Revista Ferma 15-31 decembrie 2021

ANUL XX

III • NR. 2 2 (293) •

15-31 dec embrie 2 0

21

T.P. POȘTA ROMÂNĂ Nr.107/C/2191/2015 Valabiliatate cf. contractului

IONEL STAN: „LEGILE ÎN ŢARA ASTA NU SUNT PENTRU NOI” 18 Iulia și Ioana, nepoatele fermierului Ionel Stan

Preţ: 9 lei

Articolul ediţiei

im r o d i ă ș V e i r u c u b u ic r o t t! ă i b c i r e Săr uF o N n un A

Editorial

ANUL XXIII • NR. 22 (293) • 15-31 decembrie 2021

COLECTIV DIRECTOR GENERAL FMG ȘI REDACTOR-ȘEF DĂNUŢ RADIŞ SECRETAR GENERAL DE REDACŢIE OLIVIA FIRI SENIOR EDITOR NICOLETA DRAGOMIR CONSILIUL CONSULTATIV Prof. dr. NICOLAE DRAGOMIR Prof. dr. IOAN VINTILĂ Prof. dr. MIHAI DECUN Prof. dr. CORNELIA VINTILĂ Prof. dr. IOAN PĂDEANU Prof. dr. IOAN BORCEAN Prof. dr. TEODOR MARUŞCA Prof. dr. VIOREL HERMAN Prof. dr. LAVINIA ŞTEF Dr. ing. IOAN LADOŞI Dr. ing. VASILE POP SILAGHI Dr. ing. LEONARD STAFIE Conf. dr. LUDOVIC CZISZTER Conf. dr. SORIN BUNGESCU Conf. dr. OVIDIU RANTA Conf. dr. IOAN HUŢU Conf. dr. SORIN VOIA REDACTORI GHEORGHE GHIŞE VIOLETA MÂŢ LIVIU GORDEA PAULA CIUPAG MARIAN MUŞAT PETRONELA COTEA MIHAI LILIANA SIME EMIL GEORGESCU STELIAN RĂDESCU ALEXANDRU GRIGORIEV DANIEL PLĂIAȘU MARKETING & PUBLICITATE DENISE NIMIGEAN DANIELA RADIŞ TATIANA TRANDAFIR ROBOTUL FERMY GRAFICĂ & TEHNOREDACTARE PageUp.ro WEBMASTER CORINA BERGHIN EDITOR: S.C. COMISION DIC S.R.L. Timişoara REVISTA FERMA Sediul redacţiei: 307160 Dumbrăviţa / Timiş str. Al. Petöfi nr. 52 tel.: 0256-213328 / fax: 0256-211730 tel.: 0256-305682 / 0256-305683 redactia@revista-ferma.ro marketing@revista-ferma.ro web: www.revista-ferma.ro www.anunturi-agricole.ro www.agroinfo.ro Un produs FMG FERMA MEDIA GRUP

Drepturile asupra numelui şi siglei publicaţiei FERMA aparţin Societăţii Comerciale COMISION DIC S.R.L. Nici o parte din această publicaţie nu poate fi reprodusă, arhivată sau transmisă sub nici o formă şi prin nici un fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare audio sau video, fără aprobarea în scris a editorului.

Tiparit la Rotografika, prin reprezentantul exclusiv pentru Romania 4 Colours, www.4colours.ro

ISSN 1454-7732 Următorul număr al revistei nr. 1 (294) va apărea în perioada 1-31 ianuarie 2022

TOATE-S VECHI ŞI NOI SUNT TOATE!

Ş

i s-a sfârşit anul! Cu luna în care sărbătorim româneşte, tăiem godacul de pe listă sau din coteţ şi astfel mâncăm româneşte mai mult decât în restul anotimpurilor. Întrebarea e... cât de românească ne e hrana din farfurie? Cât la sută din porcul crescut în România mai e... românesc? Dilema ultimelor zile e dacă şi cum mai poate ţăranul să crească şi să vândă porcii din gospodărie. Cu legea porcului nu-i tocmeală, chiar dacă e... de porc. Pentru ţăranul român, pentru gospodăria rurală de la noi, tradiţia culinară e un mod de viaţă în sine. Nu va veni nimeni să îi ia omului orătăniile şi porcii din gospodărie, dar nici nu i se va mai permite să crească mai mult decât poate consuma familia lui. Cam asta ar fi, pe scurt, cu legea porcului. Ce este peste limita de autoconsum intră la comercializare, ori asta te transformă în producător, obligatoriu cu hârtie la mână şi nişte condiţii zootehnice minime. Cam asta ar fi cu porcul. Fără doar şi poate, avem unele dintre cele mai frumoase tradiţii culturale, pastorale, gastronomice. Suntem cunoscuţi şi recunoscuţi în lume pentru asta. Să ne irosim tradiţiile ar coincide cu pierderea identităţii naţionale. Tocmai de aceea, una dintre provocările majore ale prezentului este cum să împăcăm revoluţia industrială şi tehnologiile moderne cu viaţa la ţară şi tradiţiile pe care ne străduim să le perpetuăm. Mai pe româneşte, cum să împăcăm capra cu varza... Nimic mai greu! Dar, nu imposibil. Am demonstrat şi noi în ultima perioadă, la revista Ferma, că printul poate fi conectat la mediul online simplu şi eficient, că în paginile unei publicaţii au loc atât tradiţiile, cât şi agricultura viitorului, că exemplele pozitive şi reuşitele fermierilor pot să împartă aceeaşi hârtie cu anchetele jurnalistice şi actualitatea care, de multe ori, ne doare. Şi credem că asta e soluţia "împăcării" dintre nou şi vechi, dintre modern şi clasic. Până la urmă, porcul

