2011-12-14

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul I z Nr. 26

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 14 decembrie 2011

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

Codul lui Brâncuºi, mai spectaculos decât

Codul lui Da Vinci

PAGINA A 3-A

2 Diverse

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 decembrie 2011

Contractele pentru merele din ºcoli au fost atribuite

D

in aceastã lunã, elevii din ºcolile hunedorene primesc, pe lângã lapte ºi corn, ºi mere. Consiliul Judeþean Huendoara a atribuit licitaþia organizatã în acest sens, în conformitate cu dispoziþiile legale.

Pentru suma de 759.4141, 72 lei, fãrã TVA, o firmã din Turda - Farkas Trans SRL, ºi una din Cãlan Prioritar Impex SRl distribuie merele în ºcolile hunedorene. Cele douã societãþi comerciale au fost desemnate câºtigãtoare ale licitaþiei orgamnizate de Consiliul Judeþean Hunedoara, conform programului guvernamental "Marul în ºcoli". Reprezentanþii CJ Hunedoara spun cã, prin atribuirea contractelor de furnizare, firmele se obliga sã asigure furnizarea merelor pentru elevii din clasele I-VIII care frecventeazã învãþãmântul de stat ºi privat autorizat/acreditat, din judeþul Hunedoara, pentru anul ºcolar 20112012, pe o perioadã de 94 de zile. La nivelul judeþului Hunedoara, au fost stabilite 7 zone de distribuþie,

împãrþite între cei doi câºtigãtori. Astfel, prioritar Impex SRL CÃLAN deserveºte zonele Cãlan - Haþeg, Orãºtie - Simeria, Petroºani - Petrila ºi Lupeni - Vulcan - Uricani. În schimb, Farkas Trans SRL asigurã merele în ºcolile din Deva - Ilia, Dobra - Zam, Brad ºi Hunedoara. Conform congtractelor încheiate de reprezentanþii celor douã firme cu CJ Hunedoara, merele trebuie sã fie încadrate la categoria Extra sau categoria I, conform Standardului de comercializare pentru mere, iar greutatea lor trebuie sã fie cel puþin 110 grame/bucatã, au mai spus reprezentanþii Consiliului Judeþean. Car men COSMAN

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

ANUNÞURI

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Vând douã apartamente compacte, strada Aviatorilor 32/33, echipalent 6 camere, douã bãi, hol, la parter, ideal pentru amenajarea de spaþiu comercial sau birouri, într-o zonã cu multe spaþii comerciale ºi cu potenþial. Telefon 0742.087.348

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Antena 1 6:00 Observator 8:00 'Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Plasa de stele (r) 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Misiune pentru preºedinte II 22:00 Lale (s) 23:00 Observator 23:45 Un Show Pãcãtos 1:00 Misiune pentru preºedinte II (r)

National TV 7:45 Dragoste dulce-amarã (r) 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:15 Clipuri 10:45 Baronii (r) 11:15 În cãutarea fericirii 12:30 Stars + Pub 13:00 Taxi Driver (r) 14:00 Clipuri 14:15 Destinul regelui (r) 15:30 În cãutarea unui partener (r) 16:00 Fosta mea iubire (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Destinul regelui 21:45 Mesaj din spaþiu 0:15 În cãutarea fericirii (r) 1:15 Mesaj din spaþiu (r)

PRO TV 6:00 Happy Hour (r) 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Pãcatele trecutului 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Juno 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:00 Fotbal: Zurich - Vaslui 22:00 Fotbal: Steaua - AEK Larnaca 0:00 The Mentalist - În mintea criminalului 1:00 CSI: Miami (r)

Prima TV 7:00 Iubiri secrete (r) 8:00 În familie (s) (r) 9:00 Teleshopping 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:00 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:30 Medium (r) 11:30 F Pod, Podul lui Finþescu 12:30 Teleshopping 13:00 Camera de râs 13:30 Teleshopping 14:00 Întâlnirea inimilor (s) 14:30 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 În familie (s) 15:30 În familie (s) 16:00 Cireaºa de pe tort 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Cronica Cârcotaºilor 22:15 Trãsniþii 23:15 Mondenii 23:45 Medium 1:00 F Pod, Podul lui Finþescu (r)

TVR 1 7:00 Telejurnal Matinal 8:00 România, zi de zi! 10:10 Furtunã la palat (s) 11:25 Judecã tu! (r) 12:20 TVR 55 12:40 Legendele palatului: Regele Geunchogo (r) 14:00 Telejurnal 14:45 M.A.I. aproape de tine 15:30 Oameni ca noi 16:00 Convieþuiri (r) 17:00 Telejurnal 17:30 Prin pãduri ºi munþi, inimi înlãnþuite (s) 18:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:10 Amintiri din Epoca de Aur 1 - Tovarãºi, frumoasã e viaþa! 22:40 Amintiri din Epoca de Aur 2 - Dragoste în timpul liber 0:00 Mad Men - Nebunii de pe Madison Avenue 0:55 Interes general (r) 1:25 La vie en rose (r)

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com) Dan CODREA Mir cea Nistor (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza Andr onache (luizaandronache@yahoo.com) Genu TUÞU, Anamaria Nedelcof f (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN Gabriela RIZEA

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 decembrie 2011

Codul lui Brâncuºi, mai spectaculos decât Codul lui Da Vinci Codul lui Brâncuºi ar putea sã-l devanseze pe mult mai celebrul cod al lui Da Vinci, imaginat de Dan Brown. Asta dacã ar fi la fel de cunosct, însã un scriitor orãdean ºi-a propus sã scoatã la luminã faþa mai puþin vãzutã a operelor celebrului sculptor Constantin Brâncuºi. Explicaþiile sunt destul de tehnice, dar se învârt în jurul lui PHI raportului dintre lungimile segmentelor de dreaptã ale stelei pentagonale regulate. ªi, sã nu uitãm cã steaua pentagonalã este chiar simbolul ªcolii lui Pitagora. Unghiul de 36 de grade, steaua pentagonalã, pentagonul regulat ºi dodecaedrul þin de familia respectivului raport de care vorbea, anterior. "Dodecaedrul apare ºi în Melancolia a II.-a a lui Albrecht Durer, dar ºi pe masa lui Luca Paccioli (pictura lui Jacopo de Barbari), aratã în preambul descoperitorul Codului lui Brâncuºi, Gyorgy Tozser, care aratã cã acelaºi dodecaedru a inspirat chiar ºi cele 12 steluþe ale UE. Revenind la Constantin Brâncuºi ºi ale sale opera, Tozser aratã cã unghiul de 36 de grade este în structura romboedrelor din Coloana Infinitului, în tmp ce la Poarta Sãrutului gãsim exact raportul dintre lungimile segmentelor de dreaptã ale stelei pentagonale regulate. În schimb, în ceea ce priveºte Masa Tãcerii, aici vorbim deja despre "proiecþia sferei care înglobeazã dodecaedrul", iar scaunele sunt "cele 12 cercuri circumscrise pentagoanelor dodecaedrului". Nu cu mult

U

n scriitor din Oradea, pasionat de tot ceea ce este mai greu de explicat, ori de observat, scoate la luminã codul din operele lui Brâncuºi, cel al cãrui nume se leagã strâns de municipiul Petroºani, unde a turnat Coloana Infinitului, la Atelierele Centrale. El încearcã sã demonstreze cã operele lui Brâncuºi sunt bazate pe cunoaºterea perfectã a proporþiei divine.

timp în urmã, Gyorgy Tozser îºi exprima convingerea cã, "dacã Dan Brown l-ar fi cunoscut, scria Codul lui Brâncuºi, nu Codul lui Da Vinci". Practic, Gyorgy Tozser spune cã opera marelui sculptor se bazeazã pe cunoaºterea perfecta a "proporþiei divine". În TIMAIOS-de Platon, ori "Numãrul de aur"Matila C.Ghykai sunt descrise bazele geometrice ale "familiei PHI": dodecaedrul, pentagonul, steaua pentagonalã, unghiul de 36 de grade.

C

ine a fost Constantin Brâncuºi Nãscut în data de 18 februarie 1876, în Hobiþa - judeþul Gorj, Constantin este al ºase-

Gyorgy Tozser

esenþei lucrurilor, a vitalitãþii formei, a creat unitatea dintre sensibil ºi spiritual. În opera sa, a oglindit felul de a gândi lumea a þãranului român. Prin obârºia sa þãrãneascã, ºi-a aflat rãdãcinile adânci ale operei sale în tradiþiile, miturile ºi funcþia magicã a artei populare româneºti. Brâncuºi a relevat lumii occidentale dimensiunea sacrã a realitãþii. Figurã centralã în miºcarea artisticã modernã, Constantin Brâncuºi este considerat unul

lea copil al lui Nicolae ºi Maria Brâncuºi. Prima clasã primarã o face la Peºtiºani, apoi continuã ºcoala la Brãdiceni. Copilãria este marcatã de dese plecãri de acasã ºi ani lungi de ucenicie în ateliere de boiangerie, prãvãlii ºi birturi. În Craiova, în timp ce lucra ca ucenic, îºi face cunoscutã îndemânarea la lucru manual prin a construi din materiale gãsite în prãvãlie, o vioarã. Gãsind cã ar fi de cuviinþã ca Brâncuºi sã dezvolte aceste abilitãþi, el este înscris cu bursã la ªcoala de Arte ºi Meserii din Craiova. ªi aºa se paote spune cã a debutat geniul sãu creative, cu acre a fost înzestrat încã de la naºtere. Despre Constantin Brâncuºi se spune cã a eliberat sculptura de preponderenþa imitaþiei mecanice a naturii, a refuzat reprezentarea figurativã a realitãþii, a preconizat exprimarea

din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea. Sculpturile sale se remarcã prin eleganþa formei ºi utilizarea sensibilã a materialelor, combinând simplitatea artei populare româneºti cu rafinamentul avantgardei pariziene. Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea cât ºi importanþa acordatã luminii ºi spaþiului sunt trãsãturile caracteristice ale creaþiei lui Brâncuºi. Opera sa a influenþat profund conceptul modern de formã în sculpturã, picturã ºi desen. A murit departe de casã, în 1957, la Paris. În ultimii ani, s-a bãtut multã monedã despre apartenenþa acestuia la miºcarea francmasonicã, dar acest aspect nua fost nicicând eliucidat pe deplin. Car men COSMAN

Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera

4 Reportaj

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 decembrie 2011

Casele memoriale, trecute în uitare...

udeþul Hunedoara se poate mândri cu o serie de case memoriale, unde personalitãþi ale vieþii culturale, ori ale istoriei ºi-au trãit o mare parte din viaþã. Din pãcate sunt prea puþin promovate, fie cã sunt în administrarea Direcþiei Judeþene pentru Culturã, a urmaºilor vechilor proprietari, ori a administraþiilor publice locale, iar cel mai adesea este invocatã lipsa fondurilor.

J

Z

Insuficient promovate, aceste case memoriale sunt lãsate într-un nemeritat con de umbrã, deºi vorbesc prin toþi "porii" despre istoria noastrã, despre culturã, despre artã sau pur ºi simplu despre viaþã. Doar câte un eveniment nefast - cum a fost furtul tablourilor din Casa Memorialã Dr. Petru Groza le aduce la luminã, însã numai pentru scurt timp, dupã care se întorc în uitare. Ne-am decis sã vorbim astãzi, chiar dacã succint, despre acest subiect, care, spunem noi, trebuie promovat ºi nicidecum ignorat.

centrul oraºului. Amintim printre cele câteva case construite de români: Casa Dr. Cornel David, Casa farmacistului Nicolae Vlad, Casa întreprinzãtorului de construcþii Nicolae Pârâu, Casa Dr. Ioan Mihu, Casa Dr. Aurel Vlad, Casa învãþãtorului Ioan Branga, Casa Vulcu etc. ce reprezintã construcþii cu o valoare artisticã ºi arhitectonica dar ºi memorialã ºi care au îmbunãtãþit zestrea edilitarã a Orastiei. Practic, municipiul Orãºtie deþine cea mai importantã ºi valoroasã zona istoricã ºi de arhitectura dintre toate localitãþile judeþului Hunedoara.

estrea istoricã a Orãºtiei

De exemplu, conform datelor existente la Direcþia Judeþeanã pentru Culturã Hunedoara, în municipiul Orãºtie se gãsesc numeroase case memoriale care sunt cuprinse în Centrul istoric al municipiului Orãºtie ºi sunt incluse pe Lista Monumentelor Istorice. Începând din a doua jumãtate a secolului al XIX-lea în oraº s-au construit o serie de case cu o arhitecturã aparte care aparþin românilor. Acest lucru a fost posibil întrucât din secolul al XVIII-lea tot mai mulþi români, în primul rând cei cu stare materialã bunã, pãtrund dinspre periferie cãtre

C

asa memorialã Criºan

Aceastã casã care pãstreazã farmecul construcþiilor þãrãneºti se aflã în comuna Ribiþa ºi este în administrarea Primãriei. Casa este oarecum în stare bunã, încã acoperiºul din paie, care pãstreazã arhitectura timpului, este

litãþi ale oraºului Deva precum ºi prieteni ºi admiratori ai lui Petru Groza, a fost dezvelita o placã comemorativã.

