:00 Maghiara de pe unu 17:00 Telejurnal 17:30 Prin pãduri ºi munþi, inimi înlãnþuite (s) 18:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:44 Anatomia lui Grey 21:31 Studio UEFA Champions League (live) 21:40 Fotbal: Chelsea - F.C. Valencia (live) 23:50 Gol dupã gol (live) 0:45 Prin pãduri ºi munþi, inimi înlãnþuite (r)

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com) Dan CODREA Mir cea Nistor (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza Andr onache (luizaandronache@yahoo.com) Genu TUÞU, Anamaria Nedelcof f (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN Gabriela RIZEA

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 decembrie 2011

Vochiþoiu, constructorul partidului lui Mircea Geoanã F ostul preºedinte PSD Petroºani, Haralambie Vochiþoiu, pilon important în construcþia partidului lui Mircea Geoanã.

Mircea Geoanã a anunþat cã a început turneul pentru coagularea unei noi formaþiuni politice. Turneul politic al lui Mircea Geoanã are drept scop constituirea de comitete de iniþiativã în fiecare judeþ pentru viitoarea construcþie politicã. Aceste grupuri de iniþiativã, care se vor constitui pe parcursul lunii decembrie, se vor reuni în luna ianuarie într-un Comitet Naþional de Organizare, care va anunþa oficial viitorul par-

tid. Bun prieten cu fostul preºedinte al PSD Petroºani, Haralambie Vochiþoiu, fostul preºedinte al PSD Arad,

LSMVJ

încearcã recuperarea în instanþã a fondului de negocieri

L

iga Sindicatelor Miniere Valea Jiului încearcã sã obþinã în instanþã fondul de 3,9 la mie din fondul de salarii pe care îl primea de la Compania Naþionalã a Huilei Petroºani, alãturi de celelalte sindicate, pentru negocieri. Într-un proces întrerupt o datã ºi repus pe rolul Tribunalului Hunedoara, care are termen de judecatã astãzi, conducerea Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului încearcã sã obþinã fondul de 3,9 la mie, acordat pânã anul trecut, în baza Contractului Colectiv de Muncã, din banii CNH. Suma este atractivã, respectiv aproximativ 294.000 de lei, iar plata acestui fond s-a sistat dupã ce Curtea de Conturi a stabilit cã banii s-au acordat ilegal ºi a

cerut returnarea sumelor încasate. Atât CNH, cât ºi LSMVJ au atacat în instanþã decizia Curþii de Conturi ºi au câºtigat, dar CNH nu a mai aprobat alocarea sumelor acordate cu largheþe în anii precedenþi. "Este un proces blocat de noi de anul trecut, pe temeiul apariþiei hotãrârii judecãtoreºti prin care CNH ºi LSMVJ au câºtigat procesul cu reprezentanþii Curþii de Conturi, pe care l-am repus pe rol Noi am solicitat în cadrul Consiliului de Administraþie sumele respective, dar ele nu au

Marius Lazãr, exclus ºi el din partid în aceastã primãvarã, la fel ca Vochiþoiu, a declarat cã au existat deja întâlniri între Mircea Geoanã ºi

simpatizanþii sãi. Marius Lazãr a fost desemnat ca antemergãtor în acestã construcþie. "Am discutat cu oameni din toate regiunile, am discutat sãptãmâna trecutã cu oameni din Transilvania ºi din Oltenia, zilele urmãtoare vom discuta cu oameni din vestul þãrii. Este obligatoriu pentru preºedintele Mircea Geoanã sã meargã în întâmpinarea acestor oameni. Oamenii vor o platformã politicã, care sã aibã în centrul acþiunii sale ideea de responsabilitate socialã", a declarat Marius Lazãr, care este implicat alãturi de Mircea Geoanã în lansarea noii platforme politice.

Acesta a stat de vorbã de nenumãrate ori ºi cu Hari Vochiþoiu având în vedere pregãtirea ºi experienþa sa, ºi dupã spusele sale mulþi fac politicã, dar nu ºtiu cu ce se mânâncã cu adevãrat. "Da, am fost contactat de numeroase partide. Dar cu Marius Lazãr sunt prieten, ne cunoaºtem de mult, încã din 1990, când eram la PSM, în faza romanticã a politicii, nu ca acum. Eu le-am spus cã-i sprijin, dar în numele amiciþiei noastre. ªi acum (ieri-n.n.), în Bucureºti, am avut întâlniri pe acestã temã. Lucrurile sunt complicate, pentru cã nu este nimic stabilit dinainte ºi asta dovedeºte cã

Mircea Geoanã chiar nu a avut vreun gând ascuns" - a declarat Haralambie Vochiþoiu. Ca urmare, Valea Jiului ºi judeþul Hunedoara are un grup de iniþiativã pentru constituirea unei noi formaþiuni politice. În luna februarie, parlamentarii care vor alege sã facã parte din noua formaþiune politicã îºi vor anunþa demisia din partidele actuale ºi vor încerca formarea unui grup parlamentar independent. Punctul culminant ar urma sã fie luna martie, când viitoarea Platformã ar trebui sã fie înscrisã oficial la Tribunal ºi sã fie convocat Congresul de constituire. Ileana FIRÞULESCU

PSD, un partid condus de un lider cu nasul cam înfundat pentru politica mare

V

ictor Ponta, acest mic Titulescu din PSD, încearcã prin orice mijloace sã demonstreze cât de imatur ºi orgolios este. Dupã gafa excluderii " prostãnacului", Ponta are viziuni legate de câºtigarea alegerilor, deºi ultimele sale ieºiri publice nu au arãtat decât cã are nasul cam înfundat pentru politica mare. Ultima declaraþie a lui Ponta, care a semãnat ca un fel de confidenþã, spune cã, cicã s-ar pricepe la arestãri ºi la bãgat în închisoare. Pe cine? Pe actualii guvernanþã... Cam acesta ar fi mesajul din "Angajament pentru România", document lansat de USL zilele trecute, care ar trebui sã ducã, de fapt, la depolitizarea ºi eficientizarea instituþiilor fundamentale ale fost aprobate pentru cã ar fi acest proves pe rol", a declarat preºedintele LSMVJ, Zoltan Lacataº.

N

u plãtesc pânã nu se gatã procesul

Pe de altã parte, reprezentanþii Companiei Naþionale a Huilei Petroºani spun cã hotãrârea instranþei de judecatã în cazul procesului cu Curtea de Conturi nu îi obligã cu nimic sã plãteascã banii în continuare. "Instanþa a anulat decizia Curþii de Conturi, dar nu obligã cu nimic Compania

statului de drept. Din gura lui Ponta ºi în viziunea lui acest lucru este tradus cam aºa: "O sã câºtigãm alegerile. O sã-i bãgãm ºi în închisoare, sã nu vã faceþi niciun dubiu, maãar la asta

Naþionalã a Huilei Petroºani sã facã aceste plãþi. Pânã la soluþionarea în instanþã a acestui litigiu, CNH a ales sã nu facã aceste plãþi", a declarat Oana Stoicuþa, purtãtor de cuvânt al CNH Petroºani. CNH este într-o situaþie financiarã fãrã precedent, iar în acest an a trecut sã se descurce doar cu banii din veniturile proprii, dupã ce Executivul a refuzat acordarea subvenþiei în lipsa acordului Comisiei Europene. “Nu am nicio bazã legalã sã pot da aceºti bani. Nu sunt prevãzuþi nici în bugetul pe anul acesta ºi nici în noul contract colectiv de muncã”, declarã Constantin Jujan - director general al CNH S.A.. Carmen Carmen COSMAN

mã pricep". Mai rãmânea o frazã care sã facã referire la execuþia publicã pe stadioane ºi Ponta nu ar fi fost decât o copie proastã a lui Vadim Tudor. Adicã noi ºi ai noºtri o sã-i bãgãm pe ei ºi ai lor la închisoare. Ce uitã, sau se face cã uitã, micul Titulescu este cã cele mai mari scandaluri de corupþie i-a avut ca protagoniºti chiar pe mentorii sãi, ori pe colegii din partid, dacã e sã îi numim aici pe Adrian Nãstase, Miron Mitrea, Cãtãlin Voicu, Adrian Severin, ori binecunoscuþii baroni de Gorj, Hunedoara, ori Vrancea. Ieºirea liderului celui mai important partid din Opoziþie, care viseazã cã va ajunge chiar la Putere, nu aratã decât cât de slabã clasã politicã avem, o clasã politicã construitã doar pe minciunã ºi corupþie. Marius MITRACHE


4 Actualitate

Afacere sub semnul Vântului

Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 decembrie 2011

Cariera de cuarþ de la ªiglãu este scoasã la vânzare ariera de C cuarþ de la ªiglãu este de vânzare. Aceasta a ajuns, împreunã cu toatã afacerea, în proprietatea societãþii de asigurãri Astra, cea care a garantat creditul pãgubos (oare?) luat de firma care avea licenþa de exploatare de la bãncile lui Sorin Ovidiu Vântu. Poate nu întâmplãtor, acum pe la ªiglãu chiar bate vântul peste o afacere peste care s-a aºternut praful

Proprietarul carierei de cuarþ de la ªiglãu Uricani este dispus sã o înstrãineze la "un preþ normal". Prefectul de Hunedoara, Attila Dezsi, a ajuns sã intermedieze legãtura dintre vânzãtor ºi posibilul cumpãrãtor

dupã o vizitã fãcutã în aceastã primãvarã în China, alãturi de o delegaþie economicã. "Am avut o corespondenþã fructuoasã, aproximativ 20 de mail-uri, au certut datele tehnice ºi, recent, ne-au comunicat cã în momentul în care

reprezentantul firmei se va întoarce dinsejurul de afaceri din Africa, unde se aflã acum, o sã vinã sã vadã cariera", a declarat prefecvtul de Hunedoara, Attila Dezsi. Dupã o afacere încâlcitã, cu credite ºi boom-uri financiare, cariera de cuarþ de pe raza oraºului Uricanis e aflã în proprietatea unei firme de asigurãri. Prefectul Dezsi a avut deja întâlniri cu reprezentanþii societãþii, care sunt dispuºi sã vândã afacerea cu totul, pentru cã mai existã ºi partea de prelucrare, nu numai cea de extracþie a cuarþului din carierã. "Miau comunicat cã preþul este unul normal ºi cã îi aºteaptã pe potenþialii cumpãrãtori la negocieri", a mai spus Attila Dezsi, care spune cã a insistat ºi pentru partea de prelucrare primarã, pentru cã acolo se creazã cu adevãrat locuri de muncã, iar partea chinezã a precizat cã ia în calcul ºi aceastã posibilitate. Primele cercetãri pentru deschiderea carierei

Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera

de la ªiglãu, de la cota 1.400 de metri, au început prin anii '60, dupã care au fost aprofundate. În 1981, a fost deschisã ºi secþia de procesare a cuartului din

Uricani. Exploatarea în cariera se fãcea prin perforare ºi dinamitare, iar dupã sfãrâmare acesta era adus la secþia de preparaþie, unde era spãlat, sortat ºi adus la faza de "fainã".