pârjolit cu foc de paie şi sarmalele din tuci ale bunicii sunt vedete deja consacrate pe facebook şi pe TikTok, şi asta datorită pozelor făcute cu telefonul deştept din dotare. La îndemâna oricui! Aşa vom continua să răspundem şi noi, echipa Ferma, nevoilor de informare pe care ni le transmiteţi. Suntem iubitori de tradiţii, ţinem cont de cei aflaţi la început de drum în agricultură, adaptăm articolele la calendarul lucrărilor de sezon, scriem poveşti inspirate din reuşitele fermierilor şi, în acelaşi timp, suntem conectaţi la Agricultura 4.0 care aduce viitorul în prezent. Că am reuşit să împăcăm capra şi varza ne-o dovediţi în fiecare zi, prin reacţiile pozitive şi, pentru asta, vă mulţumim. Vom intra, în scurt timp, în cel de-al 24-lea an de existenţă a revistei Ferma, cu surprize editoriale şi un plus de conţinut care să vă aducă aproape şi rapid de agricultura fiecărui colţişor din lumea asta. Aşa că staţi pe-aproape, bucuraţi-vă de Sărbătorile de iarnă în tihnă şi bună înţelegere alături de cei dragi şi să ne revedem într-un 2022 prosper şi mai îngăduitor cu noi toţi!!

NICOLETA DRAGOMIR

Senior editor Ferma Media Grup nicoleta@revista-ferma.ro

3

Cuprins

Actualitate

5 5 6 10 12 14 18 22 24 26 30 34 36

Nu rata noile rubrici FERMA! Anul agricol 2021: o scurtă retrospectivă Banii fermierilor AgroInfo Reforma PAC are undă verde. Ce urmează? Ionel Stan: „Legile în ţara asta nu sunt pentru noi” Fermierii întreabă, Ferma răspunde Agricultura în lume Fermierii plătesc un preţ mult prea mare pentru „F2F” De la bivoliţe, la vaci Galloway Procesare și asociere accelerate de pandemie Kiwi - Kaki - WiFi!

40

Agricultura 4.0

40 Inovaţia care a luat aurul la Agritechnica 42 8 tendințe pe piața roboţilor agricoli 46 Pulverizare ultra-localizată 48 ”Erbicidare” cu flacără 50 Vacile poluatoare pot fi şi "reciclatoare"

52 52 54 56 60 62 66 68 70 74 76

Cultura mare

Bursa Agricolă Europa intră cu speranţe în iarnă 5 probleme la startul noului sezon Noi reguli la fertilizarea în ferestrele iernii 6 variabile în ecuația productivității 10 factori care cresc fertilitatea solului Strămoşul porumbului: o fosilă de 5.000 de ani! Resturile vegetale: ce greșeli fac fermierii! Cartof şi pâine pentru ziua de mâine Şi paiele pot aduce profit

78

CARICATURA EDIȚIEI by Radu Clețiu - CLEAR

4

Horticultură

78 Crudităţi de iarnă pe masa de Crăciun 80 Doru Petricică, fermier „Made in Romania” 82 Din tainele şi „păcatele” vinului 84 O poveste cu cătină derulată mai... cătinel!

15-31 decembrie 2021

86

Utilaje agricole

86 Mai mult decât o combină, un sistem de recoltare 88 Inovația anului la utilajele complet electrice 90 Tânăr român, premiat la Bursele “Helmut Claas” 91 Noua gamă de uleiuri profesionale T-LINE 92 Lemken: Viitorul înseamnă un alt mod de a lucra solul 94 UTILBEN, garanția echipamentelor fiabile 96 Noile tractoare Maxxum, Puma şi Farmall C 98 Semănat PROFI cu Vega 6 și Vega 8 100 Hrănirea la iesle cu remorcile Tatoma 103 Terrasem, acum o soluţie 3 în 1 104 Maschio Gaspardo crește în România 106 Startec - echipamente versatile şi polivalente

108

Zootehnie

108 5 sfaturi pentru sezonul rece 109 Pardoseli speciale pentru tăurașii de carne 110 8 măsuri pentru ca oile să dea mai mult lapte! 112 Care este cel mai bun fân pentru capre 114 3 vicii păguboase în fermele de porci 116 8 sfaturi la hrănirea scroafelor gestante 119 Big Dutchman te vrea în echipă! 120 Conversia la ferma apicolă ecologică în 4 pași

122

Mica publicitate

122 Anunţuri preluate de pe www.anunturi-agricole.ro

Noutăți FERMA

Nu rata noile rubrici FERMA! Agricultura parcurge o perioadă de mari transformări. Una dintre ele este tranziţia către viitoarea politică agricolă comună, iar digitalizarea este privită ca una dintre principalele provocări, dar şi oportunităţi, pe care mizează reforma PAC. Revista Ferma a anticipat această evoluţie, devenind publicaţia de la noi din ţară cea mai interconectată cu mediul online, prin intermediul sistemului de coduri QR. Ce sunt acestea și cum le poți folosi, vezi în explicațiile de mai jos. Şi pentru că ne plac provocările şi ne asumăm de fiecare dată ţinte înalte, lansăm cu această ocazie câteva noi rubrici (vezi pag. 10, 22, 24, 40, 52, 88) prin care ne propunem să ducem la un alt nivel ideea de interconectivitate. Ferma te conectează cu lumea agricolă. Dar nu o face oricum! Număr de număr, îți aduce informații relevante și atent selectate, despre cele mai fierbinți subiecte din agricultură precum banii, resursele, clima, bursele agricole, inovațiile tehnice, tehnologiile de ultimă oră etc., reflectate de publicații cu renume în presa agricolă europeană și mondială. Nu trebuie decât să scanezi codul QR pentru a avea acces instant la sursa informaţiei, tradusă în limba română. Astfel, Ferma devine ghidul tău pe internet.