M

spart ºi ar trebui înlocuit. În acest sat, care odinioarã se numea Vaca, s-a nãscut Criºan, cel care împreunã cu Horea ºi Cloºca sunt cunoscuþi în istorie drept conducãtori ai Rãscoalei þãranilor romani din Transilvania, din anul 1784. Criºan s-a nãscut în anul 1732 în casã care a dãinuit pânã în anul 1935.Pe baza unor fotogrfii ºi a tradiþiei, în anul 1979 casã în care s-a nãscut Criºan a fost reconstruitã, fiind amenajatã ca ºi casa memorialã. Respectând arhitectura specificã a începutului de secol XVIII, clãdirea are fundaþia din piatrã, unde este ºi pivniþa, iar cele douã camere ºi cãmara sunt din bârne de lemn, casa fiind acoperitã cu paie. Târnaþul cu stâlpi cu arcade ºi acoperiºul cu paie îi dau acestei case un farmec deosebit. Într-o primã camerã sunt prezentate succint câteva date ºi documente privitoare la istoria localã, contextul economico-social din Transilvania în preajma Rãscoalei ºi principalele evenimente legate de aceasta. Este subliniatã contrbutia lui Criºan la aceastã mare ridicare a romanilor transilvãneni pentru drepturi sociale ºi naþionale ºi tragicul sfârºit al celor trei conducãtori - Horea, Cloºca ºi Criºan. A doua camerã este o încercare de reconstituire a unui interior de casã de sec.XVIII, iar în cãmara sunt expuse obiecte ºi unelte specifice epocii ºi locului. În faþa Casei memoriale se gãseºte bustul lui Criºan, operã a sculptorului Marcel Olinescu, lucrarea fiind realizatã în anul 1929.

A

dusã în memorie prin furtul tablourilor

Casa Dr. Petru Groza din Deva a revenit în memoria hunedorenilor dupã ce s-a descoperit cã tablouri extrem de valoroase de aici au fost schimbate cu falsuri grosolane, cu acceptul paznicului Construcþia a fost înãlþatã în anii 1926-1929, dupã un

odificãri succesive

proiect al lui Horea Creangã, un nepot al Ion Creangã. În afarã de spaþii pentru locuit, ea gãzduieºte arhiva particularã a familiei, socotitã a fi cea mai mare din þarã. Dupã stingerea din viaþa a lui Petru Groza, în 1958, în aceastã casã a continuat sã locuiascã soþia sa, Ana, care a prins venerabila vârsta de peste 99 ani. Dupã pensionare, fiica Maria, fost ministru adjunct de externe ºi Octavian, fost ministru al energiei electrice ºi ulterior ambasador la Viena, au revenit la Deva, unde au locuit pânã la sfârºitul vieþii. La casa din Deva, familia Groza a fost vizitatã în cursul anilor de cãtre mari personalitãþi din þarã ºi de peste hotare. Unul dintre

Casa din Petrila unde a locuit cunoscutul scriitor Ion Desideriu Sîrbu a avut mare noroc cu reputatul caricaturist Ion Barbu, cãruia i-a pãsat de soarta imobilului lãsat de izbeliºte de autoritãþi. Imobilul a suferit, în timp, numeroase transformãri ºi nu mai este de mult casa originalã. Pe la sfârºitul anilor '80, fostul preºedinte Nicolae Ceauºescu a început operaþiunea de radere a coloniei Ferdinand de pe faþa pãmântului, iar Casa Sîrbu a fost ultima din colonie care a cãzut sub lama buldozerelor. Directorul de la acea vreme al Minei Petrila a aprobat reconstruirea ei ºi transformarea ulterioarã în casã memorialã. Dupã revoluþie, din imobil s-a furat totul, respectiv uºi, ferestre, þigle, cãrãmidã, lemne. În 1994 s-a reuºit reamenajarea ei, iar ulterior, printr-un act de donaþie, a intrat în administrarea Primãriei din Petrila, care a pus lacãtul pe casa memorialã ºi nu s-a mai preocupat deloc de ea. A fost salvatã de

puþinele lucruri notabile a avut loc în anul 2008, cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la moartea Dr. Petru Groza, când, în cadrul unei ceremonii la care au participat persona-

Fundaþia Culturalã "Condiþia Românã", care ºi-a pus la dispoziþie toate resursele umane, materiale ºi monetare pentru a o readuce la stadiul iniþial. Car men COSMAN

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 decembrie 2011

Lupenenii îngheaþã în case, iar edilii vãd numai politicã Î n timp ce reprezentanþii Prefecturii Hunedoara cred cã edilii din Lupeni lucreazã din greu la reabilitarea punctelor termice din localitate, aceºtia de fapt, nu au niciun gând sã asigure agentul termic în casele oamenilor ºi dau vina pe factorul politic pentru tot ceea ce se întâmplã în "ograda" lor. Deºi Guvernul a alocat 500.000 de lei pentru ca la Lupeni sã poatã demara furnizarea agentului termic în locuinþe, oamenii tremurã încã de firg lângã caloriferele îngheþate. Administraþia publicã localã nu pare sã aibã vreun gând sã reia furnizarea agentului pentru cei care mai sunt racordaþi la sistemul centralizat.

Reprezentanþii Prefecturii Hunedoara au declarat cã, în urma discuþiilor purtate cu primarul Lupeniului, acesta a precizat cã se lucreazã la reabilitarea punctelor termice, care la ora actualã nu pot funcþiona, încât sã poatã asigura furnizarea energiei termice ºi, din acest motiv nu s-au continuat anunþatele acþiuni în instanþã. Administratorul public

Disponibilizaþii au încetat protestul

U

ltimul disponibilizat care a rãmas în greva foamei la Petroºani ºi-a încetat marþi dimineaþa protestul. Omul spune cã a ajuns la mina Uricani, unde a primit banii, dar dupã ce a semnat, cu câteva completãri, actele necesare. Foºtii mineri care au stat în grevã de vineri, printre care s-a numãrat ºi un bãrbat care a fãcut greva foamei au încetat protestul dupã ce le-au intrat banii pe card. Ultimul a ieºit din grevã Sabin Firizoiu de la mina Uricani, cel care a stat în greva foamei de vineri seara. Sleit de puteri ºi, dupã ce a fost dus chiar luni noaptea la spital de camarazii sãi, omul spune cã a luat aceastã decizie, dupã ce ºi-a vãzut banii în contul personal ºi dupã ce a fãcut mici completãri adiþionale la hârtia pe care a semnat-o. "A, decis sã mã opresc din grevã. Sunt slãbit ºi am fost dus la spital unde mi s-a fãcut o perfuzie. Consider cã mi-am pus destul viaþa în pericol. Am primit banii, dar dupã ce angajaþii de la minã au fost de acord sã fac unele completãri la actul pe care l-am semnat", spune Firizoiu. Fostul miner a cerut special în actul pe care l-a semnat sã primeascã asigurãri cã vor intra ºi banii din tranºa a III-a, asta pentru cã în act se specifica faptul cã ajutorul de stat este acordat pânã când oamenii ar urma sã-ºi gãseascã un loc de muncã. "Din asta putea sã reiasã clar cã tranºa a treia nu ar urma sã mai intre în conturile noastre. Dacã se spunea cã ne dã banii aceºtia sub forma unui ajutor de stat pânã ne gãsim de lucru, de unde aveam noi certitudinea cã nu vor fi ultimii bani pe care îi mai primim?", a completat Sabin Firizoiu. Prefectul judeþului Hunedoara Attila Dezsi, aflat luni seara în Petroºani, a dat asigurãri cã Guvernul ºi Compania Huilei fac eforturi pentru a gãsi o soluþie, aºa încât tranºa a treia de bani sã ajungã în conturile minerilor cât mai curând. Diana MITRACHE

al municipiului Lupeni, Gabriel Lungu, spune, însã, cã, din cauza datoriilor nu poate fi asuguratã cãldura, iar suma de 500.000 de lei pe care au primit-o de la bugetul de stat este prea micã pentru stingerea lor. "A fost de la început o fãcãturã. Statul a dat bani tot la stat, adicã unei unitãþi care aparþine tot statului", susþine Lungu, referindu-se la faptul cã

banii au ajuns la Termocentrala Paroºeni, în contul datoriilor pe care le înregistra firma de interes local, Universal Edil, aflatã aucm în procedurã de insolvenþã. Administratorul public al Lupeniului nu ºtie de niciun proiect de reabilitare a punctelor termice, dar ºtie în schimb cã acestea au mari datorii la plata energiei electrice ºi a apei, fiind debranºate de la utilitãþi, aºa cã nu pot funcþiona. Iar datoria cãtre Paroºeni este mult mai mare decât suma alocatã de Guvern. La rândul ei, populaþia are mari datorii cãtre firma de interes local, cifrate la peste 6 milioane de lei, dar Gabriel Lungu (foto) crede cã vina nu este a oamenilor, ci a Guvernului "care a sãrãcit populaþia", chiar dacã recunoaºte cã sumele sunt acumulate în timp. Lungu nu

îºi face, însã, prea mari probleme cã oamenii îngheaþã de frig în case, atâta timp cât, spune el, "s-a dovedit cã sunt localitãþi foarte mari, reºednþe de judeþ, cu alte posibilitãþi financiare, care încaseazã lunar zeci de miliarde de lei, ºi tot nu au rezolvat problema termoficãrii". Car men COSMAN

Buhãescu a lãsat clãdirea Salvamont din satul Buta

în voia sorþii

D

eºi s-au bãgat bani mulþi în sediul Salvamont de la Uricani, aflat la aproximativ 13 kilometri de Uricani, în satul Buta, nici acum, la cinci ani de la inaugurarea cu fast nu are apã curentã, canalizare sau toaletã, WC-ul fiind în curte.