eºuate A faceri cu cuarþ Afacerea privatã cu cuarþul din cariera ªiglãuUricani a început în anul 1999, când SC "Construct Grup Internaþional" SRL, reprezentatã de fostul prefect de Hunedoara, Costel Alic, a achiziþionat fabrica de procesare a acestei resurse minerale pentru suma de 250.000 de lei. Doi ani mai târziu, în 20 mai, aceeaºi firmã a primit de la Agenþia Naþionalã pentru Resurse Minerale ºi avizul de exploatare pentru cuartul din cariera de pe Siglau. Investitorul a promis o

relansare a activitãþii acesteia, mai ales cã în zona respectivã se gãseºte cel mai pur zãcãmânt de cuarþ din Europa ºi al treilea, din punctul de vedere al calitãþii, din lume. În baza studiilor ºi rapoartelor întocmite, firma susþinea cã zãcãmântul de cuarþ existent în cariera ajunge pentru încã 43 de ani, fiind estimat la 40-45 milioane de dolari. Calculele pe hârtie erau profitabile, aºa cã SC "Construct Grup Internaþional" a obþinut nu numai licenþa de exploatare pe 20 de ani, ci ºi un credit de la Banca Românã de Scont, controlatã de Sorin Ovidiu Vântu, pentru cã nu mai existau bani în vederea redeschiderii carierei ºi a fabricii de procesare a

cuarþului. Printr-un "montaj financiar viabil", cum îl numea chiar Costel

Alic la vremea respectivã, cu "garanþia" constituitã de drepturile obþinute din exploatarea carierei, a fost obþinutã o sumã de cinci milioane de dolari, la care se adãuga un depozit bancar de trei milioane de dolari. Iar în toamna anului 2001 cariera a fost redeschisã oficial cu o primã ºi ultimã dinamitare a zãcãmântului. Linia tehnologicã ultraperformanta pentru fabricã din Uricani nu a mai venit, în schimb a dispãrut cu totul vechea fabricã, ce a fost demolatã de investitorii în cuarþ, iar în locul ei nu a mai fost pus nimic. În afacerea cu cuarþ a fost atrasã ºi Societatea de Asigurare Reasigurare Astra, care, conform datelor vremii, a transferat, în perioada decembrie 2000 - februarie 2001, suma de opt milioane USD - 35% cãtre Banca de Investiþii ºi Dezvoltare (BID) ºi Banca Românã de Scont (BRS), implicate iniþial în afacerea "cuarþul". Societatea Astra a garantat cu depozitele de la BID ºi BRS creditul luat de firma fostului prefect pentru retehnologizarea Fabricii de Cuarþ. La ora actualã, fosta carierã este abandonatã complet ºi îºi aºteaptã cumpãrãtorul, adicã pe cineva care sã salveze preþiosul zãcãmânt de la abandonarea totalã. Car men COSMAN


Politic 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 decembrie 2011

Câinii fãrã stãpân, problema de care vor sã scape toþi

L

egea câinilor fãrã stãpân, care permite eutanasierea lor, a încins spiritele pe site-urile de socializare, atât în judeþul nostru, cât ºi în restul þãrii.

Din postãrile celor care militeazã pro sau contra cu privire la aceastã lege, se pot distinge trei categorii de oameni: cei care vor ca maidanezii sã moarã; cei care vor ca toþi oamenii care vor moartea maidanezilor sã moarã ºi cei care vor sã se rezolve problema, nu neapãrat prin vãrsare de sânge, dar sã se rezolve. În tot acest scandal, nimeni nu oferã soluþii, ci doar acuzaþii dintr-o

parte în alta. La ora actualã, ne sunt oferite trei metode de rezolvare a problemei câinilor maidanezi în cadrul unui manifest care a împânzit internetul, scris de o iubitoare de animale, Roxana Radu. Omorârea câinilor este o metodã care la prima vedere pare cea mai eficientã ºi rapidã. La o examinare mai atentã, se poate constat cã prinderea ºi eutanasierea câinilor prin metode "umane" se dovedesc a fi operaþiuni foarte scumpe ºi de multe ori imposibile. Iubitorii de animale ãºi vor ascunde "protejaþii" ori de câte ori se vor organiza prinderi, urletele unui câine prins de hingheri îi face pe ceilalþi "comunitari" sã fugã. O altã metodã este

otrãvirea câinilor (cum s-a întâmplat nu de mult în Valea Jiului): ilegalã ºi periculoasã, cu posibile victime colaterale (pãsãri sau alte animale sãlbatice, animale fãrã stãpân, oameni fãrã adãpost, copii nesupravegheaþi). A doua metodã ar fi înfiinþarea unor adãposturi care ar putea gãzdui toþi câinii fãrã stãpân. Pare o idee bunã ºi mult mai umanp decât omorârea câinilor. Însã adãposturile îºi dovedesc eficienþa în situaþia unui numãr redus de câini. În prezent, sumele necesare pentru construirea unor adãposturi-gigant ar fi fabuloase. Pe lângã banii necesari construirii adãposturilor este nevoie de sume mari pentru prinderea, hrãnirea, asistenþa medicalã ºi ste-

Lupenenii tot în frig L

ocuitorii din Lupeni stau în continuare în frig, chiar dacã de la Guvern au primit 500.000 de lei pentru a porni sistemul de termoficare, iar conducerea Termocentralei Paroºeni a acceptat sã le furnizeze agent termic.

Asta în timp ce nici primarul Cornel Resmeriþã, nici ajutorul lui, city - managerul Gabriel Lungu nu pot da informaþii. "Sunaþi-l pe domnul primar,pentru cã dânsul ºtie, cã a participat la ºedinþa în care s-a discutat când vom da cãldurã la oameni. Eu nu pot sã vã spun nimic", a declarat Gabriel Lungu, city managerul municipiului Lupeni. Asta în timp ce primarul Cornel Resmeriþã nici nu s-a deranjat sã rãspundã la telefon. Pe de altã parte, locuitorii din municipiul Lupeni branºaþi la sistemul de termoficare aºteaptã o minune. "Mi

s-au mucegãit pereþii din cauza umezelii. Au venit niºte muncitori, au reparat ceva ºi tot defect e sistemul", spune un om de la Lupeni. "Nu avem cãldurã, deºi soþul lucreazã la minã ºi am avea bonuri. Am înþeles cã ar fi vorba despre defecþiuni în punctele termice, dar nu ºtim exact", spune o doamnã din Lupeni. " Este o totalã lipsã de interes a domnului primar Resmeriþã. Este foarte greu acum, cu o firmã în faliment. Se pare cã domnul primar Resmeriþã a scos din buget sumele destinate reabilitãrii reþelelor exterioare de termoficare ºi nu a plãtit nici curentul ºi apa. Ca sã funcþioneze un punct termic trebuie sã aibã curent la pompe ºi apã. Domnul primar Resmeriþã ar trebui sã facã noi contracte sã meargã ºi sã negocieze cu cei de la SEParoºeni, sã le predea punctele termice. Cei de la Paroºeni au dat drumul la agent termic dar doar pânã la PT 6 pentru cã mai departe nu au cu cine colabora", declarã Costel Brânduºe, consilier municipal. Municipiul Lupeni este singurul din Valea Jiului racordat la sistemul de termoficare, dar în care oamenii îndurã frigul. Asta chiar dacã de la Guvern au primit, odatã cu oamenii din municipiul Brad, 500.000 de lei pentru a porni sistemul de încãlzire ºi a achita datoriile restante. Diana MITRACHE

rilizarea. Dacã adãugãm ºi costurile administrãrii (îngrijitori, produse pentru igienizare, medic veterinar, medicamente), nici un consiliu local nu ºi-ar putea permite un asemenea buget. Roxana Radu considerã cã, deºi este cea mai lentã metodã, controlul reproducerii este ºi cea mai eficientã. "Cu toate cã pare cea mai lentã metodã, cu efecte care nu se vãd instantaneu, aceasta este singura soluþie care s-a dovedit eficientã în cazul unei populaþii mari de animale fãrã stãpân, ca cea cu care ne confruntãm de zeci de ani în România. Controlul reproducerii presupune prinderea animalelor, deparazitarea, vaccinarea ºi sterilizarea lor, identifi-

carea ºi marcarea într-un mod vizibil de la distanþã, iar apoi eliberarea acestora în locul de unde au fost capturate", a declarat Roxana Radu. Avantajele, în opinia Roxanei Radu, duc la creºterea eficienþei prinderilor, iar de multe ori câinii vor fi aduºi pentru sterilizare chiar de cãtre cei care îi ocrotesc. De altfel, prin vaccinare se eliminã riscul producerii unor zoonoze periculoase (rabie) ºi numãrul exemplarelor agresive va scãdea drastic. În urma sterilizãrii, comportamentul animalelor se schimbã în totalitate, cel mai puternic instinct, cel de reproducere, dispare, nu se mai formeazã haite (în perioadele de montã s-au înregistrat cele mai multe cazuri de agresivitate). În plus, câinii nu mai migreazã, fiind mai facilã o pãstrare a evidenþei acestora ºi depistarea unor exemplare cu probleme. "Sterilizarea în masã este singura soluþie care dã rezultate pe termen mediu ºi lung. Mai mult decât atât, este o soluþie decentã, umanã ºi pentru care s-ar primi sprijinul

organizaþiilor de protecþie a animalelor, cât ºi al cetãþenilor. Chiar dacã s-ar reuºi exterminarea a 50% din populaþia caninã, tot nu s-ar face nimic mai mult decât îmbunãtãþirea condiþiilor de înmulþire ºi supravieþuire a celeilalte jumãtãþi rãmase ºi implicit dublarea spaþiului disponibil ºi a cantitãþii de hranã. Astfel, metoda uciderii animalelor ar putea fi aplicatã la nesfârºit fãrã nici un fel de rezultat", mai spune Roxana Radu. De altfel, reprezentanþii Asociaþiei Vierpfoten explicã faptul cã, în medie, sterilizarea unui câine de talie medie costã aproximativ 20 de euro, 12 euro fiind medicamentele ºi materialele utilizate ºi 8 euro regia (salariul medicului ºi asistentului veterinar, al prinzãtorului, transportul pânã la baza unde se fac sterilizãrile ºi retur). În schimb, eutanasierea unui câine costã 62 de euro, deoarece implicã cele 30 de zile de cazare în adãpost (hranã, îngrijitori, asistenþã veterinarã) ºi incinerarea animalului eutanasiat. Anamaria NEDELCOFF

Attila Dezi, desemnat Cronica Vãii Jiului oficial Secretar General al Guvernului z Vrei ca afacerea ta sã UDMR l-a desemnat oficial pe prefectul de Hunedoara, Attila Dezsi, drept candidat al UDMR la funcþia de secretar general al Guvernului Liderii Uniunii au precizat cã aceasta este decizia finalã a UDMR, care l-a informat pe premierul Emil Boc despre decizia luatã. "Dézsi Attila, 34 de ani, este de profesie jurist, iar din anul 2004 un membru activ al vieþii publice ºi politice din judeþul Hunedoara. A fost numit în funcþia de prefect al judeþului Hunedoara la data 1 iunie 2010. Între anii 2009 ºi 2010 a fost inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului Român, în perioada dintre 2006-2009 a ocupat funcþia de subprefect, iar înainte de aceasta a fost secretar general al Prefecturii judeþului Hunedoara", au precizat reprezentanþii UDMR. La negocierile desfãºurate pe parcursul sãptãmânii trecute, partenerii de coaliþie au convenit ca UDMR sã sprijine candidatul PDL la funcþia de preºedinte al Senatului, iar în schimb Uniunea va avea dreptul de a desemna Secretarul General al Guvernului. Car men COSMAN

fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þþi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

Anunþ umanitar:

DORESC ÎMPRUMUT CÃRUCIOR INVALIZI Cei care pot da o mânã de ajutor ºi pot împumuta un cãrucior pentru invalizi, pe o perioadã de trei luni, sunt rugaþi sã sprijine un bãieþel de 10 ani, care a suferit o grea operaþie pe os. Vã rugãm sã ne contactaþi la telefon 0722258881. Mulþumim!


6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 decembrie 2011

"Moº Nicolae ne-a adus o laie..." dacã primeam douã portocale sau o ciocolãþicã, ceva, ne bucuram de numa...Acum vrem excursii, iPhone-uri, parfumuri ºi haine de firmã, pentru cã nu mai suntem atât de uºor de mulþumit", ne-a spus ºi o tânãrã.