5

10 Banii fermierilor

AGROFINANȚARE Ştiri agricole la zi: subvenţii şi plăţi APIA, bani europeni, problemele fermierilor ALOCĂRI FINANCIARE PROPUSE ÎN CADRUL PNS – FEADR PILON II Distribuire alocare la nivel de obiectiv

Alocări obligatorii regulament UE

TOTAL PUBLIC 2023-2027 (EURO)

Propunere alocare PNS

Mediu şi climă, bunăstarea animalelor LEADER

35%

2.084.184.216

36,64%

5%

578.852.878

10,18%

Asistenţă tehnică Restul intervenţiilor, fără alocarea pentru instalarea tinerilor fermieri transferată din Pilonul I

4%

193.409.978

4%

2.797.950.532

49,18%

5.654.397.604

100%

TOTAL

m nva.co ww.ca foto: w a rs u S

Bani europeni pentru investiţii în ferme

PNS: CE MĂSURI NU MAI PRIMESC FINANŢARE DUPĂ 2023 Bugetul prevăzut de Ministerul Agriculturii în Planul Naţional Strategic (PNS) pentru perioada 2023-2027 pentru măsurile de dezvoltare rurală, investiţii în ferme, agromediu şi climă şi bunăstarea animalelor va fi de 5,65 miliarde euro, bani alocaţi din FEADR (Pilonul II). Pentru măsurile de investiţii vor fi disponibile 3,062 miliarde de euro. Pentru investiţii în ferme agricole şi pomicole (submăsura 4.1) vor fi peste 728 mil. euro în PNS 2023-2027 (pe lângă cele 882 mil. euro alocate în perioada de tranziţie 2021-2022). Pentru procesare şi marketing (sM 4.2) vor fi alocate 400 mil. euro, pentru activităţi neagricole (sM 6.4) - 200 mil. euro, pentru infrastructura de irigaţii (sM 4.3).- 400 mil. euro, pentru înfiinţarea grupurilor de producători (sM 9.1) - 15 mil. euro, pentru înfiinţarea şi funcţionarera grupurilor operaţionale (GO), dezvoltarea de proiecte pilot şi noi produse (sM 16.1) - 40 mil. euro şi pentru asigurarea culturilor (sM 17.1) - 50 mil. euro. Jumătate de miliard de euro va putea fi cheltuit pentru investiţii în infrastructura de bază şi patrimoniu cultural (Măsura 7). Submăsurile 6.2 - Înfiinţarea de activităţi neagricole în zone rurale şi 16.4 - Cooperare vor fi finanţate prin LEADER (Măsura 19), care va avea un buget de peste 578 mil. euro în perioada 2023-2027. După 2023 nu vor mai fi alocaţi bani pentru modernizarea drumurilor agricole, iar pentru submăsura 6.3 – Ferme mici nu mai există prevedere legală în regulamentul european, nici buget alocat de MADR.

15-31 decembrie 2021

ACTUALITATEA AGROINFO un articol de

VIOLETA MÂŢ mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Scanează codurile QR de mai jos pentru a afla în timp real ce se întâmplă cu banii tăi și ce trebuie să faci pentru a-i putea accesa!

Planul Naţional Strategic 2023-2027: Ce condiţii trebuie să îndeplinească tinerii fermieri Toate detaliile despre noul sprijin financiar de 70.000 euro pe fermă! Document oficial: Condiţii plăţi şi sume bunăstarea animalelor, din 2023 Ministrul Chesnoiu: Ajutor şi pentru bunăstarea bovinelor şi ovinelor! Sprijin cuplat vegetal 2023: Culturi şi cuantum pe hectar propuse de MADR Lista sumelor pe hectar pentru noile subvenţii APIA! Numărul minim şi maxim de animale pentru care va fi acordat sprijinul Document MADR. Cuantum subvenţie APIA: 358 euro/vaca de lapte şi 265 euro/taurină carne! Câţi bani primeşte România din bugetul UE până în 2027 Oficial UE: Veste bună pentru fermierii români! Creşte subvenţia la 215 euro/ha! Ce schimbări aşteaptă fermierii odată cu preluarea preşedinţiei UE de către Franţa, din ianuarie 2022 Christiane Lambert, preşedinte COPA: Fermierii trebuie să cunoască modificările aduse regulilor PAC până în primăvară

11

36 Culturi de fructe exotice

KIWI - KAKI - WIFI!

În drum spre Tropice, agricultura merge mână în mână cu exoticul tehnologiei actuale. Un tânăr timişorean a dus la un alt nivel pasiunea pentru horticultură iar astăzi culege roadele eforturilor sale.

