2011-12-30 by Romwald Chezu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul I z Nr. 35

Cronica Vãii Jiului Vineri, 30 decembrie 2011

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

La mulþi ani Valea Jiului!

2012 Dragi concetãþeni, Fie ca Noul An 2012, sã vã gãseascã în liniºte ºi pace. Acum, la cumpãna dintre ani, doresc sã vã mulþumesc tuturor fiindcã ne-aþi fost aproape, în tot ceea ce am întreprins pentru municipiul Petroºani ºi ne-aþi susþinut în demersurile noastre. În numele Consiliului Local, al Primãriei municipiului Petroºani ºi al meu personal vã urez tot binele din lume, sãnãtate ºi fericire alãturi de cei dragi.

La mulþi Ani!

Tiberiu Iacob-Ridzi Primarul municipiului Petroºani

2 Diverse

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 30 decembrie 2011

Românii, pe ultimele locuri în privinþa zilelor libere legale

ngajaþii români se aflã pe ultimele locuri din lume în ceea ce priveºte numãrul de zile libere pe care le primesc în afara celor de concediu. În 2012 stãm mai bine ca anul acesta la zile libere legale, dar unele tot picã în weekend aºa încât din 11 doar 7 sunt în timpul

sãptãmânii ca sã ne putem bucura de ele cu adevãrat. Prima zi din an, 1 ianuarie 2012, ºi 1 Decembrie (ziua naþionalã) picã în weekend. Asta pe lângã cele douã sãrbãtori religioase (prima zi de Paºte ºi Rusalii), care sunt mereu duminica. Iatã care sunt zilele libere de care vom beneficia la anul. 1 ianuarie - duminicã 2 ianuarie - luni

15 aprilie - duminicã prima zi de Paºte 16 aprilie - luni - a doua zi de Paºte 1 Mai - marþi 3 iunie - duminicã prima zi de Rusalii 4 iunie 2012 - luni - a doua zi de Rusalii 15 august - miercuri Sfânta Maria 1 Decembrie - sâmbãtã 25 decembrie - marþi prima zi de Crãciun 26 decembrie - miercuri - a doua zi de Crãciun Situaþia s-ar putea îmbunãtãþi pentru cã existã douã propuneri legislative care au trecut deja de Senat ºi sunt spre adoptare la Camera Deputaþilor ce prevãd trecerea la sãrbãtori legale zilele de 24 ianuarie (Unirea Principatelor din 1859) ºi 30 noiembrie Sfântul Andrei, iar în 2012 aceste posibile zile libere picã în timpul sãptãmânii. Diana MITRACHE

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

ANUNÞURI

Director:

Vând douã apartamente compacte, strada Aviatorilor 32/33, echivalent 6 camere, douã bãi, hol, la parter, ideal pentru amenajarea de spaþiu comercial sau birouri, într-o zonã cu multe spaþii comerciale ºi cu potenþial. Telefon 0742.087.348

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Antena 1 6:00 Observator 8:00 'Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Între prieteni (r) 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct - Ediþie specialã 19:00 Observator 20:20 007: Viitorul e în mâinile lui 23:00 În puii mei

National TV 7:45 Dragoste dulce-amarã (r) 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:15 Baronii (r) 10:45 Clipuri 11:15 În cãutarea fericirii 12:30 Stars + Pub 13:00 Jeremiah 14:00 Clipuri 14:15 Destinul regelui (r) 15:45 Copii contra pãrinþi (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Suflete pereche 20:15 Ai tãi, ai mei ºi ai noºtri 22:15 Obligat sã ucidã 0:15 Resident Evil: Experiment Fatal

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Bulgãri de zãpadã (r) 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Fiica lui d'Artagnan 16:15 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:15 Incredibilele aventuri ale ursuleþului Panda 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Spartanul 22:45 Rãzboiul stelelor - O nouã speranþã 1:15 Regele orb

Prima TV 7:00 Casã, construcþie ºi

TVR 1

7:00 Telejurnal Matinal 8:10 Arca lui Noe 9:45 Spectacol de circ inter7:30 Levintza prezintã (r) naþional 8:00 În familie (s) (r) 10:10 Moºtenirea Domnului 9:00 Teleshopping Caragiale (r) 12:10 Zestrea românilor 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 12:40 Legendele palatului: 10:00 Întâlnirea inimilor (s) (r) Regele Geunchogo (r) 10:30 Cinci zile pânã mori (r) 14:00 Telejurnal 11:30 Trandafirii sãlbatici (s) 14:45 Desene animate Clubul Disney 12:30 Teleshopping 13:00 Sport, dietã ºi o vedetã (r) 15:30 M.A.I. aproape de tine 16:00 Legendele baletului rus 13:30 Teleshopping 17:00 Telejurnal 14:00 Puterea iubirii 17:30 La vie en rose 18:25 Legendele palatului: 16:00 Cãlãtoria (r) Regele Geunchogo 18:00 Focus 18 19:45 Sport 19:00 Focus Sport 20:00 Telejurnal 19:30 Cireaºa de pe tort 21:00 Lozul cel mare (live) 22:00 Retrospectivã politicã Redifuzare externã 20:30 Programul de protecþie 23:10 Trãdarea al prinþeselor 0:50 Jartele, dantele, amoruri, 22:30 Aterizare imposibilã voaluri ºi...can can: Moulin Rouge, în spatele cortinelor 0:30 Cinci zile pânã mori design (r)

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com) Dan CODREA Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Genu TUÞU, Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN,Gabriela RIZEA, Denis RUS

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 30 decembrie 2011

Blocul 13, blocul apropiaþilor lui Buhãescu n blocul ANL din Uricani, mai mult de jumãtate din chiriaºi nu locuiesc acolo, în timp ce sunt sute de familii cu mulþi copii, care nu au un acoperiº deasupra capului, deºi aveau cereri depuse pentru a avea o locuinþã de mai bine de 6-7 ani.

Mai mult, dacã se consultã lista cu cei care au obþinut locuinþã în blocul 13, cu uºurinþã se poate vedea cã 90% din oameni sunt angajaþi ai primãriei, rude ale acestora, membri PSD apropiaþi ai primarului Buhãescu ori

oameni care au locuinþe în alte localitãþi, cum este prietenul Frumoca, de exemplu. Mai mult, din lista menþionatã se poate vedea cã cererile pentru locuinþe au fost depuse la începutul anului trecut, în timp ce la Primãria Uricani erau înregistrate peste 600 de cereri pentru locuinþe, depuse chiar ºi în urmã cu 10 ani. Fane Bãutu, fost consilier local, spune cã nu este corect pentru cetãþenii oraºului Uricani ca cei care au primit casã acolo sã aibã alte locuinþe în proprietate sau nu locuiesc acolo, în timp ce alþii se roagã de ani buni sã aibã unde sã stea.

De asemenea, Bãutu a declarat, pentru Cronica Vãii Jiului ºi cine sunt cei care au primit locuinþe în blocul 13 pe ochi frumoºi. "Flori Claudia este ceva rudã de-a secretarului Primãriei Uricani, Flori Nelu. Minca Ana mai are un apartament al ei, iar Roºu Alina este fosta nevastã a unuia ºi aveau o grãmadã de apartamente. Jianu Sorina este fata fostului consilier Jianu, dar ea stãtea cu pãrinþii, Simion Ana Gabriela este contabilã la primãrie, dar ea are locuinþã în alt oraº. Frumoca Nicoleta este nevasta marelui patron Frumoca, Sultan Andreea este nora lui Miticã Ciubotaru, dar

ea avea unde sã stea, Pavelonesc Adrian este fratele ºefului Poliþiei Comunitare, Singuran Florin este bãiatul doamnei de la personal din primãrie, Axiniei Alina este ºefa de la Crucea Roºie, care stãtea în Vulcan, Pãtrãºcoiu Ionel avea apartament în bloc cu cinematograful, Mocanu Dãnuþ era cu calculatoarele în primãrie, Panþi Maria este fata locotenentului lui Buhãescu, Manulesc Elena are casã la Câmpu lui Neag, Carciu Peter stã la casã, în Bilugu, Pitul Alexandra este fata lui Mureºan, care e poliþist la economic ºi ea stã în Lupeni sau Vulcan; Scurtu Georgeta este purtãtoarea de

cuvânt a Uricaniului. Paiu este copilul unui alt locotenent al primarului", a declarat Fane Bãutu. În concluzie, mai mult de jumãtate din lista prezentatã, sunt apropiaþi ai primarului Dãnuþ Buhãescu. "Nu este corect ce s-a întâmplat, pentru cã în acel bloc stau numai 15 familii, pânã la 37 este cale lungã. Au mai fost vreo trei sau patru care au renunþat, dar au dat casele pe ºestache, nu se ºtie cui. Iar în tot acest timp, sunt foarte mulþi oameni care nu au unde sã locuiascã", mai spune Fane Bãutu. Anamaria NEDELCOFF

Universitatea din Petroºani - 2.500 de tone de pãcurã pentru Brad titate de peste 1,18 mica locuitorii municipiului uvernul a decis lioane de tone de cãrbune Brad sã aibã cãldurã în scoaterea din re"Centru Universitar de Sud"? G apartamente, în aceastã zerva de stat, sub formã energetic ºi 137.000 de

niversitatea din Petroºani ar putea deveni Centru Universitar de Sud, potrivit rectorului Universitãþii Tehnice din Cluj Napoca, Radu Munteanu, deºi rectorul UP Emil Pop pretinde cã nu s-a pus problema niciodatã dispariþiei instituþiei superioare de învãþãmânt.

