Revista Ferma 15-31 decembrie 2021

ANUL XX

III • NR. 2 2 (293) •

15-31 dec embrie 2 0

21

T.P. POȘTA ROMÂNĂ Nr.107/C/2191/2015 Valabiliatate cf. contractului

IONEL STAN: „LEGILE ÎN ŢARA ASTA NU SUNT PENTRU NOI” 18 Iulia și Ioana, nepoatele fermierului Ionel Stan

Preţ: 9 lei

Articolul ediţiei

im r o d i ă ș V e i r u c u b u ic r o t t! ă i b c i r e Săr uF o N n un A

Editorial

ANUL XXIII • NR. 22 (293) • 15-31 decembrie 2021

COLECTIV DIRECTOR GENERAL FMG ȘI REDACTOR-ȘEF DĂNUŢ RADIŞ SECRETAR GENERAL DE REDACŢIE OLIVIA FIRI SENIOR EDITOR NICOLETA DRAGOMIR CONSILIUL CONSULTATIV Prof. dr. NICOLAE DRAGOMIR Prof. dr. IOAN VINTILĂ Prof. dr. MIHAI DECUN Prof. dr. CORNELIA VINTILĂ Prof. dr. IOAN PĂDEANU Prof. dr. IOAN BORCEAN Prof. dr. TEODOR MARUŞCA Prof. dr. VIOREL HERMAN Prof. dr. LAVINIA ŞTEF Dr. ing. IOAN LADOŞI Dr. ing. VASILE POP SILAGHI Dr. ing. LEONARD STAFIE Conf. dr. LUDOVIC CZISZTER Conf. dr. SORIN BUNGESCU Conf. dr. OVIDIU RANTA Conf. dr. IOAN HUŢU Conf. dr. SORIN VOIA REDACTORI GHEORGHE GHIŞE VIOLETA MÂŢ LIVIU GORDEA PAULA CIUPAG MARIAN MUŞAT PETRONELA COTEA MIHAI LILIANA SIME EMIL GEORGESCU STELIAN RĂDESCU ALEXANDRU GRIGORIEV DANIEL PLĂIAȘU MARKETING & PUBLICITATE DENISE NIMIGEAN DANIELA RADIŞ TATIANA TRANDAFIR ROBOTUL FERMY GRAFICĂ & TEHNOREDACTARE PageUp.ro WEBMASTER CORINA BERGHIN EDITOR: S.C. COMISION DIC S.R.L. Timişoara REVISTA FERMA Sediul redacţiei: 307160 Dumbrăviţa / Timiş str. Al. Petöfi nr. 52 tel.: 0256-213328 / fax: 0256-211730 tel.: 0256-305682 / 0256-305683 redactia@revista-ferma.ro marketing@revista-ferma.ro web: www.revista-ferma.ro www.anunturi-agricole.ro www.agroinfo.ro Un produs FMG FERMA MEDIA GRUP

Drepturile asupra numelui şi siglei publicaţiei FERMA aparţin Societăţii Comerciale COMISION DIC S.R.L. Nici o parte din această publicaţie nu poate fi reprodusă, arhivată sau transmisă sub nici o formă şi prin nici un fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare audio sau video, fără aprobarea în scris a editorului.

Tiparit la Rotografika, prin reprezentantul exclusiv pentru Romania 4 Colours, www.4colours.ro

ISSN 1454-7732 Următorul număr al revistei nr. 1 (294) va apărea în perioada 1-31 ianuarie 2022

TOATE-S VECHI ŞI NOI SUNT TOATE!

Ş

i s-a sfârşit anul! Cu luna în care sărbătorim româneşte, tăiem godacul de pe listă sau din coteţ şi astfel mâncăm româneşte mai mult decât în restul anotimpurilor. Întrebarea e... cât de românească ne e hrana din farfurie? Cât la sută din porcul crescut în România mai e... românesc? Dilema ultimelor zile e dacă şi cum mai poate ţăranul să crească şi să vândă porcii din gospodărie. Cu legea porcului nu-i tocmeală, chiar dacă e... de porc. Pentru ţăranul român, pentru gospodăria rurală de la noi, tradiţia culinară e un mod de viaţă în sine. Nu va veni nimeni să îi ia omului orătăniile şi porcii din gospodărie, dar nici nu i se va mai permite să crească mai mult decât poate consuma familia lui. Cam asta ar fi, pe scurt, cu legea porcului. Ce este peste limita de autoconsum intră la comercializare, ori asta te transformă în producător, obligatoriu cu hârtie la mână şi nişte condiţii zootehnice minime. Cam asta ar fi cu porcul.

Fără doar şi poate, avem unele dintre cele mai frumoase tradiţii culturale, pastorale, gastronomice. Suntem cunoscuţi şi recunoscuţi în lume pentru asta. Să ne irosim tradiţiile ar coincide cu pierderea identităţii naţionale. Tocmai de aceea, una dintre provocările majore ale prezentului este cum să împăcăm revoluţia industrială şi tehnologiile moderne cu viaţa la ţară şi tradiţiile pe care ne străduim să le perpetuăm. Mai pe româneşte, cum să împăcăm capra cu varza... Nimic mai greu! Dar, nu imposibil.

Am demonstrat şi noi în ultima perioadă, la revista Ferma, că printul poate fi conectat la mediul online simplu şi eficient, că în paginile unei publicaţii au loc atât tradiţiile, cât şi agricultura viitorului, că exemplele pozitive şi reuşitele fermierilor pot să împartă aceeaşi hârtie cu anchetele jurnalistice şi actualitatea care, de multe ori, ne doare. Şi credem că asta e soluţia "împăcării" dintre nou şi vechi, dintre modern şi clasic. Până la urmă, porcul

pârjolit cu foc de paie şi sarmalele din tuci ale bunicii sunt vedete deja consacrate pe facebook şi pe TikTok, şi asta datorită pozelor făcute cu telefonul deştept din dotare. La îndemâna oricui!

Aşa vom continua să răspundem şi noi, echipa Ferma, nevoilor de informare pe care ni le transmiteţi. Suntem iubitori de tradiţii, ţinem cont de cei aflaţi la început de drum în agricultură, adaptăm articolele la calendarul lucrărilor de sezon, scriem poveşti inspirate din reuşitele fermierilor şi, în acelaşi timp, suntem conectaţi la Agricultura 4.0 care aduce viitorul în prezent.

Că am reuşit să împăcăm capra şi varza ne-o dovediţi în fiecare zi, prin reacţiile pozitive şi, pentru asta, vă mulţumim. Vom intra, în scurt timp, în cel de-al 24-lea an de existenţă a revistei Ferma, cu surprize editoriale şi un plus de conţinut care să vă aducă aproape şi rapid de agricultura fiecărui colţişor din lumea asta. Aşa că staţi pe-aproape, bucuraţi-vă de Sărbătorile de iarnă în tihnă şi bună înţelegere alături de cei dragi şi să ne revedem într-un 2022 prosper şi mai îngăduitor cu noi toţi!!

NICOLETA DRAGOMIR

Senior editor Ferma Media Grup nicoleta@revista-ferma.ro

3

Cuprins

Actualitate

5 5 6 10 12 14 18 22 24 26 30 34 36

Nu rata noile rubrici FERMA! Anul agricol 2021: o scurtă retrospectivă Banii fermierilor AgroInfo Reforma PAC are undă verde.

Ce urmează?

Ionel Stan: „Legile în ţara asta nu sunt pentru noi” Fermierii întreabă, Ferma răspunde Agricultura în lume Fermierii plătesc un preţ mult prea mare pentru „F2F” De la bivoliţe, la vaci Galloway Procesare și asociere accelerate de pandemie Kiwi - Kaki - WiFi!

40

Agricultura 4.0

40 Inovaţia care a luat aurul la Agritechnica 42 8 tendințe pe piața roboţilor agricoli 46 Pulverizare ultra-localizată 48 ”Erbicidare” cu flacără 50 Vacile poluatoare pot fi şi "reciclatoare"

52 52 54 56 60 62 66 68 70 74 76

Cultura mare

Bursa Agricolă Europa intră cu speranţe în iarnă 5 probleme la startul noului sezon Noi reguli la fertilizarea în ferestrele iernii 6 variabile în ecuația productivității 10 factori care cresc fertilitatea solului Strămoşul porumbului: o fosilă de 5.000 de ani!

Resturile vegetale: ce greșeli fac fermierii!

Cartof şi pâine pentru ziua de mâine Şi paiele pot aduce profit

78

CARICATURA EDIȚIEI by Radu Clețiu - CLEAR

4

Horticultură

78 Crudităţi de iarnă pe masa de Crăciun 80 Doru Petricică, fermier „Made in Romania” 82 Din tainele şi „păcatele” vinului 84 O poveste cu cătină derulată mai... cătinel!

15-31 decembrie 2021

86

Utilaje agricole

86 Mai mult decât o combină, un sistem de recoltare 88 Inovația anului la utilajele complet electrice 90 Tânăr român, premiat la Bursele “Helmut Claas” 91 Noua gamă de uleiuri profesionale T-LINE 92 Lemken: Viitorul înseamnă un alt mod de a lucra solul 94 UTILBEN, garanția echipamentelor fiabile 96 Noile tractoare Maxxum, Puma şi Farmall C 98 Semănat PROFI cu Vega 6 și Vega 8 100 Hrănirea la iesle cu remorcile Tatoma 103 Terrasem, acum o soluţie 3 în 1 104 Maschio Gaspardo crește în România 106 Startec - echipamente versatile şi polivalente

108

Zootehnie

108 5 sfaturi pentru sezonul rece 109 Pardoseli speciale pentru tăurașii de carne 110 8 măsuri pentru ca oile să dea mai mult lapte!

112 Care este cel mai bun fân pentru capre 114 3 vicii păguboase în fermele de porci 116 8 sfaturi la hrănirea scroafelor gestante 119 Big Dutchman te vrea în echipă!

120 Conversia la ferma apicolă ecologică în 4 pași

122

Mica publicitate

122 Anunţuri preluate de pe www.anunturi-agricole.ro

Noutăți FERMA

Nu rata noile rubrici FERMA! Agricultura parcurge o perioadă de mari transformări. Una dintre ele este tranziţia către viitoarea politică agricolă comună, iar digitalizarea este privită ca una dintre principalele provocări, dar şi oportunităţi, pe care mizează reforma PAC. Revista Ferma a anticipat această evoluţie, devenind publicaţia de la noi din ţară cea mai interconectată cu mediul online, prin intermediul sistemului de coduri QR. Ce sunt acestea și cum le poți folosi, vezi în explicațiile de mai jos. Şi pentru că ne plac provocările şi ne asumăm de fiecare dată ţinte înalte, lansăm cu această ocazie câteva noi rubrici (vezi pag. 10, 22, 24, 40, 52, 88) prin care ne propunem să ducem la un alt nivel ideea de interconectivitate.

Ferma te conectează cu lumea agricolă. Dar nu o face oricum! Număr de număr, îți aduce informații relevante și atent selectate, despre cele mai fierbinți subiecte din agricultură precum banii, resursele, clima, bursele agricole, inovațiile tehnice, tehnologiile de ultimă oră etc., reflectate de publicații cu renume în presa agricolă europeană și mondială. Nu trebuie decât să scanezi codul QR pentru a avea acces instant la sursa informaţiei, tradusă în limba română.

Astfel, Ferma devine ghidul tău pe internet.

5

Retrospectiva 2021

ANUL AGRICOL 2021: O SCURTĂ RETROSPECTIVĂ

Sursa foto: www.canva.com

6

Instituțional, în 2021 a avut loc o schimbare de miniștri la MADR. Anul a început cu Adrian Oros (PNL) la conducerea ministerului și se încheie cu Adrian Chesnoiu (PSD), ajuns ministru în guvernul Ciucă.

G

uvernul Ciucă a fost instalat după seria de evenimente politice din perioada octombrie - noiembrie 2021, care au dus la demiterea premierului Florin Cîțu. Înlocuirea de la vârful ministerului, având loc pe final de an, nu a influențat sectorul agro-alimentar.

SESIUNI LA AFIR De la 1 ianuarie 2021, Uniunea Europeană a lansat un nou exercițiu financiar în cadrul Politicii Agricole Comune (2021-2027), dar primii doi ani (20212022) sunt considerați perioadă de tranziție, de-a lungul căreia sunt menținute regulile trecutei PAC. România are la dispoziție peste 6 miliarde de euro, pentru plăți directe, dezvoltare rurală și măsuri pentru piață.

Sesiunile de primire a proiectelor la AFIR au fost deschise de la sfârșitul lui august. Cea mai generoasă alocare este pentru submăsura 4.1 ”Investiții în

•

15-31 decembrie 2021

un articol de

STELIAN RĂDESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

exploatații agricole”, 760.000.000 euro, sesiunea fiind deschisă în perioada 25 octombrie 2021 - 25 ianuarie 2022.

A fost activată și o linie de finanțare destinată fermelor mici, în valoare totală de 87.000.000 euro, din care 26.100.000 euro au fost alocate zonei montane. Sesiunea de primire proiecte s-a încheiat în 26 noiembrie.

Tot pentru zona montană a fost pregătită suma de 30.000.000 euro, în cadrul sM 6.1 ”Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, dintr-un total de 100.000.000 euro. Termenul limită pentru primirea proiectelor a fost 26 noiembrie.

•

•

AJUTOARE DE MINIMIS Programul ”Tomate românești” a fost modificat în 2021, în sensul că lista speciilor de legume eligibile a fost extinsă cu: castravetele, vânăta, ardeiul gras și/sau ardeiul lung, astfel încât programul a fost redenumit ”Legume românești”. Totodată, ajutorul de minimis de 3000 de euro a fost redus la 2210 euro/1000 mp, perioada de livrare a legumelor fiind 2 noiembrie - 2 decembrie 2021. Potrivit MADR, s-au înscris în program peste 14.000 de fermieri.

Programul ”Usturoi românesc” a fost menținut și în 2021, cuantumul ajutorului de minimis fiind 3000 euro/ha.

Termenul limită pentru depunerea documentelor justificative a fost 29 noiembrie.

Apicultorii au beneficiat și în 2021 de un ajutor de minimis acordat pe fondul fenomenelor meteorologice nefavorabile, cuantumul fiind 23,7 lei/ ... ››› 8

•

•

•

7

8

Retrospectiva 2021 ››› 6 ...familie de albine, plățile urmând să fie făcute până la finalul acestui an.

Crescătorii de bovine au încasat și anul acesta ajutorul de minimis oferit în contextul pandemiei Covid-19, sprijinul fiind dat, să ne aducem aminte, și anul trecut. Cuantumul a fost 140,37 lei/cap de animal și 541,87 lei/tona de lapte.

•

MINISTRUL ADRIAN CHESNOIU 4 decizii la început de mandat 1. Chesnoiu: În Ministerul Agriculturii ”nu mai conducem după ureche, nu mai muncim după principiul încercare și eroare!”

2. Ministrul Agriculturii: ”Am suplimentat cu 200 milioane lei bugetul pentru subvenții!” 2,3 miliarde de lei rămân necheltuite!

3. Chesnoiu: ”Vom relua programul tomata şi vom susţine acele legume care arată un deficit în piaţa românească în anumite perioade”.

4. În ședința Guvernului din data de 26 noiembrie 2021 a fost aprobată rectificarea bugetului MADR. Sume suplimentare la ajutoarele de stat!

15-31 decembrie 2021

SCĂDEREA ANT În paralel, ministerul condus de Oros a redus drastic Ajutorul Național Tranzitoriu, la numai 5 lei/cap de animal, decizie care a declanșat valuri de sudalme pe rețelele de socializare. Scăderea ANT (cuantumul precedent era de 300 lei/cap de animal) a avut o noimă: i-a lăsat fără bani pe fermierii care încasau această formă de sprijin pentru animale înregistrate în funcție de o dată de referință mult anterioară, existând suspiciuni și chiar acuzații că animalele nu mai ființau decât pe hârtie. Ajutorul anti-Covid 19 a fost oferit, în schimb, unor beneficiari care dețineau animalele în fermă, iar unii dintre ei sunt furnizori de lapte către procesatori.

Cuantumul de 541,87 lei/tona de lapte a fost o veritabilă gură de oxigen pentru crescătorii de vaci pentru lapte, în condițiile în care prețul mediu a scăzut anul acesta la aproape 30 euro/100 kg, fiind unul dintre cele mai mici din Uniunea Europeană.

UN MINISTRU CONTESTAT Deciziile luate de Oros în plan financiar (includ aici și neacordarea unor despăgubiri fermierilor ale căror culturi au fost calamitate de secetă în vara anului 2020) i-au degradat imaginea în rândul unor categorii de agricultori, care au reacționat cu ”vorbe grele” în spațiul public, deși ministrul a utilizat cam toate mijloacele avute la îndemână pentru a se face popular: a ținut conferințe de presă, a scris constant pe pagina sa de facebook, a mers în teritoriu, a purtat ie, s-a fotografiat, a participat la emisiuni TV. IRIGAȚIILE, EXCLUSE DIN PNRR Totodată, pe lângă banii europeni, au intrat în agricultura românească destui bani de la bugetul de stat, sub forma unor ajutoare de minimis. Mult l-a costat în planul imaginii publice și

excluderea din PNRR a finanțării sistemului național de irigații, dar ministrul s-a dezvinovățit, acuzându-i pe colegii de guvern care au meșterit PNRR că au refuzat să țină seama de propunerile sale, cum ar fi cele cuprinse în Strategia pentru Gestionarea Apei, pe care, într-adevăr, ministrul a promovat-o chiar în timpul secetei din 2020.

NOI PROVOCĂRI Ministerul are de acum un nou șef, pe Adrian Chesnoiu, care a cedat funcția de președinte al Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților conjudețeanului său Florin Ionuț Barbu, fost șef al ANIF în perioada 2014-2020. Nu i-a rămas prea mult timp din acest an noului ministru ca să ia decizii majore.

Ceasul hotărârilor importante va începe să bată din 1 ianuarie 2022. Între timp, chiar în primele zile de mandat, Chesnoiu a trecut prin experiența unei rectificări bugetare, în urma căreia MADR a pierdut peste 2,5 miliarde de lei, bani pe care ministerul îi avea pentru a asigura contribuția publică la proiectele eligibile finanțate din fonduri europene, dar fiindcă sesiunile au fost deschise târziu, banii au rămas necheltuiți.

A fost, în schimb, sporită cu 30.000.000 de lei, până la 70.000.000 de lei, schema de ajutor de minimis pentru asociațiile și organizațiile care dețin Registrul de rasă și schema de ajutor de minimis pentru motorină, cu 100.000.000 de lei, de la 74.000.000 de lei.

•

•

AȘTEPTĂRI PENTRU 2022 Anul acesta a fost caracterizat prin recolte record la cereale și oleaginoase, crescând și prețurile de livrare de la poarta fermei la niveluri fără precedent, dar, din păcate, bucuria a fost retezată de creșterea prețurilor la energie și inputuri.

Anul 2022 se anunță a fi bogat în provocări (pandemie, prețuri mari la energie, situație geopolitică instabilă, etc), care îi vor pune nu numai pe fermieri la încercare. Să sperăm că sectorul agroalimentar românesc și european deopotrivă se va dovedi rezistent și rezilient, spre beneficiul societății în ansamblu.

9

10 Banii fermierilor

AGROFINANȚARE Ştiri agricole la zi: subvenţii şi plăţi APIA, bani europeni, problemele fermierilor ALOCĂRI FINANCIARE PROPUSE ÎN CADRUL PNS – FEADR PILON II Distribuire alocare la nivel de obiectiv

Alocări obligatorii regulament UE

TOTAL PUBLIC 2023-2027 (EURO)

Propunere alocare PNS

Mediu şi climă, bunăstarea animalelor LEADER

35%

2.084.184.216

36,64%

5%

578.852.878

10,18%

Asistenţă tehnică Restul intervenţiilor, fără alocarea pentru instalarea tinerilor fermieri transferată din Pilonul I

4%

193.409.978

4%

2.797.950.532

49,18%

5.654.397.604

100%

TOTAL

m nva.co ww.ca foto: w a rs u S

Bani europeni pentru investiţii în ferme

PNS: CE MĂSURI NU MAI PRIMESC FINANŢARE DUPĂ 2023 Bugetul prevăzut de Ministerul Agriculturii în Planul Naţional Strategic (PNS) pentru perioada 2023-2027 pentru măsurile de dezvoltare rurală, investiţii în ferme, agromediu şi climă şi bunăstarea animalelor va fi de 5,65 miliarde euro, bani alocaţi din FEADR (Pilonul II). Pentru măsurile de investiţii vor fi disponibile 3,062 miliarde de euro.

Pentru investiţii în ferme agricole şi pomicole (submăsura 4.1) vor fi peste 728 mil. euro în PNS 2023-2027 (pe lângă cele 882 mil. euro alocate în perioada de tranziţie 2021-2022).

Pentru procesare şi marketing (sM 4.2) vor fi alocate 400 mil. euro, pentru activităţi neagricole (sM 6.4) - 200 mil. euro, pentru infrastructura de irigaţii (sM 4.3).- 400 mil. euro, pentru înfiinţarea grupurilor de producători (sM 9.1) - 15 mil. euro, pentru înfiinţarea şi funcţionarera grupurilor operaţionale (GO), dezvoltarea de proiecte pilot şi noi produse (sM 16.1) - 40 mil. euro şi pentru asigurarea culturilor (sM 17.1) - 50 mil. euro.

Jumătate de miliard de euro va putea fi cheltuit pentru investiţii în infrastructura de bază şi patrimoniu cultural (Măsura 7).

Submăsurile 6.2 - Înfiinţarea de activităţi neagricole în zone rurale şi 16.4 - Cooperare vor fi finanţate prin LEADER (Măsura 19), care va avea un buget de peste 578 mil. euro în perioada 2023-2027.

După 2023 nu vor mai fi alocaţi bani pentru modernizarea drumurilor agricole, iar pentru submăsura 6.3 – Ferme mici nu mai există prevedere legală în regulamentul european, nici buget alocat de MADR.

15-31 decembrie 2021

ACTUALITATEA AGROINFO un articol de

VIOLETA MÂŢ mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Scanează codurile QR de mai jos pentru a afla în timp real ce se întâmplă cu banii tăi și ce trebuie să faci pentru a-i putea accesa!

Planul Naţional Strategic 2023-2027: Ce condiţii trebuie să îndeplinească tinerii fermieri Toate detaliile despre noul sprijin financiar de 70.000 euro pe fermă!

Document oficial: Condiţii plăţi şi sume bunăstarea animalelor, din 2023 Ministrul Chesnoiu: Ajutor şi pentru bunăstarea bovinelor şi ovinelor!

Sprijin cuplat vegetal 2023: Culturi şi cuantum pe hectar propuse de MADR Lista sumelor pe hectar pentru noile subvenţii APIA! Numărul minim şi maxim de animale pentru care va fi acordat sprijinul Document MADR. Cuantum subvenţie APIA: 358 euro/vaca de lapte şi 265 euro/taurină carne!

Câţi bani primeşte România din bugetul UE până în 2027 Oficial UE: Veste bună pentru fermierii români!

Creşte subvenţia la 215 euro/ha!

Ce schimbări aşteaptă fermierii odată cu preluarea preşedinţiei UE de către Franţa, din ianuarie 2022 Christiane Lambert, preşedinte COPA: Fermierii trebuie să cunoască modificările aduse regulilor PAC până în primăvară

11

12 Agroinfo

subvenţii şi plăţi APIA, bani europeni, problemele fermierilor

Sursa foto: www.canva.com

Ştiri agricole la zi:

Plăţi APIA 2021: 745.155 fermieri au primit avansul

CÂŢI BANI PRIMESC CRESCĂTORII DE BOVINE

APIA a anunţat că a plătit în avans 1,26 miliarde euro, pentru 745.155 fermieri (96,72%) care au depus cerere unică de plată în 2021. Totodată, 14.646 de crescători de ovine şi caprine au primit avans din sprijinul cuplat zootehnic (SCZ), în valoare totală de 45,2 mil. euro.

Din 2 decembrie au început plăţile finale. Pe listele de plată APIA intră şi fermierii care n-au luat avansul din subvenţii, iar cei care au primit deja o parte din bani vor încasa şi restul de 30% din sumă. Şeful APIA, Adrian Pintea, a declarat, la AgroTV, că APIA va face plăţi inclusiv între Crăciun şi Anul Nou, iar crescătorii de bovine, care nu au primit avans din SCZ, vor primi subvenţia abia după ce noul Guvern va aproba Hotărârea care stabileşte sumele pentru plata sprijinului. Pentru anul de cerere 2021, sunt, în total, 114,15 mil. euro (564,8 mil. lei) pentru plata SCZ la vaci de lapte, taurine de carne şi bivoliţe.

Secretarul de stat din MADR Marius Micu a detaliat, la Agro TV, sumele pe care le vor primi crescătorii de animale în contul sprijinului cuplat (SCZ) şi al ajutorului naţional tranzitoriu (ANT) pe 2021.

Pentru vaci de lapte, fermierii vor încasa, în total, cca. 470 euro/ cap. Potrivit agroinfo.ro, SCZ ar fi cca. 379,7 euro/vacă de lapte.

Pentru taurine de carne ANT: cca. 61 euro/cap, iar SCZ - cca. 254 euro/cap.

Pentru ovine şi caprine, ANT: 4,5 euro/cap; SCZ: cca.17,24 euro/ cap.

Plata ANT pe 2021 va fi făcută abia anul viitor, după aprobarea bugetului de stat.

• • •

15-31 decembrie 2021

ACTUALITATEA AGROINFO pagini realizate de

VIOLETA MÂŢ

alte informaţii din agricultură www.agroinfo.ro

Scanează codurile QR pentru a afla în timp real ce se întâmplă în agricultură!

Iată câteva subiecte care te-ar putea interesa:

Şeful APIA: Credit pe adeverinţă, imediat după depunerea cererii de plată NOU! Adeverinţa APIA pentru încasarea în avans a subvenţiilor pentru crescătorii de animale!

Excepţii prevăzute de noua lege, în vigoare din 2021 Atenţie, crescători de animale: este INTERZIS din 6 decembrie!

Avantaje fiscale timp de 5 ani pentru producătorii agricoli care se asociază Modificări în lege: Scutiri de la plata impozitului pentru fermieri!

Util pentru fermieri: Cum să faceţi un proiect cu fonduri UE finanţat prin PNDR! Listă AFIR: Consultanţi care vă pot ajuta să obţineţi bani europeni pentru agricultură!

Schimbare la vârf. Cine i-a luat locul directorului general Bela Vaida?

Prima decizie a ministrului Chesnoiu: Şeful ANZ, destituit!

De când se aplică noua dată de referinţă pentru sprijinul din bugetul naţional!

APIA a plătit subvenţii pentru 176.000 de vaci care NU există!

Agroinfo

Gospodării cu maximum 15 porci, inclusiv la vânzare

CE MODIFICĂRI AU FĂCUT SENATORII LA „LEGEA PORCULUI” Legea privind exploatațiile de creștere a porcinelor și combaterea pestei porcine în România („Legea porcului”) a fost adoptată de Senat şi a ajuns, pe 7 decembrie, în comisiile de la Camera Deputaţilor, for decizional. Comisia de agricultură trebuie să finalizeze raportul pe lege până pe 24 decembrie 2021.

George Scarlat, președintele Comisiei pentru agricultură din Senat, a explicat că, în forma adoptată, legea împarte gospodăriile țărănești în două: cele cu maximum 5 porci, crescuţi doar pentru consumul propriu al familiei și cele care vor avea voie să crească până la 15 porci, atât pentru consum familial, cât și pentru vânzare, însă doar în judeţul de reşedinţă, la o distanţă de maximum 75 km.

Aceşti mici crescători pot fi persoane fizice, nu trebuie să se înregistreze la Oficiul Comerţului, pot creşte o scroafă însămânţată artificial şi produşii acesteia sau maximum 15 porci la îngrăşat pe an. Pentru vânzare, trebuie să aibă atestat de producător şi carnet de comercializare şi să anunţe medicul veterinar despre mişcarea animalelor, iar transportul porcilor trebuie să se facă autorizat.

Toate animalele trebuie să aibă acte sanitar-veterinare şi să fie înregistrate în SNIIA.

Bani în conturile fermierilor până la 31 decembrie!

CE AJUTOARE DE MINIMIS PLĂTEŞTE APIA Ajutoarele de minimis trebuie plătite fermierilor până la 31 decembrie 2021, a anunţat directorul general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea: Ajutorul de minimis în cuantum de 23,7 lei/familia de albine. Au fost depuse 17.912 cereri pentru 1.661.459 familii de albine.

Ajutorul de minimis pentru legume cultivate în spaţii protejate, în cuantum 2.210 euro/beneficiar/cultură/1.000 mp, pentru 14.271 de beneficiari. Plăţile încep din 15 decembrie.

Ajutorul de minimis pentru plante aromatice. APIA a început plata în noiembrie. Din 88 de cereri depuse, 8 beneficiari şi-au retras cererea, iar 30 de beneficiari au fost respinşi, astfel că doar 50 de beneficiari eligibili au fost autorizaţi la plată.

Pintea a mai spus, la Agro TV, că intenţionează ca banii să ajungă la fermieri până la Crăciun.

Noi măsuri de sprijin pentru fermierii români

Noul ministru al Agriculturii, Adrian Chesnoiu, a anunţat că Programul Tomata va fi reluat şi fermierii români vor primi, în 2022, ajutor de minimis pentru tomatele timpurii cultivate în spaţii protejate. În acelaşi timp, programul de susţinere a producătorilor agricoli care cultivă legume în spaţii protejate - extins, în 2021, pentru tomate, castraveţi, vinete, ardei şi varză - va fi modificat şi va fi susţinută producţia doar pentru acele legume care arată un deficit pe piaţa românească în anumite perioade.

O nouă măsură de sprijin pe termen scurt pe care noul ministru spune că o va analiza împreună cu echipa din MADR este subvenţia pentru tona de grâu procesată, a anunţat Chesnoiu, după o întâlnire cu reprezentanţii patronatelor din industria alimentară şi din morărit.

Sursa foto: www.canva.com

CE MODIFICĂRI PROMITE NOUL MINISTRU AL AGRICULTURII

13

14 Europa agricolă

Reforma PAC are undă verde.

Ce urmează?

După trei ani de negocieri complexe, Parlamentul European (PE) şi-a dat acordul asupra reformelor privind tranziţia către viitoarea Politică Agricolă Comună, care ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2023.

Î

n cadrul unei sesiuni plenare desfăşurate în sediul de la Strasbourg, pe 23 noiembrie a.c., Parlamentul European a aprobat cele trei regulamente de bază ale noii Politici Agricole Comune (PAC) pentru perioada 20232027. O reformă care promite să fie mai verde, mai echitabilă, mai flexibilă şi mai transparentă decât precedentele.

La negocierile setului de reforme legislative, europarlamentarii au insistat pentru consolidarea biodiversităţii şi respectarea legilor şi angajamentelor

PE ULTIMA SUTĂ DE METRI Potrivit Comisiei Europene, 386,6 miliarde de euro vor fi alocate politicii agricole a blocului comunitar între 2021 şi 2027, reprezentând puţin sub o treime din bugetul pe termen lung al UE (31,95%).

Actualele reglementări PAC au fost prelungite cu încă doi ani, după ce au expirat la 31 decembrie 2020, fiind înlocuite cu prevederi tranzitorii, care vor fi în vigoare până la sfârşitul anului 2022. Odată aprobate de Consiliu, noile reglementări vor fi aplicabile de la 1 ianuarie 2023.

15-31 decembrie 2021

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

dobândite de UE în raport cu mediul şi clima, elemente ce sunt considerate de o importanţă strategică în aplicarea noii PAC. FERMELE MICI ŞI MIJLOCII: 10% DIN PLĂȚILE DIRECTE Comisia Europeană va evalua în primele luni ale anului 2022 dacă planurile strategice naţionale ale PAC includ aceste angajamente. Fermierii, la rândul lor, vor trebui să respecte mai mult clima şi mediul în activitatea lor, în timp ce statele membre trebuie să se asigure că cel puţin 35% din buget va fi alocat dezvoltării rurale şi 25% din plăţile directe, pentru măsuri de mediu şi climă. De asemenea, deputaţii s-au asigurat că cel puţin 10% din plăţile directe vor fi folosite pentru a sprijini fermele mici şi mijlocii şi că cel puţin 3% din bugetul PAC va fi destinat tinerilor fermieri.

BUGET PENTRU SITUAȚII DE CRIZĂ Europarlamentarii au insistat, totodată, asupra creării unei rezerve permanente de criză - cu un buget anual de 450 milioane de euro - pentru a ajuta fermierii în caz de instabilitate a preţurilor sau a pieţei.

TRANSPARENȚA COMBATE FRAUDA Informaţiile despre beneficiarii finali ai fondurilor UE vor fi mai transparente datorită unui instrument european de extragere a datelor, la care statele membre vor avea acces şi care ajută la identificarea riscului de fraudă prin verificarea încrucişată a informaţiilor din bazele de date publice. Normele UE de muncă în sectoarele agricole vor fi mai bine monitorizate iar încălcările vor fi sancţionate.

PERSPECTIVE PENTRU UN TRAI MAI BUN Aflat în miezul negocierilor privind elaborarea viitoarei PAC, în calitatea sa de vicepreşedinte al Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală a PE, Daniel Buda a remarcat în intervenţia sa din plen faptul că noua PAC le va permite fermierilor europeni ... ››› 16

15

16 Europa agricolă

››› 14 ...un trai mai bun şi un viitor mai sigur pentru copiii şi familiile lor, dar şi un sprijin real în eforturile de a păstra vitalitatea spaţiului rural. „Suntem la capătul unor dezbateri complicate, dar în acelaşi timp, la începutul unui drum lung de implementare a unei politici care va influenţa viaţa fermierilor în următorii ani. (...) Deşi de multe ori afectaţi de o concurenţă neloială, din cauza unor politici insuficient de bine ancorate în realităţile din teren, (fermierii n.r) ne-au asigurat tuturor alimente de calitate şi la prețuri accesibile, iar noi trebuie să ne asigurăm că îşi vor păstra această capacitate în viitor”, a declarat europarlamentarul român, afiliat grupului PPE. O MULŢIME DE PROVOCĂRI...

Pe de altă parte, acesta recunoaşte că PAC de una singură nu poate răspunde tuturor provocărilor cu care ne confruntăm. „La toate nivelurile de guvernanţă, fiecare trebuie să creeze sinergii între politici şi agricultori. Votul acesta va contribui la atingerea acestui obiectiv. Banii acordaţi prin PAC nu reprezintă decât un avans plătit fermierilor pentru hrana de care se bucură, în fiecare zi, cei peste 500 de milioane de cetăţeni europeni. Statelor membre le revine acum responsabilitatea întocmirii unor Planuri Naţionale Strategice care să aibă în centru fermierii, să reducă birocraţia şi să garanteze durabilitatea

15-31 decembrie 2021

Indiferent de vreme, de ploaie, arşiţă, geruri sau viscole, fermierii au fost şi vor continua să fie soldaţii aflaţi în prima linie a bătăliei pentru asigurarea securităţii alimentare, a combaterii schimbărilor climatice şi factori decisivi pentru păstrarea biodiversităţii DANIEL BUDA

Europarlamentar român

fermelor. Iar Comisia Europeană trebuie să urmărească îndeaproape implementarea acestei politici în fiecare colţ al Uniunii Europene, deoarece ea reprezintă garanţia unei vieţi mai bune pentru fiecare dintre noi!”, a declarat Daniel Buda în Parlamentul European. ... DAR ŞI INCERTITUDINI Pentru Copa-Cogeca, organizaţia europeană a fermierilor şi a structurilor cooperatiste din agricultură, acest vot nu marchează sfârşitul, deoarece „sunt mai mulţi paşi cheie care trebuie făcuţi înainte ca această nouă PAC să devină operaţională”. În opinia acesteia, multe incertitudini rămân pe agendă, în special privind coerenţa şi implementarea. „Cerinţele climatice, sociale şi de

mediu incluse în noua PAC reprezintă o evoluţie a angajamentelor fermierilor de a produce mai sustenabil. Va solicita eforturi considerabile într-un moment în care provocările şi incertitudinile pe termen scurt sunt numeroase şi pun în joc competitivitatea sectorului. Acum ne bazăm pe autorităţile naţionale şi pe Comisia Europeană pentru adoptarea rapidă a planurilor strategice ale PAC”, a precizat Christiane Lambert, preşedintele COPA. Scanează-mă!

Când și în ce condiții va putea accesa România banii europeni? Scanează codul QR și vezi cronologia reformei noii PAC!

17

18 Articolul ediţiei

IONEL STAN: „LEGILE ÎN ŢARA ASTA NU SUNT PENTRU NOI” Prinşi între piedici birocratice şi concurenţa din partea străinilor care acaparează terenurile agricole din vestul ţării, Ionel şi Adrian Stan, tată şi fiu, reuşesc să facă agricultură cu rezultate foarte bune. un articol de

VIOLETA MÂȚ mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

I

onel Stan din Checea, jud. Timiş, e inginer agronom şi s-a apucat să facă agricultură pe cont propriu imediat după 1990. Are încă în fermă primele două tractoare româneşti pe care le-a cumpărat atunci. Spune că „le ţinem de muzeu, ca să nu uităm de unde am plecat”. A lucrat timp de peste 20 de ani ca şef de fermă la exploatația de porci de la Beregsău. Firma Agrosuin Stan SRL, administrată de fiul său, Adrian Stan, de profesie medic veterinar, a înfiinţat-o în 2006, când a vrut să facă o fermă de porci în parteneriat cu cei de la Smithfield. Planul a căzut însă, din cauză că nu i-au convenit condiţiile impuse de companie şi n-a vrut să facă niciun compromis pentru viitorul său şi al familiei.

CE GENETICĂ FOLOSEȘTE! În 2021, a cultivat 210 ha cu grâu, 160 ha cu porumb, 40 ha cu floarea soarelui şi 110 ha cu rapiţă, plus vreo 20 ha cu mazăre furajeră.

Grâu pune din soiuri franţuzeşti, de la Limagrain, care dau producţii bune, şi sârbeşti, de la Novi Sad, cu producţii mai mici, dar calitate mai bună şi rezistenţă mai ridicată la boli. La porumb are doar hibrizi Dekalb, iar anul acesta a cultivat trei hibrizi semi-timpurii şi doi semitardivi.

CUM SE ADAPTEAZĂ LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE Spune că, astfel, se adaptează la schimbările climei: „Acum zece ani nu aveam hibrizi sub 450 FAO, aveam doar

15-31 decembrie 2021

Tânăra generație de fermieri a familiei Stan: nepoatele Iulia și Ioana

Articolul ediţiei 19 hibrizi între 450 şi 600 FAO. Acum, la sfârşitul lui iunie, când porumbul e în floare şi polenizează, sunt temperaturi de 40 de grade Celsius, e riscul mare să avorteze floarea şi să nu mai polenizeze”, explică Ionel Stan. În această toamnă a însămânţat 230 hectare cu grâu, 30 hectare cu orz şi 90 hectare cu rapiţă şi a pregătit pentru la

primăvară 180 hectare pentru porumb şi 40 hectare pentru floarea soarelui.