C

ulturi pe verticală, soiuri aduse din toată lumea, experienţe făcute în joacă: marile pasiuni au fost întotdeauna cele care - într-un fel sau altul - au contribuit la schimbarea lumii. În termeni de agricultură, acest lucru se aplică foarte bine atunci când vine vorba de plante exotice şi o grădină familială din vestul României. O POARTĂ SPRE PARADIS Cunoscut deja în lumea pasionaţilor acestui domeniu, Bogdan Costea, doctor în ştiinţe agricole, vede Timişul şi zona înconjurătoare ca una dintre enclavele viitorilor zece ani, când vom putea vorbi aici despre culturi de smochin, kiwi sau kaki. Iar tehnologia modernă este un partener important în această evoluţie. Peste o sută de plante, ajunse la marginea Timişoarei din toate colţurile lumii, împart - într-o armo nie perfectă

un articol de

DELIA SESCU BARBU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

- cei aproape 300 de metri pătraţi din jurul casei cochete în care locuieşte, alături de familia sa, Bogdan Costea. MĂSLINUL PLANTAT ÎN PĂMÂNT ROMÂNESC Încă de la intrare, în faţa casei, poţi zări ramurile stufoase ale unui măslin plantat în sol. „Are deja cinci sau şase ani şi cred că e singurul din România, pentru că eu nu am mai văzut nicăieri unul plantat în sol”, spune tânărul. ”A avut nevoie şi el de aclimatizare, inclusiv anul acesta, pentru că măslinul, faţă

Dacă până acum câţiva ani eram printre puţinii care aveau astfel de culturi, acum au început să apară din ce în ce mai mulţi pasionaţi BOGDAN COSTEA

Agronom și horticultor

15-31 decembrie 2021

de alte specii, are frunzele persistente, nu îi cad iarna, iar asta înseamnă că trebuie cumva învelit, pentru că e destul de sensibil, rezistă undeva până la zero grade. Sub această valoare este o problemă. Am reuşit totuşi să îl fac să reziste şi la -17 grade Celsius. Cel mai important lucru este durata acelui îngheţ. Practic, cred că asta e diferenţierea principală. Adică dacă ai un îngheţ care îţi durează zece zile e rău. Dacă ai unul, să zicem, chiar de -30, dar să dureze o zi, e în regulă”, explică Bogdan. KAKI, FRUCTUL ZEILOR În dreapta măslinului, într-o apropiere intimă, se află kaki, un fruct din genul Diospyros, care în greacă înseamnă „fructul divinităţii”. Proprietarul are cinci soiuri diferite, care se simt foarte bine în clima noastră. Pe timpul iernii sunt însă înfoliaţi în rânduri de paie, coceni de porumb şi folii ortoclimatice, prin care să poată respira. Între ei se află şi Tipo, una dintre cele mai cunoscute forme de kaki, ce fructifică în ţara noastră undeva prin noiembrie-decembrie şi rodeşte abundent, dar cu alternanţă. „Din păcate, nu am loc suficient şi duc plantele şi la vecini, după cum vedeţi”, spune tânărul bănăţean.

Culturi de fructe exotice

VARIETĂŢI DE MINI-KIWI Între diferitele soiuri pe care le cultivă, se află şi anumite varietăţi de mini-kiwi, care se găsesc deja şi în rafturile magazinelor de la noi. Fructele au gustul intens-dulce şi pieliţa diferită de cea a fructelor de kiwi obişnuite. „Pentru ele nu mai aplic măsuri de protecţie iarna, am aplicat doar în primii doi ani. Le cad frunzele şi se dezvoltă foarte bine în primăvară. Acesta este un autofertil, asta este foarte interesant la el. De obicei kiwi este dioecic. Adică sunt plante mascul şi femelă. La trei plante femelă trebuie să ai o plantă mascul. Ei, acesta le are pe amândouă. Într-adevăr, am altoit plante mascule pe ramuri. Asta este o idee extraordinară ca să-ţi abunde în fructe”, remarcă proprietarul. În funcţie de temperatură, fructele sunt bune de cules în perioada noiembrie-decembrie, dar pot fi lăsate chiar şi până în ianuarie şi pot rezista doar unui singur îngheţ.

CĂPŞUNII SUSPENDAŢI Lângă kiwi, se văd înşiruite ghivece cu căpşuni suspendaţi. Bogdan Costea are 12 soiuri diferite, atât în ghivece simple, cât şi în ghivece suprapuse, unul peste altul, şi rezultatele sunt foarte bune iar fructele protejate, spune acesta. „Adică nu mai ai nici o problemă cu câinii, melcii sau orice atacă fructele. Iarna rămân aşa cum le vedeţi, nu le ating, nu le fac absolut nimic”. CURMALUL CHINEZESC, ACLIMATIZAT ÎN BANAT Grădina lui Bogdan Costea este rezultatul unor cercetări laborioase. „Am ales cam tot ce am găsit mai bun de pe unde am fost, din toată lumea. Aici este un Jujuba. Aşa-numitul curmal chinezesc, adus acum mulţi ani din Republica Moldova. E unic ca gust, un fruct foarte bogat în antioxidanţi. Seamănă cu mărul, dar pe măsură ce se usucă, dă spre curmale. Lângă el se află Banana

nordului. Face nişte fructe foarte interesante, de vreo 10-12 cm, cu un gust foarte bun, asemănător bananelor, iar florile seamănă cu orhideele”, mi-a explicat Bogdan. CĂPŞUNI CARE CRESC ÎN POMI În grădină am zărit şi nişte smochini, pe care Bogdan spune că i-a adus tocmai din Italia. Sunt trei soiuri diferite, dintre care unul cu fructe mov, ce asigură un contrast deosebit. La fel de spectaculos mi s-a părut şi Arbutus unedo, cunoscut sub denumirea populară de arborele de căpşun. O curiozitate foarte interesantă, întâlnită de obicei în regiunile Mediteraneene. A fost adus din Turcia. Acesta înfloreşte în septembrie şi, cam prin decembrie - februarie, se desfăşoară legarea. Fructele sunt mai întâi verzi, după care se fac galbene, portocalii şi, la maturitate, capătă o culoare roşu-aprins. Iar gustul este senzaţional, m-a ... ››› 38

37

40 Agricultura 4.0

Inovaţia care a luat aurul la Agritechnica

NeXaT este câştigătorul singurei medalii de aur, pentru o soluţie universală care schimbă total percepţia despre lucrările agricole. Însă inovația nu poate fi pusă în practică în Europa decât parţial.

