P A T R I A R H I A R O M A N A EPISCOPIA ORTODOXA ROMANA A AUSTRALIEI SI NOII ZEELANDE BISERICA ORTODOXA ROMANA “Sfintii Petru si Pavel” 61-63 Queensberry Street, South Carlton, Victoria 3053, Australia Telefon: (03) 9663 5120 stpeterandpaulparish@gmail.com
BULETIN PAROHIAL ANUL 22 - NUMARUL 46 - Decembrie 2023
CUPRINS pag 3 pag 13 Pastorala Prea Sfintitului Mihail Bradul de Craciun pag 6 pag 15 Galeria Marilor Duhovnici Craciun la Bethleem Parintele Arsenie Papacioc pag 18 pag 11 Icoana M Sfantul Andrei Saguna - Tanarul Ortodox 150 de ani in vesnicie pag 12 Din activitatile Parohiei
pag 17 Anunturi Parohiale
Coperta 1 - Icoana Invierii pictata de Parintele Arsenia Boca, Biserica Draganescu
PASTORALA LA SĂRBĂTOAREA NAȘTERII DOMNULUI - 2023 “Dumnezeu s-a făcut Om ca să îl îndumnezeiască pe om” † MIHAIL CU HARUL LUI DUMNEZEU EPISCOP AL EPISCOPIEI ORTODOXE ROMANE A AUSTRALIEI SI NOII ZEELANDE
binecuvântări.
Preacucernicilor preoți și tuturor binecredincioșilor creștini din eparhia Noastră, har, pace, sănătate și întru toate bunăvoire, cu prilejul Nașterii Domnului, Anului Nou și Bobotezei, iar de la Noi arhierești și părintești
“Mare și uimitoare minune s-a săvârșit astăzi: Fecioara naște și pântecele nu i se strică. Cuvântul se întrupează și de Tatăl nu se desparte; îngerii cu păstorii doxologesc și noi, împreună cu dânșii strigăm: slavă întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace!” (Stihoavna, gl. Al 2-lea la Litie, În ziua a 25-a, Nașterea cea după trup a Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Mineiul pe decembrie, p. 434-435, București, 2005)
Iubiți frați și surori în Domnul Hristos, Sfinții Evangheliști în scrierile lor ne relatează despre Nașterea Domnului Iisus Hristos, iar Biserica, în cântările ei slăvește pe Dumnezeu Cuvântul care din iubire desăvârșită pentru om, S-a coborât din slava Sa pe pământ, S-a întrupat, unind în ipostasul Său, firea dumnezeiască și firea omenească înnoită.
Vorbind despre Nașterea Domnului, Sfântul Apostol Pavel, subliniază că Dumnezeu se descoperă în mod deplin la nașterea Domnului Iisus Hristos: “În zilele acestea mai de pe urmă ne-a grăit nouă prin Fiul, pe Care L-a pus moștenitor a toate și prin Care a făcut și veacurile“ (Evrei 1,2).
Fiul lui Dumnezeu, Cel Unul-Născut s-a făcut Om și “a săvârșit curățirea păcatelor noastre” Astfel, Dumnezeu fiind, S-a smerit pe Sine, (Evrei 1,3), căci prin lucrarea Sa cea mântuitoare a luat chipul nostru omenesc și S-a născut din a împăcat pe Dumnezeu cu omul căzut în neascultare. Sfânta Fecioară Maria “la plinirea vremii”. Sfântul Evanghelist Luca, spune: “În zilele acelea a ieșit poruncă de la Cezarul August să se înscrie toată lumea…și se duceau toți să se înscrie, fiecare în cetatea sa. Și s-a suit și Iosif din Galileea, din cetatea Nazaret, în Iudeea, în cetatea lui David, care se numește Betleem, pentru că el era din casa și din neamul lui David, ca să se înscrie împreună cu Maria, cea logodită cu el, care era însărcinată. Dar pe când erau ei acolo, s-au împlinit zilele ca ea să nască, și a născut pe Fiul său Cel Unul-Născut și L-a înfășat și L-a culcat în iesle, căci nu mai era loc de găzduire pentru ei“ (Lc.2,1; 3-7).
Dacă se pune întrebarea: De ce Dumnezeu S-a făcut om? Răspunsul la această întrebare esențială este că Dumnezeu s-a făcut Om ca să îl îndumnezeiască pe om. Scopul creării omului a fost să îl asculte pe Dumnezeu și să I se supună. Domnul Hristos, care voiește “ca toți oamenii să se mântuiască și la cunoștința adevărului să vină“(I Tim.2,4), izbăvește firea umană de păcat și de moarte veșnică, și astfel, omul recreat poate să își atingă scopul pentru care a fost creat; el poate să se sfințească și să moștenească Împărăția lui Dumnezeu. 3
Pentru aceasta, Hristos Domnul se naște în peșteră săracă și se așază în ieslea dobitoacelor, pentru a da exemplu de smerenie lumii întregi. În Peștera din Betleemul Iudeei începe Istoria creștinătății și se pune temelia vieții noi în Hristos, prin care întreaga creație își redobândește adevăratul scop și găsește Calea spre viața veșnică. Cuvântul lui Dumnezeu Întrupat descoperă adevărul lui Dumnezeu în lume și astfel izbăvește lumea de amăgire și de întuneric. În momentul în care lumea oferă pe Sfânta Fecioară Maria ca rod al creației, când “sau împlinit zilele ca ea să nască” pe Hristos… “nu mai era loc de găzduire pentru ei” (Lc.2,6-7).
prin oboseala îndurată, prin credință și răbdare multă primesc răsplata ostenelilor și căutărilor lor; e răsplata închinării Dumnezeului Întrupat, Pruncul Iisus Hristos. Lui să îi facem și noi loc de odihnă în inimile noastre, în casele noastre, în comunitățile noastre parohiale, chiar dacă trăim în aceste locuri din Australia și Noua Zeelandă.
