Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul I z Nr. 17
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 30 noiembrie 2011
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU
Unde-i lege,
NU-I TOCMEALÃ?!
Cum e sã ai în România un salariu de 10.000 de lei pe lunã în plinã crizã? Nu sunt bani pentru pensii, dar unele categorii sociale au salarii peste orice limitã. Solidaritate? Acest cuvânt nu existã în societatea româneascã!
PAGINA A 3-A La Mulþi Ani, România! La Mulþi Ani, români!
Ziua Naþionalã a României este, pentru fiecare dintre noi, o zi a bucuriei, a recunoºtinþei ºi a mândriei. Este ziua în care ne sãrbãtorim þara, în întreaga ei frumuseþe ºi puritate dar ºi eroii din trecutul ºi din prezentul ei, oameni care, prin faptele lor, ne-au marcat existenþa, ca români ºi ca oameni. Cu aceastã deosebitã ocazie vã urez, dragi cetãþeni, un sincer "La Mulþi Ani" ºi fie ca în aceastã zi sã ne simþim trecutul ºi prezentul ca fiind un destin ce ni se va dezvãlui într-un viitor minunat. Tiberiu IACOB-RIDZI Primarul municipiului Petroºani
Ziua de 1 Decembrie reprezintã pentru noi, românii, cea mai importantã zi din calendarul fiecãrui an. Este ziua când, oriunde ne-am afla, celebrãm cu mândrie ºi alese sentimente patriotice Ziua Naþionalã. Fie ca aceastã Sãrbãtoare sã vã aducã dumneavoastrã, locuitorilor judeþului Hunedoara, sãnãtate, încredere ºi speranþã.
La mulþi ani tuturor!
Mircea IOAN MOLOÞ Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 noiembrie 2011
SF ANDREI, ÎNTÂIUL CHEMAT - APOSTOLUL ROMÂNILOR reºtinii de pretutindeni MÂNTUITORUL ISUS HRISCRIMEEA, sudul BASARABIEI TRACIA , prin MACEDONIA, TOS, SF ANDREI a devenit îl prãznuiesc astãzi pe C ºi, trecând pe la GURILE prin GRECIA ºi a ajuns în întâiul chemat. Acesta l-a întreSFÂNTUL APOSTOL DUNÃRII, a zãbovit mai mult PELOPONEZ unde a zãbovit ANDREI, cel întâi chemat, unul dintre cei 12 apostoli ai MÂNTUITORULUI ISUS HRISTOS.
Datoritã faptului cã ANDREI a vestit EVANGHELIA lui HRISTOS pe pãmântul þãrii noastre, acum 2000 de ani, mai precis în DOBROGEA ºi la GURILE DUNÃRII, acesta este cinstit ca OCROTITORUL ROMÂNIEI. SF ANDREI s-a nãscut în cetatea BETSAIDA GALILEEI, fiind frate dupã trup cu SF APOSTOL PETRU fii ai lui IONA. La început ANDREI I-a fost ucenic marelui proroc IOAN BOTEZÃTORUL, apoi dupã o vizitã în CAPERNAUM, unde s-a întâlnit cu
bat pe ISUS: "Învãþãtorule unde locuieºti?" . Iar DOMNUL I-a rãspuns: " Vino ºi ai sã vezi". Din aceea zi, SF ANDREI a rãmas alãturi de ISUS HRISTOS. Mai târziu, alãturi de fratele acestuia SIMEON PETRU, SF ANDREI, lasã totul în urmã, ºi pleacã sã propovãduiascã alãturi de ISUS fiind alãturi de acesta pânã la moarte ºi înviere. Dupã ÎNÃLÞAREA MÂNTUITORULUI la cer, apostolii trag la sorþi unde sã plece pentru vestirea EVANGHELIEI, astfel cã SF ANDREI a fost sortit sã increstineze þãrile din jurul MARII NEGRE ANDREI s-a oprit mai întâi
în ARMENIA apoi în IVIRIA ºi SCIÞIA MARE , adicã UCRAINA de astãzi, înfigând Sfânta Cruce pe locul unde este KIEVUL. Apoi a creºtinat
la TOMIS, unde a botezat pe mulþi din SCIÞIA MICÃ , adicã DOBROGEA de azi. El a stat cu ucenicii sãi într-o peºterã din apropiere, unde fãcea Sfânta Liturghie, de teama pãgânilor închinãtori la idoli. Peºtera poartã ºi astãzi numele SF ANDREI ºi se aflã în comunã Ion Corvin din sudvestul judeþului Constanþa. Aici a fost construitã ºi o mãnãstire cu hramul celui care a încreºtinat ROMÂNIA, astfel cã an de an la 30 noiembrie aici are loc un impresionant pelerinaj spre cinstirea SF APOSTOL ANDREI. Tot aici existã ºi o parte din moaºtele SF ANDREI. A hirotonit episcopi ºi preoþi la TOMIS apoi a trecut prin
doi ani în oraºul PATRAS. Aici a creºtinat pe mulþi închinãtori la idoli, a fãcut nenumãrate minuni, a dãrâmat capiºtile idolilor ºi a mãrturisit pe HRISTOS cu multã putere.Credinþa SF ANDREI nu a fost însã pe placul pãgânului ighemon EGHEAT, care l-a prins, l-a bãtut ºi la întemniþat alãturi de câþiva dintre ucenicii sãi. Nu s-a mulþumit cu atât, astfel cã l-a condamnat la moarte rastignind-u-l pe o cruce în formã de X, cunoscutã pânã în zilele noastre ca ºi "CRUCEA LUI ANDREI". Martiriul SF APOSTOL ANDREI a avut loc la 30 noiembrie în timpul împãratului NERO. Ionuþ DRAGOTESC (dragotescblogspot.r o)
Ziua neagrã a mineritului Vãii Jiului
D
upã douã explozii succesive, acum 31 de ani, au murit 53 de ortaci ºi salvatori minieri, iar alte 77 de persoane au fost grav ranite.
Prima deflagraþie s-a produs în seara de 29 septembrie 1980, prinzând în subteran zeci de mineri. La faþa locului au venit imediat reprezentanþii Combinatului Minier (actuala Companie Naþionalã a Huilei Petroºani) ºi ai statului, adicã miliþieni ºi securisti. Conform datelor de la vremea respectivã, salvatorii minieri au fost obligaþi sã intre în subteran, unde se declarase stare de avarie, deºi pentru
toata lumea era clar cã orice explozie de metan are replici, uneori chiar mai puternice. Echipele au fost prinse de o nouã explozie, iar în total numarul mortilor a ajuns la 53 de persoane. Martorii tragediei sunt ºi acum cutremuraþi de cele ce s-au întâmplat atunci. Oamenii s-au strâns imediat la gura minei. Realitatea depãºea orice închipuire, iar þipetele de
în subteranele Vãii Jiului. Un aspect pozitiv, spun mertorii acelor evenimente, a fost faptul cã nimeni nu a încercat sã limiteze proporþiile tragediei, prin folosirea de date neconforme cu realitatea, cum se mai intampla în acea perioada. S-a comunicat numarul exact de morþi ºi de rãniti, chiar daca situaþia era foarte dificilã. Car men COSMAN
durere ale rudelor celor prinºi în explozii au urcat pânã la cer. Cu 31 de ani în urmã, în 29 noiembrie 1980, Intreprinderea Minierã Website: Livezeni si întreaga www.cronicavj.ro Vale a Jiului, pierdea 53 dintre cei mai buni E-mail: lucrãtori în cãrbune cronicavj@gmail.com muncitori, militari în Director: termen si ingineri. Marius MITRACHE Unele victime abia (mitrache_evz@yahoo.com) împliniserã 21 de ani. Erau militarii trimiºi de Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU un regim crud la lucru
Cronica Vãii Jiului
(ifirtulescu@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Antena 1 6:00 Observator 8:00 'Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Plasa de stele (r) 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Câºtigi în 60 de secunde 21:50 Lale (s) 22:50 Observator 23:45 Un Show Pãcãtos 1:00 Ucis nevinovat
National TV 7:45 Dragoste dulce-amarã (r) 9:00 Culoarea fericirii (r) 10:15 Clipuri 10:45 Baronii (r) 11:15 În cãutarea fericirii 12:30 Stars + Pub 13:00 Taxi Driver (r) 14:00 Clipuri 14:15 Destinul regelui (r)
15:45 Fosta mea iubire (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul Iubirii 2 20:15 Destinul regelui 21:45 Poama acrã 23:30 În cãutarea fericirii (r) 0:30 Baronii (r) 1:00 Taxi Driver (r)
PRO TV 6:00 Happy Hour (r) 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Învingãtoarea (r)
12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 ªapte mirese pentru ºapte fraþi 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Serviciul Român de Comedie 22:00 Fotbal: Rapid - Hapoel Tel Aviv 0:00 The Mentalist - În mintea criminalului 1:00 ªtirile Pro TV (r)
Prima TV 6:00 Cireaºa de pe tort (r) 7:00 Iubiri secrete (r) 8:00 În familie (s) (r) 9:00 Teleshopping 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:00 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:30 Medium (r) 11:30 F Pod, Podul lui Finþescu 12:30 Teleshopping 13:00 Camera de râs 13:30 Teleshopping 14:00 Întâlnirea inimilor (s) 14:30 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 În familie (s) 16:00 Cireaºa de pe tort 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Cronica Cârcotaºilor 22:15 Trãsniþii 23:15 Mondenii 23:45 Medium 1:00 F Pod, Podul lui Finþescu
TVR 1 6:55 Imnul României 7:00 Telejurnal Matinal 8:00 România, zi de zi! 10:10 Furtunã la palat (s) 11:25 Judecã tu! (r) 12:20 TVR 55 12:40 Legendele palatului: Regele Geunchogo (r) 14:00 Telejurnal 14:45 M.A.I. aproape de tine 15:30 Oameni ca noi 16:00 Convieþuiri (r) 17:00 Telejurnal 17:30 Prin pãduri ºi munþi, inimi înlãnþuite (s) - Ultimul episod 18:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Mici crime în familie 22:50 Iubiri dincolo de ecran 23:10 O altã faþã 0:55 Prin pãduri ºi munþi, inimi înlãnþuite (s) (r) - Ultimul episod
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com) Dan CODREA Mir cea Nistor (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza Andr onache (luizaandronache@yahoo.com) Genu TUÞU, Anamaria Nedelcof f (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN Gabriela RIZEA
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 noiembrie 2011
Unde-i lege, nu-i tocmealã?! Biblia Ortodoxã Cartea Judecãtorilor Capitolul 1 1.Dupã moartea lui Iosua, au întrebat fiii lui Israel pe Domnul, zicând: "Cine din noi sã meargã mai întâi asupra Cananeenilor, ca sã se lupte cu ei?" 2.ªi a zis Domnul: "Iuda sã meargã ºi Eu voi da þara în mâna lui!" 3.Iuda a zis cãtre Simeon, fratele sãu: "Intrã cu mine în þinutul care mi-a cãzut la sorþi ºi sã ne luptãm cu Cananeenii ºi voi intra ºi eu cu tine în þinutul
care þi-a cãzut la sorþi". ªi s-a dus Simeon cu el. 4.Atunci s-a dus Iuda cu Simeon ºi Domnul a dat pe Cananeeni ºi pe Ferezei în mâinile lor ºi au ucis ei din aceia zece mii de oameni în Bezec. 5.ªi s-au întâlnit ei în Bezec cu Adoni-Bezec ºi s-au bãtut cu dânsul ºi au rãpus pe Canaanei ºi pe Ferezei. 6.Iar Adoni-Bezec a fugit; dar ei au alergat dupã el ºi l-au prins ºi i-au tãiat degetele mari de la mâini ºi de la picioare........