LUCRĂRI CARE CONSERVĂ APA ÎN SOL Tot adaptare la schimbările climatice sunt şi semănatul timpuriu şi lucrările care ajută la păstrarea apei în sol. „Pregătim terenul din toamnă, ca să putem semăna mai repede primăvara. Am observat, de câţiva ani, că semănatul mai timpuriu dă rezultate mai bune. În alţi ani, începeam semănatul în jur de 10 aprilie, iar acum începem în jur de 20 martie. În toamnă, am scarificat la peste 50 de centimetri adâncime şi am compactat terenul cu discul.

Sola este acum închisă; la primăvară, dacă va fi crustă, mai intrăm cu o grapă, dar atât, de obicei intrăm direct şi semănăm, ca să evităm să pierdem apa din sol”, explică Ionel Stan.

MINIMUM TILLAGE NU PREA DĂ REZULTATE La culturile de toamnă a observat că minimum tillage nu prea dă rezultate în zonă. ”Am dat un gruber la 20 de centimetri adâncime şi un disc şi am observat că patul germinativ e mult mai bine pregătit şi cultura se comportă mai bine. Am avut diferenţă de până la o tonă şi jumătate la hectar în plus unde am mers şi cu gruber, şi cu disc, apoi semănat”, adaugă Ionel Stan.

PĂMÂNTUL ŞI UTILAJELE ADUC PLUSVALOARE, NU BETOANELE Acesta spune că până acum nu a investit prea mult în „betoane,... ››› 20

PARC TEHNIC PREA MARE?!

Unii îi spun că are prea multe utilaje pentru cât teren lucrează, dar argumentele lui Ionel Stan sunt de neclintit: „Asta este agricultura în zilele noastre: astăzi e prea devreme, mâine e prea târziu.

Trebuie să lucrezi la timp, nu poţi să laşi de azi pe mâine. Aşa am fost învăţat, să am variante de rezervă.

Dacă se strică un tractor şi stau o săptămână, pierd mai mult decât m-ar costa tractorul. Dacă merg toate trei combinele, cu atât mai bine, dar dacă se strică una, merg cu două”.

20 Articolul ediţiei ››› 19 ... care nu-ţi aduc nimic în plus”, ci a investit în pământ şi în utilaje. A reuşit să adune aproape 200 de hectare de teren în proprietate, la care se adaugă peste 350 de hectare pe care le exploateză în arendă.

Lucrează cu un tractor Fendt de 380 CP, 5 tractoare McCormick, de la 90 CP la 200 CP, două tractoare Deutz de 100 CP şi 110 CP. Din când în când, mai folosesc, la tras câte o remorcă, şi cele două tractoare româneşti, U 650 şi U 445, cumpărate acum 30 de ani. Pentru recoltat au trei combine Claas. Vor vinde două combine, dacă obţin finanţare cu fonduri europene pentru a cumpăra alta mai performantă.

PROIECTE CU BANI EUROPENI...

Anul acesta, ferma Agrosuin Stan a depus două proiecte cu fonduri europene, unul pentru achiziţia de utilaje agricole, iar celălalt pentru construirea a două hale de depozitare a cerealelor, cu laborator de analize şi alte dotări incluse. „Pe măsura 6.1, pentru depozitare, s-au dublat preţurile. În loc să facem două hale pentru 4.000 de tone, o să ne ajungă banii doar pentru o hală”, afirmă Ionel Stan.

Prin proiectul pentru modernizarea fermei vor să cumpere două semănători, una de păioase şi una de prăşitoare, care pot fi conectate la sisteme satelitare de precizie, un tractor de 350 CP, o combină performantă şi o dronă de erbicidat. „La SMT (Staţiunea de Maşini Tractoare - n.red.) la Checea lucrau 70 de oameni aproape 900 de hectare. Noi lucrăm aproape 600 de hectare cu trei oameni. Dacă eram dotaţi cu utilaje de ultimă oră, puteam să lucrăm şi cu doi oameni”, adaugă fermierul bănăţean. ...SABOTATE DE DIFERENŢELE DIN ACTE Solul de la Checea este cernoziom ciocolatiu şi cernoziom negru, însă în actele Oficiului de Studii Pedologice şi Agrochimice figura ca teren cu potenţial productiv scăzut. „Pierdeam 10 puncte la proiectul de la AFIR pentru că terenul era încadrat la potenţial scăzut de producţie. Noi eram între primii doi în zonă la producţii, date înregistrate în contabilitate, nu vorbe. Am plătit o grămadă de bani la Institutul de Pedo-

15-31 decembrie 2021

De la stg. la dr.: Ionel Stan, Ramona Stan - nora, Adrian Stan - fiul și nepoatele Iulia și Ioana

logie din Cluj ca să facem analize şi să putem schimba categoria de sol la potenţial ridicat de producţie”, mai spune Ionel Stan. În 2021, deşi condiţiile meteo au fost departe de ideale, ferma Agrosuin Stan a obţinut producţii medii de 8.600 kg/ ha la grâu, 9.300 kg/ha la porumb, 8.200 kg/ha la orz, 3.750 kg/ha la floarea soarelui, 4.230 kg/ha la rapiţă şi peste 4.500 kg/ha la mazăre furajeră.

CONCURENŢA ITALIENILOR CARE CUMPĂRĂ PĂMÂNT Cu utilaje mai performante s-ar putea extinde, ar putea lucra până la 800 de hectare, dar terenul în zonă este scump şi greu de găsit. Acum zece ani, luai un hectar de pământ cu o mie de euro, acum e 10.000 de euro hectarul.

Ionel Stan a vrut să cumpere un teren de 44 de hectare în zonă. Se înţelesese cu vânzătorul, avea creditul aprobat de bancă, dar... „avem concurenţă nişte italieni care au 2.500 ha, nu ne putem pune cu ei. Până la urmă, s-au băgat ei peste mine, că sunt vecini şi aşa e făcută legea. Ei sunt vecini cu toţi aici, că au 2.500 de hectare cumpărate. Vă daţi seama câte vecinătăţi au ei şi câte am eu, cu mai puţin de 200 de hectare proprietate. Legile nu sunt făcute pentru noi în ţara asta şi n-am văzut să iasă fermierii cu tractoarele în stradă că sunt nemulţumiţi”, spune, supărat, Ionel Stan.

TEREN SCUMP ŞI FĂRÂMIŢAT Cea mai mare parte din terenul pe care îl lucrează este luată în arendă.

Articolul ediţiei 21 Scanează-mă!

Ce producţii au dat hibrizii de porumb Dekalb în ferma Agrosuin Stan SRL în 2021! Detalii despre tehnologia aplicată!

Anul acesta a reuşit să reînnoiască toate contractele de arendă pentru următorii zece ani, dar a trebuit şi să crească preţul arendei la 1.900 kg de cereale (950 kg de grâu şi 950 kg de porumb) pentru un hectar de teren.

Din peste 550 de hectare pe care le lucrează, cea mai mare solă are 5 hectare. „Dacă vedeţi cum s-a împărţit pământul pe Legea 18... Cine a primit sub zece hectare a avut teren în şapte locuri, n-a avut mai mult de un hectar la un loc. L-am mai compactat între noi, la înţelegere, pe proces verbal de schimb, ca să nu lucrăm pe jumătate de hectar sau pe un hectar”, susţine Ionel Stan.

AZOTUL, CU 30% MAI SCUMP Chiar dacă şi-a luat din timp aproape 90% din îngrăşămintele necesare pentru noul an agricol, pentru azot tot a plătit cu aproape 30% mai mult decât anul trecut. Costul de producţie pentru un hectar de cultură în 2021 nu a depăşit 4.000 de lei, spune Ionel Stan. Acesta estimează că, anul viitor, costurile vor creşte la peste 5.000 de lei pe hectar, chiar până la 6.000 de lei pe hectar.

Pământul nu poţi să-l păcăleşti.

Dacă nu-i dai ce-i trebuie, nu-ţi dă nici el!

IONEL STAN

Fermier din jud. Timiş

MESAJ PENTRU NOUL MINISTRU AL AGRICULTURII Ce-şi doreşte fermierul bănăţean de la noul ministru al Agriculturii? „Să verifice mai bine cui se dau banii pentru agricultură. Să vadă istoricul firmei, producţiile. Să urmărească mai bine mersul banilor care se dau. Eu am fost educat să nu stau cu mâna întinsă să aştept pomană. Anul trecut, am avut grâu calamitat pe anumite sole, era pământul crăpat de-o palmă, dar mi-a fost ruşine şi frică de Dumnezeu să cer bani de calamitate, că am avut media de 8 tone la hectar. Şi tinerii fermieri, câţi dintre cei care au luat fonduri mai fac agricultură? Dă-i banii celui care munceşte şi face plusvaloare”, încheie Ionel Stan.

22 Poșta redacției

pagini realizate de PAULA CIUPAG | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

FERMIERII ÎNTREABĂ, FERMA RĂSPUNDE Întrebările fermierilor sunt deosebit de importante pentru noi. Pentru a le oferi răspunsurile corecte, depăşim limitele impuse de geografie sau limbă şi le oferim informaţii actuale atât din surse naţionale, cât şi internaţionale.

Scanează codul QR și pune o întrebare sau scrie-ne pe adresa redactia@revista-ferma.ro

Ion Mireuţă: Vreau sa înfiinţez 200 de hectare de lucernă. Mă puteţi ajuta cu sugestii şi reguli pentru semănat?

Revista FERMA:

Cătălin Prună din Mehedinţi: Eu am contraziceri mari cu colegii mei pe tema erbicidării noaptea. Eu pledez pentru asta deoarece nu bate vântul, temperatura este constantă, iar pulverizarea instalaţiei este mai precisă. Ce spun specialiştii?

Gheorghe Ghişe, redactor revista FERMA: Se erbicidează noaptea şi chiar este recomandat dacă în timpul zilei este foarte cald (temperaturi peste 25-30 grade, condiţii în care se evaporă substanţele cu care se erbicidează). Trebuie îndeplinite totuşi câteva condiţii: Să existe echipamentele tehnice/maşina de erbicidat dotată pentru lucrul pe timpul nopţii (lumini, GPS); Să nu se facă lucrarea când este rouă, adică spre dimineaţă (mai ales în nopțile de vară).

Important este timpul minim necesar pentru ca substanţele cu care se erbicidează să-şi facă efectul (similar cu timpul de contact necesar înainte de venirea ploii)”.

• • •

Pulverizarea soluției de stropit noaptea are ca principal avantaj randamentul sporit al lucrării într-o perioadă limitată de timp. Totuși, există și câteva precauții pentru a evita unele riscuri.

Poţi afla mai multe despre erbicidarea pe timpul nopţii scanând codul QR alăturat!

15-31 decembrie 2021

Modul de cultivare a lucernei este condiţionat de doi factori: condiţiile pedoclimatice şi necesităţile de alimentaţie ale animalelor. Pentru asigurarea unui furaj de foarte bună calitate, se recomandă semănatul lucernei în cultură pură.

Semănatul: condiţii de bază în reuşita culturii de lucernă Alegeţi un teren arat din toamnă, pentru ca patul germinativ ce va fi pregătit înainte de semănat să asigure seminţei umiditatea, căldura şi aerul necesar unei bune germinări şi răsăririi plantelor; Lucrarea de tăvălugire a terenului, înainte de semănat, devine obligatorie numai în primăverile secetoase şi pe solurile mai uşoare, când apa existentă în sol, la adâncimea de încorporare a seminţei, nu poate asigura o răsărire normală a plantelor; Semănatul devreme, când temperatura solului la adâncimea de încorporare a seminţelor este de 3-4 grade C, asigură o răsărire uniformă a plantelor şi o reducere a gradului de îmburuienare; Pentru semănat se recomandă o normă de 20-22 kg/ ha, care asigură o densitate la răsărire de 1000 plante/ mp; Pe solurile mai argiloase, predispuse la formarea crustei, norma de semănat recomandată se măreşte cu 4-5 kg/ha; Adâncimea optimă de încorporare a seminţelor este de 2-3 cm; în cazul unei adâncimi mai mari (4-5 cm), se va efectua şi o uşoară tăvălugire a terenului, imediat după semănat.

• • • • • •

Cultivarea lucernei, cultură pură sau în amestec? Ce spun cercetătorii de la Universitatea din Minnesota!

23

24 Agricultura în lume

AGRICULTURA ÎN LUME Înconjurul lumii agricole cu revista FERMA: știri, analize, interviuri, reportaje din presa internațională

Europa trece astăzi printr-o perioadă de mari transformări ce însoţesc tranziţia către viitoarea politică agricolă comună.

Revista Ferma îți prezintă cele mai fierbinți subiecte ale momentului tratate de către jurnalişti de la alte publicaţii europene şi nu numai.

Iată trei dintre articolele care credem că v-ar putea stârni interesul.

ECO-SCHEME FĂRĂ APLICABILITATE „Nu tot ce străluceşte este de aur”

Natasha Foote de la Euractiv aduce în discuţie eco-schemele, acest instrument absolut nou promovat de autorităţile de la Bruxelles, care oferă posibilitatea de a cheltui o parte din bugetul plăţilor directe pentru grija faţă de mediu şi climă, sprijinind astfel tranziţia către o agricultură mai durabilă. Citând un raport al unor ONG-uri europene importante, care analizează planurile ecologice ale statelor membre, aceasta constată că „mai puţin de o cincime dintre schemele ecologice, concepute pentru a recompensa fermierii care au grijă de mediu, au şanse să îşi atingă obiectivele de mediu declarate”.

CELE MAI PROASTE EXEMPLE Printre eco-schemele enumerate ca fiind cele mai proaste exemple se numără proiectele de agricultură de precizie, despre care raportul subliniază că nu includ criterii de referinţă sau cerinţe pentru reducerea efectivă a cantităţii de substanţe Scanează-mă! chimice, respectiv eco-schemele care Scanează codul QR se referă la sistemul de cultivare no-till, pentru a citi articolul despre care se spune că nu vin cu nici un fel integral! de garanţii privind utilizarea de erbicide.

15-31 decembrie 2021

TERMEN LIMITĂ PNS A început numărătoarea inversă pentru PNS. După ce a primit votul pozitiv al Parlamentului European (la 23 noiembrie a.c.) și al Consiliului (2 decembrie a.c.), Regulamentul (UE) 2021/2115 care stabilește normele privind sprijinul acordat pentru planurile naționale strategice, în cadrul politicii agricole comune, a fost publicat, pe 6 decembrie, în Jurnalul Oficial al UE. În continuare, statele membre trebuie să-și prezinte planurile strategice PAC până la 31 decembrie 2021.

Agricultura în lume 25

REFORMA ASIGURĂRILOR AGRICOLE DIN FRANŢA Greu încercată în primăvară, din cauza unui val neaşteptat de ger, Franţa este pe punctul de a lansa o reformă profundă a sistemului de asigurare pentru culturile agricole, scriu jurnaliştii de la terre-net.fr. Anunţat chiar de preşedintele Emmanuel Macron la începutul lunii septembrie, proiectul de lege ar urma să fie dezbătut în Parlamentul de la Paris în luna ianuarie. „În funcţie de sector, cota de asigurare variază foarte mult, mergând de la 3% pentru pomicultură, la peste 30% pentru culturile de câmp. Per total, rata de acoperire este mai mică de 18% în faţa riscurilor climatice”, se precizează în articolul respectiv.

50% DIN RECOLTE SĂ FIE ASIGURATE Autorităţile franceze doresc ca aproximativ jumătate din recolte să fie asigurate până în 2030 (faţă de 18% în prezent). De asemenea, administraţia Macron doreşte ca textul de lege să fie adoptat în Parlament înainte de încheierea mandatului său, pentru ca reforma să fie operaţională la 1 ianuarie 2023. Această reformă este susţinută de cel mai mare sindicat al fermierilor - FNSEA, în timp ce sindicatele Coordination Rurale şi Confederation Paysanne îl consideră prea favorabil asigurătorilor, Scanează-mă! mai ales că aceştia Scanează codul QR din urmă tocmai au pentru a citi articolul anunţat o creştere a integral! preţurilor pentru 2022.

DE CE CRESC PREŢURILE LA ÎNGRĂŞĂMINTE? Creşterea preţurilor la îngrăşăminte este un subiect tratat pe larg de toate marile publicaţii de pe continent. Spaniolii de la Agronegocios sunt de părere că incertitudinile de pe pieţele alimentare mondiale se vor prelungi până în sezonul 2022/23. „Având în vedere că preţurile de pe pieţele internaţionale pentru majoritatea materiilor prime alimentare (cu excepţia orezului) sunt la niveluri maxime de mai mulţi ani, iar capacitatea de distribuţie a mărfurilor abia face faţă cererii globale, orice deficit indus de climă sau de inputuri în 2022 ar putea avea implicaţii îngrijorătoare pentru economie şi securitatea alimentară mondială”, avertizează jurnaliştii spanioli, citând un raport al Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).

DE CE S-A AJUNS AICI! Creşterea preţurilor la energie a majorat costul producţiei de îngrăşăminte. De asemenea, evenimente meteorologice extreme, cum ar fi uraganul Ida, care a închis fabricile de îngrăşăminte din Louisiana (SUA), au contribuit la explozia preţurilor şi la întreruperea aprovizionării cu Scanează-mă! îngrăşăminte. Pe de altă parte, şi Scanează codul QR cererea a fost mai mare din partea pentru a citi articolul fermierilor, încurajaţi de traiectoria integral! ascendentă a cotaţiilor bursiere.

Sursa foto: www.canva.com

26 De la fermă la furculiță

Fermierii plătesc un preţ mult prea mare pentru „F2F” Parlamentul European şi-a exprimat clar sprijinul pentru tranziţia către o agricultură durabilă, votând în favoarea strategiei „De la fermă la consumator”, însă a ignorat total semnalele de alarmă exprimate până acum.

P

otrivit obiectivelor asumate de Comisia Europeană, implementarea strategiei „Farm to Fork” ar trebui să aducă beneficii biodiversităţii şi să contribuie la atenuarea efectelor provocate de schimbările climatice, asigurând totodată un viitor durabil fermierilor europeni. Cu toate astea, există mari semne de întrebare în ceea ce priveşte succesul punerii în aplicare a acestui ambiţios plan, chiar dacă nimeni nu contestă principiile care au stat la baza elaborării sale.

PIERDEREA BIODIVERSITĂŢII Agricultura intensivă este unul dintre factorii majori ai pierderii biodiversităţii în Europa şi reprezintă o ameninţare pentru 86% dintre speciile aflate în pericol de dispariţie la nivel global (potrivit estimărilor Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu - UNEP).

Realizarea unor sisteme alimentare durabile este singura alternativă realistă pentru a opri pierderea biodiversităţii şi pentru a asigura securitatea alimentară pentru generaţiile viitoare, iar Strategia „Farm to Fork” este un

15-31 decembrie 2021

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

instrument important pentru a face posibil acest lucru.

ACCES LA NOILE TEHNOLOGII Într-o luare de poziţie la care au aderat şi alte organizaţii pan-europene din sector, Asociaţia europeană a producătorilor de seminţe (Euroseed) îşi exprimă îngrijorarea cu privire la lipsa evaluării impactului, dând asigurări pe de altă parte că agricultura poate contribui la atenuarea efectelor negative, cu condiţia să aibă acces la „setul complet de instrumente” tehnologice, printre care şi noile tehnici genomice.

Scanează-mă!

11 întrebări-cheie despre strategia Farm to Fork!

C. E. răspunde!

IMAGINEA DE ANSAMBLU Timpul mesajelor politice în jurul strategiei „Farm to Fork” a trecut, susţin semnatarii declaraţiei comune, aducând în discuţie rapoartele şi studiile cheie care au încercat în ultimele luni să evalueze şi să măsoare impacturile ţintelor stabilite de Comisia Europeană atunci când au prezentat strategiile „Farm to Fork” şi de Biodiversitate, în mai 2020. Studiile realizate de Departamentul de Agricultură al Statelor Unite (USDA), HFFA Research, Centrul Comun de Cercetare al UE (JRC), Universitatea Kiel, precum şi Universitatea şi Centrul de Cercetare Wageningen (WUR) concluzionează că există mai multe efecte, compromisuri şi neajunsuri semnificative care trebuie luate urgent în considerare de factorii de decizie din UE (şi nu numai). „Este timpul ca Comisia Europeană să efectueze o evaluare holistică a impactului. Termenul limită se apropie. Opt ani pentru sectorul agricol nu este atât de lung. Trebuie să vedem urgent propuneri concrete şi o discuţie mai amplă despre alegerile pe care le facem - dar trebuie să se... ››› 28

27

28 De la fermă la furculiță

CINE SUPORTĂ COSTURILE!

››› 26 ...bazeze pe ştiinţă”, se arată în documentul semnat de 27 dintre cele mai importante asociaţii europene din agricultură, zootehnie şi industriille conexe.

CE SPUN STUDIILE? Studiile JRC, USDA şi WUR au ajuns la concluzia că punerea în aplicare a strategiei „Farm to Fork” ar duce la o reducere a productivităţii (între 10 şi 20%, sau chiar 30% pentru anumite culturi).

WUR subliniază, de asemenea, importanţa cheie a noilor tehnici de ameliorare genetică, pentru a compensa impactul strategiei asupra agriculturii UE, ceea ce confirmă concluziile studiului HFFA Research, care demonstrează că ameliorarea plantelor în Uniunea Europeană stimulează sustenabilitatea socio-economică şi de mediu şi poate compensa parţial pierderile de producţie care pot rezulta din implementarea strategiilor „De la fermă la consumator” şi de Biodiversitate.

VOM IMPORTA MASIV ALIMENTE Pe de altă parte, studiul Universităţii din Kiel preconizează că Europa

15-31 decembrie 2021

ar putea deveni importator net de alimente, în contradicţie directă cu autonomia strategică deschisă promovată de Comisia Europeană în timpul crizei COVID. Cercetătorii germani se aşteaptă astfel la o scădere cu 20% a producţiei de carne de vită din UE şi o reducere cu 17% a producţiei de carne de porc, în medie. USDA concluzionează că obiectivele stabilite în cadrul strategiei „De la fermă la consumator” ar putea duce la insecuritate alimentară pentru 22 milioane de persoane.

SOLUŢII BAZATE PE INOVARE Datele indică în mod clar un impact asupra comerţului, asupra veniturilor agricultorilor şi, în cele din urmă, asupra preţurilor de consum. În aceste condiţii, schimbarea sistemului alimentar va fi mai dificilă şi impunerea de taxe pe consum, aşa cum a propus Parlamentul European, ar putea duce la inegalităţi sociale. „Trebuie să construim politici orientate către soluţii, bazate pe datele pe care le avem la îndemână, inovarea fiind piatra de temelie a acestora. Pentru a începe să vorbim despre soluţii,

Actorii lanţului alimentar sunt de acord cu principiile generale ale strategiei „De la fermă la consumator” şi sunt pe deplin conştienţi de faptul că este nevoie de îmbunătăţiri constante şi substanţiale pentru a asigura o abordare mai durabilă a sistemelor noastre alimentare.

Cu toate acestea, mai multe studii publicate recent indică faptul că obiectivele actuale, dacă vor fi puse în aplicare sub forma în care au fost agreate deja, vor reprezenta un cost semnificativ pentru agricultorii europeni şi pentru viabilitatea întregului sector european al întreprinderilor agroalimentare. trebuie să avem o înţelegere comună a provocărilor cu care ne confruntăm în urmărirea obiectivelor noastre din strategia „Farm to Fork”.

Modelul european de producţie alimentară, condus de Politica Agricolă Comună, a fost unul dintre cele mai mari succese ale Uniunii Europene. Nu înţelegem eforturile prin care pare că se doreşte împiedicarea progresului şi ignorarea succeselor, într-un moment în care partenerii noştri comerciali vorbesc deja despre eliminarea lacunelor de producţie cauzate de Europa”, se precizează în documentul semnat de cele 27 de organizaţii pan-europene.

29

30 Ferma de familie

De la bivoliţe, la vaci Galloway

Multe dintre activităţile tradiţionale, specifice satelor româneşti, se pierd pentru totdeauna, din păcate.

Altele încă se încăpăţânează să reziste sau se reinventează... Cum se întâmplă în ferma familiei Iancu, la poalele Retezatului.

C

omuna Sălaşu de Sus, una dintre porţile de intrare în Parcul Naţional Retezat, se mândreşte cu cetatea Mălăiești, dar şi cu "virşli de Sălaş". Însă puţini mai ştiu că în această zonă se creşteau bivoli. Acum, în locul lor, pe "Fâneaţa cu narcise" din localitate paşte o turmă de vaci Galloway.

TÂNĂRUL CU FORȚE PROASPETE ȘI IDEI NOI Absolvent al Facultăţii de Agronomie din Timişoara, Mihai Iancu junior este cel care a adus un suflu nou exploataţiei familiale odată cu implementarea proiectului ”Instalarea tinerilor fermieri”, în 2017, când a cumpărat 5 juninci şi un taur Galloway, cu care a înlocuit vacile Bălțate. "Am dorit o rasă uşor de întreţinut și care să valorifice bine păşunea. Bălţatele erau mai greu de îngrijit și era nevoie zilnic de oameni la muls. Sunt foarte mulţumit de Galloway deoarece sunt vaci rustice şi se întreţin

15-31 decembrie 2021

un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

foarte uşor. Zilnic verific gardul electric şi să aibă apă. Fătările sunt uşoare, noi nu intervenim, pot făta şi în zăpadă, iar viţeii sunt viguroşi", spune tânărul.

VACI RUSTICE ŞI SEMISĂLBATICE Timp de nouă luni, vacile stau pe păşune, asigurate cu un gard electric.

Iarna au nevoie doar de un "acoperiș" deasupra capului şi sunt hrănite doar cu fân, fără suplimente de concentrate.

Efectivul de Galloway a crescut acum la 17 capete, la care se adaugă câteva Bălţate şi două vaci Angus. Tânărul fermier doreşte să păstreze toate viţelele (inclusiv hibrizii) pentru reproducţie.

"Ultima noastră bivolă a murit de

bătrâneţe în urmă cu câţiva ani. Rasa Galloway se aseamănă mult cu bivoliţele noastre şi ne trezește o frumoasă nostalgie", ne-a spus Mihai Iancu senior, mulţumit de alegerea fiului său.

Vacile Galloway au un comportament semisălbatic, caută un loc retras unde să fete şi îşi ţin viţelul "ascuns" după fătare. Având păşunile într-o zonă de munte, există totuşi pericolul să fie atacate de animale sălbatice. În urmă cu câţiva ani râsul a omorât două vaci.

MARILE PROBLEME: MISTREŢII ŞI PREŢUL ÎNGRĂŞĂMINTELOR Mihai Iancu Jr. lucrează 100 ha, din care două treimi sunt cultivate cu porumb, soia şi plante furajere, iar restul este fâneaţă şi păşune. În grija seniorului se află alte 55 ha. Baza tehnică este formată din utilaje relativ vechi şi patru tractoare: două John Deere şi alte două mai mici (unul polonez şi unul chinezesc). Anul trecut a cumpărat şi o com-

Ferma de familie 31 Mihai Iancu Jr. (stg) alături de stagiarii francezi Kevin Kevran (mijloc) și Ludovik Simon

bină, iar pentru a face faţă volumului de lucru din campanie, Mihai se asociază cu alţi tineri fermieri. A depus și un proiect pentru achiziţia de utilaje.

Anul acesta, în afara pagubelor cauzate de animalele sălbatice, o mare problemă o constituie creşterea preţului îngrăşămintelor.

ELEVI FRANCEZI ÎN PRACTICĂ În urmă cu patru ani, Mihai Iancu Jr. a fost într-un schimb de experienţă în Franţa, printr-un program organizat de Asociația Quimper - Sântămăria Orlea - Pays de Hațeg. Anul acesta, prin programul Erasmus şi în colaborare cu Asociația Quimper şi Asociaţia Intercomunală Ţara Haţegului, 7 elevi şi două profesoare de la ”Maison familiale rurale” (MFR) Plabennec-Ploudaniel au făcut practică în ferme din Hațeg. Astfel stagiarii francezi Ludovik Simon şi Kevin Kevran (18 ani) au lucrat timp de trei săptâmâni în ferma familiei Iancu, iar

ceilalţi au fost repartizaţi la ferme din Densuş, Pui, Bărăşti şi Subcetate (jud.

Hunedoara).

Noi i-am vizitat în penultima zi a şederii elevilor francezi, prilej cu care primarul localităţii, Ioan Vlad, le-a înmânat acestora certificatele de participare la program. Prezenți au fost și Anca Rusu, voluntar al Asociaţiei Intercomunale Ţara Haţegului, şi Ioan Bârsescu, localnic care a lucrat timp de mai mulţi ani în Franţa.

Liceul MFR Plabennec-Ploudaniel funcţionează în sistem alternativ şi este echivalentul învăţământului dual de la noi: în fiecare lună elevii au două săptămâni de şcoală şi două săptămâni de practică în ferme.

CE AU ÎN COMUN FERMIERII DIN FRANŢA CU CEI DIN ROMÂNIA Ludovik şi Kevin sunt fii de fermieri şi fac practică în fermele părinţilor lor, situate undeva în nordul Franţei. Am-

bele ferme sunt mixte: cultivă porumb, orz şi rapiţă şi cresc vaci de lapte.

Obişnuiţi cu munca, tinerii s-au implicat activ în toate activităţile din ferma familiei Iancu. Întrebat despre diferenţele observate între fermele părinţilor lor şi cele din Ţara Haţegului, Ludovik Simon a remarcat mai ales că "dotarea tehnică este mult superioară în Franţa, la fel şi dimensiunea parcelelor. Desigur, structura solului diferă, la fel şi clima, iar de aici şi diferenţele de producţie".

Ca asemănări, cei doi au evidenţiat "hărnicia şi dragostea pentru pâmânt şi animale, dar şi pasiunea pentru tehnica agricolă". Aici cei doi tineri francezi au preferinţe clare: Ludovik este fan Valtra, iar Kevin fan John Deere.

ASOCIERE PENTRU BINELE COMUNITĂŢII Asociația Quimper - Sântămăria Orlea - Pays de Hațeg a adus ajutoare... ››› 32

32 Ferma de familie

De la stg la dr.: Mihai Iancu Sr., Mihai Iancu Jr., Kevin Kevran și Ludovik Simon, Anca Rusu, Ioan Vlad și Ioan Bârsescu (jos cu pălărie) ››› 31 ... în zonă imediat după 1989, iar din anul 2000 au început şi schimburile culturale şi de experienţă între elevi. Din 2008, împreună cu Asociaţia intercomunală Ţara Haţegului se organizează şi schimburile de experienţă dintre fermieri. "Francezii folosesc asocierea în folosul comunităţilor locale şi acolo am învăţat multe lucruri interesante pe care le-am pus în practică atât la pensiunea noastră, cât şi în comună", precizează Mihai Iancu Sr. Anul acesta, patru primari din Asociaţia Intercomunală Ţara Haţegului şi-au asumat susţinerea unor şcoli de vară, prin care circa 200 de copii din zonă, alături de voluntari din Franţa, au învăţat limba franceză.

CE LE LIPSEȘTE FERMIERILOR DIN SĂLAŞU DE SUS Având o suprafaţă totală de 22.300 ha, din care mai puţin de jumătate teren agricol, în comuna Sălaşu de Sus agricultura şi agroturismul sunt principalele activităţi. În ultimii ani, prin arendare şi comasare se lucrează suprafeţe tot mai mari. Există vreo 50 de fermieri activi care practică o agricultură peste nivelul de subzistenţă. Totuşi, una dintre problemele crescătorilor de animale din zonă rămâne lipsa unui abator.

NU SE POATE FĂRĂ MUNCĂ Dacă la început, oamenii erau sceptici în ceea ce priveşte proiectele cu fonduri europene, "acum nu există

15-31 decembrie 2021

DE CE GALLOWAY? ”Vacile Galloway valorifică foarte bine păşunea şi le place mult libertatea. Cu ajutorul lor avem şi o «tocătoare» ce menţine păşunea curată, în urma lor nu mai cresc mărăcinii. Chiar dacă au un spor de creştere mai mic decât alte rase de carne, eu sunt mulţumit pentru că se întreţin foarte uşor şi am mai mult timp pentru ferma vegetală”, ne spune Mihai Iancu Jr. destui bani pentru câţi doritori sunt să acceseze aceste fonduri", ne-a declarat Ioan Vlad, adăugând: "Tinerul a priceput că nu se poate fără muncă şi fără meseriaşi, iar acum avem perspective bune pentru dezvoltarea comunei noastre.

Terenurile sunt lucrate şi a apărut o nouă generaţie de fermieri".

ȘANSA E AGROTURISMUL În plus, agroturismul poate fi "şansa" revigorării satului românesc şi, implicit, a micilor fermieri şi afaceri locale. Probabil acesta este singurul efect pozitiv al crizei pandemice prin care trecem.

Numeroasele pensiuni din zonă au beneficiat de afluenţa turiştilor. Dacă înainte veneau mulţi turişti străini, acum vin mult români, în grupuri mici, de obicei familii care se cunosc între ele. "Omenii se reîntorc la rădăcini şi caută ceva ce au pierdut. Zona rurală are avantajele ei, dar contează mult serviciile conexe turismului, începând de la o mâncare curată. Asocierea, colaborarea şi parteneriatul public-privat sunt soluţiile pentru dezvoltarea comunităţii locale", consideră Ioan Vlad.

33

34 Afaceri integrate

PROCESARE ȘI ASOCIERE ACCELERATE DE PANDEMIE

Pandemia a grăbit punerea în practică a inițiativei micilor fermieri de a procesa legumele și fructele proprii, precum și asocierea micilor producători locali, pentru a valorifica în comun tot ceea ce obțin.

D

upă unele tentative de a lucra în Italia, Elena Cocuța Bujor, din comuna Cotnari, jud. Iași, s-a simțit chemată acasă de un anumit glas al pământului. Odată revenită pe plaiurile natale, a activat câțiva ani în domeniul comerțului, dar în urmă cu aproximativ un deceniu s-a decis să inițieze propria afacere în sectorul horticol. Cu fonduri europene și guvernamentale, a reușit să înființeze o mică plantație pomicolă (cireșe, mere, pere, pruni, caise) și să își modernizeze activitatea de producere a legumelor în câmp, pe care până atunci o desfășura în sistem gospodăresc, pentru propria familie și pentru câțiva prieteni.

PRIMUL BLOCAJ...

An de an a reușit să facă față provocărilor legate mai ales de valorificarea producției, dar în anul 2020, odată cu izbucnirea pandemiei, comercializarea directă a legumelor și a fructelor s-a blocat. Din disperarea de a nu pierde tot, după participarea, la Iași, la o expoziție cu vânzare a produselor micilor fermieri, în cadrul căreia a vândut

15-31 decembrie 2021

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

absolut toată marfa adusă (produse conservate din legume și fructe, zacuscă, salate, etc), a decis să prelucreze toate producțiile primare nevândute, o idee la care se gândea de mai mult timp. ... A DEVENIT O OPORTUNITATE "De vreo 6 ani, mă gândeam la procesarea recoltelor noastre, dar am tot așteptat... Până în anul 2020, când, din cauza pandemiei, am rămas cu legumele nevândute -recolte de pe aproape 2 ha de grădină -, la fel și cu fructele de pe 3 ha cu livadă. Am decis să prelucrăm totul, după rețetele din copilăria mea. Am creat și propriul magazin, la Cotnari, pe care l-a denumit «Bunătăți de casă», pe baza gustului deosebit al preparatelor", explica fermiera din Cotnari.

”PRODUCEM TOT CE E NECESAR A FI PUS PE MASĂ” Cum mai avea nevoie și de alte produse, a aflat că mai existau producători care nu aveau unde să valorifice, de exemplu laptele, carnea, etc. Astfel, s-au asociat rapid. Astăzi sunt 3 familii care produc și valorifică aproape tot ceea ce este necesar să fie pus pe masă, de la carne și preparate din carne, produse de panificație/patiserie, lactate și brânzeturi, legume și fructe, conserve de legume și din carne, până la murături, tochitură la borcan, dulcețuri, băuturi răcoritoare, lichioruri, etc. ”Cei doi asociați ai mei sunt doi frați, respectiv Gheorghe Ștefănoaia, care crește 10 vaci, 200 de oi și 40 porci, și fratele său, Vasile Ștefănoaia, care cultivă legume în spații protejate, pe aproximativ 30 de ari de teren", arăta Elena Cocuța Bujor.

FERMĂ DE PĂSĂRI ȘI PATISERIE Pe lângă cele 5 hectare cu legume și pomi fructiferi, Elena Cocuța Bujor crește și 3.000 de găini. Gama de activități a fost diversificată și printr-o investiție într-un atelier de

Afaceri integrate 35 panificație-patiserie. ”Activitatea de patiserie a fost, de fapt, una dintre primele mele acțiuni economice de după revenirea în țară. Am crezut că mă voi opri doar la producerea de covrigi, gogoși și langoși și la comerț. Dar viața a făcut să diversific cu pâine, cozonac, plăcinte, etc, dar să mă îndrept și spre altceva. Am observat faptul că oamenii doresc să mănânce sănătos, iar pe de altă parte, am văzut că nu prea mai are cine să muncească, în sate. De aceea, am făcut pași către legumicultură, pomicultură, zootehnie și, iată, acum, către producere de alimente dintr-o gamă variată și către valorificarea acestora în sistem asociativ”, preciza Elena Cocuța Bujor.

HRANĂ PENTRU DIASPORA Primele produse au plecat, în mod predominant, către Italia, Franța și Spania, pentru că de acolo au venit mai mulți consăteni care au cumpărat pentru propriile familii, dar și pentru alte familii din comunitățile de români din acele țări. Cel puțin, înainte de sărbătorile de iarnă din anul 2020, ei îi trimiteau banii, iar Elena pregătea produsele. ”În proporție de 80%, ajutorul financiar a venit din partea lor. Îmi amintesc că doar cu zacuscă am făcut vreo 12.000 de borcane de 580 ml, iar acest lucru îl rețin deoarece m-am chinuit puțin ca să fac comanda de borcane. Lucrurile au continuat foarte bine, atât pentru noi, producătorii, cât și pentru consumatori”, menționa Elena Cocuța Bujor.

CERTIFICARE ÎN SISTEM ECOLOGIC Acum, deși cerința din partea consumatorilor a crescut, activitatea de producție în sectorul de procesare a continuat la același nivel ca și în 2020, îndeosebi din cauza condițiilor climatice răcoroase și ploioase, care au limitat volumul recoltelor de legume și fructe.

Pe de altă parte, din dorința de a obține alimente cât mai sănătoase, ieșeanca a demarat procesul de certificare în sistem ecologic a producției de legume, cu finalizare în anul 2022. În plus, a făcut primii pași pentru a atesta ca produs tradițional plăcintele moldovenești ”poale-n brâu”.