D ecialla ortodoxism la comer-

A

ºa cum a fãcut an de an, ºi noaptea trecutã, Moº Nicolae a venit tiptil, tiptil pe vârful picioarelor, pentru a lãsa copiilor cuminþi dulciuri ºi daruri, iar celor neascultãtori câte o nuieluºã. Moºul a sosit cu amintirea copilãriei cu aromã de portocalã, care ne face pe toþi dintre noi fie mari, fie mici, sã ne mai simþim încã odatã ca atunci când ne frecam frenetic ghetuþele câteva ceasuri bune înainte de a culca, doar-doar vom primi ceva. Iar când noaptea se lãsa peste oraº, atunci când somnul era mai dulce, Moºul, nevãzut ºi neauzit de nimeni, se strecura în casã ºi ne vedea. În ceasurile dimineþii, la primele raze de soare, cu toþii ne treazeam devreme cu speranþã cã poate vom gãsi în ghetele lustruite multe dulciuri. Iar dacã zorii se

iveau fãrã ca bãtrânul Nicolae sã ne viziteze, toatã ziua eram supãraþi foc, iar dacã cineva ne întreba, chiar ºi din politeþe ce am primit, rãspunsul era prompt: " Moº Nicolae ne-a adus o laie"! Acum, revenind în zilele noastre, cei mici parcã nu se mai bucurã cu atâta emoþie la câteva dulciuri ºi un dar simbolic, ci vor telefoane mobile de ultimã generaþie sau gadgeturi pentru calculator. " Eu vreau ca Moºul sã îmi aducã un telefon nou, cu internet. Toþi copii au la ºcoalã, numai eu nu am", ne-a spus un copil de 10 ani ieri, într-un centru comercial. Dar, pânã ºi cei mari cer cadouri exotice, lãsând parcã în umbrã amintirea primilor ani de viaþã, învãluiþã în cãldura ºi inocenþa copilãriei, în care fie ºi o portocalã sau o mandarinã, rare pe vremea lui Ceauºescu, ne încânta nespus. " Clar, sãrbãtorile nu mai sunt la fel. Îmi amintesc cã atunci când eram copil, ºi

În aºteptarea lui Moº Nicolae, magazinele de suveniruri ºi centrele comerciale practic s-au învãluit în luminã ºi culoare, îmbiindu-i pe cei mari cu daruri care mai de care pentru cei mici. Chiar dacã plecãm la drum cu gândul de a cumpãra ceva simbolic, dar cu însemnãtate mare, publicitatea ºi atmosfera din maganine, ne zãpãceºte ºi sfârºim prin a cumpãra cadouri care costã mult, dar cu însemnãtate spiritualã minimã. Însã, dincolo de aspectul comercial, sãrbãtoarea Sfântului Ierarh Nicoae, cea care dã

M

P

este 800.000 de români îºi serbeazã astãzi ziua numelui de sãrbãtoarea Sfântului Nicolae, pe 6 decembrie.

"Eu vreau sã îmi aducã dulciuri, dar nu ciocolatã, cã îmi stric dinþiºorii ºi acum îmi iese o mãsea. ªi mai vreau o pãpuºã", spunea o fetiþã de la grãdiniþa cu program prelungit de la Petroºani. "Eu vreau un DVD cu o prinþesã", spunea o alta. "Eu cred cã o sã îmi aducã un super erou cu sabie. Am fost cuminte ºi o sã îmi spãl în seara asta pantofii", se

aude ºi vocea unui bãieþel. "Eu îmi curãþ papuceii ºi o sã pregãtesc o poezie", sare ºi altul. Nu prea ºtiu ei cum aratã moºul, dar unii încearcã sã ni-l descrie. "Are un cojoc… e bãtrân ºi aduce dulciuri", spune un copil. "Nu ºtiu cum aratã", spune altul, care a þinut neapãrat sã ne explice cã moºul e bun ºi "nu li se aratã copiilor". "Are o barbã albã, lungã ºi vine greu cã are un

F

elicitãrile îºi recapãtã rolul iniþial, acela de a transmite un gând bun, cu scris de mânã, celor dragi. Zeci de oameni vin la poºtã sã cumpere o hârtie frumos ornatã cu globuri, ori peisaje din poveste, cu Moº Crãciun sau cu colindãtori. Asta se întâmplã în ultimele zile ºi pentru cã preþurile sunt accesibile oamenii lasã e-mail-ul deoparte ºi trimit un plic frumos colorat celor dragi. "Anul acesta, mai mult ca niciodatã, am fost ºi noi surprinºi de numãrul celor care vin sã cumpere de aici felicitãri. Oamenii au înþeles cã aºa îºi pot

exprima recunoºtinþa ºi dragostea, întrun fel unic, scriind de mânã pe o felicitare frumoasã. Preþurile sunt cuprinse între 70 de bani ºi 2 lei,plus un timbru de un leu. Nu e mult, dar gestul valoreazã enorm", spune diriginta O.P 1. Petroºani. Clasicele felicitãri au fost detronate mai mereu de tehnologia modernã, dar fiind faptul cã un singur click pe o fotografie animatã ne scuteºte de un drum la Oficiul Poºtal. Totuºi, oamenii au început sã vadã altfel lucrurile ºi cu toþii realizeazã bucuria pe care o poþi trãi atunci când în cutia de poºtã de la scara blocului, sau de la poartã,gãseºti un plic cu o felicitare de sãrbãtori, Diana MITRACHE

sac plin cu bunãtãþi", spune o fetiþã. "Toþi sunt pregãtiþi sã îl întâmpine pe Moº Crãciun ºi s-au pregãti. Sunt cuminþi ºi au învãþat cântece ºi poezii" , declarã Mãrioara Schnaider, profesor grupa mare Toþi copiii ºi-au pregãtit ghetuþele, cei care au fost cuminþi au pãrimit de la moºul dulciuri, iar cei neascultãtori câte o nuieluºã. Diana MITRACHE

Din cei 817.066 de români a cãror onomasticã este legatã de sãrbãtoarea Sfântului Nicolae, 534.639 sunt bãrbaþi, iar 282.427 sunt femei. Etimologia numelui îºi are origine în cuvântul "victorie" (nika=victorie). Majoritatea româncelor aflate sub protecþia acestui sfânt poartã prenumele de Nicolleta sau Nicoletta (194.147 de persoane),

urmate de cele care poartã prenumele de Niculina sau Nicolina (58.246 de persoane). Semnificativ este ºi numãrul celor care rãspund la familiarul Neculiþã/ Niculiþa/ Nicoliþa/ Necoliþa (18.216). În acelaºi timp, 4.234 de românce rãspund la prenume exotice, cum ar fi Nicola, Nikola, Nicole sau Nikole. Nicuþã sunt strigate 1.488 de femei, iar 1.068 Nicula sau Necula. Între bãrbaþii sãrbãtoriþi, peste jumãtate sunt Nicolae sau Nicolaie (351.386).

Cu ocazia sãrbãtorilor de iarnã vã doresc multã sãnãtate, dorinþele sã se împlineascã, iar Dumnezeu sã vã protejeze de tot rãul din lumea asta, iar Sfântul Nicolae sã vã aducã multe cadouri frumoase si dorite de voi, dar, mai presus de toate, multã sãnãtate, iubire ºi înþelepciune! Monica IACOB RIDZI Deputat de Valea Jiului

Sper ca sãrbãtoarea Sfântului Nicolae sã fie semnalul unui nou început pentru toþi locuitorii municipiului Vulcan, sã aveþi parte de un drum presãrat cu bucurii, împliniri, sãnãtate ºi fericire!

Peste 800.000 de români îºi serbeazã onomastica

Moº Nicolae e bãtrân, dar vine

oº Nicolae a fost aºteptat de toþi copiii noaptea trecutã ºi cei mici ºi-au pregãtit papuceii. I-au spãlat, i-au aranjat ºi au stat cuminþi toata ziua pentru ca moºul sã le aducã ceea ce îºi doresc ei.

tonul sãrbãtorilor de iarnã, are o puternicã semnificaþie spiritualã în ortodoxism, care din pãcate odatã cu trecerea anilor, încet, încet, se uitã. " Eu vin din þinuturile nordice, de unde prin tradiþie vine Moº Crãciun ºi unde este mai multã transcendenþã ºi mister. Dar, totodatã, noi îl sãrbãtorim în mod deosebit pe Sfântul Ierah Nicolae, care l-a slujit pe milostivul Dumnezeu cu toatã fiinþa, dragostea ºi dãruirea lui. Din pãcate, în partea occidentalã nu se mai pune accent pe frumuseþea ºi profunzimea sãrbãtorii, ci doar pe aspectul comercial. Însã, noi românii, avem aceste minunate rânduieli bisericeºti în mod deosebit prin colindã. Îl aºteptãm pe Dumnezeul cel bun în inima noastrã ºi în casa noastrã. De 1000 de ori dacã s-ar naºte Hristos în Bethleem, dacã nu se naºte ºi în inimile noastre, totul este în zadar", a spus Preasfinþitul pãrinte Macarie Drãgoi, Episcopul românilor din Europa de Nord. Luiza ANDRONACHE

Felicitãrile revin în actualitate

Actualitate 7

Prenumele de Niculai/Neculai este purtat de 68.181 de români, 43.069 rãspund la diminutivul de Nicuºor, iar 26.297 sunt, simplu, Nicu. În acelaºi timp, 37.535 de bãrbaþi poartã numele de Niculae sau Niculaie, iar 5.477 cetãþeni români sunt Miklos. Marius MITRACHE

Nici jucãriile nu mai sunt ce-au fost odatã! J ucãriile pentru copiii de toate vârstele sunt la mare cãutare în aceastã perioadã. Pe stradã, la vânzãtorii ambulanþi, la magazinul din colþul strãzii sau în marile centre comerciale, peste tot se vinde câte o jucãrie, cel puþin. Însã, de câþiva ani, se vede treaba cã ºi aici s-au stricat lucrurile. Nici jucãriile nu mai sunt ce-au fost odatã. Încântaþi de culorile, formele ºi funcþiile jucãriilor chinezeºti de astãzi, am uitat de farmecul celor simple pe care le aveam în copilãrie. Acum la modã sunt cele mai noi, mai scumpe ºi mai complicate. Atenþie mare, însã! Nu tot

ce sclipeºte ºi este de ultimã generaþie, este ºi bun pentru copil. Inspectorii Oficiului Judeþean pentru Protecþia Consumatorului recomandã prudenþã pãrinþilor atunci când aleg darurile pentru cei mici. Jucãriile trebuie neapãrat sã fie adecvate vârstei, sã nu aibã piese detaºabile ºi mai ales, sã conþinã declaraþia de conformitate europeanã. Controalele în pieþe, târguri ºi magazine au început deja. "S-au efectuat 11 controale ºi s-au verificat 497 de jucãrii. S-au constatat abateri la 9 operatori economici pentru jucãrii în valoare de 1661 de lei. Unele nu avea acel marcaj de conformitate european, care este obligatoriu", a declarat Gheorghe Ranta, comisar OPC Hunedoara. Luiza ANDRONACHE

Cu ocazia Sfântului Nicolae doresc tuturor angajaþilor INCD INSEMEX sã aibã parte de un Moº Nicolae generos ºi momente pline de bucurie cu cei dragi. Sper ca aceastã zi, care anunþã începerea Sãrbãtorilor de Iarnã, sã sã vã aducã în viaþã o razã de luminã.

Fie ca Sfântul Nicolae sã vã aducã vouã, locuitorilor oraºului Petrila, clipele cele mai frumoase ºi fericite din Postul Crãciunului, sã primiþi cele mai frumoase cadouri ºi sã vã bucuraþi alãturi de cei dragi de aceste zile minunate, care anunþã începerea Sãrbãtorilor de Iarnã.

Constantin Lupu, director general INCD INSEMEX Petroºani

Ilie PÃDUCEL, Primarul oraºului Petrila

La mulþi ani!

La mulþi ani ºi fie ca Domnul sã vã lumineze calea! Gheorghe ILE Primarul Municipiului Vulcan

În fiecare an, începând cu 6 decembrie, sufletele noastre încep sã simtã cum ceva parcã în atmsoferã e schimbat - se apropie o perioadã frumoasã a anului "Sãrbãtorile de iarnã" - când oamenii sunt mai buni, mai frumoºi, mai înþelepþi ºi fac gesturi minunate faþã de cei dragi ºi nu numai. În aceastã zi sfântã un gând bun tuturor hunedorenilor ºi fie ca toate dorinþele sã vi se împlineascã! Dorin GLIGOR, Preºedintele PDL Hunedoara


6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 decembrie 2011

"Moº Nicolae ne-a adus o laie..." dacã primeam douã portocale sau o ciocolãþicã, ceva, ne bucuram de numa...Acum vrem excursii, iPhone-uri, parfumuri ºi haine de firmã, pentru cã nu mai suntem atât de uºor de mulþumit", ne-a spus ºi o tânãrã.