Oriunde ne-am afla, să căutam să ne păstrăm credința ortodoxă și limba română care ne dau identitate și prin care ne păstrăm legăturile cu țara mamă, cu tradițiile și cu frații noștri pe care i-am lăsat ca să păstreze tezaurul cel de mare preț al neamului nostru. Să nu uităm că oriunde neam afla în călătoria noastră din lumea aceasta, Aici vedem nepăsarea lumii care rămâne în Dumnezeu ne însoțește mereu. întuneric, în timp ce în taina nopții, păstorii care stăteau de strajă la turmele lor, au fost încredințați Sfântul Evanghelist Matei atunci când scrie de steaua luminoasă și de oastea cerească care despre călătoria Sfintei Familii în Egipt, unde lăudând pe Dumnezeu, cântau: “Slavă întru cei pleacă pentru a proteja viața Pruncului Iisus de sus lui Dumnezeu, și pe pământ pace, între de mânia regelui Irod, arată grija pe care o are oameni bunăvoire!“ (Lc.2,13-14). Ei fiind cuprinși de Dumnezeu pentru ei. Îngerul îi conducea pe frică, sunt încurajați de îngerul Domnului, care drumul salvator dar necunoscut și obositor, spre era plin de slavă dumnezeiască: “Nu vă temeți. Egipt, și tot îngerul Domnului i-a condus pe Căci, iată, vă binevestesc vouă bucurie mare, drumul întoarcerii în țara lor (Mt.2, 13-23). care va fi pentru tot poporul; Că vi S-a născut azi Astfel, înțelegem că toate s-au petrecut sub Mântuitor, Care este Hristos Domnul, în cetatea purtarea de grijă a lui Dumnezeu. Prin urmare lui David“ (Lc. 2,10-11). toți trăim sub protecția și sub rânduiala lui Toate aceste descoperiri i-a determinat să Dumnezeu, Cel a toate cunoscător. De multe mărturisească ceea ce ei înșiși au constatat ori suntem în primejdii, în încercări, în ispite, mergând la Peșteră, unde s-au închinat Pruncului în valurile periculoase ale vieții. Dacă suntem Iisus (Lc.2,16) căci mărturisind „ toți câți auzeau se atenți, în priveghere continuă, în rugăciune mirau de cele spuse lor de către păstori” (Lc.2,18) și într-o neîntreruptă legătură cu Dumnezeu, putem să întrezărim totdeauna pe Dumnezeu Dreptmăritori creștini, Cel Întrupat care ne însoțește și care respectă alegerile noastre, ne iubește și în același timp ne Noi cei de astăzi aducem rugăciune de cheamă cu dragoste părintească la Cina Sa. El mulțumire și de preamărire Domnului este Cel care ne oferă Cerul și pământul făgăduit, Dumnezeu pentru că ne-a învrednicit să El este Calea, Adevărul și viața noastră. ajungem la Sărbătoarea Nașterii Domnului și anul acesta, când Fiul lui Dumnezeu cel Veșnic, Iubiți credincioși și credincioase, prin care Dumnezeu a creat lumea, se naște în timp, prin lucrarea Sfântului Duh, din Sfânta Să stăm neclintiți de partea Celui care este Fecioară Maria. Biruitorul păcatului și al morții. Să ducem lupta noastră, cu dreptate, contra păcatului și a Să cugetăm cu smerenie și cu credință tare vrăjmașului vieții noastre. la dragostea nelimitată a lui Dumnezeu pentru noi oamenii și să ne ridicăm mintea și inima la Să recunoaștem în persoana fiecărui apropiat, Dumnezeu. Cu recunoștință să continuăm a vesti cunoscut sau necunoscut, flămând sau însetat, în lume ca și sfinții îngeri, mesajul de armonie bolnav sau sănătos, tânăr sau bătrân, pe fratele și de pace între oameni (Lc.2,14), mai ales în aceste Domnului nostru Iisus Hristos și să-l ajutăm vremuri tulburi și apăsătoare pentru întreaga după puterile noastre. umanitate. Totodată, să apreciem în jurul nostru Călăuziți de stea, magii călătoresc până la frumusețea creației lui Dumnezeu, văzută și Betleem. Păstorii și magii sunt între cei dintâi nevăzută, și să o păstrăm ca pe un dar de mare închinători ai Fiului Întrupat. Magii nu sunt evrei, preț, pentru că aceasta ne aduce bucurie și ei sunt păgâni și totuși primesc chemarea lui înălțare duhovnicească, stare în care Îl putem Dumnezeu la mântuire. Din ținuturi îndepărtate, preamări pe Domnul Dumnezeu. călăuziți de stea, vin și împlinesc pelerinajul și 4
Sărbătoarea Crăciunului să fie prilej de a ne pregăti inima și sufletul cu virtuțile creștine și să Îl primim pe Iisus euharistic ca să ne lumineze viața și să ne deschidă ușa Împărăției celei veșnice. Prin Sfintele Taine El este cu noi și în mijlocul nostru căci le spune Sfinților Apostoli înainte de Înălțarea la cer: “Iată, Eu cu voi sunt, în toate zilele, până la sfârșitul veacurilor” (Mt. 28,20). În încheiere vă dorim tuturor un praznic luminos, cu bucurie și sănătate, pace sufletească și spor binecuvântat în toată lucrarea cea bună, iar Anul Nou- 2024, în care intrăm, să fie binecuvântat de Domnul cu împliniri în viața dumneavoastră personală și în familiile dumneavoastră. La mulți și binecuvântați ani! Al vostru către Domnul rugător, † Mihail Episvopul Românilor Ortodocși din Australia și Noua Zeelandă
Tropar la Praznicul Naşterii Domnului Naşterea Ta, Hristoase, Dumnezeul nostru, răsărit-a lumii lumina cunoştinţei; că întru dânsa cei ce slujeau stelelor de la Stea s-au învăţat să se închine Ţie, Soarelui dreptăţii şi să Te cunoască pe Tine, Răsăritul Cel de sus, Doamne, Slavă Ţie!