Principiul meu este acela de a mânca mai puțin, dar mai bun ELENA COCUȚA BUJOR

Horticultor și antreprenor în jud. Iași

PROIECTE DE VIITOR: FABRICĂ ȘI MAGAZIN Un proiect important al antreprenoarei din comuna Cotnari este acela de a accesa o măsură de finanțare europeană pentru a extinde și moderniza atelierul de procesare a legumelor și a fructelor, actuala investiție fiind realizată cu utilaje moderne, dar la o dimensiune mai mică, atât cât au permis resursele proprii, o parte a utilajelor fiind achiziționată cu plata în rate. Până când va putea accesa respectivele fonduri europene, Elena Cocuța Bujor lucrează la proiectul de achiziționare a unei suprafețe de 1,5 ha de teren, pe care să amplaseze viitoarea fabricuță de procesare a legumelor și fructelor, un magazin cu degustare la poarta unității și un automat pentru achiziționarea în sistem ”self” a produselor alimentare și nealimentare obținute în cadrul asociației locale de mici producători.

36 Culturi de fructe exotice

KIWI - KAKI - WIFI!

În drum spre Tropice, agricultura merge mână în mână cu exoticul tehnologiei actuale. Un tânăr timişorean a dus la un alt nivel pasiunea pentru horticultură iar astăzi culege roadele eforturilor sale.

C

ulturi pe verticală, soiuri aduse din toată lumea, experienţe făcute în joacă: marile pasiuni au fost întotdeauna cele care - într-un fel sau altul - au contribuit la schimbarea lumii. În termeni de agricultură, acest lucru se aplică foarte bine atunci când vine vorba de plante exotice şi o grădină familială din vestul României.

O POARTĂ SPRE PARADIS Cunoscut deja în lumea pasionaţilor acestui domeniu, Bogdan Costea, doctor în ştiinţe agricole, vede Timişul şi zona înconjurătoare ca una dintre enclavele viitorilor zece ani, când vom putea vorbi aici despre culturi de smochin, kiwi sau kaki. Iar tehnologia modernă este un partener important în această evoluţie.

Peste o sută de plante, ajunse la marginea Timişoarei din toate colţurile lumii, împart - într-o armo nie perfectă

un articol de

DELIA SESCU BARBU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

- cei aproape 300 de metri pătraţi din jurul casei cochete în care locuieşte, alături de familia sa, Bogdan Costea.

MĂSLINUL PLANTAT ÎN PĂMÂNT ROMÂNESC Încă de la intrare, în faţa casei, poţi zări ramurile stufoase ale unui măslin plantat în sol. „Are deja cinci sau şase ani şi cred că e singurul din România, pentru că eu nu am mai văzut nicăieri unul plantat în sol”, spune tânărul. ”A avut nevoie şi el de aclimatizare, inclusiv anul acesta, pentru că măslinul, faţă

Dacă până acum câţiva ani eram printre puţinii care aveau astfel de culturi, acum au început să apară din ce în ce mai mulţi pasionaţi BOGDAN COSTEA

Agronom și horticultor

15-31 decembrie 2021

de alte specii, are frunzele persistente, nu îi cad iarna, iar asta înseamnă că trebuie cumva învelit, pentru că e destul de sensibil, rezistă undeva până la zero grade. Sub această valoare este o problemă. Am reuşit totuşi să îl fac să reziste şi la -17 grade Celsius. Cel mai important lucru este durata acelui îngheţ. Practic, cred că asta e diferenţierea principală.

Adică dacă ai un îngheţ care îţi durează zece zile e rău. Dacă ai unul, să zicem, chiar de -30, dar să dureze o zi, e în regulă”, explică Bogdan.

KAKI, FRUCTUL ZEILOR În dreapta măslinului, într-o apropiere intimă, se află kaki, un fruct din genul Diospyros, care în greacă înseamnă „fructul divinităţii”. Proprietarul are cinci soiuri diferite, care se simt foarte bine în clima noastră. Pe timpul iernii sunt însă înfoliaţi în rânduri de paie, coceni de porumb şi folii ortoclimatice, prin care să poată respira. Între ei se află şi Tipo, una dintre cele mai cunoscute forme de kaki, ce fructifică în ţara noastră undeva prin noiembrie-decembrie şi rodeşte abundent, dar cu alternanţă. „Din păcate, nu am loc suficient şi duc plantele şi la vecini, după cum vedeţi”, spune tânărul bănăţean.

Culturi de fructe exotice

VARIETĂŢI DE MINI-KIWI Între diferitele soiuri pe care le cultivă, se află şi anumite varietăţi de mini-kiwi, care se găsesc deja şi în rafturile magazinelor de la noi. Fructele au gustul intens-dulce şi pieliţa diferită de cea a fructelor de kiwi obişnuite. „Pentru ele nu mai aplic măsuri de protecţie iarna, am aplicat doar în primii doi ani.

Le cad frunzele şi se dezvoltă foarte bine în primăvară. Acesta este un autofertil, asta este foarte interesant la el.

De obicei kiwi este dioecic. Adică sunt plante mascul şi femelă. La trei plante femelă trebuie să ai o plantă mascul.

Ei, acesta le are pe amândouă. Într-adevăr, am altoit plante mascule pe ramuri. Asta este o idee extraordinară ca să-ţi abunde în fructe”, remarcă proprietarul. În funcţie de temperatură, fructele sunt bune de cules în perioada noiembrie-decembrie, dar pot fi lăsate chiar şi până în ianuarie şi pot rezista doar unui singur îngheţ.

CĂPŞUNII SUSPENDAŢI Lângă kiwi, se văd înşiruite ghivece cu căpşuni suspendaţi. Bogdan Costea are 12 soiuri diferite, atât în ghivece simple, cât şi în ghivece suprapuse, unul peste altul, şi rezultatele sunt foarte bune iar fructele protejate, spune acesta. „Adică nu mai ai nici o problemă cu câinii, melcii sau orice atacă fructele. Iarna rămân aşa cum le vedeţi, nu le ating, nu le fac absolut nimic”.

CURMALUL CHINEZESC, ACLIMATIZAT ÎN BANAT Grădina lui Bogdan Costea este rezultatul unor cercetări laborioase. „Am ales cam tot ce am găsit mai bun de pe unde am fost, din toată lumea. Aici este un Jujuba. Aşa-numitul curmal chinezesc, adus acum mulţi ani din Republica Moldova. E unic ca gust, un fruct foarte bogat în antioxidanţi. Seamănă cu mărul, dar pe măsură ce se usucă, dă spre curmale. Lângă el se află Banana

nordului. Face nişte fructe foarte interesante, de vreo 10-12 cm, cu un gust foarte bun, asemănător bananelor, iar florile seamănă cu orhideele”, mi-a explicat Bogdan.

CĂPŞUNI CARE CRESC ÎN POMI În grădină am zărit şi nişte smochini, pe care Bogdan spune că i-a adus tocmai din Italia. Sunt trei soiuri diferite, dintre care unul cu fructe mov, ce asigură un contrast deosebit. La fel de spectaculos mi s-a părut şi Arbutus unedo, cunoscut sub denumirea populară de arborele de căpşun. O curiozitate foarte interesantă, întâlnită de obicei în regiunile Mediteraneene. A fost adus din Turcia. Acesta înfloreşte în septembrie şi, cam prin decembrie - februarie, se desfăşoară legarea.

Fructele sunt mai întâi verzi, după care se fac galbene, portocalii şi, la maturitate, capătă o culoare roşu-aprins. Iar gustul este senzaţional, m-a ... ››› 38

37

38 Culturi de fructe exotice

››› 37 ... asigurat Bogdan. „Are nevoie obligatoriu de îngrijire specială, pentru că este o plantă cu frunze sempervirescente (veşnic verzi - n.r.). De aceea, o îmbrăcăm iarna”, susţine tânărul agronom.

un cireş roşu cu unul alb, de timpurietăţi diferite. Dacă aş fi avut mai mult spaţiu, mi-aş fi făcut probabil o seră şi aş fi încercat să cultiv şi banane. Aş fi testat mai multe fructe tropicale”, recunoaşte acesta.

PARA ASIATICĂ ŞI MIGDALUL AUTOFERTIL O altă curiozitate - Nashi, pe care unii o numesc pară asiatică. Privit de la o oarecare distanţă ai putea jura că e măr, dar în realitate are gust de pară.

Doi paşi mai încolo, aflu că se găsesc câţiva arbori de piersici şi nectarini pitici, aduşi acum vreo 10-12 ani din Serbia. De asemenea, mai descopăr un migdal autofertil importat din Austria, un rodiu gigant care va rodi abia anul viitor, câteva varietăţi de afin şi aronia, planta preferată a fetiţei lui Bogdan. În acest peisaj exotic, merii şi prunii par nişte simple banalităţi, chiar dacă sunt de diferite soiuri.

CULTURI CU POTENŢIAL Încălzirea globală contribuie foarte mult la posibilitatea de a dezvolta astfel de culturi, chiar şi pe teritoriul ţării noastre. „Pentru vestul României, în următorii zece ani, aş vedea ca potenţial de cultivare foarte bun smochinul, kiwi

AGRICULTURA HIGH-TECH Pentru Bogdan Costea, trecerea de la hobby la afacere este doar o chestiune de timp. O problemă rezolvată, în cazul lui, parţial, de tehnologie. Spre exemplu, sistemul de fertirigare este controlat prin intermediul telefonului mobil şi cu ajutorul conexiunii Wi-Fi. Practic, atât cantitatea de apă, cât şi doza de îngrăşământ sunt stabilite pe acest dispozitiv inteligent. Evident, plantele primesc exact cât au nevoie, sub formă de picături. Iar experimentul nu se opreşte aici. „De exemplu, am altoit un păr roşu cu unul galben şi

15-31 decembrie 2021

şi, de ce nu, kaki, pentru că - în pofida a ceea ce se crede - nu sunt nişte plante care necesită o îngrijire deosebită.

Plus că la noi nu prea există dăunători.

Gândiţi-vă, prin comparaţie, dacă la măr aplicăm şi până la 14 tratamente pe an, la kaki nu avem nici unul. Adică putem discuta de kaki bio. Desigur, în timp vor apărea dăunători şi pentru aceste culturi exotice, însă va mai dura o vreme până când vom ieşi din zona aceasta de hobby spre afacere. Iar acest trend se observă din ce în ce mai mult”, a constatat Bogdan Costea.

39

40 Agricultura 4.0

Inovaţia care a luat aurul la Agritechnica

NeXaT este câştigătorul singurei medalii de aur, pentru o soluţie universală care schimbă total percepţia despre lucrările agricole. Însă inovația nu poate fi pusă în practică în Europa decât parţial.

C

omisia independentă de experţi desemnată de DLG e.V. (Socie­ tatea Germană pentru Agricul­ tură) a anunţat, pe 7 decembrie a.c., câştigătorii premiilor pentru inovaţie la Agritechnica 2021, o ediţie amânată din cauza pandemiei şi care ar trebui să se desfăşoare fizic în perioada 27 februa­ rie ­ 5 martie 2022. Dintre cele 164 de înscrieri validate în cadrul competiţiei, o singură inovaţie a primit medalia de aur (la fel ca la ediţia de acum doi ani), în timp ce alte 16 soluţii tehnologice au fost răsplătite cu medalii de argint, în baza unor criterii extrem de riguroase.

O SOLUŢIE UNIVERSALĂ De departe cea mai interesantă din­ tre propuneri a fost cea a companiei NeXaT, care a reuşit să se impună în faţa juriului de specialitate cu un vehi­ cul care poate deveni o soluţie practică pentru provocările de azi şi de mâine.

Este vorba de un şasiu multifuncţional care poate fi utilizat în toate etapele de producţie pentru culturile de câmp, de la pregătirea solului, semănat, aplica­ rea tratamentelor fito­sanitare şi până la recoltat.

15-31 decembrie 2021

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

LĂŢIME DE LUCRU DE 70 M Cu adevărat impresionantă este lăţimea de lucru, ce poate ajunge până la 70 de metri! Este o combinaţie între tractor şi implement. Având o lungime de 12 m în poziţia de transport, ceea ce îl face practic imposibil de utilizat pe majoritatea drumurilor din UE, acest echipament autopropulsat este totuşi o opţiune pentru exploataţiile agricole de mari dimensiuni. Deplasându­se pe pa­ tru şenile, sistemul este proiectat astfel încât 95% din suprafaţa totală a câm­ pului nu este niciodată călcată, rezul­ tând astfel randamente mai ridicate şi o bună protecţie a solului şi a mediului.

Scanează-mă!

Vă invităm să urmăriţi în lucru acest agregat cu totul special! Scanând codul QR, aveți acces instant la filmul de prezentare

PLATFORMĂ AUTONOMĂ „Soluţia propusă de NeXaT este de fapt o platformă motorizată care are post de conducere, dar ea a fost gân­ dită ca o tehnologie complet autonomă. Şi chiar dacă este ceva nemaivăzut până acum, are limitările sale. În primul rând că nu poate circula pe şoselele din Uniunea Europeană, fiind destinată ex­ clusiv exploataţiilor mari. Dar pentru că Agritechnica este o expoziţie mondială, nu putem premia doar tehnologiile care se pliază pe specificul Europei. E o idee care cu siguranţă îşi va găsi întrebuin­ ţarea dincolo de Atlantic şi în Australia, poate marginal în Europa. Adică nu văd o problemă în a lucra cu un astfel de echipament în Insula Mare a Brăilei sau în sudul ţării, chiar în Germania de Est, atâta timp cât el nu va circula pe drumu­ rile publice. Pentru că tradiţia în Europa este ca maşinile agricole să se depla­ seze de la o parcelă la alta pe drumurile publice. Dar dacă ai posibilitatea să­l ţii numai pe câmp, nimeni nu te poate opri să lucrezi cu el”, ne­a explicat profeso­ rul Ovidiu Ranta, singurul român care a făcut parte din juriul pentru evaluarea inovaţiilor la Agritechnica.

Agricultura 4.0 41

DE CE DOAR O MEDALIE DE AUR? „Au fost doi ani în care compa­ niile s­au străduit să­şi consoli­ deze afacerile fără să investească prea mult în cercetare. Doi ani cu distanţare socială impusă de pan­ demie, cu creşteri de preţuri la energie şi la materii prime, care au creat dificultăţi majore în indus­ trie”, a concluzionat Ovidiu Ranta.

CARE SUNT ATUURILE SALE? Propunerea celor de la NeXaT se în­ cadrează cumva în tendinţele generale care caracterizează agricultura zilelor noastre, cu implemente tot mai mari şi mai rapide, consideră specialistul. „În primul rând, pentru că ferestrele de lucru sunt tot mai scurte, din cauza repartiţiei neuniforme a precipitaţiilor sau a condiţiilor de climă în general.

Deşi investiţiile sunt foarte mari în ast­ fel de utilaje. Pe de altă parte, aceste dezvoltări vin să compenseze defici­ tul legat de forţa de muncă. Şi un alt aspect, ce nu poate fi neglijat, consu­ murile energetice sunt mult mai mici, raportat la unitatea de suprafaţă, dacă ar fi să facem o comparaţie cu utilajele care au lăţimi de lucru reduse”, a ţinut să precizeze Ovidiu Ranta.

PESTE O MIE DE CAI PUTERE! Despre soluţia propusă de NeXaT mai trebuie spus că monitorizarea în­ tregului proces de lucru se realizează dintr­o cabină care poate fi rotită cu 270 grade. Pe viitor, însă, se doreşte Scanează-mă!

Vezi care sunt celelalte 16 inovații tehnologice răsplătite la Agritechnica 2021 cu medalii de argint!

ca vehicul să devină complet autonom, chiar dacă în timpul transportului pro­ babil va necesita ghidaj manual. Imple­ mentele şi toate celelalte dispozitive vin montate pe un şasiu, care se sprijină pe patru sisteme de şenile care se pot roti la 90 grade. Puterea este furnizată de două motoare diesel independente, fiecare oferind o putere de 400 kW/545 CP. Vehiculul poate fi adaptat uşor la tehnologiile de conducere alternative, cum ar fi celulele de combustie.

Un nou departament la MEWI: After Sales

L

a MEWI, începând din 1 noiembrie 2021, Bogdan Balaban a fost numit director al departamentului After Sales, rezultat din reunirea celor două mari divizii ­ Service și Piese de schimb.

Un departament After Sales, adică tot ce se întâmplă după ce a avut loc vân­ zarea, joacă un rol important în ceea ce privește satisfacția clientului, generând loialitate și apreciere a mărcii. ”Motivul pentru care am creat depar­ tamentul de After Sales, este, în primul rând, acela de a putea crea o strategie comună pentru ambele departamente și, totodată, pentru ca modul de lucru să fie cât mai rapid, fluxul documen­ telor să fie cât mai fluid, astfel încât să putem reacționa prompt la solicitările

fermierilor”, spune Cristian Dănescu, director general MEWI. ”Bogdan Balaban, noul director After Sales, este un foarte bun manager, orientat spre business, spre realizarea de profit și îndeplinirea tuturor indi­ catorilor impuși de AGCO. Este foarte corect în relația cu subalternii și apreciat în organizație”, afirmă, în continuare, Cristian Dănescu.

12 ANI DE MANAGEMENT AL PIESELOR DE SCHIMB Bogdan Balaban, 39 ani, a fost, încă de la venirea sa în MEWI, în august 2009, director al departamentului Piese de schimb. Absolvent al facultăților de Știin­ țe Economice și Drept, are un master

în studii economice europene, din 2006. Și­a început cariera în diverse companii din domeniul noilor tehnologii.

A avut rezultate excelente, an de an, ca lider al departamentului Piese de schimb, unul dintre cele mai apreciate, la nivel european chiar, de managementul AGCO Parts.

8 TENDINȚE PE PIAȚA ROBOŢILOR AGRICOLI

Se estimează că dimensiunea pieţei globale a roboţilor agricoli va creşte de la 4,9 miliarde de dolari în 2021, la 11,9 miliarde de dolari în următorii cinci ani, cu o rată medie anuală de creştere de 19,3%. Iată tendințele acestui domeniu!

1.

Roboţii şi agricultura, un parteneriat necesar Roboţii agricoli au apărut mai mult din necesitatea fermierilor de a­şi automatiza anumite sarcini repetitive, lente şi plictisitoare, pentru a se putea concentra mai mult pe îmbunătăţirea calităţii producţiei şi creşterea randa­ mentelor. Deşi îi numim generic roboţi, există o varietate foarte mare de echi­ pamente care au un anumit grad de libertate în mişcare, de la vehicule aeri­ ene fără pilot (UAV) sau drone, roboţi de muls, sisteme automate de recoltare, până la tractoare autonome şi vehicule terestre fără pilot (UGV) utilizate în pepiniere sau sere, roboţi de sortare şi ambalare sau pentru controlul buru­ ienilor. În prezent, roboţii de muls şi dronele domină această piaţă, însă supremaţia va fi preluată în curând de celelalte sisteme inteligente.

Impactul COVID-19 Deficitul de forţă de muncă în creştere, maturizarea tehnologiilor IoT şi de navigaţie şi, nu în ultimul rând,

2.

15-31 decembrie 2021

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

pandemia COVID­19 sunt principalii factori care au stimulat în ultimii ani accelerarea utilizării roboţilor în sec­ torul agricol. În plus, potenţialul de piaţă neexploatat şi posibilităţile de automatizare în agricultură, utilizarea sporită a tehnologiei de electrificare pentru roboţii agricoli şi utilizarea sis­ temelor robotice multimodale în timp real în câmp au creat mai multe opor­ tunităţi pentru producătorii de vehicule autonome. Cum era de aşteptat, criza pandemică a avut un impact important asupra dinamicii de dezvoltare a pieţei. Închiderea unor fabrici şi măsurile de carantină implementate la nivel mon­ dial au limitat circulaţia şi activităţile de afaceri, astfel încât piaţa roboţilor agri­ coli a înregistrat anul trecut o scădere

de 10% faţă de acum doi ani. Se aşteaptă, totuşi, ca impactul să fie pe termen scurt.

Deficitul de personal, o problemă globală Sectorul agricol se află sub presi­ unea creşterii populaţiei globale şi a nevoii de productivitate mai mare pe suprafaţa existentă. Anumiţi factori, cum ar fi evoluţia demografică şi urba­ nizarea, afectează acum industria de profil. Potrivit estimărilor Băncii Mondiale, ocuparea forţei de muncă în agricultură a scăzut cu 15 procente în ultimul deceniu. Deficitul de per­ sonal a devenit o problemă globală, în condiţiile în care: Populaţia de fermieri îmbătrânită li­ mitează şi mai mult oferta de muncă manuală.

Generaţia tânără este mai puţin interesată să se ocupe de agricultură, iar copiii din familiile de fermieri se mută adesea în oraşe pentru a căuta perspective de carieră mai bune. Chiar şi în California, unde salariile ... ››› 44

3.

• •

Sursa foto: www.canva.com

42 Agricultura 4.0

Agricultura 4.0 43

Sursa foto: www.canva.com

44 Agricultura 4.0

››› 42 ...din agricultură pot depăşi uneori 20 de dolari pe oră, oamenii nu doresc să îndeplinească sarcini fizice solicitante şi repetitive, cum ar fi de exemplu culesul căpşunilor sau al altor fructe de pădure.

Ori cu ajutorul automatizării roboti­ zate această problemă ar putea fi re­ zolvată. Pe modelul deja implementat în fermele de creştere a vacilor de lapte.

Cât de rentabile sunt pentru micii fermieri?

Exploataţiile de dimensiuni mai mici au pierdut cumva startul în ceea ce priveşte automatizarea, chiar dacă, cel puţin în teorie, ar fi mai uşor de imple­ mentat aceste noi tehnologii datorită suprafeţelor reduse. De cele mai multe ori, însă, investiţiile nu oferă suficientă rentabilitate pentru această categorie de fermieri. Chiar dacă astăzi siste­ mele de ghidare automată ce vin mon­ tate pe tractoare şi dronele sunt mult mai accesibile ca şi cost de achiziţie, acest tip de echipamente nu sunt încă foarte răspândite. Închiriere vs. vânzare Doar una din 10 ferme la nivel mondial folosesc aşa­numita tehno­ logie de auto­steering pe maşinile agricole. Se aşteaptă ca aceste ferme să rămână în urmă în ceea ce priveşte tehnologia, odată cu introducerea unor roboţi şi sisteme software mai specia­ lizate şi mai scumpe. Această problemă

4.

5.

15-31 decembrie 2021

este deosebit de răspândită în ţările în curs de dezvoltare, cum ar fi India, China şi Brazilia, deoarece există o lipsă de calificare şi conştientizare tehnică în rândul fermierilor. Prin urmare, mulţi dintre producătorii de echipamente agricole preferă să­şi închirieze echi­ pamentele în loc să le vândă.

Sisteme robotizate multimodale Utilizarea de platforme multimodale sau eterogene care combină vehiculele de la sol şi cele aeriene oferă oportu­ nităţi de sprijin direcţionat, informaţii şi planificare a operaţiunilor la un nivel superior. Comportamentul de colabo­ rare între diferiţi roboţi devine avan­ tajos pentru agricultura la scară largă, deoarece sarcinile pot fi efectuate în paralel, oferind economii mai mari.

Diferite tipuri de roboţi şi sisteme autonome pot fi acum interconectate.

De exemplu, dronele sunt o platformă excelentă pentru monitorizarea aeri­ ană, dar cu sarcină utilă, timp opera­ ţional şi robusteţe limitate. Nu sunt potrivite pentru îndeplinirea tutu­ ror operaţiunilor la sol. Prin urmare,

6.

Scanează-mă!

Analiza celor de la Markets&Markets cu privire la piaţa roboţilor agricoli poate fi consultată accesând linkul din QR Code!

vehiculele terestre şi aeriene trebuie să fie coordonate pentru a­şi îndeplini sarcinile respective. Controlul mai mul­ tor roboţi printr­o platformă software centralizată va aduce multe beneficii.

Cum ar fi capacitatea de a opera roiuri de roboţi pentru a efectua diverse sar­ cini agricole, ca de exemplu pulveriza­ rea şi plivitul simultan.

Ascensiunea roboţilor de câmp Potrivit analiştilor de la Markets& Markets, care au condus acest studiu legat de piaţa roboţilor agricoli, apli­ caţiile de câmp vor avea cea mai rapidă creştere în următorii patru ani. Prog­ nozele spun că până la finalul lui 2023 vehiculele autonome vor avea o cotă mai mare de creştere pe această piaţă decât roboţii de muls, pentru care rit­ mul vânzărilor va încetini întrucât aceş­ tia sunt comercializaţi de mult timp.

Europa vine din urmă America de Nord este, indiscuta­ bil, liderul absolut de pe piaţa roboţilor agricoli, atât în ceea ce priveşte pro­ ducţia cât şi numărul de unităţi aflate în exploatare. Companiile din această regiune (în special SUA) investesc ma­ siv în activităţi de cercetare şi dezvol­ tare având ca scop crearea de roboţi rentabili şi foarte productivi. Europa vine din urmă, însă mai are multe de pus la punct, mai ales în privinţa confi­ denţialităţii datelor şi cerinţelor de reglementare.

7.

8.

Agricultura 4.0 45

46 Agricultura 4.0

Pulverizare ultra-localizată

P

Divizia Exxact Robotics a grupului francez Exel Industries tocmai a dezvăluit propria sa soluţie de aplicare a tratamentelor prin pulverizare ultra-localizată, numită 3S (Spot Spray Sensor).

este tot în lume, agricultura trece printr­o transformare fundamen­ tală a practicilor sale, rezultată din preocupările de mediu şi din presiu­ nea opiniei publice şi a autorităţilor.

Utilizarea redusă a substanţelor chimi­ ce, o mai bună conservare a solului şi adaptarea la schimbările climatice au devenit preocupări majore pentru acto­ rii din industrie.

MAI PUȚINĂ DEPENDENŢĂ DE ERBICIDE Grupul Exel Industries, care asigu­ ră tehnologia de pulverizare pentru echipamentele producătorilor Agrifac, Apache, Berthoud, Evrard, Hardi şi Tecnoma (mărci pe care le deţine), şi­a propus să dezvolte soluţii inovatoare care să permită atingerea obiective­ lor ambiţioase ale acestei transformări agro­ecologice într­un timp cât mai scurt. Sistemul de pulverizare spot cu senzorul 3S dezvoltat de Exxact Robotics, subsidiară dedicată agricul­ turii de precizie, înfiinţată în urmă cu doar doi ani, promite să reducă depen­ denţa fermieilor de erbicide şi să con­ tribuie la îndeplinirea noilor standarde europene şi globale privind agricultura durabilă.

Scanează-mă!

Vezi în video soluția de pulverizare ultralocalizată 3S Spot Spray Sensor®, prezentată de EXXACT Robotics!

15-31 decembrie 2021

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

DOZA POTRIVITĂ LA LOCUL POTRIVIT Exxact Robotics a dezvoltat o soluţie tehnologică pentru colectarea şi analiza în timp real a imaginilor prin intermediul inteligenţei artificiale, pentru a detecta agresori biologici ai culturilor agricole, precum buruienile, bolile şi dăunătorii, şi, de asemenea, pentru a determina cerinţele de fertilizare. Senzorii de înaltă precizie utilizaţi de sistemul 3S ­ Spot Spray Sensor permit ca aceste informaţii să fie trimise la sistemul de control al pulverizatorului pentru a livra doza potrivită în locul potrivit.

FUNCȚIONALĂ ZI ŞI NOAPTE Compania a reuşit să dezvolte o tehnologie complet integrată în braţele de pulverizare ale echipamentelor fabricate de mărcile controlate de Exel Industries, care poate fi folosită atât în perioada

de preemergenţă, cât şi pe culturile deja răsărite, zi şi noapte, la viteze de până la 25 km/h.

DOUĂ CONFIGURAŢII Tehnologia 3S este disponibilă în două configuraţii: Densitate scăzută, cu o cameră la fiecare trei metri; Densitate mare, cu senzori din metru în metru şi control pe fie­ care duză, pentru o gestionare mai bună a umbrelor în culturile de rând.

Sistemul va fi implementat mai întâi pe pulverizatoarele Agrifac şi Tecnoma (marketing planificat pentru sfârşitul anului viitor), după care va fi disponibil şi pe echipamentele Berthoud, Hardi, Evrard, precum şi pe cele ale mărcii americane Apache, aparţinând de ase­ menea grupului industrial francez.

1.

2.

ŢINTE AMBIŢIOASE PE AGENDA EUROPEANĂ Toată lumea se aşteaptă ca agricultura să aibă un rol principal în combaterea schimbărilor climatice, dar pentru asta va trebui ca sectorul să depăşească o serie de vulnerabilităţi. Între anii 1970 şi 2020, producţia agricolă

Agricultura 4.0 47 s­a dublat în Europa, în timp ce canti­ tatea de substanţe chimice aplicate s­a redus cu două treimi în aceeaşi peri­ oadă. Printre cele 11 politici distincte ale aşa­numitului Green Deal, componenta „Farm to Fork” se referă în mod specific la agricultură şi vizează, printre altele, înjumătăţirea consumului de pesticide şi reducerea utilizării de îngrăşăminte chimice cu 20% în următorii nouă ani. Şi tot până în 2030, ECONOMIE DE INPUTURI cel puţin 25% din suprafaţa agricolă a Uniunii Europene Potrivit estimărilor Exxact ar trebui să fie dedicată pro­ Robotics, datorită noii tehnologii ducţiei ecologice. de pulverizare ultra­localizată 3S, Exxact Robotics tocmai cantitatea de substanţe chimice asta îşi propune, să dezvolte aplicate pe culturile agricole se şi să furnizeze cultivatorilor reduce cu 30 până la 80%, în soluţii tehnologice inova­ funcţie de configuraţia terenului toare, pragmatice şi dura­ şi de structura parcelelor. Pentru bile, care vor stimula tranzi­ început, tehnologia va fi utilizată ţia agriculturii spre niveluri la aplicarea ţintită a erbicidelor, de producţie mai ridicate iar ulterior pentru fertilizarea cu şi siguranţă sporită pentru azot, precum şi pentru tratamente mediu, respectând întocmai ultra­localizate cu fungicide şi această foaie de parcurs. insecticide.

48 Agricultura 4.0

”ERBICIDARE” CU FLACĂRĂ Combaterea buruienilor și a bolilor fungice fără a folosi substanțe chimice a fost şi este una dintre preocupările principale ale fermierilor şi cercetătorilor. În prezent există echipamente speciale, dintre care unele lucrează şi în ferme din România.

C

ompania Officine Mingozzi a dezvoltat şi a extins aplicații ale tehnologiei de combatere a buruienilor cu flacără încă din a doua jumătate a anilor '80, când echipa­ mentele erau comercializate sub marca Tecnoecologia. De­a lungul anilor și printr­o colaborare continuă cu diferite universități și centre de cercetare, compania și­a îmbunătățit cunoștințele şi echipamentele des­ tinate aplicării acestei tehnologii. La EIMA 2021, la standul Mingozzi Group au fost expuse câteva astfel de echi­ pamente.

PROCEDEU 100% ECOLOGIC Principalul avantaj al "erbicidării" cu flacără constă în faptul că nu se lasă pe sol niciun deșeu nociv. Din punct de vedere ecologic, erbicidarea cu flacără

15-31 decembrie 2021

un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

are un impact aproape neglijabil asu­ pra mediului. Prin arderea GPL­ului se formează doar vapori de apă și dioxid de carbon. Principiul de funcționare al erbicidării cu flacără constă în faptul că această tehnică produce o căldură intensă care "fierbe" buruienile.

Scanează-mă!

Vezi mai multe materiale video despre tehnologia de combatere a buruienilor cu flacără aplicată în diferite ferme vegetale!

CONTROLUL BURUIENILOR Flacăra atent dirijată și controlată trece rapid peste buruieni, fără să le carbonizeze. Practic, flacăra nu "arde" buruienile. Expunerea de scurtă durată la căldură intensă determină "expan­ siunea" sevei celulare, care, la rândul ei, distruge pereții celulari și întrerupe fluxul de hrană intracelular. Este esen­ țial să se cunoască timpii de aplicare, astfel încât procedeul să fie 100% eficient.

TEMPERATURĂ ȘI TIMP DE EXPUNERE Spre exemplu, dacă această metodă este utilizată pe plantele aflate într­o fază de creștere timpurie (20­25 de zile de la răsărire), va fi necesară aplicarea căldurii (90­95°C) timp de doar o secun­ dă pentru a le distruge. Plantele mai "bătrâne" au nevoie de o temperatură

Agricultura 4.0 49 cultura legumelor pentru frunze cu ci­ clu rapid (rucola, salată, spanac, etc.) și al legumelor cultivate în rânduri, pen­ tru plantele medicinale şi în podgorii şi plantaţii pomicole. În pomicultură şi viticultură, tehnica de "erbicidare" cu flacără poate fi apli­ cată prin diferite metode și cu diferite tipuri de echipamente, atât pentru combaterea buruienilor, cât şi pentru "sterilizarea" resturilor vegetale de pe sol, rezultate în urma tăierii şi având drept scop eliminarea bolilor fungice.

de cca. 101°C, timp de o secundă. Aces­ te detalii tehnice ajută la optimizarea "randamentului" și a consumului de combustibil.

UTILIZARE MULTIPLĂ, INCLUSIV STERILIZARE Prin urmare, daunele provocate asu­ pra microflorei și microorganismelor din sol sunt minime; nu există riscuri pentru operatori și nu se eliberează ele­ mente toxice în atmosferă. În ceea ce privește sănătatea me­ diului, aplicarea lentă a "erbicidării" cu flacără aduce un avantaj suplimentar.

Atunci când pe suprafața solului, a pavajului sau a podelei de beton este aplicată o flacără cu o viteză lentă, aceasta atinge temperaturi mai ridi­ cate, de până la 80­90°C. Prin urmare, acest "tratament" ajută la sterilizarea suprafeţei şi distrugerea germenilor patogeni.

CONDIȚII PENTRU EFICIENŢA MAXIMĂ Eficienţă maximă se obţine atun­ ci când "erbicidarea" cu flacără se face asupra buruienilor aflate în primele stadii de creștere (1­10 cm înălțime).

Atunci viteza de lucru este maximă şi consumul de gaz este redus. În culturile de porumb, floarea soarelui sau soia, aplicarea "erbi­ cidării" cu flacără trebuie să se facă

1.

2.

înainte ca plantele de cultură să ajungă la înălţimea de 20 cm, iar viteza de lucru poate varia între 3 și 5 km/h, în funcție de gradul de infestare cu buruieni. În cazul unui echipament care lucrează pe 6 rânduri, consumul aproximativ de GPL este de 45 kg pe oră. Dacă lățimea dintre rânduri este de 75 cm, suprafața tratată variază între 0,9 și 1,5 hectare pe oră, în funcție de viteza utilizată.

SISTEME DE SIGURANȚĂ Echipamentul este alcătuit din câte două arzătoare orientate pe fiecare rând. Fiecare arzător este prevăzut cu un jet de aer canalizat astfel încât să direcţioneze căldura spre spaţiul din­ tre rânduri. Ventilatorul este acțio­ nat de priza de putere din spate a tractorului. Sistemele de control și de siguranță pot detecta orice defecțiune a echipamentului și, de asemenea, se activează automat chiar dacă operatorul nu este prezent.

UTIL ÎN PODGORII ŞI ÎN LIVEZI ECOLOGICE Beneficiile maxime ale utilizării "erbicidării" cu flacără se obţin în urma utilizării în plantaţiile ecologice. Aceas­ tă tehnică poate fi repetată de mai multe ori în acelaşi sezon, fără a provo­ ca daune culturii sau solului.

Tehnica poate fi folosită în sere, în

"TRATAMENT" CU FLACĂRĂ Există diferite tipuri de echipamente adaptate distanţei/lăţimii dintre rân­ duri, structurii solului şi diferitelor sisteme de cultivare. "Tratamentul" cu flacără se efectuează pe rând, cu o lă­ țime maximă de 60 cm la fiecare tre­ cere. Echipamentul este poziționat la o distanță de aproximativ 30 cm de cen­ trul rândului, iar flacăra "lovește" direct zona care urmează să fie tratată, inclu­ siv trunchiul plantei.

Sistemul este echipat cu prize de ventilație pentru a controla buna func­ ționare a flăcării produse de arzătoare şi este controlat de o unitate de coman­ dă electronică amplasată lângă scaunul tractoristului.

ŞTIAŢI CĂ?

• Metoda de combatere a buruie­

nilor cu ajutorul focului a fost imaginată încă din 1852 de către John Craig (Columbia, Arkansas) în SUA, care a şi brevetat un echipament pentru "erbicidare cu flacără", dar echipa­ mentele și metodele de aplicare au devenit pop­ ulare abia după anii 1950.

Mult timp, noua metodă nu a fost "acceptată" din cauza costurilor ridicate. La început, combustibilul folosit era benzina sau petrolul, apoi gazul petrolier lichefiat (GPL) şi apoi gazul butan. În 1964, se estima că peste 15.000 de echipamente pentru "erbicidare" cu flacără erau utili­ zate numai în Statele Unite.

•

•

50 Agricultura 4.0

VACILE POLUATOARE POT FI ŞI "RECICLATOARE"

Materialele plastice sunt una dintre principalele cauze ale poluării din ultimele decenii, iar sume uriaşe sunt cheltuite anual pentru neutralizarea şi reciclarea acestora. Există însă o soluție mai ieftină: vaca din bătătură.

Vacile sunt "acuzate" de creşterea nivelului gazelor de seră, respectiv de încălzirea globală şi distrugerea stratului de ozon. În acelaşi timp, unele studii arată că microorganismele din rumenul vacilor pot degrada plasticul ROBOTUL FERMY Specialist Agri 4.0

un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

M

ajoritatea deșeurilor de plastic sunt arse, aruncate la groapa de gunoi sau împrăştiate pe străzi şi pe câmpuri. Găsirea unor procedee bio­ logice de degradare şi descompunere naturală a plasticului poate fi soluţia salvatoare pentru reducerea poluării.

Cercetările din ultimii ani au luat în con­ siderare utilizarea microorganismelor, inclusiv bacteriile și ciupercile, ca mijloc biologic de reciclare a plasticului într­un mod ecologic.

MICROBII DIN RUMEN DEGRADEAZĂ PLASTICUL Un grup de cercetătorii de la Univer­ sitatea de Resurse Naturale și Științe ale Vieții din Viena, Centrul Austriac pentru Biotehnologii Industriale din Graz, Insti­ tutul de Fizică şi Ştiinţa materialelor din Viena şi Universitatea din Innsbruck (Austria) au emis ipoteza că unii dintre microbii prezenţi în rumenul vacii, cel mai mare compartiment al stomacului,

15-31 decembrie 2021

ar putea să degradeze poliesterii. În mod natural, vacile şi alte rumegătoare consumă un poliester natural produs de plante, numit cutina, care se găsește în coaja fructelor.

TREI TIPURI DE POLIESTERI În cadrul studiului publicat în jur­ nalul "Frontiers in Bioengineering and Biotechnology", cercetătorii au examinat efectul lichidului din rumen asupra a trei tipuri de poliesteri: PET (un polimer sintetic utilizat în am­ balajele alimentare); PBAT (plastic biodegradabil utilizat în mod obișnuit în pungile de plastic com­ postabile); PEF (un material derivat din surse ve­ getale).

Testarea s­a făcut prin incuba­ rea, timp de trei zile în lichid ruminal, a fiecărui tip de plastic atât sub formă de film (folie), cât și sub formă de pulbere.