D ecialla ortodoxism la comer-

A

ºa cum a fãcut an de an, ºi noaptea trecutã, Moº Nicolae a venit tiptil, tiptil pe vârful picioarelor, pentru a lãsa copiilor cuminþi dulciuri ºi daruri, iar celor neascultãtori câte o nuieluºã. Moºul a sosit cu amintirea copilãriei cu aromã de portocalã, care ne face pe toþi dintre noi fie mari, fie mici, sã ne mai simþim încã odatã ca atunci când ne frecam frenetic ghetuþele câteva ceasuri bune înainte de a culca, doar-doar vom primi ceva. Iar când noaptea se lãsa peste oraº, atunci când somnul era mai dulce, Moºul, nevãzut ºi neauzit de nimeni, se strecura în casã ºi ne vedea. În ceasurile dimineþii, la primele raze de soare, cu toþii ne treazeam devreme cu speranþã cã poate vom gãsi în ghetele lustruite multe dulciuri. Iar dacã zorii se

iveau fãrã ca bãtrânul Nicolae sã ne viziteze, toatã ziua eram supãraþi foc, iar dacã cineva ne întreba, chiar ºi din politeþe ce am primit, rãspunsul era prompt: " Moº Nicolae ne-a adus o laie"! Acum, revenind în zilele noastre, cei mici parcã nu se mai bucurã cu atâta emoþie la câteva dulciuri ºi un dar simbolic, ci vor telefoane mobile de ultimã generaþie sau gadgeturi pentru calculator. " Eu vreau ca Moºul sã îmi aducã un telefon nou, cu internet. Toþi copii au la ºcoalã, numai eu nu am", ne-a spus un copil de 10 ani ieri, într-un centru comercial. Dar, pânã ºi cei mari cer cadouri exotice, lãsând parcã în umbrã amintirea primilor ani de viaþã, învãluiþã în cãldura ºi inocenþa copilãriei, în care fie ºi o portocalã sau o mandarinã, rare pe vremea lui Ceauºescu, ne încânta nespus. " Clar, sãrbãtorile nu mai sunt la fel. Îmi amintesc cã atunci când eram copil, ºi

În aºteptarea lui Moº Nicolae, magazinele de suveniruri ºi centrele comerciale practic s-au învãluit în luminã ºi culoare, îmbiindu-i pe cei mari cu daruri care mai de care pentru cei mici. Chiar dacã plecãm la drum cu gândul de a cumpãra ceva simbolic, dar cu însemnãtate mare, publicitatea ºi atmosfera din maganine, ne zãpãceºte ºi sfârºim prin a cumpãra cadouri care costã mult, dar cu însemnãtate spiritualã minimã. Însã, dincolo de aspectul comercial, sãrbãtoarea Sfântului Ierarh Nicoae, cea care dã

M

P

este 800.000 de români îºi serbeazã astãzi ziua numelui de sãrbãtoarea Sfântului Nicolae, pe 6 decembrie.

"Eu vreau sã îmi aducã dulciuri, dar nu ciocolatã, cã îmi stric dinþiºorii ºi acum îmi iese o mãsea. ªi mai vreau o pãpuºã", spunea o fetiþã de la grãdiniþa cu program prelungit de la Petroºani. "Eu vreau un DVD cu o prinþesã", spunea o alta. "Eu cred cã o sã îmi aducã un super erou cu sabie. Am fost cuminte ºi o sã îmi spãl în seara asta pantofii", se

aude ºi vocea unui bãieþel. "Eu îmi curãþ papuceii ºi o sã pregãtesc o poezie", sare ºi altul. Nu prea ºtiu ei cum aratã moºul, dar unii încearcã sã ni-l descrie. "Are un cojoc… e bãtrân ºi aduce dulciuri", spune un copil. "Nu ºtiu cum aratã", spune altul, care a þinut neapãrat sã ne explice cã moºul e bun ºi "nu li se aratã copiilor". "Are o barbã albã, lungã ºi vine greu cã are un

F

elicitãrile îºi recapãtã rolul iniþial, acela de a transmite un gând bun, cu scris de mânã, celor dragi. Zeci de oameni vin la poºtã sã cumpere o hârtie frumos ornatã cu globuri, ori peisaje din poveste, cu Moº Crãciun sau cu colindãtori. Asta se întâmplã în ultimele zile ºi pentru cã preþurile sunt accesibile oamenii lasã e-mail-ul deoparte ºi trimit un plic frumos colorat celor dragi. "Anul acesta, mai mult ca niciodatã, am fost ºi noi surprinºi de numãrul celor care vin sã cumpere de aici felicitãri. Oamenii au înþeles cã aºa îºi pot

exprima recunoºtinþa ºi dragostea, întrun fel unic, scriind de mânã pe o felicitare frumoasã. Preþurile sunt cuprinse între 70 de bani ºi 2 lei,plus un timbru de un leu. Nu e mult, dar gestul valoreazã enorm", spune diriginta O.P 1. Petroºani. Clasicele felicitãri au fost detronate mai mereu de tehnologia modernã, dar fiind faptul cã un singur click pe o fotografie animatã ne scuteºte de un drum la Oficiul Poºtal. Totuºi, oamenii au început sã vadã altfel lucrurile ºi cu toþii realizeazã bucuria pe care o poþi trãi atunci când în cutia de poºtã de la scara blocului, sau de la poartã,gãseºti un plic cu o felicitare de sãrbãtori, Diana MITRACHE

sac plin cu bunãtãþi", spune o fetiþã. "Toþi sunt pregãtiþi sã îl întâmpine pe Moº Crãciun ºi s-au pregãti. Sunt cuminþi ºi au învãþat cântece ºi poezii" , declarã Mãrioara Schnaider, profesor grupa mare Toþi copiii ºi-au pregãtit ghetuþele, cei care au fost cuminþi au pãrimit de la moºul dulciuri, iar cei neascultãtori câte o nuieluºã. Diana MITRACHE

Din cei 817.066 de români a cãror onomasticã este legatã de sãrbãtoarea Sfântului Nicolae, 534.639 sunt bãrbaþi, iar 282.427 sunt femei. Etimologia numelui îºi are origine în cuvântul "victorie" (nika=victorie). Majoritatea româncelor aflate sub protecþia acestui sfânt poartã prenumele de Nicolleta sau Nicoletta (194.147 de persoane),

urmate de cele care poartã prenumele de Niculina sau Nicolina (58.246 de persoane). Semnificativ este ºi numãrul celor care rãspund la familiarul Neculiþã/ Niculiþa/ Nicoliþa/ Necoliþa (18.216). În acelaºi timp, 4.234 de românce rãspund la prenume exotice, cum ar fi Nicola, Nikola, Nicole sau Nikole. Nicuþã sunt strigate 1.488 de femei, iar 1.068 Nicula sau Necula. Între bãrbaþii sãrbãtoriþi, peste jumãtate sunt Nicolae sau Nicolaie (351.386).

Cu ocazia sãrbãtorilor de iarnã vã doresc multã sãnãtate, dorinþele sã se împlineascã, iar Dumnezeu sã vã protejeze de tot rãul din lumea asta, iar Sfântul Nicolae sã vã aducã multe cadouri frumoase si dorite de voi, dar, mai presus de toate, multã sãnãtate, iubire ºi înþelepciune! Monica IACOB RIDZI Deputat de Valea Jiului

Sper ca sãrbãtoarea Sfântului Nicolae sã fie semnalul unui nou început pentru toþi locuitorii municipiului Vulcan, sã aveþi parte de un drum presãrat cu bucurii, împliniri, sãnãtate ºi fericire!

Peste 800.000 de români îºi serbeazã onomastica

Moº Nicolae e bãtrân, dar vine

oº Nicolae a fost aºteptat de toþi copiii noaptea trecutã ºi cei mici ºi-au pregãtit papuceii. I-au spãlat, i-au aranjat ºi au stat cuminþi toata ziua pentru ca moºul sã le aducã ceea ce îºi doresc ei.

tonul sãrbãtorilor de iarnã, are o puternicã semnificaþie spiritualã în ortodoxism, care din pãcate odatã cu trecerea anilor, încet, încet, se uitã. " Eu vin din þinuturile nordice, de unde prin tradiþie vine Moº Crãciun ºi unde este mai multã transcendenþã ºi mister. Dar, totodatã, noi îl sãrbãtorim în mod deosebit pe Sfântul Ierah Nicolae, care l-a slujit pe milostivul Dumnezeu cu toatã fiinþa, dragostea ºi dãruirea lui. Din pãcate, în partea occidentalã nu se mai pune accent pe frumuseþea ºi profunzimea sãrbãtorii, ci doar pe aspectul comercial. Însã, noi românii, avem aceste minunate rânduieli bisericeºti în mod deosebit prin colindã. Îl aºteptãm pe Dumnezeul cel bun în inima noastrã ºi în casa noastrã. De 1000 de ori dacã s-ar naºte Hristos în Bethleem, dacã nu se naºte ºi în inimile noastre, totul este în zadar", a spus Preasfinþitul pãrinte Macarie Drãgoi, Episcopul românilor din Europa de Nord. Luiza ANDRONACHE

Felicitãrile revin în actualitate

Actualitate 7

Prenumele de Niculai/Neculai este purtat de 68.181 de români, 43.069 rãspund la diminutivul de Nicuºor, iar 26.297 sunt, simplu, Nicu. În acelaºi timp, 37.535 de bãrbaþi poartã numele de Niculae sau Niculaie, iar 5.477 cetãþeni români sunt Miklos. Marius MITRACHE

Nici jucãriile nu mai sunt ce-au fost odatã! J ucãriile pentru copiii de toate vârstele sunt la mare cãutare în aceastã perioadã. Pe stradã, la vânzãtorii ambulanþi, la magazinul din colþul strãzii sau în marile centre comerciale, peste tot se vinde câte o jucãrie, cel puþin. Însã, de câþiva ani, se vede treaba cã ºi aici s-au stricat lucrurile. Nici jucãriile nu mai sunt ce-au fost odatã. Încântaþi de culorile, formele ºi funcþiile jucãriilor chinezeºti de astãzi, am uitat de farmecul celor simple pe care le aveam în copilãrie. Acum la modã sunt cele mai noi, mai scumpe ºi mai complicate. Atenþie mare, însã! Nu tot

ce sclipeºte ºi este de ultimã generaþie, este ºi bun pentru copil. Inspectorii Oficiului Judeþean pentru Protecþia Consumatorului recomandã prudenþã pãrinþilor atunci când aleg darurile pentru cei mici. Jucãriile trebuie neapãrat sã fie adecvate vârstei, sã nu aibã piese detaºabile ºi mai ales, sã conþinã declaraþia de conformitate europeanã. Controalele în pieþe, târguri ºi magazine au început deja. "S-au efectuat 11 controale ºi s-au verificat 497 de jucãrii. S-au constatat abateri la 9 operatori economici pentru jucãrii în valoare de 1661 de lei. Unele nu avea acel marcaj de conformitate european, care este obligatoriu", a declarat Gheorghe Ranta, comisar OPC Hunedoara. Luiza ANDRONACHE

Cu ocazia Sfântului Nicolae doresc tuturor angajaþilor INCD INSEMEX sã aibã parte de un Moº Nicolae generos ºi momente pline de bucurie cu cei dragi. Sper ca aceastã zi, care anunþã începerea Sãrbãtorilor de Iarnã, sã sã vã aducã în viaþã o razã de luminã.

Fie ca Sfântul Nicolae sã vã aducã vouã, locuitorilor oraºului Petrila, clipele cele mai frumoase ºi fericite din Postul Crãciunului, sã primiþi cele mai frumoase cadouri ºi sã vã bucuraþi alãturi de cei dragi de aceste zile minunate, care anunþã începerea Sãrbãtorilor de Iarnã.