Într-un articol ce a apãrut în ziarul Fãclia de Cluj din data de 24 decembrie

(http://www.ziarulfaclia.ro/rectorul-universitatii-tehnice-cluj-napocaeste-un-oras-europeanprin-excelenta/), rectorul UT Radu Munteanu susþine cã universitãþile vor lua configuraþiile unor reþele în viitor, iar Cluj-Napoca este un punct nodal al þãrii din acest punct de vedere. "În urmã cu o lunã, Universitatea Tehnicã a absorbit, prin fuziune, Universitatea de Nord din Baia-Mare. De la 1 ianuarie, la Baia-Mare va funcþiona "Universitatea Tehnicã Cluj-Napoca. Centrul Universitar de Nord". Avem discuþii foarte avansate pentru a face acelaºi lucru, dintr-o iniþiativã hunedoreanã,

cu oraºul Petroºani, care ar deveni, în principiu, "Centru Universitar de Sud". Am semnat ºi douã parteneriate care pregãtesc fuziunea prin absorbþie, în anii 2014 ºi 2015, a Universitãþii "1 Decembrie" din AlbaIulia ºi a Universitãþii "Petru Maior" din TîrguMureº cu institituþia clujeanã de învãþãmînt tehnic superior. Acestea sunt câteva coordonate care evidenþiazã cã municipiul Cluj-Napoca este un punct de atracþie deosebit pentru lumea intelectualã, fiindcã educaþia ºi cultura din acest oraº reprezintã ADN-ul lui", a afirmat rectorul Universitãþii Tehnice. Declaraþiile rectorului de la UT, Radu Munteanu vin însã sã-l contrazicã pe rectorul de la UP, Emil Pop, care, recent, într-o conferinþã de presã a declarat cã nu a negociat nimic, iar ideea pe care a avut-o a fost aceea de unire între cele douã universitãþi ºi nicidecum ca Universitatea Tehnicã din Cluj sã o absoarbã pe cea de la Petroºani. Marius MITRACHE

de împrumut, pânã la 31 octombrie 2012, a unor cantitãþi de cãrbune energetic ºi pãcurã pentru unele centrale electrice ºi termice aflate sub autoritatea Ministerului Economiei sau în administrarea unor autoritãþi locale, a anunþat purtãtorul de cuvânt al Guvernului. Pentru municipiul Brad a fost repartizatã cantitatea de 2.500 de tone de pãcurã, iar acest lucru s-a decis pentru ca populaþia sã nu îngheþe de frig în case îmn aceastã iarnã. "Este vorba despre o can-

tone de pãcurã pentru 17 operatori economici. Mãsura a fost luatã pentru asigurarea, pe perioada iernii, a energiei electrice ºi termice pentru populaþie", a declarat Ioana Muntean, purtãtorul de cuvânt al Guvernului. De asemenea, preºedintele PDL Hunedoara, Dorin Gligor, spune cã "prin decizia Cabinetului Boc, societãþii comerciale ACVACALOR S.A. Brad i-a fost repartizatã cantitatea de 2.500 tone de pãcurã, din rezerva de stat, sub formã de împrumut. Este o rezolvare de moment a situaþiei, pentru

iarnã. Pe viitor vor trebui gãsite, însã, din timp, soluþiile tehnice ºi economice pentru a se asigura confortul termic al brãdenilor". Din cauzã cã producerea agentului termic este foarte costisitoare la Brad, fiind fãrã cogenerare, administraþia publicã nu poate face faþã cheltuielilor. La începutul acestei ierni, primarul Florin Cazacu a declanºat chiar greva foamei pentru ca problema brãdenilor sã fie luatã în serios de Executiv. Car men COSMAN

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 30 decembrie 2011

De Crãciun au tãiat porcul de pe listã D

eºi pentru români cea mai bunã legumã în aceastã perioadã este porcul, iar restaurantele se întrec între ele pentru a oferi meniuri care de care mai gustoase viitorilor clienþi, vegetarienii din Valea Jiului au de suferit. Cel puþin la faptul cã de Crãciun sau Revelion nu vor putea fi într-un cadru organizat la masã, întrucât mese vegetariene nu se aflã în meniul localurilor care ºi-au anunþat oferta pentru sãrbãtorile de iarnã. Totuºi, cei care s-au hotãrât sã nu mai consume carne, dar ºi alte produse de origine animalã, spun cã sãnãtatea lor este una de fier de când au ales sã mãnânce altfel. Pentru cei care vor sã se documenteze cu privire la beneficiile ori dezavantajele unui astfel de stil de alimentaþie, internetul le oferã o grãmadã de variante, de sfaturi, de reþete, dar ºi mãrturii ale celor care de ani buni mãnâncã astfel. Despre motivaþiile celor care au renunþat la carne, ouã sau lapte, dar ºi despre meniurile de sãrbãtori, ne-au vorbit câþi-

va vegetarieni împãtimiþi, care, la vârste de 40-50 de ani, aratã cu cel puþin 10 ani mai tineri. Cât despre energie, este una explozivã. "Eu am renunþat la carne pentru cã ºi aºa nu mi-a plãcut foarte mult de-a lungul vieþii mele. În plus, gândeºte-te cã noi avem acasã animale, da? Când mãnânci carne de porc, de vitã sau de orice altceva, e ca ºi cum þi-ai mânca propriul animal de companie. Noi, oamenii, suntem ciudaþi. Plângem ºi suferim dacã animalele noastre de casã se îmbolnãvesc sau mor, dar nu avem nicio reþinere în a înfige furculiþa în alte animale care nu sunt cu nimic diferite faþã de cele pe care le iubim. Animalele pe care noi le mâncãm sunt ºi ele fiinþe capabile sã experimenteze plãcerea, frica, durerea. Toate aceste animale, fie cã sunt pui sau pisoi, purcei, cãþeluºi, viþei, trãiesc o paletã foarte largã de emoþii ºi þin la propria lor viaþã. Cu toate acestea, animalele pe care le mâncãm, pe care facem experimente sau pe care le exploatãm în alte feluri sunt tratate peste tot atât de abuziv, încât dacã le-ar fi aplicat un tratament de genul acesta câinilor ºi pisicilor, acesta ar constitui în multe þãri un capãt de acuzare pentru cruzime faþã de animale", ne spune hotãrâtã Lavinia Nica, vegetarianã convinsã de mai bine de 7 ani.

Ea mai spune cã de sãrbãtori, masa de Crãciun sau de Revelion poate cu siguranþã sã fie una bogatã, pentru cã ºi din legume se pot obþine adevãrate delicatese, dacã înveþi sã le combini cum trebuie sau în funcþie de imaginaþie. "Foarte sãnãtos este sucul verde, care conþine calciu, cupru, magneziu, o gamã largã de vitamine, potasiu, fibre, Omega 3 ºi ne ajutã organismul în detoxifiere, ne vindecã rãnile, ajutã la scãderea presiunii arteriale ºi are multe alte beneficii. Îl poþi face din spanac, salatã verde, frunze de grâu încolþit, frunze de ridichi, de morcovi, amestecat cu mere, banane, kiwi, portocale ori alte fructe, în funcþie de sezon. Se mai poate face salatã de boeuf, fãrã carne ori cu maionezã, pentru cei care consumã ouã, sarmale de legume, care mie îmi par mult mai bune decât cele cu carne", ne povesteºte Lavinia, entuziasmatã. Are 35 de ani, dar aratã cu 10 ani mai tânãrã, debordeazã