• • •

SE CAUTĂ BACTERIILE ŞI ENZIMELE "BUNE" Rezultatele studiului au arătat că toate cele trei materiale plastice pot fi degradate de către microorganismele din rumen, deşi cel mai bine descompus a fost PEF. De asemenea, materialele

sub formă de pulbere au fost descom­ puse mai repede decât folia de plastic.

Echipa de cercetători a analizat ADN­ ul din lichidul ruminal pentru a identifica microbii care se realizează degradarea şi au descoperit că 98% dintre aceștia erau bacterii, cca. 1% eucariote, aproxi­ mativ 0,9% procariote din genul Archaea și mai puțin de 0,1% de origine virală.

MULTIPLICARE PRIN INGINERIE GENETICĂ Astfel de studii ar putea permite oamenilor de știință să identifice bacte­ riile care determină degradarea materia­ lului plastic, precum şi enzimele pe care aceste microorganiseme le produc, după care, prin inginerie genetică acestea să fie produse pe scară largă şi utilizate în procesul de reciclare a plasticului.

Echipa de cercetare încearcă, de asemenea, să găsească microbi care pot consuma materiale plastice mai rezistente, aşa cu este polipropilena şi polietilena.

Scanează-mă!

Află și alte informații inedite despre acest fenomen accesând studiul integral!

Agricultura 4.0 51

52 Prețuri. Piețe. Tendințe

pagini realizate de GHEORGHE GHIŞE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

BURSA AGRICOLĂ Piața agricolă mondială: prognoze, cotații bursiere, randamente și evoluții culturi

FRUNTAȘI LA PRODUCȚIA EUROPEANĂ DE PORUMB USDA estimează producţia totală de porumb a statelor UE la 67,9 milioane de tone, în creștere cu 5% față de anul trecut și cu 6% față de media ultimilor 5 ani. Suprafața recoltată este estimată la 9,1 mil. hectare (mha), iar randamentul mediu estimat la 7,48 t/ha, cu 5% mai mare decât anul trecut.

Faţă de anul trecut, creșterile importante s-au înregistrat în Polonia, România şi Franţa. Astfel, în Franţa producţia totală estimată este de 14,3 mil. tone, iar statisticile franceze apreciază un randament mediu de 9,65 t/ha, în creştere faţă de media ultimilor 5 ani - 8,8 t/ha. În România, producţia totală de porumb este estimată de USDA la 12,5 mil. tone, cu 1,8 mil. mai mult decât anul trecut şi cu 300.000 tone mai mică decât media ultimilor 5 ani.

Scanează-mă!

Franţa are cea mai mare recoltă de porumb din ultimii şapte ani. Cum a reușit!

SE MENȚIN PREȚURILE? Vor fi preţurile cerealelor la finalul lui 2021 la fel ca în 2020? Aceasta este întrebarea retorică a unora dintre analiştii pieţei internaţionale, cel puţin în SUA, unde, la finalul săptămânii 44, preţul pentru soia şi grâu era în creștere, în timp ce prețul porumbului a scăzut uşor.

“Volatilitatea este numele jocului", se spune în piaţă, dar poate că "volatilitatea este oarecum ordonată", spun experţii urmărind câteva aspecte cheie: Seceta din America de Sud și din unele regiuni ale SUA susține nivelul actual al prețurilor; Volumul achiziţiilor chineze de porumb şi de soia din SUA;

• •

Scanează-mă!

Vor fi preţurile cerealelor la finalul lui 2021 la fel ca în 2020? Scanează codul QR pentru a afla răspunsul analiștilor pieței agricole!

15-31 decembrie 2021

OMICRON FACE LEGEA PE PIAȚA OLEAGINOASELOR! Noua variantă CoVid-19, Omicron, ar putea determina creșterea vertiginoasă a preţului uleiului de palmier, ceea ce va afecta prețul tuturor produselor alimentare, de la înghețată, până la cartofi prăjiţi. Uleiul de palmier este cel mai consumat ulei vegetal. În Malaezia producătorii se confruntă deja cu cea mai gravă criză de forță de muncă din istorie, iar tulpina Omicron reprezintă o nouă provocare. Producția de ulei de palmier din Malaezia ar putea să scadă sub 18 mil. de tone în acest an, cu 6% mai puţin decât anul trecut şi cel mai mic volum anual din 2016 încoace.

Ca urmare, analiştii pieţei se aşteaptă la creşteri ale prețurilor la uleiul de palmier cu peste 15% până la sfârșitul lunii februarie 2022.

Nota redacţiei: Acesta este un semn bun pentru cultivatorii de rapiţă şi de floarea soarelui..., al căror preț va creşte, de asemenea!

Scanează-mă!

Află care sunt evoluțiile prognozate de analiști citind articolul integral!

Prețuri. Piețe.

BursaTendințe agricolă 53

IMPACTUL SCUMPIRILOR ASUPRA VIITOAREI PRODUCŢII AGRICOLE

SONDAJ FERMA: CRIZĂ INPUTURI

Scumpirea îngrăşămintelor influenţează decisiv costul final de producţie în orice sector al agriculturii. De la jumătatea anului 2019 şi până la jumătatea anului 2020 preţul îngrăşămintelor a fost aproape de minimele ultimilor 10 ani. De aceea recentele scumpiri sunt cu atât mai pronunțate.

Prețurile îngrășămintelor sunt dictate, în general, de dinamica cererii și a ofertei. De această dată, costul uriaş are cauze multiple, fiind determinate de o interacțiune complexă dintre factorii politici și economici interni și internaționali.

Prețurile tot mai mari ale gazelor naturale la nivel mondial (+400%), precum şi costul materiilor prime (azot, fosfat şi potasiu) au avut un impact deosebit asupra prețurilor îngrășămintelor. Cea mai mare provocare pentru producția globală de îngrășăminte este acum în Europa, mai ales că multe state au anunţat restricţii privind exportul de materii prime şi de îngrăşăminte. Reamintim că România e dependentă de importuri.

Nota redacţiei: Sunt necesare măsuri guvernamentale care să sprijine atât fermierii, cât şi industria producătoare de îngrăşăminte (poate şi transportatorii).

Fermierii sunt puși în fața unor alegeri dificile:

Scanează-mă!

Rusia spune STOP exporturilor de îngrășăminte cu azot, după ce China a luat o decizie similară!

Scanează-mă!

Subvenție pentru îngrășăminte, după ce combinatul Azomureș a anunțat sista­ rea temporară a producției!

Continuă să investească în îngrăşăminte (scumpe), în speranța că şi prețurile culturilor vor rămâne ridicate și se va păstra astfel rentabilitatea fermei.

Vor semăna în primăvară culturi mai puțin consumatoare de îngrășăminte.

Folosesc mai puține îngrăşăminte, cu speranţa că randamentele culturilor nu vor avea de suferit.

Tu ce variantă alegi?

Scanează codul QR și bifează una dintre opțiuni!

RUSIA A PRODUS MAI MULT GRÂU Producţia de grâu a Rusiei în anul de comercializare 2021/2022 este estimată la 74,5 mil. tone (51,5 mil. t grâu de iarnă și 23 mil.t grâu de primăvară), în creștere cu 3% față de raportul USDA din octombrie, dar în scădere cu 13% față de anul trecut. Estimările USDA se referă la greutatea netă și exclud producția estimată din Crimeea. Suprafața totală este estimată la 27,6 mil. ha, iar producția medie 2,70 t/ha.

Scanează-mă!

Vezi estimările USDA privind producţia agricolă mondială!

COTAȚII BURSIERE Cotaţiile futures MATIF pentru porumb se menţin, cel puţin până în vara anului viitor, la peste 240 euro/tonă, după care urmează o scădere uşoară După depăşirea pragului psihologic de 300 euro/tonă, urmată de o scădere uşoară, cotaţiile bursiere pentru grâul de panificaţie sunt din nou pe verde!

Nivelul ridicat al preţului futures pentru rapiţa europeană se menţine până la începutul campaniei de recoltare, după care scade cu cca. 100 euro/tonă Bursa de la Chicago: Contractele futures la porumb au scăzut uşor (de la 5,86 la 5,8 dolari/bushel), pe fondul estimărilor optimiste privind recolta viitoare

54 Monitorizarea culturilor

EUROPA INTRĂ CU SPERANŢE ÎN IARNĂ

Semănăturile de toamnă au progresat în condiţii bune în cea mai mare parte a Europei, potrivit celui mai recent buletin informativ al Comisiei Europene privind starea culturilor agricole.

C

onform datelor procesate de Joint Research Centre (JRC Centrul Comun de Cercetare), serviciul ştiinţific intern al Comisiei, condiţiile meteo favorabile din majoritatea regiunilor de pe continent au permis fermierilor să-şi ducă la bun sfârşit campania de recoltare şi să avanseze la un nivel satisfăcător cu însămânţările culturilor de toamnă. Per ansamblu, prognozele de randament pentru majoritatea culturilor semănate în primăvară au fost revizuite uşor în sus faţă de cifrele raportate în septembrie. Doar estimările privind producţia de cartofi a scăzut uşor, din cauza revizuirilor în scădere pentru Germania, Lituania şi Grecia.

UNDE A FOST DEFICIT DE PRECIPITAŢII? Semănatul rapiţei s-a finalizat în perioada optimă şi în condiţii general favorabile în principalele regiuni producătoare, cu excepţia României, unde sezonul de semănat a fost prelungit din cauza secetei. Dacă în majoritatea regiunilor temperaturile şi umiditatea solului au fost adecvate, favorizând răsărirea şi dezvoltarea timpurie a rapiţei, în sudul ţării noastre şi pe suprafeţe întinse din Ucraina condiţiile pentru înfiinţarea acestei culturi au fost influenţate de seceta care a persistat încă de la sfârşitul verii, fiind doar marginal atenuate de ploile din octombrie.

15-31 decembrie 2021

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Scanează-mă!

Prognozele oficiale pot fi consultate pe site­ul JRC iar cel mai recent buletin MARS poate fi descărcat scanând acest cod QR!

SECETA PUNE ÎN PERICOL ȘI CEREALELE PĂIOASE Deficitul de precipitaţii semnalat în centrul şi estul cotinentului ridică anumite îngrijorări şi în ceea ce priveşte culturile de cereale păioase. Condiţiile de secetă din Cehia, Slovacia, sudul Ucrainei şi nord-estul României au provocat întârzieri la semănatul grâului de toamnă şi răsărirea acestei culturi.

Pe de altă parte, precipitaţiile abundente din centrul şi sudul Italiei, precum şi în cea mai mare parte a Balcanilor nu au afectat însămânţările, cu Scanează-mă!

Vezi cum monitorizează sateliţii evoluţia culturilor și cum este optimizată aplicarea fertilizanţilor cu ajutorul datelor satelitare!

excepţia Croaţiei, unde au existat întârzieri moderate. Perioade cu ploi însemnate cantitativ au fost, de asemenea, înregistrate în anumite părţi ale Franţei şi Belgiei, însă aceste evenimente au cauzat o oarecare întârziere a activităţilor de recoltare şi semănat, fără a crea totuşi îngrijorări serioase.

CRESC RANDAMENTELE Un aspect pozitiv evidenţiat de specialiştii JRC ar fi creşterea randamentelor de la un an la altul. Astfel, în cazul porumbului boabe, media UE în 2021 ar fi de 7,79 t/ha (+0,4% față de 2020), în timp ce în România se pare că s-a ajuns la o medie de 5,79 t/ha (cu 2,4% peste recolta de acum un an). De remarcat, totuşi, că ne aflăm la coada clasamentului, în condiţiile în care Germania a obţinut anul acesta o medie de 10 t/ha de porumb, iar Franţa 9,95 t/ha!

FRUNTAŞĂ LA FLOARE România stă ceva mai bine la floarea-soarelui, cu o recoltă medie estimată anul acesta la 2,61 tone la hectar (+6,1% mai mult decât în 2020), în condiţiile în care media europeană a fost de 2,37 t/ha (+4,1 în plus comparativ cu anul trecut). Cel mai bine a performat Croaţia (3,13 t/ha), dar pe suprafeţe mult mai reduse, respectiv Franţa, cu o medie de 2,65 tone de floare la hectar.

55

56 Jurnal de fermă

5 PROBLEME LA STARTUL NOULUI SEZON

RAPIŢA: REGULA CELOR 3 DE 8!

un articol de

MARIAN MUȘAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Î

n sud-estul ţării, campania de semănat a fost foarte dificilă, lungă şi întârziată, la limita riscului. Fermierii susţin că semănăturile au fost întârziate, comparativ cu alţi ani, grâul abia răsărise la sfârşitul toamnei, iar orzoaica începea să înfrăţească. În multe zone, anul agricol seamănă cu sezoanele de producţie trecute, când o parte dintre culturile de păioase au avut condiţii de răsărire în ferestrele iernii, la desprimăvărare. Iată principalele 5 probleme ale sezonului!

Răsărire neuniformă la rapiță. În linii mari, culturile de rapiţă au intrat în iarnă în stadii de dezvoltare normale sau aproape de exigenţele unui parcurs optim. Dar sunt zone în caredezvoltarea vegetativă suferă. „Primele probleme apărute au fost la rapiţă în sensul că toamna

1.

15-31 decembrie 2021

a debutat cu un septembrie secetos, în care s-au întregistrat doar 5 litri de apă/ mp, ceea ce a făcut să avem o răsărire neuniformă, eşalonată şi etapizată, care, de fapt, ne-a încurcat foarte mult în aplicarea programelor fitosanitare.

Am fost puşi în dilemă: să erbicidăm, cu riscul de a vătăma plantele mici, sau mai aşteptăm să crească, asta cu asumarea ieşirii din perioada optimă de tratament”, susţine Cosmin Iancu, fermier din judeţul Ilfov.

Poducătorul recunoaşte că „au existat probleme ... ››› 58

Agronomii spun că ideal ar fi ca rapiţa să se supună „regulii celor 3 de 8” la intrarea în iarnă: să fie în fenofaza de 8 frunze, coletul să aibă grosimea de 8 mm, iar rădăcinile 8 cm lungime. Pe terenurile unde a plouat, plantele au evoluat normal, în unele situaţii, chiar, s-au dezvoltat prea mult şi a fost nevoie de aplicarea unui fungicid cu rol de regulator de creştere.

Am fost puşi în dilemă: să erbicidăm rapița, cu riscul de a vătăma plantele mici, sau să mai aşteptăm să crească, asta cu asumarea ieşirii din perioada optimă de tratament COSMIN IANCU

Fermier din judeţul Ilfov

Sursa foto: www.canva.com

Noul sezon a început cu aceleaşi vechi probleme.

Campania de semănat a fost lungă şi întârziată.

Culturile de păioase din multe zone vor răsări în ferestrele iernii și la desprimăvărare, fenomen caracteristic anilor trecuți.

57

TEHNOLOGIE VERSATILĂ ȘI PRECISĂ

Maestro CV / CX HORSCH Maestro CV / CX reprezintă o îmbinare perfectă, o plasare precisă a semințelor la viteze mari și un impact maxim pe segmentul de 6 m.

CV cu dozator AirVac pentru flexibilitate maximă și încorporare optimă CX cu dozator AirSpeed pentru impact și eficiență maximă AutoForce pentru plasarea exactă a adâncimii fără compromisuri în condiții de schimbare a solului Buncăr central de semințe MTS pentru autonomie lungă și timpi de umplere scurți Specialist HORSCH pentru România Constantin Curca Mobil: +40 749 950 850 | Fax: +40 311 06 79 79 constantin.curca@horsch.com

Exclusiv prin Mewi Tel.: +40 256 49 43 50 Fax: +40 256 49 07 29 E-mail: info@mewi.ro | www.mewi.ro

58 Jurnal de fermă ››› 56 ...cu dăunătorii; dar tratamentele făcute, în special pentru puricii cruciferelor şi mai târziu pentru viespea rapiţei, şi-au dovedit eficacitatea şi cultura de rapiţă a reuşit să intre la un nivel de satisfăcător la iernat”.

Grâul însămânțat tardiv. Și culturile păioase sunt întârziate comparativ cu alţi ani; grâul abia răsărise la sfârşitul toamnei. „Problemele au fost cauzate din lipsa apei, pentru că pregătirea terenului pentru însămânţat a fost una defectuoasă. 100 ha cu grâu le-am semănat într-un teren destul de bolovănos. Nu am avut o uniformitate agronomică din punct de vedere al adâncimii de semănat. Precipitaţiile căzute au grăbit răsărirea uniformă, încât, la momentul de faţă, putem vorbi despre grâu bun, cu 2-3 fraţi, ceea ce este bine. În schimb, după ploile din octombrie (60 l/mp), semănăturile sunt un pic întârziate”, ne-a declarat Cosmin Iancu.

Atacul dăunătorilor, riscul semănatului timpuriu. Potrivit cultivatorului din Câmpia Română, ca particularitate, primele semănături au fot atacate de muscă, atunci când plantele au fost în faza de 2-3 frunze, cu precădere în zona mugurelui de creştere. De asemenea, şi în Dobrogea, semănatul timpuriu a „invitat” şi alţi dăunători în lan (afide şi cicade), vectori purtători de virusuri (al piticirii şi îngălbenirii), atât la grâu, cât şi la orz, care au afectat o parte din aparatul foliar la plantele în curs de răsărire.

Ploile au întârziat semănatul.

Fermierii care au beneficiat de precipitaţii nu au putut lucra terenul, astfel că au încheiat semănatul grâului abia la sfârşitul lui noiembrie, atunci când orzoaica dădea primii fraţi. „Cei care au semănat târziu îşi asumă un risc. Istoria recentă arată că grâul semănat târziu în toamna lui 2018 a răsărit în martie 2019; acelaşi lucru s-a întâmplat şi în sezonul 2020/2021 şi sunt condiţii să se repete fenomenul.

Sigur, nu vor mai fi producţiile pe care le aşteptăm: de 8-9 tone/ha”, susţine Dumitru Manole, cunoscut fermier constănţean.

Specialistul din Amzacea a subliniat că „trebuie să ne schimbăm mentalitatea în ceea ce priveşte prelucrarea

2.

Scanează-mă!

Atenție la ”nevoia plantelor de frig”! Ce este acest fenomen și cum îți va spori producțiile de grâu!

3.

4.

15-31 decembrie 2021

solului, mai ales în zonele foarte aride şi fără irigaţii, trebuie să cam uităm de întoarcerea brazdei, mă refer la arătură. Asta a fost o cauză pentru care s-a întârziat semănatul, întrucât nu s-a putut prelucra solul în bune condiţii. Pe piaţă sunt utilaje moderne care performează până la 30-40 cm adâncime, fără întoarcerea brazdei, prevăzute cu organe active care lasă solul foarte bine prelucrat, chiar în condiţii de lipsă de umiditate”.

Lipsa tratamentului la sămânță. „Avem nefericitul moment de a asista la atacul de Zabrus tenebrioides (gândacul ghebos), fapt ce s-a petrecut şi în sezonul trecut 2020/2021, cauzat de lipsa tratamentului la sămânţă cu substanţe adecvate. Mă mă refer la hulitele neonicotinoide, fapt pentru care am şi avut atac de Zabrus la grâu, una dintre marile provocări ale agriculturii. Pe vegetaţie nu se poate combate gândacul ghebos, cutivatorii riscând să piardă suprafeţele de grâu semănate, aşa cum s-a întâmplat şi în iarna 2020 şi în primăvară. La fermă mea de la Amzacea, în iarna trecută, am pierdut 10 hectare de grâu”, explică Dumitru Manole.

5.

VERNALIZAREA GRÂULUI Vernalizarea (sau iarovizarea) înseamnă nevoia plantelor de frig pentru ca acestea să poată trece de la faza vegetativă la cea generativă, adică pentru a putea fructifica, a produce rod. „Imediat după germinare, grâul secretă un hormon (vernalină) cu rol de catalizator al proceselor prin care planta de grâu va depăși faza de înfrățire. Temperatura optimă de vernalizare este în jurul valorii de 8 grade C, intervalul fiind între 3 și 10 grade C. După procesul de vernalizare, planta de grâu își va relua treptat procesele vitale: absorbția apei și a elementelor nutritive din sol. De aceea, solul trebuie să fie bine aprovizionat cu azot pus la dispoziţia plantelor”, susţin specialiştii de la Saaten Union.

ÎN CONCLUZIE 1. În unele areale, rezerva de apă a solului, pe profilul de sol 0-20 cm, a fost scăzută; 2. Terenurile nu s-au putut pregăti corespunzător pentru înfiinţarea culturilor de rapiţă şi cereale păioase; 3. Ploile au întârziat semănatul, amânându-l până în pragul iernii; 4. Sunt suprafeţe cu grâu neuniform şi insuficient dezvoltat; 5. Culturile înfiinţate de timpuriu nu au scăpat de atacul agenţilor patogeni şi de dăunare.

59

60 AgroTehnologii

Sursa foto: www.canva.com

NOI REGULI LA FERTILIZAREA ÎN FERESTRELE IERNII

Începând din iarna aceasta, odată cu modificarea normelor privind perioadele de interdicție a aplicării îngrășămintelor, este permisă fertilizarea pe timpul iernii. O măsură demult dorită de către fermieri. un articol de

ALEXANDRU GRIGORIEV mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

C

onform actelor normative aflate în vigoare până în vara aceasta, aplicarea de îngrășăminte în terenuri deschise era complet interzisă în perioada 15 noiembrie - 15 martie, în toate zonele țării. Nerespectarea acestei prevederi atrăgea după sine penalizări legate de plata subvențiilor.

CE S-A SCHIMBAT! În vara acestui an, a avut loc o importantă modificare. Conformarea la Codul de bune practici agricole (CBPA) a fermierilor a devenit voluntară. Obligatorie a rămas doar respectarea Programului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole (PA).

15-31 decembrie 2021

Printre alte importante modificări pe care le aduce acest document este și aceea că permite aplicarea fertilizanților chimici și pe perioada iernii.

E INTERZISĂ FOLOSIREA ÎNGRĂȘĂMINTELOR ORGANICE Noul PA menține în continuare perioade de interdicție a aplicării de îngrășăminte organice pe perioada iernii. Ca o noutate, aceste intervale de timp sunt diferite, în funcție de unitățile de relief.

Scanează-mă!

Încadrarea localităților pe diferite unități de relief se poate verifica în Anexa 3 a PA, disponibil prin sca­ narea codului QR alăturat!

Noutatea adusă este aceea că se permite aplicarea de îngrășăminte chimice la culturile de toamnă, precum și la înființarea celor extra-timpurii, chiar și în perioada de interdicție.

UN AJUTOR PENTRU DEZVOLTAREA CULTURILOR DE TOAMNĂ Așa după cum autorii PA lasă clar să se înțeleagă, motivul pentru care a fost acordată această derogare îl constituie schimbările climatice. În ultimii ani s-a observat că în timpul iernii există perioade în care temperaturile cresc destul de mult peste 5°C iar soarele strălucește intens. Această vreme, asociată cu umezeala existentă în sol, face ca grâul, orzul, ca și alte culturi de toamnă, să intre într-un episod de dezvoltare. Or, în acest context, o cantitate de fertilizanți este tot ce poate fi mai bun. Cerealele, în perioada de înfrățire, au mare nevoie de acest aport de azot.

Pentru rapiță este un ajutor binevenit, care o ajută să suporte mai bine perioadele geroase.

Pe pășuni, de asemenea este binevenită câte o astfel de fertilizare. Primăvara, devreme, și culturile furajere, precum lucerna și trifoiul vor reacționa

•

• •

AgroTehnologii 61 foarte bine la un astfel de tratament.

Perioada de recoltare, în această situație, poate fi grăbită cu până la două săptămâni!

Iar despre culturile care se înființează foarte timpuriu este de prisos să mai discutăm. Dezvoltarea acestora era lentă până la jumătatea lunii martie, când, în sfârșit, puteau să beneficieze de un aport de fertilizanți.

•

APLICARE CU DISCERNĂMÂNT Nu trebuie scăpat din vedere că, pe timpul iernii, perioadele lipsite de precipitații și însorite sunt destul de scurte. De obicei, ele sunt urmate de perioade cu ploi, ninsori, îngheț, etc.

Aceasta înseamnă că: Aplicarea îngrășămintelor pe timpul iernii trebuie să se facă cu multă băgare de seamă. În primul rând, trebuie să se determine faza de dezvoltare a plantelor, astfel încât să se stabilească exact dacă fertilizarea este necesară sau este doar un moft „pentru că e voie”.

1.

Cantitatea maximă de azot care poate fi aplicată în sezonul rece este de 50 kg s.a./ha.

Această cantitate urmează a fi inclusă și ea în calculul cantității anuale de azot s.a./ha, care nu are voie să depășească 170 kg!

ROBOTUL FERMY

•

•

Specialist Agricultura 4.0

2.

REGULILE DE APLICARE SE RESPECTĂ STRICT! Și în timpul sezonului rece, respectiv a perioadei de interdicție, trebuie respectate cu strictețe regulile de aplicare a fertilizanților: În conformitate cu prevederile Articolului 12 din PA, nu trebuie să se lucreze cu material cu bulgări sau cu granulaţie mai mare decât cea de fabricaţie şi să nu se lucreze dacă umiditatea aerului este mai ridicată, pe ceaţă sau burniţă. Se vor utiliza doar îngrășăminte uscate.

De asemenea, se impune adoptarea unei maxime prudenţe atunci când terenul agricol prezintă fenomenul de scurgere de suprafaţă. Riscul de poluare este maxim atunci când terenul este saturat de apă sau îngheţat motiv pentru care aplicarea în aceste condiții este interzisă. În concluzie, această nouă facilitate, de a aplica îngrășăminte și pe timpul iernii, trebuie privită cu toată responsabilitatea!

Apoi trebuie urmărită prognoza meteo pentru zilele următoare.

Dacă se anunță precipitații, atunci fertilizarea poate deveni primejdioasă. Îngrășămintele aplicate vor fi duse de apa din precipitații fie în pânza freatică și de acolo vor ajunge în fântâni, fie în apele de suprafață. Pe lângă o cheltuială inutilă, fermierii se vor alege și cu o poluare!

Marian Gheorghe

Daniel Poiana

Telefon: +40 724 524614 E-Mail: m.gheorghe@lemken.com

Telefon: +40 737 505113 E-Mail: d.poiana@lemken.com

62 Greşeli care ne costă

1

Evoluția rapiței în câmpul de experiență în toamna anului 2021

6 VARIABILE ÎN ECUAȚIA PRODUCTIVITĂȚII

Fermierul încearcă să asigure plantelor condiții pentru a da o producție cât mai mare. Însă acest ideal este atins doar din când în când, pentru că variabilitatea unora dintre factori este aproape impredictibilă. Ce trebuie să reținem! un articol de

2

MIRELA ŞI OCTAVIAN GULER mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

O

rice fermier de câmp a constatat că experiența practică din fiecare an agricol este foarte importantă și de mare folos cândva.

Cândva, pentru că în cele mai multe situații experiența căpătată într-un an agricol nu se aplică în anul următor, pentru că există o variabilitate climatică de la un an la altul. Din acest punct de vedere ne putem mândri că meseria noastră este și un antrenament pentru minte.

Comparație între starea de vegetație a rapiței în câmpul de experiență în 2021 și 2020 3

6 SITUAȚII DIN CARE AVEM DE ÎNVĂȚAT Prin tehnologia agricolă aplicată, lucrările solului și aplicarea de inputuri, fermierul încearcă să asigure plantelor condiții pentru a da o producție cât mai mare. Însă acest ideal este atins doar din când în când, pentru că variabilitatea unora dintre factori este aproape

15-31 decembrie 2021

Aceeași fermă - cultura de rapiță în două parcele vecine

Greşeli care ne costă 63 impredictibilă și, uneori, pentru că din exces de zel se produc dezechilibre între factorii de vegetație. Iată 6 exemple concrete din câmp! În toamna acestui an am semănat experiența cu hibrizi de rapiță în data de 10 septembrie. Prognoza de ploaie din perioada 12-14 septembrie s-a confirmat în general, dar nu în particular. În zonă a plouat, dar în parcela cu experiența nu a plouat deloc.

Precipitații mai importante au survenit abia în octombrie, astfel că în 27 octombrie starea de vegetație era îngrijorătoare (foto 1). Ce s-a întâmplat?

Odată ce plantele au avut aport de apă din precipitații, au reacționat foarte bine și la 27 noiembrie starea de vegetație era mult mai liniștitoare. Aici se vede că fertilizarea aplicată și dotarea tehnică foarte bună a fermei, reflectată în calitatea foarte bună a lucrărilor solului, nu au putut înlocui lipsa de apă.

Comparativ cu toamna anului 2020, starea de vegetație actuală este mai în urmă (foto 2), însă nici starea de vegetație din toamna 2020 nu ne-a dus cu gândul că producția maximă din experiențe poate ajunge la 6.700 kg/ha!

Lipsa de apă s-a resimțit și a acționat și în restul parcelelor. În foto 3 sunt două parcele vecine, semănate în aceeași zi, cu același hibrid, cu aceeași semănătoare. Doar că în parcela din partea dreaptă a plouat mai târziu decât în parcela din stânga. La lipsa apei se adaugă și o mică diferență de textură care a accentuat efectele lipsei de apă. Însă cantitatea... ››› 64

4

1.

•

Rapiță în aceeași parcelă - în mijloc și pe capăt 5

•

2.

4 LEGI ALE ECHILIBRULUI 1. Legea lui Liebig (1840): „Orice sistem își manifestă potențialul până la nivelul factorului minim asigurat”; 2. Legea nesubstituirii factorilor de vegetație: „Excesul unui factor nu suplinește lipsa altuia”; 3. Legea minimului: „Dacă nivelul unui factor este zero, producția va fi zero”; 4. Legea maximului: „Dacă nivelul unui factor este maxim, producția va fi zero”.

Anul 2021 - rapiță semănată devreme

64 Greşeli care ne costă 6

Anul 2021 - rapiță răsărită neuniform ››› 63 ...redusă de precipitații căzute în parcela din stânga a dus la o răsărire neuniformă a rapiței. În foto 4 este aceeași parcelă.

Pe capătul parcelei răsăritul a fost mai uniform decât în restul parcelei, situația care se poate observa frecvent în zone și în ani diferiți. Să fie din cauza pregătirii mai bune a patului germinativ? Să fie din cauza tasării stratului de sol mobilizat? Răspunsul corect la acest fel de întrebări se poate extrapola în adaptarea lucrărilor solului la specificul parcelei și al anului.

Să nu uităm că excesele dăunează,

3.

chiar și excesul de economie. Pentru că frecvent se dorește o economie de motorină. Ideea este bună dacă nu are consecințe negative asupra plantelor.

Mai ales că cel puțin la fel de frecvent constatăm un exces în aplicarea a tot felul de produse, ori știm că „excesul unui factor nu suplinește lipsa altuia”. Și în legătură cu momentul de semănat există o mare variabilitate de practici. În foto 5 este o cultură de rapiță semănată la începutul decadei a treia a lunii august într-o parcelă cu textură lutoasă. Coroborat cu ploile căzute la sfârșitul lunii august, rapița a

4.

7

Anul 2020 - porumb refăcut după grindină

15-31 decembrie 2021

avut un parcurs vegetativ foarte alert.

Dacă s-ar da premiu pentru cantitatea de masă vegetativă la intrarea în iarnă, această rapiță ar putea candida la titlul de campion. Acum plantele au început să piardă din foliaj (deci din resursele deja consumate), și încă nu au venit perioadele de îngheț. Dar dincolo de o mică risipă, până acum este prematur de formulat concluzii. În foto 6 este o cultură de rapiță răsărită neuniform pe zone foarte apropiate, ca multe situații din toamna acestui an. Cu siguranță ar fi foarte profitabil pentru fermier dacă ar căuta (și dacă ar găsi) explicația situației.

Din diversitatea situațiilor prezentate, coroborate cu evoluția imprevizibilă a vremii, frumusețea este că până acum toată lumea are dreptate. Plantele pot avea o capacitate de refacere de necrezut. În foto 7 stânga, la 04 iunie 2020 o cultură de porumb o fost afectată de grindină. Plantele au fost afectate în așa mod încât ar fi putut fi o afacere cu deschiderea unui cont de donații. După două luni de zile în parcelă a fost o cultură de porumb foarte bună, o cultură despre care greu s-ar fi crezut că a fost „distrusă” de grindină. Și încă urmează aplicarea multor verigi din lanțul tehnologic, între care controlul buruienilor și protecția fitosanitară.

5.

6.

65

66 AgroTehnologii

10 FACTORI CARE CRESC FERTILITATEA SOLULUI

Fertilitatea este o componentă majoră a productivității solului. Cum evaluăm starea de nutriție a unor parcele și ce facem pentru a le aproviziona cu toate elementele nutritive necesare pentru a da randament maxim culturilor!

I

ată principalii zece indicatori care asigură creșterea și dezvoltarea plantelor în condiții optime: Textura și structura solului reprezintă ”scheletul” pe care se dezvoltă și acționează ceilalți factori.

Favorabilă este textura mijlocie, luto-nisipoasă, lutoasă și luto-argiloasă, evitând extremele: cea nisipoasă și argiloasă.

Structura indicată este cea glomerulară cu diametrul de 0,25-5 mm, care conține 4-6% materie organică, 2545% argilă și ioni de Ca și Mg. Aceasta asigură un regim aerohidric, termic și de nutriție optim pentru plante.

Gradul de afânare: porozitate, permeabilitate și Densitatea aparentă (Da) Porozitatea cea mai favorabilă este: 48-60% porozitate totală, 30-36% porozitate capilară și 18-24% porozitate necapilară (de aerație). Ea nu trebuie să fie prea mare, deoarece se pierde apa în adâncime, crește evaporarea și se intensifică mineralizarea humusului.

Permeabilitatea este bună atunci când după o ploaie, în prima oară, umiditatea ajunge la 15 cm, iar după 24 ore ajunge la 100 cm.

un articol de

VASILE POPESCU

1.

• •

2.

•

•

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

• Densitatea aparentă (Da) de 1,0-1,45

g/cmc este cea mai indicată pentru plante.

Acest grad de afânare asigură o bună aprovizionare și conservare a apei în sol și creșterea nestingherită a rădăcinilor.

Infiltrația, filtrația, aportul freatic. Infiltrația reprezintă procesul de pătrundere a apei în solul nesa turat cu apă, iar filtrația, în solul saturat cu apă. Plantele pot beneficia

3.

de aportul freatic prin ascesiune capilară când apa se găsește la adâncimea de 1,5 m pentru grâu și soia, la 2 m pentru porumb, la 2,5 m pentru floarea-soarelui și la 3,5 m pentru lucernă.

Starea de umiditate, capacitatea pentru apă a solului.

Pe cernoziom, pe stratul 0-150 cm, când se acumulează 240-250 mm, solul este considerat bine aprovizionat cu apă.

Când pe stratul 0-90 cm s-au acumulat 100-150 mm, plantele pot rezista 1-2 luni la secetă. În perioada rece, în solul afânat, se pot acumula: 2390 mc/ha pe stratul de 20 cm și 3040 mc/ha pe 30 cm.

Conținutul solului în elemente nutritive, pentru o fertilitate echilibrată, trebuie să fie de 0,170% N, 0,250-0,300% P2O5 și 1,61-2,00 K2O (8-16 mg P2O5/100 g sol, 16-24 mg K2O/100 g sol).

Conținutul în humus, indicele de azot (IN). Este socotit sol foarte fertil când conține 4-8% humus, iar IN este 3-6. Grosimea orizontului cu humus să fie mai mare de 50 cm, iar adâncimea profilului de sol mai mare de 75 cm. O unitate IN asigură 20-30

4.

• • •

5.

6.

Scanează-mă!

Sursa foto: www.canva.com

Condiția numărul 1 pentru fertilitate: solurile corect lucrate. La ce trebuie să fim atenți când prelucrăm terenul!

15-31 decembrie 2021

AgroTehnologii 67 Kg/N în ani secetoși, 50-60 kg în anii medii și 80-100 kg în anii ploioși.

Activitatea biologică din sol, volumul emisiilor de CO2. Nivelul activității biologice din sol se poate aprecia după cantitatea de CO2 emisă; aceasta este în funcție de canitatea de materie organică existentă în sol și de gradul de afânare a solului. În condiții normale, 1 ha de teren agricol degajă zilnic 135 kg CO2, care provine: 75 kg de la microorganisme și 65 kg din respirația sistemului radicular.

Se mai poate aprecia și după existența și activitatea râmelor. Râmele trec prin corpul lor peste 40-50 t/ha/an amestec de sol cu materia organică cu care se hrănesc.

Reacția solului trebuie să fie neutră, cu pH-ul 6,5-7,2, favorabil majorității plantelor cultivate. El influențează și activitatea biologică din sol. Când pH-ul este mai mic de 5,8 și mai mare de 8,5, se aplică amendamente. De valoarea pH-ului se ține seama și la alegerea tipului de îngrășământ aplicat.

7.

8.

9.

Raportul carbon/azot (C/N) al materiei organice introduse în sol ne indică starea de fertilitate a solului astfel: C/N ridicat (15-25): fertilitate scăzută; C/N mijlociu (10-15): fertilitate normală; C/N scăzut (8-10): fertiliate ridicată.

FERTILITATE ȘI PRODUCTIVITATE

• Fertilitatea reprezintă

capacitatea solului de a satisfice în condiții optime, pe tot parcursul vegetației, nevoile plantelor față de apă și substanțe nutritive, precum și ceilalți factori de vegetație.

Capacitatea de producție a solului (potențialul productiv) este o noțiune mai largă care, pe lângă fertilitate, mai cuprinde tehnologiile de cultură aplicate, soiurile (hibrizii) folosiți și condițiile climatice ale anului agricol respectiv.

•

Materia organică provenită de la cereale: când raportul C/N e mai mare de 50, este necesar ca la fiecare tonă de resturi vegetale să se adauge 7-10 kg N pentru a preveni ”foamea de azot”.

Starea fitosanitară a terenului (rezerva de boli, dăunători și buruieni). În fermele în care există un asolament rațional, cu o corectă rotație a culturilor, iar tehnologiile de cultură sunt adecvate, acești factori de dăunare se pot menține cu mici intervenții, sub pragul economic de dăunare (PED).

Prezența buruienilor în regim controlat poate fi benefică deoarece: - protejează solul și reduce eroziunea; - mărește solubilitatea substanțelor din sol; - asigură materia organică și humusul pentru sol; - reduce levigarea nitraților și poluarea. În aceste condiții, se pot obține recolte ridicate, de bună calitate, cu cât mai puține chimicale și cu cheltuieli reduse.

10.

68 Istoria porumbului

Oamenii de știință au cartografiat genomul acestui porumb vechi de 5.310 de ani şi au concluzionat că este strămoșul varietăţilor moderne care au ajutat civilizația maiaşă să se dezvolte.

STRĂMOŞUL PORUMBULUI: O FOSILĂ DE 5.000 DE ANI!

Tehuacan162 este numele celei mai vechi fosile a unui ştiulete de porumb.

Are în jur de 5.000 de ani și a fost descoperită în zonele muntoase din centrul Mexicului - Valea Tehuacan.