Ba, mai mult, salvatorii montani de la Uricani au renunþat la sediul acordat prin hotãrâre de consiliu local, întrucât Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºului Uricani, nu a alocat nici anul trecut ºi nici în 2011 vreun ban pentru activitatea de salvare montanã. "Când am fost eu ºef la Salvamont Uricani, prin hotãrâre de consiliu local, s-a dat acel sediu, care era în fosta ºcoalã din satul Buta. Eu atunci am decis sã se facã un cabinet de prim ajutor pentru intervenþii rapide, deoarece de la Buta pânã la cel mai apropiat spital sunt 22 de kilometri, iar mijloacele de transport în comun circulã numai pânã la ora 18:00. De la ceea ce am vrut eu ºi la ceea ce s-a ajuns, este cale lungã. Dupã ce am demisionat din funcþia de ºef al formaþiei Salvamont Uricani din cauza presiunilor politice ale lui Buhãescu, care în 2007 înce-

puserã, nu s-a mai fãcut nimic. Acolo s-au bãgat bani mulþi, s-a bãgat mobilier, dar nici acum nu este apã, canalizare sau WC. Acea clãdire este încã una în care s-au bãgat bani cu nemiluita total degeaba, cã nu foloseºte la nimic", a declarat Sorin Sanda, salvator montan la Uricani. Cât despre activitatea de salvare montanã, Sorin Sanda precizeazã cã Buhãescu îl condamnã pe Resmeriþã pentru ceea ce se întâmplã la Lupeni, însã el nu a fost în stare sã aloce un singur leu pentru formaþia de la Uricani. "Nici anul acesta ºi nici anul trecut nu s-a dat vreun ban pentru formaþia Salvamont Uricani. Aici este un serviciu public în care trebuie sã munceºti gratis", mai spune Sorin Sanda. De altfel, ºi oamenii din satele Buta ºi Câmpu lui Neag susþin cã le este foarte greu în aceste condiþii, fiindcã, dacã se întâmplã vreun accident, dureazã pânã ajungi la spitalul cel mai apropiat, la peste 20 de kilometri. "Mã întreb ce se întâmplã dacã o femeie naºte? Pânã dai apel prin 112, pânã vine ambulanþa de la 20 de kilometri, femeia naºte în patul ei de acasã sau unde o

apucã durerile facerii. Dacã un om este muºcat de o viperã, unde îl duci? Omul ãla poate muri din cauza lipsei de ajutor", a declarat Grigore Constantin, localnic. Totodatã, are de suferit ºi imaginea Salvamontului, întrucât turiºtii accidentaþi aflã cu stupoare cã sediul nu poate fi folosit, iar simplul mers la baie devine un calvar. Plus cã, dacã vor sã se spele pe mâini, o pot face cu apa dintr-un pârâu din apropiere. "Am încercat sã obþinem mai multe informaþii despre trasee de la sediul Salvamont, cã aºa scrie pe casa aceea, cu firmã mare. Nu era nimeni acolo ºi, în plus, salvamontiºtii ne-au spus cã acolo nu putem face nimic ºi nu stã nimeni, fiindcã nu sunt utilitãþi", a declarat Mãdãlina Ioniþã, din Bucureºti. De altfel, Cornel Braia, viceprimarul Uricaniului, susþinea anul trecut cã "pânã la sfârºitul anului se va rezolva problema". Din pãcate, îl informãm cã nici în 2011 nu a rezolvat nimic, în afarã de simple promisiuni. Probabil, a fost mult mai ocupat cu extinderea spaþiilor comerciale proprii din Uricani… Anamaria NEDELCOFF

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 decembrie 2011

Actualitate 7

Lumea vãzutã prin ochi de adolescent:

"Unde sunteþi,

"Dragã cititorule, te las cu sincerele mele urãri de bine, viaþã bunã ºi rãbdare"

D

ureros de realist, cu un ton uºor ironic, dar optimist, Cãtãlin, la numai cei 16 ani neîmpliniþi, a surpris starea naþiunii mult mai bine decât seniorii cu pretenþii. Se aud în fiecare zi pãreri despre tinerii din ziua de azi. De regulã sunt caracterizaþi dupã recþiile lor nonconformiste la o societate care are ea insãºi multe probleme de atitudine ºi comportament. Un adolescent, la cei 16 ani neîmpliniþi a fost crescut de un bunic învãþãtor, care prin formaþie profesionalã ºi chemare a avut rãbdare sã rãspundã la toate "de ce"-urile nepotului ºi nu au fost puþine. Activ în viaþa familiei sale, tânãrul a fost present ºi la dezbaterile "pe studii de caz", adicã ºtiri ºi emisiuni tv care arãtau sãrãcia, izvoarele ei, conducãtorii ºi jignirile lor, pe lângã atitudini care denotau cã nu îºi prea iubesc poporul, s-a conturat în mintea sa de copil grozãvia lumii. La o temã datã la Limba românã, elevii clasei a XI-a de la Liceul theoretic "Mihai Eminescu" din Petroºani, ºi-au aºternut pãrerile. Dureros de realist, cu un ton uºor ironic, dar optimist, Cãtãlin a surpris mult mai bine decât seniorii

cu pretenþii starea naþiunii. La o vârstã când cãutãrile de sine încep, adolescentul de nici 16 ani pare sã fi pornit cu dreptul.

D

espre starea naþiunii - o cronicã politico-istoricã

de Cãtãlin S., Liceul Teoretic "Mihai Eminescu" Petroºani Starea naþiunii e un subiect imens ºi totodatã nul, pozitiv ºi totuºi nul, este ca împãrþirea la zero, ºtim cã existã dar nu o putem defini. O sã-mi pun nihilismul ºi degetele la încercare ºi o sã explic situaþia scumpei noastre þãri de când mã ºtiu (1996). Sã începem cu începutul. În copilãria mea România încã se redresa de la revoluþie (nu nu e ridicol, spuneþi-mi o þarã care a revenit la un punct de plutire dupã o loviturã de stat într-un an sau mai puþin), România încerca sã arate restului lumii cã poate sã fie o þarã modernã, pregãtitã pentru anul 2000. Ce model am ales? Cultura americanã. Ceva îmi spune cã asta nu a fost alegerea perfectã, dar voi explica mai încolo. Relaþiile cu exteriorul se intensificau, ne pregãteam sã intrãm în Uniunea

Europeanã. Ce însemna pentru þarã, libertatea cetãþenilor de a cãlãtori prin Europa, fonduri de dezvoltare accesul la zona Euro º.a.m.d.. Ce însemna pentru cetãþean? Timpuri grele, griji, datorii ºi minciuni fãrã încetare

în anii ce urmeazã. Pentru mine, omul de rând, lucrurile astea erau doar niºte banalitãþi, ceva ce apãrea la ºtiri ºi trebuia sã însemne ceva. Eu îmi trãiam copilãria, iar presa cãuta subiecte ce trebuiau sã fie ,,de

Muzeul momârlanului - file din viaþa bãºtinaºilor n Valea Jiului muzeele care Î prezintã file din viaþa celor mai vechi locuitori ai acestor meleaguri sunt extrem de puþine. În fapt, ar fi unul în Uricani ºi un altul în Petroºani, la Biserica "Sfânta Varvara", inaugurat recent, pe data de 4 decembrie. În afarã de acestea, mai existã ºi un al treilea, tot în Petroºani, pe Slãtinioara. Acesta, însã, nu a fost deocamdatã acreditat ca muzeu deºi are cele mai numeroase exponate. Este vorba despre costume populare din zonã ºi obiecte de uz gospodãresc, gãzduite de o casã construitã în urmã cu 200 de ani. "Casa în care am fãcut muzeul aparþinea unei mãtuºi. Nu a înþeles ea prea bine ce înseamnã un muzeu, dar, pânã la urmã a fost de acord cu aceastã idee. Pasiunea pentru ceea ce reprezintã tot ceea ce aparþine de istoria, obiceiurile ºi portul momârlanilor m-a îndemnat sã pun

bazele acestui muzeu. Acuma, pot sã spun cã stãm destul de bine, în ceea ce priveºte exponatele. Fãrã dragoste faþã de istoria noastrã, a momârlanilor, nu aº fi putut, însã, realiza nimic", a declarat Elina Mãlinesc, proprietarul muzeului. Dupã cum a mai precizat aceasta, actele pentru acreditarea muzeului sunt deja fãcute, acesta urmând a-ºi demara, oficial, activitatea anul viitor. "Am urmat ºi niºte cursuri de muzeograf, la Bucureºti, aºa cã sunt pregãtitã sã-i dãm drumul muzeului. Actele pentru acreditarea acestuia sunt întocmite ºi sper, ca peste câteva luni, sã putem da drumul activitãþii oficiale ºi legale", a spus Elina Mãlinesc. Cele mai multe dintre obiectele expuse au fost achiziþionate, contra cost, de cãtre cei care se ocupã de muzeu. Donaþiile au fost extrem de puþine. "Înainte de a porni la drum m-am bazat pe faptul cã vecinii ºi prietenii din zonã ne vor ajuta, cu unele donaþii, constând în straie ºi obiecte de uz gospodãresc vechi, de care nu mai aveau nevoie. Nu a fost, însã, chiar aºa. Cele mai multe obiecte din muzeu le-am achiziþionat cu banii noºtri", a declarat Petru Gãlãþan, soþul Elinei Mãlinesc. Pânã în prezent, muzeul de pe Slãtinioara a fost vizitat de puþini oameni, pentru cã nici mãcar locuitorii din Petroºani nu au habar de existenþa acestuia. Puþinii vizitatori au fost doar turiºtii, unii dintre ei chiar din strãinãtate, care urcã pe jos spre Masivul Parâng.

Mir cea NISTOR

senzaþie'', eu mã jucam, ei spuneau cã au dat de aur la 9/11 sau la uraganul Katrina. Cruntul adevãr era cã toate astea nu ne influenþau ºi nu ne interesau. Anii au trecut, eu am mai crescut. Cu timpul am încercat sã þin pasul cu tehnologia atotschimbãtoare. Priveam cu uimire la noile jocuri, mã minunam de grafica de ultimã generaþie ºi citeam zâmbind comentariile hazlii din revistele de jocuri. Dar cu cât citeam mai mult, cu atât mã apãsa pe inimã sentimentul de neputinþã la gândul cã nu le voi putea juca niciodatã. Mã resemnam cu greu. Pentru mine nu erau suficiente note de 10 pentru tot ce îmi doream. Stau ºi mã gândesc astãzi, ºi ce face lucrurile mai rele este cã toate acestea se întâmplau înainte de crizã.

Schimbând subiectul, ºcoala mergea bine. Ciclul primar nu a avut evenimente demne de notat. Toatã lumea îºi ºtia locul ºi toþi erau relativ cuminþi. De la începutul ciclului gimnazial iadul a început sã se dezlãnþuie. Credeam cã lucrurile vor rãmâne la fel, dar mã înºelam amarnic. Clasa era un dezastru total. Cornurile ºi laptele se foloseau pe post de proiectile, aveai nevoie de antrenament militar pentru a supravieþui. ,,Coloana sonorã'' a clasei era în special captivantã. Obscenitãþile auzite în clasã în fiecare pauzã puteau face pe oricine, fãrã nervi de oþe,l sã-ºi piardã minþile. Pentru mine, liceul este ca o brizã de aer proaspãt pentru niºte plãmâni înnegriþi de încercãri amare. Am adoptat ºi ideologia unui partid politic. Am fost primit cãlduros de niºte tineri prietenoºi de la care foºtii mei colegi aveau multe de învãþat. Mergeam la acþiuni de partid, râdeam, glumeam, legam prietenii, excelent! Am ajuns ºi în prezent. Criza ne-a lovit. Încã nu-mi pot explica modul cum ne-a lovit, nici de ce. Parcã prima zi era normalã, apoi în ziua urmãtoare eram îngropaþi pânã în gât în datorii. Guvernul nu-ºi face treaba, furã de la popor, ºi

înrãutãþeºte situaþia. România dorea sã fie remarcatã, sã asimileze ceva din cultura americanã. Se pare cã am asimilat mai mult decât limita maximã. Ca dovadã, industria româneascã de muzicã e formatã 99 la sutã din muzicã în englezã. Dar vom vedea sfârºitul crizei, viaþa va reveni la normal, sau poate va fi mai bine. Pânã atunci, dragã cititorule, te las cu sincerele mele urãri de bine, viaþã bunã ºi rãbdare. Vor veni ºi zile mai bune. Ileana FIRÞULESCU

artiºtii mei!"

e lângã fapP tul cã în Valea Jiului nu

existã nici o revistã literarã, nici acum, în luna sãrbãtorilor de iarnã, decembrie, scriitorii, poeþii ºi artiºtii nu se înghesuie sã se implice în viaþa societãþii civile. Valea Jiului nu simte cã-i are. ªi spiritul are nevoie de hranã, poate mai mult decât stomacul. Despre artiºti se spune cã e indicat sã-i admiri de departe, sã le citeºti operele, dar sã nu ai de-a face cu ei. Pentru cã Valea Jiului are mulþi scriitori, oameni de realã valoare, mulþi, vreo nouã, membri ai Uniunii Scriitorilor, am încercat sã-i contactãm pe câþiva, sã presãrãm cu ºtiinþa lor paginile ziarului, în toatã acestã lunã decembrie, pentru oamenii Vãii Jiului. Nu ne-a prea ieºit. Pãreau

Aurelian Serafinceanu noul prefect Cronica Vãii Jiului al judeþului Hunedoara? z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? G z Vrei sã te dezvolþi?

rupurile de influenþã de la Deva, dar ºi din restul judeþului au intrat în trepidaþii când au aflat cã locul actualului prefect, Attila Deszi ar putea fi luat de .... Aurelian Serafinceanu.