Cum e sã ai în România un salariu de 10.000 de lei pe lunã în plinã crizã? Nu sunt bani pentru pensii, dar unele categorii sociale au salarii peste orice limitã. Solidaritate? Acest cuvânt nu existã în societatea româneascã! Jurnaliºtii de la www.econtext.ro au fãcut un top halucinant al salariilor încasate de judecãtorii din România.... o categorie socialã care ar putea fi consideratã mai mult decât privilegiatã, unde sã ai un salariu sub
6.000 de lei ar putea pãrea un lucru suspect. Ca o comparaþie, Econtext aratã cã, premierul României a avut anul trecut venituri salariale în valoare de 65.074 de lei, ceea ce ar însemna un salariu lunar de 5.423 lei, în timp ce medie salarialã când vorbim de clasa magistraþilor este de aproape 10.000 de lei. Mai exact, potrivit Econtext, topul salariilor obþinute de preºedinþii tribunalelor din fiecare judeþ variazã între 5.800 ºi 14.000 de lei pe lunã, iar media salarialã este de 9.238 de lei. Adicã, toþi preºedinþii tribunalelor din judeþele României au salarii mai ridicate decât ale premierului. Salariile sunt aferente anului 2010, iar datele provin din declaraþiile de avere ale judecãtorilor. 20 de salarii medii pe economie Din toþi cei 41 de preºedinþi, cel mai mare salariu îl are Marcel Ioan Rusu, preºedintele Tribunalului din Sibiu. Anul trecut, veniturile sale salariale s-au ridicat la 13.916 de lei pe lunã! Aproape 10 salarii medii sau 20 de salarii minime
pe economie. El este urmat îndeaproape de Vasile Moraru, preºedintele Tribunalului din Cãlãraºi. Acesta a raportat anul trecut venituri salariale aferente sumei de 13.450 de lei pe lunã. Pe cea de-a treia poziþie se situeazã Petre Dinescu, cel care conduce Tribunalul din
Vâlcea, care a fost plãtit anul cu o sumã lunarã de 13.125 de lei. Hunedoara este ºi ea reprezentatã cu brio, Daniel Iulia Tiliciuc, preºedintele Tribunalului Hunedoara ocupând locul 10 cu 10.698 lei, încasaþi anul trecut. Marius MITRACHE
"Cei din Valea Jiului trebuie sã ºtie cã aceasta e
singura ºansã" um merg lucrurile C în organizarea ºi înfiinþarea Complexului Energetic Hunedoara, ne spune cel responsabil cu naºterea lui, Florin Mârza. Între timp a apãrut o contestaþie, care se aflã la Curtea de Apel, dar care nu va opri acest proiect.
Florin Mârza, specialistul desemnat de Ministerul Economiei pentru a implementa proiectul Complexul Energetic Hunedoara, spune cã în misiunea sa, în drumul cãtre Complex s-au fãcut deja primii paºi. "Am demarat procedura de fuziune dintre Mintia ºi Paroºeni. Urmeazã într-o sãptãmânã ca ANAF sã execute acþiunile Termoelectrica de la Mintia ºi Paroºeni, ºi din momentul acela, când vor fi entitãþi de sine stãtãtoare, fuziunea se va produce efectiv. Urmeazã ca CNH sã stabileascã exact care sunt minele viabile - Preparaþia Coroeºti este viabilã - ºi vom trece la pasul urmãtor. A apãrut o con-
testaþie, între timp, a Complexului, se aflã la Curtea de Apel ºi are ºi termen prin februarie. Dar fuziunea nu are legãturã cu aceastã contestaþie, noi continuãm pentru cã este singura ºansã a tuturor. Cei din Valea Jiului trebuie sã înþeleagã, sã ºtie cã aceasta este singura ºansã pentru ca mineritul sã existe în aceastã organizare" - a declarat fostul secretar de stat ºi consilier local la Petroºani, Florin Mârza. Sunt destui cei care spun cã este discutabilã aceastã reorga-
nizare în judeþ prin formarea Complexului Energetic Hunedoara, dar nu existã alternativã care sã fie ºi agreatã de cei cu putere de decizie. Majoritatea sunt cei care au strigat cu un an în urmã, când se punea problema înfiinþãrii celor doi giganþi energetici Hidroenergetica ºi Electra, cã CNH este respinsã din cauza problemelor pe care le are. Dacã soluþia este bunã sau nu, doar timpul va da rãspunsul corect. Ileana FIRÞULESCU
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 noiembrie 2011
Partidul românilor are un sediu ºi în Petrila D
e sãptãmâna trecutã, membrii ºi simpatizanþii Uniunii Naþionale pentru Progresul României din Petrila au un sediu unde îºi pot derula întâlnirile. La inaugurarea sediului petrilean al partidului au fost prezenþi ºi reprezentanþii hunedoreni de frunte ai for-
maþiunii politice ale cãrei baze au fost puse în data de 10 decembrie 2011. Printre aceºtia s-au numãrat Ioan Reisz, membru în Consiliul Naþional al UNPR ºi Mihail Rudeanu, preºedintele PUNR - iºtilor din Hunedoara care a þinut sã precizeze cã: "Partidul din care fac parte este un partid al tuturor celor doresc ºi gândesc sã facã lucruri bune ºi
Din ce, în ce, mai puþini!
utile pentru România". În Petrila, în prezent, tânãra formaþiune politicã are 250 de membri. Pe viitor, pentru început, aceºtia doresc sã obþinã câteva locuri în viitorul Consliu Local. "Nu am împlinit niciun an de la înfiinþare dar, deja, ne bazãm pe 250 de membri. Pentru început, þelul nostru este sã intrãm în consiliul local care va rezulta în urma alegerilor locale de anul viitor", a precizat Doru Iancu, preºedinte UNPR Petrila. Pe de altã parte, dupã cum au precizat cei prezenþi la inaugurarea sediului partidului, în luna decembrie UNPR va lansa o platformã politicã destinatã salvãrii þãrii din actuala situaþie de crizã. Sediul UNPR Petrila este amplasat pe strada Minei la numãrul 40. Mir cea NISTOR
O
ficial, în Petroºani, mai locuiesc doar 37.109 persoane. Respectiv, cu 8.338 mai puþine decât în urmã cu 10 ani. Cel puþin acestea sunt datele oficiale rezultate în urma recensãmântului încheiat în data de 31 octombrie. "Scãderea de populaþie consider cã se datoreazã, în primul rând, restrângerii activitãþii miniere. Dupã disponibilizãrile demarate în urmã cu 15 ani foarte mulþi dintre locuitorii Petroºaniului au plecat din localitate. Mulþi s-au întors în zonele
"Poveste de Crãciun" - elevii dau lecþii pãrinþilor E levii a trei licee Colegiul "Constatin Brâncuºi" Petrila, Colegiul Naþional de Informaticã "Carmen Silva" Petroºani ºi Colegiul Tehnic "Dimitrie Leonida" Petroºani -, la iniþiativa profesorului de religie ºi preot Iulian, au bãtut din poartã în poartã pentru a convinge cã oamenii aflaþi în nevoie au dreptul sã aibã mãcar mâncare pe masa de Crãciun.
Sub deviza "Iubind dãruieºti, dãruind primeºti", au reuºit sã organizeze un spectacol, ce va avea loc la Casa de Culturã "Ion Dulãmiþã" din Petroºani în data de 17 decembrie, intitulat "Poveste de Crãciun" ºi care va cuprinde un concert de colinzi, dansuri, teatru ºi iluzionism. Suma adunatã din bilete ºi donaþiile fãcute cu acest prilej va fi folositã în scopul achiziþionãrii de produse alimentare pentru 15 familii defavorizate, extrem de
nevoiaºe, în componenþa cãrora existã copii ºi bãtrâni. Solidaritatea umanã este o "piesã" care a cam pãlit în faþa egoismului ºi a lipsei sentimentului de întrajutorare. Elevii celor
C
trei licee doresc sã dea un exemplu în acest sens, sperând cã vor activa simþãmintele ºi altor categorii socio-profesionale. Cu alte cuvinte, tinerii dau lecþii pãrinþilor. Ileana FIRÞULESCU
Grãdiniþele sunt "calde" " C hiar dacã au fost înregistrate unele probleme, în acest moment, toate grãdiniþele din Petroºani beneficiazã de cãldurã. În plus, unitãþile ºcolare vor beneficia ºi de unele sume de bani alocate în vederea bunei derulãri a orelor de curs. "Au fost unele probleme la o grãdiniþã, dar, acestea
au fost rezolvate. Cu ajutorul Primãriei am curãþit instalaþia care, acum, fucþioneazã normal", a declarat Lucia Muntean, responsabil grãdiniþe Petroºani. În ceea ce priveºte grãdiniþa amplasatã în preajma sediului vechi al ªcolii Generale Nr. 1 din Petroºani, care se aflã în construcþie de ani buni, existã speranþe ca aceasta sã fie datã în folosinþã în toamna anului viitor. "Sunt convinsã cã noua unitate va fi inauguratã, în septem-
Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera
brie, anul viitor", a mai precizat Lucia Muntean. Pe de altã parte, anul viitor, ar urma sã fie inauguratã ºi o primã creºã în Petroºani. Mir cea NISTOR
din care erau originari, respectiv Moldova, ceilalþi au plecat, se pare, în strãinãtate", a precizat Adrian Negoe, secretar Primãria Petroºani. Tot în urma recensãmântului recent încheiat, a rezultat faptul cã, în acest moment, în Petroºani nu mai puþin de 1.000 de apartamente sunt goale. Mai exact, cei domiciliaþi în ele sunt plecaþi peste hotare, sau în alte localitãþi din þarã. Numãrul, oficial, al apartamentelor din municipiul Petroºani este de 17.356. Mir cea NISTOR
De la copii, pentru copii
opiii proveniþi din familiile sãrmane din Valea Jiului vor beneficia de cadouri acordate de cãtre reprezentanþii "Round Table" din Germania. Mai exact, este vorba despre pachete oferite de cãtre copiii germani pentru copiii români. "Sãptâmâna viitoare vor veni pachetele din Germania ºi aici este vorba despre câteva mii de pachete. În general, acestea conþin jucãrii oferite de copii, pentru alþi copii", a declarat Izabella Eisler, reprezentantul "Caritas" Valea Jiului. În ceea ce priveºte sumele de bani strânse
la ultima acþiune "Caritas" derulatã în Petroºani, acestea vor fi utilizate pentru achiziþionarea de pachete ce se vor îndrepta tot cãtre copiii cu probleme sociale. "Am strâns 1.800 de lei în urma ultimei acþiuni iar banii vor fi utilizþi în vederea procurãrii unor pachete care vor conþine produse alimentare destinate copiilor, din Petroºani, care au probleme familiare. Ne dorim ca, ºi ei, sã simtã ce înseamnã Crãciunul", a mai spus Izabella Eisler. Pachetele cu alimente se vor îndrepta cãtre copiii cu probleme sociale din Petroºani. Mir cea NISTOR
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 noiembrie 2011
Cei 14, care sunt 7
PSD-iºtii, foºti PDL-iºti, viitori în partidul lui Geoanã, radiaþi
"R
C
eva din toatã aceastã tevaturã se pare cã a plãcut foºtilor "grei" ai PSD. Sunt dispuºi sã revinã la PSD Benor Voicescu, Petriºor Jilip, prof,. univ. Ioan Cucu, dr. Sidonia Faibiº ºi, posibil, chiar rectorul Universitãþii Petroºani, Emil Pop. Dupã ciudata conferinþã de presã a unor membri ai PSD Petroºani, consideraþi a fi din echipa fostului preºedinte al organizaþiei, Haralambie Vochiþoiu, în care anunþau cã sunt indignaþi ceea ce s-a petrecut în partid în cazul lui Mircea Geoanã, ºi cã pleacã în formaþiunea acestuia, am constatat cã cei 14 membri care pãrãseau partidul erau de fapt 7. Dupã anunþul fãcut public au înaintat o adresã PSD Petroºani în care anunþau cã se
enegado" Geoanã ºi cetãþeanul Vochiþoiu
retrag. Conform statutului, aceºtia vor fi radiaþi din partid.