F

ără doar şi poate, această fosilă a trasat evoluţia în timp a porumbului modern. Este mult mai mic decât un ştiulete de porumb din zilele noastre, măsurând doar 16,3 milimetri în lungime și 3,1 mm lățime. „Porumbul este cea mai importantă cultură a zilelor noastre, fiind cultivat în întreaga lume. Este cu adevărat interesant să aflăm cum a devenit atât de răspândit”, spune autorul principal Nathan Wales, de la Centrul pentru GeoGenetică al Muzeului de Istorie Naturală din Danemarca și profesor la Universitatea din Copenhaga, citat de BBC. PRIMII FERMIERI, GENETICIENI DE NEVOIE! Analizele genetice ale fosilei vechi de 5.000 de ani arată modul în care fermierii timpurii au modificat ceea ce avea să devină una dintre cele mai importante culturi din lume.

Odată cu descifrarea genomului lui Tehuacan162, cercetătorii au ajuns la concluzia că toate varietăţile porumbului actual descind din această zonă a Mexicului și susțin ipoteza că porumbul a fost "domesticit" mai întâi în zonele joase și apoi cultivat pe terenuri mai înalte, înainte ca noua recoltă să fie răspândită în restul Americii.

15-31 decembrie 2021

un articol de

NICOLETA DRAGOMIR mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

STUDIU ASUPRA LUI TEHUACAN162 „Este un studiu captivant asupra celui mai vechi genom de porumb de înaltă calitate descoperit vreodată”, spune Kelly Swarts de la Institutul Max Plack, Germania. Swarts studiază de ceva timp istoria porumbului, dar nu a fost implicat în noua cercetare a danezilor.

Cunoaşterea modului în care s-au dezvoltat tulpinile timpurii de porumb ne poate ajuta să înțelegem această cultură așa cum o ştim astăzi, explică Wales: „Este, dacă vreţi, o analiză similară cu felul în care studierea genelor de Neanderthal din ultimii ani ne-a oferit cunoștințe importante despre primii oameni și a evidențiat genele care ar putea fi importante pentru a înțelege sănătatea umană astăzi”.

Studiul asupra lui Tehuacan162 a fost publicat recent în revista științifică "Biologie actuală" (en. Current Biology).

Istoria porumbului 69 ORIGINEA PORUMBULUI, UN MISTER DESLUŞIT Fără doar şi poate, porumbul a contribuit decisiv la răspândirea civilizației în America și este un bun exemplu al modului în care oamenii au modificat semnificativ speciile de plante de-a lungul timpului. Însă până la descoperirea fosilei din Mexic, originile porumbului au fost un mister, deoarece varietăţile moderne nu seamănă cu nici o plantă din flora spontană a zilelor noastre. Alte specii precum mărul sau grâul au la origine soiuri sălbatice care sunt strâns legate de forma lor originală, dar nu și porumbul.

Biologii credeau, până nu demult, că strămoșul porumbului a dispărut cu foarte mult timp în urmă. Asta până când geneticianul George Beadle a descoperit că o specie de iarbă sălbatică, numită teosinte, avea cromozomi identici cu cei ai porumbului. Beadle a sugerat că cele două plante ar putea produce descendenți viabili, ceea ce înseamnă că proveneau, de fapt, din aceeași specie, iar porumbul era doar o varietate domestică.

Era o singură problemă: teosintul nu semăna deloc cu porumbul. Însă Beadle a arătat că, din punct de vedere genetic, ele erau destul de asemănătoare și diferă doar în ceea ce privește patru sau cinci gene specifice. Așadar, era plauzibil ca fermierii timpurii să fi folosit teosinte pentru a crește porumb în urmă cu câteva milenii.

GENELE CARE CONFIRMĂ EVOLUŢIA Din punct de vedere genetic, Tehuacan162 se află undeva la jumătatea distanței dintre primul porumb domesticit, care a apărut în urmă cu aproximativ 9.000 de ani, și tipul de porumb pe care îl mâncăm astăzi.

Nathan Wales și colegii săi au selectat un genom complet care permite oamenilor de știință să studieze îndeaproape materialul genetic și să compare dezvoltarea genelor care duc la această transformare dramatică a porumbului. Astfel, cercetătorii au descoperit noi perspective asupra unei gene numită tga1, responsabilă pentru învelișul dur ca piatra al semințelor de

teosinte. Studiul arată că gena tga1 exista deja în forma sa modernă în ştiuletele de porumb vechi de 5.000 de ani. Acest lucru indică faptul că învelișul semințelor a fost una dintre primele modificări genetice empirice făcute de strămoşii fermierilor.

Dar rezultatele echipei de cercetare au mai dezvăluit că o altă genă, zagl1, se afla şi ea în versiunea originară a porumbului. Această genă influențează modul în care semințele rămân ataşate de ştiulete sau cad când ajung la maturitate. E vechiul conflict între om şi plantă. Cea din urmă vrea să-și răspândească semințele, însă pentru fermieri este mult mai economic dacă acestea rămân pe ştiulete. Gena zagl1 a fost una dintre primele modificate în domesticirea altor culturi, cum ar fi orzul.

•

TEOSINTE, POPCORNUL STRĂMOŞILOR! Există încă multe mistere în jurul evoluţiei porumbului și a modului în care acesta s-a răspândit în întreaga lume. Este curios cum de au început oamenii să mănânce planta de teosinte cu coajă tare? „Când mă uit la poze cu teosinte, mă gândesc de ce ar vrea cineva să mănânce asta? Această întrebare mă ține treaz noaptea”, spune Wales. Răspunsul ar putea fi foarte simplu: au făcut floricele de porumb!

Beadle chiar a testat această teorie și, da, boabele de teosinte arse chiar au gust de floricele de porumb.

Deci, cine știe, se prea poate că porumbul şi-a început evoluţia ca un "pop-teosinte" de care strămoșii noștri se bucurau în timp ce stăteau înghesuiţi în jurul focului!

•

Teosinte este o iarbă sălbatică cu cromozomi identici cu cei ai porumbul. Și chiar dacă cele două plante nu seamănă deloc una cu cealaltă, este plauzibil ca porumbul să fie versiunea domesticită a teosintei

70 Protecția plantelor

RESTURILE VEGETALE: CE GREȘELI FAC FERMIERII! Resturile vegetale sunt benefice solului, aducând un aport suplimentar de elemente nutritive, dar în același timp pot crea multe probleme viitoarelor culturi. Cum le gestionăm corect? un articol de

EMIL GEORGESCU INCDA Fundulea

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

C

unoaștem beneficiile resturilor vegetale provenite de la culturile agricole premergătoare (paie de cereale, tulpini de porumb sau de floarea soarelui, rădăcini, etc): Mențin proporția de materie organică din sol și pot favoriza producerea humusului: Pot aduce în sol anumite cantități de azot și alte elemente nutritive; Pot atenua procesele de eroziune a solului și reduc pierderile de humus.

Cu toate acestea, trebuie să avem grijă să nu cădem în cealaltă extremă, și anume să lăsăm pe câmp o cantitate mult prea mare de resturi vegetale.

• • •

NU-I ECONOMIA CÂT E PAGUBA În ultimii ani, la noi în țară există o tendință de a lăsa pe câmp tulpinile netocate de porumb (sau tocate cât mai puțin). După porumb, în multe cazuri, fermierii seamănă grâu sau orz, dar am văzut și situații când după porumb s-a semănat mazăre.

Scanează-mă!

Prin renunțarea la tocarea resturilor vegetale de la cultura porumbului, fermierii fac o economie cu combustibil și cu uzura utilajelor. În condițiile în care prețurile la carburați se scumpesc pe zi ce trece, această economie pare a fi binevenită. Dar, pe termen lung, s-ar putea ca această economie să se transforme în pagube de recoltă la cultura porumbului atât pentru fermierul care nu a tocat cocenii de porumb, cât și pentru vecini.

EXPLICAȚIA ESTE SIMPLĂ Tulpinile de porumb sunt locul unde iernează larvele sfredelitorului porumbului (Ostrinia nubilallis). Netocând resturile vegetale de la cultura porumbului, practic, fără să ne dăm seama, noi oferim „oportunități pe pâine” pentru larvele acestui dăunător. În primul rând îi oferim un „adăpost pentru iarnă”. Iar dacă iarna este mai ușoară, atunci șansele ca mai puține larve de Ostrinia nubilallis să moară în sezonul rece sunt foarte mari. Mai multe larve de sfredelitor în primăvară înseamnă mai mulți fluturi și, foarte posibil, mai multe ouă depuse în culturile de porumb. Practic, dacă nu tocăm tulpinile de ... ››› 72

Sursa foto: Titan Machinery

Bogăția verde a solului, “aurul negru” al pământului. Resturile vegetale pot spori fertilitatea unui teren!

Larvă de sfredelitorul porumbului în tulpinile netocate de porumb

15-31 decembrie 2021

71

Alege produsele FMC pentru recolte bogate!

Echipa FMC România vă dorește sărbători liniștite și un an nou îmbelșugat! fmcagro.ro

72 Protecția plantelor

O cantitate foarte mare de resturi vegetale în cultura rapiței de toamnă

favoriza insectele dăunătoare, cum ar fi puricii de pământ (Phyllotreta atra) sau al puricilor cruciferelor (Psylliodes chrysocephala). Insectele se pot ascunde sub resturile vegetale în perioadele mai reci sau pe parcursul nopții. Situația am observat-o în toamna acestui an, într-o cultură de rapiță răsărită târziu, abia la finalul lunii octombrie. În primele două decade ale lui noiembrie, speciile de purici amintite se hrăneau din belșug cu plantele de rapiță aflate în primele faze de vegetație (răsărit - faza de 3 frunze, BBCH 10-BBCH 13). Am urmărit îndeaproape sola respectivă, din curiozitate profesională, și am văzut insectele ieșind de sub paiele provenite de la cultura premergătoare (orz) ca să se hrănească cu rapiță, în momentele calde ale zilei (în cele mai multe cazuri, după ora 12).

Pe lângă faptul că rapița a răsărit cu mai mult de o lună și jumătate întârziere, atacul puricilor pare să anuleze și șansele firave de supraviețuire a plantelor pe durata sezonului rece. În cazul de față a fost și o situație atipică, orzul a fost recoltat foarte târziu.

2.

Puricele cruciferelor ascunzându-se în resturile vegetale de orz ››› 70 ... porumb, contribuim, fără să vrem, la creșterea populației acestei specii dăunătoare în următorii ani. Din dorința de a face o economie, putem să ne batem singuri cuie în talpă.

CE PUTEM FACE! Pentru a preîntâmpina creșterea rezervei biologice a sfredelitorului porumbului este recomandabil să tocăm tulpinile de porumb după recoltarea acestei culturi. Combinele moderne sunt prevăzute cu tocătoare și ventilatoare care împrăștie uniform resturile vegetale tocate. Apoi, dacă nu întoarcem brazda, putem toca resturile vegetale printr-o trecere cu utilaje specifice acestei operațiuni.

Este o cheltuială în plus, dar, pe termen lung, putem evita posibilele pagube de recoltă cauzate de atacul larvelor sfredelitorului porumbului.

15-31 decembrie 2021

RAPIȚA, DE 2 ORI ÎN PERICOL O altă situație des întâlnită este cu rapița de toamnă. De cele mai multe ori, premergătoare pentru această cultură sunt cerealele de toamnă (grâu, orz, triticale).

Prea multe resturi vegetale în solele cultivate cu rapiță pot

1.

GHINIONUL FERMIERULUI ÎN CAUZĂ Fermierul nu a arat din cauza secetei, iar cantitatea de resturi vegetale rămase pe câmp a fost mare. După semănatul rapiței, vecinul fermierului a recoltat porumbul, iar peste o săptămână a intrat cu tocătoarea în câmp. Problema este că atunci când a intrat tocătoarea în porumbiște, vântul a dus multe resturi vegetale în sola vecină, cultivată cu rapiță. Mai multe resturi vegetale, mai multe adăposturi pentru speciile de purici dăunători rapiței.

MANAGEMENT RESPONSABIL AL RESTURILOR VEGETALE Pe viitor, problema resturilor vegetale va fi una foarte importantă din 2 motive: 1. Pe de o parte, avantajele acestora pentru sol sunt evidente și au fost demonstrate științific. Pe de altă parte, trebuie să evităm să avem pe câmp o cantitate mult prea mare de resturi vegetale ori să nu le tocăm (cazul tulpinilor de porumb).

2. În condițiile în care prețul inputurilor a crescut, iar în anii următori, numărul de substanțe active disponibile pentru combaterea dăunătorilor culturilor agricole va fi din ce în ce mai scăzut, este important să acordăm o atenție foarte mare măsurilor preventive, una dintre ele fiind managementul resturilor vegetale.

73

Cu ocazia sărbătorilor de iarnă, SAATEN UNION ROMANIA vă urează sănătate, liniște,

prosperitate și recolte din belșug!

La mulți ani!

www.saaten-union.ro www.rapool.ro

CARTOF ŞI PÂINE PENTRU ZIUA DE MÂINE Cartoful este pariul câştigător al lui Darvas Koppany Fulop. Contractul semnat cu o unitate de producere a chipsurilor i-a adus şi anul acesta un confort financiar stabil fermierului covăsnean din Surcea, comuna Zăbala.

„P

ână acum, preţul de 80 de bani (plus TVA) pe kilogramul de cartof, neschimbat în ultimii ani, a asigurat o rată convenabilă de profit. În noile condiţii, însă, în care toate inputurile pentru agricultură s-au scumpit, este necesară o nouă înţelegere contractuală negociată cu procesatorul. Sperăm să primim un preţ de circa 1 leu/kg, pentru că sunt mari costurile de producţie. Cu îngrăşămintele şi motorina, cheltuielile s-au dus în sus cu peste 30 de procente; nu ştim preţurile la pesticide, la sămânţă, dar cu siguranţă că vor avea o creştere semnificativă ce va pune presiune pe profit”, susţine Darvas Koppany Fulop.

UN SEZON AGRICOL SLAB În acest an, a avut în cultură aproximativ 90 de hectare cu cartof, din suprafaţa de 140 ha pe care o lucrează.

Mai bine de 80% din producţie a mers la industrializare.

Pentru el şi firma Agrovezoo, sezonul agricol a fost slab în ceea ce priveşte

15-31 decembrie 2021

un articol de

MARIAN MUȘAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

rezultatele. „Noi am avut probleme, mai ales la cartoful de consum. Chiar dacă recolta a fost de calitate, cantitativ a fost ceva mai scăzută decât ceea ce ar fi putut să fie! Cauza? Pe de o parte seceta, la care s-au adăugat ploile abundente din primăvară, care ne-au întârziat la plantat, şi infestarea culturii cu ciuperca Rhizoctonia solani care a produs deprecierea tuberculilor de cartofi. În final, ne-am închis cu o recoltă medie de 29 tone/ha la cartoful pentru industrializare şi de 36 tone/ha la cel pentru consum”, precizează cultivatorul. Întreaga recoltă de cartof e comercializată prin două firme, una din Târgu Secuiesc şi cealaltă din judeţul Dâmboviţa, care ambalează cantităţi mici pentru magazine. Cartoful pentru

industrializare (chips) este livrat ritmic procesatorului, conform contractelor semnate; nu rămân stocuri peste vară, iar prețul asigură confort financiar.

RESPECTĂ ASOLAMENTUL La ferma din Surcea cultivă şi cereale păioase pentru asolament, iar rapiţa vine în cultură cam o dată la trei ani. În toamna 2021 a semănat grâu pe aproape 50 de hectare. Cultura este răsărită, se dezvoltă normal, nu sunt emoţii la trecerea peste iarnă. Până acum a folosit soiul românesc Arieşeni, însă recolta obţinută de 5-6.000 kg/ha nu a produs destulă satisfacţie. Din acest sezon, s-a aşezat sub brazdă sămânţă de grâu din trei soiuri străine.

Doar suprafaţa cultivată cu cartof este amenajată la irigat. Celelalte culturi mai au de aşteptat, cam un deceniu, după cele mai optimiste prezumţii. În fiecare an aduce din afară sămânţă de cartof pentru circa 70 la sută din necesar, restul de 30% îl produce în loturile semincere ale fermei.

Sursa foto: www.canva.com

74 Jurnal de fermă

Jurnal de fermă 75

AFACERE DE FAMILIE Locaţia Agrovezoo aparţine unei foste ferme mixte: zootehnică (specializată pe creşterea vacilor cu lapte) şi de câmp. În anul 1998 aceasta a fost scoasă la privatizare, fiind preluată de tatăl lui - Koppany Fulop, economist de profesie, împreună cu alţi parteneri. După un timp s-au despărţit şi ferma s-a axat pe producerea cartofului. Din 2011, s-a implicat în afacerea de familie tânărul Darvas, care studiase ştiinţele economice.

UN PREȚ BUN LA ÎNGRĂȘĂMINTE „Am fertilizat doar suprafaţa cu grâu Arnold, în doză 250 kg/ha, deoarece, am reuşit să cumpărăm mai ieftin îngrăşământul complex, la 2.400 lei/tonă, plus TVA. Preţul fertilizanţilor chimici e foarte ridicat, noi încă nu am achiziţionat nimic, chiar dacă o grămadă de firme vin cu oferte de îngrăşăminte cu plata la finalul anului viitor. Ultimul preţ a fost de 3.800 lei/tona, NPK triplu 15, provenit din Austria. Mai aşteptăm”, explică fermierul.

PROIECŢII AMBIŢIOASE ÎNTR-UN VIITOR GRI „Am făcut un proiect european, în valoare de 530.000 euro prin care am achiziţionat maşinile şi utilajele necesare culturii cartofului: combină de recoltat pe două rânduri, maşini de plantat şi de bilonat, două tractoare, instalaţie de erbicidat tractată, încărcător frontal şi o linie de sortare”, declară Darvas Koppany Fulop..

De asemenea, la sfârşitul lunii noiembrie au depus încă un proiect de 300 mii euro (70% fonduri nerambusabile,

30% contribuţie proprie) pentru reutilarea fermei de cultura mare cu semănători, plug, disc, cu încă un tractor (au unul, dar are peste 10 mii de ore de funcţionare) şi echipamente de udare. ”Însă mă gândesc cu groază că preţurile s-au dus foarte mult în sus la utilajele agricole”, spunea tânărul.

150 DE LEI ZIUA DE LUCRU Fermierul are în intenţie să mai cumpere teren, dar şi să aplice tehnologii de tip intensiv pentru a creşte producţia cantitativ şi calitativ pe hectarul cultivat. La lucrările curente angajează forţa muncă din zonă, cu toate că ziua de lucru a ajuns la 150 de lei, fără taxele plătite la fisc. „Vream să irigăm întreaga suprafaţă cultivată cu cartof. Deocamdată, ne folosim de trei instalaţii de udare cu tamburi, însă ne-ar mai trebui cel puţin două. Sursa de apă există, Râul Negru, curge prin apropierea fermei, avem autorizaţie să irigăm din apa curgătoare, dar şi din canalele adiacente sau din braţul mort al râului, atunci când are apă”, încheie Darvas Koppany Fulop.

76 Idei de afaceri

ŞI PAIELE POT ADUCE PROFIT

Creşterea preţului la gazele naturale şi scumpirea lemnului de foc au făcut tot mai atractivă o resursă prea puţin folosită de către fermierii români: producția secundară de la cereale.

Cum pot spori paiele venitul fermei!

A

ctuala criză energetică aduce schimbări majore în multe sectoare de activitate. Sunt foarte căutate sursele alternative pentru energie şi pentru combustibili de foc/încălzire. Aşa cum aminteam într-un articol apărut în numărul trecut al Revistei Ferma, Ilie Marica, fermier din Fălcoiu (Olt), a reuşit să diversifice activitatea societăţii pe care o adiministrează (Agro Roban Roxet Farm SRL) prin construirea unei mini-fabrici pentru produs brichete din paie.

DIVERSIFICAREA PRODUCŢIEI Pentru a valorifica spaţiul de depozitare din fermă, precum şi producţia secundară - paiele - produse pe cele peste 450 ha cultivate cu grâu, Ilie Marica a instalat o mini-fabrică pentru produs brichete din paie, în ferma din Fălcoiu, în urmă cu doi ani, iar de anul acesta a pus în funcţiune şi o fabrică de peleţi în

15-31 decembrie 2021

un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Caracal. Acum, în cele două instalaţii produce brichete şi peleţi doar din paie.

Dar urmează ca şi lucerna produsă în fermă să fie transformată în peleţi.

Diversificarea activităţii în fermă ajută la susţinerea financiară a societăţii, precum şi la utilizarea mai eficientă a forţei de muncă în afara campaniilor agricole.

BRICHETE CU 0,6 LEI/KG Fabrica de brichete din paie lucrează şase zile pe săptămână, câte 18 ore/zi, deoarece are nevoie de o perioadă pentru răcire şi mentenanţă. Pentru buna funcţionare este nevoie de doi oameni/

schimb, deoarece alimentarea cu paie se face manual şi, în acelaşi timp, un alt lucrător supraveghează parametrii de lucru ai instalaţiei. Capacitatea de producţie este de 300 kg de brichete/oră, iar preţul de vânzare este de 0,6 lei/kg.

Brichetele sunt ambalate în saci de 25 kg, personalizaţi.

FABRICA DE PELEŢI Fabrica de peleţi produce cca. 600 kg peleţi/oră, se lucrează 10 ore/zi şi preţul de vânzare al peleţilor este (acum) de 900 lei/tonă. Fabrica de peleţi este mare consumatoare de energie electrică; la preţul actual al curentului electric, cu primele trei tone de peleţi produse sunt acoperite cheltuielile zilnice.

Anul trecut, pe 15 noiembrie, fabrica de peleţi din Caracal a fost montată, după care a fost nevoie de încă un an pentru a obţine toate aprobările şi avizele pentru a o pune în funcţiune.

Idei de afaceri 77

Avem suişuri şi coborâşuri, dar nu am renunțat niciodată şi pentru mine nu există nu pot ILIE MARICA

Fermier din jud. Olt

ACTIVITATEA ESTE PROFITABILĂ Anul acesta, în fema lui Ilie Marica, producţia de paie de grâu a fost de cca.

2,2 tone/ha, la o producţie de 7000 kg de grâu/ha. Acum brichetele sunt vândute drept combustibil pentru foc, iar pentru peleţi sunt discuţii pentru a fi exportaţi spre a fi folosiţi drept aşternut în ferme de cai. Este relativ greu de estimat costul de producţie al paielor, deoarece sunt numeroşi factori implicaţi: balotarea, transportul, depozitarea şi manipularea. Oricum, din calculele făcute de fermier, producţia de brichete şi de peleţi din paie este profitabilă şi va continua să investească în dezvoltara acestei activităţi.

78 Legumicultură

Solariştii nu cunosc odihna nici iarna: recoltează ultimele cantităţi de rădăcinoase și vărzoase, pregătesc spaţiile pentru depozitarea acestora, întreţin culturile semănate în toamnă sau recoltează trufandale.

“A

m semănat între 1 și 10 octom­ brie şi am transplantat la înce­ put de noiembrie câteva mii de fire de răsad. Sperăm ca de Crăciun să avem recoltă de trufandale. Plantele ar trebui să reziste până la ­5 grade C; dacă nu, mai învelim o dată solarul”, ne­au declarat Adriana și Andrei, doi tineri care în urmă cu cinci ani s­au mu­ tat la Macea, jud. Arad, unde s­au pus pe cultivat legume ecologice (400 mp de solarii şi grădină pe câteva hectare). La această dată, în spaţiul protejat se dez­ voltă culturile de salată, gulii, broccoli, conopidă mov, spanac şi ridichi.

CE SOLUȚIE FOLOSIM! Sulfatul de cupru previne şi tratează diferite infecţii fungice, distrugând în plus și insectele, larvele şi ouăle acestora. Soluţiile de sulfat de cupru pot dezinfecta solul şi chiar seminţele de legume. „Pentru dezinfectarea spaţiilor de cultură (scheletelor şi interioa­ relor) se amestecă 100 g de sulfat de cupru în 10 litri de apă şi se spală bine. Pentru sol, se prepară o soluţie din 50 g de sulfat şi 10 litri de apă cu care se aplică 2 litri/mp”, susţine Aurel Lupu (foto), legumi­ cultor din Matca.

15-31 decembrie 2021

un articol de

MARIAN MUŞAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

PREGĂTIREA SOLARULUI PENTRU IARNĂ ÎN 7 PAŞI Însă nu toţi legumicultorii îşi permit culturi de…Crăciun! Majoritatea pregă­ tesc solariile pentru iarnă... astfel: 1. Adună resturile vegetale într­un spa­ ţiu pentru compostare; 2. Scot folia de mulcire; 3. Dezafectează instalaţia de picurare; 4. Pregătesc terenul pentru viitoarele culturi; 5. Fac aprovizionarea cu: turbă, mra­ niţă, nisip, pământ de ţelină etc. pentru producerea răsadurilor. Aceste mate­ riale vor fi dezinfectate şi depozitate până în momentul utilizării lor; 6. Fac aprovizionarea cu gunoi de grajd, în platforme.

7. Dezinfecția începe cu structura și învelișul serei/solarului prin pulveriza­ rea substanţei, astfel ca aceasta să distrugă toate depozitele de dăunători!

Timp de două­trei zile, spaţiul se va închide. Apoi se dezinfectează uneltele cu care se lucrează în solar, folia de mulcire, dar mai ales instalația de iri­ gare, pe exterior şi pe interior!

3 METODE DE DEZINFECTARE A SOLULUI Împrăștierea unor substanțe chimice și introducerea lor la 15 și 30 cm adâncime, după care spa­ ţiul se sigilează pentru câteva zile.

Condiţii: temperatura să fie de peste 6°C, iar umiditatea: aproximativ 60% față de cea din timpul producției; Stropirea solului cu o soluție pe bază de formol; după care se acoperă cu folie și se sigilează spaţiul pentru câteva zile; Sterilizarea solului cu abur fier­ binte, la 135­140°C, timp de 5­6 ore, asigurându­se o temperatură de 80°C la 30 cm în sol.

După aceea solul se afânează, sera/ solarul se aerisește şi se lasă două săptămâni în repaus.

1.

2.

3.

DEZINFECTAREA NEREUŞITĂ Pregătirea necorespunzătoare a solului; Aplicarea cantităţii insuficiente de produs şi/sau încorporarea defec­ tuoasă în sol; Lipsa acoperirii cu folie; Necurăţirea exemplară a resturilor vegetale rămase din cultura ante­ rioară; Introducerea de sol infestat în seră/solar (pământ de pădure la repicarea răsadurilor).

• • • • •

79

80 Horticultură

DORU PETRICICĂ, FERMIER „MADE IN ROMANIA” Doru Petricică, din Vădăstriţa, jud. Olt, este câştigătorul concursului „Made in Romania”, lansat de Malagrow la începutul acestui an, pentru a susţine producătorii agricoli români şi tehnologiile inovatoare.

D

oru Petricică face agricultură din 2015, după ce a lucrat opt ani în Marea Britanie, într­o fermă hor­ ticolă. Cu banii şi experienţa acumulate acolo şi cu cunoştinţele din facultatea de la Craiova, a hotărât să se întoarcă în România şi să facă agricultură la el acasă, unde părinţii săi aveau deja un solar de 1.300 mp. A investit o parte din bani ca să extindă afacerea familiei, iar în 2016 a accesat şi un proiect cu fon­ duri europene pentru tineri fermieri, în valoare de 40.000 euro, şi a reuşit să crească suprafaţa cu solarii cu 2.000 mp. Apoi, din fonduri proprii s­a mai extins cu peste 2.000 mp de solarii.

Acum lucrează puţin peste 7 ha de teren, din care 6.600 mp sunt solarii. Pe restul pune grâu şi porumb. Are 10 so­ larii, de la 400 mp la 2.000 mp, în care cultivă tomate Zadurella şi Sandoline, ardei kapia Kaptur şi Kaprima şi ardei gras Maradonna şi Blancina.

15-31 decembrie 2021

un articol de

MALAGROW mai multe pe această temă www.malagrow.ro/made-in-romania

5 KG PE PLANTĂ LA TOMATE ŞI 2,5-3 KG PE PLANTĂ LA ARDEI Tânărul fermier din Olt spune că s­a orientat spre cele trei culturi pentru că „ăsta este specificul zonei”. Anul aces­ ta vrea să încerce şi salată verde, pen­ tru care a început semănatul în solar la jumătatea lunii decembrie. În 2021 a recoltat în jur de 5 kg pe plantă la tomate şi 2,5­3 kg pe plantă la ardeiul gras şi kapia. Cea mai profi­ tabilă cultură i se pare cea de tomate.

Cea mai mare producţie a fost de aproape 25 kg/mp, într­un singur ci­ clu. De anul viitor, va avea 3.300 mp cu tomate. „Până acum am mers cu ciclu lung la roşii, dar, de anul viitor, o să merg cu un singur ciclu scurt, până la jumătatea lui iulie, apoi pun ardei kapia”, spune Doru Petricică. În 15­20 ianuarie începe semănatul, plantează după 15 martie şi recoltează primele roşii la sfârşitul lunii mai. „CEL MAI IMPORTANT E RĂSADUL, APOI CUM ÎNGRIJIM ŞI HRĂNIM” Cum a reuşit să obţină aceste pro­ ducţii? De doi ani, Doru Petricică uti­ lizează în ferma sa tehnologia şi pro­ dusele Malagrow, de la producerea răsadurilor, până la recoltat. „Cel mai important este răsadul, apoi, cum îngri­ jim şi hrănim plantele”, spune tânărul legumicultor din Olt. Acesta produce anual 33.000­35.000 de răsaduri.

Sursa foto: www.canva.com

Horticultură 81

MESAJ PENTRU TINERI Doru Petricică, tânăr legumicul­ tor din judeţul Olt, are u mesaj clar pentru tinerii care vor să se apuce de agricultură : „În primul rând, să aibă răbdare, iar dacă au răbdare, vin şi beneficiile. Să fie încrezători că se poate trăi din agricultură, să se gândească şi cum produc şi unde vând marfa, dar să se fie conştienţi că nu se pot îmbogăţi peste noapte din agricultură”.

DOAR PRODUSE OMOLOGATE „La răsaduri folosim turba M­Peat; la erbicidare, pentru a reduce efec­ tele stresului cauzat plantelor, am folosit Megafol; la plantat, la prima irigare ­ Radifarm, pentru rădăcini pu­ ternice. După o săptămână de la plan­ tat, aplicăm îngrăşămintele din gama Master, în diferite combinaţii de azot, fosfor, potasiu, în funcţie de faza de dezvoltare a plantelor. De exemplu, Master 15.5.30 ajută floarea. Apoi, după ce planta leagă, aplicăm pe rând, de două ori, Master 20.20.20, apoi, o dată, Master 15.5.30 şi tot aşa, până înainte de recoltat”, explică Doru Petricică.

A mai folosit şi biostimulatorii MC Cream şi Benefit, precum şi noul produs NanoTac, un adjuvant care are efect in­ secticid, atât în solar, cât şi la cultura de grâu, împotriva afidelor spicelor de grâu.

Folosim doar produse omologate şi mergem după o reţetă impusă de Mega Image. Totul e controlat, se fac teste de sol, de apă, pentru reziduuri”, adaugă tânărul legumicultor.

ALĂTURI DE FERMIER, PAS CU PAS Doru Petricică spune că a aflat de produsele Malagrow de la Gabi Dănciulescu, care acum este director comercial Malagrow România, şi folo­ seşte doar produsele lor din mai multe motive: „Mi s­au părut mai bune pro­ dusele decât cele pe care le foloseam înainte, plus că relaţia cu cei de la Malagrow este foarte bună. Vin în fer­ mă, ne dau sfaturi, produsele ajung foarte repede, când avem vreo proble­ mă, îi sunăm şi le povestim şi ne spun ce produs să aplicăm”.

CEA MAI GREA PARTE, VÂNZAREA Tânărul legumicultor susţine că cel mai greu pentru el a fost partea de vân­ zare a producţiei. Acum doi ani a intrat în programul „Gusturi româneşti” de la Mega Image. Supermarketul acceptă tomate de minimum 3 cm diametru, ardei gras de minimum 5 cm diametru, iar ardei kapia de minimum 14 cm lun­ gime. Mai vinde o parte din producţie şi unui depozit engross din zonă, iar ce nu se încadrează în aceste dimensiuni, duce la piaţa de gros de la Bucureşti sau din Pucheni.

Scanează-mă! Și tu poți deveni fermier „Made in Romania” alături de Malagrow!

Beneficiază de expertiza specialiștilor companiei!

82 Viticultură și vinificație

DIN TAINELE ŞI „PĂCATELE” VINULUI

La români, plăcerea de a prepara vinul pe care să­l servească prietenilor cu mândrie nu a dispărut, cum nu a dispărut nici metoda tradiţională de vinificaţie. Iată câțiva paşi pentru producerea unui vin de calitate!

L

a această dată, fireşte, în multe gospodării ţărăneşti încă mai bol­ boroseşte ori stă la limpezit, voios şi neastâmpărat, vinul tânăr.

Povestea a început cu culesul stru­ gurilor, selecţionaţi (prin înlăturarea boabelor bolnave sau alterate) ,des­ ciorchinaţi şi zdrobiţi în căzi de lemn, în maxim 6­8 ore de la recoltare. Mustul a fost pus la fermentat în butoaie de ste­ jar curăţite cu grijă, să nu miroasă a mu­ cegai sau oţet; să nu capete binecunos­ cutul miros de doagă!

3 REGULI CE TREBUIE RESPECTATE CU SFINŢENIE: Butoiul nu se umple complet, trebuie lăsat loc de fermentaţie; altminteri se va scurge afară; Folosirea unei „fierbătoare” ­ adică un fel de supapă unisens ce per­ mite eliminarea gazelor de fermentaţie din butoi şi interzice accesul oxigenului; Spaţiul de depozitare a butoaielor să fie extrem de bine aerisit! În tradiţia populară, mustul se ţine cu tescovina 10­12 zile, iar unii „viticul­ tori” de ocazie îl lasă şi până la deprimă­ vărare. „Nimic mai greşit! Mustul se tra­ ge din tescovină imediat (sau cel mult în 48 de ore). Fermentaţia cu boştina introduce în vin substanţe şi arome nedorite”, susţine Nicu Calmuc, direc­ tor tehnic SCDVV Tg. Bujor, Galați.

1.

2.

3.

CE TREBUIE ŞTIUT DESPRE VIN! Pentru a se transforma în vin, mustul are nevoie de o lună­două să fiarbă de 16­22°C (pentru strugurii albi) şi la 22­28°C pentru cei roşii;

•

Scanează-mă!

Află care sunt secretele unui vin bine făcut de la recoltarea strugurilor până la degustare!

Ce recomandă specialiștii BASF!

15-31 decembrie 2021

•

Sub 15°C, drojdia nu va mai fermenta, iar zahărul nu va fi procesat în alcool; Când stă din fiert şi se depune droj­ dia, se va trage în alt butoi şi se va lăsa să se matureze; Maturarea se poate întinde de la 40 până la 380 de zile; Vinul se toarnă în sticle care se umplu până aproape de dop, se închid etanş şi se lasă în spaţii uscate, întunecate şi răcoroase, de până la 15°C. Vinurile albe şi roze se pot stabiliza cu conservanţi alimentari pe bază de

un articol de

MARIAN MUȘAT

•

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

• • •

metabisulfit de potasiu şi dioxid de sulf, iar pentru limpezire cu bentonită; La vinurile roşii se recomandă con­ servarea cu bioxid de sulf, metasulfit de potasiu şi limpezirea cu gelatină oeno­ logică.

•

Viticultură și vinificație 83

1. Casarea (oxidazică sau brună, proteică, metalică, albă, albastră, cuproasă); 2. Floarea vinului; 3. Oţețirea; 4.Manitarea (borșirea); 5. Amăreala; 6. Aciditatea scăzută; 7. Lipsa concentraţiei alcoolice; 8. Băloşirea; 9. Gustul neplăcut din cauza folosirii unor butoaie insuficient curăţate.

PONTUL SPECIALISTULUI JIDVEI: “Este foarte important ca după ce se trage vinul, vasul să se țină tot timpul plin. Ați băut 5­10 litri, ar fi indicat să trageți vinul într­un vas mai mic care să fie plin tot timpul. Dacă aveți un

butoi de 50 litri și un an întreg trageți vin și consumați din el, după cinci luni, ce mai rămâne pe fundul butoiului nu mai are calitatea vinului de la început”, sus­ ţine Marius Vasiu, tehnolog la Cramele Jidvei.

PĂSTRAREA MUSTULUI Pentru “tăierea” mustului se adaugă, în timpul fierberii, trei aspirine la litrul de must limpede, după care se va lăsa să se răcească şi se va turna în vase care se închid etanş.

Mustul se mai poate ţine în pet­uri umplute cam 90% (să nu explodeze) şi introduse în congelator.

CEL PUŢIN 3 PRITOCIRI Pritocul implică eliminarea sedi­ mentelor şi transvazarea vinului, droj­ dia rămânând în primul butoi. Tragerea vinului de pe drojdie se face imediat după fermentaţie, la 2­3 săptămâni

Sursa foto: www.canva.com

CELE 9 „PĂCATE” ALE VINULUI

după ce mustul este lăsat să dospeas­ că. Pritocul al treilea se face la depri­ măvărare, dacă mai rămâne ceva în butoi!

Toate uneltele folosite în prepararea vinului (sorburi, furtunuri, pompe, pâl­ nii, găleţi, vase de aerisire, recipiente, mustuitoare, zdrobitoare…), vase, toa­ te trebuie să fie din lemn, plastic sau inox, bine curăţate, spălate înainte de utilizare.

TRATAREA BUTOAIELOR CU FUM DE PUCIOASĂ După cum explică directorul tehnic al staţiunii Bujoru, se introduce o pan­ glică de pucioasă aprinsă, legată de o sârmă bine fixată, în butoiul în care ur­ mează să se transfere vinul. Foarte im­ portant este ca butoiul să fie închis er­ metic, astfel încât fumul de pucioasă să distrugă toate ciupercile, mucegaiurile, microrganismele dezvoltate în interior.

Fumul are efect optim după 4­12 ore, în funcţie de capacitatea vasului.

Sursa foto: www.canva.com

84 Horticultură

O POVESTE CU CĂTINĂ DERULATĂ MAI... CĂTINEL!

Gălăţeanul Adrian Leica, un tânăr ofiţer de cursă lungă, a tras nava la Malu Alb, satul natal, ca să cultive cătină.

Acum proiectul de înființare a unei capacităţi de depozitare şi prelucrare a fructelor va fi încheiat. un articol de

MARIAN MUȘAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

P

ovestea a început în urmă cu cinci ani, în condiţii nu tocmai fireşti, chiar cu accente tragice. „Sunt marinar, profesie ce îmi asigură un anumit suport şi confort financiar, dar, fiind tânăr, în ale tinereţii valuri, nu prea am economisit banii, adică munceam ca să am ce cheltui! În anul 2012 am avut un accident de maşină, în urma căruia am suferit destul de mult.