Se pare cã postul de prefect de Hunedoara ar urma sã fie dat UNPR-ului, iar prin numirea lui Attila Deszi Secretar General al Guvernului, numele vehicu-

lat pentru ocuparea locului vacant este fostul prefect din perioada 20002004, Aurelian Serafinceanu. Anumite persoane sus-puse, de la Deva în special, când au auzit numele Serafinceanu au început sã se agite. Oare de ce? Printre cei neliniºtiþi se aude cã ar fi ºi "amicul" Costel Avram, nimeni altul decât

vicepreºedintele Consiliului Judeþean ºi acelaºi care, în Valea Jiului, îi plãcea sã spunã cã este omul de încredere al preºedintelui CJ Ioan Mircea Moloþ. Numai cã, din aceastã cauzã, imaginea lui Ioan Mircea Moloþ a fost compromisã dat fiind faptul cã cei din Valea Jiului îl cunosc pe Costel Avram, o veniturã ajuns în zonã

printr-o împrejurare nefericitã, de vreo 8 ani, cât i-a luat sã-ºi termine studiile superioare...la rugby. Pânã la închiderea ediþiei, Aurelian Serafinceanu nu a putut fi contactat pentru a confirma sau infirma informaþia. Marius MITRACHE

extrem de comozi ºi sictiriþi pe lume ºi li se pãrea foarte greu sã-ºi dedice o zi omului de rând, alþii au pretins bani pentru oanoarea pe care ne-o fac nouã ziariºtilor… Lãsând de-o parte faptul cã ziarul le-a oferit spaþiu pentru a se adresa populaþiei, nu am aflat de nici o acþiune de-a lor care sã dovedeascã faptul cã le pasã, mãcar acum de

z Vrei sã-þþi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

sãrbãtori. În afarã de primari ºi de cei aflaþi la putere, care au capacitat ºi ONG-urile umanitare, nu s-a prea vãzut miºcare în acest sens. ªi aceºtia, pentru capital electoral. Opoziþia tace mâlc ºi zice cã nu are bani… Comparativ cu Valea Jiului, oameni de culturã din judeþ, de exemplu cei din

Asociaþia Pro-ISIS din Orãºtie, prin voluntariat, organizeazã, în data de 17 decembrie, o manifestare de amploare numitã "Un Crãciun cultural umanitar la Orãºtie", care se desfãºoarã sub deviza Haideþi sã fim mai buni!, "Nu existã lucruri mãreþe, doar lucruri mici cu o dragoste mare." (Maica Tereza) Scriitorii de la Pro-ISIS, tot cu acestã ocazie, lanseazã magazinului intercultural internaþional, "Palia literarã", o revistã care se doreºte a fi continuatoarea unei publicistici culturale bogate pe care Orãºtia a avut-o de-a lungul timpului. Din conducerea redacþiei revistei fac parte Ion Urda, Bianca Sgondea, Eugen Evu poet, scriitor ºi critic ºi Elena Daniela Sgondea poetã, traducãtoare, iniþiator ºi director fondator. Organizatorii au reuºit sã atragã un numãr impresionant de oameni de renume ºi instituþii din judeþ. Marii oameni de culturã din Valea Jiului când se vor implica în viaþa societãþii civile? Doar faima nu pare a fi suficientã pentru a sfinþi locurile prin care trec. Ileana FIRÞULESCU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 decembrie 2011

Actualitate 7

Lumea vãzutã prin ochi de adolescent:

"Unde sunteþi,

"Dragã cititorule, te las cu sincerele mele urãri de bine, viaþã bunã ºi rãbdare"

D

ureros de realist, cu un ton uºor ironic, dar optimist, Cãtãlin, la numai cei 16 ani neîmpliniþi, a surpris starea naþiunii mult mai bine decât seniorii cu pretenþii. Se aud în fiecare zi pãreri despre tinerii din ziua de azi. De regulã sunt caracterizaþi dupã recþiile lor nonconformiste la o societate care are ea insãºi multe probleme de atitudine ºi comportament. Un adolescent, la cei 16 ani neîmpliniþi a fost crescut de un bunic învãþãtor, care prin formaþie profesionalã ºi chemare a avut rãbdare sã rãspundã la toate "de ce"-urile nepotului ºi nu au fost puþine. Activ în viaþa familiei sale, tânãrul a fost present ºi la dezbaterile "pe studii de caz", adicã ºtiri ºi emisiuni tv care arãtau sãrãcia, izvoarele ei, conducãtorii ºi jignirile lor, pe lângã atitudini care denotau cã nu îºi prea iubesc poporul, s-a conturat în mintea sa de copil grozãvia lumii. La o temã datã la Limba românã, elevii clasei a XI-a de la Liceul theoretic "Mihai Eminescu" din Petroºani, ºi-au aºternut pãrerile. Dureros de realist, cu un ton uºor ironic, dar optimist, Cãtãlin a surpris mult mai bine decât seniorii

cu pretenþii starea naþiunii. La o vârstã când cãutãrile de sine încep, adolescentul de nici 16 ani pare sã fi pornit cu dreptul.

D

espre starea naþiunii - o cronicã politico-istoricã

de Cãtãlin S., Liceul Teoretic "Mihai Eminescu" Petroºani Starea naþiunii e un subiect imens ºi totodatã nul, pozitiv ºi totuºi nul, este ca împãrþirea la zero, ºtim cã existã dar nu o putem defini. O sã-mi pun nihilismul ºi degetele la încercare ºi o sã explic situaþia scumpei noastre þãri de când mã ºtiu (1996). Sã începem cu începutul. În copilãria mea România încã se redresa de la revoluþie (nu nu e ridicol, spuneþi-mi o þarã care a revenit la un punct de plutire dupã o loviturã de stat într-un an sau mai puþin), România încerca sã arate restului lumii cã poate sã fie o þarã modernã, pregãtitã pentru anul 2000. Ce model am ales? Cultura americanã. Ceva îmi spune cã asta nu a fost alegerea perfectã, dar voi explica mai încolo. Relaþiile cu exteriorul se intensificau, ne pregãteam sã intrãm în Uniunea

Europeanã. Ce însemna pentru þarã, libertatea cetãþenilor de a cãlãtori prin Europa, fonduri de dezvoltare accesul la zona Euro º.a.m.d.. Ce însemna pentru cetãþean? Timpuri grele, griji, datorii ºi minciuni fãrã încetare

în anii ce urmeazã. Pentru mine, omul de rând, lucrurile astea erau doar niºte banalitãþi, ceva ce apãrea la ºtiri ºi trebuia sã însemne ceva. Eu îmi trãiam copilãria, iar presa cãuta subiecte ce trebuiau sã fie ,,de

Muzeul momârlanului - file din viaþa bãºtinaºilor n Valea Jiului muzeele care Î prezintã file din viaþa celor mai vechi locuitori ai acestor meleaguri sunt extrem de puþine. În fapt, ar fi unul în Uricani ºi un altul în Petroºani, la Biserica "Sfânta Varvara", inaugurat recent, pe data de 4 decembrie. În afarã de acestea, mai existã ºi un al treilea, tot în Petroºani, pe Slãtinioara. Acesta, însã, nu a fost deocamdatã acreditat ca muzeu deºi are cele mai numeroase exponate. Este vorba despre costume populare din zonã ºi obiecte de uz gospodãresc, gãzduite de o casã construitã în urmã cu 200 de ani. "Casa în care am fãcut muzeul aparþinea unei mãtuºi. Nu a înþeles ea prea bine ce înseamnã un muzeu, dar, pânã la urmã a fost de acord cu aceastã idee. Pasiunea pentru ceea ce reprezintã tot ceea ce aparþine de istoria, obiceiurile ºi portul momârlanilor m-a îndemnat sã pun

bazele acestui muzeu. Acuma, pot sã spun cã stãm destul de bine, în ceea ce priveºte exponatele. Fãrã dragoste faþã de istoria noastrã, a momârlanilor, nu aº fi putut, însã, realiza nimic", a declarat Elina Mãlinesc, proprietarul muzeului. Dupã cum a mai precizat aceasta, actele pentru acreditarea muzeului sunt deja fãcute, acesta urmând a-ºi demara, oficial, activitatea anul viitor. "Am urmat ºi niºte cursuri de muzeograf, la Bucureºti, aºa cã sunt pregãtitã sã-i dãm drumul muzeului. Actele pentru acreditarea acestuia sunt întocmite ºi sper, ca peste câteva luni, sã putem da drumul activitãþii oficiale ºi legale", a spus Elina Mãlinesc. Cele mai multe dintre obiectele expuse au fost achiziþionate, contra cost, de cãtre cei care se ocupã de muzeu. Donaþiile au fost extrem de puþine. "Înainte de a porni la drum m-am bazat pe faptul cã vecinii ºi prietenii din zonã ne vor ajuta, cu unele donaþii, constând în straie ºi obiecte de uz gospodãresc vechi, de care nu mai aveau nevoie. Nu a fost, însã, chiar aºa. Cele mai multe obiecte din muzeu le-am achiziþionat cu banii noºtri", a declarat Petru Gãlãþan, soþul Elinei Mãlinesc. Pânã în prezent, muzeul de pe Slãtinioara a fost vizitat de puþini oameni, pentru cã nici mãcar locuitorii din Petroºani nu au habar de existenþa acestuia. Puþinii vizitatori au fost doar turiºtii, unii dintre ei chiar din strãinãtate, care urcã pe jos spre Masivul Parâng.

Mir cea NISTOR

senzaþie'', eu mã jucam, ei spuneau cã au dat de aur la 9/11 sau la uraganul Katrina. Cruntul adevãr era cã toate astea nu ne influenþau ºi nu ne interesau. Anii au trecut, eu am mai crescut. Cu timpul am încercat sã þin pasul cu tehnologia atotschimbãtoare. Priveam cu uimire la noile jocuri, mã minunam de grafica de ultimã generaþie ºi citeam zâmbind comentariile hazlii din revistele de jocuri. Dar cu cât citeam mai mult, cu atât mã apãsa pe inimã sentimentul de neputinþã la gândul cã nu le voi putea juca niciodatã. Mã resemnam cu greu. Pentru mine nu erau suficiente note de 10 pentru tot ce îmi doream. Stau ºi mã gândesc astãzi, ºi ce face lucrurile mai rele este cã toate acestea se întâmplau înainte de crizã.

Schimbând subiectul, ºcoala mergea bine. Ciclul primar nu a avut evenimente demne de notat. Toatã lumea îºi ºtia locul ºi toþi erau relativ cuminþi. De la începutul ciclului gimnazial iadul a început sã se dezlãnþuie. Credeam cã lucrurile vor rãmâne la fel, dar mã înºelam amarnic. Clasa era un dezastru total. Cornurile ºi laptele se foloseau pe post de proiectile, aveai nevoie de antrenament militar pentru a supravieþui. ,,Coloana sonorã'' a clasei era în special captivantã. Obscenitãþile auzite în clasã în fiecare pauzã puteau face pe oricine, fãrã nervi de oþe,l sã-ºi piardã minþile. Pentru mine, liceul este ca o brizã de aer proaspãt pentru niºte plãmâni înnegriþi de încercãri amare. Am adoptat ºi ideologia unui partid politic. Am fost primit cãlduros de niºte tineri prietenoºi de la care foºtii mei colegi aveau multe de învãþat. Mergeam la acþiuni de partid, râdeam, glumeam, legam prietenii, excelent! Am ajuns ºi în prezent. Criza ne-a lovit. Încã nu-mi pot explica modul cum ne-a lovit, nici de ce. Parcã prima zi era normalã, apoi în ziua urmãtoare eram îngropaþi pânã în gât în datorii. Guvernul nu-ºi face treaba, furã de la popor, ºi

înrãutãþeºte situaþia. România dorea sã fie remarcatã, sã asimileze ceva din cultura americanã. Se pare cã am asimilat mai mult decât limita maximã. Ca dovadã, industria româneascã de muzicã e formatã 99 la sutã din muzicã în englezã. Dar vom vedea sfârºitul crizei, viaþa va reveni la normal, sau poate va fi mai bine. Pânã atunci, dragã cititorule, te las cu sincerele mele urãri de bine, viaþã bunã ºi rãbdare. Vor veni ºi zile mai bune. Ileana FIRÞULESCU

artiºtii mei!"

e lângã fapP tul cã în Valea Jiului nu

existã nici o revistã literarã, nici acum, în luna sãrbãtorilor de iarnã, decembrie, scriitorii, poeþii ºi artiºtii nu se înghesuie sã se implice în viaþa societãþii civile. Valea Jiului nu simte cã-i are. ªi spiritul are nevoie de hranã, poate mai mult decât stomacul. Despre artiºti se spune cã e indicat sã-i admiri de departe, sã le citeºti operele, dar sã nu ai de-a face cu ei. Pentru cã Valea Jiului are mulþi scriitori, oameni de realã valoare, mulþi, vreo nouã, membri ai Uniunii Scriitorilor, am încercat sã-i contactãm pe câþiva, sã presãrãm cu ºtiinþa lor paginile ziarului, în toatã acestã lunã decembrie, pentru oamenii Vãii Jiului. Nu ne-a prea ieºit. Pãreau

Aurelian Serafinceanu noul prefect Cronica Vãii Jiului al judeþului Hunedoara? z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? G z Vrei sã te dezvolþi?

rupurile de influenþã de la Deva, dar ºi din restul judeþului au intrat în trepidaþii când au aflat cã locul actualului prefect, Attila Deszi ar putea fi luat de .... Aurelian Serafinceanu.