"A
tunci când nu te omoarã cineva, te omori singur" Mulþi au fãcut speculaþii spunând cã în cazul unora este deranjul de a nu fi fost aleºi în condu-
Pentru cã n-au bani de papuci,
Pensionarii mineri nu mai iau calea Bruxelles-ului pe jos
Au stat ºi-au stat, iar dupã ce s-au gândit, pensionarii mineri au ajuns la concluzia cã drumul pânã la Bruxelles este lung cu maºina, d-apoi pe jos. Când au fãcut ei calculul ºi au vãzut câte le trebuie, s-au dat bãtuþi. Acum, cel puþin. "Treaba cu plecarea pe jos la Burxelles este dificilã. Ne trebuie cam patru perechi de pingele la fiecare protestar, iar noi nu avem bani. Ne mai gândim la asta, cu speranþa cã poate pânã la sfârºitul acestei luni se va rezolva problema cu ajutorul de stat privând atât activii, cât ºi pensionarii", ne-a declarat Ioan Hortopan, Liga Sindicatelor
cere, pe lângã faptul cã sunt susþinãtorii lui Haralambie Vochiþoiu, alþii au susþinut cã rãzvrãtiþii au procedat conform zicalei "atunci când nu te omoarã cineva, te omori singur", sau cã social democraþii de la Petroºani sunt bãftoºi pentru cã nu mai au de lucru în cazul primenirii partidului. Asta dacã ºi-au propus aºa ceva. Mulþi au
Pensionarilor Mineri Valea Jiului. Însã, reprezentanþii pensionarilor, atunci când au declarat cã vor sã plece pe jos sã protesteze în faþa Parlamentului European, au mai spus cã vor intra ºi în greva foamei. Poziþia vizavi de acest lucru încã ºi-o menþin. "N-ar fi exclus sã intrãm în greva foamei pentru cã în mod ilegal ºi anticonstituþional ne-au fost suspendate drepturile care le-am primit încã din 1924, sub diferite forme", a mai spus Hortopan. Conform ultimei adreese prime de la CNH, pensionarii mineri din Valea Jiului sunt în numãr de 11.265. Luiza ANDRONACHE
rãsuflat uºuraþi, deºi au declarat în alte rânduri cã orice membru plecat este o pierdere pentru PSD. Încrederea este lucru mare, iar parte din cei plecaþi supãraþi, au fost traseiºti politici. Când au mai plecat din PSD, la PDL, ºi-au bãlãcãrit casa pãrãsitã. Când au revenit la matcã, iar au bãlãcãrit partidul de unde au plecat, respectiv PDL-ul.
Unde s-au dus "cei 14, care sunt 7"? Nicãieri, pentru cã partidul lui Mircea Geoanã nu existã, iar "renegado", cum i se spune lui Mircea Geoanã, a declarat cã nu ºtie când îºi va înfiinþa o formaþiune politicã, dar cã va anunþa acest lucru pânã la Crãciun. "Am primit o adresã prin care spun cã se retrag. În statutul partidului este un articol în care scrie cã nu poþi face parte din douã formaþiuni politice. Conform declaraþiilor lor publice, aceºtia vor fi radiaþi din evidenþele PSD. Dar nu sunt 14. Am identificat vreo 7 doar" - a declarat preºedintele PSD Petroºani, Ioan Rus. Pe de altã parte, surse PSD susþin cã aceastã situaþie este posibil sã fi fost creatã de fostul
preºedinte Haralambie Vochiþoiu, care s-a folosit de oamenii care-l agreeazã pentru a da o palmã PSD, care l-a demis, pentru ca apoi sã-i lase pe dinafarã. "Pot zice orice, eu nu am nici o legãturã cu aceastã situaþie. Dar le transmit celor din PSD Petroºani ºi preºedintelui Ioan Rus cã ar trebui sã se zbatã sã-mi câºtige votul pentru cã sunt un simplu cetãþean al Petroºaniului, o persoanã autonomã" - a rãspuns Vochiþoiu. Ceva din toatã aceastã tevaturã se pare cã a plãcut foºtilor "grei" ai PSD, care au stat pe tuºã o perioadã pentru cã nu leau plãcut scandalurile ºi nivelul scãzut al stachetei, zic ei. Acum sunt dispuºi sã revinã la PSD Benor Voicescu, Petriºar Jilip, prof,. univ. Ioan Cucu, dr. Sidonia Faibiº ºi, posibil, chiar rectorul Universitãþii Petroºani, Emil Pop. Ileana FIRÞULESCU
Tiberiu Iacob-Ridzi:
"Alexandrescu este expirat politic. Se duce unde i se dã o cafea în plus"!
P
rimarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob - Ridzi, dã asigurãri cã nu va pãrãsi PDL. Declaraþiile lui vin dupã cele ale unui fost social - democrat, recent demisionar, care a vorbit despre trecerea acestuia la USL: Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, rãmâne în PDL, partid pe care îl conduce la nivel municipal. Ridzi contrazice astfel zvonurile conform cãrora ar trece ba la UNPR, ba la USL pânã la alegerile de anul viitor.
Ultima datã, despre posibila migraþiune a acestuia a vorbit un proaspãt demisionar din PSD, Constantin Alexandrescu. "Pornind de la realitatea din Petroºani, ºtiþi foarte bine cã existã voci potrivit cãrora ar exista o înþelegere tacitã între unii reprezentanþi ai PSD-ului ºi reprezentantul actualei pu-
teri, sau reprezentantul administraþiei publice locale, ºi existã varianta cooptãrii actualului primar într-una din cele douã formaþiuni care formeazã USL-ul", a declarat Alexandrescu. Tiberiu Iacob - Ridzi îl contrazice vehement ºi spune cã nu pleacã nicãieri din partidul care l-a propulsat pe scena politicã hunedoreanã ºi l-a atacat dur pe Constantin Alexandrescu. "Nu plec din Partidul Democrat Liberal, chiar dacã unii ºi-ar dori sã se întâmple acest lucru. Acel domn Alexandrescu este expirat, politic vorbesc, care se pãlimbã de la un partid la altul. Unde i se dã o cafea în plus, acolo se duce". Car men COSMAN
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 noiembrie 2011
Actualitate 7
Alejandro Lacatoº - putere, umilinþã, decãdere, reinventare lexandru Venþi Lãcãtuº, A care în prezent se numeºte Alejandro Lakatoº,
s-a nãscut în urmã cu 38 de ani în municipiul Vulcan, într-o familie sãracã. În prezent este campion european de box la profesioniºti, categoria semigrea, iar spaniolii îi stau la picioare, deºi a avut ºansa sau neºansa de a face parte dintr-o etnie hulitã de europeni. "Am apãrut pe faþa pamântului în România. Am avut "baftã" (soarta) aºa ca sunt condamnat sã fiu un
"danci" (copil de þigan) al unui "dadã"(tatã) cu "cocal" (osul braþului) de fier". Aºa îºi incepe povestea vieþii sale Alejandro Lakatos, pugilist spaniol iubit ºi respectat în Madrid, dar pe care România l-a aruncat la groapa uitãrii. Lãcãtuº a ales calea emigrãrii de fricã cã-i vor face ceva, pentru cã nu a vrut sã se înroleze în cohortele mineriadelor lui Cozma. S-a speriat ºi atunci când românii au nãvãlit peste colectivitãþile þigãneºti sã-i ia în furci imediat dupã moartea lui Ceauºescu. "Nu zic cã suntem uºa de bisericã noi, þiganii, dar suntem oameni ºi românii ne-au introdus pãrþi din cuvintele noastre in DEX-ul lor academic, ne asculta muzica, þopãie pe manelele noastre, ne iubesc artiºtii, lãutarii, fotbaliºtii dar la ora adevãrului nu scuipã ºi urãsc ºi defãimeazã cã imaginea lor in lume e stricatã de norodul þigãnesc. Dacã vã duceti la judecãtoriile din Spania veþi afla ca numãrul borfaºilor români deþinuþi este mult mai mare decât al þiganilor din România. Curvele ºi tarhetarii (cei ce fac fraude cu carduri bancare) bãtãuºii, hoþii din magazine sunt albii de Bucureºti si Ilfov... Ai mei sunt reþinuþi pentru cerºit ºi mici furturi fãcute de foame"Viaþa mea a început greu....dacã aº compara cu alþi emigranþi ...Dar era mai bine oricum pentru cã în þarã oricum tot animale ne consideraþi. Deci nu aveam cum sã sufãr mai mult decât acolo! Dacã eram un Bãnel un Jean Constantin,
acelaºi an a fost ºi campion Latino WBO. În 2001 nu ºi-a putut îndeplini visul de a ajunge campion mondial, întrucât a fost fãcut KO în repriza a IXa, în faþa legendarului Dariusz Michalczewski. Dupã o perioadã în care a cunoscut eºec dupã eºec, a venit ºi vremea în care românul a demonstrat cã te poþi reinventa la orice vârstã, chiar dacã cei din jur îþi spun cã nu mai eºti în stare. Astfel, la 34 de ani, în 2008, Alejandro Lakatoº a cucerit titlul de campion al Spaniei, iar în iarna anului trecut a devenit campion european WBO dupã ce l-a învins pe francezul Abdelkahim Derghal.
un Lucescu, Iliescu... mi-ar fi spus toþi Domnul Lãcãtuº, dar aºa îmi spuneau" bãi, þigane, dã-te la o parte" ºi de multe ori credeam ca ãsta e numele meu de familie. Aici spaniolii niciodatã nu mi-au spus "gitano". Românii mai au mult pânã când nu vor mai fii xenofobi, intoleranþi sau homofobi, poate zeci de ani !", spunea anul trecut pentru agenþia de presã Amos News pugilistul din Vulcan. Are douã mari pasiuni, muzica ºi boxul. "N-am avut de ales, era o perioadã dificilã în România, mai ales în zona noastrã", rememoreazã Alexandru. A emigrat în 1993, spunând cã ºi-a
dorit faima ºi respectul de care nu ar fi avut parte în România, unde valorile sunt puse la colþ ºi lasã locul îmbuibaþilor din politicã ori celor care ºtiu sã fure cât mai mult. "Am vrut sã vãd lumea. Am fost prin multe þãri, nu aveam ce sã fac atunci cu boxul, cântam la instrumente prin diverse þãri pentru a câºtiga un ban. Pânã la urmã am ajuns în Spania. Ca sã supravieþuiesc, lucram pe unde gãseam. Am fost barman, bodyguard, de toate", spune vulcãneanul. Primul titlu, de campion intercontinental WBB, l-a obþinut in 2000, iar în
Monica Iacob-Ridzi despre frigul de la Lupeni
“Cred cã e un atentat la viaþa oamenilor”
entru cã a lãsat un P oraº întreg în frig în ideea de a da vina pe Guvern, deputatul Monica Iacob-Ridzi îl acuzã pe primarul Cornel Resmeriþã de rea-credinþã.
Deputatul Monica Iacob Ridzi spune cã ceea ce face acum primarul de la Lupeni nu poate fi calificat decât o rãzbunare pe populaþia pe care o reprezintã ºi pe care a încercat sã o învrãjbeascã împotriva celor de la guvernare. "Nu a fãcut nimic pânã acum pe timpul verii pentru centralele termice, sperând cã aºa va da vina pe Guvern cã oamenii nu au cãldurã. Acum a primit bani de la Guvern ºi nu dã cãldurã. Cred cã e un atentat la viaþa oamenilor pe care îi reprezintã ºi face acest lucru fãrã sã se gândeascã la ei", spune Monica Iacob Ridzi, deputat PDL de Valea Jiului. Primarul Cornel Resmeriþã a fost acuzat ºi de cãtre prefectul judeþului Hunedoara Attila Dezsi, care a zis cã atitudinea edilului duce la terorism.