de energie, de vitalitate ºi þine sã ne împãrtãºeascã informaþiile, experienþele ºi convingerile ei, însã nu tuturor, ci doar celor care se aratã cu adevãrat interesaþi. Însã se mai pune ºi problema legatã de costuri… unele legume, pe perioada iernii, au preþuri foarte ridicate. "Da, într-adevãr, aici este o problemã. Costã destul de mult, roºiile sunt la 8 lei, dovleceii la 6-7 lei, dar asta este. Sãnãtatea costã ºi cred cã mai puþini bani dau pe mâncare sãnãtoasã decât pe medicamente ºi spitalizare. Eu aveam hipertensiune arterialã, un început de diabet ºi tot felul de alte suferinþe care apãreau peste noapte. Am citit o carte, "Studiul China", care m-a îngrozit. Acolo se aratã fapte, studii pe viu, ce se întâmplã dacã mãnânci carne… ºi am renunþat. Mi-a fost greu la început, dar dupã vreo trei luni nu mã mai interesa mirosul de mici. Ei, vreau sã îþi spun cã sunt vegetarianã de 5 ani ºi mã simt extraordinar, nu mai am

probleme de sãnãtate. Intenþionez sã trec cât de curând la o alimentaþie bazatã exclusiv pe cruditãþi. Dar da, e pãcat cã acum, de Revelion, noi nu putem sã mergem cu prietenii într-un cadru organizat, fiindcã peste tot se serveºte carne. Iar eu nu am încredere în preparatele lor", ne mãrturiseºte Geta Viºan. Cât despre atitudinea familiilor ºi prietenilor celor douã femei, ele ne povestesc amuzate cum toatã lumea a crezut cã s-au îmbolnãvit. "A venit mama, de la þarã, cu gãini ºi cu ouã în geantã, sã îmi dea sã mãnânc. Era gata sã îºi taie toate animalele din curte… spunea cã am înnebunit. A fost comic, dar ºi stresant totodatã, pânã am reuºit sã-mi conving familia cã nu am nimic, cã asta am ales. A fost un chin sã gãtesc ani întregi câte douã feluri de mâncare, fiindcã soþul meu se încãpãþâna sã mãnânce carne… a renunþat ºi el de vreo doi ani ºi vede schimbãrile. Cât despre prieteni… ºtii cã mi-am pierdut astfel de oameni, care au crezut cã am intrat în cine ºtie ce sectã?", povesteºte Lavinia râzând. "Pe mine m-au lãsat în pace, sã vadã cât mã þine… ºi în cele din urmã au capitulat prietenii ºi familia. Unii au ales calea mea, alþii zâmbesc înþelegãtori. La mine a fost mai simplu", spune Geta. Anamaria NEDELCOFF

Meniul VMG-iºtilor din Petroºani

Comunicat de presã Donaþiile de la "Fabrica lui Moº Crãciun" au ajuns la persoanele nevoiaºe Donaþiile fãcute de petroºeneni în cadrul campaniei "Fabrica lui Moº Crãciun", desfãºuratã în prima parte a lunii decembrie, au ajuns la persoanele nevoiaºe din municipiul Petroºani. În cadrul acesteia, au fost colectate haine, alimente, jucãrii ºi produse de igienã perso-

nalã. Din acestea, au fost realizate 400 de pachete pentru familii cu copii, precum ºi persoane singure. Pachetele au fost distribuite prin intermediul instituþiilor de învãþãmânt, al Serviciului Public Local de Asistenþã Socialã din cadrul Primãriei Municipiului Petroºani, precum ºi al bisericilor. Campania a fost un succes, peste 1000 de persoane implicându-se, atât în acþiunea de colectare a donaþiilor ºi sortarea acestora, cât ºi la realizarea pachetelor. Cu ajutorul acestora, s-a promovat munca de voluntariat printre petroºeneni ºi au fost ajutate familiile nevoiaºe, în preajma sãrbãtorilor de iarnã. "Fabrica lui Moº Crãciun" a fost un obiectiv important în cadrul Proiectului "ÎnfrãþireVoluntariat-Cooperare", implementat de Primãria Municipiului Petroºani. Simultan, aceeaºi campanie s-a derulat ºi în oraºul austriac Wolfsberg, iar donaþiile colectate acolo au ajuns la Petroºani ºi urmeazã sã fie distribuite în perioada urmãtoare.

ãracii din Petroºani au un meniu mai special de sãrbãtori. Primãria, prin Serviciul de Asistenþã Socialã, a distribuit în aceastã sãptãmânã cele 112 porþii cu hranã rece ºi semipreparatã, pentru ca ºi cei mai nãcãjiþi oameni sã poatã pune ceva pe masã de sãrbãtori.

"Meniu pe perioada sãrbãtorilor de iarnã din acest an conþine pâine, cozonac, salam, costiþã afumatã, slãninã, carne Mulþumim tuturor celor care s-au implicat! de porc, margarinã, pateuri, cârnãciori cu Primarul Municipiului Petr oºani fasole, conserve de Tiberiu Iacob-Ridzi porc, mazãre, pulpe de pui ºi castraveþi",

ne-a declarat Cristina Mraz, ªef Serviciul de Asistenþã Socialã Petroºani. Dupã sãrbãtori din luna ianuarie, la Cantina Socialã se va relua distribuirea hranei calde. Celelalte primãrii din Valea Jiului au fãcut la fel.

Au distribuit pachete pentru beneficiarii venitului minim garantat, care conþin, pe lânã dulciuri pentru copii, ºi câteva alimente ºi conserve. Luiza ANDRONACHE

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 30 decembrie 2011

Bani pentru retehnologizarea Termocentralei Paroºeni

ermocentrala Paroºeni va beneficia de schimbarea tehnologiei de colectare ºi depozitare a zgurii, în urma semnãrii contractului de finanþare între România ºi Banca Europeanã de Investiþii (BEI). Contractul a fost semnat de Secretarul de stat în Ministerul Economiei, Comerþului ºi Mediului de Afaceri, Claudiu Constantin Stafie, ºi vizeazã

subîmprumutarea acestuia cãtre S.C. Electrocentrale Paroºeni S.A. pentru proiectele de investiþii de mediu "Schimbarea tehnologiei actuale de colectare, transport ºi depozitare a zgurii ºi cenuºii" ºi "Instalaþie de desulfurare a gazelor de ardere". Valoarea contractului este de 32,65 milioane de euro, prin acest împrumut BEI sprijinind România în efortul sãu de a reduce pe termen lung emisiile de dioxid de sulf ºi poluarea cauzatã de depozitarea cenuºii ºi zgurii cu apã în exces. Investiþia constã în înlocuirea vechiului sistem de

Lucruri promise ºi repromise, la Petroºani. Alba -neagra cu Piaþa Dacia

ulte lucruri s-au promis în 2011, iar dacã a fost cu putinã s-au fãcut, iar dacã nu, primarii s-au scuzat ºi au promis pentru la anul. La Petroºani, spre exemplu, de reabilitarea Pieþei Agroalimentare Dacia din Cartierul Aeroport, se vorbeºte de câþiva ani. Mai serios, însã, din primãvara lui 2011. Atunci, edilii afirmau cã acest obiectiv se va realiza integral cu bani publici ºi nu cu fonduri proprii ale Administraþiei Pieþelor. Din luna martie ºi pânã acum, însã, s-au tot dat termene de începere a lucrãrilor, însã în teren nu s-a întâmplat mai

nimic. "Pentru cã a fost aceastã situaþie cu Administraþia Pieþelor. Iniþial, investiþia trebuia realizatã de aceasta, dar dupã aceea s-a constatat cã nu existã bani în buget. Proiectul a fost trecut în bugetul local ºi sigur, lucrurile au durat puþin. Dar, colegii mei care se ocupã de aceastã problemã m-au asigurat cã documentaþia este pregãtitã, astfel cã în primele zile ale anului 2012 va fi urcatã pe Serviciul Electronic de Achiziþii Publice ºi va fi efectuatã licitaþia ", ne-a declarat Nicolae Taºcã, purtãtor de cuvânt Primãria Petroºani. Astfel, tragem concluzia cã dacã anul acesta nu s-a putut, nu e târziu nici la anul sau….când o fi. Mai bine mai târziu decât niciodatã. Luiza ANDRONACHE

Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera

depozitare a cenuºii cu un system hidraulic modern. Astfel, 25.000 de tone de dioxid de sulf vor fi eliminate anual din gazele de ardere, având un impact pozitiv asupra protecþiei

mediului. Proiectul are, de asemenea, un important impact pozitiv macroeconomic, asigurând continuitatea funcþionãrii cen-

tralei ºi, astfel, asigurarea necesarului de energie electricã ºi termicã pentru 200.000 de locuitori din Valea Jiului ºi pãstrarea locurilor de muncã în unitãþile de profil din aceastã zonã. În plus, pe perioada implementãrii proiectului, urmeazã a fi generate un numãr de aprox. 300 locuri de muncã temporare. Implementarea Proiectului se va face de cãtre S.C. Electrocentrale Paroseni S.A, finalizarea sa fiind anticipatã pentru sfârºitul anului 2015. Car men COSMAN

Controale la petardele hunedorenilor

oliþiºtii hunedoreni au organizat peste 75 de controale punctuale pentru prevenirea, constatarea ºi combaterea neregulilor în domeniul operaþiunilor cu obiecte artizanale ºi de distracþie pe bazã de amestecuri pirotehnice. În perioada urmãtoare, poliþiºtii anunþã cã vor intensifica aceste controale.