Constantin Lupu, director general INCD INSEMEX Petroºani

Ilie PÃDUCEL, Primarul oraºului Petrila

La mulþi ani!

La mulþi ani ºi fie ca Domnul sã vã lumineze calea! Gheorghe ILE Primarul Municipiului Vulcan

În fiecare an, începând cu 6 decembrie, sufletele noastre încep sã simtã cum ceva parcã în atmsoferã e schimbat - se apropie o perioadã frumoasã a anului "Sãrbãtorile de iarnã" - când oamenii sunt mai buni, mai frumoºi, mai înþelepþi ºi fac gesturi minunate faþã de cei dragi ºi nu numai. În aceastã zi sfântã un gând bun tuturor hunedorenilor ºi fie ca toate dorinþele sã vi se împlineascã! Dorin GLIGOR, Preºedintele PDL Hunedoara


8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 decembrie 2011 ::.. FOTBAL, LIGA A IV-A HUNEDOARA ..::

H

enþ cu

MÂNA

Scoruri nebune S

-au încheiat reprizele fotbalului mic, Ligile a IV-a ºi a Va de judeþ, la juniorii A1 judeþeni de asemenea. Cei din "Dealul Institutului", juniorii lui Gabi Niþu de la Universitatea Petroºani, cu Szalacs ºi Plic marcând ºapte goluri, au spulberat în deplasare cu 14-2 Aurul Certej! La aceeaºi categorie, Gloria Geoagiu "dã" un scurt 5-0 la Aurul Brad, iar Minerul Uricani þine piept, 3-3, liderului de juniori Cetate Deva, echipã fãrã nicio înfrângere în acest tur de campionat.

Aproape toate în prima jumãtate

z Ultima etapã a turului a adus rezultate bune pentru echipele din Valea Jiului. z Universitatea Petroºani joacã pragmatic la Aurul Certej ºi câºtigã meritat cu 2-1,

z Minerul Uricani se plaseazã pe un nesperat loc 4, dupã un 4-0 cu Minerul Teliuc, într-un meci de poveste: dupã 1-0, gol Voina din penalty, oaspeþii rateazã un penalty. z Vor fi douã bare (Voina, Bãlãnean), apoi Al. Cojocaru marcheazã de douã ori pentru 3-0. z Va fi 4-0 în min. 89, gol marcat de Vasile Scurtu

Antrenorul Marius Szoradi, fericit pentru cã a încheiat turul pe primul loc cu Vulcanul dupã ce a condus cu 2-0 (goluri Bobinã min. 34, Soare min. 47), gazdele marcând unicul gol în min. 74 prin Vlad. z Jiul II Petroºani încheie pe podium, 3-0 cu Metalul Criºcior, prin golurile lui A. Moldovan, Duma ºi Mareº.

(preºedinte ºi antrenor) care intrase cu cele 95 kg ale sale, la 39 de ani, în min. 67. z Inter Petrila a stat, luându-ºi vacanþã mai repede, dar 5 echipe din 6, din Valea Jiului au încheiat turul în prima jumãtate a clasamentului.

Minerul Aninoasa - C.S. Vulcan 1-1 (0-0)

Sub imboldul lui Ciocoi I. Roºian (CS Vulcan), încercând sã scape de împresurarea aninosenilor R. Moldovan ºi Simoneac

Minerul Vajda, cei doi impetuozitatea ºi Aninoasa, care per Aninoasa a avut având un aport combativitatea ansamblu, ar fi ambiþia sã nu decisiv la stabilirea echipei de la meritat victoria. piardã meciul cu rezultatului final. MINERUL ANINOASA - C.S. VULCAN liderul ºi i-a ieºit. Gazdele ar fi 1-1 (0-0) Chiar a dominat Minerul Aninoasa (antr. Marin Petra): putut marca ºi în Stan - Cr. Ban, Savu, G. Trestian, Chiper cam trei sferturi de min. 57, când Rere Simoneac, Cr. Botezatu, Ciocoi, Hãncilã - R. meci, datoritã în Moldovan, Al. Daj (min. 60 Pîrciu) Moldovan a trimis C.S. Vulcan (antr. Marius Szoradi): primul rând razant cu capul pe Mârºava - A. Roºian (min. 77 Todea), Raboj, evoluþiei lângã poarta Stângã, G. Pavel (min. 72 D. David) - Lavric, "bãtrânilor" Ciocoi Ciocârlan, Cismaºiu, Sg. Maier (min. 55 Vajda) Vulcanului, echipa Palade (min. 65 Miculescu), I. Roºian ºi Rere Moldovan, lui Marius Szoradi Arbitru: Denis Haidiner - Hunedoara Spectatori: 100 care au avut un GOLURI: fiind realmente suraport deosebit în 1-0: R. Moldovan (min. 70), de la 12 m prinsã de 1-1: Vajda (min. 84), Vl. Stan fault la Miculescu realizarea unui egal de orgoliu. ETAP A A 17-A, 3 DEC. 2011 ETAPA De partea Aurul Certej Univ. Petroºani cealaltã, tot 1-2 (sen.) 2-14 (jun.) Zarandul Criºcior Ret. Haþeg "bãtrânii" au 1-0 (sen.) 0-1 (jun.) întreþinut tonusul, Minerul Uricani Minerul Teliuc/ Cetate Deva (jun.) în primul rând 4-0 (sen.) 3-3 (jun.) prin portarul Jiul II Petroºani Metalul Criºcior 3-0 (sen.) 3-0 (jun.) Mârºava, cu douã Aurul Brad Gloria Geoagiu intervenþii de 4-0 (sen.) 0-5 (jun.) Dacia Orãºtie ªoimul Bãiþa mare precizie la 3-1 (sen.) 5-1 (jun.) Al. Daj (min. 18) Victoria Cãlan Ret. Râul de Mori 0-2 (sen.) 2-4 (jun.) ºi Ciocoi (min. Minerul Aninoasa CS Vulcan Sansiro Ciocoi (Minerul 66), apoi dupã 1-1 (sen.) 1-4 (jun.) a stat Aninoasa), un exemplu de pro- Inter Petrila intrarea lui CLASAMENT SENIORI fesionist la o ligã de amator Miculescu ºi 1. CS Vulcan 16 14 1 1 47 8 43

::.. HANDBAL ..::

ªi pe seniori, meciuri cu rezultate mari, dar remarcabilã este ascensiunea Universitãþii Petroºani din ultimele etape. În fine, la Liga a V-a, seria 1 hunedoreanã, Mãgura Pui revine spectaculos în lupta pentru primul loc, dupã un 2-1 la Beriu, iar nou-promovata hercules Lupeni încheie en fanfare, 6-0 cu Cerna Lunca Cernii! Alte scoruri astronomice, Dacia Boºorod - Narcisa Sãlaº 7-0 ºi Streiul Baru - A.S. Sântãmãrie Orlea 8-1!? De-acum începe perioada analizelor ºi concluziilor asupra evoluþiilor acestor echipe, mai mari sau mai mici. Cu bune, cu rele, ele au dus un tur de campionat pânã la linia de sosire. Aºadar, gata pentru startul de... primãvarã!

Andrada Radu la Lotul Naþional Un grup de 24 de sportive, junioare de 16-17 ani la handbal, din toatã þara, au participat la un cantonament de pregãtire în perioada 22-29 noiembrie a.c., în localitatea Sf. Gheorghe. În final, antrenorul lotului naþional, Seviºteanu Popa, a reþinut 18 jucãtoare, printre care ºi pe Andrada Radu de la CSª Petroºani.

Lotul României la aceastã categorie de vârstã a participat la o competiþie internaþionalã la Brãila, dotatã cu trofeul "1 Decembrie", dupã urmãtorul program: 2 decembrie - România-Serbia 36-23, 3 decembrie România-Polonia 31-30, 4 decembrie - RomâniaDanemarca 22-24. Sportiva de la CSSP, Andrada Radu, a evoluat în partidele cu Serbia, (în care a ºi marcat un gol) ºi Polonia. Paginã

2. Aurul Brad 16 12 0 4 36 18 36 3. Jiul II Petroºani 16 11 2 3 39 9 35 4. Minerul Uricani 16 10 1 5 27 21 31 5. Univ. Petroºani 16 8 1 7 35 24 25 6. Ret. Râul de Mori 16 7 4 5 26 17 25 7. Aurul Certej 15 8 1 6 28 20 25 8. Minerul Aninoasa 16 7 4 5 24 18 25 9. Gloria Geoagiu 16 8 1 7 27 26 25 10. Metalul Criºcior 15 7 2 6 27 17 23 11. Zar. Criºcior 16 7 1 8 20 29 22 12. Inter Petrila 16 6 3 7 30 33 21 13. Dacia Orãºtie 16 6 2 8 33 37 20 14. ªoimul Bãiþa 16 5 0 11 23 40 15 15. Retezatul Haþeg 16 4 0 12 12 32 12 16. Minerul Teliuc 16 3 1 12 11 39 10 17. Victoria Cãlan 16 0 0 16 14 71 0 GOLGETERI 10 goluri: I. Roºian (C.S. Vulcan) 9 goluri: Adr. Dolha (Inter Petrila) 8 goluri: C. Mihãilã (Aurul Brad), Bobinã (Univ. Petroºani), S. Boloº (Gloria Geoagiu), Miculescu (CS Vulcan) 7 goluri: R. Noja (Dacia Orãºtie), S. Maier (CS Vulcan), Adr. Duma (Jiul II Petroºani), R. Petriºor (Met. Criºcior) CLASAMENT JUNIORI 1. Cetate Deva 1615 1 0 82 8 61 2. Univ. Petroºani 1613 2 1 77 11 54 3. CS Vulcan 1613 1 2 92 13 53 4. Inter Petrila 1611 2 3 48 34 46 5. Ret. Râul de Mori 1612 1 3 57 23 49 6. Gloria Geoagiu 169 2 5 48 22 38 7. Victoria Cãlan 168 2 6 47 48 34 8. Jiul Petroºani 168 2 6 51 34 34 9. Minerul Uricani 166 4 6 31 26 28 10. Min.Aninoasa 166 0 10 28 49 24 11. Aurul Brad 165 3 8 29 50 23 12. Retezatul Haþeg 165 0 11 25 59 20 13. Dacia Orãºtie 164 0 12 24 62 16 14. Metalul Criºcior 152 3 10 16 53 11 15. Zar. Criºcior 162 2 12 10 45 10 16. ªoimul Bãiþa 161 2 13 12 70 6 17. Aurul Certej 151 1 13 9 79 5

realizatã de Genu TUÞU


Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 decembrie 2011

Astazi, creºtinii de pretutindeni îl prãznuiesc pe

A

SF. IERARH NICOLAE

stãzi, creºtinii de pretutindeni fac pomenirea SF NICOLAE, unul dintre cei mai mari sfinþi ai Bisericii lui Hristos. Fãcãtor de minuni dar ºi ierarh sfânt, mare postitor dar ºi bãtrân inþelept, "Mirul Iubirii lui Hristos" dupã cum este numit de cãtre Pr. Ioan Valentin Istrati, este oglinda smereniei creºtineºti, pãrintele bun ºi înþelept care în ascuns ne învredniceºte de descoperirea minunilor dumnezeieºti pe pãmânt.