Se pare cã postul de prefect de Hunedoara ar urma sã fie dat UNPR-ului, iar prin numirea lui Attila Deszi Secretar General al Guvernului, numele vehicu-

lat pentru ocuparea locului vacant este fostul prefect din perioada 20002004, Aurelian Serafinceanu. Anumite persoane sus-puse, de la Deva în special, când au auzit numele Serafinceanu au început sã se agite. Oare de ce? Printre cei neliniºtiþi se aude cã ar fi ºi "amicul" Costel Avram, nimeni altul decât

vicepreºedintele Consiliului Judeþean ºi acelaºi care, în Valea Jiului, îi plãcea sã spunã cã este omul de încredere al preºedintelui CJ Ioan Mircea Moloþ. Numai cã, din aceastã cauzã, imaginea lui Ioan Mircea Moloþ a fost compromisã dat fiind faptul cã cei din Valea Jiului îl cunosc pe Costel Avram, o veniturã ajuns în zonã

printr-o împrejurare nefericitã, de vreo 8 ani, cât i-a luat sã-ºi termine studiile superioare...la rugby. Pânã la închiderea ediþiei, Aurelian Serafinceanu nu a putut fi contactat pentru a confirma sau infirma informaþia. Marius MITRACHE

extrem de comozi ºi sictiriþi pe lume ºi li se pãrea foarte greu sã-ºi dedice o zi omului de rând, alþii au pretins bani pentru oanoarea pe care ne-o fac nouã ziariºtilor… Lãsând de-o parte faptul cã ziarul le-a oferit spaþiu pentru a se adresa populaþiei, nu am aflat de nici o acþiune de-a lor care sã dovedeascã faptul cã le pasã, mãcar acum de

z Vrei sã-þþi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

sãrbãtori. În afarã de primari ºi de cei aflaþi la putere, care au capacitat ºi ONG-urile umanitare, nu s-a prea vãzut miºcare în acest sens. ªi aceºtia, pentru capital electoral. Opoziþia tace mâlc ºi zice cã nu are bani… Comparativ cu Valea Jiului, oameni de culturã din judeþ, de exemplu cei din

Asociaþia Pro-ISIS din Orãºtie, prin voluntariat, organizeazã, în data de 17 decembrie, o manifestare de amploare numitã "Un Crãciun cultural umanitar la Orãºtie", care se desfãºoarã sub deviza Haideþi sã fim mai buni!, "Nu existã lucruri mãreþe, doar lucruri mici cu o dragoste mare." (Maica Tereza) Scriitorii de la Pro-ISIS, tot cu acestã ocazie, lanseazã magazinului intercultural internaþional, "Palia literarã", o revistã care se doreºte a fi continuatoarea unei publicistici culturale bogate pe care Orãºtia a avut-o de-a lungul timpului. Din conducerea redacþiei revistei fac parte Ion Urda, Bianca Sgondea, Eugen Evu poet, scriitor ºi critic ºi Elena Daniela Sgondea poetã, traducãtoare, iniþiator ºi director fondator. Organizatorii au reuºit sã atragã un numãr impresionant de oameni de renume ºi instituþii din judeþ. Marii oameni de culturã din Valea Jiului când se vor implica în viaþa societãþii civile? Doar faima nu pare a fi suficientã pentru a sfinþi locurile prin care trec. Ileana FIRÞULESCU

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 decembrie 2011 ::.. FOTBAL. JIUL II PETROªANI. ANALIZÃ ..::

I

H

enþ cu

MÂNA

Iarna e un sfetnic bun

Da, ºtiu, se spune corect, noaptea e cum scrie mai sus. Dar în cazul discursului de faþã, merge ºi aºa. Asta pentru cã s-au fãcut destule inexactitãþi (sã nu le zic altfel, cu rãutate, suntem în Postul Crãciunului...), în ceea ce priveºte pãstorirea sportului în Valea Jiului. Foame mare, resurse ioc. Cel mai elocvent caz este cel al nonagenarului club Inter din Petrila, lãsat efectiv de izbeliºte de tovarãºii care ar fi trebuit sã-ºi dea sufletul pentru el. La fotbal, admirabil efortul lui Rico Cristea de a conduce echipa pe cãrãrile foametei, la popice, Marcel Dobricã a fãcut din rahat bici, la lupte libere... Au ras de pe faþa pãmântului tenisul de masã, deci, un an în care s-a muncit bine ºi cu spor la nivelul sportului petrilean. În schimb au fãcut un parc, pe locul fostului stadion din centrul Petrilei. E bun ºi ãla la ceva: jogging sau "galeria amintirilor". Dar nu face neapãrat Petrila obiectul "henþului cu mâna", mai sunt ºi alþii de izbeliºte. Cel mai cinstit ar fi sã le spunã unii, celorlalþi, "mãi fraþilor, cãutaþi sã cântaþi la altã masã, noi avem alte prioritãþi...". Cine ºtie, poate cã un supermarket e mai bine-venit decât un teren de sport care nu produce, comercial vorbind, mai nimic.

Al treilea experiment

deea cu înfiinþarea unei echipe "secunde" a Jiului nu este una nouã. S-a mai întâmplat în douã rânduri, dar nu a fost un mare succes. Prima oarã, în sezonul 2002-2003, atunci când prima echipã a Jiului evolua tot în Divizia "C". A fost ideea lui Ioan Sdrobiº, dar nu a rezistat decât un sezon. A doua încercare a fost în sezonul 20072008, sub conducerea antrenorului Puiu Antohi, într-o echipã cu Stamatin, Drãgulici, Stuparu, Panainte, Afrem, A. Antohi, Ghiorghiescu, Tismãnaru sau Plãcintã. A fost desfiinþatã în retur, ocupând un modest loc 10.

F

ãrã apãsarea rezultatelor

Actuala generaþie Jiul II, tot în Liga a IV-a, are parcã mai multã culoare. S-a folosit de la

Daniel Huza, un antrenor cu reuºite la Jiul II

început ideea de a juca pe scheletul echipei de juniori care a ajuns în finala pe þarã a campionatului de juniori judeþeni ºi experimentul pare a da roade. S-a început cu Toni Sedecaru ca antrenor, dupã care a continuat Daniel Huza. Echipa ºi-a intrat în ritm în etapa a 4-a (2-0 cu Zarandul Criºcior), dupã care a început sã impunã Marius Mareº, un tânãr de perspectivã de la respect, printr-o care se aºteaptã mai mult... serie de opt meciunul strict de a obþine trei uri fãrã înfrângere! A pierdut, în continuare, doar la liderul CS puncte (6-0 cu Haþegul, 6-1 cu Cãlanul, 7-0 cu ªoimul Vulcan, dupã care a fost din Bãiþa), poate fi un argument nou de neînvins pânã la final. al plãcerii fotbalului jucat de S-a impus un golgeter, Duma, amorul artei. ªi dacã de aici extrem de abil ºi perspicace, mai "sare" ºi vreun jucãtor care a marcat în cinci meciuri. titular pentru echipa mare, S-a folosit un lot în funcþie de se poate spune cã varianta cerinþele echipei mari, unde au fost "detaºaþi" mai mulþi jucãtori Jiul II ediþia 2011-2012 este cu mult o reuºitã peste cele (Zaharia, Vl. Tudorache, I. douã anterioare. Gavriluþi, A. Moldovan, Cãrãvan), dar per ansamblu, echipa a practicat un fotbal plãcut ºi dinamic, echipa reuºind 14 puncte pe terenuri strãine ºi un golaveraj pozitiv, 8-4. Faptul cã a înregistrat unele scoruri dincolo de

JIUL II PETROªANI

1. 1-2 la Minerul Teliuc: Todor

2. 6-0 cu Retezatul Haþeg: A.Moldovan 2, Zaharia 3, Duma

3. 0-2 la Aurul Certej: 4. 2-0 cu Zarandul Criºcior: Ursachi, Duma

5. 1-0 la Minerul Uricani: Zaharia

6. 1-0 la Univ. Petroºani: Cãrãvan

7. 3-0 cu Aurul Brad: Vl. Tudorache, Gavriluþi, Cânda

8. 4-0 la Dacia Orãºtie: Cãrãvan (2), Duma, Cioclei

9. 6-1 cu Victoria Cãlan: Catanã 2, Drãghici 2, Rotar, Negrean

10. 0-0 la Minerul Aninoasa: 11. 4-2 cu Inter Petrila: Zaharia (2), Cãrãvan, Cânda

12. a stat 13. 0-2 cu CS Vulcan: 14. 0-0 la Ret. Râu de Mori: 15. 7-0 cu ªoimul Bãiþa: Duma (2), Mareº, Bocu, A. Moldovan, Cãrãvan, I. Gavriluþi

16. 1-0 la Gloria Geoagiu: I.Gavriluþi

17. 3-0 cu Metalul Criºcior: A. Moldovan, Duma, Mareº

Acasã: 8 7 0 1 Deplasare: 8 4 2 2 TOTAL: 16 11 2 3

GOLGETERI

z 8 goluri: Duma z 6 goluri: I. Zaharia z 4 goluri: A. Moldovan, Cãrãvan z 3 goluri: I. Gavriluþi, Mareº z 2 goluri: Tudor, Cânda z 1 gol:

Ursache, Vl. Tudorache, Cioclei, Ungur, Breazu, Bocu, Tomiº (ªoimul Bãiþa - aut.)

31-5

21p.

8-4

14p.

39-9

35p.

ANTRENOR: Toni Sedecaru (et. 1-4), Daniel Huza (et. 5-17)

ECHIPA ECHIPA STANDARD: STANDARD:

A. Tonca (Serea) - Arcuºi, Micu (Bocu), Ungur, A. Criºan (Bg. ªtefan) - Mareº, Cãrãvan (Vl. Tudorache), I. Gavriluþi (Sãpânþan), R. Andrei (Todor) - Zaharia (A. Moldovan), Duma (Cânda).

::.. INTERVIU ..::

"Partidul decidea promovarea!" ntrenorul Paroºeni ºi Jiul, în A Tiberiu (Puiu) Diviziile B sau A,

Benea a fost o figurã importantã în sportul Vãii Jiului. Antrenor la

::.. FOTBAL. LIGA I ..::

S-a încheiat turul cu vecinii pe loc european!

z Cu doar douã înfrângeri, Dinamo Bucureºti a încheiat turul pe primul loc al Ligii I. z Pandurii Tg. Jiu au încheiat pe loc de "Europa", câºtigând cu 5-2 ultimul joc cu Concordia Chiajna, primul gol fiind marcat de ex-jiulistul Pintilii în minutul 37, ultimul, tot de un fost jiulist, Pintilii, fost jucãtor al Jiului, a dus Pandurii Vali Badea. z La retTg. Jiu pe locul 5 la final de retur rogradare, ultimele trei clasate sunt ca ºi "moarte", pentru un alt loc se bat echipele între locurile 12-15. z Returul se reia peste... douã zile, cu o etapã jucatã acum la mijloc de decembrie.

Puiu Benea a fost dintotdeauna omul caracterizat prin francheþe.