Nu mai puþin de trei dosare penale au fost întocmite de poliþiºti, în urma controalelor efectuate, contravenienþii fiind din Deva, Lupeni ºi Haþeg. Aceºtia sunt cercetaþi pentru comiterea infracþiunii de operaþiuni interzise cu articole pirotehnice, fapte prevãzute ºi pedepsite de 37 alin. 3 din Legea 126/1995 ºi au aplicat douã sancþiuni contravenþionale în valoare de 4.500 lei, fiind totodatã ridicate în vederea confiscãrii 7.462 de bucãþi articole pirotehnice din categoriile I ºi II. La ultimul control, efectuat în Piaþa Agroalimentarã din Deva de cãtre poliþiºtii Serviciului Arme, Explozivi, Substanþe Periculoase ºi cei ai Biroului Ordine Publicã Deva, a fost aplicatã o sancþiune contravenþionalã în valoare de 4.500 unei persoane care oferea

spre comercializare articole pirotehnice care nu aveau inscripþionate pe ambalaj instrucþiunile de folosire în limba românã. Pentru prevenirea ºi evitarea evenimentelor negative (accidentãri sau autoaccidentãri), generate de nerespectarea prevederilor legale care reglementeazã deþinerea ºi folosirea articolelor pirotehnice de cãtre persoanele fizice în perioada sãrbãtorilor de iarnã, poliþiºtii Serviciului Arme, Explozivi, Substanþe Periculoase reamintesc câteva dintre prevederile legale: Persoanele fizice nu pot confecþiona, deþine, comercializa, importa, folosi sau executa orice altã operaþiune cu articole pirotehnice din clasele/categoriile II-IV, T.1 ºi T.2.; persoanele fizice pot deþine si folosi articole pirotehnice din categoria I (cunoscute sub urmãtoarele denumiri comerciale: focuri bengale, chibrituri bengale beþiºoare pocnitori de crãciun, jerbe, granule scânteietoare, chibrituri detonante, pocnitori de petreceri, ºerpi, scântei, pocnitori cu confeti ºi bombiþe explozive) tot timpul anului, dar nu le pot confecþiona, importa sau comercializa; Articolele pirotehnice achiziþionate în vederea folosirii trebuie sã aibe inscripþionat marcajul CE, categoria din care fac parte, instrucþiunile de folosire, termenul de garanþie, precum ºi pericolele care apar la

pãstrarea, depozitarea, manipularea sau folosirea lor. De asemenea, poliþiºtii hunedoreni reamintesc faptul cã folosirea articolelor pirotehnice SE INTERZICE în urmãtoarele situaþii: între orele 24,00 ºi 6,00, cu excepþia perioadelor autorizate, precum ºi a evenimentelor de interes local, naþional sau internaþional, în baza aprobãrii autoritãþilor locale; la o distanþã mai micã de 50 m de construcþiile de locuinþe cu pânã la 4 niveluri ºi la mai puþin de 100 m faþã de cele cu peste 4 niveluri; la o distanþã mai micã de 500 m de instalaþiile electrice

de înaltã tensiune, de locurile de depozitare ºi livrare a combustibililor lichizi sau solizi, de instalaþiile de gaze; la o distanþã mai micã decât cea prevãzutã de reglementãrile în vigoare pentru obiectivele chimice ºi petrochimice ori pentru alte obiective care prezintã pericol de incendiu sau explozie; în locurile în care existã riscul producerii de alunecãri de teren, avalanºe sau cãderi de pietre; pe drumurile publice deschise circulaþiei rutiere, pe aleile pietonale ºi în spaþii deschise cu aglomerãri de persoane; la o distanþã mai micã de 500 m de pãduri. Car men COSMAN

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 30 decembrie 2011

De Revelion, petrecem în stradã

i în noaptea dintre ani, hunedorenii vor petrece în stradã. Chiar dacã a fost un an în care criza financiarã a afectat multe domenii, administraþiile publice locale s-au gândit sã ofere localnicilor câteva momente de distracþie ºi relaxare.

Spectacole de muzicã uºoarã ºi popularã, dar ºi focuri de artificii. Aºa vor întâmpina o parte dintre hunedoreni Anul Nou, dacã decid sã iasã în stradã, la spectacolele pregãtite de administraþiile publice. La Deva, trecerea dintre ani va fi marcata de un concert în aer liber, susþinut în faþa Casei de Culturã "Drãgan Muntean" ºi de un foc de artificii.

Spectacolul va începe la orele 23:30 ºi va fi susþinut de Ansamblul Banatul din Timiºoara, având ca solist pe Ovidiu Nichita. Concertul va continua cu artiºti locali, iar la miezul nopþii este programat un foc de artificii, însoþit de câte o cupã de sºampanie, oferitã de Primãria Municipiului Deva. La Petroºani, administraþia publicã localã a renunþat anul acesta la ºampania pe care o împãrþea celor care participau la revelionul organizat în stradã, dar, în schimb, Anul Nou va fi întâmpinat cu voie bunã, precum ºi cun un spectacol de muzicã uºoarã ºi unul de muzicã popularã. În total, pentru acest eveniment s-au alocat de la bugetul local 25.000 de lei. Concertul va începe la orele 22.00, pe scena amplasatã în faþa primãriei, iar capete de afiº sunt Mariana Anghel - la muzicã popularã, respectiv Celia, la spectacolul de muzicã uºoarã. Iar trecerea dintre ani va fi marcatã de un

spectaculos foc de artificii. ªi vulcãnenii petrec în stradã, alãturi de Laura Lavric, însã municipalitatea a pregãtit ºi un concert de muzicã uºoarã susþintu de artiºti locali ºi de trupa Color. Un spectacol care a costat administraþia publicã localã 10.000 de lei ºi din care nu va lipsi focul de artificii.

Nici edilii din Uricani nu au vrut sã treacã în noul an fãrã un moment special pregãtit în acest sens un spectacol de muzicã popularã, susþinut de Veta Biriº, iar în ceea ce priveºte muzica uºoarã scena aparþine talentelor locale. Car men COSMAN

Cronica Vãii Jiului  Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?  Vrei sã te dezvolþi?  Vrei sã-þþi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?  Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

Cerºetoria, combãtutã dupã principiul "luare ºi dare de mitã"

iscã închisoarea între ºase luni ºi doi ani persoanele care practicã cerºetoria, iar persoanele care dau bani cerºetorilor vor fi amendaþi cu sume cuprinse între 300 ºi 600 lei. Îndureraþi nevoie mare cã cerºetorii au fãcut ca România sã fie blamatã în lume, unii parlamentari au gãsit de cuviinþã sã punã capãt cerºetoriei din faºã. Adicã de aici, de acasã. Ca urmare, un deputat PDL, ªtefan Pirpiliu, a înaintat un proiect de lege care interzice cerºetoria ºi care prevede pedeapsa cu închisoarea între ºase luni ºi doi ani pentru persoanele care practicã aceastã activitate. ªi nu

numai atât, pentru cã vor fi sancþionaþi cu amenzi între 300 ºi 600 de lei cei care dau bani cerºetorilor. Principiul este acelaºi ca la luarea ºi darea de mitã, chiar dacã cererea/luarea se face extrem de transparent, în vãzul tuturor. Conform proiectului, cerºetorul este "persoana care solicitã publicului ajutor material", iar cerºetoria este "acþiunea de a cerºi ºi rezultatul ei; strângere de bani ca mijloc de existenþã". "Obþinerea de bani prin cerºetorie de cãtre o persoanã constituie infracþiune ºi se pedepseºte cu închisoarea de la ºase luni la doi ani", se aratã în proiect. De asemenea, "darea de bani cãtre o persoanã care practicã cerºetoria constituie contravenþie ºi se pedepseºte cu amendã de

la 300 la 600 lei", iar sumele de bani obþinute prin cerºetorie se confiscã. De aplicarea prevederilor acestei legi ar urma sã se ocupe autoritãþile cu atribuþii în domeniul asigurãrii ordinii ºi liniºtii pub-

lice. Deputatul de Valea Jiului, Cristian Resmeriþã, susþine cã nu aceasta este metoda de combatere a cerºetoriei ºi cã acest proiect este aproape neserios.