C

omisia independentă de experţi desemnată de DLG e.V. (Socie­ tatea Germană pentru Agricul­ tură) a anunţat, pe 7 decembrie a.c., câştigătorii premiilor pentru inovaţie la Agritechnica 2021, o ediţie amânată din cauza pandemiei şi care ar trebui să se desfăşoare fizic în perioada 27 februa­ rie ­ 5 martie 2022. Dintre cele 164 de înscrieri validate în cadrul competiţiei, o singură inovaţie a primit medalia de aur (la fel ca la ediţia de acum doi ani), în timp ce alte 16 soluţii tehnologice au fost răsplătite cu medalii de argint, în baza unor criterii extrem de riguroase. O SOLUŢIE UNIVERSALĂ De departe cea mai interesantă din­ tre propuneri a fost cea a companiei NeXaT, care a reuşit să se impună în faţa juriului de specialitate cu un vehi­ cul care poate deveni o soluţie practică pentru provocările de azi şi de mâine. Este vorba de un şasiu multifuncţional care poate fi utilizat în toate etapele de producţie pentru culturile de câmp, de la pregătirea solului, semănat, aplica­ rea tratamentelor fito­sanitare şi până la recoltat.

15-31 decembrie 2021

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

LĂŢIME DE LUCRU DE 70 M Cu adevărat impresionantă este lăţimea de lucru, ce poate ajunge până la 70 de metri! Este o combinaţie între tractor şi implement. Având o lungime de 12 m în poziţia de transport, ceea ce îl face practic imposibil de utilizat pe majoritatea drumurilor din UE, acest echipament autopropulsat este totuşi o opţiune pentru exploataţiile agricole de mari dimensiuni. Deplasându­se pe pa­ tru şenile, sistemul este proiectat astfel încât 95% din suprafaţa totală a câm­ pului nu este niciodată călcată, rezul­ tând astfel randamente mai ridicate şi o bună protecţie a solului şi a mediului. Scanează-mă! Vă invităm să urmăriţi în lucru acest agregat cu totul special! Scanând codul QR, aveți acces instant la filmul de prezentare

PLATFORMĂ AUTONOMĂ „Soluţia propusă de NeXaT este de fapt o platformă motorizată care are post de conducere, dar ea a fost gân­ dită ca o tehnologie complet autonomă. Şi chiar dacă este ceva nemaivăzut până acum, are limitările sale. În primul rând că nu poate circula pe şoselele din Uniunea Europeană, fiind destinată ex­ clusiv exploataţiilor mari. Dar pentru că Agritechnica este o expoziţie mondială, nu putem premia doar tehnologiile care se pliază pe specificul Europei. E o idee care cu siguranţă îşi va găsi întrebuin­ ţarea dincolo de Atlantic şi în Australia, poate marginal în Europa. Adică nu văd o problemă în a lucra cu un astfel de echipament în Insula Mare a Brăilei sau în sudul ţării, chiar în Germania de Est, atâta timp cât el nu va circula pe drumu­ rile publice. Pentru că tradiţia în Europa este ca maşinile agricole să se depla­ seze de la o parcelă la alta pe drumurile publice. Dar dacă ai posibilitatea să­l ţii numai pe câmp, nimeni nu te poate opri să lucrezi cu el”, ne­a explicat profeso­ rul Ovidiu Ranta, singurul român care a făcut parte din juriul pentru evaluarea inovaţiilor la Agritechnica.

Agricultura 4.0 41

DE CE DOAR O MEDALIE DE AUR? „Au fost doi ani în care compa­ niile s­au străduit să­şi consoli­ deze afacerile fără să investească prea mult în cercetare. Doi ani cu distanţare socială impusă de pan­ demie, cu creşteri de preţuri la energie şi la materii prime, care au creat dificultăţi majore în indus­ trie”, a concluzionat Ovidiu Ranta. CARE SUNT ATUURILE SALE? Propunerea celor de la NeXaT se în­ cadrează cumva în tendinţele generale care caracterizează agricultura zilelor noastre, cu implemente tot mai mari şi mai rapide, consideră specialistul. „În primul rând, pentru că ferestrele de lucru sunt tot mai scurte, din cauza repartiţiei neuniforme a precipitaţiilor sau a condiţiilor de climă în general. Deşi investiţiile sunt foarte mari în ast­ fel de utilaje. Pe de altă parte, aceste dezvoltări vin să compenseze defici­ tul legat de forţa de muncă. Şi un alt aspect, ce nu poate fi neglijat, consu­ murile energetice sunt mult mai mici, raportat la unitatea de suprafaţă, dacă ar fi să facem o comparaţie cu utilajele care au lăţimi de lucru reduse”, a ţinut să precizeze Ovidiu Ranta.

PESTE O MIE DE CAI PUTERE! Despre soluţia propusă de NeXaT mai trebuie spus că monitorizarea în­ tregului proces de lucru se realizează dintr­o cabină care poate fi rotită cu 270 grade. Pe viitor, însă, se doreşte Scanează-mă!

Vezi care sunt celelalte 16 inovații tehnologice răsplătite la Agritechnica 2021 cu medalii de argint!

ca vehicul să devină complet autonom, chiar dacă în timpul transportului pro­ babil va necesita ghidaj manual. Imple­ mentele şi toate celelalte dispozitive vin montate pe un şasiu, care se sprijină pe patru sisteme de şenile care se pot roti la 90 grade. Puterea este furnizată de două motoare diesel independente, fiecare oferind o putere de 400 kW/545 CP. Vehiculul poate fi adaptat uşor la tehnologiile de conducere alternative, cum ar fi celulele de combustie.