După ce am dat cu capul în copac cu un ATV şi am stat vreo două săptămâni în comă, am realizat că la un moment dat trebuie să fac ceva care să­mi configu­ reze siguranţa viitorului, atunci când nu voi mai putea să navighez”, ne­a declarat Adrian Leica, întos recent

15-31 decembrie 2021

dintr­un voiaj în Marea Caraibelor.

Aşa că s­a orientat către cătină pentru că, îşi zicea el, „această cultură nu suferă de nicio boală mai acătării, e un boschet ce nu trebuie prea mult în­ grijit!” Nimic mai fals!

GĂSIREA UNUI CONSULTANT La început a cumpărat şase hectare în câmp lângă o pădure de stejar, la 3 km distanţă de sat. Apoi, a trebuit să amenajeze calea de acces pe un teren accidentat. Apoi s­a hotărât să facă un proiect pe fonduri europene. Adrian Leica susţine că a găsit numai con­ sultanţi şi proiectanţi „lipsiţi de idei, habarnişti! De­abia cu al treilea con­ sultant am reuşit să­l finalizez şi să duc investiţia până la capăt!”

PROIECT DE PESTE 800.000 DE EURO În anul 2016 a depus proiectul. „Am avut mare noroc că au rămas bani de cheltuit şi a fost lansată o extrasesiune

care a aprobat proiectele rămase. În 2017 am semnat contractul de finanţare pentru 670.000 de euro! Este vorba despre construcţia unei moderne hale cu capacităţi de condiţionare şi proce­ sare a cătinei, echipată cu toate dotări­ le necesare. Proiectul trebuia finalizat în 2020, însă problemele de proiectare au cerut fonduri suplimentare; în lipsa lor, s­a prelungit execuţia.

Acum aştept ca instalaţia frigorifică să intre în probe tehnologice şi odată cu ea să finalizez proiectul. Valoarea totală a investiţiei s­a ridicat la peste 800.000 de euro”, explică gălăţeanul.

MATERIAL SĂDITOR INFESTAT Potrivit spuselor lui, plantaţia a fost înfiinţată din fondurile proprii.

“Am cumpărat circa 14.000 de butaşi (2.200/hectar) de la un furnizor din ţară, cu 1,8 euro bucata, plus TVA. În primul an de la plantare mi s­au us­ cat 20% dintre butaşi. Eu nefiind de

Horticultură 85

Nu am avut experienţă şi nici nu am avut pe cineva care să mă sfătuiască şi să-mi spună cât mai multe lucruri despre tehnologie, despre gama de maşini şi utilaje cu care ar fi trebuit să dotez ferma ADRIAN LEICA

Tânăr cultivator de cătină

meserie, nu am ştiut că era vorba de fuzarioză! Cu terenul, cu materialul genetic, cu celelalte lucrări de început, m­au costat 70­80.000 de euro”, a explicat fermierul.

Pe partea de utilaje, fermierul a achiziţionat un tractor, un încărcător autonom multifuncţional, o remorcă, un plug, un disc şi o tocătoare cu pal­ pator.

RECOLTĂ CU PROBLEME Problemele s­au ţinut lanţ. „În 2019 am recoltat primele cantităţi de cătină.

Mai... cătinel! Singurul depozit frigorific

care coboară temperatura sub minus 30 de grade Celsius l­am găsit la Brăila.

După primul drum am renunţat, deoare­ ce costurile au fost foarte mari, iar efi­ cienţa economică zero! Atunci mi­am zis că decât să muncesc degeaba, mai bine stau degeaba!”, precizează horti­ cultorul. Astfel că producţia de cătină a rămas pe câmp.

PLANTAȚIE INFECTATĂ În anul următor (2020), s­a ivit o altă problemă! „Fructele neculese au muce­ găit şi au transmis o boală arbuştilor fructiferi. Când am văzut lucrul ăsta, am tăiat totul în verde, ca să distrug fo­ carele de infecţii! În luna septembrie ar fi trebuit să recoltez cătina, anul fiind foarte bun, însă nu am finalizată hala de depozitare şi instalaţia frigorifică.

Abia anul viitor voi aduna fructele de cătină ca la carte”, explică gălăţeanul.

CĂTINA ARE PREŢ BUN „La suprafaţa pe care o cultiv, ar trebui să obţin cam şase­şapte tone de cătină la hectar, deci, în total cam 35­40 tone. Am fost contactat de Aso­ ciaţia Bio Cătina, care voia să fac con­ tract la 8 lei/kg pentru întreaga canti­ tate. La acest preţ îmi convine să vând, că­mi acoper costurile de producţie şi­mi rămân şi ceva bănuţi”, susţine Leica. În plantaţia de cătină de la Malu Alb lucrările de îngrijire pot fi realizate cu utilajele mecanizate (circa 90%), mai puţin recoltarea, unde vor fi folosiţi zilieri. „Am văzut o combină de recoltat germană la 400.000 euro, dar nu ren­ tează s­o cumpăr. Ar trebui să fie achi­ ziţionată printr­o asociaţie de profil; dar trebuie spus că în judeţul Galaţi sunt doar doi cultivatori de cătină”, precizează Adrian Leica.

CĂTINA E PROFITABILĂ. MIT SAU ADEVĂR? Culturile de nişă aduc profit fru­ mos în fermă? Pe internet circulă tot felul de articole privind rentabi­ litatea culturilor de afin, mur, cătină, şi multe altele, încât ai crede că te îmbogăţeşti rapid şi fără prea mare cheltuială. Care sunt piedicile, riscu­ rile unei afaceri de nișă la început de

drum? Merită sau nu să investești în cătină? Iată ce ne spunea cândva despre afacerea cu cătină Florin Niculescu ­ Director Executiv Bio Cătina România, cea mai mare cooperativă agricolă de profil!

86 Utilaje agricole

Mai mult decât o combină, un sistem de recoltare Au trecut 3 ani de la apariția primei combine IDEAL pe câmpiile din România. Între timp am trecut peste sezoane agricole extreme, însă 9T-ul de la Massey Ferguson a rămas la fel de fiabil și eficient.

M

arin Nedu, managerul fermei Miracom din comuna Căzănești, jud. Ialomița, este primul dețină­ tor al combinei Massey Ferguson IDEAL 9 din țara noastră, pe care a achizițio­ nat­o în vara anului 2019 de la General Leasing, actuala Sigma Romania. După 500 de ore de lucru și 1500 de tone recoltate, spune că „rezultatele au de­ pășit așteptările”, chiar dacă inițial avea unele îngrijorări: „A fost o investiție mare, de aproape 500.000 de euro, și aveam unele emoții. Acum, după două campanii și jumătate, căci 2020 a fost foarte slab și nu prea am avut ce re­ colta, pot spune că a atins parametrii pe care îi doream și chiar i­a depășit”, a declarat fermierul.

AGRICULTURA CA STIL DE VIAȚĂ Marin Nedu cultivă cereale păioase, porumb, rapiță și floarea soarelui pe 1.700 ha și este unul dintre cei mai ex­ perimentați fermieri din România. După absolvirea facultății de Agronomie în 1976 a lucrat în mai multe exploatații de stat, iar în 1992 și­a înființat propria

15-31 decembrie 2021

un articol de

DANIEL PLĂIAȘU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

fermă pe care a dezvoltat­o și a optimi­ zat­o pe parcursul a aproape trei dece­ nii, ajungând la producții medii, în ulti­ mii ani, de 7­8 t/ha la grâu și 9­10 t/ha la porumb, în teren neirigat.

MF IDEAL 9T: 3 SEZOANE, 3 PUNCTE DE REPER Marin Nedu a ales combina IDEAL după ce a avut ocazia să o vadă la o demonstrație în Cehia, impresionat fiind de calitățile acesteia (cel mai mare bun­ căr ­ 17.100 litri, cea mai mare viteză de descărcare ­ 210 l/sec., cel mai lung ro­ tor și cea mai mare suprafață de sepa­ rare ­ 4,84 m). „Aveam în plan să îmi iau o combină mai mare, să le înlocuiesc pe cele vechi. Imediat după expoziție am și comandat­o, iar apoi am verificat la noi în fermă specificațiile ei: am pus­o

într­o solă de 60 ha și am făcut 500 de tone într­o zi. Mi­am dat seama că toți parametrii descriși de producător sunt reali, singurul lucru este să ai ce să îi dai de făcut, să o pui la treabă”, explică fermierul.

După mai multe sezoane de recoltat, inginerul agronom consideră că există trei puncte forte ale acestei combine: capacitățile tehnice, calitatea lucrărilor de treierat și dotările, în special cele electronice, care reduc necesarul de mentenanță. „ÎNLOCUIEȘTE TREI COMBINE” Dotată cu un motor MAN de 15 litri și 647 CP, combina IDEAL 9T din dotarea firmei Miracom a avut un consum me­ diu de 1,5­1,8 litri/tonă, la o viteză de lucru de 2­7 km/h, în funcție de cât de bogată a fost cultura. „Pare mult, dar trebuie să ne gândim că la aproape 650 CP ea are consumul uneia de 300­400 CP și o capacitate de treierat cu mult peste”, ne­a asigurat fermierul. În plus, conform lui Marin Nedu, vi­ teza mare de descărcare a buncărului

Utilaje agricole se traduce printr­un timp redus al transferului: „parcă zici că i­a rupt fun­ dul, la 17.100 de litri, adică 14­15 tone încărcătură, umple o remorcă în 80­90 de secunde. Practic nu stai să descarci”.

Comparativ, înainte de achiziția combinei IDEAL, pe aceeași suprafață erau folosite trei combine de 370 CP, fiecare cu costurile ei și fiecare nece­ sitând un operator, în condițiile în care există o lipsă a forței de muncă în agricultură.

BATERE LUNGĂ ȘI CALITATE BUNĂ A RECOLTĂRII Combina MF IDEAL 9 are nu mai puțin de 36 de senzori care gestionează întregul flux de producție: de la gura de alimentare, la sistemul de batere și până la buncăr sau la melcul de des­ cărcare. „Interesant este că analizează calitatea boabelor, are niște senzori și o cameră video care îți trimite pe tabletă, la fiecare câteva secunde, datele de recoltare din buncăr. Reglajele se fac automat în funcție de cultură. Să zicem că recoltezi grâu, ea își ajustează sin­ gură parametrii în funcție de densitatea culturii, de sistemul de batere ș.a.m.d.

La mine pierderile sunt aproape zero, pentru că bobul nu este agresat în ro­ tor”, a declarat Marin Nedu.

De altfel, unul dintre elementele specifice combinei IDEAL este proce­ satorul cu elice duble, care generează

o forță centrifugă mare la turații mai mici, datorită lungimii de 4,84 m a roto­ rului și a suprafeței efective de treie­ rare de 1,66 mp. După cum afirmă fer­ mierul ialomițean, combina realizează „o prelucrare mai blândă, cu mai puțină spărtură a boabelor”.

MENTENANȚĂ FACILĂ ȘI DOTĂRI ADAPTATE FERMEI Alături de funcția „IDEALharvest”, ce permite autoreglarea electronică a funcțiilor combinei în tipul lucrărilor, modelul 9 de la Massey Ferguson vine și cu sistemul de telemetrie și diagnoză digitală MF Connect. „E un sistem care permite realizarea multor elemente de mentenanță și diagnoză la distanță prin intermediul aplicațiilor. Se poate ve­ dea în timp real dacă există o eroare la combină sau dacă operatorul face ceva greșit. Orice problemă apare la com­ bină, este trimisă automat și la service”, ne­a declarat Cristi Manole, manager zonal Sigma România.

Poziția este împărtășită și de Marin Nedu, care consideră că, odată cu auto­ matizările și sistemul digital de lucru și mentenanță, „IDEAL 9 este mai mult decât o combină..., este un întreg sis­ tem de recoltare”. În egală măsură, headerele s­au dovedit deosebit de utile în practica de zi din câmp. Modelul Power Flow pen­ tru păioase (10,7 m), cu care combina e

echipată din fabrică, este adaptat atât pentru cereale, cât și pentru rapiță și permite o alimentare uniformă pe toată lățimea headerului datorită bandei ce trage materialul către șnec.

La porumb și floarea soarelui, Marin Nedu a optat pentru un header OLIMAC Drago GT pe 12 rânduri, tot de la Sigma România, datorită transmisiei pe pinioni care îl face mult mai ușor de întreținut, dar și datorită celor două tocătoare pentru coceni.

ANUL NOU CU UN TRACTOR NOU În 2022, Marin Nedu intenționează să achiziționeze un nou tractor Massey Ferguson, de 400 CP, tot de la Sigma România. „ Pe George Păun îl știu de peste 15 ani, de când a început munca la General Leasing și la fel și pe Cristi Manole, care este cumva juniorul echi­ pei. Eu colaborez cu ei de aproape 30 de ani și pot să spun că e o relație ba­ zată pe profesionalism și încredere: dacă am avut nevoie de un utilaj, toată documentația s­a făcut foarte rapid; dacă au fost probleme tehnice, cei de la service au intervenit imediat”, a afirmat fermierul.

DATE DE CONTACT

B­dul Ficusului, nr. 8, apt. 2, Sector 1 Bucuresti Romania T: + 40 21 233 10 64; office@saracakis.ro; www.saracakis.ro

87

88 EIMA 2021

Inovația anului la utilajele complet electrice

E-Sprayer

INOVAŢII EIMA 2021

Premiate la EIMA 2021, E­Sprayer­ul şi E­Mulcher­ul sunt primele utilaje complet electrice care folosesc ca unică sursă de energie un generator montat pe tractor şi acţionat de priza de putere.

C

onceptul inovator de "electrifi­ care" a sistemului implement­ tractor a fost realizat ca urmare a colaborării dintre departamentele de cercetare și dezvoltare ale companiilor NOBILI și CNH Industrial ­ Technology.

Utilajele nu au arbori cardanici, trans­ misii hidraulice (pe ulei) sau cutii de viteze.

E-SPRAYER-ul este echipat cu două motoare electrice, unul pentru pompă și unul pentru grupul de ventilatoare și dispune de un sistem de dozare au­ tomată care comunică cu tractorul şi este controlat prin sistemul ISOBUS.

•

Scanează-mă!

Testele din teren au arătat o reducere a consumului de combustibil/hectar de până la 34% cu E-Sprayer-ul și de până la 31% cu E-Mulcher-ul

15-31 decembrie 2021

un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Rotația ventilatorului este reglabilă în funcție de nevoile de lucru. În plus, inversarea mișcării paletelor permite curățarea zonei de admisie de frunze sau resturi vegetale, care în unele ca­ zuri pot obstrucționa fluxul regulat al ventilatoarelor.

E-MULCHER­ul este echipat cu un motor electric pentru rotor și cu două braţe articulate care permit deplasarea capului de tăiere în poziția de lucru. Efi­ ciența sistemului tractor­implement se îmbunătățește semnificativ graţie elec­ trificării, iar absenţa prizei de putere mecanice permite viraje mai strânse.

•

Încă din 1986, cu prilejul EIMA, FederUnacoma a sponsorizat un concurs pentru acordarea de premii şi menţiuni care să pună în valoare produsele inovatoare în ceea ce privește calitatea producției, sigu­ ranța și durabilitatea mediului.

Inovațiile EIMA 2021 pot fi vizualizate accesând codul QR alăturat!

EIMA 2021 89

HORIZON ALPEGO Alpego a câștigat premiul pentru inovație tehnică la EIMA 2021 (Bologna) cu Horizon ­ dispozitivul de auto­aliniere la capetele de dis­ tribuție a semințelor și/sau a îngrășămintelor. În cazul terenurilor în pantă, semănăto­ rile se înclină și, prin urmare, capul de dis­ tribuție, legat de semănătoare, generează o aprovizionare neregulată pe rânduri, dozând mai mult produs spre ieșirile inferioare.

Sistemul premiat poate fi montat pe semănătorile pneumatice şi constă într­un dis­ pozitiv electromecanic care menține constant

SRX 5800/6800 TORA Produse de Antonio Carraro SpA, tractoarele specializate SRX 5800/6800 Tora (52 şi 68 CP), la fel ca și seriile anterioare, au dimensiuni reduse, chiar dacă motorul este echipat cu filtru DPF, respectă reglementările privind emisiile Stage­V și are mai multă putere. În plus, tractorul articulat are un circuit hidraulic performant, tracţiune reversibilă și poate fi echipat cu cabină.

Acest tip de tractor permite meca­ nizarea lucrărilor în terenuri greu accesibile. Configurația în consolă a motorului, șasiul ACTIO și tracțiunea integrală cu roți izodiametrice garantează o poziție stabilă în orice condiții.

Scanează-mă!

Tractorul SRX 5800/6800 Tora poate opera în siguranţă în pantă şi întotdeauna cu tracțiune constantă.

Pentru detalii, accesează codul QR!

în poziție orizontală capul de distribuţie a seminţelor, indiferent de înclinarea terenului, asigurând astfel uniformitate în distribuția semințelor la semănătorile pneumatice.

Optimizarea uniformității distribuției are numeroase avantaje agronomice, inclusiv re­ ducerea riscului de supradozaj.

Scanează-mă!

Sistemul Horizon este în faza de prototip iar Alpego doreşte implementarea lui pe întreaga lor gamă de semănători. Vezi cum funcționează!

90 Utilaje agricole

TÂNĂR ROMÂN, PREMIAT LA BURSELE “HELMUT CLAAS” Samuel Merticariu, student la USAMVB din Timişoara, este câștigătorul unuia dintre premiile internaționale “Helmut Claas” 2021, pentru inovațiile pe care le-a implementat pe celebrul ”roboțel autonom Banat”.

R

ecent, în Germania a avut loc Ce­ remonia de decernare a premiilor “Helmut Claas” 2021 studenţilor în domeniile științelor și ingineriei agri­ cole de la universităţi de prestigiu din Europa.

Anul acesta, câștigătorii burselor mari Helmut Claas au fost prezenți fizic la ceremonia de la Harsewinkel, unde și­au susținut fizic proiectele de diplomă. Câștigătorii premiilor interna­ ționale “Helmut Claas” şi “Bonus” au par­ ticipat în sistem “online”.

CINE ESTE ROMÂNUL PREMIAT DE FUNDAȚIA CLAAS! Samuel Merticariu, student la USAMVB „Regele Mihai I al României” din Timişoara, specializarea „Maşini şi instalaţii pentru agricul­ tură şi industrie alimenta­ ră” ­ Facultatea de Agricul­ tură, a câștigat unul dintre premiile internaționale oferite de Fundația Claas.

un articol de

SORIN-TIBERIU BUNGESCU USAMVB Timișoara

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Tema lucrării de diplomă cu care a im­ presionat juriul a fost introducerea unor inovații și îmbunătățiri pe partea meca­ nică la robotul autonom pe care Echipa de Roboţi Autonomi „BANAT” îl vor pre­ zenta anul viitor la cea mai mare com­ petiție de roboţi autonomi pentru agri­ cultură din Europa, „Field Robot Event”.

Noul robot este dotat cu o trans­ misie funcţională cu 4 motoare, față de vechiul model, care era dotat cu 2 motoare. De asemenea, s­au făcut schimbări majore la șasiu, la transmisiile cu roţi dinţate, la spaţiul pentru depozitarea acumulatorilor, etc. Sursa de alimentare este asigurată de un acumulator prevăzut la fiecare motor. Cei patru

acumulatori sunt conectați la placa de comandă Arduino, care la rândul ei ali­ mentează fiecare motor.

CE A APRECIAT JURIUL! Câteva dintre criteriile care au stat la baza selectării proiectului de diplomă al lui Samuel Merticariu au fost: Inovare în domeniul roboților pentru agricultură; Bune cunoștințe de mecanică, de au­ tomatizare și informatizare în domeniul tehnologiei agricole, precum și în do­ meniul construcției de mașini agricole și roboți pentru agricultură; Originalitate; Buna pregătire în domeniul inova­ ției și construcției roboților pentru agricultură.

Samuel Merticariu s­a remarcat încă din perioada studenţiei prin implicarea în diverse proiecte în cadrul Pavilio­ nului de Mecanizare "George Bungescu" din cadrul Facultăţii de Agricultură a USAMVB. S­a angajat încă din facultate în cadrul unei firme de tehnică agricolă pe partea de service, iar după absolvire a fost angajat, tot pe partea de service, la compania MEWI Orţişoara.

• • • •

Realizarea acestui robot a fost o adevărată provocare şi în acelaşi timp o subestimare a timpului şi a dificultăţii de fabricare, după o cursă foarte lungă contra cronometru. De-a lungul a peste 1000 de ore de muncă am reuşit finalizarea proiectului SAMUEL MERTICARIU

Câștigător la Bursele “Helmut Claas” 2021

15-31 decembrie 2021

Utilaje agricole

Noua gamă de uleiuri profesionale T-LINE

Titan Machinery România, parte a grupului american Titan Machinery Inc, unul dintre cei mai mari importatori și distribuitori de utilaje agricole și de construcții din lume, lansează în premieră o linie proprie de lubrifianți profesionali.

N

oua linie de lubrifianți profesio­ nali va deservi, la cele mai înalte standarde de calitate și efici­ ență, toate categoriile de mașini agri­ cole și pentru construcții, indiferent de marcă sau aplicație. De asemenea, această gamă profesională de lubri­ fianți va deservi cu prioritate utilajele mixte ale tuturor fermierilor și cons­ tructorilor care doresc să­și păstreze calitatea tehnică a mașinilor în per­ fectă stare de funcționare.

PRODUSE DE ÎNALTĂ CALITATE Portofoliul de lubrifianți profesio­ nali T­LINE este format din produse de

un articol de

BOGDAN CONSTANTIN

PR & Communication Specialist Titan Machinery România mai multe pe această temă www.titanmachinery.ro

înaltă calitate ce alcătuiesc cheia menținerii utilajelor funcționale la cel mai înalt nivel de performanță. Lubri­ fianții profesionali T­LINE sunt potriviți pentru utilizarea în flote multiple de vehicule mixte atât din segmentul agri­ col, cât și de construcții.

În materie de sortimente, portofoliul T­LINE este format din: Uleiuri pentru motor; Uleiuri pentru transmisie; Uleiuri hidraulice; Vaselină, antigel.

• • • •

CÂND VOR FI DISPONIBILE ÎN ROMÂNIA! Uleiurile T­LINE reprezintă un brand propriu și independent al companiei Titan Machinery și vor fi disponibile în toate țările europene în care compania americană își desfășoară activitatea, respectiv România, Bulgaria, Germania și Ucraina. Astfel, compania oferă tutu­ ror posibilitatea de a achiziționa produse de calitate la prețuri mai bune. În Româ­ nia, noua gamă de lubrifianți va fi dispo­ nibilă începând din luna ianuarie 2022.

DATE DE CONTACT Pentru mai multe informații legate de disponibilitate, prețu­ ri, specificații tehnice sau altele, vă rugăm să contactați reprez­ entanții zonali Titan Machinery România pentru piese de schimb, accesând link­ul https://www. titanmachinery.ro/pagina/contact, respectiv punctul de lucru cel mai apropiat de dumneavoastră, sau scanând codul QR alăturat!

91

92 Utilaje agricole

Lemken: Viitorul înseamnă un alt mod de a lucra solul

Pentru cei de la Lemken, 2021 este „Year of the Soil” (Anul Solului), fapt pe care au vrut să­l demonstreze din plin la „Blue Innovation Day”, un eveniment dedicat celor mai noi tehnologii de pregătire a terenului.

„S

pune­mi cum îți lucrezi terenul ca să­ți spun ce pro­ ducții vei avea”... Aceasta este provocarea la care producătorul de utilaje agricole Lemken încearcă să răspundă prin inovație de peste 240 de ani. Cum se vor realiza în viitor lucrările de pregătire a solului am reușit să aflăm, în exclusivitate pentru România, chiar de la centrul de testare a noilor tehnologii (AgroFarm), pe care com­ pania îl deține în localitatea Alpen din nord­vestul Germaniei. O experiență de două zile (17­18 noiembrie a.c.) care ne­a arătat că solurile sunt la fel de diverse precum oamenii și că prelu­ crarea lui necesită soluții adaptate și individualizate pentru fiecare fermă.

15-31 decembrie 2021

un articol de

DANIEL PLĂIAȘU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

iQblue CONNECT: ÎNCEPUTUL UNEI TRANSFORMĂRI Medaliată cu argint la „Agritechnica Innovation Awards 2019”, tehnologia iQblue Connect funcționează precum „cutia neagră” a avioanelor, permițând inclusiv utilajelor mai vechi să fie digi­ talizate prin automatizarea funcțiilor mecanice ale utilajului. „Cu ajutorul senzorilor instalați pe utilaj, acest modul înregistrează și transmite infor­ mațiile operaționale către tractor sau către o aplicație de gestionare a docu­ mentației digitale. Pe baza acestor informații se poate realiza o ajustare automată a plugului, a semănătorii sau a cultivatorului, în funcție de cartarea

solelor și de specificul lucrării. Dacă până acum tractorul se mișca, dar nu înțelegea procesul de lucru, cu iQblue Connect avem o simbioză între tractor și utilajul tractat; ca un creier comun pentru întreaga operațiune”, a decla­ rat Peter Baumgärtner, directorul de Agrotraining al companiei.

PLAN DE LUCRU INTEGRAT ȘI PERSONALIZAT Într­adevăr, utilizată împreună cu sistemul de management al tractorului (TIM) și cu interfața ISOBUS, noua ver­ siune a iQblue Connect înregistrează și procesează date din timpul tutu­ ror lucrărilor de prelucrare a solului (adâncime, obstacole, conturul lucră­ rilor, condițiile de mediu etc) pentru mai multe utilaje și pe parcursul mai multor sezoane, permițând astfel rea­ lizarea unui plan de lucru integrat și personalizat pentru fiecare solă sau cultură.

Utilaje agricole KARAT 10: VERSATIL, UȘOR ȘI REZISTENT ÎN TIMP Disponibil în versiune purtată (rigid/ pliabil) și semi­purtată, noul cultivator cu 3 rânduri de organe active ­ Karat 10 păstrează principalele trăsături ale predecesorului său, precum lățimea de lucru între 3 și 7 m sau sistemul rapid de schimbare a brăzdarelor, însă vine și cu o serie de plusuri la capitolul manevra­ bilitate și adaptabilitate.

Cu o dispoziție simetrică a dinților în jurul axului, noul Karat 10 necesită mai puțină tracțiune totală și laterală chiar și în condiții de muncă intensivă. În plus, datorită noului design, cultiva­ torul este mai facil de utilizat împreună cu sistemele de ghidaj electronice ale tractorului.

Sistemul de prindere a fost la rân­ dul lui îmbunătățit iar versiunile de brăzdare cu care poate fi echipat au fost diversificate: de la organele de lu­ cru destinate lucrărilor superficiale (5­7 cm), precum DeltaCut, la cele destinate lucrărilor profunde, precum ghearele și dalele de brăzdar ce pot ajunge până la 30 cm adâncime.

Scanează-mă!

DeltaCut, asul Lemken în prelucrarea solului!

Detalii pe www.revista-ferma.ro!

Karat 10

Solitair DT CONTOURTRACK De asemenea, pentru o mai bună încorporare a materiei organice în sol, Karat 10 permite diverse echipări cu discuri (în stea, ondulate sau curbate), iar odată cu lansarea noului cultiva­ tor, cei de la Lemken propun și un nou tăvălug, special adaptat pentru solurile grele.

Nu în ultimul rând, trebuie menționat noul senzor care echipează acum sis­ temul electro­hidraulic ContourTrack și cel de redistribuire a sarcinii, care se dovedesc deosebit de utile pentru menținerea unei adâncimi de lucru uniforme chiar și în cazul terenurilor cu pantă ridicată.

UN NOU VÂRF DE GAMĂ: SEMĂNĂTOAREA SOLITAIR DT După ce în vară au lansat modelul Solitair 9+ Duo (semănătoare cu buncăr dublu, ce poate fi compartimentat 50/50 sau 60/40 și care are o lățime de lucru de 4 m), cei de la Lemken și­au propus să își extindă gama de semănători cu noua Solitair DT, ce vine ca o alternativă la semănătorile com­ pacte prin folosirea de organe modu­ lare configurabile.

Asemenea lui Solitair 9+ Duo, mo­ delul DT se remarcă prin buncărul dublu de mari dimensiuni ce poate fi com­ partimentat și configurat atât pentru sistemul semințe/îngrășământ, cât și pentru sistemul semințe/semințe din culturile duble. Dacă la 9+ Duo avem un buncăr de 1.850 litri, noul DT reprezintă vârful de gamă din acest moment, cu o capacitate maximă de 5.100 litri și o lățime de lucru între 4 și 6 m.

Scanează-mă!

Vezi în video demonstrația în teren cu noul cultivator Karat 10 și semănătoarea Solitair DT!

UN UTILAJ MAI MARE, DAR MAI UȘOR Remarcabilă este însă greutatea utilajului, care cântărește cu până la 2 tone mai puțin decât versiunile anteri­ oare 9HD și 9KK. „Ne­am dorit un utilaj mai mare, dar mai ușor și care să per­ mită fermierilor o configurare cât mai diversificată și adaptată nevoilor lor. În cadrul testelor făcute de noi, viteza de lucru a fost între 10 și 16 km/h, cu un consum de sub 5 litri/hectar și o pro­ ductivitate în jurul a 9­10 ha/oră. Pentru moment lățimea maximă de lucru este de 6 m, însă avem în vedere dezvol­ tarea unei versiuni de 9 m”, Johannes Kistres, manager de produs.

COMPACTOR CU ANVELOPE Partea din față poate fi echipată cu un compactor cu anvelope, pen­ tru a consolida terenul cultivat, sau cu lame transversale care să spargă bul­ gării. Urmează două rânduri de discuri adaptabile în funcție de sol și de cultură (discuri concave de 465 mm sau discuri verticale ondulate, care acționează la o adâncime mai mică și ajută la păstra­ rea apei în sol) și unitățile de distribuire/ dozare a semințelor.

DOZARE DE TIP OPTIDISC Trebuie spus că vorbim de un sistem de dozare de tip OptiDisc, cu angrenare individuală, ghidare paralelogramică și sistem de control al adâncimii, ce poate fi calibrat electronic.

De asemenea, Solitair DT poate fi configurat în două versiuni: cu o linie de semănare ­ SingleShot (în care se­ mințele și îngrășămintele sunt așezate în aceeași brazdă) sau cu două linii de semănare ­ DoubleShot (în care îngră­ șămintele sunt plasate separat sub nivelul semințe).

93

94 Utilaje agricole

UTILBEN, garanția echipamentelor fiabile

Fondatorii UTILBEN, soții Ruben și Oana Marian, au construit o companie care să îi ofere fermierului român tot ce are nevoie: utilaje performante, echipamente fiabile, service specializat, piese de schimb și tehnicieni experimentați.

U

TILBEN, companie 100% româ­ nească, este alături de fermieri cu cele mai bune soluții în mate­ rie de utilaje și echipamente agricole.

De 15 ani, accentul cade pe afaceri făcute cu integritate și caracter.

DE CE SĂ ALEGI UTILBEN! UTILBEN este unic importator în România pentru gama de tractoare Kioti de la 21 la 125 de cai putere. Toate uti­ lajele Kioti respectă normele de po­ luare Stage V, ceea ce înseamnă că pot fi înmatriculate și pot circula legal pe drumurile publice din țara noastră.

Tractoarele Kioti sunt ideale pentru agricultură, legumicultură, zootehnie, viticultură, pomicultură și peisagistică.

UTILBEN înțelege importanța trata­ mentelor agricole, așa că vine în aju­ torul tău cu atomizoarele fabricate de producătorul italian Caffini. Mode­ lul Trend Reverse este ideal pentru pomicultură, mai ales datorită rezer­ vorului de 1.000 de litri și debitului pom­ pei, de 100 de litri pe minut. Compania Caffini are o tradiție de aproape 100 de

•

•

15-31 decembrie 2021

un articol de

UTILBEN

mai multe pe această temă www.utilben.ro

ani în fabricarea de echipamente agri­ cole performante.

UTILBEN vă recomandă echipamen­ tele pentru furaje marca Enorossi: cositori cu tambur, cositori cu discuri, greble de împrăștiat fânul, precum și greble de adunat fânul. Enorossi este un renumit producător italian de echi­ pamente agricole, cu 68 de ani de ex­ periență în domeniu.

UTILBEN vă prezintă un echipament perfect pentru prelucrarea solului: gra­ pa rotativă Forigo F110­150. De 50 de ani, compania italiană Forigo este un producător de încredere pentru clienții din întreaga lume, grație produselor inovative și eficiente fabricate.

UTILBEN vă propune echipamentele de prelucrare a solului marca Otma, deținută de Nardi. La noi, găsiți pluguri

•

•

•

reversibile cu 2+1 trupițe, pluguri rever­ sibile cu 3+1 trupițe, scarificatoare cu tăvălug și freze rotative. Faimosul producător italian Nardi are 126 de ani de experiență în domeniul agri­ col, o garanție a profesionalismului și excelenței.

UTILBEN vă oferă o gamă largă de soluții pentru agricultură, între care și vidanja Pomot T544/3. Acest echipa­ ment performant are o capacitate de 8.000 de litri, iar bazinul este din tablă cu o grosime de 5 milimetri, zincată pe ambele părți. Pomot este o companie poloneză, apreciată pentru fabricarea de echipamente agricole rezistente și trainice.

UTILBEN vă invită să descoperiți re­ morcile agricole marca Romsan. Mo­ delul R160 CSGA este o remorcă dublu ax cu posibilitate de basculare în 3 părți, care poate transporta până la 16 tone de material. Romsan este un pro­ ducător turc de echipamente agricole, recunoscut pentru robustețea și dura­ bilitatea produselor sale.

UTILBEN, garanția utilajelor fiabile!

•

•

Utilaje agricole

95

96 Utilaje agricole

Noile tractoare Maxxum, Puma şi Farmall C

CASE IH SCHIMBĂ FURNIZORUL Trei noi game de încărcătoare frontale (A, U și T) vor echipa din fabrică seriile de tractoare Farmall, Luxxum, Vestrum, Maxxum și Puma.

Numerotarea celor 27 de modele în­ cepe cu "L", apoi cifrele indică înăl­ țimea şi capacitatea maximă de ridicare, iar litera finală indică gama (ex. L4020T ridică la maxim 4 m și cu o capacitate maximă de 2 t).

Trei modele entry-level: 1. Gama A ­ destinată tractoarelor Farmall 55C până la Maxxum 140; 2. Gama "U" (de la Farmall 55C la Puma 175) cuprinde 14 modele; 3. Modelele de top "T" (10 modele) vor fi montate pe tractoarele Farmall C până la Puma 240.

Vezi care sunt caracteristicile noilor modele "L" de încărcătoare frontale Case IH!

15-31 decembrie 2021

Case IH actualizează seriile de tractoare Maxxum, Puma şi Farmall C, tocmai pentru că timpul înseamnă bani (time is money), iar fermierii ştiu cel mai bine cât de importantă este fiecare oră de lucru în agricultură. un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

N

oile opțiuni AFS Connect şi ac­ tualizările aduse seriilor de trac­ toare Maxxum, Puma şi Farmall C, precum şi detalii tehnice privind noile serii "L" de încărcătoare frontale, care vor echipa din fabrică tractoarele Case IH, au fost prezentate în cadrul unui eveniment online desfăşurat sub slo­ ganul "Time to gear up" - "E timpul să ne echipăm".

CASE IH FARMALL C După ce, încă din vară, sistemul de operare AFS Connect a devenit dis­ ponibil şi pentru gama de tractoare Optum (250­300 CP), Case IH introduce aceste capabilităţi telemetrice şi la

seriile de tractoare de mai mică pute­ re. De asemenea, multe dintre actua­ lizările disponibile pentru prima dată la tractoarele cu ampatament lung ­ Puma 185­240, lansate la începutul acestui an, au migrat acum în josul sca­ lei de putere şi la tractoarele din seriile Puma 140­175 și Maxxum 115­150. Noile tractoare sunt disponibile din primă­ vara anului 2022.

Patru modele multifuncţionale de tractoare Case IH Farmall C (90-117CP) vor fi dotate cu noul motor FPT de 3,6 litri. Creşterea nivelului de putere permite un cuplu maxim la o turație mai mică a motorului şi respectă reglementările Stage V. Scanează-mă!

Citește pe larg despre îmbunătățirile implementate pe tractoarele Case IH Farmall C!

Utilaje agricole 97

CASE IH PUMA 140-175, PREGĂTITE PENTRU 2022 Case IH aduce actualizării se­ riei Puma 140­175 şi introduce trei noi pachete de specificații care acoperă principalele caracteris­ tici căutate de către utilizatorii. Cabina Premium şi transmisia CVXDrive îm­ bunătățesc experiența, ergonomia și vizibilitatea operatorului.

Profilul seriei rămâne același, cu cele trei versiuni: modelele de bază ­ Puma 140­165 reprezintă alegerea eco­ nomică, modelele Puma 150 și 165 Multi­ controller oferă clienților mai multă automatizare, iar modelele Puma CVX­ Drive asigură o productivitate premium.

Modelele Puma CVXDrive cu Multi­ controller fac şi mai uşoară conducerea şi manevrabilitatea tractoarelor. De asemenea, setările CVXDrive pot fi personalizate cu ușurință prin inter­ mediul afișajului AFS Pro 700. Pentru utilizatorii de încărcătoare frontale, un nou joystick avansat, cu un comuta­ tor de mers înainte/înapoi integrat și funcții de schimbare a treptelor de vi­ teză, contribuie la scurtarea ciclurilor

CASE IH MAXXUM 115-150 CP Modificările aduse noilor modele de tractoare Case IH Maxxum se concen­ trează pe echipare și finisare, fiabilitate și îmbunătățirea confortului operato­ rului, dar mai ales a productivității.

Modelele Maxxum vor fi disponi­ bile cu trei pachete de specificații: Selection, Advanced şi Professional.

Modelele Maxxum și Maxxum Multicon­ troller cu pachetul Selection acoperă majoritatea nevoilor clienților, în timp ce tractoarele Maxxum cu Multicon­ troller și CVXDrive cu pachetul Advan­ ced cuprind un set de caracteristici tehnologice utile operațiunilor zilnice.

Seriile Maxxum Multicontroller și Maxxum CVXDrive cu pachetul Professional oferă acces la cele mai recente caracteristici tehnologice şi exprimă întregul potențial al tractorului.

de lucru. De asemenea, vizibilitatea este îmbunătățită datorită unui nou ștergător cu baleiaj mai larg, cu mon­ tare joasă, care acoperă o suprafață cu 60% mai mare.

La modelele Maxxum CVXDrive, funcționarea transmisiei a fost îmbu­ nătățită prin introducerea unor funcții suplimentare "inteligente" a CVT. Astfel, modelele CVXDrive beneficiază de un răspuns rapid al transmisiei la accele­ rare/decelerare, în timp ce sensibili­ tatea pedalei de acționare a fost rafi­ nată. De asemenea, sensibilitatea și detectarea poziției Multicontrollerului au fost îmbunătățite.

Vârful de gamă, modelul Case IH Maxxum 150, va fi dotat cu un motor cu șase cilindri şi putere nominală ne­ accelerată sporită.

Scanează-mă!

Vezi care sunt noile specificaţii ale gamei de tractoare Case IH Maxxum!

Scanează-mă!