"În aceastã perioadã, când multã lume moare de foame, este nevoie de iniþiative serioase, care sã ducã la creºterea nivelului de trai al populaþiei, de asigurare a unui minim necesar. Pentru cã acel proiect specificã faptul cã cel pus în situaþia de a cerºi o face pentru <strângere de bani ca mijloc de existenþã>. Ca urmare soluþia este ca românii sã nu mai fie puºi în situaþia de a cerºi, pentru cã atunci când un pãrinte are copii acasã ºi nu are ce le pune pe masã, este împins de nevoie sã cearã ajutor public" - a declarat deputatul Cristian Resmeriþã. Chiar aºa, cum rãmâne cu solidaritatea umanã despre care ne þineau lecþii conducãtorii actuali? Ileana FIRÞULESCU

ADRESA NOASTRÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

Petrila: Centru de sãnãtate în loc de spital entrul multiC funcþional de sãnãtate de la

Petrila s-ar putea deschide de la 1 februarie. Aceasta este prognoza datã de reprezentanþii unitãþii de sãnãtate din Petrila pentru anul viitor. Locul spitalului care s-a închis la Petrila va fi luat de un centru multifuncþional de sãnãtate, care va funcþiona de la 1 februarie. Deja au fost obþinute toate aprobãrile ºi,practic, cu a doua lunã

a anului 2012, bolnavii din estul Vãii Jiului nu vor mai face naveta la Petroºani pentru consultaþii de specialitate. "Am primit asigurãri cã termenul limitã de pornire a activitãþii va fi 1 februarie. Avem toatã documentaþia aprobatã ºi cu acea datã vom primi bolnavii în centrul de zi ºi la cabinetele de specialitate", spune Emauel Andronache, reprezentant al spitalului. La Centrul multifuncþional de sãnãtate vor fi cel mai probabil maxim 20 de paturi ºi 8 cabinete cu medici de la

diferite specializãri, un laborator de analize medicale, iar medicii care vor da consultaþii sunt cei de la Spitalul de Urgenþã din Petroºani. Spitalul de boli cronice din Petrila este singura unitate medicalã din Valea Jiului care a fost închisã în urma restructurãrii sistemului sanitar din þarã. Medicii au fost distribuiþi la mai multe spitale din zonã, iar de anul viitor bolnavii vor avea ºanse sã fie consultaþi ºi în oraºul lor. Diana MITRACHE

Actualitate 7

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 30 decembrie 2011

De Revelion, petrecem în stradã

Cronica Vãii Jiului  Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?  Vrei sã te dezvolþi?  Vrei sã-þþi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?  Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

Cerºetoria, combãtutã dupã principiul "luare ºi dare de mitã"

lice. Deputatul de Valea Jiului, Cristian Resmeriþã, susþine cã nu aceasta este metoda de combatere a cerºetoriei ºi cã acest proiect este aproape neserios.

ADRESA NOASTRÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

Petrila: Centru de sãnãtate în loc de spital entrul multiC funcþional de sãnãtate de la

Actualitate 7

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 30 decembrie 2011 ::.. FOTBAL. INTERVIU ..::

enþ cu

MÂNA Tragem linie

u cã am avea nu-ºtiuce bilanþ de performanþã, dar este un sfârºit de an. Prost, unul mai prost ca niciodatã pentru sportul Vãii Jiului, cu o singurã excepþie majorã dacã vreþi, cea a echipei de rugby ªtiinþa Petroºani, care a revenit în Superligã, la care am putea adãuga succesele unor sportivi de la gimnasticã sau tir cu arcul ºi fotbal-tenis, handbal chiar, dar toate astea la nivel de copii ºi juniori. Nici presa sportivã nu se poate lãuda cu mari succese, loc în care ambiguitatea ºi scrisul pe genunchi ºi de pe unde radio a fost primordial. Lipsa de prim-plan a performanþelor sportive a dus ºi la amputarea presei de sport locale, care de cele mai multe ori a bãtut câmpii pe alte tarlale... Un an 2011 sec, fad, trist, în care ne-am îmbãtat cu apa rece a "Mioriþei" româneºti, lucrarea în versuri de cea mai mare lipsã de noimã literarã. N-am descoperit în acest an decât, eventual, gaura la covrig ºi inversul la cârlig. A proliferat nonvaloarea, din pãcate, ºi amatorismul. Nici mãcar nu sperãm la mai bine. Dar, oricum ar fi, trebuie sã tragem linie. Poate cã, anul care vine, o sã fie ºi mai bine...

"La Târgu Jiu mã simt mai aproape de casã"

ihai Pintilii ar fi putut deveni un jucãtor emblematic la Jiul Petroºani. Jucãtorul nãscut la Iaºi, pe 9 noiembrie 1984 a debutat în Divizia "A" la Jiul, într-un meci Oþelul Galaþi Jiul 2-1, la 31 martie 2007. A rãmas în continuare ºi în Divizia "B" pânã la "scufundarea" corabiei, în toamna lui 2009, când Jiul s-a retras din campionat. Pintilii s-a dus la Internaþional Curtea de

Argeº pentru o perioadã scurtã, venind apoi la Pandurii Tg. Jiu, unde a devenit un jucãtor de bazã. Reporter: De ce la Pandurii ºi nu la alþii? Mihai Pintilii: Nu mã intereseazã la acest moment aºa-zisele echipe mari, la Târgu Jiu mã simt mai aproape de casã, sunt doar 50 km pânã la Petroºani, acolo unde mi-am întemeiat o familie. Fotbalistic, sunt legat de Jiul, pentru începuturile mele iar acum nu existã decât o echipã, Pandurii Tg. Jiu. Rep.: Suntem la final de 2011. A fost un an bun? M.P.: Cel mai bun!

Am alcãtuit o echipã omogenã la Tg. Jiu, fapt ilustrat de locul 6 ocupat la finele turului. Suntem o echipã unitã, avem un antrenor, Petre Grigoraº, de un caracter deosebit, ne putem gândi cu curaj la un loc european. Antrenorul Grigoraº are un mare rol în reuºita coeziunii echipei Pandurii. Rep.: Dar cu Naþionala? M.P.: Face parte tot din reuºitele anului 2011. Nu este atât de uºor sã ajungi de la Pandurii la Naþionalã, dar iatã cã mi-a ieºit! Este un motiv în plus sã fiu extrem de exigent cu mine însumi. Ne aºteaptã o campanie nouã în anul

2012 ºi trebuie multã rigurozitate. Rep.: Despre Jiul? M.P.: Aºa cum am mai spus, rãmâne pentru mine echipa care m-a lansat ºi de ce nu, care m-a impus. Îmi aduc aminte cu plãcere de coechipierii mei din 2009, Hotoboc, Mircea Gheorghe, Gabi Apetrei, Adi Câmpeanu, Gheþi sau Andrei Antohi, de

antrenorii Puiu Antohi sau Daniel Timofte sau Ghiþã Poenaru. Din pãcate, în raport cu tradiþia echipei, Liga a III-a nu este cea fireascã pentru Jiul. Cred cã Jiul ar putea ºi trebuie sã revinã acolo unde îi este locul. Poate cã la anul se vor gãsi soluþiile cele mai bune pentru a readuce echipa mãcar la nivelul eºalonului secund.

::.. FOTBAL. JUNIORI ..::

Jiul, de douã ori pe podium

Cele douã grupe de juniori mici ai Jiului, juniori E (gr. 2001 ºi gr. 2002), au participat la Deva, la o competiþie dotatã cu Cupa "Crãciunului". Sportivii antrenaþi de Damian Militaru ºi Daniel Huza au reuºit partide bune, disputând jocuri care le-au adus cupe ºi

diplome. Astfel, echipa de juniori E (gr. 2002), Jiul a ajuns în finalã cu echipa din Abrud, pierzând cu 0-2, dar cu bucuria, totuºi, a unui loc 2. Juniorii (gr. 2001) au evoluat în finala micã, pentru locurile 3 ºi 4 în compania celor de la Corvinul Hunedoara. Dupã timpul regulamentar de joc (30 minute), scorul era de 2-2, golurile jiuliste fiind marcate de ªtefãnoaia. S-au executat lovituri de departajare dar Jiul a fãcut contestaþie pentru cã hunedorenii au folosit un portar nãscut în anul 2000, câºtigând astfel la "masa verde" cu 3-0 ºi

implicat locul 3. "A fost un test binevenit pentru copiii noºtri - preciza Damian Militaru - obiºnuiþi în campionat sã joace numai cu echipe din Valea Jiului. Am demonstrat astfel faptul cã avem potenþial ºi jucãtori talentaþi, dându-ne speranþe cã vom putea accede într-un viitor apropiat pe alte paliere ale performanþei" a precizat Militaru.