Sfântul Nicolae Velimirovici spunea despre SF NICOLAE: "Acest glorios sfînt, prãznuit ºi astãzi de popoarele din întreaga lume, a fost unicul fiu al unor oameni de rang înalt ºi foarte bogaþi din cetatea Patarelor Lichiei, pe numele lor Theofan ºi Nonna. Fiind acesta singurul copil dãruit lor de Domnul, pãrinþii au întors înzecit lui Dumnezeu bogatul lor dar, închinîndu-l pe fiul lor slujirii Lui celei sfinte. SF NICOLAE a învãþat viaþa cea duhovniceascã de la un-

chiul lui, Nicolae, Episcopul Patarelor, ºi a fost de acesta tuns întru îngerescul chip la Mînãstirea Noului Sion de unchi întemeiatã"

Trãind într-o perioadã grea pentru creºtini, marcatã de atrocitãþile tiranilor împãraþi Diocletian ºi Maximilian (284305), Sf Nicolae a strãlucit mai înainte în viaþa pustniceascã, pentru nespusa lui bunãtate, fiind fãcut arhiereu. Pentru viaþa aleasã SF NICOLAE a fost osândit de cãtre pãgâni

MOAªTE:

Din anul 1087, luna mai în 9 zile moaºtele SF NICOLAE se aflã la Bari, în sudul Italiei, luate din Mira, ca sã nu cadã în mâinile musulmanilor. Acolo ele sunt în mare cinste din partea credincioºilor, care vin la el, cu credinþã, din toate pãrþile creºtinãtãþii. La iniþiativa PS GURIE, Episcopul Devei ºi Hunedoarei ºi prin bunãvoinþa Preacuviosului Pãrinte Arhim. Mihail Bãlan, Catedrala Sfântul Ierarh Nicolae din Deva a primit în dar o pãrticicã din moaºtele Sfântului Nicolae, moaºte primite în anul 2004 de la Sfânta Mãnãstire Ano Xenia din Grecia. Sfintele Moaºte ale SF NICOLAE sunt adãpostite la umbra icoanei Sfântului, din Catedrala Episcopalã Deva. Un detaliu special al acestei icoane constã în faptul cã sfintele moaºte ale Sfântului Nicolae sunt asezate în engolpionul pe care Sfântul îl are la gât ºi care este aplicat peste chipul icoanei. De remarcat este faptul cã mâna SF NICOLAE se aflã spre închinare în Biserica Sf Gheorghe Nou din Bucureºti la km 0. În Valea Jiului cele mai multe biserici au ca ocrotitor pe SF IERARH NICOLAE. Printre bisericile din Valea Jiului cu Hramul SF IERARH NICOLAE se numãrã: Petrila: Biserica Sf Ierarh Nicolae, Str. Auºelului; Biserica Sf Ierarh Nicolae, Str. Taia; Biserica Sf Ierarh Nicolae - Jieþ Petroºani: Biserica Sf Ierarh Nicolae, Str. Eroilor;

Icoana cu MOAªTELE SF NICOLAE CATEDRALA EPISCOPALÃ DEVA Biserica Sf Ierarh Nicolae, Str. Eroilor Aninoasa: Biserica Sf Ierarh Nicolae, Str. Libertãþii Vulcan: Biserica Sf Ierarh Nicolae - Centrul Vechi, Schitul Sf Ierarh Nicolae - Valea Ungurului Lupeni: Biserica Sf Ierarh Nicolae - Cimitirul Eroilor

fiind aruncat în temniþã, acesta eliberându-se odatã cu urcarea pe tron a marelui ºi bine credinciosului Constantin. SF NICOLAE a participat la întâiul SINOD ECUMENIC convocat de acelaºi Constantin la Niccea. Aici, din rîvnã arzãtoare pentru adevãrul dogmelor credinþei, a mers în mijloc ºi l-a lovit întru Numele Domnului cu a lui sfinþitã mînã peste necurata lui faþã pe ereticul Arie cel cu nume urît. Pentru aceasta el a fost scos din Sinod ºi din scaunul sãu episcopal pentru o vreme, pînã cînd Insuºi Domnul ºi Preacurata Lui Maicã de Dumnezeu Nãscãtoarea S-au arãtat mai multor ierarhi de frunte, descoperindu-le acelora cã din poruncã de sus s-a fãcut minunatã lovirea aceea. Odatã cu acestea începe ºi lungul ºir de minuni pe care dreptul ostaº al lui Hristos le sãvârºeºte pânã în zilele noastre. Scos-a din temniþã pe trei oameni nãpãstuiþi, care prinzând de veste cã sunt osândiþi pe nedrept, au chemat pe Sfântul în ajutor, ca, precum a izbãvit pe cei din Lichia, aºa ºi pe dânºii sã-i izbãveascã. Pentru aceasta, SF NICOLAE,

Beþele lui Moº Nicoale A

junul lui Moº Nicoale a împânzit pieþele de beþiºoare colorate. Toþi oamenii pleacã în aceastã zi acasã cu un bãþ pe care sã-l ofere simbolic, celui mai cuminte, ori celui mai rãu copilaº. Tradiþia spune cã Sfântul Nicolae stã în cui ºi este dat jos de pãrinþi atunci când copiii devin neascultãtori, dar în ultima vreme, comercianþii sunt tot mai inventivi. "Avem beþiºoare cu vâsc, sã le pãstreze pânã la Crãciun ºi Anul Nou. Avem colorate, cu inimioare, sau clasice,

vopsite cu bronz. Totuºi, cumpãrãtorii preferã mai deosebite", spune o comerciantã din piaþa de la Petroºani. "Avem cele mai deosebite. Sunt fãcute de mânã, pe arcuri ºi bãþul nu e drept ci unul sub forma unui arc, pentru copiii cuminþi ºi merg foarte bine", spune o tânãrã din piaþã. "Nu prea mai vor oamenii beþiºoare clasice. Toþi cautã ceva nou ºi ne adaptãm cum putem", susþine un alt vânzãtor. Preþurile beþelor lui Moº Nicolae sunt între 1 leu ºi maxim 5 lei ºi

doar într-un singur loc, la Petroºani se vând beþe de copac vopsite cu bronz ºi în care au fost agãþate fundiþe colorate din hârtie creponatã. "E musai sã cumperi un bãþ pe care sã-l duci la copii. Nu sunt scumpe, dar au valoare", susþine un cumpãrãtor. Acum lucrurile au evoluat ºi piaþa cadourilor a impus forme ºi culori inedite, la modã, în care stau atârnaþi îngeraºi, inimioare, Moºi Crãciun ºi clopoþei. Diana MITRACHE

ca unul ce era grabnic ºi fierbinte spre ajutor, s-a arãtat în vis împãratului Constantin ºi eparhului Avlavie. Pe acesta l-a mustrat pentru pâra nedreaptã ce fãcuse oamenilor la împãratul, iar pe împãrat l-a înºtiinþat cu amãnuntul, arãtându-i cã erau nevinovaþi, pârâþi din pizmã. ªi aºa prin visul acesta i-a izbãvit din primejdia tãierii. Viaþa aleasã, postul, rugãciunea, bunãtatea ºi smerenia au fãcut din SF NICOLAE una dintre marile personalitãþi ale creºtinãtãþii. Ajuns la adânci bãtrâneþe Sfântul Mare Dascãl al lumii ºi Ierarh Nicolae Episcopul Mirelor Lichiei s-a strãmutat la veºnica viaþã în ºase zile ale lunii decembrie, din anul 343 dupã Hristos. Ionuþ DRÃGOTESC dragotesc.blogspot.com


10 Diverse

Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 decembrie 2011

Sãptãmâna Educaþiei Globale

la Biblioteca municipalã Petroºani "Dacã dorim sã trãim pe aceastã planetã, este nevoie de o schimbare de atitudine." Albert Einstein Începând cu data de 13, pe parcursul lunii noiembrie 2011, la Biblioteca Municipalã Petroºani s-au derulat o serie de activitãþi extracurriculare în cadrul proiectului Sãptãmâna Educaþiei Globale. Participanþii

au fost elevii de gimnaziu cu cerinþe educaþionale speciale ºi ca voluntari, elevi capabili de performanþã, de la Colegiul Economic "Hermes" Petroºani. Activitãþile organizate ºi monitorizate de dna. prof. ing. Ciurea Frãguþa, profesor la Colegiul Economic "Hermes", ºi dna. Grosu Delia,

responsabil Biblioteca Municipalã Petroºani, au respectat tema Sãptãmânii Educaþiei Globale de anul acesta, "Atitudine pentru lumea noastrã". Astfel au avut loc: Masã rotundã cu tema "Marea Neagrã-frumuseþe ºi durere" în care elevii au discutat, s-au bucurat de frumuseþea acestei bogãþii a României ºi au fãcut cunoºtinþã cu marile probleme

legate de poluare ºi efectele ei asupra florei ºi faunei marine, prin produsele multimedia realizate de elevii voluntari. Atelierul de lucru cu tema "Sã învãþãm sã comunicãm" în care

prin exerciþiu, joc ºi voie bunã, s-au învãþat modalitãþi de comunicare bazate pe respect, toleranþã, acceptare.

Atelier de lucru cu tema Ziua Internaþionalã a Drepturilor Copilului - "Sã ne bucurãm de drepturi ºi sã ne cunoaºtem obligaþiile" la care s-a insistat pe existenþa obligaþiilor copiilor, respectarea lor demonstrând o ati-

tudine beneficã pentru lumea noastrã. Activitatea s-a finalizat cu realizarea de desene pe tema drepturilor copiilor, cele mai reuºite desene fiind înscrise în concursul tematic organizat de ªcoala Europeanã I.G.Duca" Petroºani, din perioada noiembriedecembrie VÂNZÃRI 2011. Vând apartament 3 camere, situat în Petroºani, cu multiple îmbunãtãþiri, blocurile noi (în zonã de dezvoltare turisticã). Preþ 28000 euro negociabil. Relaþii la tel.0769784520

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Vulcan: B-dul M.Viteazu Bl. 17, parter Tel: 0254-570 430 Email: contact@veritascom.ro

HOROSCOP

Vând teren în suprafaþã de 800 metri pãtraþi intravilan, în zona Brãdet. Telefon 0727150264

6 d e c e m b r i e 2 0 11

Câºtigaþi bine dintr-o activitate comercialã de care vã ocupaþi cu seriozitate. Uºurinþa cu care comunicaþi vã ajutã sã rezolvaþi divergenþele apãrute între colegii de serviciu. Dupã-amiazã s-ar putea sã aveþi o dezamãgire pe plan sentimental.

La serviciu, ºefii ºi colegii vã apreciazã ideile excelente. Luaþi decizii inspirate ºi reuºiþi sã duceþi la bun sfârºit obligaþiile pe care vi le-aþi asumat. Dupã-amiazã, mergeþi împreunã cu persoana iubitã într-o vizitã la prieteni. Nu neglijaþi odihna!

Aveþi o creativitate ieºitã din comun, care vã ajutã mult în afaceri. Aveþi ocazia sã faceþi o investiþie importantã, care se va dovedi profitabilã mai curând decât vã aºteptaþi. Fiþi mai atent cu partenerul de viaþã! Nu vã neglijaþi familia.

Zi favorabilã studiului ºi afirmãrii în societate. Aveþi idei foarte bune ºi puteþi sã începeþi o activitate nouã. Þineþi cont de sfaturile unei persoane care a avut succes în problema ce vã frãmântã! Cântãriþi problemele cu o atenþie deosebitã înainte de luarea oricãrei decizii.

Dimineaþa reuºiþi sã rezolvaþi o problemã a unui tânãr din familie. Pe plan profesional, treceþi printr-o perioadã favorabilã ºi aveþi ocazia sã vã puneþi ideile în practicã. Nu este exclus sã câºtigaþi bine ºi sã vã afirmaþi în societate.

Puteþi avea succes pe plan profesional, la studii ºi în cãlãtorii. Profitaþi de acest context favorabil. Aveþi ocazia sã vã lãrgiþi orizontul intelectual ºi sã izbândiþi pe plan social. Dupã-amiazã intraþi în posesia unor bani la care nu vã aºteptaþi, dar care vã prind bine.

Relaþiile parteneriale merg foarte bine. Sunteþi apreciat pentru hotãrârea ºi seriozitatea dumneavoastrã. Puteþi sã rezolvaþi cu uºurinþã problemele de la serviciu ºi de acasã. Daþi dovadã de diplomaþie ºi þineþi cont de pãreri.

Dimineaþa luaþi o decizie importantã, care se va dovedi inspiratã. Dacã vi se propune o colaborare, nu staþi mult pe gânduri! Puteþi câºtiga bani frumoºi. Fiþi prudent ºi evitaþi speculaþiile financiare! Investiþiile fãrã un plan viabil au ºansã scãzutã de succes.