În ºedinþa de Guvern de vineri a fost adoptatã o hotãrâre de Guvern prin care a fost alocatã suma de 1.000.000 de lei Consiliului Local al municipiului Brad ºi alte 500.000 lei pentru Consiliul Local al municipiului Lupeni, în vederea menþinerii continuitãþii funcþionãrii sistemului de încãlzire, dar la Lupeni oamenii nu se pot încãlzi nici azi. Diana MITRACHE
"Un meci de vis, agonie ºi extaz. În repriza a doua a fost pus la podea ºi chiar a suferit o accidentare la picior, dar cel poreclit El Bombardier a revenit ºi ºi-a umilit pur ºi simplu adversarul, fiind declarat învingãtor de cei trei judecãtori. Acum, la 17 ani dupã ce a pãrãsit România, încã mai are aceleaºi pasiuni: boxul ºi muzica. E campion european, dar continuã sã cânte la orgã ºi la acordeon. "Situaþia financiarã îmi permite sã cânt doar acasã, mai exersez, îmi place mult", susþine Alexandru", scrie ºi cronicarul sportiv Alin Huiu pe site-ul sãu. A obþinut în carierã 31 de victorii
Z
Comemorare la mina Livezeni
eci de ortaci, conducerea minei ºi oficialitãþi de la Petroºani au ajuns marþi dimineaþã la mina Livezeni pentru a comemora victimele exploziei de acum 31 de ani. Ceremonia a început ca în fiecare an, în ultimele 31 de ierni, cu sunetul sirenei, care anunþã de fiecare datã tragedia din subteran. Înmãrmuriþi oamenii au ascultat mai apoi imnul minerilor, iar cei mai afectaþi au pãrut a fi soþiile ºi copiii celor plecaþi acum peste 3 decenii când moartea a venit la mina
Livezeni ºi a luat cu ea 53 de suflete, a lãsat orfani 75 de copii. 15 dintre cei morþi au fost soldaþi în termen, iar soþiile celor plecaþi atunci la ultimul ºut vin ºi acum chiar
Noul laminar de la Hunedoara a intrat în probe la rece
R
din 38 posibile. Nu mai puþin de 23 au fost prin Knock-Out. Deºi are o vârstã înaintatã pentru sportul de înaltã performanþã, 36 de ani ºi ºase luni, Alexandru nici nu se gândeºte sã abandoneze cariera, considerând cã încã nu a atins apogeul.. A ajuns sã reprezinte Spania, care i-a oferit ºi cetãþenie, însã se considerã tot român. Presa ibericã a dezvãluit cã vulcãneanul de 38 de ani a avut deja 3 roluri, fiind un actor în devenire, dupã ce a apãrut în filmele "Matar al Angel", "Trileros" ºi "Plauto". S-a cãsãtorit cu o spanioloaicã ºi din dragoste, dar ºi din dorinþa de a scãpa de ºtampila de þigan. Din primii bani câºtigaþi ºi-a cumparat un pian electornic...o "harmonicã cu baterii "cum o alintã el. "Când au venit ai mei din þigãnia româneascã aici au crezut cã e raiul...I-am învãþat eu sã se compoarte Pe nepotul meu eu l-am învãþat sã nu se mai urineze de la balcon ºi sã zâmbeascã, sã zicã buenos dias pe unde intra. Am fãcut din el încã un bun spaniol. Cultura este totul ºi mai ales societatea spaniolã care tolerantã ne-a acceptat ºi educat nu cum a fost România mea....mamã vitregã ! Nu am avut de ales, nu m-a cãutat absolut nimeni din þara mea, aºa am ajuns sã lupt pentru Spania. În sufletul meu, reprezint România ºi chiar mi-aº dori sã boxez odatã în faþa compatrioþilor mei". Anamaria NEDELCOFF
eprezentanþii combinatului siderurgic ArcelorMittal Hunedoara au demarat probele la rece la noul laminorul de europrofile.
dacã drumul lor dureazã mai bine de 2 zile. "Vin aici în fiecare an. Nu mi se pare greu, cã aici mi-am pierdut soþul ºi atât timp cât trãiesc am sã vin", spune
O investiþie absolute necesarã pentru viitorul combinatului, dupã cum spun ºi sindicaliºtii hunedoreni. Investiþia se ridicã la peste 40 de milioane de euro ºi se deruleazã pe parcursul a doi ani, iar noul laminor a intrat, de luni, în probe la rece. Investiþia este absolute necesarã pentru viitorul siderurgiei hunedorene, explicã Petru Vaidoº, preºedintele Sindicatului "Siderurgistul" de la ArcelorMittal Hunedoara. "Pentru viitorul sirerurgiei din Hunedoara, noua investiþie reprezintã totul în aceastã perioadã. Ea este o finalizare a unui
Genoveva Boºoi, una din vãduve. "Eu vin din Focºani. La mine drumul dureazã foarte mult. Fac 12 ore cu trenul, vin aici, împart pomanã ºi apoi la 15,00 am tren. Ajung mâine abia la 3 noaptea, dar cât pot am sã vin în fiecare an. Am trei copii cu soþul meu care a murit atunci ºi parcã ieri a fost. Nu am sã uit ziua asta cât trãiesc", spune cu lacrimi în ochi Ana Rusu, o altã vãduvã. La ceremonial a participat ºi familia primarului de la Petroºani, care a depus coroane de flori la troiþa ce a fost ridicatã în curtea minei în memoria celor pierduþi în minã. "E un eveniment care acum 31 de ani a zguduit România. Nu
puteam sã lipsesc ºi asta pentru cã e important sã fim alãturi de familiile celor care atunci au murit în subteran. Sunt aici copiii celor decedaþi, soþiile, familiile ºi am þinut sã ne alãturãm lor", a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani. "E un moment intens pe care îl trãim cu toþii. Comemorarea celor care atunci au murit în minã, printre care erau ºi soldaþi în termen, este un eveniment pentru cei din Valea Jiului. Suntem alãturi de familiile celor care atunci au pierdut pe cineva drag", a declarat ºi Monica Iacob Ridzi, deputat de Valea Jiului. Diana MITRACHE
program de restructurare în care noi am crezut, un program de restructurare foarte dur. Prin noua investiþie, practic, se asigurã continuitatea activitãþii de laminare la Hunedoara, în condiþiile în care vechiul laminor nu mai avea piaþã de desfacere",a declarat Vaidoº. El spune cã, probabil, probele se vor finaliza în luna ianuarie, dar tot în 2012 se vor omologa ºi noile laminate. Capacitatea proiectatã a laminorului de europrofile este de 400.000 de tone pe an, primele laminate urmând sã fie produse de la 1 ianuarie 2012. (Car men COSMAN) COSMAN)
Transformare prelungitã
D
allas-ul se schimbã la faþã, e drept, însã mai greu. Lucrãrile de modernizare ºi reabilitare a cartierului Dallas, este clar, nu vor fi finalizate prea curând. Primul termen de predare al lucrãri, afiºat la începutul proiectului, era data de 30 noiembrie, însã pentru cã lucrarea este una de anvergurã, iar timpul nici nu a fost prielnic, despre o prelungire s-a discutat cu mult timp înainte. La acest moment, infrastructura din partea de sus a cartierului, (drumul ºi trotuarele) este finalizatã în proporþie de 80 %. Pe strada Traian, adicã în partea de jos, se lucreazã la zidul de sprijin ºi la parcãri. "Am discutat cu firma care executã lucrarea, iar sãptãmâna viitoare, dacã timpul este prielnic, se va putea turna asfalt", a afirmat Gheorghe Ile, primarul Municipiului Vulcan. De asemenea, un proiect paralel cu acesta de reabilitare ºi modernizare a cartierului, este ºi cel care prevede schimbarea ºi îmbunãtãþirea canalizãrii. De aceastã parte a lucrãrilor trebuie sã se ocupe SC Apa Serv SA, însã lucrurile aici nu se prea miºcã. Oricum, spune primarul Ile, nu are importanþã când vor începe, pentru cã modernizarea nu depinde de canalizare. " Nu are nicio legãturã una cu cealaltã. Toatã canalizarea se face de jos în sus, iar când se ajunge în dreptul unui bloc, toatã coloana se trece pe canalizarea nouã", a mai spus Ile. Luiza ANDRONACHE
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 noiembrie 2011
Actualitate 7
Alejandro Lacatoº - putere, umilinþã, decãdere, reinventare lexandru Venþi Lãcãtuº, A care în prezent se numeºte Alejandro Lakatoº,
s-a nãscut în urmã cu 38 de ani în municipiul Vulcan, într-o familie sãracã. În prezent este campion european de box la profesioniºti, categoria semigrea, iar spaniolii îi stau la picioare, deºi a avut ºansa sau neºansa de a face parte dintr-o etnie hulitã de europeni. "Am apãrut pe faþa pamântului în România. Am avut "baftã" (soarta) aºa ca sunt condamnat sã fiu un
"danci" (copil de þigan) al unui "dadã"(tatã) cu "cocal" (osul braþului) de fier". Aºa îºi incepe povestea vieþii sale Alejandro Lakatos, pugilist spaniol iubit ºi respectat în Madrid, dar pe care România l-a aruncat la groapa uitãrii. Lãcãtuº a ales calea emigrãrii de fricã cã-i vor face ceva, pentru cã nu a vrut sã se înroleze în cohortele mineriadelor lui Cozma. S-a speriat ºi atunci când românii au nãvãlit peste colectivitãþile þigãneºti sã-i ia în furci imediat dupã moartea lui Ceauºescu. "Nu zic cã suntem uºa de bisericã noi, þiganii, dar suntem oameni ºi românii ne-au introdus pãrþi din cuvintele noastre in DEX-ul lor academic, ne asculta muzica, þopãie pe manelele noastre, ne iubesc artiºtii, lãutarii, fotbaliºtii dar la ora adevãrului nu scuipã ºi urãsc ºi defãimeazã cã imaginea lor in lume e stricatã de norodul þigãnesc. Dacã vã duceti la judecãtoriile din Spania veþi afla ca numãrul borfaºilor români deþinuþi este mult mai mare decât al þiganilor din România. Curvele ºi tarhetarii (cei ce fac fraude cu carduri bancare) bãtãuºii, hoþii din magazine sunt albii de Bucureºti si Ilfov... Ai mei sunt reþinuþi pentru cerºit ºi mici furturi fãcute de foame"Viaþa mea a început greu....dacã aº compara cu alþi emigranþi ...Dar era mai bine oricum pentru cã în þarã oricum tot animale ne consideraþi. Deci nu aveam cum sã sufãr mai mult decât acolo! Dacã eram un Bãnel un Jean Constantin,
acelaºi an a fost ºi campion Latino WBO. În 2001 nu ºi-a putut îndeplini visul de a ajunge campion mondial, întrucât a fost fãcut KO în repriza a IXa, în faþa legendarului Dariusz Michalczewski. Dupã o perioadã în care a cunoscut eºec dupã eºec, a venit ºi vremea în care românul a demonstrat cã te poþi reinventa la orice vârstã, chiar dacã cei din jur îþi spun cã nu mai eºti în stare. Astfel, la 34 de ani, în 2008, Alejandro Lakatoº a cucerit titlul de campion al Spaniei, iar în iarna anului trecut a devenit campion european WBO dupã ce l-a învins pe francezul Abdelkahim Derghal.
un Lucescu, Iliescu... mi-ar fi spus toþi Domnul Lãcãtuº, dar aºa îmi spuneau" bãi, þigane, dã-te la o parte" ºi de multe ori credeam ca ãsta e numele meu de familie. Aici spaniolii niciodatã nu mi-au spus "gitano". Românii mai au mult pânã când nu vor mai fii xenofobi, intoleranþi sau homofobi, poate zeci de ani !", spunea anul trecut pentru agenþia de presã Amos News pugilistul din Vulcan. Are douã mari pasiuni, muzica ºi boxul. "N-am avut de ales, era o perioadã dificilã în România, mai ales în zona noastrã", rememoreazã Alexandru. A emigrat în 1993, spunând cã ºi-a
dorit faima ºi respectul de care nu ar fi avut parte în România, unde valorile sunt puse la colþ ºi lasã locul îmbuibaþilor din politicã ori celor care ºtiu sã fure cât mai mult. "Am vrut sã vãd lumea. Am fost prin multe þãri, nu aveam ce sã fac atunci cu boxul, cântam la instrumente prin diverse þãri pentru a câºtiga un ban. Pânã la urmã am ajuns în Spania. Ca sã supravieþuiesc, lucram pe unde gãseam. Am fost barman, bodyguard, de toate", spune vulcãneanul. Primul titlu, de campion intercontinental WBB, l-a obþinut in 2000, iar în
Monica Iacob-Ridzi despre frigul de la Lupeni
“Cred cã e un atentat la viaþa oamenilor”
entru cã a lãsat un P oraº întreg în frig în ideea de a da vina pe Guvern, deputatul Monica Iacob-Ridzi îl acuzã pe primarul Cornel Resmeriþã de rea-credinþã.