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 30 decembrie 2011

Open Race Retezat 2012 - în februarie, la Uricani n perioada 10-12 Lupeni, Petroºani, 2012, Uricani, ºi-au anunþat Îoraºulfebruarie deja participarea. Uricani va fi gazda primei ediþii a Open Race Retezat, o competiþie de schi de turã, destinatã tuturor iubitorilor acestui sport din întreaga þarã. În acea perioadã, sportivi amatori sau avansaþi din Zãrneºti, Braºov,

Organizor al acestei competiþii este preºedintele Comisiei de Schi Alpinism a României din cadrul Federaþiei Române de Alpinism ºi Escaladã (FRAE), prof. Sorin Sanda. Acesta spune cã prin iniþiativa sa se doreºte promovarea Uricaniului, dar ºi a zonei turistice Câmpu lui Neag

- Cheile Buþii (unde nu existã pârtii de schi amenajate), dar ºi a acestui sport care în ultimii ani a luat o tot mai mare amploare. "Traseul va dura cam trei ore ºi startul va fi dat de pe DN66A, în zona Scorota Seacã-Drãgºan- vârful Piule Cheile Buþii. Mã aºtept sã vinã toþi cei care îndrãgesc schiul de turã. Din þarã s-au anunþat deja sportivi amatori, dar ºi profesioniºti din Zãrneºti ºi Braºov, iar cei din Lupeni, Petroºani ºi Uricani abia aºteaptã luna februarie", a declarat Sorin Sanda. Cât despre competiþia în sine, Sorin Sanda mai spune cã traseele vor fi balizate, iar echipamentul trebuie sã fie cel specific schiului de turã. Bineînþeles, participanþii trebuie sã ºtie sã schieze. "Nu este prima datã când am organizat o astfel de competiþie în Valea Jiului, dar este prima în Uricani. Am ales sã

organizez o competiþie de schi de turã pentru cã este un sport pe care eu îl îndrãgesc foarte mult ºi care are din ce în ce mai mulþi adepþi. Ca echipament, participantul trebuie sã aibã schi de turã, legãturã de turã, piele de focã, clãpar de turã, beþe de schi ºi îmbrãcãminte adecvatã. De

fapt, cei care practicã schi de turã ºtiu ce le trebuie. O altã parte beneficã este cã oamenii se vor caza în zona Câmpu lui Neag, Cheile Buþii, ceea ce va aduce un surplus de bani pentru pensiunile din zona amintitã", mai spune Sorin Sanda. Anamaria NEDELCOFF

Iuliu Winkler : 2012 - anul creºterii economice

uroparlamentarul hunedorean Iuliu Winkler spune cã anul care vine trebuie sã fie anul creºterii economice pentru România. Acest fapt ar fi posibil, potrivit politicianului european, în urma unor calcule economice.

În cadrul unei conferinþe susþinutã la Deva, Winkler a spus cã, având la bazã prognoza de iarnã a Comisiei Europene, perspectiva de creºtere economicã a României este de 2,1% din PIB în anul 2012 în timp ce aceeaºi perspectivã de creºtere la nivelul Uniunii Europene a fost stabilitã la

0,6%. Ambele predicþii au fost reevaluate dupã ce în toamna acestui an Comisia Europeanã era mai optimistã, atât în cazul României (3,5%-4%) cât ºi în cazul UE (1,9%). De asemeni, Comisia Europeanã apreciazã cã România beneficiazã actualmente de încrederea investitorilor, finanþându-se stabil atât pe piaþa internã cât ºi pe pieþele externe, a explicat parlamen-

tarul european, considerând cã "în aceste condiþii România poate sãºi asigure creºterea economicã sustenabilã în anul 2012". "Dupã pãrerea mea vor exista trei motoare ale creºterii economice în perioada urmãtoare: exporturile ºi producþia industrialã, investiþiile, în special cele prioritare aflate pe lista celor 60 de proiecte importante prezentate de cãtre Guvern, ºi în

sfârºit relansarea din sectorul construcþiilor. Anul 2012 este crucial pentru intrarea într-un nou ciclu de creºtere pentru urmãtorii 5-7 ani. Acest lucru înseamnã ºi reluarea dezvoltãrii convergente cu Uniunea Europeanã în condiþiile în care azi România se aflã pe o traiectorie divergentã cu UE" - a spus Iuliu Winkler. Diana MITRACHE

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Vulcan: B-dul M.Viteazu Bl. 17, parter Tel: 0254-570 430 Email: contact@veritascom.ro

10 Diverse

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 30 decembrie 2011

Atenþie cum circulaþi. Zãpadã ºi polei în Hunedoara

SC EURO JOBS SRL

raficul auto s-a desfãºurat cu greutate pe mai multe porþiuni de drumuri naþionale din judeþul Hunedoara, care au fost acoperite de zãpadã sau de polei. Potrivit Companiei Naþionale de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale, pe DN 7A, la km 91+000 - 100+000 Groapa Seacã - Jieþ , zãpada mãsura, ieri, 2-3 cm, iar pe DN 66A km 35+000-47+000, în zona Câmpu lui Neag, drumul era umed cu porþiuni de zãpadã îmbibatã. Pentru a preîntâmpina producerea unor evenimente rutiere, în judeþul

Ia-þi diplomã fãrã sã faci curs !!!

Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinile sau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitã ocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doar câteva zile!!!

SC EURO JOBS SRL

Hunedoara s-a acþionat cu 14 utilaje ºi s-au rãspandit 34 tone material antiderapant. În condiþii de ceaþã sau carosabil umed, poliþiºtii Serviciului Rutier le reamintesc ºoferilor câteva reguli generale, a cãror respectare poate evita implicarea în evenimente rutiere nedorite. Astfel, se recomandã utilizarea luminilor de întâlnire ºi ceaþã pe toate categoriile de dru-

muri; deplasarea cu vitezã redusã, adaptatã condiþiilor de drum ºi trafic; evitarea efectuãrii depãºirilor, care în asemenea condiþii meteo-rutiere se dovedesc extrem de periculoase; mãrirea distanþei de siguranþã dintre vehicule. "De asemenea, pietonilor le recomandãm sã evite pe cât posibil folosirea pãrþii carosabile mai ales dupã lãsarea întunericului ºi în condiþii de vizibilitate redusã. Totodatã, pietonii vor trebui sã se asigure temeinic înaintea traversãrii drumurilor ºi sã procedeze la efectuarea acestora numai dupã ce sunt siguri cã traversarea se poate face în condiþii de siguranþã", a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Car men COSMAN

HOROSCOP

s-a acreditat pentru certificarea competenþelor (cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decât cele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi la urmatoãrele tarife: -PAVATOR - 450 lei -INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei -TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei -LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei -OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei -INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªI GAZE - 550 lei -CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLE TEXTILE - 550 lei -MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASAMENTE - 550 lei -CIOBAN - 550 lei -BUCÃTAR - 600 lei -COSMETICIAN - 650 lei

FII PRIMUL CARE PROFITÃ DE ACEASTÃ OFERTÃ!

Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare în Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1 Uricani la sediul P.A.P.I Vulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora Lucaciu Aninoasa la sediul P.A.P.I Petrila la Centrul de Afaceri Ne puteþi contacta ºi la numerele: Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019 Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu) 0731.301.162

ANGAJÃRI Societate comercialã angajeazã buldoexcavatorist cu experienþã. Relaþii la telefon: 0254.548.068

organizeazã ºi pentru persoanele care nu au competenþe dobândite anterior urmãtoarele: CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃ Nivel I (3 luni) Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 lei Editor imagine - 60 ore - 550 lei Contabil - 120 ore - 500 lei Ghid montan - 120 ore - 600 lei Maseur (iniþiere) - 45 zile - 450 lei Lucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni 450 lei Lucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 lei Asfaltator - 3 luni - 450 lei Îngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 lei Îngrijitoare copii - 3 luni - 550 lei Sudor electric - 3 luni - 550 lei Sudor oxigaz - 3 luni - 550 lei Gaterist la tãiat buºteni - 3 luni - 550 lei Nivel II (5 luni) Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 lei Zidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 lei Izolator - 5 luni - 550 lei Montator pereþi ºi plafoane din ghips carton - 5 luni - 550 lei Electrician exploatare medie ºi joasã tensiune - 5 luni - 550 lei Lãcãtuº mecanic - 5 luni - 550 lei Administrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei

Înscrierile pentru cursuri se fac în luna decembrie, anul curent la sediul firmei sau online pe www.eurocalificare.ro Pentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi la sediul SC EURO JOBS SRL. Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud. Hunedoara sau tel/fax: 0354.108.516 0354/100.019 mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu) 0731.301.162 online: www.euro-jobs.org e-mail: office@euro-jobs.org

VÂNZÃRI Vând apartament 3 camere, situat în Petroºani, cu multiple îmbunãtãþiri, blocurile noi (în zonã de dezvoltare turisticã). Preþ 28000 euro negociabil. Relaþii la tel.0769784520 Vând teren în suprafaþã de 800 metri pãtraþi intravilan, în zona Brãdet. Telefon 0727150264

3 0 d e c e m b r i e 2 0 11

Din punct de vedere sentimental lucrurile nu evolueazã aºa cum îþi doreºti. Este posibil ca partenerul de suflet sã aibã unele probleme de sãnãtate, dar acestea se vor rezolva cu rapiditate. Ai multã treabã pe acasã ºi nu reuºiþi sã te mobilizezi.