S-ar putea sã plecaþi într-o cãlãtorie neprevãzutã, în interes familial. Puteþi sã comunicaþi ºi sã negociaþi cu persoanele de sex opus. În ciuda tuturor obstacolelor, reuºiþi sã finalizaþi o activitate intelectualã cãreia i-aþi dedicat mult timp. Evitaþi discuþiile în contradictoriu.

Sunteþi inventiv ºi doriþi sã începeþi o viaþã nouã. Vã dedicaþi timpul liber planurilor de pornire a unei afaceri. Puteþi fi optimist: aveþi ºanse sã vã descurcaþi cu cheltuieli minime. Staþi bine cu sãnãtatea, însã ar fi bine sã vã relaxaþi mai mult.

Nu aveþi o clipã de rãgaz, dar sunteþi ambiþios ºi reuºiþi sã terminaþi tot ce v-aþi propus. Dacã profitaþi de conjunctura favorabilã, aveþi numai de câºtigat pe plan profesional ºi financiar. Petreceþi seara în mijlocul familiei ºi faceþi planuri pentru o cãlãtorie.

Aveþi ºanse mari sã vã afirmaþi în afaceri ºi pe plan profesional. Sunteþi nevoit sã faceþi mai multe drumuri scurte ºi sã vã ocupaþi de o investiþie. Nu este exclus sã aveþi dificultãþi din cauza birocraþiei. Nu vã descãrcaþi nervii pe prieteni sau pe familie.

Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428

Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25m². Telefon 0722 448 428


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 decembrie 2011

VORBA LU` BUJI

de Mircea BUJORESCU

Nu vã însuraþi cu femei nimfomane. Sunt nesãtule! Sãptãmâna trecutã, în ziarul pe care tocmai îl citiþi a apãrut un articol interesant despre justiþie ºi despre nãzdrãveniile care se petrec sub pulpana acesteia. Nu e zi de la Dumnezeu sã nu auzim o observaþie despre cum (nu) se face dreptate în România. Ceea ce, însã, vreau sã vã povestesc astãzi, dovedeºte cã da, mãi dragã mãi, în þãriºoara noastrã legea e lege. Un amic avocat mi-a arãtat o plângere a unui om necãjit, dar necãjit rãu, care cerea sã i se anuleze niºte amenzi. Vã daþi seama cã, în þara asta, s-au fãcut mii, poate sute de mii de asemenea plângeri. Dar, pentru savoarea acestui text - plângere, pentru umorul, voluntar sau involuntar, al petiþionarului fiindcã tot am intrat în sãrbãtori, vi-l oferim mai jos, spre plãcuta lecturã.

PLÂNGERE În fapt, în data de 17.12.2008 am intrat în incinta Dispensarului uman din comuna Fundu Moldovei unde am locuit (la etaj) cu soþia mea pânã la despãrþirea în fapt de aceasta. Soþia mea este medic la Dispensarul uman din Fundu Moldovei ºi am avut domiciliul comun în acest imobil pânã m-a alungat pe motivul cã nu mai fac faþã cerinþelor cãsniciei. Înainte de a mã cãsãtori am aflat de la diferite persoane cã viitoarea mea soþie este bolnavã de o boalã numitã nimfomanie despre care nu ºtiam în ce constã. Dupã cãsãtorie am aflat, dar deja era prea târziu ºi nu am putut scãpa decât cu fuga. Dupã ce soþia mea a promovat acþiunea de divorþ, m-am întors (la data primului termen 17.12.2008) sã-mi iau hainele ºi alte bunuri personale rãmase în domiciliul conjugal de la Dispensarul medical. Intrând în locuinþa noastrã miam surprins soþia (de care nu sunt încã divorþat) tratându-ºi intens boala cu numitul.... din oraºul Frasin. ªtiind din propria mea experienþã ce soartã îl aºteaptã pe

Fleacul care poate declanºa "rãzboiul"

D

oi bãrbaþi ºi o femeie se înjurau ca la uºa cortului pe strada N. Bãlcescu din Petroºani, imediat dupã semaforul de la "Pluss".

În cele douã parcãri amenajate ºi pe o parte ºi pe alta a drumului, maºinile erau parcate haotic, drept pentru care locul era neîncãpãtor chiar ºi pentru cei aflaþi în trafic. Motivul scandalului, care s-a lãsat ºi cu îmbrâncituri, a fost modul cum a fost parcatã maºina unui bãrbat. Din cauzã cã în zonã locurile nu sunt trasate cu vopsea albã, distanþa între maºini creeazã probleme: destul de depãrtate pentru ca trei maºini s-o umple, dar insuficient distanþate pentru ca între ele sã mai fie loc de de încã una. ªi cum unul dintre bãrbaþi parcase liniºtit având spaþiu berechet, în spatele lui, celãlalt cu femeia alãturi, ioc. De aici potopul de înjurãturi pânã la al ºaptelea neam. Femeia, ºi ea rãzboinicã, lovea cu picioarele maºina primului parcat. De pe margine, alþii ºoferi invocau în gura mare nesimþirea. Ce mai! Rãzboi în toatã regula. ªi asta pentru cã lipseau niºte amãrâte de linii care sã marcheze exact spaþiul de parcare al unei maºini. Domn' primar, potoliþi-i cã altfel veþi fi acuzat de crearea unui mediu tensionat, rãrboinic pe strãzile Petroºaniului!! Daþi un ordin, ceva, pentru acele liniuþe. Ileana FIRÞULESCU

VÂNZARE z Vând casã, zonã centralã - 150 mp, cu utilitãþi + teren 1114 mp + 700 mp., la stradã, ideal pentru parcare, sau spãlãtorie auto. 70 euro/mp (uºor negociabil). Relaþii la telefon 0721028699.

bietul om, nu m-am putut stãpâni ºi am încercat sã-l mângâi în semn de profundã compasiune. El nu a înþeles intenþia mea paºnicã, a crezut cã vreau sã-l atac ºi m-a îmoroºcat cu spray iritant între ochi. Sprayul find iritant, m-am iritat din cale-afarã ºi i-am aplicat câteva palme soþiei mele. Am fãcut acest lucru ºi la îndemnul asistentelor care strigau: "Arde-o domn Fane, cã pe o razã de 100 km pãtraþi n-a lãsat niciun bãrbat ºi pentru noi!" Sunt un om paºnic, dar reacþia mea a fost influenþatã ºi emoþilor puternice cauzate de situaþia în care mi-am gãsit soþia ºi de îndemnurile mobilizatoare ale asistentelor. Soþia a chemat poliþia localã care a întocmit procesul - verbal menþionat mai sus ºi m-a amendat cu 500 lei pe motivul cã aº fi provocat scandal. Tot poliþia m-a sfãtuit sã plec ºi sã revin mai târziu când se va termina tratamentul. Deºi eram sceptic cã tratamentul se poate termina într-o singurã zi, am revenit pe la ora 12:00 la domiciliul conjugal unde iar am nimerit într-un moment nepotrivit. Cei doi, supãraþi cã i-am întrerupt, iar m-au atacat. Eu iar m-am iritat

ºi iar i-am aplicat o corecþie soþiei. Aceasta iar a chemat poliþia ºi poliþia iar m-a amendat, de aceastã datã cu o sumã mai micã - numai 300 lei. Consider cã nu sunt vinovat ºi cã am avut cea mai fireascã reacþie, pe care o are un bãrbat din România care îºi surprinde nevasta cu alt bãrbat în pat. Nu sunt englez sã spun: "Scuzaþi, revin mai târziu", fiindcã riscam sã stau dezbrãcat toatã iarna. Soþul Romaniþei Iovan (care suferã de aceeaºi boalã ca ºi nevastã-mea) l-a împuºcat mortal pe bãrbatul cu care a surprins-o, iar justiþia l-a exonerat de rãspundere pe motivul cã a acþionat sub impulsul unei puternice emoþii produse de situaþia creatã. Eu nu am avut de unde sã fac rost de puºcã pentru a scãpa de pedeapsã. Atunci de ce sã fiu amendat? Consider cã sunt întrunite 3 elemente care, conform art. 11 din O.G. nr. 2/2001 înlãturã caracterul contravenþional al faptei: - Legitima apãrare (am fost atacat cu spray iritant, pumni ºi picioare); - Starea de necesitate (era absolut necesar ca femeia asta sã primeascã o corecþie); - Constrângere moralã (tradiþiile româneºti m-au constrâns sã-mi apãr onorea deºi eu nu urmãream aºa ceva). În ce priveºte, scandalul, tot tradiþiile româneºti au consacrat faptul cã, la români, apãrarea onoare nu se poate face fãrã strigãturi.

Faþã de cele de mai sus vã rog sã-mi admiteþi plângerea ºi sã anulaþi procesul - verbal contestat. În subsidiar solicit înlocuirea amenzii cu un avertisment, sancþiuni care cred cã mi se potriveºte mai bine, fiindcã dacã eram avertizat din timp, nu mã mai însuram ºi nu ajungeam sã fiu amendat.

Ei, cum a fost, v-a durut, v-a durut? Dacã chiar vreþi sã ºtiþi, în completul acela de judecatã a fost un om cu robã ºi cu simþul umorului, care chiar l-a achitat pe încornorat de plata amenzilor ºi l-a sancþionat cu avertisment. Ceea ce e corect. Dacã omul era avertizat nu-ºi mai lua nevastã nimfomanã (adicã pur ºi simplu, curvã patentatã). Povestea are, însã, ºi o moralã: bãi, bãieþi, nu vã însuraþi cu nimfomane. Pe-astea nu le saturã nimeni!

Copiii cu copii, între neglijenþã ºi destin

M

irela M. din Petrila are doar 14 ani, o fetiþã cu chipul încadrat de bucle ºi ochi miraþi de tot ce i se întâmplã. De douã sãptãmâni a devenit mamã a unei fetiþe de 2,800 kg. Alãturi i-a stat familia, care crede cu tãrie cã dacã tot a fãcut pocinogul de a se lãsa sedusã de un flãcãu de 19 ani, mãcar sã-ºi spele pãcatul aducând pe lume un copil sãnãtos, decât sã facã altul cât o crimã ºi sã "arunce copilul pe pãrãu". "Acela nu-i de ea. ªi apãi pentru o greºealã a tinereþii nu-þi îngropi viaþa alãturi de un derbedeu. Poate ºi eu am fost de vinã cã mi-o fost ruºine sã-i zic tot tot despre cum e cu barbaþii. Am crezut cã-i micã. ªi este micã la minte, e crudã cã d-aia a zãpãcit-o acela. Ce sã facem, bine cã-s sãnãtoºi ºi i-om creºte ºi pe mamã ºi pe prunc. Mai am doi copii mai mari. Ne-om uni ºi casa sã fie casã. Îs a noastre ºi asta ni-i crucea" - a povestit mama Mirelei. Direcþia de Asistenþã socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara, prin purtãtor de cuvânt, Ionela Lazãr, spune cã în judeþ a scãzut numãrul cazurilor comparativ cu alþi ani. "Avem cazuri de mamecopii cu copii, dar sunt mai puþine ca în alte judeþe, cu

care colaborãm pe diverse teme. În marea lor majoritate aceste mame au rãmas în familiile lãrgite ºi nu s-a impus sã le aducem în centrele maternale. Clar cã aceste cazuri constituie un semnal de alarmã, pen-

economicã, în care pãrinþii ori nu au de lucru ºi toatã ziua sunt plecaþi în cãutare, alþii sunt plecaþi în strãinãtate, sau alþii stau toatã ziua la serviciu ºi nu mai existã timp

tru cã nu este în regulã sã devii pãrinte copil fiind. Cauzele sunt multiple. Este anturajul, apoi tentaþiile oferite de prea multã informaþie care depãºeºte nivelul lor de dezvoltare, ei nefiind pregãtiþi pentru a le primi, a le prelucra ºi a le înþelege. Apoi este teribilismul specific vârstei ºi pe primul plan este sexul în cele mai multe asemenea cazuri. Educaþia de gen este, de asemenea insuficientã, cum este planingul familial, metode contraceptive ºi consecinþe. Mai este vorba ºi de situaþia socio-

suficient de supraveghere, de consiliere, de cunoaºtere a prietenilor

fetelor ºi atunci lucrurile scapã de sub control. Este foarte important ca pãrintele sã ºtie cu cine stã fata târziu, seara, sau pe internet la ore din noapte. Pentru copii trebuie sã ne facem timp, chiar dacã existã familii cu mulþi copii, trebuie sã ne strãduim sã nu-i pierdem pentru cã pot fi vieþi distruse" - a declarat Ionela Lazãr. Mai sunt ºi pãrinþi, aºa cum este mama Mirelei M., care cred cã uneori este vorba ºi de destin. Aceasta spune cã tânãra mãmicã este un copil liniºtit, harnic ºi care învaþã bine. Pentru a nu fi supusã oprobriului celor care o cunosc în Petrila, familia ºi-a luat fata ºi s-au mutat la þarã, într-un sat de lângã Zalãu. Ileana FIRÞULESCU