5
GALERIA MARILOR DUHOVNICI Parintii duhovnicesti „Cum as putea sa inteleg, daca nu ma va calauzi cineva?” (Fapte 8, 31) l-a intrebat un om pe apostolul Filip. La randul nostru ne intrebam cum poate trece Biserica prin marile incercari fara acei stalpi care sunt purtatorii de duh? Nicio confesiune crestina apuseana nu mai are aceasta „institutie” atat de neinstitutionala: marii duhovnici. Parintii pe care nimeni nu ii investeste cu aceasta slujire aparte, dar la care cu totii alergam in cazul marilor probleme. In Ortodoxie, rostul lor este asemenea cu cel al profetilor Vechiului Testament: sa aduca oamenilor cuvantul lui Dumnezeu. Prin mila lui Dumnezeu, prezenta lor aduce racoarea Duhului celui Preasfant in lume. Ei fac ucenici lui Hristos, nu lor insisi. Ei nu devin vedete duhovnicesti, ci marturii ale prezentei lui Dumnezeu in lume. Pentru harisma lor de a renaste sufletele impovarate de greutati si pacate, ii numim parinti duhovnicesti. Manastirile in care ei vietuiesc implinesc si rolul de a fi purtatoare ale luminii lor. Vietuitorii lor nu se se mira cand, la Techirghiol, Sihastria, Putna, Neamt, cei nou ajunsi intreaba simplu unde este Duhovnicul ori Batranul. Ei cred ca este firesc sa-i numeasca astfel nu pentru multii ani petrecuti in manastire, ci pentru lungul drum al Sfintiilor lor intru Duhul 6
Parintele Arsenie Papacioc VAD ROMANIA AVAND O MARE MISIUNE IN LUME Interviu cu parintele Arsenie Papacioc, duhovnicul manastirii „Sfanta Maria”, Techirghiol
Reporter: Parinte Arsenie, ce le recomandati in primul rand crestinilor care doresc sa sporeasca in viata duhovniceasca? Parintele Arsenie: Recomand o stare de veselie interioara, din inima, o stare care inseamna rugaciune neincetata. O stare de veselie adevarata, degajata de problemele vietii, de problemele cararilor vietii, ale unuia si ale altuia. O stare de veselie, cu orice chip. Daca-i intristare, se clocesc ouale diavolului. E o stare de absenta, de intunecare. Daca un om nu moare de pe pozitia de traire, de inaltare, de steag, toata creatia sufera. Noi traim intr-o mare unitate, toata creatia lui Dumnezeu este o unitate. Daca ne despartim de marea unitate, suntem pe pozitie de anulare, de auto anulare. Deci, recomand o pozitie de traire. Pentru ca tragedia intregii lumi trebuie plansa ca propriile noastre pacate. Si starea de rugaciune inseamna o stare de prezenta. Eu ca duhovnic ce toata ziua stau de vorba cu lumea care are nevoie de verticalitate, nu recomand nevointe. Recomand o stare de prezenta continua care inseamna recunoasterea fortelor de bine din tine. Ati cunoscut astfel de oameni care aveau o asemenea stare de prezenta continua? Asta este o intrebare la care nu se poate raspunde intru totul. Oamenii isi pastreaza ascunsa viata lor. Am trait in puscarii 14 ani; am stat cu fel de fel de conducatori ticalosi. Eram intr-o anumita relatie si cu parintele Dumitru Staniloae, bineinteles respectand proportiile, caci eram un prichindel pe langa el. La procesul Rugului Aprins – am fost amandoi in
7
Nu ignorati, nu refuzati suferinta. Nu cautati Crucea, dar daca vine, tineti-o!
8
Am avut in acei ani si spaima, dar m-a ajutat Dumnezeu sa imi tin prezenta. Lupii erau foarte indrazneti. Nu ma temeam de ursi ca de lupi. Pentru ca lupii sunt flamanzi si ataca in ceata. In padure e mai usor pentru tine ca lupul nu are gatul flexibil ca sa se uite asa, stanga-dreapta. Are privirea directa. In padure copacii il pacalesc, el crede c-ar fi oameni. Si are o teama. Am vazut la toate animalele ca au o teama de om. Au o teama de moarte. Fie ca faceam o miscare sa gonesc ursii, fie ca faceam o miscare sa gonesc lupii, dar toti se temeau. Chiar lupii astia obraznici. Da, nu a fost o problema grea, asta. Dar te tinea prezent. Te uitai in toate partile. Insa, fara discutie, trebuie sa recunosc – nu stiu in ce masura puteti sa ma-ntelegeti – ca ne tinea puterea lui Dumnezeu. Era o viata suspendata, desprinsa si de cuvinte si de intelegerea oamenilor care n-au trait cat de cat, cu mare daruire mantuirea vietii lor. E greu sa vorbesti despre niste lucruri de inaltime… Nu mai erai viu. Si totusi erai viu. Imi amintesc multe: zapada, la un moment dat a nins, a nins paisprezece zile, zi si noapte. S-a acoperit orice carare, orice drum.
Sa revin: cei de la puscarie nu credeau in Dumnezeu. Si erau primejdiosi. In pustiu luptai cu dracul. Dracul credea in Dumnezeu. Se temea de El. Puteai sa-l ti pe diavol la distanta, de aceea nu ma speriam. Ca te tragea, tragea haina de sub tine, o blana de piele pe care stateam lungit noaptea. Se intamplau multe lucruri. Dar nu era primejdios. Eram totusi liber. Si oamenii, parintilor, nu pretuiesc viata de libertate. Mai mult, nu pretuiesc suflarea si rasuflarea, ca tot de la Dumnezeu sunt. Nu-i suparat Dumnezeu pe noi atat de mult pentru pacate, cat este suparat ca suntem nepasatori. Asta trebuie propovaduit la toata lumea. Si va spun si eu voua, acum, tot asa. Faceti act de prezenta la Dumnezeu: „Doamne, Tu m-ai facut, Tu ma iei”. Ne-a creat singuri numai pentru El, nu si pentru dracul, pentru patimi. Nu ne jucam cu timpul vietii noastre. Am avut ocazie sa fiu chemat de multe ori la capatai de morti. Ca eu, peste sase ani, implinesc o suta de ani. Am avut o viata traita cu adevarat: puscarii, viata intensa, viata care masura suflarea si rasuflarea zi de zi, clipa de clipa chiar. Deci te obliga sa iei o atitudine. Caci nu puteai sa cedezi: era proba de credinta sau de necredinta. Nu te jucai. Dar
Aveam un izvor la o distanta cam de doua sute de metri de coliba unde stateam. Pana la izvor erau si lupi care pandeau caprioarele ce veneau sa se adape. Dar eram si eu tot o capra, stiti... Tot aveam nevoie de izvor. Nu-i suparat Dumnezeu pe noi atat de mult pentru Iarna nu era o problema, pacate, cat este de suparat ca suntem nepasatori! ca era zapada si topeai zapada. Cateodata cand o topeai, ti se infigeau acele de brad in gat. Si era nu m-am folosit asa, pana in adancul deliberativ al lucrurilor, ca la capataiul mortilor. Tipete... atat de nesuferit! sentimente omenesti... muribunzii vedeau draci, Sunt multe lucruri! Cum sa exemplific, cum sa asa cum stim ca vin. Vedeau pacatele asa cum le materializez? M-am folosit mult. Dar nu eram le-au facut, nu cum le-au spovedit. Si vroiau sa le spovedeasca, dar nu mai un om al pustiei. Daca nu ai o stare de smerenie, oriunde ai fi in viata, dar mai ales in puscarie si puteau... Inapoi nu se mai putea, caci venise aia, moartea. Moartea nu vine sa-i faci o cafea. in pustie, n-o duci. Va dati seama ce spaima era, ca erau suflete Unde a fost mai greu: la pustie sau in inchisoare? trezite acum, inainte de moarte, si intrau intrun necunoscut si incepeau sa apara toate asa Acum, va dati seama, in inchisoare nu credeau cum ni se arata in Scripturile divine. Spune asa in Dumnezeu, nenorocitii paznici. Si erau foarte un Sfant Parinte: „As vrea sa intelegeti: daca salbaticiti, indarjiti. La Aiud am avut un sef chinurile iadului sunt la nivelul chinurilor din de gardieni acolo, la zarca, se numea Biro. Pe ziua mortii, e destul”. E groaznic. ungureste inseamna primar. Era rau de tot. 9
Si uite, toti doreau sa mai traiasca o zi. Si zicem noi, care ne scaldam in ani: „Ce faci intr-o zi?” Nu intr-o zi, intr-o clipa poti sa faci mult! Ca Dumnezeu n-are nevoie de cuvintele noastre, are nevoie de inima noastra. Si putem sa I-o dam intr-o clipa. La Putna vin multi tineri. Daca le spunem ca nu este bine sa aiba legaturi trupesti inainte de casatorie, unii incep sa rada, si sa zica: „ei, asta era acum o suta de ani”. Ce le puteti spune la tinerii acestia? Aici sa fie atenti duhovnicii! Sa nu fie de partea lor cand zic: „mi-a spus parintele cutare, ca pot sa… ”. Si in acest fel ei isi sustin punctul lor de vedere erotic. Au nevoie de un sprijin, de un cuvant, de girul unui cleric. Intelegeti? Nu stam de vorba.