Deputatul Monica Iacob Ridzi spune cã ceea ce face acum primarul de la Lupeni nu poate fi calificat decât o rãzbunare pe populaþia pe care o reprezintã ºi pe care a încercat sã o învrãjbeascã împotriva celor de la guvernare. "Nu a fãcut nimic pânã acum pe timpul verii pentru centralele termice, sperând cã aºa va da vina pe Guvern cã oamenii nu au cãldurã. Acum a primit bani de la Guvern ºi nu dã cãldurã. Cred cã e un atentat la viaþa oamenilor pe care îi reprezintã ºi face acest lucru fãrã sã se gândeascã la ei", spune Monica Iacob Ridzi, deputat PDL de Valea Jiului. Primarul Cornel Resmeriþã a fost acuzat ºi de cãtre prefectul judeþului Hunedoara Attila Dezsi, care a zis cã atitudinea edilului duce la terorism.
În ºedinþa de Guvern de vineri a fost adoptatã o hotãrâre de Guvern prin care a fost alocatã suma de 1.000.000 de lei Consiliului Local al municipiului Brad ºi alte 500.000 lei pentru Consiliul Local al municipiului Lupeni, în vederea menþinerii continuitãþii funcþionãrii sistemului de încãlzire, dar la Lupeni oamenii nu se pot încãlzi nici azi. Diana MITRACHE
"Un meci de vis, agonie ºi extaz. În repriza a doua a fost pus la podea ºi chiar a suferit o accidentare la picior, dar cel poreclit El Bombardier a revenit ºi ºi-a umilit pur ºi simplu adversarul, fiind declarat învingãtor de cei trei judecãtori. Acum, la 17 ani dupã ce a pãrãsit România, încã mai are aceleaºi pasiuni: boxul ºi muzica. E campion european, dar continuã sã cânte la orgã ºi la acordeon. "Situaþia financiarã îmi permite sã cânt doar acasã, mai exersez, îmi place mult", susþine Alexandru", scrie ºi cronicarul sportiv Alin Huiu pe site-ul sãu. A obþinut în carierã 31 de victorii
Z
Comemorare la mina Livezeni
eci de ortaci, conducerea minei ºi oficialitãþi de la Petroºani au ajuns marþi dimineaþã la mina Livezeni pentru a comemora victimele exploziei de acum 31 de ani. Ceremonia a început ca în fiecare an, în ultimele 31 de ierni, cu sunetul sirenei, care anunþã de fiecare datã tragedia din subteran. Înmãrmuriþi oamenii au ascultat mai apoi imnul minerilor, iar cei mai afectaþi au pãrut a fi soþiile ºi copiii celor plecaþi acum peste 3 decenii când moartea a venit la mina
Livezeni ºi a luat cu ea 53 de suflete, a lãsat orfani 75 de copii. 15 dintre cei morþi au fost soldaþi în termen, iar soþiile celor plecaþi atunci la ultimul ºut vin ºi acum chiar
Noul laminar de la Hunedoara a intrat în probe la rece
R
din 38 posibile. Nu mai puþin de 23 au fost prin Knock-Out. Deºi are o vârstã înaintatã pentru sportul de înaltã performanþã, 36 de ani ºi ºase luni, Alexandru nici nu se gândeºte sã abandoneze cariera, considerând cã încã nu a atins apogeul.. A ajuns sã reprezinte Spania, care i-a oferit ºi cetãþenie, însã se considerã tot român. Presa ibericã a dezvãluit cã vulcãneanul de 38 de ani a avut deja 3 roluri, fiind un actor în devenire, dupã ce a apãrut în filmele "Matar al Angel", "Trileros" ºi "Plauto". S-a cãsãtorit cu o spanioloaicã ºi din dragoste, dar ºi din dorinþa de a scãpa de ºtampila de þigan. Din primii bani câºtigaþi ºi-a cumparat un pian electornic...o "harmonicã cu baterii "cum o alintã el. "Când au venit ai mei din þigãnia româneascã aici au crezut cã e raiul...I-am învãþat eu sã se compoarte Pe nepotul meu eu l-am învãþat sã nu se mai urineze de la balcon ºi sã zâmbeascã, sã zicã buenos dias pe unde intra. Am fãcut din el încã un bun spaniol. Cultura este totul ºi mai ales societatea spaniolã care tolerantã ne-a acceptat ºi educat nu cum a fost România mea....mamã vitregã ! Nu am avut de ales, nu m-a cãutat absolut nimeni din þara mea, aºa am ajuns sã lupt pentru Spania. În sufletul meu, reprezint România ºi chiar mi-aº dori sã boxez odatã în faþa compatrioþilor mei". Anamaria NEDELCOFF
eprezentanþii combinatului siderurgic ArcelorMittal Hunedoara au demarat probele la rece la noul laminorul de europrofile.
dacã drumul lor dureazã mai bine de 2 zile. "Vin aici în fiecare an. Nu mi se pare greu, cã aici mi-am pierdut soþul ºi atât timp cât trãiesc am sã vin", spune
O investiþie absolute necesarã pentru viitorul combinatului, dupã cum spun ºi sindicaliºtii hunedoreni. Investiþia se ridicã la peste 40 de milioane de euro ºi se deruleazã pe parcursul a doi ani, iar noul laminor a intrat, de luni, în probe la rece. Investiþia este absolute necesarã pentru viitorul siderurgiei hunedorene, explicã Petru Vaidoº, preºedintele Sindicatului "Siderurgistul" de la ArcelorMittal Hunedoara. "Pentru viitorul sirerurgiei din Hunedoara, noua investiþie reprezintã totul în aceastã perioadã. Ea este o finalizare a unui
Genoveva Boºoi, una din vãduve. "Eu vin din Focºani. La mine drumul dureazã foarte mult. Fac 12 ore cu trenul, vin aici, împart pomanã ºi apoi la 15,00 am tren. Ajung mâine abia la 3 noaptea, dar cât pot am sã vin în fiecare an. Am trei copii cu soþul meu care a murit atunci ºi parcã ieri a fost. Nu am sã uit ziua asta cât trãiesc", spune cu lacrimi în ochi Ana Rusu, o altã vãduvã. La ceremonial a participat ºi familia primarului de la Petroºani, care a depus coroane de flori la troiþa ce a fost ridicatã în curtea minei în memoria celor pierduþi în minã. "E un eveniment care acum 31 de ani a zguduit România. Nu
puteam sã lipsesc ºi asta pentru cã e important sã fim alãturi de familiile celor care atunci au murit în subteran. Sunt aici copiii celor decedaþi, soþiile, familiile ºi am þinut sã ne alãturãm lor", a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani. "E un moment intens pe care îl trãim cu toþii. Comemorarea celor care atunci au murit în minã, printre care erau ºi soldaþi în termen, este un eveniment pentru cei din Valea Jiului. Suntem alãturi de familiile celor care atunci au pierdut pe cineva drag", a declarat ºi Monica Iacob Ridzi, deputat de Valea Jiului. Diana MITRACHE
program de restructurare în care noi am crezut, un program de restructurare foarte dur. Prin noua investiþie, practic, se asigurã continuitatea activitãþii de laminare la Hunedoara, în condiþiile în care vechiul laminor nu mai avea piaþã de desfacere",a declarat Vaidoº. El spune cã, probabil, probele se vor finaliza în luna ianuarie, dar tot în 2012 se vor omologa ºi noile laminate. Capacitatea proiectatã a laminorului de europrofile este de 400.000 de tone pe an, primele laminate urmând sã fie produse de la 1 ianuarie 2012. (Car men COSMAN) COSMAN)
Transformare prelungitã
D
allas-ul se schimbã la faþã, e drept, însã mai greu. Lucrãrile de modernizare ºi reabilitare a cartierului Dallas, este clar, nu vor fi finalizate prea curând. Primul termen de predare al lucrãri, afiºat la începutul proiectului, era data de 30 noiembrie, însã pentru cã lucrarea este una de anvergurã, iar timpul nici nu a fost prielnic, despre o prelungire s-a discutat cu mult timp înainte. La acest moment, infrastructura din partea de sus a cartierului, (drumul ºi trotuarele) este finalizatã în proporþie de 80 %. Pe strada Traian, adicã în partea de jos, se lucreazã la zidul de sprijin ºi la parcãri. "Am discutat cu firma care executã lucrarea, iar sãptãmâna viitoare, dacã timpul este prielnic, se va putea turna asfalt", a afirmat Gheorghe Ile, primarul Municipiului Vulcan. De asemenea, un proiect paralel cu acesta de reabilitare ºi modernizare a cartierului, este ºi cel care prevede schimbarea ºi îmbunãtãþirea canalizãrii. De aceastã parte a lucrãrilor trebuie sã se ocupe SC Apa Serv SA, însã lucrurile aici nu se prea miºcã. Oricum, spune primarul Ile, nu are importanþã când vor începe, pentru cã modernizarea nu depinde de canalizare. " Nu are nicio legãturã una cu cealaltã. Toatã canalizarea se face de jos în sus, iar când se ajunge în dreptul unui bloc, toatã coloana se trece pe canalizarea nouã", a mai spus Ile. Luiza ANDRONACHE
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 noiembrie 2011 ::.. FOTBAL, LIGA A IV-A HUNEDOARA ..::
Erupþie pânã la final
H
enþ cu
MÂNA Demnitatea liderului
z Deºi Aurul Brad se chinuie sã revinã, câºtigând la Bãiþa cu 1-0, greu de crezut cã liderul C.S. Vulcan mai poate fi prins. z Universitatea Petroºani a evoluat cu multã dezinvolturã cu Inter Petrila, arãtând prin scorul de 5-2 (autori Spânoche 3, Törkös, Velici), cine-i ºeful sus în "Deal". z Irina ºi Voina ºi-au fãcut datoria din nou, marcând golurile unui meritat 2-2 al
Minerului Uricani în deplasarea de la Metalul Criºcior. z Retezatul Haþeg nu se regãseºte, a pierdut al 6-lea meci pe teren propriu, 1-3 cu Aurul Certej. z Echipa lui Flavius Itul, Retezatul Râu de Mori, a înregistrat scorul campionatului, 8-0 cu Dacia Orãºtie, cândva o fostã divizionarã "B". z Minerul Aninoasa a stat, "odihnindu-se" pentru derby-ul din ultima etapã cu C.S. Vulcan. z Jiul II Petroºani reuºeºte a treia victorie în deplasare, 1-0 la Gloria Geoagiu, autorul golului fiind I. Gavriluþi.
E
xistau cumplitele legende despre "atrocitãþile" întâmplate de-a lungul anilor prin diviziile judeþene, numite ulterior Divizia "D", iar acum Liga a IVa sau chiar aia mai micã, Liga a V-a. Lucrurile s-au schimbat enorm, chiar dacã sporadic, vreun jucãtor tãlâmb mai dã cu pumnul în vreun partener de joc, ori vreun antrenor cãruia îi plesneºte creierul de deºtept, mai sare la arbitri. Lucrurile stau altfel.
Univ. Petroºani - Inter Petrila
5-2 (sen.), 2-2 (jun.)
Minerul Aninoasa a stat CS Vulcan - Victoria Cãlan
7-0 (sen.), 11-1(jun.)
(Spânoche 3), (Törkös, Velici)
(I.Roºian 2, Cismaºiu 2, Buturã, Miculescu, Lavric)
Ret. R. de Mori - Dacia Orãºtie 8-0 (sen.), 7-0 (jun.) ªoimul Bãiþa - Aurul Brad 0-1 (sen.) 1-5 (jun.) Gl. Geoagiu - Jiul II Petroºani 0-1 (sen.) 3-0 (jun.) (I.Gavriluþi)
Met. Criºcior - Min. Uricani (Irina, Voina)
2-2 (sen.) 3-0 (jun.)