Vezi toate îmbunătăţirile aduse seriei Puma 140-175 cu ampatament standard şi cu putere o maximă de 155-200 CP!

98 Utilaje agricole

Semănat PROFI cu Vega 6 și Vega 8

Mini-till, fiabilitate și precizie la însămânțare. Trei modalități de a crește rentabilitatea culturilor cu semănătorile Vega 6 și Vega 8 PROFI marca ELVORTI. un articol de

STRONG MACHINERY mai multe pe această temă www.strongmachinery.ro

A

stăzi, fermierii au ajuns în­ tr­o situație în care utilajele, și anume semănătorile, care au lucrat în mod eficient în urmă cu cinci ani, au încetat să îndeplinească cerin­ țele moderne de lucru. Nu toate au ca­ pacitatea de a încorpora îngrășăminte minerale granulate, în același timp, foarte puține pot încorpora îngrășă­ minte lichide. Dar varianta în care să puteți comanda ambele opțiuni din același loc? Astăzi, în Ucraina, un singur producător oferă un astfel de produs ­ compania ELVORTI, care a dezvoltat un produs universal VEGA 8 PROFI sau VEGA 6 PROFI cu posibilitatea aplicării de îngrășăminte granulate sau lichide.

3 OPȚIUNI UNICE Vega PROFI este un concurent demn pentru utilajele moderne ale pro­ ducătorilor importați. În 2020, acest model a primit mai mult de 10 actualizări menite să îmbunătățească fiabilitatea și comoditatea muncii. Nu este infe­ rior nici din punct de vedere al funcțio­ nalității, nici al calității, iar unele opțiuni

15-31 decembrie 2021

sunt unice pentru această mașină: Însămânțarea cu aplicarea con­ comitentă a îngrășămintelor granulate; Însămânțarea cu aplicarea în­ grășămintelor lichide; Utilizarea tehnologiilor de pre­ cizie, cum ar fi controlul proce­ sului, oprirea secțiilor și însămânțarea diferențiată.

1.

2.

3.

PERMITE APLICAREA ÎNGRĂȘĂMINTELOR LICHIDE Unul dintre modelele semănătorii VEGA PROFI permite aplicarea îngrășă­ mintelor lichide în timpul semănatului.

Astfel, pe semănătoare este instalat un rezervor pentru îngrășăminte li­ chide cu o capacitate de 1.100 litri. În partea de jos a rezervorului există un robinet pentru golire. De asemenea, semănătoarea este dotată cu toate echipamentele necesare: pompă, do­ zator, conducte. În conformitate cu rezultatele testelor modelului VEGA PROFI cu fer­ tilizare lichidă, această tehnologie per­ mite creșterea semnificativă a șanse­ lor la o răsărire uniformă a plantelor, în special porumb, floarea­soarelui și soia. Această tehnologie va fi utilă producătorilor agricoli care lucrează în zone cu sol și condiții climatice diferite. În același timp, ELVORTI s­a asigurat

că oferă un instrument fiabil și eficient la un preț accesibil.

VEGA PROFI CU SISTEM DE FERTILIZARE SOLIDĂ Și modelul VEGA PROFI cu sistem de fertilizare solidă este alegerea perfectă pentru fermă. Unul dintre principalele atuuri, fără exagerare, și dezvoltarea remarcabilă a proiectanților Elvorti este universalitatea, ceea ce vă permite să lucrați în diferite condiții și tehnologii.

Capacitatea totală a buncărelor de semințe ale VEGA 8 PROFI este de 416 litri, VEGA 6 PROFI de 312 litri, iar pentru îngrășăminte este de 680 litri, respec­ tiv 340 litri la versiunea tractată și 560 litri la versiunea purtată. Buncărele din plastic sunt fabricate din polietilenă de calitate superioară, ceea ce le face rezistente la vibrații și intemperii.

SISTEMUL DE SEMĂNAT PROFI În conceptul modelului VEGA există un aparat de semănat unic ­ PROFI, care asigură o dozare și o plasare pre­ cisă a semințelor, fără suprapuneri. Însămânțarea este realizată cu ajutorul organului de lucru tip dublu disc, a cărui presiune poate ajunge până la 280 kg.

Din proiectare au fost prevăzuți doi degajatori de boabe reglabili, unul sus și altul jos, ceea ce asigură evitarea suprapunerilor. În tot acest timp,

Utilaje agricole carcasa aparatului de semănat nu este supusă la sarcini mari în timpul lucrului, acest fapt asigurând durata mare de exploatare.

EXPLOATARE ȘI ÎNTREȚINERE FĂRĂ PROBLEME Pentru cei care folosesc tehnologii de precizie în prezent, semănătorile VEGA PROFI sunt echipate cu motoare electrice care oferă acest standard de calitate, fia­ bilitate și acuratețe a procesului de semănat și ușurința de exploatare și întreținere: ­ decuplarea automată și individual a secțiunilor; ­ control al normei variabile; ­ compensare la viraje; ­ controlul manual sau automat al normelor de însămânțare (harta de lucru Rx); ­ monitorizarea calității însămânțării; ­ rapoarte privind hărțile statistice cu procesul de lucru; ­ statistici de însămânțare ­ goluri, suprapuneri; Astfel, fermierul poate ține o evidență exactă a suprafeței însămânțate și poate monitoriza calitatea lucrării în fiecare poziție a câmpului.

PRECIZIE, CALITATE ȘI COSTURI MAI MICI Construcția PROFI permite accesul facil pentru lucrări de întreținere și reparații.

Cadrul, care acționează ca un recep­ tor cu ieșiri diagonale individuale pe fie­ care secție, oferă o presiune uniformă în toate aparatele de semănat (permite menținerea semințelor grele în găurile discurilor secțiilor de la extremități), asigurând astfel o însămânțare de ca­ litate superioară pentru o gamă largă de culturi.

Ar fi greu de imaginat ca o semă­ nătoare modernă de prășitoare să funcționeze fără o tehnologie de pre­ cizie. Acesta ar fi încă un avantaj cu ajutorul căruia fermierii ar putea să crească semnificativ calitatea proce­ sului de semănat și să scadă costurile de înființare a culturilor.

99

100 Utilaje agricole

HRĂNIREA LA IESLE CU REMORCILE TATOMA

Amestecarea şi distribuirea furajelor la iesle este o operaţie uzuală în fermele zootehnice. Oferta de remorci tehnologice este suficient de mare, astfel încât fiecare fermier poate găsi utilajul care i se potriveşte. Cum face alegerea?

Î

Mixerele cu melc vertical

n funcţie de numărul de animale care trebuie hrănite şi de cantita­ tea zilnică de furaj, se poate alege mărimea necesară. Remorcile tehno­ logice sunt, în general, dotate cu sistem de cântărire, care permite obţinerea cantităţilor şi compoziţiei de furaj în funcţie de reţeta stabilită, cu computer pentru stabilirea şi controlul reţetelor şi cu sistem de distribuire la iesle a furajului, tocat şi amestecat, prin faţă, spate, pe o parte sau pe ambele părţi.

REMORCILE TEHNOLOGICE TATOMA Tatoma este un grup spaniol care produce o paletă largă de astfel de uti­ laje pentru uşurarea muncii în fermele zootehnice. Acestea sunt distribuite în România de peste 15 ani de către NHR Agropartners. Remorcile pentru ames­ tecare de la Tatoma sunt apreciate pentru design, calitate și fiabilitate, precum și pentru soluții și opțiuni care permit adaptarea la nevoile fiecărei ferme şi la tractorul cu care vor fi utili­ zate, de la cel mai mic proiect, până la cel mai complex, cu capacitate de la 4 la 45 mc.

15-31 decembrie 2021

Mixere cu trei melci verticali (triplo) un articol de

FLORIN NEACŞU

NHR Agropartners SRL mai multe pe această temă www.nhr.ro

4 MODELE DE ”MIXERE” Remorcile amestecătoare (pe scurt “mixerele”) tractate, atât cu melc verti­ cal, cât și orizontal, reprezintă cea mai economică soluție pentru amestecarea și distribuirea furajelor pentru animale în fermă.

Numărul de vite, care determină cantitatea necesară de furaj, caracte­ risticile adăpostului (dimensiuni, înăl­ ţimea uşilor, fluxul, lăţimea căilor de acces etc) și puterea tractorului, printre altele, sunt elemente de luat în conside­ rare când se alege modelul de mixer potrivit.

Mixerele cu melc vertical se fo­ losesc special pentru amesteca­ rea unei cantităţi mari de fibre (baloţi).

Mixerele Tatoma cu un melc vertical au capacitatea cuprinsă între 4 mc și 16 mc. Cutia de viteze are două trepte,

1.

folosindu­se viteza redusă pentru amestecare şi viteza mare pentru dis­ tribuţie, pentru a putea folosi tractoare cu puteri reduse.

Cuva mixerului cu melc vertical are o formă cvasi­tronconică, iar melcul co­ nic permite mărunţirea şi amestecarea oricărui produs. Amestecarea se reali­ zează prin efectul unor lame zimțate montate pe spira melcului, care taie produsul în timp ce acesta se deplasea­ ză în sus și apoi cade datorită gravitației.

Geometria cuvei, cât și a melcului asi­ gură o amestecare rapidă și eficientă şi cu un consum de putere redus.

Acest tip de remorcă tehnologică are mai multe posibilități de descărcare, fie cu uşa pe o parte, acţionată hidraulic, sau cu bandă transportoare montată în faţă sau în spate, cu descărcare pe stânga, pe dreapta, sau pe ambele păr­ ţi, ceea ce reprezintă unul dintre marile sale avantaje, deoarece poate fi utili­ zată pentru hrănirea animalelor în orice adăpost. În plus, acest model de mixer poate fi echipat cu proţap cu poziţie reglabilă, cu picior de sprijin acţionat ... ››› 102

Utilaje agricole 101

102 Utilaje agricole Mixere cu melc orizontal

››› 100 ...mecanic sau hidraulic şi cu scară şi platformă pentru verificare şi alimentare.

Mixerele cu doi melci verticali (Duplo) sunt realizate pe o axă, pentru capacităţi cuprinse între 14 mc și 22 mc, și pe două axe, între 24 și 30 mc. Ele au avantajul unor volume mari de furaj, pregătite într­o remorcă cu înălţime relativ mică, ce permite acce­ sul în adăposturile şi pe uşile cu înăl­ ţime redusă. Opţional, pentru creşterea manevrabilităţii, puntea faţă poate fi directoare.

Mixere cu trei melci verticali (Triplo). Pentru capacități mai mari, înălțimea mixerelor cu unul sau doi melci verticali ar fi excesivă și nu ar fi potrivită în multe grajduri. Utilizarea construcției cu trei melci permite utili­ zarea unei mașini cu o capacitate mai mare, cu înălţime mai mică, cu aceleași avantaje de amestecare ca și mașinile cu un singur melc.

Acestea sunt realizate pe 2 axe, pen­ tru capacităţi de 30 si 35 mc, şi pe 3 axe, pentru 40 și 45 mc.

2.

3.

15-31 decembrie 2021

Ca şi la celelalte modele, multiplele posibilități de descărcare ale acestui tip de malaxor reprezintă unul dintre marile sale avantaje, deoarece poate fi adaptat oricăror nevoi.

Alte avantaje: capacitatea mare la înăl­ țimi mai mici, manevrabilitatea mare datorită punţii directoare etc.

Mixerele tractate cu melc orizontal sunt în general destinate pentru amestecarea furajului uscat şi a ingredientelor cu dimensiuni mai mari (cartofi, sfeclă de zahăr), realizând o omogenitate bună a amestecului. Ele au un sistem de amestecare și tocare performant, care a evoluat de­a lungul anilor. Au un ax central, pe care sunt montate două spire stânga­dreapta, care deplasează materialul de la capete spre centru. Acest sistem de ameste­ care asigură mișcarea produsului atât pe lungime, cât și transversal, evitând în același timp comprimarea excesivă a ingredientelor, obținând un amestec pufos și omogen. În interiorul cuvei, pe pereţii ei, sunt montate nişte cuţite care efectuează

4.

o mișcare circulară, asigurând un flux mai bun al produsului, omogenitate mai mare a amestecului, o tocare mai regu­ lată și un timp de amestecare redus.

Melcul este acţionat prin transmisie di­ rectă de la tractor.

Alte avantaje: înălţime şi lăţime reduse, amestec omogen cu orice cantitate de produs, fără un nivel minim de umplere, durată lungă de viaţă, concept simplu de lucru, înălțime redusă, necesar minim de putere, costuri reduse de întreținere.

Acest sistem asigură încărcarea rapidă şi o omogenitate mai mare a amestecului, o tocare mai regulată și un timp de amestecare redus.

ALEGEȚI REMORCA TEHNOLOGICĂ DE CARE AVEŢI NEVOIE! După cum observaţi, există o mulţi­ me de modele, configuraţii şi opţiuni, iar specialisţii NHR Agropartners sunt gata să vă prezinte şi să configureze împreună cu Dvs. remorca tehnolo­ gică de care aveţi nevoie, în funcţie de condiţiile şi cerinţele concrete ale fermei dumneavoastră.

Utilaje agricole 103

Terrasem, acum o soluţie 3 în 1 Noua generaţie de semănători în mulci de la Pöttinger e capabilă să plaseze simultan sămânţa, fertilizantul şi un alt produs, cum ar fi îngrăşământul microgranulat, în aceeaşi brazdă, la diferite adâncimi.

P

e lângă condiţiile optime de sol şi de climă, alegerea tehnologiei po­ trivite pentru semănat este esen­ ţială pentru a obţine o răsărire perfectă şi dezvoltare uniformă a culturii. Cu noile modele de semănători în mulci Terrasem, austriecii de la Pöttinger reu­ şesc să combine lucrarea de pregătire a patului germinativ, consolidarea tere­ nului, aplicarea îngrăşămintelor şi se­ mănatul într­o singură trecere.

PUNCTE FORTE Disponibilă în lăţimi de lucru de la 3 până la 9 m, Terrasem devine aşadar o opţiune şi mai interesantă pentru fermieri în ceea ce priveşte culturile de cereale păioase, fie că vorbim de semănat direct, în mulci sau în teren arat. Productivitatea, calitatea lucră­ rii, fiabilitatea şi uşurinţa utilizării sunt punctele sale forte.

OPŢIUNI MULTIPLE DE ÎNSĂMÂNŢARE Deşi a fost prezentată ca un facelift, noua Terrasem este mai mult decât atât. Cu sau fără pregătire pasivă a

CÂND VOR FI DISPONIBILE! În România, noile semănători Terrasem vor putea fi achiziţionate din primăvară, conform estimă­ rilor NHR Agropartners, importator şi distribuitor autorizat al mărcii Pöttinger pentru piaţa noastră.

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

DOUĂ SISTEME DE DOZARE Terrasem păstrează sistemul de brăzdar Dual Disc, iar distanţa standard dintre rânduri este de 12,5 cm (opţional poate fi şi de 16,7 cm). Sunt disponibile însă două sisteme de dozare diferite.

Modelele cu un singur buncăr, de la 3000 D la V 6000 D şi cele Classic, fără unelte de prelucrare a solului şi aplicare de îngrăşământ, sunt echipate cu doza­ re cu injector. În schimb, semănătorile Terrasem Z sunt echipate cu un buncăr dublu com­ partimentat aflat sub presiune. În acest caz, rezervorul cu partiţie fixă, având un raport de 60:40, poate fi folosit şi doar pentru seminţe.

Fiabilitatea sistemului este garantată de senzorii de presiune diferenţială inte­ graţi. Modelele de semănători cu îngră­ şăminte plasează îngrăşămintele sau al doilea tip de seminţe între rândurile de seminţe (la fiecare al doilea rând), iar reglarea adâncimii de plasare a boabe­ lor sau a îngrăşămintelor se poate face tot de la terminalul din cabină, ca şi la maşinile fără îngrăşăminte.

• •

patului de însămânţare, aceasta oferă performanţe impresionante datorită dozării universale de precizie şi a sistemului perfect de brăzdar care ga­ rantează plasarea exactă a seminţelor.

Funcţionarea flexibilă şi capacitatea de a procesa până la trei componente simultan la un randament ridicat cons­ tant asigură un semănat optim pentru cea mai bună răsărire a plantelor. Cu aceste numeroase posibilităţi, utiliza­ torul poate alege să semene o singură sămânţă, o sămânţă cu îngrăşământ şi elemente suplimentare precum îngră­ şământ microgranlat sau un al doilea tip de sămânţă. Toate aceste caracteristici sporesc capacitatea de producţie şi, implicit, profitul fermierului.

Scanează-mă!

Vezi noua generaţie de semănători în mulci de la Pöttinger în demonstrații video, pe site-ul producătorului!

104 Utilaje agricole

MASCHIO GASPARDO CREȘTE ÎN ROMÂNIA

Cel mai mare producător local de utilaje agricole, Maschio Gaspardo România, și­a mărit cu 20% capacitatea de producție a fabricii din Chișineu-Criș (jud. Arad), astfel că grupul italian va produce aici 5000 de echipamente pe an.

S

uprafața fabricii ajunge acum la aproximativ 26.000 mp, perso­ nalul va depăși 400 de oameni, iar producția se va ridica la 5000 de echi­ pamente pe an, cu precădere mașini pentru prelucrarea minimă a solului, pluguri și prese pentru baloți rotunzi.

TEHNOLOGII DE ULTIMĂ ORĂ Investiția realizată cu ajutorul Finest S.p.A., care deține 25% din Maschio Gaspardo România, și cu contribuția Exim Bank a permis extinderea supra­ feței de producție cu 5700 mp și dota­ rea halei cu tehnologii de ultimă gene­ rație, ceea ce va permite producția de echipamente la cele mai înalte stan­ darde, răspunzând unei cereri sporite pe piața agricolă.

“Acest proiect consolidează ca­ pacitatea de producție a fabricii din Chișineu­Criș și îi permite să­și îmbu­ nătățească oferta. Inovațiile și moder­ nizarea echipamentelor de producție erau necesare pentru a putea fi pre­ zenți pe piață cu produse tehnologice de ultimă oră, conform solicitărilor clienților din întreaga lume”, a decla­ rat Andrea Maschio, vicepreședintele Grupului Maschio Gaspardo, prezent

15-31 decembrie 2021

un articol de

MASCHIO GASPARDO mai multe pe această temă www.maschio.com

Suntem foarte mândri că parteneriatul prestigios cu New Holland a fost dezvoltat în continuare, confirmând standardele înalte de calitate la care a ajuns Maschio Gaspardo prin produsele sale și prin service-ul pe care îl oferă clienților finali

la ceremonia de inaugurare a halei alături de Mirco Maschio, președintele Grupului.

Președinte al Maschio Gaspardo

PARTENERIAT CU NEW HOLLAND Creșterea capacității de producție se datorează și unui acord semnat în­ tre Maschio Gaspardo și New Holland Agriculture. Acest parteneriat prevede comercializarea produselor de prelu­ crare minimă a solului, mai exact a grapelor cu discuri și a scarificatoare­ lor. Colaborarea a început în 2021 și se derulează exclusiv prin reprezentanți New Holland. Recent a fost semnat un nou acord cu New Holland Agri­ culture pentru producerea în exclu­ sivitate a gamei complete de cositori și greble pentru fân. Echipamentele vor fi fabricate de Maschio Gaspardo România datorită acestei investiții și vor fi comercializate de New Holland începând cu sezonul 2022.

2000 DE ANGAJAȚI ÎN ÎNTREAGA LUME Grupul Maschio Gaspardo este un jucător mondial în producția de echi­ pamente de cultivare, însămânțare, fertilizare, tratare a culturilor, întreți­ nere ecologică și echipamente pentru fân. Fondat în Campodarsego (PD) în 1964 de frații Egidio și Giorgio Maschio, Grupul Maschio Gaspardo are 2000 de angajați în întreaga lume în 8 unități de producție, (dintre care 3 în străinătate ­ China, India și România) și în 13 filiale comerciale (Italia, Franța, Spania, Ger­ mania, Polonia, Ucraina, Turcia, Rusia, America de Nord, Africa de Sud, China, India și România). Maschio Holding este acționarul majoritar, împreună cu Friulia Finanziaria FVG și Veneto Sviluppo S.p.A.

MIRCO MASCHIO

Utilaje agricole 105

106 Utilaje agricole

Există cerere pentru echipamente cu aplicarea localizată a îngrăşămintelor lichide, montate pe utilaje pentru prelucrarea solului sau independente.

Tot mai mulţi fermieri folosesc sau doresc astfel de dispozitive echipate cu sisteme simple, electrice sau mai complexe, cu monitorizare şi control ISOBUS MARIUS MITRA

Reprezentant Startec în România

STARTEC - ECHIPAMENTE VERSATILE ŞI POLIVALENTE Aplicarea localizată a îngrăşămintelor microgranulate şi lichide în acelaşi timp cu semănatul (într-o singură trecere) creşte eficienţa utilizării acestor produse şi reduce costul executării lucrării.

Î

n ultimii ani, tot mai multe maşini de semănat, dar şi utilajele pentru pre­ lucrarea solului sunt dotate opţional (sau standard) cu echipamente pentru distribuţia îngrăşămintelor microgranu­ late. Avantajele utilizării unor astfel de utilaje sunt de necontestat, dar pentru aceasta nu este nevoie obligatoriu de un utilaj nou sau de alt utilaj. Compania Startec oferă fermierilor posibilitatea să facă "upgrade" la semănătoarea (sau utilajul) pe care deja îl au în curte, prin adaptarea unui kit pentru aplicarea lo­ calizată a îngrăşămintelor.

PESTE 20 DE ANI DE EXPERIENŢĂ Încă din 1998, Startec produce sis­ teme de distribuţie pentru îngrăşă­ minte lichide şi microgranulate, adap­ tate pentru o gamă variată de utilaje de prelucrare a solului, semănători de păioase şi semănători de precizie, prăşitori şi alte utilaje. "Startec are o

15­31 decembrie 2021

un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

îndelungată experienţă şi s­a specia­ lizat în producerea sistemelor de apli­ care localizată şi a celor electronice de control. Toate aceste echipamente sunt produse la comandă ("custom made") şi personalizate în funcţie de cererea clientului" ne­a declarat Marius Mitra, reprezentant Startec în România.

Tot ceea ce trebuie să facă fer­ mierul este să transmită tipul utilajului, Scanează-mă!

Detalii suplimentare găsiți pe site-ul companiei: www.startecitaly.com sau scanând codul QR!

modelul şi producătorul, iar de la Startec va primi o ofertă tehnică (echipamen­ tul de distribuire şi sistem de prindere) pentru utilajul său.

KITURI PERSONALIZATE Kiturile şi echipamentele pentru aplicarea localizată a îngrăşămintelor lichide sau microgranulate produse de către Startec beneficiază de o proiec­ tare atentă şi de un grad ridicat de com­ patibilitate cu multe tipuri de maşini agricole. Kiturile pentru distribuirea în­ grăşămintelor Ecofert, Mikro și Starsol sunt concepute pentru a putea echipa mai multe tipuri de maşini agricole şi pot aplica mai multe produse în acelaşi timp. În funcţie de natura fertilizanţilor distribuiţi, bazinele pot fi din inox ­ pentru materialele granulate sau din fibră de sticlă/PVC, pentru cele lichide.

De obicei, bazinele pentru materialele

Utilaje agricole 107

granulate sunt plasate pe implement, iar cele pentru lichide sunt dispuse frontal, pe tractor. De asemenea, siste­ mele de distribuire pentru îngrăşăminte lichide pot fi echipate cu tipuri diferite de duze ce pot fi adaptate fiecărui utilaj.

automate şi care permit o monitorizare mai ușoră a operațiunilor din câmp.

Ele permit efectuarea unor operațiuni suplimentare la activitatea principală, ceea ce oferă economii importante de timp şi de efort", ne­a declarat Eleonora Sut, director vânzări Startec.

DIVERSITATEA ECHIPAMENTELOR Compania italiană produce inclusiv sisteme pentru introducerea de insec­ ticide în baloţi, în timpul balotării (direct din balotieră), pentru a proteja baloţii de fân împotriva insectelor.

Piața a crescut în mod constant pentru acest tip de aplicații produse de Startec. Ca urmare a numeroa­ selor solicitări, "compania a dezvoltat noi unități de control, mai avansate,

COMPATIBILITATE ISOBUS În ultimul an, Startec a dezvoltat un sistem compatibil ISOBUS care permite aplicarea mai multor tipuri de pro­ duse în același timp, aşa cum a spus Eleonora Sut: "Suntem una dintre pri­ mele companii din lume care producem astfel de sisteme ce permit distribuția mai multor produse în același timp. De exemplu, poate fi distribuit un îngră­ șământ lichid starter şi un produs

microgranular, ceea ce este noutate în piaţă. Oferim astfel noi soluții pentru agricultura de precizie şi tehnologia de semănat şi distribuţie a îngrăşămin­ telor, care reprezintă, de fapt, viitorul agriculturii".

CONTROLUL CALITĂŢII Componentele kiturilor şi ale siste­ melor de distribuţie şi încorporare a îngrășămintelor, precum şi sistemele electronice sunt produse în fabrica Startec. Producţia internă ("in house") a majorităţii componentelor scurtează "lanţul" dintre furnizor ­ Startec ­ şi utili­ zatorul final ­ fermierul. Totodată, dacă după livrare, în timpul utilizării este nevoie de piese de schimb, sau dacă sunt necesare adaptări ulterioare sau apar unele disfunţiuni, Startec poate să răspundă rapid oricărei cereri, fără a mai apela la furnizori terţi.

REȚEA NAȚIONALĂ DE DEALERI Reţeaua de dealeri locali Startec acoperă tot teritoriul naţional: "Toate echipamentele şi kiturile Startec sunt disponibile fermierilor din România.

Sistemele de distribuţie pentru îngră­ șământ microgranulat sau lichid pot fi montate pe orice model de semănă­ toare sau utilaj de prelucrarea solului (discuri, scarificatoare, etc.), iar fer­ mierii pot să apeleze cu încredere și li se va face o ofertă personalizată", ne­a asigurat Marius Mitra.

Livio Sut, administrator Startec, alături de fiica sa Eleonora Sut

Sursa foto: www.canva.com

108 Taurine

5 SFATURI PENTRU SEZONUL RECE Pentru o bună evoluţie a stării de sănătate şi a condiţiei corporale a vacilor, fermierii trebuie să se concentreze asupra confortului animalelor și asigurării necesarului de furaje în timpul iernii.

P

entru optimizarea performan­ țelor fermelor de vaci, în special a celor de lapte, fermierii trebuie să ia în considerare o serie de măsuri de pregătire pentru iarnă.

Verificaţi confortul în boxe (sau spaţiu de odihnă) și accesul la hrană. Concurenţa pentru spaţiul de odihnă şi la frontul de furajare creşte disconfortul vacilor şi riscul de şchio­ pătare, deoarece timpul de repaus va fi redus şi vacile se "împing" pentru a avea acces la furaje.

Asiguraţi ventilaţia adăposturilor! Pregătirea adăposturilor pentru perioada de iarnă trebuie să cuprindă atât izolarea acestora, în special împotriva curenţilor reci de aer, cât şi, mai ales, o bună ventilare a acestora. Animalele preferă o tempe­ ratură mai redusă. Mult mai periculoa­ să pentru sănătatea animalelor este lipsa ventilaţiei (acumularea de noxe, umiditatea şi condensul).

Adaptaţi raţiile la sezonul rece!

Necesarul nutritiv se modifică odată cu venirea iernii. Evitaţi mo­ dificările bruşte ale raţiei furajere.

1.

2.

3.

Scanează-mă!

Cele mai importante măsuri pentru pregătirea fermelor de vaci pentru iernare!

15-31 decembrie 2021

un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Modificarea reţetelor/raţiilor furajere în perioada iernii trebuie făcută trep­ tat, cu asigurarea unei perioade de tranzit şi verificarea permanentă a calităţii furajelor. Furajele depozitate în spaţiu descoperit nu trebuie să fie îngheţate, alterate sau mucegăite.

De asemenea, trebuie verificate stocurile de furaje, astfel încât aces­ tea să fie suficiente în cazul apariţiei unei perioade mai lungi de blocare a aprovizionării (întrerupere a circu­ laţiei, etc.).

Controlați dermatita digitală.

Limitarea mişcării în perioada de iarnă este un factor stresant (care duce la imunosupresie) şi poate fi de­ clanşator pentru dermatita digitală (DD) ­ o dermatită infecţioasă, conta­ gioasă şi dureroasă a ţesutului digital. Şi în timpul iernii trebuie continuate tratamentele prin îmbăierea picio­ arelor pentru prevenirea pododer­ matitelor.

Supravegheaţi condiţia corporală a animalelor. Urmăriţi per­ manent evoluţia greutăţii corporale a

4.

5.

Atenţie! Cântăriţi viţeii pe toată perioada iernii pentru a vă asigura că sporul de greutate vie este constant și susținut!

ROBOTUL FERMY Specialist Agri 4.0

vacilor în lactaţie şi a celor în repaus mamar. De multe ori, furajarea defi­ citară poate să conducă la o incidență mai mare a vacilor cu o condiție fizică mai slabă.

ATENȚIE LA VIȚEI Viţeii sunt mai sensibili în ceea ce priveşte stresul provocat de schim­ barea regimului alimentar, precum şi al diferenţelor mari de tempera­ tură dintre zi şi noapte. Gestionarea stresului termic ajută la protejarea viţeilor şi tineretului împotriva celor mai periculoase afecţiuni: diareea şi pneumonia. La viţei trebuie urmărită evoluţia greutăţii corporale, respectiv sporul mediu zilnic, un indicator foarte important al stării de sănătate al ani­ malelor.

109

Pardoseli speciale pentru tăurașii de carne Vitele sunt adaptate să se deplaseze pe pământul moale de la marginea pădurilor sau din stepe. De aceea, tăurașii la îngrășat au probleme dacă circulă pe betonul dur și alunecos existent pe podelele din grajduri.

Î

n plus, atunci când întreținerea se face integral pe grătare de beton, uzura suprafeței laterale a onglo­ nului este atât de mare, încât aceasta nu­și mai poate îndeplini funcția, iar animalul ajunge să se deplaseze pe talpă, ceea ce are consecințe negative asupra sănătății întregului onglon.

CARE ESTE SOLUȚIA? KRAIBURG LOSPA swiss este un covor de cauciuc foarte robust, dezvol­ tat în cooperare cu ferme de îngrășare a tăurașilor din Elveția, produs la co­ mandă pentru fiecare tip de grătar de beton și ancorat cu pene speciale din cauciuc. Acest sistem oferă flexibili­ tatea necesară pe grătarele rigide din beton, mișcarea taurului fiind amorti­ zată și animalul protejat. Indiferent de tipul grătarelor, covoarele se instalează simplu și pot fi înlocuite ușor.

LOSPA swiss a fost testat la diferite institute și organizații științifice din Germania (FLI Celle, LMU Munchen, LfL Bavaria), Elveția (BVET) și Austria (VU

un articol de

SIMONA EHMANN mai multe pe această temă kraiburg-elastik.com

Viena) privind pretabilitatea sa pentru utilizarea zilnică și efectele pozitive asupra bunăstării animalelor.

O dizertație a Universității din München a arătat clar că taurii preferă cauciucul pentru că pe astfel de co­ voare au un comportament natural la odihnă, un mers fără durere și articu­ lații mai sănătoase! ÎNGRĂȘARE RAPIDĂ Rezultatele practice au arătat clar că îmbunătățirea stării de sănătate a animalului pe covoare din cauciuc a contribuit la o mai bună valorificare a hranei, astfel încât sporul mediu zilnic este cu 50­150 gr. mai mare decât în cazul întreținerii tăurașilor pe grătare de beton fără cauciuc.

110 Ovine şi caprine

8 măsuri pentru ca oile să dea mai mult lapte!

Oieri, iată ce măsuri trebuie să luați în perioada de stabulaţie, în special în ultimele 6­8 săptămâni de gestaţie, pentru ca anul viitor oile voastre să producă lapte la nivelul potenţialului lor genetic!

C

ererea pentru laptele de oaie a crescut foarte mult, iar preţul este stimulativ (3,5­4 lei/l), în con­ trast cu producţia totală de lapte scă­ zută din cauza lipsei mulgătorilor din fermele mari.

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

GREȘEALĂ DE ÎNCEPĂTOR Oierii începători consideră că pro­ ducţia de lapte se poate realiza la nive­ lul potenţialului genetic al oilor doar prin hrănirea lor abundentă în perioada de lactaţie. În realitate, secreţia laptelui la oi este un proces complex care se ba­ zează pe buna îngrijire a oilor pe durata gestaţiei şi a lactaţiei.

Buna gestionare a oilor în perioada de iernat, când oile sunt gestante influ­ enţează semnificativ producţia de lapte din anul care vine.

conţinut ridicat de grăsime (6­8%) care, în prima parte a lactaţiei, în mare parte asigurată de grăsimea corporală a oilor mame. După fătare, chiar la o hrănire la discreţie, capacitatea de ingestie a fu­ rajelor este mai redusă şi creşte treptat odată cu involuţia aparatului genital, care se finalizează după circa 30 zile. Știind importanţa laptelui de oaie pentru miei şi pentru vânzare/proce­ sare, ne întrebăm ce să facem acum pentru ca oile noastre să atingă pro­ ducţia totală potenţială de lapte!

CUM ESTE SUSȚINUTĂ PRODUCŢIA DE LAPTE! După fătarea oilor, în primele 4­6 săptămâni, producţia de lapte depinde hotărâtor de rezervele corporale de gră­ sime (7­10 kg), mai cu seamă la oile cu fătări gemelare. Laptele de oaie are un

8 MĂSURI PENTRU BUNĂSTAREA OILOR ÎN STABULAŢIE Organizarea din timp a repro­ ducției oilor, apoi scoaterea re­ formelor, furajarea stimulativă a berbe­ cilor (cu 30­40 zile înainte de montă) şi a oilor (cu 2­3 săptămâni înainte), etc.

15-31 decembrie 2021

un articol de

IOAN PĂDEANU

SCDCOC Caransebeș

1.

Obiectivul final este un procent optim de oi gestante (95­99%), 100 oi matcă din care cel puţin 40­50% cu gestaţie dublă.

Efectuarea tratamentelor anti­ parazitare înainte de intrarea oilor în stabulaţie.

Diagnosticul de gestaţie cu aju­ torul ecografului; după care oile matcă se împart în grupuri de oi cu gestaţie simplă, oi cu gestaţie dublă, după care se furajează separat. Oile sterpe se izolează în turma de tineret sau se vând.

Asigurarea unui front de furajare de 25­30 cm la oile cu ges­ taţie simplă şi de 35­40 cm la oile cu gestaţie dublă şi asigurarea apei prin adăpători automate sau jgheaburi de adăpare (10­20 cm).

Prevenirea avorturilor prin evita­ rea busculadelor şi aglomerărilor

2.

3.

4.

5.

Scanează-mă!

Important! Tot ce trebuie să știi despre pregătirea oilor pentru fătare şi supravegherea fătărilor!

111 cauzate de lipsa apei şi/sau a furajelor pe o perioadă de peste 24 ore.

Dacă totuși se întâmplă, se măreşte frontul de furajare şi/sau adăpare, iar o persoană supraveghează efectivul când oile se aglomerează.

Se va evita consumul de furaje suculente îngheţate (sfeclă, tăiţei de sfeclă, gulii, varză, siloz) care induc contracţii intesti­ nale puternice urmate adesea de contracţii uterine şi avort.

Nu se furajează oile gestante cu furaje mucegăite (fân, paie, cereale etc.) care conţin aflatoxine ce pot provoca dezechilibre grave între progesteron şi estrogen, finalizate cu avort.

Pentru a preveni avorturile infecţioase, se apelează la medicul veterinar pentru a vaccina oile gestante împotriva avorturilor: salmonelic, cel mai frecvent, brucelic, liestere­ lic, etc.

Măsuri de prevenire a mamitei gangrenoase (răs­ fug) prin vaccinare (vaccinul Agavac, Agalaxin) în luna a 3­a de gestaţie a oilor.

Supravegherea fătărilor, zi şi noapte, pentru a in­ terveni în cazul fătărilor distocice (nu fată în 2­3 ore), ajutând oaia prin tragerea mielului sau se solicită persona­ lul veterinar pentru cezariană.

Furajarea raţională a oilor gestante cu furaje de cali­ tate. Rasele de ovine autohtone consumă mai multe furaje toamna, iar crescătorii cu experienţă ştiu că ele cel mai bine se recondiţionează toamna prin păşunatul succe­ siv pe mirişti de porumb şi mirişti înverzite de grâu, ovăz, orz, triticale sau în zona premontană pe fânețe otăvite.

• • • •

6.

7.

8.

HRĂNIRE ÎN 2 ETAPE IMPORTANTE La intrarea în stabulaţie (noiembrie, decembrie) oile se găsesc în luna a 2­3 de gestaţie şi, de regulă, au refăcute rezervele corporale de grăsime. Majoritatea oilor, până în luna a 4­a de gestaţie îşi păstrează depozitele corporale de grăsime prin consumul zilnic de 1,4­1,8 kg fân, 2­2,3 kg coceni, paie de ovăz sau vreji de leguminoase şi 200­300 g concentrate. În perioada de gestaţie avansată (ultimele 6 săptămâni), fetusul (fetuşii) cresc rapid (80% din greutatea la fătare) şi ca urmare uterul ocupă un volum tot mai mare, limitând ca­ pacitatea de consum al furajelor.

De acum trebuie să furajăm oile gestante cu fân de lu­ cernă, trifoi, ghizdei, borceag sau otavă, în cantitate de 1,5­2 kg/zi şi treptat să mărim raţia de concentrate (0,3­0,7 kg/zi). În această fază a gestaţiei se refac peste 90% din acinii glandulari ai ugerului, care după fătare secretă laptele.

•

•

OBIECTIV FINAL: RATĂ A FĂTĂRILOR DE 98% Pentru ca oile să vă producă anul viitor lapte la nivelul potenţialului genetic, în perioada de stabulaţie, în special, în ultimele 6­8 săptămâni de gestaţie trebuie să întreţineţi oile în condiţii de bunăstare care se referă la furajarea la nivelul cerinţelor cu furaje de calitate, saivane confortabile, trata­ mente şi vaccinuri făcute la timp şi o atitudine prietenoasă în relaţia cu ele. Obiectivul final este ca din 100 oi matcă să fete 97­98% şi să fie într­o condiţie corporală foarte bună.

Sursa foto: www.canva.com

112 Ovine şi caprine

Care este cel mai bun fân pentru capre

Capra este un rumegător care în perioada de stabulație are nevoie de fibroase (fân) și de grosiere (paie, vreji, tulpini) pentru buna funcționare a sistemului digestiv, îndeosebi a prestomacelor. Care este cel mai bun fân pentru caprele tale!

P

entru un animal cu o reputație pro­ verbială în ceea ce priveste diver­ sitatea alimentară, de ce ne­am chinui să le hrănim științific! Răspunsul este simplu: pentru a crește animale sănătoase, productive și longevive.

La pășune caprele mănâncă o mare varietate de plante, de la buruieni, la frunze, lăstari și chiar arbuști lemnoși.