sfios. Eu, personal – judec dupa inima mea –, vad o mare raspundere, vad un mare raspuns pe care nu-l poate da decat Tara Romaneasca in lume, candva. Consider ca in Romania e cea mai adecvata viata, rasuflare si suflare, dupa Scriptura. Romania este milostiva si nu duce un razboi de distrugere, ci numai de avanpost, de aparare. Tocmai pozitia Scripturii. Romania o vad avand o mare misiune in lume. Sigur ca nu din punct de vedere economic numaidecat, ci din punct de vedere mantuitor numaidecat. Si, asta conteaza! Ca Dumnezeu rabda, rabda, dar si inainte apuca.
Si noi, care vedem lucrurile acestea, la intrebarea asta indrazneata raspundem: suntem romani si cum sa nu vad o fericire pentru tara mea? Nu pentru ca-i tara mea, ci pentru ca sunt intr-un cadru adecvat Scripturii. Chiar Uite, eu chiar azi am avut o discutie: i-a spus daca exista si caderi, Scriptura este traita doctorul la o tanara ca, daca pastreaza sarcina, de romani. Romanul intelege de ce-ai intins moare sigur. Eu i-am zis: „mori pe datoria mana. In Occident nu se mai pune problema in acelasi duh. Vin foarte Tinerilor, dati-mi mie tineretea voastra daca nu multi sa ma intrebe: „sa plec in strainatate”? „Pleaca. stiti ce sa faceti cu ea! Dar sa stii ca ai terminat cu Ortodoxia!” Pentru ca acolo sunt anumite rationamente, suprema de mama, ca te-asteapta viata vesnica, este o goana dupa bani, este o alta lume. Sa fericita”. „Asta n-o fac, nu se poate”, a raspuns. traiasca, n-am nimic de zis. Ii intelegem. Dar asta Vedeti, vroia sa faca avort cu aprobarea unui nu trebuie sa ne interzica sa spunem adevarul. cleric, daca se poate unul cu nume si renume. O mare misiune duhovniceasca va avea Nu! Doctorii n-au nici o autoritate; ei vor sa traiesti aici, dar eu vreau sa traiesti dincolo, in Romania. Asta-i parerea mea. Traim sau nu traim, dar vom vedea ca asa este. vesnicie. Va sa zica, avem ce sa le spunem. Sa traiasca crestineste! Vreau sa va spun ca nu-i de gluma daca nu te-astamperi. Se pot intampla lucruri ingrozitoare, de nedescris, cum am chiar acum un caz. Vrei, nu vrei, traieste viata asa cum a ordonat-o Dumnezeu si cum o propovaduieste Biserica si gata. Cei care nu se lupta cu patimile nu cunosc bucuria biruintei duhovnicesti. Nu o cunosc. Acum nu-i un alt Hristos diferit de Cel din vechime. Nu putem sa schimbam invatatura lui Dumnezeu dupa cum ne convine. Acelasi Hristos, cu intregimea invataturii Lui, ramane peste toate veacurile. Din punct de vedere duhovnicesc, cum vedeti viitorul tarii noastre? E o intrebare indrazneata si o sa fie un raspuns 10
Daca ar fi sa le adresati acum un cuvant tinerilor, ce le-ati spune? Uite ce le spun: tinerilor, dati- mi mie tineretea voastra daca nu stiti ce sa faceti cu ea. Acesta e raspunsul. Va multumim foarte mult, Parinte Arsenie! A consemnat Ioan Berbec https://www.putna.ro Crucea de calugarie a Parintelui Arsenie
Sfantul Andrei Saguna, 150 de ani de la trecerea la cele vesnice
S
fantul Ierarh Andrei Saguna este o
personalitate emblematica pentru Biserica Ortodoxa din Transilvania secolului 19. In pofida greutatilor vremii, sfantul a contribuit semnificativ la viata culturala, sociala si eclesiala a romanilor transilvaneni. Pe 28 iunie 2023 se implinesc 150 de ani de la trecerea in vesnicie a eruditului ierarh.
__________________________________________
Anastasie Saguna s-a nascut pe 20 decembrie 1808 in Miscolt, un oras din nordul Ungariei, in familia unui negustor roman. Scoala gimnaziala a urmat-o in orasul natal, iar liceul si studiile universitare in filosofie si drept le-a continuat la Universitatea din Pesta. A studiat teologia ortodoxa la Varset, unde in prezent se afla sediul Episcopiei Daciei Felix. In iunie 1846, Mitropolitul sarb Iosif Raiacici de la Carlovit l-a numit pe Andrei Saguna vicar general al Episcopiei Ortodoxe a Transilvaniei. Un an mai tarziu a fost ales de Sinodul protopopilor eparhiei intre cei trei candidati pentru scaunul episcopal, dintre care trebuia sa aleaga imparatul Austriei. Andrei Saguna a fost ales de imparat si hirotonit arhiereu la Carlovit in 1848. Primii ani ca arhiereu au insemnat inceperea demersurilor pentru reinfiintarea Mitropoliei Transilvaniei, desfiintata in 1701, si separarea Bisericii Romane de cea Sarba. Demersurile au continuat pana in decembrie 1864 cand a fost aprobata reinfiintarea Mitropoliei Ortodoxe romane a Transilvaniei, iar Andrei Saguna a fost numit mitropolit.