Min. Teliuc - Zar. Criºcior 0-1 (sen.) Ret. Haþeg - Aurul Certej 1-3 (sen.) CLASAMENT SENIORI 1. CS Vulcan 15 14 0 1 2. Aurul Brad 15 11 0 4 3. Jiul II Petroºani 15 10 2 3 4. Minerul Uricani 15 9 1 5 5. Gloria Geoagiu 15 8 1 6 6. Aurul Certej 14 8 1 5 7. Minerul Aninoasa 15 7 3 5 8. Univ. Petroºani 15 7 1 7 9. Ret. Râul de Mori 15 6 4 5 10. Inter Petrila 16 6 3 7 11. Metalul Criºcior 13 6 2 5 12. Zarandul Criºcior 14 6 1 7 13. Dacia Orãºtie 15 5 2 8 14. ªoimul Bãiþa 15 5 0 10 15. Retezatul Haþeg 15 4 0 11 16. Minerul Teliuc 15 3 1 11 17. Victoria Cãlan 15 0 0 15
7-0 (jun.) 8-1 (jun.) 46 32 36 23 27 27 23 33 24 30 24 19 30 22 12 11 14
7 18 9 21 22 18 17 23 17 33 14 26 36 37 31 35 69
42 33 32 28 25 25 24 22 22 21 20 19 17 15 12 10 0
GOLGETERI 0 goluri: I. Roºian (C.S. Vulcan) 9 goluri: Adr. Dolha (Inter Petrila) 8 goluri: C. Mihãilã (Aurul Brad), Bobinã (Univ. Petroºani), S. Boloº (Gloria Geoagiu), Miculescu (CS Vulcan) 7 goluri: R. Noja (Dacia Orãºtie), S. Maier (CS Vulcan), Adr. Duma (Jiul II Petroºani), R. Petriºor (Met. Criºcior)
CLASAMENT JUNIORI
1. Cetate Deva 2. Universitatea Petroºani 3. CS Vulcan 4. Inter Petrila 5. Retezatul Râul de Mori 6. Gloria Geoagiu 7. Victoria Cãlan 8. Jiul Petroºani 9. Minerul Uricani 10. Minerul Aninoasa 11. Aurul Brad 12. Retezatul Haþeg 13. Dacia Orãºtie 14. Zarandul Criºcior 15. Metalul Criºcior 16. ªoimul Bãiþa 17. Aurul Certej
C.S. Vulcan - Victoria Cãlan 7-0 (2-0)
A fost greu pânã s-au urnit...
Jucãtorii Cãlanului au intrat deciºi sã-ºi vândã scump pielea, ceea ce le-a ºi ieºit pânã au luat primul gol în minutul 27, când "bomba" lui Ionuþ Roºian de pe la 20 m i-a demoralizat complet. Ceea ce a fost de-aici încolo, e poezie. Vulcãnenii au încercat o altã formulã, fãrã Mârºava, Sg. Maier sau Miculescu, obiºnuiþii titulari, dar cu un I. Roºian sau Cismaºiu deosebit de agresivi pe faza de atac, ambii reuºind patru goluri împreunã. Dincolo de cele ºapte goluri, Vulcanul ºi-a masat adversarul în propria jumãtate Am vãzut astea recent, la Vulcan, unde gazdele ºi-au respectat oaspeþii, chiar dacã erau amãrâþii de la Cãlan, care n-au reuºit nici mãcar un punct în tot campionatul. Conducãtorii, antrenorii, jucãtorii Vulcanului, au dat dovadã de maturitate, conºtientizând parcã ºi poziþia pe care se aflã în clasament, locul 1 impunând oarecum o atitudine specialã. Nu ºtiu dacã vulcãnenii vor mai ajunge în Liga a III-a, dar tot ceea ce se întâmplã acolo, pe stadionul "Central", aratã a bune intenþii ºi a dozã de drum cãtre profesionism. E bine cã oamenii aceia îºi pregãtesc terenul ºi la propriu ºi la figurat. Anul 2012 ar putea fi anul aniversar cu numãrul 10 de la ultima revenire în Liga a III-a.
ETAP A A 16-A, 26 NOV. ETAPA NOV. 2011
Raul Ciºmaºiu (CS Vulcan) a realizat o dublã în partida cu Victoria Cãlan
15 15 15 16 15 15 15 15 15 15 15 15 15 14 13 15 14
15 12 12 11 11 8 8 7 6 6 5 4 3 2 1 1 1
0 2 1 2 1 2 2 2 3 0 3 0 0 2 3 2 1
0 79 1 63 2 88 3 48 3 53 5 43 5 45 6 48 6 28 9 27 7 29 11 24 12 19 10 10 9 14 12 11 12 7
5 9 12 34 21 22 44 34 23 45 45 59 61 42 50 65 65
60 50 49 46 45 34 34 30 27 24 23 16 12 10 7 6 5
ETAP A A 17-A, 3 DEC. 2011 ETAPA Aurul Certej Zarandul Criºcior Minerul Uricani Jiul II Petroºani Aurul Brad Dacia Orãºtie Victoria Cãlan Minerul Aninoasa Inter Petrila
Spânoche (Univ. Petroºani) a reuºit un hat-trick în meciul cu Inter Petrila
Univ. Petroºani Retezatul Haþeg Minerul Teliuc Metalul Criºcior Gloria Geoagiu ªoimul Bãiþa Retezatul Râul de Mori CS Vulcan Stã
C.S. Vulcan - Victoria Cãlan 7-0 (2-0)
z C.S. Vulcan (antr. Marius Szoradi): Ad. Farcaº - ªuþã, Todea, Palade (min. 58 de teren mai bine de 60 de minute, printre Ad. Roºian), I. Roºian - Cismaºiu, G. Pavel alte ocazii de gol reþinând ratarea lui (min. 58 Miculescu), Ciocârlan, Vajda (min. Palade din 7-8 m (min. 34) sau ºutul în 51 Lavric) - Raboj, Buturã (min. 51 R. barã a lui Ciocârlan (min. 37). David) Nici juniorii lui Doru Mârºava nu s-au z Victoria Cãlan (antr. Dorel Mãrilã): lãsat mai prejos, cu un atacant Puchin în Ionaºcu - N. Lazãr, Surugiu, Socaci, mare vervã administrând echipei de la Schnaider - Nan, Mircescu (min. 61 Cãlan un clar 11-1, deschizând parcã Csapo), Chira, Zorza - D. Mazilu, Panþiloi apetitul de goluri pentru seniorii care ºi-au Arbitru: Radu Danciu - Orãºtie consolidat poziþia de "number one" în Spectatori: 100 clasamentul Ligii a IV-a Hunedoara. GOLURILE z 1-0: I. Roºian (min. 27), ºut de la 20 m z 2-0: Buturã (min. 44), din 3 m, dupã ºutul lui Palade în barã z 3-0: Cismaºiu (min. 47), de la 16 m în vinclu z 4-0: Cismaºiu (min. 50), din acþiune z 5-0: Miculescu (min. 60), la vinclu de la 12 m z 6-0: I. Roºian (min. 75), loviturã liberã de la 12 m z 7-0: Lavric (min. 78), ºut de la 25 m Atacantul Voina (Min. Uricani) a marcat un gol important în meciul de la Metalul Criºcior
Paginã realizatã de Genu TUÞU
Actualitate 9
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 noiembrie 2011
REPORTER ÎN ISTORIE
UNIREA PROVINCIILOR ROMÂNEªTI (Basarabia, Bucovina, Transilvania) CU VECHIUL REGAT Unirea provinciilor româneºti cu vechiul regat (Moldova ºi Muntenia) s-a fãcut în timpul ºi dupã primul rãzboi mondial, dupã cum urmeazã: Basarabia. Dupã ce revoluþia rusã (martie 1917) proclamã libertatea tuturor popoarelor stãpânite de fostul imperiu, românii din Basarabia, îngrijoraþi de soarta lor, formeazã un comitet central care convoacã un congres ostãºesc moldovenesc în Chiºinãu (octombrie 1917). Acesta proclamã autonomia teritorialã ºi politicã ºi hotãrãºte sã se facã o adunare, numitã Sfatul Þãrii. La rândul lui, Sfatul Þãrii, declarã Basarabia independentã, sub numele de Republica
P
Federativã Moldoveneascã, condusã de un consiliu de directori (decembrie 1917). Producându-se tulburãri mari în Rusia, bolºevicii nu aprobã mãsurile luate de români ºi, în ianuarie 1918, ocupã militar Chiºinãul. Atunci, Sfatul
Þãrii cere ajutor armatei române, aceasta trimiþând trupe spre a restabilii ordinea ºi a da putinþã locuitorilor sã decidã asupra viitorului provinciei. Astfel, Sfatul Þãrii voteazã (27 martie 1918) unirea cu Regatul României iar la 9 aprilie 1918, doi reprezentanþi ai basarabenilor intrã ca miniºtrii de stat în guvernul României, prezidat atunci de Alexandru Marghiloman. Bucovina. La 27 octombrie 1918, reprezentanþii partidelor politice din Bucovina se adunã la Cernãuþi, declarându-se Adunare Constituantã, hotãrãsc unirea cu celelalte þãri
româneºti într-un singur stat naþional independent, instituie un Consiliu naþional de 50 de membrii care deleagã puterile unui Comitet executiv. La 6 noiembrie 1918, numeroase cete de ucraineni ocupã palatul guvernatorului. Comitetul cere ajutorul armatei române, care soseºte la 8 noiembrie. Atunci se constituie un guvern al Bucovinei. În ziua de 28 noiembrie 1918 se adunã un congres general, cu reprezentanþi ai tuturor naþionalitãþilor, se voteazã unirea necondiþionatã a Bucovinei cu þara mamã, la care se asocieazã polonezi ºi germani.
SÃRBÃTORIM 1 DECEMBRIE LA ALBA IULIA ªI CHIªINÃU
este 400 de voluntari ai Platformei civice Acþiunea 2012 vor sãrbãtori Marea Unire pe strãzile Cetãþii din Alba Iulia. Un numãr similar de tineri va cere unirea cu Þara la Chiºinãu, pe bulevardul ªtefan cel Mare ºi în faþa ambasadei României.
Cu ocazia împlinirii a 93 de ani de la realizarea României Mari, membrii organizaþiilor din cadrul Acþiunii 2012 vor manifesta în Chiºinãu ºi Alba Iulia pentru unirea Republicii Moldova cu România. Un tricolor format din fumigene, steaguri înalte de 5 metri cu stemele provinciilor istorice româneºti precum ºi "1918" scris din oameni vor fi coregrafiile pregãtite în Cetatea Unirii, în afara programului oficial. La Chiºinãu, pe lângã deja tradiþionalul marº pe bulevardul ªtefan cel Mare, care va începe la ora 16.00 de la Academia de ªtiinþe a
Moldovei (lângã hotelul Naþional), coloana de manifestanþi va ajunge în faþa ambasadei române, unde e pregãtit un moment de imagine: jurãmânt rostit faþã de Patrie, urmat de intonarea imnului Deºteaptã-te Române. Platforma Civicã ACÞIUNEA 2012 este o coaliþie formatã din peste 30 de organizaþii nonguvernamentale ºi grupuri de iniþiativã care susþin unirea Republicii Moldova cu România ºi militeazã pentru realizarea obiectivului generaþiilor trecute, prezente ºi viitoare de regãsire a românilor de pe cele douã maluri ale Prutului în cadrul aceluiaºi stat.