Reporter: A trecut ceva timp de când nu mai antrenaþi. Nu vã este dor? Puiu Benea: Absolut deloc! Ce-a fost a fost, acum am alte preocupãri. Au fost ºi rele ºi bune, a trecut... Rep.: Aþi început la o echipã micã, Minerul Paroºeni, cu care aþi ajuns pânã în Divizia "B"... P.B.: A fost un parcurs cu plecare "de jos", cum se spune, cu Paroºeniul: de la campionatul pe sectoare, apoi în campionatul municipal, din 1977 în cel al actualei Ligi a IV-a, judeþene. Trebuia sã promovãm în 1979 în Divizia "C", însã comu-

niºtii de la Deva au fãcut o ºmecherie ºi au decis sã promoveze Dacia Orãºtie. Pe atunci partidul decidea promovarea. Ne-a venit ºi nouã rândul în 1980, iar în 1986 am promovat în "B". Aveam un lot puternic, cu Dodenciu, Leleºan, Puiu Lãzãroiu, Baltaru, Henzel sau Neiconi. Rep.: Cum a fost în Divizia B?

P.B.: Trei ani frumoºi, cu locurile 6 ºi 7 în primii doi ani pentru AS Paroºeni Vulcan. Apoi, în `89 echipa a retrogradat, eu nu mai eram antrenor acolo. Trecusem secundul lui Ticã Oþet la Jiul. Rep.: În Divizia A? P.B.: Exact, douã sezoane, 1989-91. Ce jucãtori erau! Bojtor, Negrilã, Sedecaru, Ov. Dodu, Rico Cristea, Marin Tudorache,

Henzel, Bâcu, Daniel Timofte, Lasconi, Damian Militaru, Fl. Stoica, Mugurel Radu. Rep.: De ce aþi abandonat? P.B.: Pur ºi simplu nu mã mai identificam. Veneau alte vremuri. Dar ceea ce a pus capac a fost un moment groaznic, întâmplat în prima etapã din returul 1991-92, când dupã un meci la CSM Reºiþa, la întoarcerea acasã, pe drum mi-a murit în braþe medicul echipei Jiul, asistentul Mircea Ureche. Nu s-a simþit bine încã din timpul jocului, a insistat sã vinã cu noi, cu autocarul ºi a fãcut infarct pe drum. A plecat viu la Reºiþa, l-am adus mort la Petroºani. A fost un ºoc total. Rep.: Despre fotbalul actual? P.B.: Nu e nimic de zis. În plan local suntem la pãmânt, deºi talente se mai gãsesc, de restul, mã abþin...

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 decembrie 2011

Din 900, au rãmas 77 upã tevatura D care a început de vinerea

trecutã, cu apogeul de ieri, în acordarea ajutoarelor de urgenþã, în cuantumul sumei tranºei a doua a plãþilor pentru disponibilizaþii din luna octombrie, de la unitãþile CNH, tot au mai rãmas de platã cu bani cash încã 77 de persoane. Toþi cei 77 de disponibilizaþi au dosarele sociale întocmite ºi verificate. Dacã se încadreazã în condiþiile plãþilor, respectiv dacã au semnat de acum vestitele declaraþii prin care trebuiau

sã confirme cã "prin prezenta sunt beneficiar al ajutorului de urgenþã(…) Coantumul ajutorului de urgenþã de care beneficiez echivaleazã cu suma pe care trebuia s-o primesc de la CNH ca a doua traºã a plãþilor compensatorii. Renunþ la suma care reprezintã tranºa a doua de la CNH", ne spune purtãtorul de cuvânt al CNH, Oana Stoicuþa, conform raportului în urma zilei de luni. "77 de persoane nu s-au prezentat sã-ºi ridice banii din diverse motive. Unii nu sunt în localitate, alþii nu au semnat acea declaraþie. Pot veni în oricare din

zilele urmãtoare pentru cã banii existã" - a precizat Oana Stoicuþa. Printre cei 77 de disponibilizaþi, care nu ºi-au ridicat banii, se aflã câþiva suspicioºi care se cramponeazã de formularea din acea declaraþie "renunþ la suma care reprezintã tranºa a doua…de la CNH". Dacã nu ar fi apãrut acestã formulare CNH era pasibilã în instanþã sã mai plãteascã încã o datã banii aferenþi tranºei a doua dacã vreunui beneficiar i-ar fi trecut prin minte sã-I cearã la Judecãtorie.

Ileana FIRÞULESCU

Deºi mulþi medici rezidenþi promit, puþini se mai întorc în Valea Jiului

acã socotelile de la D început s-ar potrivi pânã la final, atunci totul ar

fi bine pentru toatã lumea. Spre exemplu, Spitalul de Urgenþã din Petroºani are multe specialitãþi unde funcþioneazã schiopãtând, pentru cã nu sunt medici destui. Penuria de doctori nu este un lucru nou în Valea Jiului, însã aceastã problemã s-ar putea uºor rezolva dacã ºi rezidenþii ºi-ar respectã contractele încheiate la începutul perioadei de pregãtire. "Existã un numãr de 20 de rezidenþi aflaþi în pregãtire în diverse centre universitare, pentru diferite specialitãþi deficitare la ora actualã în cadrul Spitalului. Ei sunt în pregãtire din anul I pânã în anul V sau VI de rezidenþiat, urmând ca cel puþin teoretic, la terminarea acestuia, sã vinã ºi sã activeze în Spitalul de Urgenþã din Petroºani ", ne-a declarat dr. Alin Vasilescu, managerul Spitalului de Urgenþã din Petroºani.

Istoria ne-a arãtat cazuri de medici rezidenþi, care dupã ce s-au specializat în baza contractului cu Spitalele din Valea Jiului, au uitat mai apoi sã se ºi întoarcã aici. În aceastã situaþie, unitatea medicalã cu pricina nu are altceva de fãcut decât sã îl dea pe tânãrul medic în judecatã pentru recuperarea banilor. La Spitalul din Petroºani, primul din cei 20 de rezidenþi arvuniþi, care va termina specializarea, ar trebui sã vinã anul viitor. " Existã o serie de specialitãþi unde numãrul de medici este mai mic, cum ar fi Pediatria, Radiologia, ORL, Oftalmologia ºi Urgenþa ", a mai spus dr. Alin Vasilescu. Luiza ANDRONACHE

Mai trãiesc doar 84

M

ulþi dintre eroii care au luptat în cel de-al doilea Rãzboi Mondial au provenit ºi din Valea Jiului. Înrolaþi în Batalionul 9 Vânãtori de Munte, ei au participat atât în campania din est cât ºi în cea din vest. Dupã încheierea conflagraþiilor, în Valea Jiului locuiau circa 12.000 de foºti combatanþi, transformaþi în veterani de rãzboi. În anul 1994, când a

fost înfiinþatã Asociaþia Veteranilor de Rãzboi din zonã, în Vale mai trãiau doar 4.000 dintre aceºtia. Dupã 17 ani, în zona cuprinsã între Petrila ºi Uricani, mai existau doar 84 de foºti combatanþi, cu vârste cuprinse între 86 ºi 94 de ani. Acestora li se adaugã ºi 387 de vãduve ale veteranilor de rãzboi. "Vârsta ºi bolile sunt de vinã pentru reducerea numãrului veteranilor. În câþiva ani va rãmâne doar asociaþia ºi amintirea cã au existat veterani de rãzboi ºi în

C

Pensii în avans

ompania Naþionalã Poºta Românã a început de luni achitarea pensiilor în avans, pentru toþi pensionarii din judeþul Hunedoara. Mãsura a fost luatã de responsabilii Oficiilor poºtale "pentru a veni în sprijinul tuturor beneficiarilor în perioada Sãrbãtorilor de iarnã".

Poºta Românã a stabilit, de comun acord cu Casa Naþionalã de Pensii Publice sã achite în avans drepturile de protecþie socialã din sistemul public de pensii, ori asigurãrile

sociale de stat. Poºtaºii au plecat de luni sã distribuie sumele cãtre beneficiari. "Vrem ca banii sã ajungãla timp la oameni, pentru cã în zilele de Crãciun nu se lucreazã", spun responsabilii de la Poºtã. În perioada 12-23 decembrie, plãþile se efectueazã la domiciliul beneficiarilor, iar pânã pe 29 decembrie, la ghiºeele subunitãþilor poºtale, pentru titularii de drepturi avizaþi la domiciliu, în cazul în care aceºtia nu sunt gãsiþi acasã de factorii poºtali. Poºtaºii îi avertizeazã, în plus, pe cei care urmeazã sã primeascã pachete din strãinãtate, ori din alte oraºe alã þãrii, sã vinã în zilele în care va fi program cu publicul, pentru a

evita ca alimentele sã se altereze în zilele în care nu se lucreazã. "În fiecare an se întâmplã ca oamenii sã uite sã îºi ridice la timp pachetele primite de la rude ºi atunci, din cauzã cã noi nu lucrãm ºi avem câteva zile libere, existã riscul ca acestea sã se strice", spun diriginþii de la poºtã. Diana Mitrache

Flacãra huilei din Valea Jiului, între vorbe ºi existenþã

M

ineritul din Valea Jiului reprezintã singura sursã de venit pentru majoritatea locuitorilor zonei. Existenþa acestuia ºi a oamenilor este direct dependentã de existenþa beneficiarilor cãrbunelui. Pentru ca minele din Valea Jiului sã îºi pãstreze viabilitatea trebuie ca investiþiile tehnologice sã fie masive. Potrivit unor specialiºti în domeniu, închiderea unor mine neviabile nu înseamnã cã minele considerate astãzi viabile vor rãmâne aºa. "Nu înseamnã cã dacã azi avem patru mine viabile vom avea ºi peste 10 ani. Pentru ca acestea sã îºi pãstreze viabilitatea

sunt primordiale investiºiile, ºi statul nu are de unde sã investeascã", spun specialiºti în mineritul din Valea Jiului. Pentru continuarea activitãþii extractive în bazinul carbonifer din Valea Jiului trebuie respectate mai multe principii. Printre acestea se numãrã puterea caloricã a cãrbunelui ºi politica de mediu a celor doi agenþi care trebuie sã respecte standardele în vigoare privind poluarea. În schimb, se vorbeºte despre rezerve de cãrbune care

Valea Jiului", a spus Vasile Murgilã, preºedinte Asociaþia Veteranilor de Rãzboi Valea Jiului. Pe de altã parte, tot mai puþini sunt ºi foºtii deþinuþi politici din Valea Jiului, al cãror numãr s-a redus la doar un sfert. Astfel, dintre cei 735 de luptãtori împotriva comunismului existenþi în zonã la înfiinþarea în urmã cu 20 ani a Asociaþiei Foºtilor Deþinuþi Politici din România, mai trãiesc astãzi doar circa 100. Mir cea NISTOR

ajung pentru câþiva zeci de ani. ºi aceastã problematicã este privitã diferit de cei care vorbesc de minerit. Toþi spun, de la oameni politici, la specialiºti cã Valea Jiului stã pe rezerve de milioane de tone

de huilã. Exploatarea acestora nu poate fi realizatã atât de uºor. "E uºor sã spunem cã avem rezerve pentru 80-90 de ani, dacã aceste rezerve se aflã în zone greu exploatabile. Cei care aruncã astfel de vorbe nu ºtiu ce înseamnã mineritul ºi ce înseamnã exploatarea unor zone în care pânã acum nu s-a ajuns", mai spune specialiºtii. Pentru ca huila din Valea Jiului sã continue sã ardã trebuie ca una dintre prioritãþi sã fie alocarea fondurilor pentru investiþii. Raul IRINOVICI

10 Diverse

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 decembrie 2011

"Spãrgãtorul de nuci", de la Bolºoi Teatr-Moscova, la Teatrul de Artã-Deva

D

uminicã 18 decembrie 2011 ora 16:45, D'STARS îi invitã pe iubitorii de balet la Teatrul de Artã Deva, pentru o nouã transmisie în High Definition de la Bolºoi Teatr Moscova, baletul în douã acte "Spãrgãtorul de nuci".