Acuarela de Horia Tiganus Biserica Ortodoxa romana a Transilvaniei, fiind autonoma fata de Biserica sarba, avea nevoie de un statut dupa care sa se coordoneze. In anul 1868, Mitropolitul Andrei Saguna a convocat Congresul national bisericesc al romanilor din Transilvania, care a aprobat Statutul Organic al Bisericii Ortodoxe din Transilvania, promulgat de imparat pe 28 mai 1869. Principiile fundamentale ale Statutului erau autonomia si sinodalitatea. Autonomia presupunea conducerea Bisericii de ea insasi, prin reprezentantii sai, fiind astfel aparata de amestecul politic. Sinodalitatea 11
insemna colaborarea dintre clerici (1/3) si mireni (2/3) in toate chestiunile de conducere, incat Biserica era pazita de orice incercare a absolutismului ierarhic. Statutul Sfantului Andrei Saguna a stat la baza legilor de organizare a intregii Biserici Ortodoxe Romane, formulate in 1925 si 1948. Mitropolitul Andrei Saguna a dezvoltat invatamantul poporal care presupunea ca fiecare parohie sa aiba scoala. De asemenea, preotii din parohiile de la sate aveau datoria de a organiza cursuri serale prin care sa ii alfabetizeze pe tarani. La finalul pastoririi sale, in Mitropolia Transilvaniei erau 760 de scoli poporale, mai bine de jumatate fiind infiintate in timpul cat a fost mitropolit. Ierarhul s-a ingrijit si de materialele scolare prin indemnarea mai multor oameni de cultura de a scrie manuale pentru institutiile de invatamant ale Bisericii. Mitropolitul Andrei Saguna isi propusese sa infiinteze mai multe scoli superioare, insa autoritatile statale i-au permis sa infiinteze doar doua, un gimnaziu la Brasov si unul la Brad. Inca de la numirea sa ca vicar, a ridicat standardele de educare a viitorilor clerici, durata cursurilor teologice a fost ridicata de la sase luni la un an, erau acceptati doar absolventi de gimnaziu cu bacalaureat, iar viitorii preoti trebuiau ca mai intai sa predea in scoala. O realizare de mare insemnatate a lui Andrei Saguna pe plan cultural o constituie Telegraful Roman, gazeta politica, industriala, comerciala si literara cu aparitie neintrerupta din 1853 pana in prezent. Andrei Saguna a adus o contributie semnificativa la infiintarea Asociatiei transilvane pentru cultura si literatura romana (ASTRA), iar in anul 1861 a fost ales presedinte al acesteia. A avut o activitate editoriala bogata publicand mai multe manuale si carti pentru studentii teologi si pentru preoti, precum: Elementele dreptului canonic, Compendiu de drept canonic, Enhiridion sau carte manuala de canoane cu comentarii, Istoria Bisericii ortodoxe universale, 12
Manual de studiu pastoral si altele. Mitropolitul Andrei Saguna a trecut la viata vesnica pe 28 iunie 1873, fiind inmormantat langa biserica mare din Rasinari. Ierarh erudit si om smerit, a lasat prin testament sa fie inmomantat de un singur preot, fara predica. Intreaga sa avere a ramas Arhiepiscopiei Sibiului pentru scopuri bisericesti, scolare si filantropice, dupa cum noteaza Pr. Prof. Mircea Pacurariu in Manualul de Istorie a Bisericii Ortodoxe Romane. Mitropolitul Andrei Saguna a fost canonizat in anul 2011 de Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, fiind cinstit pe 30 noiembrie, odata cu Sfantul Apostol Andrei. Sursa: basilica.ro
Bradul de Craciun – o traditie cu radacini in Rai
N
e mai despart doat cateva zile pana de noaptea cea mult-asteptata a Ajunului Nasterii Domnului. Lumini in felurite culori strajuiesc zidurile caselor, darurile pentru cei dragi asteapta uimirea, iar colindele rasuna duios in fiecare casa, caci repetitiile sunt pe ultima suta de metri, in asteptarea vestii ca Pruncul din Betleem s-a nascut pentru a noastra mantuire. Sunt elemente ale traditiei si ale patrimoniului spiritual din aceasta periada aparte a anului. Bradul, la randul sau, este unul dintre elementele prezente in mod obligatoriu, ca parte integranta din decorul strazilor, al caselor si al bisericilor noastre in aceasta vreme. Dincolo de legendele care s-au spus si s-au scris de-a lungul timpului despre bradul de Craciun, putini dintre noi stiu faptul ca el a purtat mereu cu sine o semnificatie spirituala, fiind martor al Raiului celui pierdut si al Intruparii si nasterii Mantuitorului, dar si al momentelor principale din viata omului. In ce fel? Aflati in randurile de mai jos! O perspectiva ortodoxa „Pom de Craciun”, „bomboane de pom” sau „instatatie pentru pom” sunt cuvinte pe care le auzim foarte des in aceste zile. Sunt – putem spune – un fel de numitor-comun al 13
In sens duhovnicesc, o interpretare aparte, demna de amintit in cadrul acestor randuri, ii apartine teologului si mitropolitului grec Ierótheos Vlachos de Nafpaktos si Sfantul Vlasie, care preciza intr-una dintre scrierile sale spunea ca bradul de Craciun este strans legat de profetia Proorocului Isaia care a spus: „O Mladita va iesi din tulpina lui Iesei si un Lastar din radacinile lui va da (Isaia 11, 1)”. „Sfantul Cosma Melodul – noteaza IPS Ierótheos – se referea la aceasta profetie cand a scris despre Hristos ca despre floarea care s-a ridicat din tulpina Fecioarei si din radacina lui Iesei. Radacina este Iesei, tatal Prorocului David, toiagul este Regele David, floarea care a iesit din radacina si din toiag este Nascatoarea de Dumnezeu. Iar fructul nascut de floare este Hristos. Sfanta Scriptura ne prezinta aceasta intrun chip atat de minunat. Asadar, bradul de Craciun ne poate aminte de arborele genealogic al lui Hristos ca om, de dragostea lui Dumnezeu”. Tot bradul de Craciun ar trebui sa ne aminteasca faptul ca, daca Hristos este Pomul Vietii, nimeni dintre noi, cei care ne-am botezat in numele lui Hristos, nu isi poate implini scopul vietii pe acest pamant si nu poate inainta pe calea desavarsirii si a despatimirii daca nu gusta din acest Pom care ne aduce sfintire, luminare si viata vesnica, dupa cuvintele Domnului: „Daca nu veti manca trupul Fiului Omului si nu veti bea sangele Lui, nu veti avea viata in voi. Cel ce mananca trupul Meu si bea sangele Meu are viata vesnica si Eu il voi invia in ziua cea de apoi”. Bradul in viata omului De la scenetele organizate in preajma Nasterii Domnului, bradul a patruns in viata omului si a inceput sa fie din ce in ce mai prezent in momentele-cheie ale sale: de la nastere si pana la moarte. Bunaoara, in unele sate din tara noastra se pastreaza pana astazi obiceiul ca, la nasterea unui copil, nasul acestuia sa aduca din padure sau sa cumpere un pui de brad si sa-l sadeasca in gradina copilului. Se spune ca, din respectiva clipa, acel brad devine ocrotitorul micutului si, dincolo de umbra si odihna pe care i le va oferi in verile calduroase, acesta il va apara de toate cele rele in cursul vietii. In contextul nuntii, bradul este considerat simbolul vigorii si al tineretii, iar impodobirea 14