Un nou departament la MEWI: After Sales

L

a MEWI, începând din 1 noiembrie 2021, Bogdan Balaban a fost numit director al departamentului After Sales, rezultat din reunirea celor două mari divizii ­ Service și Piese de schimb. Un departament After Sales, adică tot ce se întâmplă după ce a avut loc vân­ zarea, joacă un rol important în ceea ce privește satisfacția clientului, generând loialitate și apreciere a mărcii. ”Motivul pentru care am creat depar­ tamentul de After Sales, este, în primul rând, acela de a putea crea o strategie comună pentru ambele departamente și, totodată, pentru ca modul de lucru să fie cât mai rapid, fluxul documen­ telor să fie cât mai fluid, astfel încât să putem reacționa prompt la solicitările

fermierilor”, spune Cristian Dănescu, director general MEWI. ”Bogdan Balaban, noul director After Sales, este un foarte bun manager, orientat spre business, spre realizarea de profit și îndeplinirea tuturor indi­ catorilor impuși de AGCO. Este foarte corect în relația cu subalternii și apreciat în organizație”, afirmă, în continuare, Cristian Dănescu. 12 ANI DE MANAGEMENT AL PIESELOR DE SCHIMB Bogdan Balaban, 39 ani, a fost, încă de la venirea sa în MEWI, în august 2009, director al departamentului Piese de schimb. Absolvent al facultăților de Știin­ țe Economice și Drept, are un master

în studii economice europene, din 2006. Și­a început cariera în diverse companii din domeniul noilor tehnologii. A avut rezultate excelente, an de an, ca lider al departamentului Piese de schimb, unul dintre cele mai apreciate, la nivel european chiar, de managementul AGCO Parts.

86 Utilaje agricole

Mai mult decât o combină, un sistem de recoltare Au trecut 3 ani de la apariția primei combine IDEAL pe câmpiile din România. Între timp am trecut peste sezoane agricole extreme, însă 9T-ul de la Massey Ferguson a rămas la fel de fiabil și eficient.

M

arin Nedu, managerul fermei Miracom din comuna Căzănești, jud. Ialomița, este primul dețină­ tor al combinei Massey Ferguson IDEAL 9 din țara noastră, pe care a achizițio­ nat­o în vara anului 2019 de la General Leasing, actuala Sigma Romania. După 500 de ore de lucru și 1500 de tone recoltate, spune că „rezultatele au de­ pășit așteptările”, chiar dacă inițial avea unele îngrijorări: „A fost o investiție mare, de aproape 500.000 de euro, și aveam unele emoții. Acum, după două campanii și jumătate, căci 2020 a fost foarte slab și nu prea am avut ce re­ colta, pot spune că a atins parametrii pe care îi doream și chiar i­a depășit”, a declarat fermierul. AGRICULTURA CA STIL DE VIAȚĂ Marin Nedu cultivă cereale păioase, porumb, rapiță și floarea soarelui pe 1.700 ha și este unul dintre cei mai ex­ perimentați fermieri din România. După absolvirea facultății de Agronomie în 1976 a lucrat în mai multe exploatații de stat, iar în 1992 și­a înființat propria

15-31 decembrie 2021

un articol de

DANIEL PLĂIAȘU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

fermă pe care a dezvoltat­o și a optimi­ zat­o pe parcursul a aproape trei dece­ nii, ajungând la producții medii, în ulti­ mii ani, de 7­8 t/ha la grâu și 9­10 t/ha la porumb, în teren neirigat. MF IDEAL 9T: 3 SEZOANE, 3 PUNCTE DE REPER Marin Nedu a ales combina IDEAL după ce a avut ocazia să o vadă la o demonstrație în Cehia, impresionat fiind de calitățile acesteia (cel mai mare bun­ căr ­ 17.100 litri, cea mai mare viteză de descărcare ­ 210 l/sec., cel mai lung ro­ tor și cea mai mare suprafață de sepa­ rare ­ 4,84 m). „Aveam în plan să îmi iau o combină mai mare, să le înlocuiesc pe cele vechi. Imediat după expoziție am și comandat­o, iar apoi am verificat la noi în fermă specificațiile ei: am pus­o

într­o solă de 60 ha și am făcut 500 de tone într­o zi. Mi­am dat seama că toți parametrii descriși de producător sunt reali, singurul lucru este să ai ce să îi dai de făcut, să o pui la treabă”, explică fermierul. După mai multe sezoane de recoltat, inginerul agronom consideră că există trei puncte forte ale acestei combine: capacitățile tehnice, calitatea lucrărilor de treierat și dotările, în special cele electronice, care reduc necesarul de mentenanță. „ÎNLOCUIEȘTE TREI COMBINE” Dotată cu un motor MAN de 15 litri și 647 CP, combina IDEAL 9T din dotarea firmei Miracom a avut un consum me­ diu de 1,5­1,8 litri/tonă, la o viteză de lucru de 2­7 km/h, în funcție de cât de bogată a fost cultura. „Pare mult, dar trebuie să ne gândim că la aproape 650 CP ea are consumul uneia de 300­400 CP și o capacitate de treierat cu mult peste”, ne­a asigurat fermierul. În plus, conform lui Marin Nedu, vi­ teza mare de descărcare a buncărului