Pe acasã vor fi multe de fãcut, dar vei gãsi soluþii pentru a-þi mai pãstra ceva timp ºi pentru divertisment. Curiozitatea te va împinge sã intri în vorbã cu o persoanã care þi-ar putea furniza informaþii importante. Fii precaut ºi nu spune chiar tot ce gândeºti.

Este posibil sã ai o discuþie cu partenerul de viaþã în legãturã cu sumele ce ar trebui cheltuite în actuala perioadã. Te bate gândul sã mai schimbi câte ceva în viaþa ta. Pe de altã parte, orice reacþie impulsivã te poate determina sã faci greºeli cu urmãri serioase.

Vei afla tot felul de noutãþi, iar hotãrârile pe care le vei lua vor fi cu totul neaºteptate pentru cei din jur. Dorinþa ta de schimbare se va concretiza într-o oarecare mãsurã, ceea ce te va entuziasma în mod deosebit. De asemenea o activitate mai veche poate fi încheiatã.

Din punct de vedere intelectual vei fi deosebit de eficient aºa încât dacã ai de realizat o lucrare mai dificilã, sau chiar de luat decizii, rezultatele te vor satisface. În a doua parte a zilei te vei vedea cu niºte rude, ceea ce îþi va face plãcere.

Ai de purtat unele discuþii cu rudele, iar ºansa îþi va surâde. Din punct de vedere sentimental, ai putea avea o surprizã cãreia te vei adapta chiar mai repede decât þi-ai putea închipui. În a doua parte a zilei vei avea un dialog cu o cunoºtinþã.

Situaþia bugetului tãu este suficient de bunã încât sã îþi permiþi sã ieºi la cumpãrãturi. Nar fi exclus ca, datoritã sprijinului unui prieten sã câºtigi o sumã de bani. Vei afla o veste care îþi va produce o emoþie puternicã.

Vei participa la o activitate socialã, care îþi va da posibilitatea sã te relaxezi. În familie ai de discutat probleme bãneºti. Nu trebuie sã fii îngrijorat, cãci nu îþi va fi greu sã-i convingi pe ceilalþi de valabilitatea punctelor tale de vedere. Totuºi, evitã dialogul în contradictoriu.

Vei primi multe oferte pe care ai face bine sã le studiezi cât se poate de atent. În anturajul apropiat þi se vor face complimente pe care nu este cazul sã le crezi în totalitate. Încearcã sã dai dovadã de modestie. În timpul liber ai putea practica un sport.

Ziua de astãzi nu va fi nemaipomenitã. Nu prea eºti în apele tale ºi asta te împiedicã sã rezolvi ceea ce þi-ai propus. Activitãþile gospodãreºti par a nu se mai termina ºi asta îþi accentueazã starea de iritare. Se va gãsi cineva care sã-þi dea ajutor.

Nu ai stare sã faci mai nimic din ceea ce þi-ai propus. Eºti mai agitat decât de obicei ºi acest lucru þi-ar putea crea unele neplãceri în cea ce priveºte sãnãtatea. Dacã vei aloca ceva mai mult timp odihnei, te vei simþi mult mai bine. Ideile nu îþi lipsesc.

Nu funcþionezi la parametrii obiºnuiþi, mai ales cã ai avut parte de o perioadã destul de agitatã. Trãdezi o uºoarã indispoziþie, care ar putea fi determinatã de faptul cã ai avut foarte multe de fãcut, iar pentru odihnã nu ai prea avut timp.

Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Preþ 48000 euro. Telefon 0722 448 428

Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25m². Telefon 0722 448 428

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 30 decembrie 2011

VORBA LU` BUJI

de Mircea BUJORESCU

Povestea unui om ºi nunta din noaptea de Revelion

an Cãprici. Dacã pronunþi numele acesta în Petroºani, Petrila, Lonea, nu existã ca unul din trei oameni sã nu-l ºtie.

Este un personaj extrovertit, o fire pe cât de veselã, pe atât de serioasã, într-un cuvânt "un om dintr-o bucatã", adicã hotãrât. Se trage de prin Cãrpiniºul Gorjului, dar ai lui sunt legaþi de Valea Jiului. Tatãl sãu a fost meseriaº de meseriaº la URUMP, pe când URUMP-ul era încã URUMP ºi Valea Jiului mai era Valea Jiului. Om la locul lui. ªi-a aranjat copiii la casele lor. Dan ªtefan - personajul meu a fost ceva mai nãzdrãvan. ªi mai isteþ. A cochetat cu fotbalul ºi avea ºanse mari sã rãzbeascã. Dar, în capul lui, îºi vedea destinul nu în jocul cu piciorul, ci în jocul minþii ºi în tãria braþelor. Aºa cã ºi-a luat soarta în propriile mâini. Revoluþia (sau cum i-o fi

zicând) a însemnat pentru Dan Cãprici un start pe care puþini români l-au luat cum trebuie. Este de ajuns sã vã fac o "fiºã a postului", cronologic vorbind, pentru a vã da seama de tenacitatea, consecvenþa, ambiþia acestui om. Pe cât de volubil, de vorbãreþ, sau de tâfnos este, Dan Cãprici rãmâne un om serios, care a ºtiut ce vrea de la viaþã. ªi a reuºit.

În 1990 ºi-a luat "lumea în cap". O simplã enumerare ºi vã lãmuresc. A lucrat 9 luni în Germania, 3 ani în Italia, un an în Franþa, vreo trei luni în Austria ºi alte 9 luni în Portugalia. A muncit. A încercat. A câºtigat. Poate a mai ºi pierdut. Dar i-a folosit în viaþã. Dincolo de amintirile din aceste þãri, a cunoscut oameni, obiceiuri, tradiþii, moduri de viaþã,

Se desfiinþeazã

Casele Judeþene de Sãnãtate

ºi se dã startul la acapararea lor D upã perioade lungi de scandaluri privind monopolul asigurãrilor de sãnãtate, conducerea CNAS a constatat cã tocmai cei din subordine sa sunt "un hibrid nefiresc" ºi a anunþat oficial desfiinþarea caselor judeþene de sãnãtate. Dupã scandaluri, care au curs ani de zile, despre modul de lucru al Casei Naþionale de Sãnãtate (CNAS), care a gestionat dupã bunul plac ºi cum i-a picat bine la "buzunar" contribuþiile cetãþenilor asiguraþi, joia trecutã a fost lansat anunþul cã aceasta se destructureazã. Chiar preºedintele Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate, Lucian Duþã, a anunþat desfiinþarea caselor de asigurãri de sãnãtate judeþene, pe care le-a acuzat de monopol. Acuzaþia pare nefireascã, de parcã ar vorbi de altã instituþie. "Un aspect foarte important al noii legi

vizeazã spargerea monopolurilor din sãnãtate, cu garantarea de cãtre sistem, de cãtre statul român a accesului, a echitãþii în acces, a calitãþii ºi siguranþei serviciilor ºi controlul eficienþei. Acest hibrid nefiresc de administrare de stat a asigurãrilor de sãnãtate - într-un sistem sanitar practic privatizat în totalitate ce pune sistemul pe adevãrata sa bazã de funcþionare, normalã, cea de administrare privatã a banilor asiguraþilor trebuie sã disparã", a declarat, Duþã. Acesta a precizat cã CAS judeþene dispar,

apar furnizori privaþi de asigurãri de sãnãtate care vor acoperi întregul teritoriu, nediscriminatoriu, dar în condiþii de concurenþã deschisã, pentru dezvoltarea unui sistem deschis, sigur ºi echitabil. La ora actualã avem un sistem dezechilibrat, pe de-o parte avem o zonã bazatã pe proprietate ºi relaþii contractuale private, medicii de familie, din ambulator, laboratoare, imagisticã, îngrijiri la domiciliu, dializã ºi de cealaltã parte o zonã a spitalelor bazatã încã pe un sistem rigid, neadecvat momentului actual.