lui cu fructe si hartii colorate simbolizeaza viata plina de belsug a nou-intemeiatei familii. Faptul ca bradul este taiat din padure si apoi ridicat inaintea tuturor invitatilor simbolizeaza faptul ca iubirea dintre cei doi tineri va dainui pururea si va fi una vie indiferent de greutatile vietii, caci „dragostea nu cade niciodata”, asa cum spunea Sfantul Apostol Pavel. La inmormantare, in cazul in care cel adormit nu putea fi adus acasa din motive financiare sau de alta natura, se obisnuia sa se organizeze o procesiune speciala de asezare in mormant, in care sicriul avea, in interior, un brad in locul celui disparut. Asadar, pentru ca in ultima vreme am tot auzit afirmatii precum „nu mai e Craciunul ca altadata” sau „mi-as dori sa mai fiu copil in perioada asta a sarbatorilor”, va spunem un secret: Craciunul e ca altadata si depinde de noi cum ne raportam la trairea autentica a sa. Cum putem regasi bucuria de odinioara? Simplu: sa nu inlocuim bradul cu locul in care se desfasoara „trocul” cadourilor, nici pe Pruncul Hristos cu Mos Craciun si nici intreaga sarbatoare cu o goana nesfarsita dupa daruri si felurite bucate traditionale de prin targurile de Craciun. Singurul „targ” pe care ar trebui sa nu-l ratam in ziua de 25 decembrie, sau chiar in toate cele trei zile ale praznicului, este Sfanta Liturghie – „targul” in care noi dam Domnului straduinta, pocainta si smerenia noastra, iar El ne da Viata de Veci prin Impartasirea cu Sfintele Taine. Ce spuneti, ne vedem acolo? Sursa: https://blog.bizanticons.ro/
Foto-reportaj
Craciun la Bethleem
S
In ianuarie 2008, stand la rand sa intru pentru e ajunge rar la Bethleem de Craciun, mai ales ca in Palestina sarbatorile se tin pe inchinare in Pestera in care S-a nascut Pruncul stil vechi, iar Nasterea Domnului se sarbatoreste Iisus, m-am mirat sa intalnesc acolo si o familie de musulmani, care venisera de asemenea in 6 / 7 ianuarie. sa venereze acest loc sfant. Astfel am aflat ca Am avut bucuria sa ma aflu la Bethleem in pentru ei, Iisus este un mare profet, iar Maica luna ianuarie in 2008, in 2009 si in 2018 si m-au Domnului este cea mai sfanta femeie din Coran. impresionat atat amplele manifestari de bucurie ale copiilor crestini palestinieni (ei organizeaza procesiuni de strada, cu fanfara, in apropierea Bisericii Nasterii Domnului), cat si frumusetea vecerniei din ajunul Craciunului si a Sfintei Liturghii de noapte, oficiata de Patriarhul Ierusalimului si a intregii Palestine si la care multi pelerini se impartasesc.
Dar cel mai impresionant lucru este minunea aparitiei, cam cu doua saptamani inainte de Craciun, a Stelei care a calauzit magii catre Pestera Nasterii, o stea mare si foarte luminoasa (fiecare o vede la masura credintei sale, asa se spune) care apare in fiecare noapte in aceasta perioada si care in noaptea de Craciun se aseaza chiar deasupra Bisericii Nasterii Domnului din Bethleem! Biserica Nasterii din Bethleem, ridicata de catre Sfanta Imparateasa Elena in secolul al IVlea si renovata si mult marita de care Imparatul Iustinian in secolul al VI-lea, este singura biserica crestina ramasa intreaga dupa invazia persilor in Tara Sfanta din anul 614, motivul fiind acelaca cei Trei Magi de la Rasarit reprezentati in aceasta biserica purtau vesminte persane si... au fost asimilati de persi ca fiind unii dintr-ai lor! Biserica este ridicata peste Pestera in care S-a nascut Pruncul Iisus (identificata ca atare inca din secolul intai), aceasta aflandu-se acum exact sub altar. Locul Nasterii este marcat printr-o stea de argint cu 14 brate, daruita de poporul roman.
Dar peste timp, a ramas pentru mine absolut speciala icoana Maicii Domnului din Bethleem, icoana de mari dimensiuni, amplasata in biserica, la intrarea in pestera de sub altar. In aceasta icoana, Maica Domnului zambeste (o reprezentare rara), iar zambetul ei are atata caldura si gingasie, ca iti merge direct la inima. Este de altfel una dintre marile icoane facatoare de minuni ale Maicii Domnului, insasi Tarina Ecaterina a Rusiei si-a daruit bijuteriile pentru a o impodobi, in urma unei minuni infaptuite de Maica Domnului pentru ea. Se spune chiar ca icoana este pictata de catre Sfantul Apostol si Evanghelist Luca. Asezamantul Romanesc din Ierihon sarbatoreste de asemenea cu emotie si mare fast Nasterea Domnului, aceasa sarbatoare fiind hramul bisericii asezamantului. Acum, in preajma Craciunului, sa ne bucuram asadar de Nasterea Pruncului Iisus si, cantand incetisor un colind romanesc, sa privim imaginile sarbatorii crestin-ortodoxe de la Bethleem! Astazi S-a nascut Hristos, Mesia cel luminos, laudati si cantati si va bucurati! Maria Chirculescu, Miriam Turism
15
Craciun la Bethleem, 2009 Biserica Nasterii Domnului
16
Craciun la Bethleem, 2018 Biserica Nasterii Domnului
17
Icoana Maicii Domnului „Betleemita” Icoana este unica in lume atat pentru ca Maica Domnului este reprezentata zambind, cat si pentru faptul ca Pruncul sau binecuvanteaza cu mana credinciosii. Chipul Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu in aceasta icoana debordeaza de afectiune si liniste, iar zambetul de pe fata ei veseleste sufletele pelerinilor. Nu exista date precise despre originea icoanei. Dupa traditie, icoana a fost zugravita de catre Sfantul Apostol si Evanghelist Luca.