Transilvania. Dupã ce Împãratul Austriei a dat proclamaþia sa, prin care popoarele din Imperiu aveau dreptul sã aibe guverne proprii, Comitetul executiv al Partidului Naþional din Transilvania se adunã la Oradea (12 octombrie 1918) ºi decide ca deputaþii români sã aducã la cunoºtinþa camerei Ungare cã naþiunea românã se declarã independentã. Apoi, la Arad, Comitetul Partidului se constituie în Consiliul Naþional Român, recunoscut de comandanþii militari unguri. Când se produce revoluþia de la Budapeste (sfârºitul lui octombrie 1918), Consiliul Naþional organizeazã gãrzi naþionale, în diferite oraºe. Acest lucru a dus la ciocniri între gãrzile ungureºti ºi cele româneºti iar Consiliul Naþional a cerut guvernului de la Pesta sã aprobe ca Transilvania sã fie codusã de el, garantând respectarea drepturilor celorlaltor minoritãþi. Cererea este respinsã iar la 15 noiembrie, românii se declarã dezlegaþi de orice legãturã cu Ungaria ºi Consiliul Naþional tri-
mite un delegat la Iaºi pentru a cere ajutorul armatei române. Apoi convoacã o Adunare Naþionalã, la Alba Iulia, pentru 1 decembrie 1918. Rãspund chemãrii 1228 deputaþi din 130 de centre electorale ºi se voteazã unirea românilor din Transilvania, Banat ºi Þara Ungureascã cu România. Dupã acest act, la 17 ºi 18 decembrie, intrã ca miniºtrii de stat în guvernul României prezidat de Ion C. Brãtianu, trei reprezentanþi ai Transilvaniei, Al. Vaida Voivod, V. Goldiº ºi ªtefan Cicio-Pop ºi doi ai Bucovinei, Ion Nistor ºi Iancu Flondor. Acesta este primul minister al României reîntregite. Voturile date de cele trei provincii reunite cu patria-mamã, România, au fost ratificate de parlamentul român în ziua de 29 decembrie 1919, prim-ministru fiind Al. Vaida Voivod, prezident al camerei, Nicolaie Iorga iar al senatului, Paul Bujor. Documentaþie: Dicþionar istoric ºi geografic, Gh. Adamescu Petru BOLOG-CIMPA
De 1 Decembrie nu se elibereazã paºapoarte Punctul de lucru mobil de la Petroºani de preluare a cererilor în vederea eliberãrii paºapoartelor simple a Serviciului Public Comunitar pentru Eliberarea ºi Evidenþa Paºapoartelor Simple Hunedoara va fi închis în ziua de joi, 1 Decembrie, deoarece Ziua Naþionalã a României este declaratã prin lege ca zi liberã, potrivit unui comunicat remis de Prefectura Judeþului Hunedoara. De asemenea, Prefectura Hunedoara transmite cetãþenilor care au depus cereri pentru eliberarea paºapoartelor simple ºi care sunt programaþi pentru a le ridica în data de 1 Decembrie cã vor putea sã ridice paºapoartele de la sediul Serviciului Public Comunitar pentru Eliberarea ºi Evidenþa Paºapoartelor Simple Hunedoara din Deva, B-dul Decebal, bl. P, Mezanin (intrare din str. Cuza Vodã) începând cu data de 2 Decembrie. (Diana (Diana MITRACHE)
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 noiembrie 2011 SC EURO JOBS SRL
Ia-þi diplomã fãrã sã faci curs !!!
Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinile sau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitã ocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doar câteva zile!!!
SC EURO JOBS SRL
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Vulcan: B-dul M.Viteazu Bl. 17, parter Tel: 0254-570 430 Email: contact@veritascom.ro
Societate comercialã angajeazã buldoexcavatorist cu experienþã. Relaþii la telefon: 0254.548.068
HOROSCOP
Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428 Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25m². Telefon 0722 448 428
Înscrierile pentru cursuri se fac în luna noiembrie, anul curent la sediul firmei. Pentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi la sediul SC EURO JOBS SRL. Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud. Hunedoara sau tel/fax: 0354.108.516 0354/100.019 mobil:0728.106.769 (Adriana Murãraºu) 0731.301.162 online: www.eurojobshd.ro e-mail: office@eurojobshd.ro Vând apartament 3 camere, situat în Petroºani, cu multiple îmbunãtãþiri, blocurile noi (în zonã de dezvoltare turisticã). Pret 28000 euro negociabil. Relaþii la tel.0769784520 Vând teren în suprafaþã de 800 metri pãtraþi intravilan, în zona Brãdet.Telefon 0727150264
3 0 n o i e m b r i e 2 0 11
O lucrare pe care ai considerat-o finalizatã se va dovedi a nu fi chiar aºa, deci va trebui sã mai revii asupra ei. Unul dintre prieteni îþi va da un sfat de care ar fi bine sã þii cont. Dacã doreºti sã iniþiezi ceva nou, nu trebuie sã aºtepþi rezultate imediate.
Iniþiativele tale se vor bucura de succes, ceea ce îþi va îmbunãtãþi, într-o bunã mãsurã, starea de spirit. Vei reuºi sã-þi canalizezi energia spre scopuri practice, ceea ce-þi va aduce în afarã de satisfacþii ºi ceva relaxare. Activitãþile practice te favorizeazã.
O activitate mai veche ar putea fi încheiatã, ceea ce îþi va atrage aprecierea tuturor celor ce te cunosc. Este foarte posibil sã ai parte de unele reuºite în plan social. Deºi existã unele nemulþumiri, se poate spune cã relaþia ta de dragoste funcþioneazã bine.
Vei fi mai deschis, mai optimist, ceea ce va avea efecte benefice asupra relaþiei tale cu anturajul. Puterea de muncã de care beneficiezi în aceastã perioadã îþi va permite sã rezolvi o mulþime de situaþii. În felul acesta cercul tãu de prieteni s-ar putea lãrgi.
Deºi de o bunã bucatã de vreme lucrurile evolueazã mai încet decât ai dori, în aceastã perioadã te vei putea bucura de rezultatele eforturilor depuse. Dacã doreºti o schimbare în situaþia ta profesionalã ai putea sã primeºti o ofertã.
Este posibil sã cheltuieºti o sumã de bani pentru îmbunãtãþirea sãnãtãþii, dar nu trebuie sã fii supãrat, cãci rezultatele te vor satisface. Încearcã sã fii mai ponderat, altfel existã riscul de a face greºeli. Ai tendinþa de a-þi asuma riscuri inutile.
Vei fi mai agitat, mai irascibil, dar cu un efort constant vei reuºi sã-þi canalizezi energia spre chestiuni concrete. Vei avea sentimentul cã munceºti în zadar, cã eforturile tale nu sunt judecate aºa cum se cuvine.
Entuziasmul sentimental va fi la limita superioarã. Vei comunica bine cu fiinþa iubitã ºi veþi reuºi sã vã puneþi de acord asupra unor proiecte de interes comun. Timpul liber petrecut în compania partenerului va fi un prilej de relaxare.
Vei avea parte de o mulþime de evenimente care te vor þine cu sufletul la gurã. Relaþia ta de suflet se poate îmbunãtãþi. Oricum vei trãi clipe plãcute în compania partenerului, ceea ce te face sã priveºti spre viitor cu mai multã încredere.
Nu eºti într-o formã nemaipomenitã, aºa cã ar fi de dorit sã nu te implici în activitãþilor care sã te oboseascã. Contrar obiceiului, ai tendinþa de a fi mai puþin tolerant, mai puþin diplomat cu partenerul de suflet ºi ai putea avea o discuþie.
Unele neînþelegeri mai vechi pe care le-ai avut cu colaboratorii s-ar putea accentua în aceastã perioadã. Nu este cazul sã iniþiezi o activitate nouã decât dacã eºti dispus sã dai dovadã de rãbdare. Perseverenþa îþi va fi de un real folos în aceastã zi.
Nu eºti în forma ta cea mai bunã, aºa cã ar fi bine sã nu te implici în activitãþi care sã te suprasolicite, deoarece riºti sã te epuizezi fãrã a realiza mare lucru. Nici din punct de vedere mintal nu vei funcþiona la nivelul obiºnuit. Relaþia ta va funcþiona excelent.
VÂNZÃRI
ANGAJÃRI
VÂNZÃRI
s-a acreditat pentru certificarea competenþelor (cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decât cele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi la urmatoãrele tarife: - PAVATOR - 450 lei - INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei - TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei - LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei - OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei - INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªI GAZE - 550 lei - CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLE TEXTILE - 550 lei - MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASAMENTE - 550 lei - CIOBAN - 550 lei - BUCÃTAR - 600 lei - COSMETICIAN - 650 lei FII PRIMUL CARE PROFITÃ DE ACEASTÃ OFERTÃ! Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare în Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1 Uricani la sediul P.A.P.I Vulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora Lucaciu Aninoasa la sediul P.A.P.I Petrila la Centrul de Afaceri Ne puteþi contacta ºi la numerele: Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019 Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu) 0731.301.162
organizeazã ºi pentru persoanele care nu au competenþe dobândite anterior urmãtoarele: CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃ Nivel I (3 luni) Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 lei Editor imagine - 60 ore - 550 lei Contabil - 120 ore - 500 lei Ghid montan - 120 ore - 600 lei Maseur (iniþiere) - 45 zile - 450 lei Lucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni 450 lei Lucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 lei Asfaltator - 3 luni - 450 lei Îngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 lei Îngrijitoare copii - 3 luni - 550 lei Sudor electric - 3 luni - 550 lei Sudor oxigaz - 3 luni - 550 lei Gaterist la tãiat buºteni - 3 luni - 550 lei Nivel II (5 luni) Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 lei Zidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 lei Izolator - 5 luni - 550 lei Montator pereþi ºi plafoane din ghips carton - 5 luni - 550 lei Electrician exploatare medie ºi joasã tensiune - 5 luni - 550 lei Lãcãtuº mecanic - 5 luni - 550 lei Administrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 noiembrie 2011
VORBA LU` BUJI
de Mircea BUJORESCU
Ghiduºii lingvistice de om rupt în gurã ca patentu`... ... Niciodatã toamna nu fu mai frumoasã! Aºa scria Poetul. Neavând pretenþia cã sunt poet, ci doar un cronicar al unor vremuri triste, am "procesat" aceastã expresie cu patentul (ºtiþi dumneavoastrã, cleºtele acela...) gândind cã n-ar fi lipsit de interes sã vedem cum mai stãm cu umorul. Da,
aþi citit bine, fiindcã ºtim cu toþii cã trãim "într-o þarã tristã, plinã de umor"... Nu mi-ar fi trecut prin cap sã apelez la ghiduºi lingvistice, sau, mai exact, la jocuri cu limba (sãraca limbã românã, fiindcã mulþi îºi mai bat joc de ea...) dacã mai zilele trecute nu vedeam pe sticlã o conferinþã de presã.
Este vorba despre un briefing al transfugilor din PSD-ul de la Petroºani cãtre tabãra lui Geoanã Celdatafarã. Trec peste Comunicatul de presã remis gazetarilor, care aratã cã nu manifest din ilegalitate, pentru a vã reproduce, succint, cam cum aº rezuma eu aceastã panaramã de conferinþã. Luaþi de citiþi:
"Deoarece problemele globale ale omenirii ºi ale þãri, raportate la sinergia faptelor ne abrutizeazã indubitabil, în aºa fel încât anumite animale politice, în loc sã acþioneze ferm pentru întreruperea sarcinii la cârfutiþe, apar la TV ºi, cu o eclatanþã epatantã, debiteazã o bãrdãºinã suprasaturatã de clapacioage, în aºa fel încât burghibaoºul, ciopârtanul, gurguiul, huþupangurul, coclenderul, bufutieul, nu andvizajeazã nici mãcar cât un þucumbãr de ghensvinstãr". No, spune dragã, no! Cam acesta a fost mesajul transmis de "aripa Geoanã" din PSD
Anchetã în derulare la halda Poluare în spirit... de zgurã de la Hunedoara neoprotestant
C
omisia care ancheteazã tragicul accident produs la halda de zgurã de la Hunedoara, în care doi muncitori ºi-au pierdut viaþa, are la dispoziþie 15 zile pentru finalizarea cercetãrilor, iar raportul va ajunge la Inspecþia Muncii pentru verificare ºi avizare.