Caprele aleg instinctiv cele mai hrăni­ toare plante disponibile. Aceasta în­ seamnă că refuză cu încăpățânare “să tundă gazonul” și, în schimb, vor mânca florile din curte, buruienile, tufișurile, frunzele și chiar scoarța copacilor.

Categorii de fân: leguminoase (lucernă și trifoi), graminee (lolium, golomăț, păiuș de livadă, etc), cereale (fân de ovăz, tăiat înainte de maturiza­ rea semințelor) și borceag (amestec de leguminoase cu graminee anuale).

NEVOI NUTRIȚIONALE În stabulație, caprele au nevoie de 1,5­2 kg de fân pe zi (3% până la 4% din greutatea corporală) pentru ca rume­ nul lor să funcționeze corect. Furaja­ rea se face la alegere (discreție) sau de două­trei ori pe zi.

15-31 decembrie 2021

un articol de

SORIN-OCTAVIAN VOIA USAMVB Timişoara

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

• Fânul este bogat în celuloză, motiv

pentru care poate fi valorificat, cu un randament mai ridicat, doar de ru­ megătoare. La nivelul rumenului sunt prezenți simbionți ruminali, reprezen­ tați în special de bacterii, protozoare și fungi. Aceștia eliberează enzime care acționează asupra legăturilor celulo­ zice și le desfac cu formare de acizi grași volatili, care reprezintă o sursă de energie pentru rumegătoare.

Pe lângă celuloză, sunt și alte fibre, ca hemiceluloză, substanţe pectice şi substanţe încrustante, reprezentate de lignină, cutină şi suberină. Conținutul în celuloză crește pe măsură ce plantele

•

Scanează-mă!

Gestaţia la capre în perioada iernii! Cum puteţi evita complicaţiile şi pierderile!

înaintează în vegetație și îmbătrănesc.

Odată cu creșterea conținutului în fibre brute, scade și digetibilitatea fânului și a grosierelor.

5 CONDIȚII PENTRU CALITATE Modalitatea sigură de a cunoaște conținutul nutrițional al fânului pentru capre este analizarea lui de către un laborator de testare a furajelor.

Se pot aplica, dacă avem multe capre, și cantități mari de fân.

Pentru capre mai puține nu ne încăr­ căm cu un cost suplimentar, dar tre­ buie să avem în vedere ca recoltarea plantelor pentru fân să se facă atunci când acestea se află în faza de vegeta­ ție până la înflorire.

Pentru păstrarea valorii nutritive a fânului, în special a conținutului în vitamine, se recomandă ca recolta­ rea să nu se facă pe timp umed iar us­ carea să se facă la umbră.

De regulă, fânul bogat în frunze are o valoare nutritivă mai mare decât fânul care conține multe tulpini.

Trebuie luați în considerare toți nutrienții digestibili ce repre­ zintă suma componentelor fibrelor

1.

2.

3.

4.

Ovine şi caprine 113 digerabile, proteinelor, lipidelor și car­ bohidraților dintr­o rație.

Nu dați fân mucegăit. Aflatoxi­ nele secretate de mucegaiuri determină o rată mare de mortalitate la iezi și îmbolnăvirea caprelor adulte, ceea ce atrage și scăderea producției.

Aceste aflatoxine ajung și în lapte, de­ venind impropriu pentru consumul uman.

acestea, acest aport de proteine tre­ buie crescut treptat în timpul sarcinii, nu brusc.

5.

NECESAR DE PROTEINĂ Necesarul minim de proteină pentru menținerea caprelor sănătoase este de 7­8% proteină brută. Acest nece­ sar este mai mare în timpul creșterii, gestației, alăptării și mulsului și poate ajunge până la 14% sau chiar 18% la iezi în prima perioadă de alăptare. Nivelul ridicat de proteină nu se poate asigura doar prin fân. Astfel, în perioadele cri­ tice, cum sunt ultima lună de gestație și prima de lactație, se scot din rație grosierele și suculentele și se menție fânul, la liberă alegere, crescând pro­ gresiv proporția de concentrate până se asigură necesarul zilnic de nutrienți.

Nu uitați! La capre orice schimbare a componentelor unei rații nu trebuie să se facă brusc, ci progresiv ROBOTUL FERMY Specialist Agri 4.0

În timpul alăptării, necesarul de pro­ teine al unei capre se poate dubla, iar cerințele nu trebuie asigurate doar prin creșterea ponderii cerealelor. Deoare­ ce formarea laptelui necesită un aport proteic mai mare, fânul de leguminoa­ se (lucerna sau trifoiul) conține sufici­ ente proteine pentru a satisface nece­ sarul caprelor care alăptează. Cu toate

CONTROVERSE PRIVIND FÂNUL DE LUCERNĂ Unii oameni evită să hrănească țapii cu fân de lucernă din cauza posibilității de formare a calculilor urinari. Această problemă, însă, poate fi asociată mai mult cu aportul insuficient de apă și cu o pondere ridicată a cerealelor în rație.

Chiar dacă lucerna pare alegerea perfectă pentru fân, acesta este mai scumpă și mai greu de manipulat și de stocat, pentru că se scutură ușor. În alte perioade decât cele critice putem folosi cu un bun efect nutritiv un fân de graminee sau un amestec de legumi­ noase cu graminee.

Fânul rămâne furajul de bază pentru rumegătoare, în special în perioada de stabulație, iar celelalte categorii furaje se adaugă sau se scot în funcție de cât de mari sunt cerințele animalelor. siv pentru a da timp ca simbionții ruminali să se modifice structural.

Sursa foto: www.canva.com

114 Porcine

3 VICII PĂGUBOASE ÎN FERMELE DE PORCI

Cunoașterea și interpretarea comportamentului animalelor de fermă ar trebui să reprezinte fundamentul creșterii acestora în condiții de bunăstare. Din păcate însă, acest lucru rareori se întâmplă în realitate...

A

sta pentru că suntem tentați, de cele mai multe ori, să conside­ răm animalul ca fiind un “mijloc de producție”, o „mașinărie” generatoa­ re de venit. Însă, ignorarea faptului că animalele de fermă sunt, în primul rând, organisme vii, care se supun legilor în­ născute ale biologiei, poate să conducă la instalarea unor anomalii comporta­ mentale cu implicații negative asupra profitabilității în zootehnie. ÎNTREBAREA CHEIE ÎN ACEST CONTEXT ESTE: Care sunt cauzele apariției viciilor comportamentale în fermele de porci.

Iar răspunsul simplist ar fi: stresul! Cel indus de greșeli de furajare, de cazare

15-31 decembrie 2021

un articol de

IOAN LADOȘI mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

și de îngrijire, dar și de plictiseală! Acel stres care determină modificări masive ale sistemului hormonal și dezechili­ brează echilibrul spre care tinde orice organism animal, inclusiv al nostru. Întrucât tema comportamentului animal anormal ­ printre care și viciile ­ este extrem de vastă și de complexă, ne vom mărgini să comentăm doar câteva exemple, cu efecte majore asupra pro­ ductivității fermelor.

1.

Mușcarea cozilor și urechilor la purcei Chiar dacă pare un subiect minor, realitatea este că fermierii sunt absolut terifiați atunci când acest viciu apare, uneori fără vreo aparentă explicație.

Posibile cauze: Întrucât declanșarea acestui viciu se datorează fie acţiunii unui factor stresant, fie pur şi simplu plictiselii, strategia de prevenire a muş­ cării cozilor/urechilor presupune în pri­ mul rând menţinerea sub observaţie permanentă a oricăror schimbări de mi­ croclimat, dar mai ales, a oricăror reacţii comportamentale la aceste schimbări.

Prevenirea acestui viciu, determinat de imposibilitatea satisfacerii curio­ zităţii­ deci din plictiseală ­ se rezolvă

•

•

Porcine 115 de regulă simplu, prin introducerea în boxă a unor „jucării”: mingi, anvelope uzate, flacoane de plastic, paie, etc. În acest context, impulsul imediat al oricărui fermier este de a folosi întreg arsenalul de trucuri şi tactici cunoscute pentru stoparea acestui viciu. Însă, aceasta este o strategie „pompieris­ tică” care, chiar dacă poate rezolva problema temporar, ne împiedică să depistăm clar ce anume a declanşat­o.

De aceea, abordarea corectă este observarea zilnică a subtilelor modifi­ cări comportamentale pe care le mani­ festă purceii. Adică: Urmărirea zilnică atentă a compor­ tamentului în boxele în care se observă animale cu cozi/ urechi muşcate şi sângerânde; Notarea cauzelor posibile care ar fi putut conduce la apariţia viciului; Stabilirea de acţiuni prioritare care să conducă la stoparea viciului şi apli­ carea lor imediată; Ajustarea măsurilor luate sau adop­ tarea altora noi în cazul în care primele acţiuni implementate nu au avut efect.

Sindromul scroafei slăbite Acest comportament deviant este cel mai frecvent observat la scroa­ fele întreținute pe perioade îndelungate în boxe individuale de dimensiuni mult prea reduse. Animalele afectate de acest sindrom sunt adesea extrem de agitate, consumă furaj prea puțin sau chiar deloc, fapt ce conduce la slăbire, hipotermie și, adesea, moartea anima­ lului. Și în cazul acestui comportament anormal cauza principală este tot stre­ sul apărut ca o consecință a constrân­ gerii mișcărilor într­un spațiu insufi­ cient, caracteristic boxelor de gestație și a celor din maternitate. Pe de altă parte însă, deviații comportamentale pot apare la scroafe chiar și atunci când există spațiu suficient. Ne referim aici la transferul scroafelor înțărcate în boxe comune. Acest demers conduce adesea la lupte violente între scroafe

• • •

2.

Scanează-mă!

Despre alte vicii păguboase la suine și efectele lor asu­ pra profitabilității fermei puteți citi pe site­ul nostru: www.revista­ferma.ro!

Sursa foto: www.canva.com

•

Atenție! Toate aceste vicii conduc la pierderi de animale și de productivitate nedorite, dar posibil de prevenit.

Nu le ignorați pentru că ele costă. Și nu puțin! în vederea stabilirii ierarhiei dominaței, lupte care pot dura chiar câteva zile și care pot conduce la o scădere a apeti­ tului, consum excesiv de apă și instala­ rea anemiei la acele scroafe care se află în coada ierarhiei de grup.

Ferocitatea maternă Este un viciu comportamental destul de frecvent ce presupune agre­ sivitate excesivă și, adesea, uciderea purceilor de către scoafa mamă în primele două zile după fătare. Se mani­ festă prin mușcarea și strivirea voită a nou­născuților, mai ales de către scroafele aflate la prima fătare. Mai mult, este dovedit faptul că scroafele care au manifestat acest comporta­ ment anormal la prima fătare o vor face și la următoarele.

Acesta este motivul pentru care, de regulă, aceste femele sunt eliminate din

3.

efectivul matcă al fermei, întrucât se bănuiește că motivul ar putea fi și unul genetic, fiind ­ se pare ­ mai predispuse femelele din rasa Marele Alb. Cauze: Deci, cauzele apariției aces­ tui comportamentul pot fi multiple, dar, ca și în situațiile descrise deja, stresul se află pe primul loc. Respectiv stresul provocat de mutarea din boxe comune de gestație în cea de maternitate, agre­ siunea îngrijitorului, durerea provocată de suptul purceilor ai căror colți nu au fost scurtați, etc.

Prevenirea instalării unui asemenea comportament anormal se poate face prin: a) separarea purceilor de mamă în primele 15­20 minute după fătare și in­ troducerea lor la supt treptat, sub per­ manentă supraveghere; b) administrarea injectabilă a unui se­ dativ care să liniștească tănăra mamă; c) aducerea scrofițelor în maternitate cu cel puțin 5 zile înainte de data proba­ bilă a fătării, pentru ca acestea să se acomodeze mai bine cu boxa de fătare (în care s­a pus și o mână de paie); d) maternitatea se menține conforta­ bilă termic, fără curenți de aer puternici și în semi­ întuneric; e) inducerea declanșării fătării cu prostaglandine în ziua 113 de gestație, astfel încât fătarea să aibă loc în timpul programului de lucru.

•

•

116 Nutriția suinelor

8 SFATURI LA HRĂNIREA SCROAFELOR GESTANTE

Gestaţia scroafelor și scrofițelor durează, în medie, 114 zile. Femelele au nevoie de o alimentaţie adecvată şi de întreţinere corespunzătoare, astfel încât la fătare să rezulte purcei normal dezvoltaţi, uniformi ca greutate şi sănătoşi.

S

e va ţine seama de particulari­ tăţile rasei sau grupei de metişi, de specificul exploatării, de vârsta femelelor, mai ales la scrofiţe, care tre­ buie să­şi continue procesul de creş­ tere și pe parcursul gestaţiei. Iată la ce trebuie să fim atenți!

1. PARTICULARITĂȚILE GESTAȚIEI În organismul animalului gestant se produc transformări profunde, modifi­ cându­se inclusiv metabolismul femel, în vederea acumulării și a creșterii în greutate: În perioada de gestaţie predomină

•

15-31 decembrie 2021

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

procesele de asimilaţie, scroafele valo­ rificând mult mai bine substanţele nu­ tritive din hrană. Aceasta se datorează elaborării de către placentă a hormo­ nilor estrogeni şi progesteron, care pe lângă acţiunea specifică asupra ges­ taţiei, influenţează şi metabolismul animalului.

• ”În perioada de gestaţie scroafele îşi

sporesc masa corporală cu 20­22 kg, iar scrofiţele cu 34­35 kg faţă de greutatea avută la montă”, arăta Benone Păsărin, specialist în Tehnologia creșterii și ex­ ploatării suinelor, cadru didactic la Uni­ versitatea pentru Științele Vieții ”Ion Ionescu de la Brad” Iași.

2. CÂND SCHIMBĂM ALIMENTAȚIA! Pentru a ști când trebuie să acționăm cu furajare suplimentară sau îmbunătă­ țită la femelele gestante, amintim faptul că, în primele 12 săptămâni de gestație

Nutriția suinelor 117

• • •

4. FURAJARE RAȚIONALĂ Alimentaţia raţională a scroafelor gestante are influenţă pozitivă şi asu­ pra viitoarei producţii de lapte, condiţie de bază pentru continuarea dezvoltării normale a purceilor pe perioada de sugar.

Alimentaţia prea abundentă duce la îngrăşarea scroafelor, aceasta fiind dăunătoare, deoarece o nidaţie necore­ spunzătoare determină şi o prolificitate scăzută, pe lângă o producţie redusă de lapte.

Subalimentaţia este, de aseme­ nea, foarte dăunătoare, care alături de neasigurarea frontului de furajare, pot contribui la neuniformizarea dezvoltării corporale a scroafelor şi în final, la re­ ducerea prolificităţii animalelor din se­ rie sau grupă, explica Benone Păsărin. Ştrangulările în aprovizionarea cu

Sursa foto: www.canva.com

•

depunerile în greutate și în dezvoltarea purcelușilor reprezintă cca. 44% din to­ talul depunerilor, în timp ce în ultimele 4 săptămâni, depunerile sunt de 56%. ”Deci, cerinţele energetice sunt foarte mari în ultima lună de gestaţie, fapt ce impune o anumită grijă legată de fura­ jare. Mai mult, greutatea medie a unui purceluș este de cca. 1,5 g după prima lună de gestaţie, de 675 g la 3 luni şi de 1327 g la naştere, deci în ultimile 24 de zile se depune un spor aproape egal cu toată perioada de 90 zile de gestaţie. De aceea, este foarte important cum și cu ce hrănim femelele gestante”, sublinia universitarul ieșean.

3. HRĂNIRE DIFERENȚIATĂ ȘI RESTRICŢIONATĂ La toate femelele gestante trebuie să se instituie o hrănire diferențiată și restricţionată, în funcţie de dezvoltarea corporală, de vârstă şi de faza stării de gestaţie, cu excepţia primelor şi ulti­ melor 1­2 zile, când acestea consumă

•

•

furaje a scroafelor gestante pot provo­ ca accidente grave, finalizate cu avor­ turi. Cele mai multe conflicte se ivesc în timpul şi cu ocazia furajării animalelor, conflicte care sunt deosebit de pericu­ loase în ultima parte a gestaţiei.

5. CERINŢELE DE ENERGIE ŞI SUBSTANŢE NUTRITIVE În complexele de tip industrial, scroafele gestante sunt hrănite în mod științific, cu nutreţul combinat din reţe­ ta 0­6, care conține 13,5% proteine și 3­4% grăsimi, săruri minerale și vita­ mine, furaj care se poate achiziționa integral din comerț. În gospodării. Însă costul lui este mare pentru gospodar sau se poate constitui în gospodăria proprie, achizi­ ționând doar o parte dintre componen­ tele necesare.

Oricare ar fi situația, trebuie știut faptul că: Porumbul şi orzul trebuie să deţină ponderea în amestecurile furajere (55­ 65%); Tărâţa de grâu, cu 10%; Șroturile ­ între 5 și 6%; Concentratele proteice de origine animală să nu depășească 2,5%.

Făina de fân de lucernă poate partici­ pa cu valori între 10­13% (după posibili­ tăţi), completând necesarul de vitamine şi substanţe minerale.

Conţinutul relativ ridicat în celuloză nu pune probleme digestiei la scroafele gestante. Cel mai adesea, însă, în unită­ ţile gospodăreşti amestecurile ... ››› 118

• • • • •

Sursa foto: www.canva.com

cantităţi reduse de furaje.

Hrănirea restricţionată trebuie să rezolve trei obiective: În primul rând, se va urmări refa­ cerea sau revenirea scroafelor după lactaţia anterioară, dacă este cazul, la condiţia de reproducător; În al doilea rând trebuie să se asigure funcţiile vitale şi dezvoltarea normală a purcelușilor; În al treilea rând se va urmări crea­ rea unor rezerve pentru viitoarea peri­ oadă de lactaţie. În plus, la scrofiţe, o parte din substanţele nutritive vor fi utilizate pentru definitivarea procesului de creştere.

Sursa foto: www.canva.com

118 Nutriția suinelor

››› 117 ...de concentrate includ aceleaşi componente, însă nu depășesc cca.

14% proteine.

6. NUTREŢ COMBINAT DE COMPLETARE ”În aceste gospodării unde există efective reduse, scroafele gestante se pot hrăni şi cu nutreţuri suculente (po­ rumb pastă, cartofi fierţi, sfeclă tocată sau dovleci) în prima parte a gestaţiei (până la a 90­a zi), cu condiţia să se administreze nutreţ combinat de com­ pletare, care să conţină între 16­20% proteine, pentru a suplini deficitul de proteină. Ca exemplu, cantităţile admi­ nistrate la un tain pot fi de 1,00 kg pastă de porumb şi 1,65 kg nutreţ combinat cu rol de completare (cumpărat sau obținut în gospodărie) cu 16% proteine., sau 4,13 kg cartofi şi 1,24 kg nutreţ com­ binat de completare cu 20% proteine.

Pe timp de vară, se pot aloca 3,3 kg masă verde şi 1,85 kg nutreţ combinat cu rol de completare, având cca. 16% proteine”, explica specialistul ieșean.

7. CUM ALCĂTUIM FURAJUL COMBINAT DE COMPLETARE Dacă se obține în gospodărie, din componente proprii și cumpărate, prin măcinare, furajul combinat de comple­ tare poate fi alcătuit din porumb şi orz, între 50­70% din amestec, şroturi de

15-31 decembrie 2021

Ca semne ale apropierii fătării, cu 2­3 zile înainte, mameloanele iau formă de cupă, sfârcurile devin turgescente, iar în ultima zi se eliberează laptele prin comprimarea uşoară a sfârcurilor ROBOTUL FERMY Specialist Agri 4.0

soia, între 10­23%, şroturile de floarea soarelui între 5­14%, iar tărâţele de grâu pot participa între 8­14%. În gos­ podăriile care au și alte culturi agricole, se pot aduga la tain și 300­500 g făină de lucernă deshidratată. ”În unele situa­ ţii, o treime din cantitatea de nutreţuri concentrate se poate substitui, în prima parte a gestaţiei, cu porumb siloz, furaj care nu afectează dezvoltarea corpo­ rală şi rezultatele activităţii de repro­ ducţie, cu condiţia completării hranei cu suplimente proteice (şroturi de soia) şi minerale (fosfat dicalcic). Studii re­ cente recomandă introducerea în raţiile

scroafelor gestante în ultimile 15 zile, a grăsimilor animale, până la 10­12% din tain, continuându­se şi în primele zile de alăptare, pentru sporirea rezervei de glicogen în ficatul nou­născuţilor, şi creşterea conţinutului laptelui în grăsi­ mi, ceea ce măreşte şansa de supra­ vieţuire a purcelușilor pentru cel puţin 12 ore”, adăuga Benone Păsărin.

8. ÎN ULTIMA PARTE A GESTAŢIEI Nu se recomandă folosirea suculen­ telor în hrană, deoarece posedă volum sporit, cantitate mare de apă şi au un aport redus în substanţe proteice. ”În această perioadă, furajele concentrate (făinurile) se vor administra sub formă uscată sau umectată (raport 1/1), în două tainuri pe zi, asigurându­se pen­ tru fiecare animal, dacă sunt mai multe într­un coteț, 40­45 cm front de fura­ jare la jgheab. Adăparea trebuie să se facă la discreţie, sau cel puţin de 3 ori pe zi, calculându­se minim 7 l de apă pentru fiecare 100 kg greutate în viu a animalului. Cu 7­10 zile, în majoritatea fermelor de tip gospodăresc, scroafele gestante se dirijează către adăpostul destinat fătării, în care să nu existe și alte porcine, după ce au fost spălate, igienizate și dezinfectate, pentru a nu transmite boli sau paraziți la lotul de purcei nou născuți”, arăta universitarul ieșean.

Info companii 119

BINE ATI VENIT LA BIG DUTCHMAN

Angajare la liderul mondial Think global, act local: dupã aceastã devizã compania Big Dutchman dezvoltã echipamente inovatoare de grajduri pentru gãini ouãtoare, pãsãri pentru carne si porci. De peste 80 de ani, numele nostru este sinonim cu inovatia, tehnologia înaltã si calitatea. Întreprinderea noastrã stabilã de familie îsi are sediul central în Vechta, iar în prezent este activã în peste 100 de tãri. Având peste 3400 de angajati si lucrând cu concepte inteligente, suntem înscrisi pe plan global pe un curs solide de crestere.

BIG DUTCHMAN TE VREA ÎN ECHIPĂ!

Companie de top în industria mondială a echipamentelor destinate fermelor de găini ouătoare, păsări pentru carne și porci, Big Dutchman caută, cât mai curând, în regiunea Timiș, un Sales Manager (m/f) pentru România.

Î

n cadrul procesului reglementat al succesiunii pe criterii de vârstă, căutăm cât mai curând, în regiu­ nea Timiș, SALES MANAGER (M/F) ROMÂNIA. Pentru poziția de Sales Manager căutăm o persoană comunicativă, cu abilități excelente în vânzări, cu o pre­ zență sigură pe sine. Ideal ar fi să aveți experiență în domeniul creșterii porci­ lor sau al vânzării bunurilor de investiții în domeniul agricol.

SARCINI ȘI RESPONSABILITĂȚI În calitate de Sales Manager, veți fi responsabil(ă) de aria de vânzări România și veți fi prima persoană de contact pentru clienții noștri. Printre sarcinile importante care vă revin se numără planificarea independentă, desfășurarea și asistarea negocierilor de vânzări, până la încheierea contrac­ telor, și asistența acordată clienților. În plus, veți analiza situația de pe piață și veți fi responsabil(ă) de evoluția și im­ plementarea strategiilor de marketing și de distribuție în regiune.

O condiție este disponibilitatea de

un anunț de

BIG DUTCHMAN mai multe pe această temă www.bigdutchman-karriere.de

a efectua multe deplasări în interes de serviciu.

PROFILUL CANDIDATULUI Pentru această poziție, pe lângă, lim­ ba română, sunt necesare cunoștințe de limba engleză sau germană.

Inițiativa proprie și capacitatea de autoorganizare reprezintă alte condiții preliminare importante pentru îndepli­ nirea acestor sarcini complexe.

• •

CUM NE PUTEȚI CONTACTA! Big Dutchman International GmbH • Human Resources Postfach 1163 • D-49360 Vechta Tel. +49-4447-801-4087 • jobs@bigdutchman.de www.bigdutchman-karriere.de

•

Capacitățile organizatorice, modul de lucru independent și structurat, pre­ cum și un grad ridicat de motivație in­ trinsecă și de flexibilitate completează profilul pentru aceste activități de răs­ pundere. La rândul nostru, vă garan­ tăm o perioadă suficientă de inițiere pe post, cu asigurare financiară.

Acceptați această provocare și be­ neficiați deopotrivă de posibilitățile individuale de dezvoltare oferite de un lider mondial și de siguranța acordată de o întreprindere de familie serioasă și pragmatică!

SUNTEȚI INTERESAT(Ă) DE ACEASTĂ ACTIVITATE? Atunci vă rugăm să ne trimiteți do­ sarul complet de candidatură, indicând salariul pe care îl vizați și posibila dată de angajare. Preferăm ca depunerea candidaturilor să aibă loc pe pagina noastră web. Alternativ ne puteți trimite dosarul de candidatură și prin poștă sau prin e­mail. În cazul în care ne trimiteți documentele prin e­mail, vă rugăm să ni le transmiteți pe toate într­un docu­ ment PDF.

120 Apicultură

Conversia la ferma apicolă ecologică în 4 pași

Relu Cojocar se numără printre primii producători ieșeni care au accesat sistemul de apicultură ecologică.

Care au fost pașii parcurși până la certificare! Dar provocările, soluțiile și inovațiile pe care le-a experimentat!

Î

n 2010, în satul Vânători, comuna Popricani, județul Iași, inginerul zootehnist a înființat Ferma Apicolă ”Prisaca Moldova”. A început activitatea apicolă cu 15 familii de albine, asigu­ rând produse apicole pentru familie și prieteni. Astăzi, a ajuns la peste 250 de familii.

ETAPELE CERTIFICĂRII După aproape un deceniu de acti­ vitate apicolă în sistem convențional, fiind un foarte mare admirator al natu­ rii și un adept al unui sistem alimentar sănătos, pe care îl susține împreună cu soția sa, de profesie medic, în 2018 fermierul ieșean a pornit pe drumul conversiei către apicultura ecologică.

Certificarea de fermă apicolă ecologică a durat doi ani. Care au fost etapele?

Identificarea certificatorului și înscrierea pentru certificarea ecologică.

A urmat inspecția în fermă, pen­ tru a vedea de unde trebuia por­ nit, în funcție de conținutul activității în stupină.

După acea inspecție, s­au dat ter­ mene pentru a realiza fiecare pas înainte, pentru a atinge statutul de acti­ vitate ecologică, fiind vorba atât despre materialul genetic, baza meliferă, cât și despre utilajele de extracție a mierii și de procesare a produselor apicole. În mod concret, a trebuit: să elimine tot ceea ce a reprezen­ tat material din polistiren ori galvanic, asociat faptului că fagurii utilizați la creșterea albinelor trebuiau să fie doar din ceară de căpăceală, aspecte care

1.

2.

3.

•

Scanează-mă!

Cum a ajuns mierea pro­ dusă de Prisaca Moldova în Dubai! Și­a făcut intra­ rea pe piaţa Emiratelor Arabe Unite (EAU)!

15-31 decembrie 2021

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

trebuiau dovedite cu documente; Lăzile să fie cu vopsea (fermierul a ales vopsea pe bază de apă); cerințe privind frecvența schimbării ramelor: ”noi le schimbăm des, respectiv la ma­ ximum 3 ani. În plus, noi utilizăm dia­ fragme din papură și acordăm o atenție extraordinară tratamentelor aplicate familiilor de albine”, explică apicultorul.

Trecerea la utilaje pentru extracție și pentru procesare exclusiv din inox ali­ mentar.

A urmat depunerea fişei de înre­ gistrare la Direcția Agricolă, în­ soțită de contractul cu organismul de control și declaraţia pe propria răspun­ dere pentru deţinerea documentelor necesare înscrierii în agricultura eco­ logică. Mai apoi, fişa de înregistrare aprobată/vizată de

•

•

4.

DAJ este înapoiată, în original, iar o copie sepăstrează la DAJ. RENTEAZĂ SĂ PRODUCI MIERE ECOLOGICĂ?

Toți pașii care trebuie parcurși și toate condițiile de îndeplinit, până la certificarea activității ecologice, pre­ supun investiții suplimentare, care măresc prețul de cost al produselor și justifică prețul ceva mai mare la valori­ ficarea către consumatori. ”Un exem­ plu concret: dacă în sistem convențio­ nal, prețul cu tratamentele ajunge la o medie de 4­5 lei/familia de albine, în sistem ecologic prețul tratamentelor poate să ajungă până la 20­25 lei/ familie. Însă, pe piață, din cauza pute­ rii mici de cumpărare, nu se ajunge la valorificarea mierii ecologice la atât de mari diferențe de prețuri. Oricum, chiar dacă nu în asemenea proporții, mierea ecologică rămâne ceva mai scumpă la valorificare. Producția nu este semni­ ficativ mai mică, odată ce ai intrat pe

Apicultură 121 deplin în sistemul de producție bio, iar prețurile de valorificare compensează diferența de producție”, explica apicul­ torul ieșean.

MIERE BUNĂ LA EXPORT În prezent, aproximativ 60% din pro­ ducția obținută în ferma apicolă Prisaca Moldova se valorifică la export, pe plan național distribuția realizându­se prin diverși colaboratori, atât din Iași, cât și din alte județe ale României. ”Deținem un spațiu autorizat DSV de ambalare a mie­ rii, cu o capacitate de 300 unități (bor­ cane) pe oră, o rețea de comercializare

Realizăm o producție diversificată.

Practic, am căutat să închidem cercul, obținând mătci, miere și alte produse apicole, inclusiv prin procesare, și să comercializăm singuri cât se poate de mult, pentru a urma un traseu economic ascendent RELU COJOCAR

Proprietar Ferma Apicolă ”Prisaca Moldova”

a produselor și participăm activ și în mod constant la toate evenimentele or­ ganizate atât de Asociația Producători­ lor Locali «Produs în Iași», cât și de alte entități”, menționa fermierul ieșean.

BIO VERSUS CONVENȚIONAL Una dintre cele mai mari provocări a fost cea legată de valorificarea pro­ ducției. ”Dacă, la piață, suntem alături doi apicultori, unul cu produse con­ venționale și altul cu aceleași tipuri de produse, dar bio, consumatorul nu știe să facă diferența dintre produse.

Tocmai de aceea, nici prețurile pro­ duselor apicole bio nu sunt atât de ridicate pe cât ar trebui să fie sau pe cât sunt în străinătate. Dife­ rența este de maximum 10­15% în favoarea mierii bio. Tocmai de aceea, eu am ales să cunosc piețe externe și să livrez acolo. Pe de altă parte, pentru eficientizarea activității și în condițiile actuale și viitoare de politici publice pe segmentul agro­alimentar, mi­am orientat aproxi­ mativ 30% din activitate pe produce­ re de material biologic. Astfel, mi­am

asigurat suficiente surse de venit, care m­au ajutat să dezvolt ferma și să diver­ sific producțiile”, explica Relu Cojocar.

HIDROMEL - BĂUTURĂ OBȚINUTĂ DIN MIERE Dornic să surprindă consumatorii cu produse cât mai inovative, apicultorul ieșean obține o gamă deosebit de di­ versificată de sortimente, de la ameste­ curi de miere cu cătină, cu migdale, cu ciocolată, cu nuci, cu faguri și până la faguri cu miere, hidromel, lăptișor de matcă, miere de fâneață, de floarea soarelui, de mană, de rapiță, de salcâm, de tei, miere polifloră, precum și mixuri de miere, păstură, polen și propolis.

Un proiect important este atestarea tradițională pentru produsul hidromel, o băutură obținută din miere, apă și polen, deosebit de apreciată și astăzi.

Scanează-mă!

Cooperativa „Prisaca Moldova” ­ prima coope­ rativă a crescătorilor de albine din zona de Centru­Nord a Moldovei

122 www.anunturi-agricole.ro IMPORTANT Anunţurile de mica publicitate sunt preluate de pe site­ul nostru www.anunturi­agricole.ro şi au fost postate contracost, la preţul de 5 euro/ anunţ + TVA ­ anunţuri evidenţiate şi la 100 lei (TVA inclus) ­ anunţuri promo­ vate. Anunţurile plătite care sunt postate pe site beneficiază de cea mai mare vizibilitate online şi sunt publicate şi în ediţia print a revistei FERMA (o apariţie/anunţ postat).

Anunţurile postate gratuit pe site NU vor fi publicate în revista Ferma.

Scanează codul QR și vezi şi alte anunţuri de mica publicitate!

TERENURI ŞI FERME

IL. Vindem patrimoniul SC Agromec Griviţa, 66.000 mp intravilan, împrejmuire gard, clădiri, depozite, ateliere 5.500 mp, căi acces interioare asfalt/beton, acces DJ/ DN, utilităţi. Tel. 0723251698 HD. Vând pădure (brad şi fag), 2,887 ha, comuna Densuş, sat Poieni, zona Floruş. Tel. 0731833344 TM. Vând 2,86 ha teren, introdus în intravilan, construibil, front la DN 6, între Volvo şi Izvin. Tel. 0722558232

MAŞINI, UTILAJE, INSTALAŢII

IL. Vând semănătoare prăşitoare cu fertilizare, 6 rân­ duri, brăzdar dublu disc, roată tasare, calculator control seminţe. Tel. 0723251698

B. Executăm reparaţii plăci electronice Claas Lexion, automatizări maşină de erbicidat, piese schimb hidrau­ lice, electrice, electronice, electrovalve etc.. Tel. 0722506900 • Vând heder porumb şi floarea soarelui Oros Clasic HSA pentru orice combină, 4, 5, 6, 8 rânduri, 70 cm sau 76,2 cm între rânduri, viteză recoltare până la 10 km/h, pierderi extrem de mici. Tel. 0733561011, +0036205282452 • Vând heder Oros Sun, 6, 8, 12 sau 16 rânduri, viteză maximă recoltare 7­8 km/h, pierderi extrem de scăzute, pentru orice combină, 70 cm sau 76,2 cm între rânduri.

Tel. 0733561011 BV. Vindem sisteme alimentare cu apă şi udare acţio­ nate cu energie solară, debite până la 5.200 mc/zi, amortizare 1­2 ani, sisteme solare iluminat, ventilare, încălzire. Tel. 0745048465 BV. Proiectăm şi executăm reţele irigaţii, oferim consul­ tanţă şi implementare pentru solicitanţii fondurilor structurale ­ energie regenerabilă. Tel. 0745048465 IL. Vând tamburi irigat Casella 320 m/100; 400 m/100; 500 m/100; 600 m/110, motor Yanmar/Hitachi pentru retragerea şi întinderea tamburului, consum 0,5 l motorină/oră, economie 2l motorină/oră. Tel. 0727453086 IL. Vând remorcă modulară Hermanos­Garcia (Spania) cu descărcare automatică spate, deschidere automa­ tică a oblonului spate din cabina tractor, scară acces, capacitate 8­13 mc. Tel. 0723251698 IL. Vând maşină împrăştiat îngrăşăminte DCM Italia, capacitate 2.000 litri/24 m, 3.000 litri/36 m. Tel. 0723251698 IL. Vând vidanjă Hermanos­Garcia (Spania), capacitate 11.200 ­ 26.000 litri, pompe Hertell/Jurop, galvanizare cald, accesorii împrăştiere dejecţii. Tel. 0727453086 IL. Vând tăvălug hidraulic Madara, lăţime lucru 6 m, tăvălugi tip Cambridge 460 mm, greutate 2.620 kg. Tel. 0727453086

IL. Vând tamburi irigaţii 100/400 Pioggia Carnevali, cadru oţel galvanizat, rotaţie manuală, extensie înălţime 50 cm, sprinkler tip Ranger, picioare sprijin hidraulice.

Tel. 0723251698 IL. Vând sapă rotativă 6 ­8 m, lăţime lucru între 6,2 m şi 7,7 m, organe active din fontă turnată, cu elemente elastice marca Madara (BG). Tel. 0727453086 • Vând heder Oros Cornado, 6, 8, 12 rânduri, la 70 cm sau 76,2 cm, cadru fix/rabatabil, pentru orice combină, transmisie cu reductoare şi cardane, viteză recoltare 11­12 km/h. Tel. 0733561011, 0036205282452 SB. Vindem piese din dezmembrări combine şi trac­ toare, second hand şi noi, pentru Claas, JD, Case, New Holland, Deutz, Massey Ferguson, Fendt, Laverda, termen livrare sh foarte scurt, piese verificate. Tel. 0738641295

CEREALE, LEGUME, FRUCTE

IS. Vând rachete aerare, motor 1,1­2.2 KW, 220/380 V, lungime fără motor 2,3 m, volum aer 2.000 ­ 4.000 mc, funcţii aspirare şi suflare, rază acţiune 2,5­3 m, montaj în câteva minute o singură persoană. Tel. 0730260444

ANIMALE ȘI PĂSĂRI, FURAJE

AR. Vând purcei rasa Bazna, diverse marimi, în Nadlac.

Tel. 0755547861, 0742113307 B. Vând linie semi­automată pentru cântărit, umplut şi închis sacii la gură. Preţuri de la 14.800 euro fără TVA. Tel. 0724040441

CĂRŢI, VOLUME TM. Vindem cărţi de specialitate din domeniul agricol, peste 200 titluri, expediere prin poştă în toată ţara, plata ramburs, comenzi pe www.revista­ferma.ro şi www.agroinfo.ro.

Tel. 0256213328

DOSAR FERMA:

„SITUAŢIA PANDEMIEI COVID-19 ÎN ROMÂNIA” Omul de ştiinţă Mihai Decun, membru în Consiliul Consultativ al revistei Ferma, profesor la Facultatea de Medicină Veterinară, cu doctorat în microbiologie şi cu o activitate ştiinţifică în microbiologia sanitară de peste 40 de ani, ne-a transmis un material informativ şi, totodată, un punct de vedere avizat și bine documentat privind „Situaţia pandemiei CoVid-19 în România”.

Articolul a fost structurat în 4 părți care pot fi citite integral pe site-ul revistei Ferma prin scanarea codurilor QR aferente:

• Situaţia pandemiei CoVid-19 în România.

Ce trebuie să ştim! Ce alte pandemii au existat de-a lungul istoriei și ce învățăm din ele! Boli produse de Coronavirus la animalele domestice!

• Cum influenţează mutaţiile forma primară

a unui virus? Ce rol joacă mutaţiile genice în apariţia şi evoluţia pandemiilor? Cât de departe ar putea merge mutaţiile coronavirusului?

• Vaccinurile şi vaccinarea. Ce este vaccinul şi care este rolul lui în pandemie! Care sunt temerile și suspiciunile legate de vaccinare și cât sunt ele de argumentate și întemeiate!

• Omul de ştiinţă Mihai Decun face, în

ultima parte, o serie de propuneri pentru îmbunătăţirea metodelor de prevenire şi de combatere a COVID-19. Iată ce recomandă!

15-31 decembrie 2021

Sărbători fericite și un An Nou cu rezultate peste așteptări!