C
Icoana este imbracata intr-o ferecatura din aur si argint deosebit de frumoasa, impodobita cu pietre pretioase, daruita de tarina Ecaterina in urma unei minuni pe care a facut-o Nascatoarea de Dumnezeu cu ea. Cand a vizitat Tara Sfanta, tarina a daruit vesmintele ei ca sa fie „imbracata” Stapana lumii intregi. A oferit chiar si bijuteriile personale, ca sa fie asezate in icoana si a hotarat ca pe viitor tarinele sa nu mai poarte rubine, incat acest lucru sa ramana un privilegiu exclusiv al Maicii Domnului.
De-a lungul timpului, icoana Maicii Domnului hipul Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu din Betleem a fost dusa in procesiuni atat in Tara din icoana „Betleemita” debordeaza de afectiune si liniste, iar zambetul de pe fata ei Sfanta, cat si in Grecia si Rusia. veseleste sufletele pelerinilor. Multe femei au Icoana Maicii Domnului Betleemita este fost daruite cu prunci dupa ce s-au rugat cu praznuita pe 26 decembrie, odata cu Soborul credinta Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu. Maicii Domnului. Un odor de mare pret al Bisericii Nasterii Domnului din Betleem este icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului „Betleemita”, asezata intr-un frumos proschinitar, in dreapta scarii ce Sursa: https://ziarullumina.ro/ duce in Pestera Nasterii Domnului nostru Iisus Hristos.
18
Colindul colindelor Adrian Paunescu Mai e vreme de colinde, Se mai poate, se mai poate, Daca sufletul ramâne Cel mai mare dintre toate.
N-am murit ca neam al lumii In vreo clipa viforoasa, Cat colindele colinda Si copiii sunt acasa.
Dar colinda din colinde, N-are roluri, n-are masca, Si pe ea tot omul lumii E chemat sa o rosteasca.
Cum si astazi ne intoarcem Si pe prunci ii vom deprinde Sa nu uite niciodata Oameni, tara si colinde.
Steaua, Sorcova si Capra, Plugusorul si Ajunul, Le vor invata copiii, Nu le va uita niciunul.
Vin copiii sa dezlege Din obraji fantasme rosii, Hei, primiti-i cu colindul, Ca tresar in ei stramosii.
In colinda, cel puternic Si cel sfânt este Cuvântul, Cum uneste intr-o noapte Omul, cerul si pamântul.
Si-i colindul semn heraldic, Si-i cultura in miscare, Ca prin el deschidem firea, Si ca spiritul nu moare.
Noi, prea multe ale noastre Le-am pierdut la cotitura, Prin colindele acestea Revenim la starea pura.
Si in sufletul prielnic Pentru fapte osebite Clopoteii pun ninsoare, Cerul, florile-si trimite.
Ca-ntr-o stampa din rastimpuri Pe la geamuri sunt copiii, Si ies oamenii la ceruri, Cu toti mortii si toti viii.
N-a murit colindul nostru, Se mai poate, se mai poate, Leru-i ler, florile dalbe, La multi ani cu sanatate.
Colindul colindelor - adaptare audio
19
Lerui, Doamne, Ler! Parintele Constantin Voicescu
Colinda de inima Nichita Stanescu Voi colinda cu inima mea mergand prin zapada, mana mea in cinci colturi ca o stea incepe cuvinte sa vada. Bratul meu, o coada de cometa; umarul si pieptul meu - cer. Caldura lor secreta luceste albastru de ger. Sa fiti linistiti, sa aveti parte de liniste alba sub cetina verde impodobita. Ochii mei, doua vergele-ntr-o salba, impodobesc ora, clipita.
Lerui, Doamne, Ler! Colindam sub cer, Cu suflet stingher Si ni-s pesteri reci Inimile seci. In piepturi ce gem Fa-ti nou Bethleem Robii Tai Iti cer Un crampei de cer Lerui, Doamne, Ler! Lerui, dalbe flori, Ingeri vestitori, Ne trimite-n zori Ca din faptul serii Candela vegherii Arde ca o stea. Suntem bieti pastori Asteptam noi zori, Lerui, dalbe flori. Lerui, flori de crin, Cu magii pornim Pruncul sa-L gasim. Steaua minunata, Calea ne-o arata Maica ne zambeste Pacea-n suflet creste. Peste inimi, lin, Nige har din plin, Lerui, flori de crin.
20
Ave voua, barbatilor, femeilor, inima mea va saluta, ninge deasupra secundelor, orelor, cu zapada argintie si muta. Ding-dang, numai inima, ding-dang numai ea bate la mesele voastre, in noaptea aceasta e-o singura stea si-o nenumarare de ceruri albastre.