Dar unde o fi fost, pânã acum, conducerea acestei structuri? Cã e bine sau nu, nimeni nu ºtie. E greu de crezut cã va funcþiona curând, gata restructurat, acest sistem mamut de asigurãri de sãnãtate în condiþiile în care nu s-a creat nimic în loc. Se va merge probabil pe acelaºi principiu: pleacã ai noºtri, vin ai noºtri ºi sã vezi bãtãlie pe acapararea CAS din teritoriu. În acest sens, s-a dat liber la privatizarea lor: "Casele desfiinþate se pot asocia ºi forma case private. În prezent, în respectivele structuri sunt aproape 4.000 de oameni. Ei trebuie sã se gândeascã la asocieri sau la alte locuri de muncã", a spus directorul CNAS. În toatã aceastã schimbare de macaz este invocatã, ca de fiecare datã, reducerea cheltuielilor. Adicã în casele desfiinþate sunt aproape 4.000 de angajaþi, iar CNAS va pãstra în noua structurã aproximativ 600-700 de oameni. Ileana FIRÞULESCU

a devenit aproape poliglot, dar n-a uitat de unde a plecat. Periodic, destul de des, s-a întors în România, acasã, la Petroºani. Dorul - acest cuvânt fãrã traducere în alte limbi - îl chema la mama sa, la rude ºi la prieteni... Povestea nu se sfârºeºte aici. Acum 9 ani ºi-a fãcut o firmã în Spania. Care a mers bine, foarte bine, cu urcuºurile ºi coborâºurile din economia Spaniei ºi a Europei. Alãturi de soþia sa Gabriela ºi de fiul Cosmin, proaspãt licenþiat al Universitãþii din Petroºani s-au stabilit acolo. Au casa lor, au rostul lor. Mulþi prieteni comuni

din Petroºani jurã, cu mâna pe inimã, cã uºa familiei Cãprici e deschisã pentru orice român bine intenþionat. Românul, ca tot românul, "trage acasã" de sãrbãtori. Ca de obicei, Dan Cãprici e mai original. Fiul sãu, Cosmin ºi-a gãsit aleasa inimii, pe Alexandra ºi s-au hotãrât sã facã nunta... în noaptea de Revelion. Glumind, un fel de 2 în 1! Precis va fi o nuntã pe cinste ºi un Revelion de vis! Nouã nu ne rãmâne decât sã le urãm tinerilor însurãþei "Casã de piatrã", iar doamnei Gabriela ºi lui Dan Cãprici al nostru sã se bucure de nepoþi! La mulþi ani!

12 Turism

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 30 decembrie 2011

Cabanierii din Pasul Vâlcan preferã turismul la negru

abanierilor din Staþiunea hunedoreanã Pasul Vâlcan nu le pasã de avertismentele celor de la Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului, care leau pus în vedere sã se autorizeze ºi, din câte se pare, preferã turismul la negru. Din cele peste 60 de cabane care funcþioneazã în Pasul Vâlcan, la ora actualã tot una singurã este autorizatã sã desfãºoare activitãþi turistice. Restul ar trebui sã fie case de vacanþã, dar mulþi dintre proprietarii lor le-au scos la închiriere

pentru Revelion pe siteurile de profil. Dupã ce sau bãgat singuri în gura lupului, înainte de Crãciun, când cabanierii s-au apucat sã-ºi promoveze locaþiile pe siteurile turistice, responsabilii MDRT au venit în control împreunã cu inspectorii de la Garda Financiarã. Cabanierii nu au fost atunci amendaºþi, dar li s-a pus în vedere sã se autorizeze, dacã vor sã practice turismul în condiþii legale. În loc sã rãsufle uºuraþi cã au scãpat doar cu avertisment ºi sã intre în legalitate, proprietarii spaþiilor de cazare nu au trecut pe la Primãria Vulcan, dar continuã sã îºi caute clienþi pe Internet. "Nu a venit nimeni sã se autorizeze. Deocamdatã, doar cabana lui Emil Pãrãu este autorizatã sã

desfãºoare activitãþi turistice, de cazare", a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Dacã se încãpãþâneazã sã nu intre în legalitate, cabanierii din Pasul Vâlcan riscã amenzi usturãtoare. Ceva mai tânãrãr decât Straja sau Parâng, Staþiunea Pasul Vâlcan

începe sã prindã contur, dupã ce a fost cuprinsã într-un amplu program de modernizare cu fonduri de la MDRT. Chiar dacã proiectul este încã în faza de implementare, pentru cei care vor sã îºi petreacã timpul liber aici în perioada sezonului de iarnã, existã douã teleschiuri ºi trei pârtii de

schi. Primul pas al proiectului de dezvoltare a turismului în Pasul Vâlcan a fost inaugurarea telegondolei care face legãtura dintre municipiul Vulcan ºi staþiunea montanã, o investiþie în valoare de aproape 33 de milioane de lei, fãrã TVA, realizatã din bani alocaþi de

Ministerul Turismului. Proiectul va continua, însã, iar în aceastã staþiune se vor amenaja douã telescaune, mai multe instalaþii de teleschi, cinci pârtii de schi, dintre care cea mai mare va avea o lungime de 5 kilometri. Edilii din Vulcan spun cã, odatã cu implementarea acestui proiect, în Pasul Vâlcan se va rezolva problema canalizãrii, a alimentãrii cu apã, energie electricã ºi gaz metan, dar tot aici vor fi aduse ºi tunuri de zãpadã, care sã compenseze lipsa zãpezii naturale, atunci când este cazul. Staþiunea Pasul Vâlcan se gãseºte în Masivul Vâlcan la o altitudine de 1.300 de metri ºi este situatã la 7 kilometri de municipiul Vulcan. Car men COSMAN

Urmãtoarea ediþie a cotidianului

Cronica Vãii Jiului

va apare în data de 09 ianuarie 2012.

Turiºtii din Straja, aºteptaþi cu artificii de Revelion C

ei care nu ºi-au fãcut din timp planuri de Revelion, dar iubesc muntele, pot sã rãsufle uºuraþi. La munte se schiazã în condiþii foarte bune ºi mai sunt încã locuri în cabane.

Cabanierii din Staþiunea Straja sunt pregãtiþi sã primeascã turiºtii, chiar ºi pe cei întârziaþi, care nu ºi-au fãcut rezervãri din timp. Se schiazã pe toate pârtiile, chiar dacã nu a nins, dupã ce tunurile de zãpadã au fost puse în funcþiune. Iar pentru

oaspeþii care sunt aºteptaþi încã din data de 29 decembrie, cabanierii au pregãtit un program speciual, aºa încât toatã lumea sã fie mulþumitã. "Vor fi patru zile cu de toate. Avem pregãtite muzicã, un program artistic, o searã tradiþionalã româneascã, asta însemnând obiceiuri ºi mâncare tradiþionale", a declarat Emil Pãrãu, unul dintre cei mai importanþi investitori în turism din judeþul Hunedoara. De asemenea, pentru noaptea de Revelion a fost pregãtit un spectaculos foc de artificii, dar ºi o tombolã. Se schiazã pe toate cele 4 pârtii, unde

funcþioneazã din plin cele 12 tunuri de zãpadã. "Apa este pompatã de la aproximativ 2 km. Este o cheltuialã importantã, dar altfel nu s-ar fi schiat de loc", a mai declarat Pãrãu. ªi, sã nu uitãm cã în Straja existã o pârtie de 5 kilometri, cu instalaþie de nocturnã pe o

lungime de 3,5 km. La munte se poate ajunge atât cu telescaunul, dar ºi cu maºina, drumul fiind foarte bine întreþinut. Pentru uns ejur la munte, turiºtii trebuie sã scoatã din buzunare între 800 de lei ºi 1.100 de lei, pentru toate cele 4 zile de serbare. Car men COSMAN

ANGAJEAZÃ

pentru Domeniul Schiabil VidraTransalpina- Voinesa; lac Vidra, 38 km pânã la OMV Petroºani; 38 km pânã la Comuna Voineasa, judeþul Vâlcea - ºef de instalaþii (pregãtire inginer, subinginer sau maistru în specialitãþile mecanicã, electromecanicã , electrotehnicã sau înrudite cu acestea) - mecanici troliºti (pregãtire mecanic, lãcãtuº) - electricieni joasã tensiune - lãcãtuºi (pregãtire minimã ºcoala de calificare în domeniul mecanic)

- agenþi de peron - mecanic utilaj de bãtut zãpada Experienþa în domeniul instalaþiilor de transport pe cablu constitue un avantaj. Persoanele care îndeplinesc cerinþele de mai sus ºi doresc sã-ºi depunã candidatura pentru postul scos la concurs sunt rugate sã trimitã pânã la 30 decembrie 2011 CV + scrisoare de intenþie, prin poºtã, fax sau e-mail la: Deva, Str.22 Decembrie, Nr.37, tel/fax: 0254/222.999, sau office@quasar.ro.