12 Turism unþii ªureanu dispun de o M reþea densã de trasee

turistice, care oferã vizitatorului secvenþe pitoreºti ale cadrului natural (relief de eroziune fluvialã ºi glaciarã, fenomene carstice, codri de fag ºi rãºinoase, pajiºti alpine ºi rîuri vijelioase etc.) ºi urme de strãveche locuire a acestui þinut. urmare din ediþiile anterioare Pãrãsind Sebeºelul, valea se lãrgeºte puþin ºi dupã nici 2 km intrãm în Sãsciori, centrul administrativ al satelor Cãpîlna, Dumbrava, Laz, Sãsciori, Loman, Pleºi, Rãchita, Sebeºel, Tonea. Aici, pe un pinten de deal, se vãd încã ruinele unei cetãþi feudale din secolul al XII-lea. De la Sãsciori, pe un drum vicinal spre est, se poate ajunge la Cacoviþa ºi Cîlnic (aici existã o cetate þãrãneascã de la sfîrsitul secolului al XIII-lea), iar spre vest, în satul Loman, de unde se poate urma traseul 5 spre cabana ªureanu. Urmãrind drumul asfaltat (circa 1 km), dupã un cot brusc ajungem în satul Laz, unul din centrele renumite de picturã a icoanelor pe sticlã. De la Laz, în amonte, drumul urmãreºte meandrele adîncite în roci metamorfice ale vãii Sebeºului. Satul Cãpîlna, la care ajungem dupã 4 km, este prins ca într-un cleºte, încît casele se înºirã de-a lungul ºoselei sau se aninã pe versanþi. Aici, pe stînga vãii, pe dealul Cetãþuia se pãstreazã urmele unei fortãreþe dacice construitã din blocuri de piatrã. Pentru vþitarea acestor vestigii urmãrim soseaua spre ªugag, circa 3 km, pînã cînd traversãm rîul Sebeº de pe dreapta pe stînga peste ,,podul Cetãþii". Indatã ce trecem podul, coborîm terasamentul ºoselei ºi ne angajãm pe

Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 decembrie 2011

TRASEE ÎN MUNÞII ªUREANU

lîngã o veche carierã, pe o potecã ce suie pe valea Gãrgãlãului, umbritã de pãdurea de fag. Dupã circa 25 minute de urcus, pãdurea se rãreºte ºi poteca face un ocol cãtre stînga. Urcãm costiº prin poianã avînd în stînga valea Gãrgãlãului ºi în cîteva minute ajungem pe mamelonul care mai pãstreazã temeliile cetãþii construite în secolul al IIlea î.e.n., distrusã de romani în timpul celui deal doilea rãzboi cu dacii (105-l06). Din acest punct se poate urmãri o potecã nemarcatã pînã în apropierea ºcolii din Pleºi ºi, de acolo, la cabana ºi Vîrful ªureanu (traseul 5). De la Cãpîlna la ªugag, pe o distanþã de circa 10 km, ºoseaua ºi rîul Sebeº ºerpuiesc paralel sub versanþii împãduriþi. Din loc în loc, pe clinele mai domoale sau pe boturile de deal se disting case izolate în mijlocul fîneþelor. Pe la jumãtatea distanþei dintre cele douã localitãþi, pe partea dreapta a vãii, este confluenþa cu Nedeiu, care ºi-a sãpat o vale adîncã cu pereþi prãpãstioºi. Mai în amonte cu 2 km apare drumul forestier care urca pe valea Mãrtiniei. ªugagul este cea mai din amonte localitate de pe valea Sebeºului ºi centru de comuna de care aparþin satele: Arþi, Bîrsana, Dobra, Jidoºtina, Mãrtinia, Tãu-Bistra. Casele sale se aliniazã de o

parte ºi de alta a ºoselei pe mai bine de 2 km. Aici se pãstreazã elemente de arhitecturã þãrãneascã tradiþionalã ºi se perpetueazã arta încrustãrii lemnului. La capãtul sudic al localitãþii, Sebeºul primeºte din dreapta rîul Dobra, pe care porneºte o ramificaþie a ºoselei ce duce la Jina (în Munþii Cindrel). Din amonte de ªugag ºi plnã la Tãu (confluenþa cu Bistra), pe o distanþã de

al lacului se desprinde drumul forestier ce urcã pe valea Miraºului ºi ajunge în punctul Curmãturi (traseul 5), de unde coboarã în valea Rîului Mare (traseul 6). Alt drum forestier urcã pe valea Gîlciagului pînã aproape de izvoare, aflate pe culmea Stîniºoara. Continuãm traseul nostru de la Tãu-Bistra la Oaºa, pe valea îngustã a Sebeºului. Dintre afluenþii mai importanþi pe care îi primeºte în acest sector se

14 km, valea este îngustã, cu aspect de defileu, cu versanþi prãpãstioºi. Impresionant este mai ales versantul drept, între colþii Mãgurii ºi Runcu, ale cãrui stînci golaºe poartã denumiri sugestive de ,,Grumazi", ,,Masa Jidovului", ,,Masa Dracului", precum ºi un sector de albie cu pantã mare, unde apa se zbuciumã printre bolovani, numit ,,La Þurloaie". Tot aici sînt douã mici organisme torenþiale cu denumiri de rezonanþã: ,,Pîrîul Dracului" ºi ,,Torentul Morþii", care exprimã limpede înfãþiºarea lor. Menþionãm ºi existenþa pinetelor de la Colþii Mãgurii, ca vegetaþie relictã glaciarã. Dupã un cot al vãii ajungem la Tãu-Bistra, unde a existat o veche colonie a muncitorilor forestieri. Denumirea provine de la un hait ce funcþiona aici, pe a cãrui vatrã s-a creat lacul de acumulare Tãu-Bistra. Din ºoseaua care se desfãºoarã pe malul vestic

diferenþiazã Prigoana, pe stînga, pe al cãrui curs mijlociu se dezvoltã bazinetul depresionar Luncile Prigoanei, cu aspect suspendat, la circa 1400 m. El se încadreazã, de fapt, în Depresiunea intramontanã Oaºa. Pe Prigoana urca un drum forestier pînã în curmãtura Prisãcii (traseele 5 ºi 6), de unde, apoi, trece în valea Rîului Mare. În Luncile

Prigoanei, din acest drum se desprinde o ramurã care coboarã la Oaºa pe Valea Mare. In amonte de Gura Prigoanei, cu 2,3 km, Sebeºul primeºte din Munþii Cindrel contribuþia de apã a Cibanului ºi, mai în amonte (5,7 km), se ridicã impunãtorul baraj de la Oaºa, care reþine apele celui mai mare lac de pe cursul Sebeºului. Bazinetul depresionar de la Oaºa, compartimentat prin îngustarea de la Bolovan, este partea cea mai coborîtã (1200 m) a unei depresiuni intramontane înalte, care se extinde pînã în curmãtura ªtefleºti, înglobînd mai mulþi umeri de vale, precum ºi nivelele suprafeþei de eroziune Pãltinei. Înainte de formarea lacului, fundul aluvionat al acestui bazinet, unde se întîlneau apele vãilor Frumoasa ºi Sãlanele, avea toate caracterele unci mlaºtini cu ochiuri de apã ºi procese de turbificare. În compartimentul din aval (Oaºa Mare) a funcþionat un hait. În compartimentul din amonte (Oaºa Mica), pe clina domoalã de la malul stîng al pîrîului Sãlanele era casa în care îºi petrecea vacanþele Mihail Sadoveanu ºi unde a elaborat multe din Povestirile de pe valea Frumoasei, pline de tîlc ºi de sensibilitate pentru naturã. Tot aici era ºi vechca cabana turisticã Oaºa, unde a fost multã vreme cabanier Rudi-bacii, poreclit ºi Ochi de urs, tovar㺠de vînãtoare al lui Mihail Sadoveanu ºi lonel Pop. La baraj, drumul carosabil se bifurcã. Ramura principalã (asfaltatã) trece peste baraj, urmãrind malul drept (estic); ramura secundarã (pietruitã) se

ANGAJEAZÃ pentru domeniul schiabil situat in Staþiunea Vidra, comuna Voineasa, judeþul Vâlcea - ºef de instalaþii ( pregãtire inginer, subinginer sau maistru în specialitãþile mecanicã, electromecanicã , electrotehnicã sau înrudite cu acestea ) - mecanici troliºti (pregãtire mecanic, lacatuº) - electricieni joasã tensiune - lãcãtuºi ( pregãtire minimã ºcoala de calificare în domeniul mecanic)

menþine pe malul stîng (vcstic) al lacului ºi ajunge la colonia Fetiþa - aºezare a constructorilor de la baraj ºi hidrocentralã; apoi, dupã cîteva bucle, pãtrunde pe valea Sãlanele, ca drum forestier. Urmãrind ºoseaua (DN67C) peste baraj, trecem pe la noua cabana Oaºa. Mai sus de gura Curpãtului, lacul rãmîne în urmã, valea devine mai strîmtã între culmile Podele ºi Slimoiul, pentru ca apoi, la confluenþa cu pîrîul Tãrtãrãu, ea sã se lãrgeascã brusc. Aici se aflã un bazinet depresionar în vatra cãruia existã un canton silvic cu posibilitãþi de cazare. La Tãrtãrãu, drumul se bifurcã. Ramura din stînga rãmîne în continuare pe Valea Frumoasei, pe care urca spre NE, traverseazã curmãtura ªtefleºti dintre Munþii Lotrului ºi Munþii Cindrel ºi coboarã în valea Sadului. Ramura din dreapta (DN-67 C) urca în serpentine largi o diferenþã de nivel de circa 400 m, pînã pe cumpãna apelor dintre bazinele rîurilor Lotru ºi Sebeº, în ºaua Tãrtãrãu (1 665 m). De aici porneºte o potecã turisticã ce urca pe Muntele Tîmpele ºi pe creasta principalã a Munþilor ªtefleºti (Munþii Lotrului). Din pasul Tãrtãrãu[1] ºoseaua (DN67C) coboarã la Obîrsia Lotrului. În lipsa unui mijloc de transport, drumul de la Oaºa în curmãtura Tãrtãrãu (marcat destul de rar cu triunghi albastru) se parcurge în circa 3 ore. La obîrºia Lotrului funcþioneazã o cabana turisticã, un magazin alimentar ºi o staþie hidrometeorologicã. va urma urma Anamaria NEDELCOFF

- agenþi de peron Experienþa în domeniul instalaþiilor de transport pe cablu constitue un avantaj. Persoanele care îndeplinesc cerinþele de mai sus ºi doresc sã-ºi depunã candidatura pentru postul scos la concurs sunt rugate sã trimitã pânã la 30 decembrie 2011 CV + scrisoare de intenþie, prin poºtã, fax sau e-mail la: Deva, Str.22 Decembrie, Nr.37, tel/fax: 0254/222.999, sau office@quasar.ro.

Cronica Vaii Jiului  

Nr. 20, 6 decembrie 2011

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you