TANARUL ORTODOX
“Sa iubesti cu Dumnezeu din tine, pe Dumnezeu din celalalt” Pr Pantelimon de la Oasa - Visam, aproape toti, la o iubire mare, care sa tina toata viata. Si totusi, realitatea ne arata ca iubirile mor, si ele, mai des decât am vrea sa credem. De ce se stinge dragostea? – Moare pentru ca nu exista si Dumnezeu in ecuatie. Si atunci noi nu avem de unde sa ne alimentam, sa ne regeneram iubirea. Fara Dumnezeu, nu exista principiul generator de iubire. Omul singur e o fiinta limitata. Harul e cel care il face infinit de adânc. Harul e de la Dumnezeu. Sfântul Ioan Gura de Aur spunea ca orice realitate netransfigurata degenereaza. Se consuma. Fara har, omul e in stare cazuta. La fel si cu iubirea. Ea se stinge daca nu exista raspuns. Daca o intorci catre Dumnezeu si catre oameni, ea primeste raspuns din infinitatea Lui Dumnezeu. Daca o intorci catre tine, catre trup, catre materie, ea se cheltuie, se epuizeaza, pentru ca lucrurile astea sunt limitate. De asta e nevoie de cununie. Cununia e unirea a doi cu un al treilea, cu Dumnezeu, care e infinit. - Din pacate, simplul fapt ca te cununi in biserica nu garanteaza mereu fericirea… – Trebuie sa invatam sa-L vedem in celalalt pe Dumnezeu. Nu trebuie sa ne raportam la un om ca la un lucru finit. Orice persoana e un izvor infinit, dar care nu e descatusat. Prin iubire si cu ajutorul lui Dumnezeu, putem rupe zagazurile, astfel ca celalalt sa-si dea drumul fiintial, sa scoata din el tot potentialul lui moral, spiritual si de iubire. Pentru ca fiecare om e cu mult mai mult decât se vede. Si vine iubirea si activeaza in celalalt ceva ce habar nu avea ca zace in el. Ai nevoie de un celalalt care sa iti dea masura. In relatie de doi, omul evolueaza continuu. Si nu mai are cum sa se sature de celalalt, sa se plictiseasca, sa ajunga la rutina. Pentru ca fiecare il face pe celalalt sa evolueze. Fiecare se desface ca un boboc, apoi ca o floare, si aceasta inflorire a lui este infinita. Multi oameni par incapabili de sentimente profunde. Asta, pentru ca nu au fost iubiti, la rândul lor, ca sa inceapa sa infloreasca. Dar toate astea nu sunt posibile fara Dumnezeu. Si fara efortul fiecaruia de a activa in celalalt taina Lui, harul dumnezeiesc. Trebuie sa iubesti cu Dumnezeu din tine, pe Dumnezeu din celalalt. Sursa: https://www.marturiidintarasfanta.ro
21
„Slava Tie, Doamne, ca S-a nascut Hristos!”
E
ram in lanturile robiei – a venit Slobozitorul si a rupt legaturile noastre… Apropiati toate acestea de inima voastra si primiti-le cu simtamintele voastre – si atunci nu va veti putea tine sa nu strigati: „Slava Tie, Doamne, ca S-a nascut Hristos!”. Inchipuiti-va mai limpede ce a savarsit Domnul pentru noi, si veti vedea cat de firesc e sa strigam asa acum. Ca sa ne fie mai usor, sa luam exemplul urmator: Unui om inchis in temnita si ferecat in lanturi, imparatul i-a fagaduit libertatea… Intemnitatul astepta o zi, doua, asteapta luni si ani… nu vede implinirea fagaduintei, dar nu-si pierde nadejdea, crezand in cuvantul imparatului. In cele din urma, au aparut semne ca se apropie vremea; atentia i se incordeaza; aude zgomotul celor ce se apropie venind din orasul plin de veselie; gratiile cad si intra izbavitorul… „Slava Tie, Doamne!” – izbucneste intemnitatul. „A venit sfarsitul robiei mele, in curand voi vedea lumina lui Dumnezeu!”. Alt exemplu: un bolnav acoperit de rani si paralizat de toate madularele a incercat toate doctoriile si a schimbat multi doctori; rabdarea i-a ajuns la capat, si a ajuns gata sa se lase prada amarei deznadajduiri. I se spune: „Mai 22
e un doctor, unul foarte iscusit, ii vindeca pe toti tocmai de boli cum e a ta; l-am rugat si a promis ca o sa vina”. Bolnavul crede, prinde nadejde si il asteapta pe cel fagaduit… Trece un ceas, trec doua, trec mai multe – nelinistea incepe iarasi sa-i roada sufletul… De-abia pe seara vine cineva… se apropie… s-a deschis usa – si intra cel dorit… „Slava Tie, Doamne!” – striga bolnavul. Inca un exemplu: cerul se acopera cu nori amenintatori; intunericul a acoperit fata pamantului; tunetul cutremura temeliile muntilor si fulgerele despica cerul de la un cap la altul: toti se infricoseaza, de parca a venit sfarsitul lumii. Dupa aceea, cand furtuna a trecut si cerul s-a inseninat, fiecare, oftand cu usurare, spune: „Slava Tie, Doamne!”. Apropiati de voi aceste pilde, si veti vedea ca in ele este infatisata toata istoria noastra. Norul amenintator al maniei lui Dumnezeu era asupra noastra – a venit Domnul-Impacatorul si a risipit norul acesta. Eram acoperiti de ranile pacatelor si patimilor – a venit Doctorul sufletelor si ne-a tamaduit… Eram in lanturile robiei – a venit Slobozitorul si a rupt legaturile noastre… Apropiati toate acestea de inima voastra si primiti-le cu simtamintele voastre – si atunci nu va veti putea tine sa nu strigati: „Slava Tie, Doamne, ca S-a nascut Hristos!”. Nu incerc sa va insuflu prin cuvintele mele aceasta bucurie: ea este mai presus de orisice cuvant. Sfantul Teofan Zavoratul, Raspunsuri la intrebari ale intelectualilor.
DIN ACTIVITATILE PAROHIEI
Hramul Parohiei, Sfintii Apostoli Petru si Pavel
23
1 Decembrie
24
25
1 Decembrie 26
Pentru vizionare va rugam sa apasati aici:
27
28
Biserica Ortodoxa Romana “Sfintii Petru si Pavel” CONTACT: email - stpeterandpaulparish@gmail.com
Romanian Orthodox Youth Group
CONTACT Facebook Group: Romanian Orthodox Youth Group Melbourne
Consiliul Parohial
Comitetul de Doamne
Preot Paroh Dumitru Coman mobil: 0408 591 014 Domnul Iuliu Muntean - epitrop mobil: 0411 135 252 Domnul Dan Laurentiu Vatca - secretar si casier Domnul George Botezatu - casier Domnul Ion Marghidan - casier Domnul Viorel Cocolea Domnul Ion Petromaniant Domnul Ionel Filip
Toate doamnele parohiei care frecventeaza Biserica si iubesc Biserica lui Hristos.
Cenzori: Domnul David Vasile Domnul Leonard Uta Membri in Adunarea Eparhiala Domnul Dan Laurentiu Vatca Domnul Mircea Pop
RUGAM CALDUROS TOTI CREDINCIOSII SA FACA DONATII PENTRU SPRIJINIREA BISERICII NOASTRE: Detaliile contului bancar al Bisericii sunt: Account name: Romanian Orthodox Church of Melbourne BSB: 083170 Account Number: 515 292 049 Va multumim pentru sprijinul acordat pana acum si ne rugam ca Bunul Dumnezeu sa va rasplateasca osteneala si dragostea pentru Biserica!
29
Consiliul Parohial impreuna cu Parintele Dumitru Coman va ureaza La multi ani, 2024!
Editat de Parohia Bisericii Ortodoxe Romane “Sfintii Petru si Pavel” Melbourne - Australia, Decembrie 2023