Inspectorul ºef al ITM Hunedoara, Horia Iacob Raþiu, a declarat cã imediat dupã producerea accidentului s-a dispus sistarea imediatã a activitãþii în zonã. Chiar ºi aºa, însã, surse din combinat susþin cã a doua zi dupã accident pe haldã ar fi fost din nou muncitorii. "Am lãsat un document, prin care îi anunþam cã se sisteazã activitatea în perimterul respectiv. Cine ignorã aceste dispoziþii, rãspunde în faþa legii. De la
e câteva zile, mai toate zidurile D clãdirilor din centrul Petroºaniului au fost înþesate cu un anunþ relativ bizar. Pentru a vã convinge de aceasta vi-l ºi prezentãm în facsimil.
colegul care se ocupã de anchetã am înþeles, însã, cã pe haldã au apãrut niºte asiguratori, care încercau sã verifice starea în care sunt utilajele", a precizat Raþiu. Acesta a mai spus cã ancheta continuã ºi se iau în continuare declaraþii. În termen de 15 zile, raportul trebuie trimis la Inspecþia Muncii, pentru verificare ºi aprobare, iar mai apoi, în funcþie de concluziile cercetãrilor ºi a propunerilor fãcute de inspectorii de
Autoaccidentat dupã ce s-a urcat bãut pe scuter Un bãrbat de 52 de ani, din Cãlan s-a accidentat singur, în timp ce se deplasa cu un motoscuter. Poliþiºtii din Haþeg au fost anunþaþi cã, pe drumul comunal ce face legãtura între localitatea Bretea ºi localitatea Bãieºti se aflã o persoanã rãnitã. "La faþa locului s-a deplasat
muncã, ar putea începe ºi o anchetã pe partea penalã. La sfârºitul sãptãmânii trecute, doi bãrbaþi care lucrau pe halda de zgurã, pe porþiunea concesionatã de SC Agregate Buituri de la combinatul siderurgic ArcelorMittal Hunedoara ºi-au pierdut viaþa, dupã ce o bucatã mare de zgurã, de 30 de metri înãlþime, a cãzut peste utilajele cu care ei lucrau, fiind îngropaþi sub sute de metri cubi de zgurã. Carmen Carmen COSMAN
un echipaj din cadrul Secþiei 8 Poliþie Ruralã Haþeg care a constatat faptul cã persoana în cauzã se numeºte Marin K., de 52 de ani, din Cãlan ºi a fost victima unei auto accidentãri, cãzând pe carosabil în timp ce conducea un scuter", a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Dupã testarea cu aparatul alcooltest, s-a stabilit cã bãrbatul avea o alcoolemie de 0,91 mg/l în aerul expirat. Acum tot el este cercetat de poliþiºtii care i-au întocmit dosar penal. Car men COSMAN
Petroºani. Dacã n-aþi înþeles nimic, nu e nici o problemã. Nici nu era nimic de înþeles O "diaree verbalã inteligibilã", a unor fripturiºti care încã mai cred în poveºtile de adormit copiii alegãtorilor. Mai lipsea sã ni se spunã ºi cum o sã se numeascã partidul lui Geoanã - "Mihaela dragostea mea". Pentru sigla partidului, mã ofer sã le sugerez o idee magistralã. Un trandafir ºi o tobã. ªi, tot cu titlu gratuit, le sugerez ºi imnul: "Trandafir de la Moldova/Beleºti mielu ºi baþi toba!"... Succes garantat!
zid care sã nu fie acoperit de fel de fel de anunþuri ºi afiºe de micã ºi mare publicitate ori de diverse alte comunicãri "religioase" de genul celor recent descoperite. N-aº vrea neapãrat sã dau eu verdicte în acest caz. Este evident însã cã decizia desfiinþãrii panourilor publice de afiºaj a fost una totalmente greºitã. La fel cum este cât se poate de evident cã atunci când comiþi o greºealã trebuie sã o îndrepþi. ªi aºa aratã Petroºaniul ca vai de mama lui... (Dan CODREA )
Analizându-l cu oarece atenþie am conchis, fãrã putinþã de a ne înºela, cã reprezintã o poluare (informaþionalã) în spirit...neoprotestant. Am spus cã aceastã poluare este ºi informaþionalã deoareve în fapt mesajul acestui tip de an unþ este unul de naturã sublimivalã, vizând convingerea semenilor noºtri de a ne pocãi. Nici acest lucru nu ne-ar deranja, dacã "fraþii neoprotestanþi" l-ar realiza pe niºte cãi mai puþin poluante. Cãci, de când onorabilul ing. Lucian Dragomir, directorul executiv în cadrul Primãriei municipiului Petroºani ºi ºef al Serviciului Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat (SPADPP), a decis ca toate panourile de afiºaj public din localitate sã fie desfiinþate. Nu este
Caloriferele localnicilor din Brad rãmân tot îngheþate eºi Guvernul a alocat un milion de lei D pentru furnizarea agentului termic, caloriferele localnicilor din Brad vor rãmâne tot îngheþate ºi asta pentru cã otãrârea de guvern prin care s-a apobat alocarea acestei sume nu a fost publicatã în Monitorul Oficial.
Nici în aceastã spoptãmânã locuitorii din Brad nu vor avea cãldurã în apartamente, din cauzã cã hotãrârea de Guvern care prevede alocarea sumei de un milion de lei de la bugetul de stat pentru pornirea sis-
temului de termoficare nu a fost publicatã încã în Monitorul Oficial. "Din pãcate, hotãrârea de Guvern prin care se aproba alocarea sumei de un milion de lei pentru cumpãrarea de pãcurã nu a fost publicatã în Monitorul Oficial, iar în aceste
condiþii nu putem face o rectificare a bugetului local", a declarat primarul din Brad, Florin Cazacu. Edilul a precizat cã suma de un milion de lei ar asigura necesarul de pãcurã pentru un consum de 10 zile, iar administraþia localã mai are nevoie de 2.500 de tone de pãcurã pentru completarea necesarului de combustibil.Aºa cã, deºi existã condiþii pentru începerea producþiei de agent termic, deocamdatã nu existã combustibilul necesar. Din cauzã cã Bradul nu are cãldurã, iar fondurile administraþiei publice sunt insuficiente, primarul municipiului Brad a declanºat, sãptãmâna trecutã, greva foamei ºi ºase zile a refuzat sã mãnânce. Primarul a renunþat la protest dupã ce prefectul judeþului Hunedoara, Attila Dezsi, a anunþat cã Guvernul a aprobat suma de un milion de lei pentru pornirea sistemului centralizat de termoficare din Brad. Car men COSMAN
12 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 noiembrie 2011
Suntem astãzi într-o adevãratã zi de sãrbãtoare. Unirea de la 1918 este cel mai important moment istoric pentru România. Comparabilã cu acest moment se poate spune ca a mai fost 1 ianuarie 2007 aderarea þãrii noastre la Uniunea Europeanã. Ambele evenimente marcheazã noi începuturi pentru România ºi reprezintã împlinirea unor proiecte naþionale pentru care am luptat cu toþii, împreunã. Nici unul dintre aceste momente nu este monopolul nimãnui, ci ele reprezintã victoria întregii societãþi româneºti. România traverseazã un moment dificil ºi de aceea poate nu putem vedea întru-nn mod foarte optimist drumul spre realizarea speranþelor ºi dorinþelor noastre. Însã putem privi întrun mod realist
lucrurile: ºtim cã va trebui sã ne mobilizãm ºi, încã odatã, împreunã, sã muncim pentru moºtenirea lãsatã de înaintaºii noºtri, pentru bunãstarea noastrã, dar ºi pentru viitorul urmaºilor noºtri. Sã le lãsãm o moºtenire de care sã fie la rândul lor mândri!
La mulþi ani! tuturor românilor de pretutindeni. Monica IACOB-RIDZI Deputat de Valea Jiului
În fiecare an de Ziua Naþionalã românii trãiesc momente de mare încãrcãturã. Acum 93 de ani în viaþa românilor a loc un important eveniment ºi anume Marea Unire Naþionalã. Astãzi, pe noi toþi, aceastã zi ne obligã sã privim cu mare responsabilitate moºtenirea lãsatã de cei care s-au sacrificat. Cu acest prilej transmit tuturor românilor ºi în special locuitorilor din oraºul Petrila cele mai cãlduroase felicitãri ºi urãri de sãnãtate, bunãstare, prosperitate ºi succes! Hai sã dãm mânã cu mânã, cei cu inima românã, iar sãrbãtoarea de 1 Decembrie sã uneascã ºi ocroteascã toatã suflarea româneascã!
La mulþi ani România, La Multi Ani române! Ilie PÃDUCEL, Primarul oraºului Petrila
Pentru toþi românii, ziua de 1 Decembrie este una specialã. 1 Decembrie este o zi de sãrbãtoare. La 1 Decembrie 1918, Adunarea Naþionalã de la Alba Iulia, constituitã din 1228 delegaþi, ºi sprijinitã de peste 100.000 de persoane adunate la eveniment din toate colþurile Ardealului ºi Banatului, a adoptat o Rezoluþiune care consfinþeºte unirea tuturor românilor din Transilvania, întreg Banatul (cuprins între râurile Mureº, Tisa ºi Dunãre) ºi Þara Ungureascã (Criºana, Sãtmar ºi Maramureº) cu România. Marea
Unire din 1918 a fost ºi rãmâne pagina cea mai sublimã a istoriei româneºti. Mãreþia ei stã în faptul cã desãvârºirea unitãþii naþionale nu este opera nici unui om politic, a nici unui guvern, a nici unui partid; este fapta istoricã a întregii naþiuni române, rea-
În fiecare an, prima zi a lunii decembrie aºazã hainea de sãrbãtoare peste România. Pe 1 Decembrie simþim poate mai mult decât oricând cã suntem români, unii ºi aceiaºi români, indiferent cã trãim în Moldova, Transilvania sau Muntenia. Ne apropim cu paºi repezi de Sãrbãtorile de iarnã, ne pregãtim sã sã tragem linie ºi sã facem bilanþul unui nou an care a trecut peste noi, cu bune ºi cu rele. Însã înainte de toate astea,
Expoziþie de fotografie de excepþie, Dan Codrea uzeul Mineritului din M Petroºani gãzduieºte în data de 2 decembrie o expoziþie de artã fotograficã de excepþie, semnatã de cunoscutul jurnalist din Valea Jiului, Dan Codrea. Jurnalistul Dan Codrea recidiveazã astfel într-un mod plãcut ochiului, dar oferind totodatã un omagiu truditorilor din subteran. Pe simezele din incinta muzeului, Dan Codrea va expune zece fotografii care înfãþiºeazã 13 mineri. "Este o expoziþie vernisatã cu prilejul Zile Sfintei Mari Mucenice Varvara- Ocrotitoarea Minerilor,
dedicatã tuturor minerilor. Inclusiv celor plecaþi în Lumea cea fãrã-de dor... Tuturor, cu adânci plecãciuni," declarã Dan Codrea. Dan Codrea îºi adaugã astfel în palmaresul sãu cea de-a patra expoziþie foto personalã, într-o locaþie deosebitã, într-o zi deosebitã, cu niºte fotografii de senzaþie. Marius MITRACHE
lizatã într-un elan þâºnit cu putere din strãfundurile conºtiinþei unitãþii neamului, un elan controlat de fruntaºii politici, pentru a-l cãlãuzi cu inteligenþã politicã remarcabilã spre þelul dorit. De aceea, în preajma acestei sãrbãtori le doresc tututor românilor sã aibã parte de o zi frumoasã ºi sã se simtã mãcar în aceastã zi specialã, mai aproape de România.
La mulþi ani, România!
Dorin GLIGOR Preºedintele PDL Hunedoara
sãrbãtorim în prima zi a lunii decembrie 93 de ani de când România a devenit un stat naþional unitar. Practic, sãrbãtorim momentul de referinþã de la care istoria României a însemnat un destin unitar pentru întreg poporul român, momentul de la care un neam întreg ºi-a definit aºteptãrile, þelurile ºi graniþele. Ne amintim ºi îi comemorãm în acest moment pe cei care ºi-au dat viaþa de-a lungul timpului pentru acest ideal, pe cei care au luptat pentru naþiunea românã. Lor le vom purta veºnicã recunoºtinþã. România meritã din partea fiecãruia o urare sincerã:
La mulþi ani!
Gheorghe ILE Primarul municipiului Vulcan