Utilaje agricole se traduce printr­un timp redus al transferului: „parcă zici că i­a rupt fun­ dul, la 17.100 de litri, adică 14­15 tone încărcătură, umple o remorcă în 80­90 de secunde. Practic nu stai să descarci”. Comparativ, înainte de achiziția combinei IDEAL, pe aceeași suprafață erau folosite trei combine de 370 CP, fiecare cu costurile ei și fiecare nece­ sitând un operator, în condițiile în care există o lipsă a forței de muncă în agricultură. BATERE LUNGĂ ȘI CALITATE BUNĂ A RECOLTĂRII Combina MF IDEAL 9 are nu mai puțin de 36 de senzori care gestionează întregul flux de producție: de la gura de alimentare, la sistemul de batere și până la buncăr sau la melcul de des­ cărcare. „Interesant este că analizează calitatea boabelor, are niște senzori și o cameră video care îți trimite pe tabletă, la fiecare câteva secunde, datele de recoltare din buncăr. Reglajele se fac automat în funcție de cultură. Să zicem că recoltezi grâu, ea își ajustează sin­ gură parametrii în funcție de densitatea culturii, de sistemul de batere ș.a.m.d. La mine pierderile sunt aproape zero, pentru că bobul nu este agresat în ro­ tor”, a declarat Marin Nedu. De altfel, unul dintre elementele specifice combinei IDEAL este proce­ satorul cu elice duble, care generează

o forță centrifugă mare la turații mai mici, datorită lungimii de 4,84 m a roto­ rului și a suprafeței efective de treie­ rare de 1,66 mp. După cum afirmă fer­ mierul ialomițean, combina realizează „o prelucrare mai blândă, cu mai puțină spărtură a boabelor”. MENTENANȚĂ FACILĂ ȘI DOTĂRI ADAPTATE FERMEI Alături de funcția „IDEALharvest”, ce permite autoreglarea electronică a funcțiilor combinei în tipul lucrărilor, modelul 9 de la Massey Ferguson vine și cu sistemul de telemetrie și diagnoză digitală MF Connect. „E un sistem care permite realizarea multor elemente de mentenanță și diagnoză la distanță prin intermediul aplicațiilor. Se poate ve­ dea în timp real dacă există o eroare la combină sau dacă operatorul face ceva greșit. Orice problemă apare la com­ bină, este trimisă automat și la service”, ne­a declarat Cristi Manole, manager zonal Sigma România. Poziția este împărtășită și de Marin Nedu, care consideră că, odată cu auto­ matizările și sistemul digital de lucru și mentenanță, „IDEAL 9 este mai mult decât o combină..., este un întreg sis­ tem de recoltare”. În egală măsură, headerele s­au dovedit deosebit de utile în practica de zi din câmp. Modelul Power Flow pen­ tru păioase (10,7 m), cu care combina e

echipată din fabrică, este adaptat atât pentru cereale, cât și pentru rapiță și permite o alimentare uniformă pe toată lățimea headerului datorită bandei ce trage materialul către șnec. La porumb și floarea soarelui, Marin Nedu a optat pentru un header OLIMAC Drago GT pe 12 rânduri, tot de la Sigma România, datorită transmisiei pe pinioni care îl face mult mai ușor de întreținut, dar și datorită celor două tocătoare pentru coceni. ANUL NOU CU UN TRACTOR NOU În 2022, Marin Nedu intenționează să achiziționeze un nou tractor Massey Ferguson, de 400 CP, tot de la Sigma România. „ Pe George Păun îl știu de peste 15 ani, de când a început munca la General Leasing și la fel și pe Cristi Manole, care este cumva juniorul echi­ pei. Eu colaborez cu ei de aproape 30 de ani și pot să spun că e o relație ba­ zată pe profesionalism și încredere: dacă am avut nevoie de un utilaj, toată documentația s­a făcut foarte rapid; dacă au fost probleme tehnice, cei de la service au intervenit imediat”, a afirmat fermierul.

DATE DE CONTACT

B­dul Ficusului, nr. 8, apt. 2, Sector 1 Bucuresti Romania T: + 40 21 233 10 64; office@saracakis.ro; www.saracakis.ro

87

122 www.anunturi-agricole.ro IMPORTANT Anunţurile de mica publicitate sunt preluate de pe site­ul nostru www.anunturi­agricole.ro şi au fost postate contracost, la preţul de 5 euro/ anunţ + TVA ­ anunţuri evidenţiate şi la 100 lei (TVA inclus) ­ anunţuri promo­ vate. Anunţurile plătite care sunt postate pe site beneficiază de cea mai mare vizibilitate online şi sunt publicate şi în ediţia print a revistei FERMA (o apariţie/anunţ postat). Anunţurile postate gratuit pe site NU vor fi publicate în revista Ferma.

Scanează codul QR și vezi şi alte anunţuri de mica publicitate!

TERENURI ŞI FERME

IL. Vindem patrimoniul SC Agromec Griviţa, 66.000 mp intravilan, împrejmuire gard, clădiri, depozite, ateliere 5.500 mp, căi acces interioare asfalt/beton, acces DJ/ DN, utilităţi. Tel. 0723251698 HD. Vând pădure (brad şi fag), 2,887 ha, comuna Densuş, sat Poieni, zona Floruş. Tel. 0731833344 TM. Vând 2,86 ha teren, introdus în intravilan, construibil, front la DN 6, între Volvo şi Izvin. Tel. 0722558232

MAŞINI, UTILAJE, INSTALAŢII

IL. Vând semănătoare prăşitoare cu fertilizare, 6 rân­ duri, brăzdar dublu disc, roată tasare, calculator control seminţe. Tel. 0723251698