O splendidã poveste de iarnã, dupã nuvela cu acelaºi nume a lui E.T.A. Hoffmann, pe o muzicã de Piotr Ilici Ceaikovski. Coregrafia, semnatã de Yuri Grigorovici, se bazeazã pe ideile coregrafice ale marelui maestru coregraf Marius Petipa. Decorurile sunt realizate de Simon Virsaladze, iar bagheta dirijoralã îi va aparþine lui Pavel Klinicev. În rolurile principale: Artem Ovcharenko (Prinþul Spãrgãtor de nuci), Nina Kaptsova (Maria), Denis Savin (Drosselmeyer). Alãturi de soliºti, îºi dau concursul Corpul de balet, Orchestra ºi Corul Teatrului Academic de Stat Bolºoi - Moscova. În Seara de Ajun a Crãciunului,

Drosselmeyer, naºul micuþei Maria, îi aduce acesteia drept cadou o jucãrie minunatã, un nostim spãrgãtor de nuci. La miezul nopþii, dupã ce petrecerea a luat sfârºit, toate jucãriile prind viaþã. Spãrgãtorul de nuci, aflat în fruntea oºtirii soldãþeilor de tinichea, zboarã spre a o salva pe Maria, cãci micuþa stã sub ameninþarea armatei Regelui ªoarecilor... "Spãrgãtorul de nuci", aceastã adevãratã extravaganþã muzicalã, cu decoruri somptuoase ºi numere de dans strãlucitoare, este un spectacoleveniment excepþional, care nu trebuie ratat. Un spectacol clasic de Crãciun, menit întregii familii. Biletele costã 42 lei ºi pot fi cumpãrate de la Agenþia Teatrului de Artã Deva. Spectacolele de balet de la Bolºoi Teatr Moscova, transmise prin satelit în High Definition, sunt difuzate în peste 450 de locaþii din 22 de þãri europene. Sorin ARADEAN

SC EURO JOBS SRL

Ia-þi diplomã fãrã sã faci curs !!!

Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinile sau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitã ocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doar câteva zile!!!

SC EURO JOBS SRL

s-a acreditat pentru certificarea competenþelor (cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decât cele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi la urmatoãrele tarife: -PAVATOR - 450 lei -INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei -TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei -LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei -OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei -INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªI GAZE - 550 lei -CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLE TEXTILE - 550 lei -MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASAMENTE - 550 lei -CIOBAN - 550 lei -BUCÃTAR - 600 lei -COSMETICIAN - 650 lei

FII PRIMUL CARE PROFITÃ DE ACEASTÃ OFERTÃ!

Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare în Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1 Uricani la sediul P.A.P.I Vulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora Lucaciu Aninoasa la sediul P.A.P.I Petrila la Centrul de Afaceri Ne puteþi contacta ºi la numerele: Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019 Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu) 0731.301.162

ANGAJÃRI

VÂNZÃRI  Vând mobilã de bucãtãrie ultra-modernã cu toate dotãrile nesesare încorporate, hotã, aragaz, maºinã de spãlat vase în lungime de 3,53 metri. Dulap de haine pe ºine, maºinã de spãlat vase, hotã inox marca Bosch. Telefon 0721028699.

HOROSCOP

Societate comercialã angajeazã buldoexcavatorist cu experienþã. Relaþii la telefon: 0254.548.068

organizeazã ºi pentru persoanele care nu au competenþe dobândite anterior urmãtoarele: CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃ Nivel I (3 luni) Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 lei Editor imagine - 60 ore - 550 lei Contabil - 120 ore - 500 lei Ghid montan - 120 ore - 600 lei Maseur (iniþiere) - 45 zile - 450 lei Lucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni 450 lei Lucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 lei Asfaltator - 3 luni - 450 lei Îngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 lei Îngrijitoare copii - 3 luni - 550 lei Sudor electric - 3 luni - 550 lei Sudor oxigaz - 3 luni - 550 lei Gaterist la tãiat buºteni - 3 luni - 550 lei Nivel II (5 luni) Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 lei Zidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 lei Izolator - 5 luni - 550 lei Montator pereþi ºi plafoane din ghips carton - 5 luni - 550 lei Electrician exploatare medie ºi joasã tensiune - 5 luni - 550 lei Lãcãtuº mecanic - 5 luni - 550 lei Administrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei

Înscrierile pentru cursuri se fac în luna decembrie, anul curent la sediul firmei sau online pe www.eurocalificare.ro Pentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi la sediul SC EURO JOBS SRL. Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud. Hunedoara sau tel/fax: 0354.108.516 0354/100.019 mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu) 0731.301.162 online: www.euro-jobs.org e-mail: office@euro-jobs.org

VÂNZÃRI Vând apartament 3 camere, situat în Petroºani, cu multiple îmbunãtãþiri, blocurile noi (în zonã de dezvoltare turisticã). Preþ 28000 euro negociabil. Relaþii la tel.0769784520 Vând teren în suprafaþã de 800 metri pãtraþi intravilan, în zona Brãdet. Telefon 0727150264

1 4 d e c e m b r i e 2 0 11

Vei face o investiþie de naturã domesticã, ceea ce îþi va entuziasma întreaga familie. În a doua parte a zilei o durere de cap sau de dinþi îþi va înrãutãþi ºi starea psihicã. O veste bunã de la pãrinþi, te va face sã uiþi de toate relele.

Capacitatea ta de a lua decizii este maximã. ªi totuºi, nu ar fi indicat sã o foloseºti în domeniul tranzacþiilor financiare. Ai putea însã sã te ocupi de relaþiile cu prietenii, cu condiþia sã nu fii prea insistent sau poate prea indiscret. Vei avea de semnat acte.

Fãrã a þi se fi întâmplat nimic rãu, eºti cam pesimist. Finalizãrile pe care le aºtepþi întârzie sã aparã, iar ritmul în care trebuie sã munceºti acum îþi dã toate planurile peste cap. Încearcã o ieºire în societate dupã orele de program.

O persoanã încearcã sã îþi facã greutãþi, þesând tot felul de intrigi în jurul tãu. Inspiraþia de care dai dovadã te va ajuta sã-l contracarezi. Dacã simþi nevoia sã stai de vorbã cu cineva, apeleazã cu încredere la vechii prieteni. Cineva din anturajul apropiat îþi va face o propunere.

Persoana iubitã îþi va face o propunere interesantã de petrecere a timpului liber. Chiar dacã nu te tenteazã ar fi bine sã o accepþi, cãci ar putea reprezenta o bunã ocazie de a cunoaºte o persoanã ce îþi va fi de un real sprijin în viitorul apropiat.

Te aºteaptã o zi destul de bunã, cãci orice vei încerca, vei reuºi sã rezolvi. Ar fi bine sã nu insiºti sã îþi impuni punctele de vedere, cãci nu vei reuºi altceva decât sã îþi deteriorezi relaþiile cu cei din jur. O plimbare cu persoana iubitã, tear ajuta sã uiþi neplãcerile.

Ar fi bine sã faci o schimbare de program, cãci astãzi nu ai nici o ºansã sã finalizezi ceea ce þi-ai propus. Lucrurile îþi ies destul de greu, mai ales la serviciu, aºa cã, cel mai bine ar fi sã te ocupi de chestiunile de rutinã.

Eºti cam prost dispus ºi asta te împiedicã sã faci tot ce þi-ai dori. Nu trebuie sã te impacientezi, în definitiv, o zi de odihnã este binevenitã, chiar ºi pentru un om cu posibilitãþile tale. Sugestia unui pãrinte de a pleca la drum nu este dintre cele mai bune.

Cineva aºteaptã veºti de la tine ºi este nemulþumit de întârziere. O rudã îndepãrtatã îþi va da niºte informaþii care îþi convin; nu este însã oportun sã le foloseºti acum. Succesul pe care þi-l doreºti este condiþionat de rãbdare ºi perseverenþã.

Dacã vrei spleci la drum, verificãþi cu atenþie mijlocul de transport. Ai de dat niºte bani ºi ar fi bine sã nu mai amâni. Nu este momentul sã te lansezi în noi activitãþi; ar fi bine dacã te-ai ocupa mai mult de cele pe care le-ai abandonat în trecut.

Nu te poþi plânge de lipsã de energie, dar ai tendinþa sã te implici în prea multe activitãþi ºi nu mai reuºeºti sã le ºi finalizezi. Unele din problemele cu care te confrunþi þi se par greu de depãºit, ceea ce te face mai pesimist. În societate nu reuºeºti sã te manifeºti prea mult.

Eºti neatent ºi riºti sã faci o greºealã care te-ar putea costa mult în viitorul apropiat. Din fericire unul dintre prieteni este de partea ta ºi îþi dã o mânã de ajutor. Pãrintele de sex opus va avea o realizare materialã, de care va profita întreaga familie.

Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428

Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25m². Telefon 0722 448 428

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 decembrie 2011

VORBA LU` BUJI

de Mircea BUJORESCU

De la "naºul" F.M.I, 16 miliarde de Euro, n-a mâncat, n-a bãut, sã trãiascã, La Mulþi Ani!

"Cine n-are datorii, n-are prieteni", spune o veche vorbã româneascã. Într-un fel, cam aºa e. Aºa e gena noastrã, cãci tatã ne-a fost Traian (împãratul) ºi mamã Decebal (fiul lui Scorillo). Mereu m-am întrebat (ºi încã mã mai întreb) ce-au fãcut ãºtia doi de s-a nãscut un astfel de popr. ªi mai zicem cã homosexualii sunt niºte declasaþi... Mã rog, nu despre asta era vorba. Datoriile - fãcute când trebuie ºi la cine trebuie - sunt o formã de supravieþuire. Iei

de-aici, plãteºti dincolo, iei de la unu plãteºti la altul, e o "inginerie" financiarã eficientã. Numai cã trebuie sã ai ºi o memorie bunã, sã nu-ncurci borcanele ºi - mai ales - sã þii minte ziua ºi ora scadenþelor. Mai trebuie ºi sã ºtii sã minþi frumos, iar calitatea de bazã a unui mincinos fruntaº este sã aibã o memorie de elefant. Adevãrul e cã, atunci când tragi o minciunã, trebuie sã fie "beton", în aºa fel sã o crezi ºi tu! Acum, fiindcã am fãcut

"apologia" datoriei, sã vã spun ce-am vrut sã... spun. Marþi (ºi 13!) adicã ieri, zi cu ghinionul cât casa, aflu de pe "Hot News", o agenþie credibilã, cã datoria externã a României a crescut cu 4,86 la sutã în primele zece luni, ajungând la 96,95 miliarde euro. Þinând cont cã PIB-ul (ADICÃ Produsul Intern Brut al României) este de aproximativ 150 de miliarde de euro, asta înseamnã cã tot ce se produce într-un an, fãrã ca noi sã mai

luãm salarii ºi pensii, fãrã sã mai bãgãm nimic la burdihan, fãrã apã, curent, gaze, practic fãrã nimic, ar trebui sã ne plãtim datoriile. Colac peste pupãzã, zilele trecute, de la cel mai înalt nivel am fost anunþaþi (sau avertizaþi?) cã mai urmeazã, pentru anul 2012, un împrumut de 16 miliarde. Naþi-o frânto, cã þi-am dres-o! Asta, dupã ce, tot aceeaºi "autoritate" ne asigura cã nu vom apela nici la FMI, nici la Banca Mondialã, pentru împrumuturi. Ba, mai mult, aceeaºi gurã grãia cã o þarã care ia împrumut pentru a plãti pensiile ºi salariile "va sã zicã cã e vai de mama ei" (scuzaþi cacofonia, dar...). Oricum am luat-o, oricum am dat-o, e groasã! L-am împuºcat pe

Ceauºescu, findcã ne-a chinuit pe noi pentru ideea lui paranoicã de a plãti "la blanã" datoriile externe. Le-a plãtit ºi n-a murit nimeni de foame. A murit el de gloanþe ºi de perestroika! Dar acum? Acum, cum e? Consemnãm, împrumutãm, dar la iarnã ce mâncãm? Ce mai conteazã? Ne-am cununat cu coana Europa ºi n-ea fost naº FMI-ul! Naºul e darnic ºi ne dã împrumuturi. Cã dobânda e prea mare, nu conteazã, Adicã, v-o spun eu, o sã plãteascã urmaºii urmaºilor urmaºilor noºtri, copiii copiilor copiilor noºtri, care, de-a lungul timpului vor învãþa înjurãturi mai tari decât cele pe care le folosim noi acum... Am zis ºi eu, n-am dat cu parul!