B. Executăm reparaţii plăci electronice Claas Lexion, automatizări maşină de erbicidat, piese schimb hidrau­ lice, electrice, electronice, electrovalve etc.. Tel. 0722506900 • Vând heder porumb şi floarea soarelui Oros Clasic HSA pentru orice combină, 4, 5, 6, 8 rânduri, 70 cm sau 76,2 cm între rânduri, viteză recoltare până la 10 km/h, pierderi extrem de mici. Tel. 0733561011, +0036205282452 • Vând heder Oros Sun, 6, 8, 12 sau 16 rânduri, viteză maximă recoltare 7­8 km/h, pierderi extrem de scăzute, pentru orice combină, 70 cm sau 76,2 cm între rânduri. Tel. 0733561011 BV. Vindem sisteme alimentare cu apă şi udare acţio­ nate cu energie solară, debite până la 5.200 mc/zi, amortizare 1­2 ani, sisteme solare iluminat, ventilare, încălzire. Tel. 0745048465 BV. Proiectăm şi executăm reţele irigaţii, oferim consul­ tanţă şi implementare pentru solicitanţii fondurilor structurale ­ energie regenerabilă. Tel. 0745048465 IL. Vând tamburi irigat Casella 320 m/100; 400 m/100; 500 m/100; 600 m/110, motor Yanmar/Hitachi pentru retragerea şi întinderea tamburului, consum 0,5 l motorină/oră, economie 2l motorină/oră. Tel. 0727453086 IL. Vând remorcă modulară Hermanos­Garcia (Spania) cu descărcare automatică spate, deschidere automa­ tică a oblonului spate din cabina tractor, scară acces, capacitate 8­13 mc. Tel. 0723251698 IL. Vând maşină împrăştiat îngrăşăminte DCM Italia, capacitate 2.000 litri/24 m, 3.000 litri/36 m. Tel. 0723251698 IL. Vând vidanjă Hermanos­Garcia (Spania), capacitate 11.200 ­ 26.000 litri, pompe Hertell/Jurop, galvanizare cald, accesorii împrăştiere dejecţii. Tel. 0727453086 IL. Vând tăvălug hidraulic Madara, lăţime lucru 6 m, tăvălugi tip Cambridge 460 mm, greutate 2.620 kg. Tel. 0727453086

IL. Vând tamburi irigaţii 100/400 Pioggia Carnevali, cadru oţel galvanizat, rotaţie manuală, extensie înălţime 50 cm, sprinkler tip Ranger, picioare sprijin hidraulice. Tel. 0723251698 IL. Vând sapă rotativă 6 ­8 m, lăţime lucru între 6,2 m şi 7,7 m, organe active din fontă turnată, cu elemente elastice marca Madara (BG). Tel. 0727453086 • Vând heder Oros Cornado, 6, 8, 12 rânduri, la 70 cm sau 76,2 cm, cadru fix/rabatabil, pentru orice combină, transmisie cu reductoare şi cardane, viteză recoltare 11­12 km/h. Tel. 0733561011, 0036205282452 SB. Vindem piese din dezmembrări combine şi trac­ toare, second hand şi noi, pentru Claas, JD, Case, New Holland, Deutz, Massey Ferguson, Fendt, Laverda, termen livrare sh foarte scurt, piese verificate. Tel. 0738641295

CEREALE, LEGUME, FRUCTE

IS. Vând rachete aerare, motor 1,1­2.2 KW, 220/380 V, lungime fără motor 2,3 m, volum aer 2.000 ­ 4.000 mc, funcţii aspirare şi suflare, rază acţiune 2,5­3 m, montaj în câteva minute o singură persoană. Tel. 0730260444

ANIMALE ȘI PĂSĂRI, FURAJE

AR. Vând purcei rasa Bazna, diverse marimi, în Nadlac. Tel. 0755547861, 0742113307 B. Vând linie semi­automată pentru cântărit, umplut şi închis sacii la gură. Preţuri de la 14.800 euro fără TVA. Tel. 0724040441

CĂRŢI, VOLUME TM. Vindem cărţi de specialitate din domeniul agricol, peste 200 titluri, expediere prin poştă în toată ţara, plata ramburs, comenzi pe www.revista­ferma.ro şi www.agroinfo.ro. Tel. 0256213328

DOSAR FERMA:

„SITUAŢIA PANDEMIEI COVID-19 ÎN ROMÂNIA” Omul de ştiinţă Mihai Decun, membru în Consiliul Consultativ al revistei Ferma, profesor la Facultatea de Medicină Veterinară, cu doctorat în microbiologie şi cu o activitate ştiinţifică în microbiologia sanitară de peste 40 de ani, ne-a transmis un material informativ şi, totodată, un punct de vedere avizat și bine documentat privind „Situaţia pandemiei CoVid-19 în România”. Articolul a fost structurat în 4 părți care pot fi citite integral pe site-ul revistei Ferma prin scanarea codurilor QR aferente:

• Situaţia pandemiei CoVid-19 în România.

Ce trebuie să ştim! Ce alte pandemii au existat de-a lungul istoriei și ce învățăm din ele! Boli produse de Coronavirus la animalele domestice!

• Cum influenţează mutaţiile forma primară

a unui virus? Ce rol joacă mutaţiile genice în apariţia şi evoluţia pandemiilor? Cât de departe ar putea merge mutaţiile coronavirusului?

• Vaccinurile şi vaccinarea. Ce este vaccinul şi care este rolul lui în pandemie! Care sunt temerile și suspiciunile legate de vaccinare și cât sunt ele de argumentate și întemeiate!

• Omul de ştiinţă Mihai Decun face, în

ultima parte, o serie de propuneri pentru îmbunătăţirea metodelor de prevenire şi de combatere a COVID-19. Iată ce recomandă!

15-31 decembrie 2021

Sărbători fericite și un An Nou cu rezultate peste așteptări!