Marþi 13 - Ziua Tigrului

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Vulcan: B-dul M.Viteazu Bl. 17, parter Tel: 0254-570 430 Email: contact@veritascom.ro

"Cel din faþa monitorului"

Constantin Câmpeanu vã invitã la Digital Art Motto: "dintr-o datã/ ca ºi cum ai închide ochii/ ºi deschizându-i/uimire (...)" (Recul - Constantin Câmpeanu)

Deºi s-a afirmat mai întâi ca poet (multã vreme ca orice boem care se respectã, fãrã a avea în propriul portofoliu nici mãcar o plachetã de versuri...) Constantin Câmpeanu a devenit mai cunoscut iubitorilor de frumos ca artist plastic. Iar de când a deprins din tainele computerului îºi delecteazã admiratorii cu diverse lucrãri de artã graficã realizatã pe calculator, vãduvindu-i de vizionarea de noi picturi ori sculpturi. Este ºi cazul celei mai recente expoziþii ale sale, intitulate "Digital Art" ºi organizatã în Stheff Coffee, cafeneaua artiºtilor petroºeneni. Expoziþia cuprinde 22 de lucrãri în realizarea cãrora,

Constantin Câmpeanu a abordat (cu mai multã ori mai puþinã chemare...) mai multe stiluri. Remarcabile sunt portretele a 4 scriitori locali, regretaþii Mircea Andraº ºi Ion Pascal Vlad ºi a 2 amatori ai

miºcãrilor culturale din Valea Jiului, cãrora le-aº alãtura îndeosebi datoritã originalitãþii execuþiei câteva dintre cele peste 10 nuduri expuse. Aº mai puncta cã, dacã portretele sunt realizate într-o manierã numitã (curent) clasicã, nudurile de care pomeneam chiar

dacã ne duc cu gândul la perioada cubistã a lui Pablo Picasso, poartã amprenta inconfundabilã a artistului plastic petroºenean (nãscut în 29 noiembrie 1948 în satul vasluian Mânzaþi, pe coasta unui deal în surpare, unde, ehei, tare demult trãiau ciurda de animale cu terminaþia - zauri) Constantin Câmpeanu. ªi cum toate aceste consemnãri sunt, în definitiv, tot atâtea motive pentru a viziona expoziþia "Digital Art", cred cã nu vã rãmâne altceva mai bun de fãcut decât sã faceþi acest pas înainte spre artã. Sufletul domniilor voastre se va bucura... Dan CODREA

P.S. Dacã în perioada când realiza lucrãri de artã mai obiºnuite (ºic!), adicã în manierã clasicã, sau cu suport clasic Constantin Câmpeanu însuºi se identifica fiind "Cel din ceaþã", acum cred cã a sosit momentul sã-ºi (re)dobândeascã ºi o titulaturã artisticã pe mãsurã. "Cel din faþa monitorului" pare a fi cea mai potrivitã.

Un tigru a evadat de la zoo! Sã vezi nebunie! Sã vezi isterie!

C

ei mai buni ziariºti ai momentului s-au întrecut ieri - marþi 13 în zvonuri, dezinformãri ºi informãri. Prima informaþie, una cât se poate de adevãratã de altfel, a ieºit pe la orele amiezii: o tigroaicã a scãpat de la zoo din Sibiu, dupã ce îngrijitorul sãu a leºinat ºi a lãsat uºa deschisã. Atât le-a trebuit ziariºtilor. Atât le-a trebuit agenþiilor ºi posturilor TV, ca sã treacã la capitolul breaking news bietul animal. Ce dacã se prãbuºeºte economia! Cui îi pasã de preþul aurului? Cine mai are timp de comasarea alegerilor, ori sã treacã pe la birou ? Toþi ne-am baricadat în case, ca în desenele cu Tom ºi Jerry, ne-am camuflat ºi am încãrcat puºtile. Cum de ce? Pentru cã tigrul a ajuns într-un cartier de locuinþe. "Un tigru a fugit, marþi dimineaþã, de la Grãdina

Zoologicã din Sibiu, fiind alertaþi pompierii, Poliþia, Asociaþia Vânãtorilor ºi echipajele SMURD. Tigrul a reuºit sã fugã de sub supravegherea echipelor de cãutare, care îl localizaserã în Pãdurea Dumbrava, ºi a ajuns într-un cartier de locuinþe din municipiu, ulterior fiind împuºcat cu o armã cu glonþ ", scrie Medifax. Oricum ne dãdusem de ceasul morþii pânã acum ! Pãi fiara plecase ºi, un alt post de informare spunea cã animalul nu putea sã plece din zoo, cã gardul era prea mare: "Tigrul a fost vãzut de forþele de intervenþie în incinta Zoo, unde s-a încercat capturarea sa, cu ajutorul unei puºti cu tranchilizante. Animalul nu putea sã treacã de gardul de protecþie al Grãdinii Zoologice, înalt de 1,8 metri ". Asta pentru ca mai apoi sã sarã gardul. ªi nu doar atât. Animalul a ajuns într-un cartier de case !!! Pânã la urmã ne-a salvat ISU: "Inspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã Sibiu a anunþat marþi cã operaþiunea de prindere a tigrului evadat de la Zoo nu s-a încheiat, fiind evacuatã o zonã din apropierea Parcului Zoo, de pe strada Calea Poplãcii, unde intervine poliþia localã ºi forþe ale ISU pentru capturarea animalului". Ce sã mai crezi, când Primãria Sibiu anunþase iniþial, prin purtãtorul de cuvânt al instituþiei, cã animalul fusese localizat ºi capturat, urmând sã fie readus în cuºca sa de la Grãdina Zoologicã. Lucru necurat în zi de marþi 13, Ziua Tigrului!!! Diana MITRACHE

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 decembrie 2011

Mai aproape de Divinitate la schitul din Pleºa

N

u de mult, un sfânt pãrinte ºi o mânã de mãicuþe s-au aºezat la un schit nou, în Pleºa, la altitudine, în mijlocul unui peisaj de îþi taie respiraþie. Ca orice turist care ai auzit de minunatele trasee ce-þi pot face crâmpeie ale vieþii mai frumoase, nu te aºtepþi ca la 1300 de metri altitudine sã gãseºti un cãlugãr ºi cinci mãicuþe, slujindu-l pe Dumnezeu într-o minunatã izolare. Accesul cãtre schit se face din DN66A, mai sus de Cheile Buþii, la aproximativ 400 de metri. Undeva, în dreapta, se trece o punte, peste Jiul de Vest. Se traverseazã o pãºune imensã, iar de acolo se prinde firul vãii ºi începe urcarea. Urci cam o orã, o orã ºi jumãtate, sau chiar douã, dacã nu eºti un obiºnuit al

povârniºurilor, pe o potecã de o frumuseþe rar întâlnitã. În stânga ºi în dreapta ai pãdure, cu copaci falnici, ce îºi înalþã cãtre cer crengile puternice, clãdite în zeci de ani, murmurând parcã o rugãciune cãtre cer, prin foºnetul frunzelor. Rugãciune ce vorbeºte despre nevoia ca acele locuri sã fie pãstrate aºa cum sunt acum, neatinse de mecanizare ºi tehnologie. Tot în murmurul pãdurii poþi auzi natura care se roagã ºi ea sã îþi protejeze paºii, cãlãtorule, pentru a te bucura de frumuseþile lãsate de Cel care a fãcut o lume întreagã în ºase zile, pentru ca mai apoi, a ºaptea zi, sã se odihneascã. Întâlnim în cale izvoare cu ape cristaline, ce þâºnesc de sub bolovani imenºi, ducând cu ele, susurând, tainele din mãruntaiele pãmântului. Da, îþi poþi potoli setea datoratã urcuºului, însã îþi trebuie puteri de poveste pentru a înþelege cântecul apelor. Urcarea este lejerã

dar, dacã totuºi, te grãbeºti, poþi ajunge cu ATV-urile sau cu maºini 4x4, specifice terenului accidentat. Totuºi, recomandarea noastrã ar fi ca urcuºul sã fie fãcut pe picioarele noastre… e mai bine pentru sãnãtate, dar ºi pentru naturã. Într-un final, se ajunge într-un luminiº, ca un punct de belvedere ºi poþi vedea aºternându-se la picioarele tale Câmpu lui Neag ºi Cheile Buþii, pânã hãt, departe, în ªiglãul Mare. În astfel de momente îþi dau lacrimile, binecu-

vântând încã o datã Providenþa pentru cã te-a adus aici ºi pentru cã, mai presus de orice, poþi vedea aceste minunãþii. Tot în acel luminiº se gãsesc trei construcþii de lemn, vechi, cu tocuri de geamuri specifice traiului momârlãnesc, iar între ele s-a ridicat un lãcaº al Domnului. Transportul materialului pentru construcþia acestui schit a fost fãcut ba cu spatele, ba cu maºinile 4x4, prin bunãvoinþa creºtinilor care au ajutat la ridicarea lui, sau cu mãgãruºii. Cãlugãrul ne povesteºte despre greutãþile întâmpinate cu ridicarea schitului, însã ºtie cã a reuºit fiindcã nicio clipã nu ºi-a pierdut credinþa în Cel cãruia i-a dedicat întreaga viaþã. Tot acolo gãsesºti ºi cinci cãlugãriþe, în floarea vârstei, care se ocupã de gospodãrie. "Sunt adevãrate amazoane, uitã-te la ele cum taie lemne", spune, cu admiraþie, un

coleg de drumeþie. La schit, ajutoarele cele mai de preþ sunt cele mai iubite animale ale Domnului, cei patru mãgãruºi, care muncesc

încãpãþânarea, oprinduse ºi hotãrând sã nu se mai urneascã din loc nici cu rugãciuni, nici cu ameninþãri, chiar dacã povara de pe spatele lor nu este una tocmai uºoarã. Când intri în schit ºi treci de prima uºã, o cãlugãriþã te invitã ºi îþi oferã pereche de papuci pe care îi încalþi ºi poþi intra astfel înãuntru, pentru a vizita sau spune o rugãciune. Te uiþi la faþa ei curatã, smeritã, luminoasã, cu ochi mari ºi nu poþi sã nu te întrebi ce a determinat-o sã aleagã aceastã cale, ºi mai ales de ce aici. Dar nu se cade sã pui întrebãri indiscrete în Casa Domnului, aºa cã ne

ºi ei cu mare drag, simþind cã o fac pentru o lucrare importantã. Asta, desigur, când nu îi apucã

pãstrãm nelãmuririle pentru o viitoare vizitã. Anamaria NEDELCOFF

Miss Valea Jiului, pe final de an

C

ea mai frumoasã dintre cele mai frumoase fete din Petroºani va fi aleasã miss Valea Jiului.

Totul într-un spectacol excepþional ce va avea loc înainte de sãrbãtori la Petroºani, la Casa de Culturã.

Organizatorii mizeazã pe prezenþa tinerilor în sala de spectacol, pentru cã toate fetele care au luat un titlu de miss,de la Universitatea din Petroºani, ori de la licee, vor intra în cel mai important concurs. "Concursul este organizat în 21 decembrie, în sala de spectacole a Casei de Culturã, acolo unde vor urca pe scenã, într-o competiþie finalã toate fetele care anul acesta au câºtigat un

premiu de miss la liceu sau la cele douã baluri ale Universitãþii. Îi invitãm pe toþi tinerii sã vinã ºi sã-ºi susþinã reprezentanta", a spus Mia Albescu, director Casa de Culturã "Ion Dulãmiþã" din Petroºani. La finalul spectacolului, atmosfera va fi încãlzitã la discotecã de DJ Andeeno Damassy. Biletele vor fi puse în vânzare la suma de 10 lei. Diana MITRACHE

ANGAJEAZÃ

pentru Domeniul Schiabil VidraTransalpina- Voinesa; lac Vidra, 38 km pânã la OMV Petroºani; 38 km pânã la Comuna Voineasa, judeþul Vâlcea - ºef de instalaþii (pregãtire inginer, subinginer sau maistru în specialitãþile mecanicã, electromecanicã , electrotehnicã sau înrudite cu acestea) - mecanici troliºti (pregãtire mecanic, lãcãtuº) - electricieni joasã tensiune - lãcãtuºi (pregãtire minimã ºcoala de calificare în domeniul mecanic)

- agenþi de peron - mecanic utilaj de bãtut zãpada Experienþa în domeniul instalaþiilor de transport pe cablu constitue un avantaj. Persoanele care îndeplinesc cerinþele de mai sus ºi doresc sã-ºi depunã candidatura pentru postul scos la concurs sunt rugate sã trimitã pânã la 30 decembrie 2011 CV + scrisoare de intenþie, prin poºtã, fax sau e-mail la: Deva, Str.22 Decembrie, Nr.37, tel/fax: 0254/222.999, sau office@quasar.ro.